Upload File

biserica si scoala nr 2, februarie 2014

8
PUBLICAŢIE RELIGIOASĂ EDITATĂ DE ARHIEPISCOPIA ARADULUI Fondat 1877 Nr. 2 februarie 2014 Anul XCIV (94) SERIE NOUĂ Vremea Postului Mare este asemănată de către părintele Ale- xandru Schmemann cu o „călătorie spre Paşti” (vezi lucrarea sa Postul cel Mare, p.11), înţelegând desigur prin aceasta străbaterea căii virtuţii, a suişului duhovnicesc înspre Paştile Împărăţiei lui Dumnezeu. Călătoria Postului Mare este însoţită pe tot parcursul ei de car- tea de cult folosită la strană în această perioadă, carte denumită Triod. Denumirea aceasta de Triod este legată de o particularita- te a slujbei Utreniei zilelor de rând ale Postului Mare, care la Canon are doar trei ode sau cântări (spre deosebire de canoane- le Utreniei din celelalte perioade ale anului bisericesc, care au 9 ode). De aici, denumirea cărţii, aceea de Triod (trei ode). Triodul cuprinde toate rânduielile săvârşite în Biserică în perioada Pos- tului Mare, pe săptămâni şi zile, călăuzind viaţa noastră lăuntrică şi aşezându-i pe creştini în cadrele vieţii liturgice, bisericeşti, adică în rânduielile şi slujbele ei. De altfel, scopul slujbelor şi rân- duielilor din vremea Postului Mare este acela de a-i introduce pe creştini într-un anume mod de vieţuire, creându-le „un stil de viaţă” îmbisericit. Slujba în general, sfinţeşte viaţa noastră, mij- locind ajutor dumnezeiesc spre făptuirea cea bună, ne structu- rându-ne astfel ca, din creştini mărturisitori să devenim şi creşti- ni făptuitori, adică împlinitori ai conţinutului propriei noastre mărturisiri de credinţă. Astfel, rânduiala sau slujba bisericească nu se doreşte alternativă la viaţa stresantă din inima urbiei, intro- ducând despărţitura între „viaţa noastră din lume” şi „orele sau minutele petrecute în Biserică” ca şi când între acestea nu ar exista nici o legătură, ci, slujba bisericească vrea să ne impună şi să ne sprijine într-un anumit mod de vieţuire. Slujba este astfel pentru creştinul autentic normă de viaţă, izvor de la care se adapă, în strădania de a face trecerea „de la cuvânt la faptă”. Dacă înţe- legem să ne raportăm în modul acesta la slujba bisericească, atunci Triodul nu va reprezenta pentru noi doar simpla carte de cult întrebuinţată la strană în vremea Postului Paştilor, ci el va deveni un adevărat îndrumar de viaţă duhovnicească, la al cărui conţinut luând aminte, ne îmbogăţim, întărindu-ne puterile sufle- teşti în lupta cu patimile şi ajungând la sfârşit să ne facem birui- tori împreună cu Hristos, prin Învierea Sa. Numai astfel Învierea lui Hristos va primi pentru noi însemnătatea propriei noastre învie- ri, împreună cu Hristos, din întunericul păcatului şi al morţii, în care ne-a aşezat păcatul. Preot Lect. Univ. Dr. Lucian Farcaşiu Continuare în pagina 2 Spovedania din nefericire este pentru mulţi credincioşi percepută ca un eveniment anual sau bianual care prefaţează un Praznic Împărătesc sau este văzută ca o simplă con- diţie pentru primirea Împărtăşaniei. Dacă rămânem în această percepție pierdem aspectele esenţiale ale acestei Taine. Unul dintre aceste asptecte este pocăinţa, aspect pe care aş dori să-l dezvolt. Din nefericire pocăinţa a primit în secolul trecut o con- ataţie falsă (ca schimbare a religiei). Acest lucru s-a petrecut datorită influ- enţelor neoprotestante care au apărut în ultima vreme. Pocăința trebuie înțelea- să ca schimbare a minții, prin aceast fapt propriul eu moare pentru a-L lăsa pe Hristos să împărățească în noi, ,, nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine”. Pocăința este schimbarea atitudinii, a modului de a gândi, a omului lăuntric și a părerilor pe care le avem. Prin lucrarea pocăinței Hristos devine Stăpânul vieții noastre, așa cum spune Sfântul Efrem Sirul într-o rugăciune specifică Postului Mare. În lumea contemporană şi cu precă- dere în lumea tinerilor găsim întrebări care la o primă vedere par fără răspuns şi la un anumit nivel ne depășesc: „De ce m-am născut?”, „Pe mine nimeni nu m- a întrebat dacă vreau să trăiesc în lumea asta şi să trec prin atâtea suferinţe…”. Taina Spovedaniei este prin excelenţă taina pocăinţei, prin care credinciosul are posibilitatea de a se naşte din nou. În Evan- ghelia Sfântului Ioan Mântuitorul îi spune lui Nicodim: ,,Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva de sus, nu va putea să vadă Împărăţia lui Dumnezeu’’ Ioan 3, 3, putem observa că vederea Împărăţiei lui Dumnezeu este legată de naştere. Sfinţii Părinţi vorbesc de trei naşteri: naşterea tru- pească, naşterea prin Botez şi cea prin pocăinţa. Dacă prima naştere o primim de la părinţi, a doua de la Biserica, în cea de a treia naştere omul prin voinţa lui se naşte în veş- nicie, devine părinte, devine tată lui însuşi prin harul dumnezeiesc, har care are puterea de a naşte. Prin voinţa sa se naşte pe sine ca tata şi prin durerile prin care trece îşi devi- ne maică sieşi, fiindcă prin dureri se naşte în veşnicie, după cum spunea Părintele Rafail Noica. Cred că acest cuvânt poate fi un punct de plecare pentru aflarea răspunsuri- lor la aceste întrebari. Bineînţeles că omul poate respinge sprijinul lui Dumnezeu, dar nu trebuie să uităm că fără Dumnezeu nu putem face niciun bine, nici apropiaţiilor noştri, nici chiar nouă înşine şi nici măcar nu putem să credem. Duhovnicul are un rol important în ,,devenirea omului întru fiinţa”, fiindcă pe acest drum omul are nevoie de povă- tuire. Fără de care poate să ajungă în dife- rinte forme de înşelare. Prin Spovedanie nu doar că îşi contabilizează păcatele, dar îşi cunoaste şi limitele. Aceasta cunoaşte- re a limitelor pricinuieşte de multe ori durere. Trebuie să conştientizăm că Dum- nezeu nu doreşte să ne arunce în suferin- ţă prin cunoaşterea limitelor , ci mai degra- bă vrea să ne cunoaştem pe noi înșine mai bine şi depăşim propria limitare și să o lăr- gim după cuvântul Sfântului Apostol Pavel: ,,Lărgiți și voi inimile voastre”. II Corinteni 6,13. Prof. Dr. Florin Koller Viața creștină aduce cu ea noutatea harului, care înseamnă noutatea lui Hristos. În Evan- ghelie Iisus foloseşte expresia „tainele Împărăţiei cerurilor” pentru a indica toată învăţătura Sa şi, îndeosebi, ceea ce se referă la persoana Sa (cf. Mat. 13,11). După Înviere se trece tot mai des de la plural la singular, de la taine la taină: toate tainele lui Dumnezeu se rezumă de acum în Taina care este Hristos. Sfân- tul Apostol Pavel vorbeşte despre „taina lui Dumnezeu, adică Hristos, în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale cunoaşterii” (Col. 2,2-3). Ne invită să ne gândim la Hristos ca la un palat, în care intrând se trece din taină în taină, din uimire în uimire. Cosmosul mate- rial, cu toate frumuseţile lui şi extinderea lui incalculabilă este unica imagine adecvată a cosmosului spiritual care este Hristos. Taina lui Hristos este „da”-ul Său de iubire pentru mân- tuirea lumii, „amin”-ul Său pentru noi, care revelează faptul că Hristos este iubirea răstig- nită, care iluminează duhul nostru întunecat, care, în ciuda tuturor tenebrelor noastre, ne transformă în „lumină din Lumină”. Motivul acestei iubiri a lui Dumnezeu pentru noi provi- ne exclusiv din bunătatea Lui. Dumnezeu nu aşteaptă nimic de la noi decât mântuirea noastră, nici slujire, nici slavă, nimic din ce am putea să- i dăm Lui: la ce bun? Lui Dumnezeu nu-i lip- seşte nimic. Dacă vrea să fie lăudat de noi, este pentru ca dragostea Lui pentru noi să devină şi mai arzătoare: în orice lucru El are în vedere doar mântuirea noastră. Să ne apropiem de cuvântul lui Dumnezeu pentru a ne împărtăși de Taina lui Hristos, pen- tru că există mereu un progres care trebuie făcut: pe de o parte, a-i educa pe credincioşi să primească bine cuvântul Său şi să îl primească nu numai în minte, ci în inimă şi în viaţă. Şi, pe de altă parte, este indispensabil ca creștinii să mediteze asupra cuvântului lui Dumnezeu, să- şi amintească, să reflecteze asupra lui. Astfel viaţa lor va fi puţin câte puţin transformată de puterea cuvântului lui Dumnezeu. Pentru ca să aibă însă influenţă asupra vieţii credincioşilor, este necesar ca ultimul pas să fie tocmai aplicarea în viaţă. A cunoaște Evan- ghelia, a o aprofunda în meditaţie, în rugăciune, a o aplica la viaţa proprie. Acesta este primul lucru esenţial. Taina vieții veșnice este cuprinsă în „da”-ul spus Crucii, în ceea ce pătimim pentru adevărul ei aici pe pământ și trebuie să fim fericiți pentru acest lucru. Cu cât din iubire faţă de unicul adevăr şi faţă de unica iubire – din iubire faţă de adevărul şi iubirea lui Dumnezeu – putem face şi vreo renunţare, cu atât mai profundă şi mai bogată devine viaţa. Persoana care vrea să-şi rezerve viaţa pentru sine însuşi, o pierde. Iar cine dăru- ieşte viaţa sa – zilnic în faptele mici, care fac parte din marea hotărâre pentru Hristos – aces- ta zilnic o găseşte. Acesta este adevărul riguros și serios, dar şi adânc de frumos şi eliberator, în care vrem pas cu pas să intrăm în timpul asumării Crucii în viața noastră. Crucea nu este numai judecata lui Dumnezeu asupra lumii, contestare a înţelepciunii sale şi revelare a păca- tului ei. Nu este „nu”-ul lui Dumnezeu spus lumii, ci „da”-ul său de iubire pentru noi. Biruința nedreptății, a răului ca realitate este milostivirea adevărată. Şi pe care acum, pentru că oamenii nu sunt în stare, o face însuşi Dum- nezeu - aceasta este bunătatea și iubirea necon- diţionată a lui Dumnezeu. Arhim. Dr. Teofan Mada vicar administrativ Continuare în pagina 3 Taina lui Hristos Spovedania - Taina pocăinţei Călătoria pe calea Triodului. Semnificaţia liturgică şi duhovnicească a perioadei pregătitoare Postului celui Mare

Upload: vlad-onet

Post on 24-Nov-2015

54 views

Category:

Documents


10 download

Report

TRANSCRIPT

  • PUBLICAIE RELIGIOAS EDITAT DE ARHIEPISCOPIA ARADULUIFondat 1877Nr. 2februarie 2014

    Anul XCIV (94)SERIE NOU

    Vremea Postului Mare este asemnat de ctre printele Ale-xandru Schmemann cu o cltorie spre Pati (vezi lucrarea saPostul cel Mare, p.11), nelegnd desigur prin aceasta strbatereacii virtuii, a suiului duhovnicesc nspre Patile mpriei luiDumnezeu.Cltoria Postului Mare este nsoit pe tot parcursul ei de car-tea de cult folosit la stran n aceast perioad, carte denumitTriod. Denumirea aceasta de Triod este legat de o particularita-te a slujbei Utreniei zilelor de rnd ale Postului Mare, care laCanon are doar trei ode sau cntri (spre deosebire de canoane-le Utreniei din celelalte perioade ale anului bisericesc, care au 9ode). De aici, denumirea crii, aceea de Triod (trei ode). Triodulcuprinde toate rnduielile svrite n Biseric n perioada Pos-tului Mare, pe sptmni i zile, cluzind viaa noastr luntric

    i aezndu-i pe cretini n cadrele vieii liturgice, bisericeti,adic n rnduielile i slujbele ei. De altfel, scopul slujbelor i rn-duielilor din vremea Postului Mare este acela de a-i introduce pecretini ntr-un anume mod de vieuire, crendu-le un stil devia mbisericit. Slujba n general, sfinete viaa noastr, mij-locind ajutor dumnezeiesc spre fptuirea cea bun, ne structu-rndu-ne astfel ca, din cretini mrturisitori s devenim i creti-ni fptuitori, adic mplinitori ai coninutului propriei noastremrturisiri de credin. Astfel, rnduiala sau slujba bisericeascnu se dorete alternativ la viaa stresant din inima urbiei, intro-ducnd despritura ntre viaa noastr din lume i orele sauminutele petrecute n Biseric ca i cnd ntre acestea nu arexista nici o legtur, ci, slujba bisericeasc vrea s ne impun is ne sprijine ntr-un anumit mod de vieuire. Slujba este astfel

    pentru cretinul autentic norm de via, izvor de la care se adap,n strdania de a face trecerea de la cuvnt la fapt. Dac ne-legem s ne raportm n modul acesta la slujba bisericeasc,atunci Triodul nu va reprezenta pentru noi doar simpla carte decult ntrebuinat la stran n vremea Postului Patilor, ci el vadeveni un adevrat ndrumar de via duhovniceasc, la al cruiconinut lund aminte, ne mbogim, ntrindu-ne puterile sufle-teti n lupta cu patimile i ajungnd la sfrit s ne facem birui-tori mpreun cu Hristos, prin nvierea Sa. Numai astfel nvierealui Hristos va primi pentru noi nsemntatea propriei noastre nvie-ri, mpreun cu Hristos, din ntunericul pcatului i al morii, n carene-a aezat pcatul. Preot Lect. Univ. Dr. Lucian Farcaiu Continuare n pagina 2

    Spovedania din nefericire este pentrumuli credincioi perceput ca un evenimentanual sau bianual care prefaeaz un Praznicmprtesc sau este vzut ca o simpl con-diie pentru primirea mprtaniei. Dacrmnem n aceast percepie pierdemaspectele eseniale ale acestei Taine. Unuldintre aceste asptecte este pocina, aspect pecare a dori s-l dezvolt. Din nefericirepocina a primit n secolul trecut o con-ataie fals (ca schimbare a religiei).Acest lucru s-a petrecut datorit influ-enelor neoprotestante care au aprut nultima vreme. Pocina trebuie nelea-s ca schimbare a minii, prin aceast faptpropriul eu moare pentru a-L lsa peHristos s mpreasc n noi, ,,nu maitriesc eu, ci Hristos triete n mine.Pocina este schimbarea atitudinii, amodului de a gndi, a omului luntric ia prerilor pe care le avem. Prin lucrareapocinei Hristos devine Stpnul vieiinoastre, aa cum spune Sfntul EfremSirul ntr-o rugciune specific PostuluiMare.n lumea contemporan i cu prec-dere n lumea tinerilor gsim ntrebricare la o prim vedere par fr rspunsi la un anumit nivel ne depesc: De cem-am nscut?, Pe mine nimeni nu m-a ntrebat dac vreau s triesc n lumeaasta i s trec prin attea suferine. Taina Spovedaniei este prin excelentaina pocinei, prin care credinciosul areposibilitatea de a se nate din nou. n Evan-ghelia Sfntului Ioan Mntuitorul i spune luiNicodim: ,,Adevrat, adevrat zic ie: Denu se va nate cineva de sus, nu va putea svad mpria lui Dumnezeu Ioan 3, 3,putem observa c vederea mpriei luiDumnezeu este legat de natere. SfiniiPrini vorbesc de trei nateri: naterea tru-peasc, naterea prin Botez i cea prinpocina. Dac prima natere o primim de laprini, a doua de la Biserica, n cea de a treianatere omul prin voina lui se nate n ve-nicie, devine printe, devine tat lui nsuiprin harul dumnezeiesc, har care are putereade a nate. Prin voina sa se nate pe sine catata i prin durerile prin care trece i devi-

    ne maic siei, fiindc prin dureri se nate nvenicie, dup cum spunea Printele RafailNoica. Cred c acest cuvnt poate fi unpunct de plecare pentru aflarea rspunsuri-lor la aceste ntrebari. Bineneles c omulpoate respinge sprijinul lui Dumnezeu, darnu trebuie s uitm c fr Dumnezeu nuputem face niciun bine, nici apropiaiilor

    notri, nici chiar nou nine i nici mcar nuputem s credem.Duhovnicul are un rol important n,,devenirea omului ntru fiina, fiindcpe acest drum omul are nevoie de pov-tuire. Fr de care poate s ajung n dife-rinte forme de nelare. Prin Spovedanienu doar c i contabilizeaz pcatele, dari cunoaste i limitele. Aceasta cunoate-re a limitelor pricinuiete de multe oridurere. Trebuie s contientizm c Dum-nezeu nu dorete s ne arunce n suferin- prin cunoaterea limitelor, ci mai degra-b vrea s ne cunoatem pe noi nine maibine i depim propria limitare i s o lr-gim dup cuvntul Sfntului ApostolPavel: ,,Lrgii i voi inimile voastre. IICorinteni 6,13. Prof. Dr. Florin Koller

    Viaa cretin aduce cu ea noutatea harului,care nseamn noutatea lui Hristos. n Evan-ghelie Iisus folosete expresia tainelempriei cerurilor pentru a indica toatnvtura Sa i, ndeosebi, ceea ce se refer lapersoana Sa (cf. Mat. 13,11). Dup nviere setrece tot mai des de la plural la singular, de lataine la tain: toate tainele lui Dumnezeu serezum de acum n Taina care este Hristos. Sfn-tul Apostol Pavel vorbete despre taina lui

    Dumnezeu, adic Hristos, n care sunt ascunsetoate comorile nelepciunii i ale cunoaterii(Col. 2,2-3). Ne invit s ne gndim la Hristosca la un palat, n care intrnd se trece din tainn tain, din uimire n uimire. Cosmosul mate-rial, cu toate frumuseile lui i extinderea luiincalculabil este unica imagine adecvat acosmosului spiritual care este Hristos. Taina luiHristos este da-ul Su de iubire pentru mn-tuirea lumii, amin-ul Su pentru noi, carereveleaz faptul c Hristos este iubirea rstig-nit, care ilumineaz duhul nostru ntunecat,care, n ciuda tuturor tenebrelor noastre, netransform n lumin din Lumin. Motivulacestei iubiri a lui Dumnezeu pentru noi provi-ne exclusiv din buntatea Lui. Dumnezeu nuateapt nimic de la noi dect mntuirea noastr,nici slujire, nici slav, nimic din ce am putea s-i dm Lui: la ce bun? Lui Dumnezeu nu-i lip-sete nimic. Dac vrea s fie ludat de noi, estepentru ca dragostea Lui pentru noi s devin imai arztoare: n orice lucru El are n vederedoar mntuirea noastr.

    S ne apropiem de cuvntul lui Dumnezeupentru a ne mprti de Taina lui Hristos, pen-tru c exist mereu un progres care trebuiefcut: pe de o parte, a-i educa pe credincioi sprimeasc bine cuvntul Su i s l primeascnu numai n minte, ci n inim i n via. i, pede alt parte, este indispensabil ca cretinii smediteze asupra cuvntului lui Dumnezeu, s-i aminteasc, s reflecteze asupra lui. Astfelviaa lor va fi puin cte puin transformat deputerea cuvntului luiDumnezeu. Pentru ca saib ns influen asupravieii credincioilor, estenecesar ca ultimul pas sfie tocmai aplicarea nvia. A cunoate Evan-ghelia, a o aprofunda nmeditaie, n rugciune, ao aplica la viaa proprie.Acesta este primul lucruesenial. Taina vieiivenice este cuprins nda-ul spus Crucii, nceea ce ptimim pentruadevrul ei aici pepmnt i trebuie s fimfericii pentru acest lucru.Cu ct din iubire fa deunicul adevr i fa deunica iubire din iubire fa de adevrul iiubirea lui Dumnezeu putem face i vreorenunare, cu att mai profund i mai bogatdevine viaa. Persoana care vrea s-i rezerveviaa pentru sine nsui, o pierde. Iar cine dru-iete viaa sa zilnic n faptele mici, care facparte din marea hotrre pentru Hristos aces-ta zilnic o gsete. Acesta este adevrul rigurosi serios, dar i adnc de frumos i eliberator, ncare vrem pas cu pas s intrm n timpulasumrii Crucii n viaa noastr. Crucea nu estenumai judecata lui Dumnezeu asupra lumii,contestare a nelepciunii sale i revelare a pca-tului ei. Nu este nu-ul lui Dumnezeu spuslumii, ci da-ul su de iubire pentru noi.Biruina nedreptii, a rului ca realitate estemilostivirea adevrat. i pe care acum, pentruc oamenii nu sunt n stare, o face nsui Dum-nezeu - aceasta este buntatea i iubirea necon-diionat a lui Dumnezeu.Arhim. Dr. Teofan Madavicar administrativContinuare n pagina 3

    Taina lui Hristos Spovedania - Taina pocinei

    Cltoria pe calea Triodului. Semnificaia liturgic i duhovniceasc a perioadei pregtitoare Postului celui Mare

  • Pagina 2

    Una din grijile pmnteti de c-petenie ale omului este i aceea a pro-currii hranei celei de toate zilele.Indiscutabil, hrana cea mai elementarnecesar n alimentaia omului estepinea. Produs din gru, orz, secarsau alte cereale, pinea a fost - i este- hrana principal la aproape toate po-poarele lumii, indiferent de gradul lorde cultur sau de civilizaie ori deepoca istoric aferent.Cuvntul pine este conside-rat printre cele mai vechi cuvinte dinlume. Se spune despre un rege egip-tean pe nume Psametih c, voind stie care e cea mai veche limb de pepmnt, a fcut urmtorul experiment:a luat 2 copii egipteni - care nu nce-puser nc a vorbi - i i-a dat unuipstor, poruncindu-i aspru s-i ducntr-un loc singuratic, s-i creasc ntr-o colib cu 2 capre, nici un om s numearg la dnii i nici el s nu le vor-beasc spre a vedea, astfel, ce limbvor vorbi. Dup 2 ani, cnd pstorul adeschis ua acelei colibe, copiii ausrit la dnsul cu minile ridicate, stri-gnd: Becus! Becus!. Regele Psa-metih a fost ntiinat de cuvntulacesta i, interesndu-se de originealui, a aflat c provine din limba fri-gian i nseamn pine. A tras deaici concluzia c, pe de o parte, limbafrigian este cea mai veche limb, iar,pe alt parte, cuvntul pine esteprintre cele mai vechi cuvinte dinlume.Cuvntul pine este, ns, iun cuvnt foarte ntrebuinat, dac nuchiar cel mai ntrebuinat dintre toatecuvintele lexicului unei limbi. Este cu-vntul pe care-l rostesc nu doar cei s-raci, ci i cei bogai, nu doar cei

    pctoi, ci i cei cuvioi. Cuvntulpine l rostim cu toii; l rostim nfiecare zi, dimineaa, la amiaz iseara, cnd ne ntrebm: Ce vommnca? (noi i cei ai notri). Toialergm dup pine, cutnd s ne-oagonisim i, astfel, s supravieuimdin punct de vedere biologic.Dac vom rsfoi paginile Sfin-tei Scripturi, vom gsi preocupareaaceasta nc de la nceputul umanit-ii. a) ntru sudoarea feei tale veimnca pinea ta!, citim n VechiulTestament c le-a spus Domnul Dum-nezeu lui Adam i urmailor lui dupcderea n pcat i izgonirea din rai(Facerea 3,19) i, ntr-adevr, sudoa-rea ostenelii depuse de acetia a fostla fel de mare ca i trebuina pinii n-si. Pine au cutat Avraam n p-mntul Canaanului (Facerea 12,10),Isaac n ara Filistenilor (Facerea26,12) i Iacob n Mesopotamia (Fa-cerea 28,20); la fel fraii lui Iosif, care,nemaiavndu-o din cauza foametei ia scumpetei ivite n Canaan, au fostnevoii s mearg n Egipt s cumperegru mai ieftin (Facerea 42,5); de ase-menea, fiii lui Israel, pe cnd peregri-nau n pustia Sin, dup ieirea dinrobia egiptean, au strigat i ei, n maimulte rnduri, pine!, pine!, iarDumnezeu a fcut s plou pine dincer pentru ei, sub form de man (Ie-irea 16,3-15).b) n Noul Testament se face ia-ri referire la pine ca la o surs prin-cipal de hran. Mntuitorul Hristos nsuiacord o importan deosebit piniin satisfacerea hranei trupeti. Aa seexplic, de pild, svrirea minunii

    nmulirii pinilor i a petilor, cnd cu doar 5 pini i 2 peti a stu-rat n pustie peste 5000 de oameni(Matei 15, 32-38). De asemenea, nrugciunea Tatl nostru, HristosDomnul ne nva s cerem Printe-lui Ceresc, ntre altele, s ne dru-iasc i pinea cea de toate zilele(Matei 6,11), contient fiind ct denecesar este hrana, n general, ipinea, n special, pentru existenanoastr pmnteasc.Ori de cte ori rostim cuvntulpine, ne aducem aminte de maimulte lucruri:1. Ne aducem aminte nu doar depinea ca aliment, ci i de toate celenecesare pentru ntreinerea vieii p-mnteti, de toate bunurile materialece ne trebuiesc ca s trim.2. Ne amintim, apoi, de ogoarelesau de holdele noastre, precum i decei ce trudesc pe cuprinsul lor. ntrn-sele, agricultorii harnici ngroap toamna - bobul de gru, care moare ca

    s se nasc - primvara - spic cu rodnzecit i nsutit. Privind o pine, ivedem, parc, cu ochii minii, pe tru-ditorii pmntului implicai n proce-sul biologic de natere, de cretere ide rodire a pinii, peste care nu uit scear binecuvntarea lui Dumnezeu.3. E adevrat c agricultorulmuncete, ar, seamn, prete, os-tenind din zori i pn-n noapte, dar,dac binecuvntarea lui Dumnezeu nuse coboar pe pmnt, n zadar se os-tenete agricultorul; orict de harnic ide priceput ar fi, el nu poate face s n-coleasc i s rodeasc smna de lasine putere. De aceea, avea dreptateApostolul Pavel cnd zicea c nicicel ce sdete, nici cel ce ud esteceva, ci numai Dumnezeu care face screasc (1 Corinteni 3, 17). Deci,atunci cnd rostim cuvntul pine,se cuvine a ne aduce aminte - mai pre-sus de toate - de Dumnezeu Cel Care,n milostivirea Sa nemrginit, nmul-ete an de an roadele pmntului, ca

    s fie spre sturarea oamenilor i a tu-turor fpturilor Sale.4. Pinea este un dar al lui Dum-nezeu, dar i un chip al dumnezeieiinsi i al vieii celei venice.Mntuitorul nsui se aseamncu pinea, cci zice: Eu sunt pineavieii; cel ce vine la Mine nu va fl-mnzi i cel ce crede n Mine nu va n-seta niciodat(Ioan 6,35); Eu suntpinea cea vie care s-a pogort dincer. Cine mnnc din pinea aceastaviu va fi n veci. Iar pinea pe care Euo voi pentru viaa lumii este trupulMeu(Ioan 6,51). La Cina cea de Tain, HristosDomnul transfigureaz pinea n Tru-pul Su, cnd zice: Luai, mncai,Acesta este Trupul Meu, care se frngepentru voi spre iertarea pcatelor(Matei 26,26). Minunea aceasta se re-pet la fiecare Sf. Liturghie svrit,cnd prin rugciunile preotului li-turghisitor i prin coborrea DuhuluiSfnt - pinea numit prescur sepreface n Trupul Domnului, dobn-dind, astfel, pe lng rostul su onto-logic i unul eshatologic, spre iertareapcatelor i spre arvunirea vieii celeivenice a celui (celei) ce o primete nSfnta Tain a mprtaniei .Avnd n vedere toate aceste n-elesuri i semnificaii pe care le in-cumb pinea, s acordm o veneraieaparte cultului pinii, rugnd pe atot-milostivul Dumnezeu s ne druiasc,deopotriv, pinea pmnteasc iPinea cea Cereasc, dup mare i sl-vit mila Sa, spre hrana noastr tru-peasc i sufleteasc, spre bucurianoastr vremelnic i venic!Preot Flavius ArdeleanParohia Mndruloc

    De la pinea pmnteasc la Pinea cea Cereasc -meditaie -

    Urmare din pagina 1Hristos, va fi astfel i pentru noi unPati, adic o trecere ctre mpriaLuminii i a Vieii, ctre mpria luiDumnezeu. Duminicile premergtoare PostuluiMare, prin temele pe care ni le propunspre meditaie i trire, au o profundsemnificaie duhovniceasc, fiind strnslegate ntre ele. Primele dou (avameului i a fariseului i cea a fiuluirisipitor) propun astfel pregtireaduhovniceasc a cretinului n vedereapostului, iar ultimele dou (a lsatuluisec de carne i a lsatului sec de brnz)creeaz obinuina postirii trupeti, prinreinerea de la anumite alimente. nsicntrile slujbei Utreniei care ncep a secnta nc de la Dumnica Vameului iFariseului (Uile pocinei deschide-mi mie Dttorule de via...; n crri-le mntuirii ndrepteaz-m Nsctoarede Dumnezeu...; La mulimea faptelormele celor rele cugetnd eu ticlosul, mcutremur de nfricoata zi a judecii, cindrznind spre mila milostivirii Tale, caDavid strig ie: Miluiete-m Dumne-zeule dup mare mila Ta), arat intrarean Postul Mare i ntoarcerea noastr prinpost, n Rai, a crui u a fost nchis prinpcatul i neascultarea de porunca luiDumnezeu, de ctre Adam, fiind redes-chis din nou de ctre Hristos, i de ctrefiecare dintre noi, prin pocin, cu aju-torrul i cu puterea lui Hristos-DumnezeuCel fcut om pentru noi i pentru anoastr mntuire. Sptmna care urmeaz dupDuminica Vameului i a Fariseuluieste una a ngduinei la toate felurilede mncare, inclusiv miercurea i vine-

    rea, adic o perioad de dezlegare latoate mncrile sau hari, aa cum apareea nscris n calendar. Rostul acesteidezlegri la toate bucatele, chiar i mier-curea i vinerea, este desigur unul peda-gogic, nvtoreasc, permindu-lecretinilor care se pregtesc pentru posts-i ntresc trupul i forele fizicepentru osteneala postirii. A doua sptmn din perioadapregtitoare pentru Postul cel Mare esteDuminica Fiului risipitor, propunnd-netema rentoarecerii cu credin la Printe-le ceresc, primind astfel prin pocin ier-tarea deplin din partea Acestuia.O noutate n slujba Utreniei acesteiDuminici este cntarea psalmului 126:La rul Vavilonului, acolo am ezut iam plns cnd ne-am adus aminte deSion.... Cum s cntm cntarea Dom-nului, n pmnt strin?... . Cuvinteleacestui psalm subliniaz tocmai nstrin-area omului de Dumnezeu prin pcat,iar omul realiznd acest lucru devineom din nou i artnd faptul c nu poatefi satisfcut pe deplin niciodat, de nimicdin aceast lume deczut i c deciateapt singura mplinire cu adevratvrednic de dorit, i anume mplinirea sadeplin n bucuria cea netrectoare amprtiei lui Dumnezeu pe care ampierdut-o prin pcat.Smbta dinaintea Duminicii nfri-coatei Judeci, a treia Duminicpregtitoare pentru Postul Mare estenchinat cinstirii celor din veacadormii ntru dreapta credin, fiindcunoscut ca Smbta pomenirii celoradormii sau a moilor de iarn .Rugciunile pentru cei adormii suntdovada iubirii noastre fa de ei i a

    purtrii de grij pentru sufletul lor,urmnd ndemnul Sfntului Ioan Gurde Aur: S purtm grij de sufletulcelor ce au adormit. S le dm lor aju-torul ce li se cuvine, adic milostenii iprinoase, cci aceasta le aduce uura-re, mare ctig i folos (n Omilii laEpistola ctre Filipeni a SfntuluiApostol Mare, p. 78). Adunarea nrugciune a tuturor celor adormii naceast smbt, ne creeaz imagineamarii adunri a tuturor oamenilor,mori i vii, nainte de Judecata finalsau universal, pe care o vom prznuin duminica ce-i urmeaz. Prin pome-nirea celor adormii sau a celor ce numai sunt printre noi, problema vieiide apoi, sau a vieii ce va s vin, devi-ne subiect de meditaie tocmai acum, napropierea Postului, rostul ei fiind acelade a ne face s vedem n ziua de azi,ajunul judecii i apropierea sfritu-lui fiecruia dintrei noi, pe care noi nu-l tim, tiindu-l doar Bunul Dumne-zeu. Fiecare clip a vieii noastredevine astfel, prin gndul continuu lamoarte, prilej de pocin pentru pca-tele pe care le-am fcut, pentru c nceea ce ne va afla moartea, ntru aceeane va i judeca Dumnezeu.Sptmna nfricoatei Judeci,care ncepe cu Duminica nfricotoa-rei Judeci, prin coninutul slujbelorei, ncepe s dobndeasc asemnricu perioada Postului Mare, pentru c seva cnta deja cntarea Aliluia, la nce-putul Utreniei i rugciunea SfntuluiEfrem Sirul (Doamne i Stpnulvieii mele...), la slujba Pavecerniei. nceea ce privete latura material, nce-pe pregtirea efectiv pentru post prin

    reinerea de la carne, sau lsatul sec decarne, ncepnd cu masa din seara aces-tei duminici. Sptmna care urmeazacestei Duminici va fi una a dezlegri-lor n toate zilele la ou, brnz, lapte ila pete. Miercuri i vineri n acestsptmn sunt zile aliturgice. Astfel,rostul acestei Duminici i al sptmniicare urmeaz, este unul pregtitor, pe deo parte ca pregtire duhovniceasc acredinciosului pentru Post, prin gndulla venirea nfricotoarei Judeci a luiHristos, tem care este cuprins n toatecntrile de la stran, la slujbele dinBiserici n aceast sptmn, iar pe dealt parte, ca pregtire a trupului pen-tru post, prin obinuina cu postirea,abinndu-ne deja n toat aceastsptmn de la carne. Duminica cucare ncepe aceast sptmn ne pre-zint anticipat tabloul nfricotoareiJudeci. n Triod, n cadrul slujbeloracestei Duminici se insist asupra des-crierii detaliate a Judecii, a rsuntuluitrmbiei din urm, a deschierii mor-mintelor, a crilor deschise i a pre-zentrii faptelor ascunse ale fiecruia,asupra strigtelor de spaim a celorosndii i a suferinelor lor n iad. Cri-teriul acestei judeci va fi n primulrnd dreptatea lui Dumnezeu. Judeca-ta, dup cum precizeaz SinaxarulDuminicii, nu se va referi la fapteleexterioare ale omului: postuirle sau pri-vegherile, ci mai degrab la fapteleomului luntric: milostenia i compa-siunea, att fa de cei drepi ct i fade cei pctoi (Triod, Duminica nfri-cotoarei Judeci, Sinaxar, p. 46). Duminica lsatului sec de brnzsau a Izgonirii lui Adam din Rai,

    aezat la sfritul sptmnii brnzei,n ajunul nceputului Postului Mare,amintete momentul dramatic al cde-rii primilor oameni prin neascultarea deDumnezeu, care a sfrit prin alunga-rea acestora din mpria Raiului.Pcatul ca nclcare a poruncii luiDumnezeu a nsemnat pentru oameni,dar i pentru lume, pierderea scopuluipentru care au fost adui la via, laexisten i alungarea din mpriaRaiului. Imnografia Duminicii dinTriod ne prezint imaginea lui Adam,plngnd n faa porilor nchise aleRaiului. Aceast tem a Raiului,plasat la intrarea n Postul Mare per-mite aadar nelegerea acestuia ca timpal ntoarcerii i al restaurrii prin Hris-tos, n starea original a lui Adam.Pcatul primilor oameni, Adam i Eva,a constat n gustarea din pomul oprit,textul Triodului artnd c s-a scosAdam din Rai pentru mncare. Putemspune aadar c pcatul a constat nnepostirea primilor oameni. Oriduminica aceasta se constituie tocmain lsatul sec pentru nceputul postirii.Adic noi, cei ce credem n Hristos, amredescoperit postul, ca ascultare deDumnezeu, n vederea redobndiriimpriei pierdute. Pericopa evanghe-lic a acestei duminici ne propune pede o parte, postul ca zdrobire a inimiii nu ca act fariseic, de vzul lumii,i pe de alt parte iertarea semenilor. Dealtfel, duminica aceasta se mai numetei a iertrii, Evanghelia zilei redndcuvntul Mntuitorului Hristos: devei ierta oamenilor greelile lor i Tatlvostru Cel din ceruri v va ierta vougreelile voastre (Matei 6, 14).

    Cltoria pe calea Triodului. Semnificaia liturgic i duhovniceasc a perioadei pregtitoare Postului celui Mare

  • Pagina 3Necesitatea mprtirii credincioilorn timpul Postului cel Mare

    n spiritualitatea cretin ortodox,mprtirea reprezint culmea cea mai naltsau termenul final al urcuului nostruduhovnicesc, ncununarea Golgotei strdani-ilor noastre ascetice de a ne apropia de Hris-tos, modelul suprem i dumnezeiesc i ide-alul desvririi cretine. Prin SfntaEuharistie ni se ofer nsui Hristos, Izvorulnesecat al tuturor darurilor1. Dup SfntulNicolae Cabasila, ,,Sfnta mprtanie esteTaina cea mai mare, pentru c mai ncolo de eanu se mai poate merge, nici nu se mai poateaduga ceva2.n perioada Postului Mare, cu toate cLiturghia Darurilor mai nainte sfinite nueste o Liturghie deplin, totui SfntaEuharistie este prezent n cuprinsul ei,deoarece are loc mprtirea credincioilor.Prin aceasta alturi de Liturghiile euharisticei ea este prilej i mijloc de naintare sprempria Sfintei Treimi spre care ne con-duce nsui Hristos. ntreaga DumnezeiascLiturghie este viaa lui Hristos i ntlnirea cuEl prin nsui Trupul i Sngele Lui3. Iaraceasta este posibil numai prin SfntaCuminectur, cci ,,Sfnta Liturghie esteslujirea Sfintei Cuminecturi4, iar pentru ceicare se mprtesc ,,aceast Sfnt Taineste lumin, pentru cei care odat s-au curit,curire, pentru cei care acum au de gnd sse spele de pcate, putere care mpintenetepe cei ce vreau s lupte contra duhului ru ia patimilor5. Taina Euharistiei, precum i celelalteSfinte Taine se svrete n Biseric. Biseri-ca este acolo unde se svrete Euharistia,iar membru al Bisericii este cel ce ia parte laaceast svrire, pentru c Hristos ,,este cunoi pn la sfritul veacurilor n Euharistie,dup propria Sa fgduin6. ,,Euharistia esteTaina unirii cu Hristos, precum este i Tainaunitii Bisericii, a unitii ntre toi cei ce credn Dumnezeu. Este culmea cea mai nalt acomuniunii oamenilor cu Dumnezeu7. Prin-tele Dumitru Stniloae spunea c ,,prin mpr-tirea de trupul i de sngele lui Hristos,nsui trupul nostru e ridicat la treapta de trup

    al lui Hristos i de aceea este destinat nvie-rii8.Liturghia Darurilor mai nainte sfinite,care se svrete n timpul Postului Mare,dintr-un punct de vedere formal este o slu-jb a Sfintei mprtanii ce urmeaz

    Vecerniei9, fiind sfritul pregtirii, plinireandejdii, deoarece prin Sfnta Euharistie sentrerupe Postul. Din acest motiv, n toatezilele Postului Mare exceptnd smbta iduminica mai ales miercurea i vinereadin Postul Mare, care sunt zile de abstinentotal i n care se obinuiete s sesvreasc Liturghia Darurilor mai naintesfinite, slujba Sfintei mprtanii, care esteplinirea Postului, devine o prznuire desear10. Pe de alt parte, aceste dou zile,miercurea i vinerea din Postul Mare, caresunt considerate ca zile pline de osteneliduhovniceti i fizice sunt luminate deateptarea plinirii viitoarei mprtiri cuTrupul i Sngele lui Hristos11. Cci, deicredincioii sunt pegtii n vedereacuminecrii, ei trebuie s cunoasc faptul cEuharistia este o consecin a nvierii i c,aadar, nu i se va putea da ntreaga ei strlu-cire dect dup Sfintele Pati12, sau scunoasc c n lumea aceasta noi putem doars anticipm slava i bucuria mpriei13. Credinciosul care cunoate rnduielilepregtirii n vederea unirii cu Hristos, descop-er i faptul c ntreaga via a Bisericii defapt, a fost ntotdeauna acea pregtire, iar rn-duielile ei liturgice i duhovniceti au tocmaiscopul de a ne ajuta s transformm viaanoastr proprie ntr-o permanent pregtire,nu numai pentru Sfnta mprtanie, ci ncele din urm, pentru ceea ce mprtania nepregtete bucuria i plintatea ,,zilei celeinenserate: a mpriei venice a lui Dum-nezeu14. Sfntul Vasile cel Mare afirm: ,,ca sse nvredniceasc omul de viaa venic tre-buie s se mprteasc cu Trupul i Sn-gele lui Hristos cci, ,,fr ndoial,mprtindu-se omul des cu Viaa, trietemai deplin viaa cu toate puterile i simirilesale trupeti i sufleteti15.Cunoscnd faptul c lumea n viziuneaeuharistic a creaiei este ,,lumea lui Dum-nezeu16 i totodat marile foloase pe care leaduce Sfnta mprtanie n viaa credin-cioilor, acetia nu puteau fi privai de aces-tea tocmai n perioada Postului Mare, ci ei tre-buiau s se mprteasc cuHristos pentru a fi ntrii npregtirea pe care o fceau pen-tru a se mprti dup SfintelePati cnd Euharistia, dup cumam amintit mai sus, va primintreaga ei strlucire. De altfel,prin Euharistie ,,ca expresiesuprem a Jertfei Bisericii nunire cu Hristos, toate alevieii cretine devin Liturghie17.Sfnta Euharistie este

    prezent n cuprinsul SfinteiLiturghii a Darurilor mainainte sfinite, fr s punem landoial acest fapt, deoarececredinciosul are nevoie de omprtire ct mai deas dincauza slbirii firii sale. Sfntamprtanie se poate primi

    doar n timpul Sfintei Liturghii (excepiefcnd cazurile de mprtire grabnic a celorbolnavi), cnd are loc epicleza, adic rugci-unea de invocare a Sfntului Duh, cnd seface transformarea Cinstitelor Daruri nTrupul i Sngele lui Hristos cu care noi ne

    cuminecm, iar ,,trupul, sufletul i toate put-erile noastre se nduhovnicesc i ,,n noi sesvrete un adevrat transfer de energievital ndumnezeitoare18.Despre folosul Sfintei mprtanii i ntimpul Postului Mare ne spune i Sfntul IoanGur de Aur: ,,Sfnta i marea Patruzecime(Postul Mare) este o singur dat pe an. DarPatile le facem, adic ne mprtim de treii de patru ori pe sptmn; i ca s zic maibine, oridecte ori vrem. Fiindc nu Postulface Patele, ci comuniunea i mprtireacare se face la fiecare Liturghie19, dup cumafirm i Sfntul Apostol Pavel, c Hristoseste patile nostru, Care S-a jertfit dindragoste pentru noi. Deci, ori de cte ori temprteti cu curat contiin, faci Patilecele luminate. Nu pentru c ai postit Patruzec-imea, ci pentru c te-ai mprtit cu Dum-nezeietile Taine20. Tocmai datorit acestuifapt, n Biserica Ortodox se svrete ntimpul Postului Mare, n anumite zile (mier-curi i vineri), aceast Liturghie mai prescur-tat numit Liturghia Darurilor mai naintesfinite, pentru ca credincioii s nu fie lipsiide mprtire. Cu toate c n timpul svririiei, lipsete slujirea darurilor pentru prefac-erea euharistic, s-a luat obiceiul ca acesteSfinte Daruri s fie sfinite la o Liturghiesvrit ntr-o srbtoare sau duminic ante-rioar, i s fie pstrate pn la vremeasvririi Liturghiei Darurilor mai naintesfinite, pentru ca cei care doresc i suntpregtii s nu fie lipsii de Sfntamprtanie.Dup Sfntul Simeon al Tesalonicului,Euharistia e socotit n timpul LiturghieiDarurilor mai nainte sfinite, mai puin unpraznic ct ,,alimentul duhovnicesc necesarcretinului, pregtindu-l s suporte rigoareapostului, pentru ca s nu fie cu totul lip-sit de har n aceast perioad deateptare21. Protos. Iustin Popovici

    1 Pr.prof.dr. Ene Branite, Liturgica spe-cial, p. 393.2 Nicolae Cabasila, Tlcuirea Dumneze-ietii Liturghii, trad.de pr.prof.dr. Ene Bra-nite, Editura Institutului Biblic i de Misiu-

    ne al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti,1997, p. 81.3 Pr.lect.dr. Nicolae Dura, Propovduireai Sfintele Taine. Valoarea lor n lucrarea demntuire, Tez de doctorat, Editura Institutu-lui Biblic i de Misiune Ortodox, Bucureti,1998, p. 202. 4 Diac. Constantin Voicu, Sfintele Taine, n,,ndrumtor bisericesc, Anul 1970, p. 122.5 Nicolae Cabasila, op.cit., p. 93.6 Paul Evdokimov, Ortodoxia, EdituraInstitutului Biblic i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Romne, Bucureti, 1996, p. 288.7Episcop Vasile Coman, Scrieri de teolo-gie liturgic i pastoral, Editura EpiscopieiOrtodoxe Romne a Oradiei, Oradea, 1983, p.162.8 Pr.prof. D. Stniloae, Taina Euharistiei,izvor de via spiritual n Ortodoxie, n,,Ortodoxia, Anul XXXI, Nr. 3-4, iulie-decembrie, 1979, p. 508.9 Alexander Schmemann, Postul cel Mare,Ediia a II-a, Editura Doris, Bucureti, 1998,p. 65.10 Ibidem, p. 66.11 Ibidem, p. 67.12 Ierom. Makarios Simonopetritul, Trio-dul explicat. Mistagogia timpului liturgic,Editura Deisis, Sibiu, 2000, p. 224. 13 Alexander Schmemann, op.cit., p. 68.14 Ibidem, p. 173.15 Neofit Kavsokalivitul, Sfntul NicodimAghioritul, Despre Dumnezeiasca mprt-anie cu Preacuratele lui Hristos Taine, Edi-tura Ortodoxos Kypseli, Tesalonic, Grecia,1992, p. 41. 16 Mitropolit Ioannis Zizioulas, Creaiaca Euharistie, Editura Bizantin, Bucureti,1999, p. 15.17 Dr. Robert Barringer, art.cit., p. 61.18Pr.prof. Boris Bobrinskoy, mprtireaSfntului Duh, Editura Institutului Biblic i deMisiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucu-reti, 1999, p. 350. 19 Neofit Kavsokalivitul, Sfntul NicodimAghioritul, op.cit., p. 53.20 Ibidem, p. 53.21 Ierom. Makarios Simonopetritul, op.cit.,p. 214.

    Urmare din pagina 1Sfntul Grigorie Teologul s-a ntrebat la un moment datde ce a vrut Dumnezeu s se fac om. Partea cea mai impor-tant din rspunsul su este: Dumnezeu a dorit s nelea-g ce nseamn pentru noi ascultarea i s msoare totul cupropria suferin, aceast plsmuire a iubirii Sale pentru noi.

    n acest fel, a putut cunoate El nsui, direct, ceea ce trimnoi ct ni se cere, ct milostivire meritm calculnd ntemeiul suferinei Lui slbiciunea noastr. (Cuvntarea30). Uneori am vrea s i spunem lui Iisus: Doamne, jugulTu nu este deloc uor. Dar privind apoi la Iisus, care a pur-tat totul care a experimentat El nsui ascultarea, slbiciu-

    nea, suferina, tot ntunericul atunci toate plngerile noas-tre dispar. Jugul Su este acela de a iubi cu El. i cu ct liubim mai mult pe El, i devenim cu El persoane care iubesc,cu att mai uor devine pentru noi jugul Su aparent greu.Lumea are nevoie de Dumnezeu nu de orice dumnezeu, cide Iisus Hristos, de Dumnezeu care s-a ntrupat, care ne-aiubit pn acolo nct a murit pentru noi, care a nviat i acreat n El nsui un spaiu venic pentru om. Acest Dum-nezeu trebuie s triasc n noi i noi n El.

    Taina lui Hristos

  • Pagina 4

    Precum mpria cerurilor,aa i Biserica este ntemeiat deDumnezeu. Cnd Mntuitorul onumete Biserica mea (Matei16, 18), nu vrea s spun c El i-ar fi nsuit i asimilat o mrimeexistent mai dinainte, dar vreas exprime adevrul c El este Celce i-a dat fiin. Biserica este aDomnului nu numai de la un anu-mit moment al existenei ei i nunumai n parte, ci de la nceput in ntregime. Sfinii Apostoli au mrturisitobria divin a Bisericii,atribuind-o direct lui Dumnezeu.De exemplu, n prima Epistolctre Corinteni, Sfntul ApostolPavel folosete foarte des expre-sia: Biserica lui Dumnezeu nnelesul de Biserica de la Dum-nezeu, ntemeiat de Dumnezeu;cu alt ocazie, ideea aceasta oexprim i mai lmurit spunnd cBiserica lui Dumnezeu, Bisericaaceasta a lui Hristos, a fost nte-meiat prin jertfa Sa de pe cruce,prin Sngele Su (Faptele Apos-tolilor 20, 28), alt dat ntre-buineaz expresia Casa lui Dum-nezeu (I Timotei 3, 15), pentru ascoate la iveal ideea c Bisericanu este numai ntemeiat, ci i zid-it, mplinit de Dumnezeu.Att mpria lui Dumnezeuct i Biserica sunt realiti dis-tincte, deosebite de realitatea lumiide acum i de aici, ele sunt mrimiproprii n nelesul c, dei pentrulume, nu sunt totui din lume.mpria Mea nu este din lumeaaceasta spune Mntuitorul, adicnu i are originea n lume, nu esteo mprie de ordin politic, nu esteinstaurat de vreo putere pmn-teasc i n felul n care, n modobinuit, se instaureaz o stpnirepolitic; mpria nu este dinlume, dar este pentru lume, estepentru lume n aa chip c nu seconfund cu aceasta, ci rmne dis-tinct de ea.Aa vorbete Domnul dempria Sa, i tot aa i despreBiserica Sa, Voi nu suntei dinlume spune El ntilor membrii aiBisericii Sale, Eu v-am ales dinlume; Biserica este a Sa, a Fiuluilui Dumnezeu, dar El vrea s ozideasc n aceast lume i cei ceaccept s fac parte din Biseric,se integreaz ntr-o ordine nou,sunt aleii Lui i nu mai sunt dinlume, reprezint ceva distinct fade ea, nu n nelesul izolrii, sep-arrii externe, fizice de lume (NuM rog s-i iei din lume Ioan 17,15), ci n sensul distanrii inte-rioare de ea. Aceasta nu att pentruc lumea este creatur, ci mai alespentru c este contaminat de pcat- Lumea... M urte pentru c Eui spun n fa c lucrurile ei suntrele... (Ioan 7, 7).O alt asemnare dintre acestedou mrimi const n faptul c iuna i cealalt au att o dimensiuneintern, ct i una extern,mpria lui Dumnezeu, de exem-plu, este har, lumin i adevr (Ioan1, 9) , adic putere a crei sfer deaciune i eficien este, n primulrnd, planul interior, invizibil alsufletului, acolo ia mai nti fiin

    mpria: mpria lui Dum-nezeu este nluntrul vostru (Luca17, 21); Ea este aluatul dinfrmnttur (Matei 13, 33); estecomoara ascuns n arin, iar carecel ce a gsit-o a fcut tot ce i-astat n putin ca s intre nstpnirea ei. nsuirea aceasta de a fi inte-rioar, invizibil, face ca ea,mpria lui Dumnezeu, s aibcaracter de tain, care trebuie sfie descoperit i care nu poate fiperceput dect numai cu credin(cu auzul vei auzi i nu veinelege).Dar mpria cerurilor are iun aspect exterior, tangibil. IisusHristos, ntemeietorul ei, a venit ntrup omenesc, ntre credincioi, afost vzut, ascultat i urmat de ceice au socotit necesar pentru ei sfac aceasta. Ucenicii i toi cei ce-L urmeaz primesc porunca smrturiseasc public credina, i lise prezice c vor fi prigonii;lucrurile acestea nu au neles dectn cazul c fiii mpriei, i, deci,locul unde aceasta se afl, suntrealiti care pot fi identificate irecunoscute n mod sigur.Caracterul vizibil al mprieiMntuitorului l relev n chipdirect n parabole. Turma cea mic,via sdit i mprejmuit, ospulde nunt, mrturisesc foarte puter-nic despre aceast dimensiune tan-gibil a mpriei.De altfel, viaa cea nou adusde Mntuitorul, adic de mpriaSa, nici nu ar fi putut s se limitezeexclusiv la lumea intern, fora idinamismul care o caracterizeazerau menite ca, sub condiia libereicolaborri a credincioilor, s leptrund i s le transforme ntrea-ga via, intern i extern, indi-vidual i comunitar i de fapt,pentru Mntuitorul nu este membrual mpriei cereti dect acelacare prelungete rugciunea icredina n fapte, i lupt pentru a-i ridica ntreaga sa via la nivelulvoinei lui Dumnezeu (Matei 8,21). Biserica are i ea un aspectintern i unul extern, precummpria, aa i ea este har, estelucru al Duhului Sfnt, izvor alvieii n Hristos, Biserica despre

    care Mntuitorul vorbete ncuvntrile Sale, este puterea dum-nezeiescului har menit s operezeunirea ntr-un tot organic, ntr-ofamilie, a tuturor celor ce-Lprimesc cu credin i cu dragosteprin Sfintele Taine pe Hristos. Grija i pasiunea pe care Sfn-tul Apostol Pavel, Moise alNoului Aezmnt cum a fostnumit, o pune n ntemeierea deBiserici n toate centrele aflate nspaiul cltoriilor sale misionare,i au izvorul n adnca sa convin-gere c mntuirea prin har nu poates fie mprtit i asigurat cred-incioilor, pe alt cale, dect prinBiseric, prezena n Biseric erapentru Sfntul Apostol Pavel,prezena lng izvorul harului, con-tactul cu acest izvor nevzut, cu uri-aele lui puteri de nnoire i zidire avieii celei noi iar Harul lui IisusHristos este harul Bisericii, i frun asemenea har Biserica nu aresens i rost s existe - dimensiuneainvizibil a harului mntuitor esteconstitutiv Bisericii. Este constitutiv dar nu e sin-gura, i dup cum mpriacerurilor are i un aspect extern,tot aa i Biserica, pe lng laturaintern invizibil, are i o dimensi-une extern vizibil; ea estenfiat ca o cas ce urmeaz sfie zidit pe temelia credinei ndivinitatea Mntuitorului, estepopor agonisit de ctre Dumnezeuca s vesteasc n lume buntatea ibinefacerile celui ce l-a chemat dinntuneric la lumina Sa ceaduhovniceasc (I Petru 2, 9), esteun aezmnt organizat ai cruimembrii pot fi recunoscui dupsemne perceptibile precise, dupatribuiile i darurile de care senvrednicesc. Aadar, mpria cerurilor iBiserica au un dublu aspect interi-or i exterior, vizibil i senzitiv,perceptibil corespunznd astfelnaturii psihologice a credincioilor,pe care-i revendic nu numaiprintr-o latur a fiinei lor, nunumai parial, ci n mod clar nntregime, de aceea, apartenenareal la mpria lui Dumnezeu ila Biseric este condiionat nunumai de adeziunea interioar laele, ci neaprat i de fapte concrete

    svrite n spiritul credinei. Acolounde credincioii triesc dupnvtura lui Hristos i n modimplicit dup cea a Bisericii, poi fisigur c acolo este mpria luiDumnezeu i acolo este i Bisericadeoarece Biserica se aseamn cumpria lui Dumnezeu i pentruc amndou sunt mrimi iprezente i viitoare, i istorice ieshatologice.mpria lui Dumnezeu i Bis-erica se ntlnesc i n punctul camndou se bazeaz pe prezenareal i activ a lui Hristos ntreele, ele sunt comunitate de cred-in i via, dar nu sunt numai att;ele nu-i contureaz individuali-tatea lor distinct dect prin acelceva, prin acel plus care le deter-min existena de comunitate, decomuniune, de credin i via acel plus nu este nimeni altul dectIisus Hristos.Hristos trebuie s fie neles cai Cap al Bisericii n nelesulc nu e n afara organismului Bis-ericii, ci este pe deplin n el, ca oparte constitutiv aa cum am pre-cizat i mai sus. Aadar, Hristoseste prezent n Biseric, n calitatede cap al ei; la rndul ei, Biser-ica este prezent n Iisus Hristosn calitate de trup al Lui(Coloseni 1, 24 i Efeseni 1, 22-23). S-a spus c precum frtrunchi capul este ceva incomplet,tot aa fr Biseric, Hristos esteo fiin incomplet, cu aceeaindreptire se poate spune c pre-cum fr cap, trunchiul este cevafr integritate i neviabil, tot aafr Hristos Biserica este o fiinincomplet i fr de via. Aadar, asemnrile ne obligs nu separm mpria lui Dum-nezeu de Biseric, iar deosebirilene oblig s nu le amestecmdeoarece din punct de vedere alasemnrilor cele dou mrimi tre-buie considerate ca avnd un fondunitar, iar din punct de vedere aldeosebirilor trebuie considerate camrimi care nu se acoper fr rest.i atunci ne putem intreba cumle vom aduce n relaie una cu alta?Ce raport poate fi stabilit ntre ele,pentru ca nici unitatea s nu sufere,dar nici deosebirile s nu fie igno-rate!?

    Credem c relaia poate fi pre-cizat n felul urmtor: scopulntruprii Fiului lui Dumnezeu a afost realizarea mpriei lui Dum-nezeu, iar aceasta a i fost nte-meiat obiectiv, prin viaa i activ-itatea de nvtor i taumaturg aDomnului, prin patimile, moarteai nvierea Sa, subiectiv, mpriaia fiin prin primirea cu credin ifapt a nvturilor i faptelorSale.Mntuitorul ntemeiaz, ns,mpria Sa nu numai pentru con-temporani, pentru cei ce L-auascultat i urmat n timpul activ-itii Sale pmnteti, ci pentru toicredincioii din toate timpurile idin toate locurile.mprejurrile istorice de-a lun-gul crora mpria lui Dumnezeuavea s-i croiasc drum n lume,au cuprins n sine necesitatea campria lui Dumnezeu s iaforma Bisericii, iar Biserica, estesupus vicisitudinilor istorice,nlrilor i cderilor, biruinelor infrngerilor, bucuriilor intristrilor, progresului i stag-nrii, ea are de mplinit rolul aluat-ului n frmnttur, dar nu sepoate sustrage cu totul nvliriineghinei n lanurile sale. Viaa de acum i de aici este deaceea, o continu lupt purtat attn sufletul credinciosului singular,ct i n spaiul larg al comunitii,Biserica cheam pe fiecare credin-cios care accept a rmne n sferaei de via, l cheam s-i deaseama pe de o parte de elementuluman al ei, al Bisericii, iar pe dealta de elementul divin din aceasta,artndu-i, n acelai timp, c mis-iunea lui este aceea de a lupta pen-tru ct mai deplina adaptare a ele-mentului uman la cel divin, de alupta consecvent pentru eliminareapcatului i stpnirea vieiimbuntite.Este de la sine neles c pentrua putea purta aceast lupt i pen-tru a se dezvolta n atmosferaaspr i uscat a istoriei, Bisericaa avut nevoie de o organizaietemeinic, de o ierarhie, mputer-nicit s pstreze i s propov-duiasc neschimbat i perseverent,Cuvntul, s administreze SfinteleTaine i s conduc pe cei ceaccept s devin membri ai ei.Pr. Bogdan One Parohia Bocsig1 Pr. Dumitru Belu, mprialui Dumnezeu i Biserica, S.T., anVIII/1956, nr. 5-6, pag. 301.2 Arhim. Vasilios Bacoianis,Intrarea n mprie, Ed. Deisis,Sibiu, 1996, pag. 87.3 Pr. Ioan Bunea, mpria luiDumnezeu sensul ei neotesta-mentar, M.A., Nr. 11-12/1971, pag.853.4 Ioan Tulcan, Misterul mntui-rii n Hristos i n Biseric, Ed.U.A.V., Arad, 2007, pag. 90.5 Pr. Ioan Bunea, mpria luiDumnezeu sensul ei neotesta-mentar, M.A., Nr. 11-12/1971,pag.854.6 Pr. Ioan Bria, Eclesiologiacomuniunii, S.T. XX/1968, nr.9/10, pag. 672.

    Ctre mpria lui Dumnezeuprin Sfintele Taine ale Bisericii

  • Pagina 5

    Parastasul i lansarea decarte a printelui dr.Pavel Vesa (1955-2013)Smbt, 1 februarie a.c., nalt-preasfinitul Printe ArhiepiscopTimotei, nconjurat de un numeros

    sobor de preoi i diaconi, asvrit, n biserica cu hramul,,Sfnta Cuvioas Parascheva dincurtea Spitalului Judeean Arad,slujba parastasului la asesptmni de la trecerea la celevenice a preotului crturar PavelVesa. La eveniment, pe lngmembrii familiei regretatului prin-te, au participat numeroi intelec-tuali i iubitori de carte din toatecategoriile profesori universitari,medici, istorici, cercettori precumi numeroi credincioi. n cuvn-tul de nvtur rostit la parastas,naltpreasfinia Sa a evocat princuvinte alese, personalitatea remar-cabil printelui Pavel Vesa pre-cum i calitile deosebite de preotjertfelnic, care n toat viaa sa acutat, prin tot ceea ce a fcut, sslujeasc cu mult druire pe Dum-nezeu. Parastasul a fost urmat de lan-sarea ultimei sale cri: EparhiaAradului n timpul episcopuluiSinesie Jivanovici (1751-1768). Despre personalitatea sa i des-pre aceast ultim lucrare au vorbitnaltpreasfinitul Printe Arhiepis-cop Timotei, care a subliniatimportana acestei lucrri pentruviaa spiritual i cultural a epar-hiei, i prof. univ. dr. CorneliuPdureanu, din partea AsociaieiIstoricilor Ardeni tefan CicioPop, care a fcut o prezentare

    amnunit a acestei ultimecri.Lucrarea ,,Eparhia Araduluin timpul episcopului Sinesie Jiva-novici (1751-1768), a aprut cubinecuvntarea naltpreasfinituluiPrinte Dr. Timotei Seviciu, Arhie-piscop al Aradului, la Editura

    Arhiepiscopiei Aradului, la fineleanului 2013. Cartea nsumeaz 250pagini i este structurat pe 17capitole, n care este prezentatsituaia Episcopiei Aradului la mij-locul secolului al XVIII-lea, dinpunct de vedere jurisdicional, dis-ciplinar, material, cultural, precumi aspecte din viaa bisericeascardean n timpul pstoririi unuiadintre cei mai strlucii ierarhi aiEparhiei Aradului, episcopuluiSinesie Jivanovici.Printele dr. Pavel Vesa varmne n contiina i istoria aces-tui col de ar prin tot ceea ce arealizat i a lsat ca motenire spi-ritual i cultural. Praznicul ntmpinriiDomnului srbtorit cumult bucurie laMnstirea Hodo-Bodrog

    Continund o tradiie foarteveche, i n acest an obtea strve-chii Mnstiri Hodo-Bodrog dinArhiepiscopia Aradului, a avutbucuria duhovniceasc, ca la praz-nicul ntmpinrii Domnului, s sesvreasc Sfnta Liturghie arhie-reasc. nc de la orele dimineii,soborul slujitor, n frunte cu prin-tele stare arhim. Nestor Iovan l-au ntmpinat pe naltpreasfinitulPrinte Timotei, Arhiepiscopul

    Aradului. La slujba arhiereasc, pelng soborul mnstirii au slujiti dascli de la Facultatea de Teo-logie Ortodox Ilarion V. Feleadin Arad care au inut s fie alturide printele profesor dr. CristinelIoja, cu prilejul hirotoniei sale n

    treapta preoiei. De asemenea laslujb au fost prezeni studeni teo-logi i numeroi credincioi carefrecventeaz mnstirea.n cuvntul de nvtur, nalt-preasfinitul Printe Timotei, tl-cuind pericopele biblice de la

    Matei 15 i Luca 2, rnduite pentruDuminica a XVII-a dup Rusaliii a praznicului ntmpinrii Dom-nului, a vorbit despre necesitateancorporrii noastre la viaa Bise-ricii, ntmpinndu-L astfel peHristos euharistic, prinmprtirea cu Trupul i Sngele

    Su, pentru a dobndi mntuireacare nu este n afar de Biseric, iastfel la sfritul vieii pmntetis putem rosti, precum ascultm lafiecare slujb a Vecerniei, cuvinte-le Dreptului Simeon ,,Acum slo-bozete pe robul Tu, Stpne,

    dup Cuvntul Tu n pace, cvzur ochii mei mntuirea Ta.n acest fel, praznicul ntmpinriiDomnului se face praznic al ntm-pinrii fiecrui credincios. Nimeninu poate s-L ntlneasc ntr-unalt fel pe Hristos, dac nu se

    aseamn cu Dreptul Simeon i cuProorocia Ana, n nevinovie, npocin, n curie, precum i cufemeia cananeeanc, n dragoste deDumnezeu i de oameni, a spuschiriarhul. n cadrul Sfintei Liturghii a fosthirotonit preot, diaconul CristinelIoja, pe seama parohiei Arad-Cen-tru IV, Protopopiatul Arad, acor-dndu-i-se i duhovnicia prin hiro-tesie. La final, printele stare arhim.Nestor Iovan a mulumit Chiriar-hului pentru prezena n mijloculobtii monahale i a credincioilor,n aceast zi de praznic i pentrubucuria comuniunii n slujire.In Memoriam,Vasile Goldi 80

    n perioada 6-10 februarie2014, Universitatea de VestVasile Goldi din Arad a orga-nizat, n parteneriat cu Arhiepis-copia Ortodox Romn dinArad, Consiliul Judeean Arad iPrimria Municipiului Arad,ample manifestri dedicate come-

    morrii a 80 de ani de la trecereala cele venice a marelui patriotromn Vasile Goldi, patronulspiritual al Universitii care ipoart numele.Programul manifestrilor adebutat, joi, 06 februarie 2014, laFilarmonica de Stat Arad, undes-a desfurat un concert dedicatmemoriei lui Vasile Goldi. Diri-jor: Matei Pop, Solist: AronPetrus Blny, iar Prof. univ. dr.Aurel Ardelean, Preedinte alUniversitii de Vest VasileGoldi din Arad, Rector fonda-tor, a susinut un Cuvnt omagialn memoria lui Vasile Goldi.Vineri, 07 februarie 2014 auavut loc depuneri de coroane lastatuia lui Vasile Goldi, undenaltpreasfinitul Printe Arhie-piscop Timotei a oficiat slujba deTe Deum, dup care la PrimriaMunicipiului Arad, n Sala Rege-le Ferdinand, a avut loc un Sim-pozion tiinific ,,In Memoriam,Vasile Goldi 80, o expoziiede documente originale i cridedicate vieii i operei lui VasileGoldi i o expoziie de fotografiii film documentar cu imagini dinviaa i opera lui Vasile Goldi.naltpreasfincitul PrinteDr.. Timotei Seviciu, Arhiepiscopal Aradului, a subliniat, princuvinte alese, activitatea luiVasile Goldi pe plan bisericesc

    precum i contribuia pe care, prinel, biserica a avut-o la problemelerii i la problemele obteti. Cuexcepia titlurilor i responsabi-litilor pe care le-a avut pe plancultural, economic, politic,pedagogic, Chiriarhul a amintitfuncia pe care a avut-o n modpermanent, adic aceia de secretar alEpiscopiei. n aceast calitate a avutun cmp larg deschis pentruactivitatea n biseric la nivelulntregii ri, reuind s mbine toateaceste funcii. A fost apropiat celorcare au rspuns atunci de destinelebisericii, n frunte cu Patriarhul MironCristea, n perioada n care s-anfptuit Unirea i din punct devedere bisericesc. S-a format BisericaNeamului, sub un singur Patriarh, nacest sens implicndu-se i VasileGoldi, deoarece cunotea toateproblemele, iar n calitate de secretaravea o responsabilitate mare. A fostun om de aciune, de hotrre, deducere la ndeplinire i rezolvareatuturor problemelor. Continuare n pagina 6

    Actualitate eparhial februarie 2014

  • Pagina 6

    Urmare din pagina 5De asemenea, ca pedagog, calaic, a avut o activitate bisericeascludabil. Chiar dac am comemoratziua trecerii n venicie a lui VasileGoldi, nu am putut s desprimactivitatea celorlali corifei ai MariiUniri, alturi de care a avut oactivitate deosebit. Trebuie s isrbtorim i s ne amintim de ei, defiecare dat cnd avem o srbtoarenaional. Aadar, nu putem tratapersonalitatea lui Vasile Goldi fra face referire i la celelaltemomente istorice, culturale, socialei politice, a ncheiat Chiriarhul.Prof. univ. dr. Aurel Ardelean,preedintele Universitii de VestVasile Goldi, a declarat: Sim-pozionul a adunat o serie depersonaliti care au evocatpersonalitatea corifeului MariiUniri, Vasile Goldi, activitatearealizat la Arad pentru nfptuireacelui mai important act din istoriamodern a Romniei, unificareaprovinciilor romneti ntr-un statunitar i deschiderea spre Europa aunei noi viziuni despre Romnia.Cu acest prilej am comemorat,printr-un concert simfonic la PalatulCultural, personalitatea lui VasileGoldi i ai celorlali corifei ai MariiUniri: tefan Cicio Pop, Ioan Suciu,Ioan Fluiera, care au contribuit lamarele act istoric de la 1919. Prin

    aceste manifestri, Universitatea deVest Vasile Goldi aduce omagiulsu celor care i-au nscris o paginde aur n istoria modern aRomniei. Am adus un omagiupatronului spiritual al Universitiide Vest Vasile Goldi care a avuto contribuie esenial, fiindprincipalul ideolog al Marii Uniri.nelegem s ducem mai departedeopotriv studeni, cadre didactice,ntreaga comunitate academic,testamentului lui Vasile Goldi si alcorifeilor Marii Uniri, astfel nctRomnia s se nscrie ntre rileapreciate n Europa de astzi.Duminica Vameului i aFariseului la CatedralaVeche din Arad

    n Duminica a XXXIII-a dupRusalii, numit i a Vameului i aFariseului, prima duminic dinPerioada Triodului, la CatedralaVeche ,,Naterea Sf. Ioan Botezto-rul din Arad, slujba Sfintei Litur-ghii a fost oficiat de ctre nalt-presfinitul Printe ArhiepiscopTimotei, nconjurat soborul depreoi i diaconi ai catedralei.Rspunsurile liturgice au fostoferite de ctre Corul Armonia aCatedralei Vechi condus de dirijo-rul secund Gheorghe Emanuel.La momentul rnduit, nalt-preasfinitul Printe Arhiepiscop

    Timotei a hirotonit ntru preot petnrul Silviu-Raul Pele, pe seamaParohiei Cruceni, Prot. Arad.

    n cuvntul de nvtur cutitlul ,,Omenie i Comuniune ncare a artat c ne aflm la ncepu-tul Triodului, perioad de pregti-re pentru Sfintele Pati, i potrivit

    pericopelor duminicii II Tim. 3 iLuca 18, a struit n ndemnul bise-ricii de cercetare a sufletului, maiales n acest an euharistic, adicnchinat Sfintelor Taine a Spove-daniei i mprtaniei. Aceastaprin practicarea virtuilor careapropie pe oameni ntre ei impreun de Dumnezeu. CuvntulSu S-a ntrupat pentru a pune nlumin pe om i nlarea acestuia.Mulumirea pentru starea lui tre-buie, aadar, s fie pe msura par-ticiprii la nsi jertfa Mntuito-rului. Numai smerita cercetare acugetului biruiete mndria auto-suficienei, care desparte peoameni i ndeprteaz de Dumne-zeu, a ncheiat Chiriarhul.La finalul Liturghiei, a avut locun parastas, prin care s-au ncheiatmanifestrile omagiale In Memo-riam, Vasile Goldi 80 organiza-te de UVVG, oficiat de naltpreas-finia Sa Arhiepiscop Dr. TimoteiSeviciu, unde a participat o dele-gaie a Universitii de Vest VasileGoldi condus de prof. univ. dr.

    Aurel Ardelean, preedinteleUVVG i prof. univ. dr. CoraliaAdina Cotoraci, rectorul Univer-sitii de Vest Vasile Goldi.Alturi de personalitatea lui VasileGoldi, ca om al Bisericii i oste-nitor al Centrului Eparhial, au fostevocai i ceilali corifei ai MariiUniri: tefan Cicio Pop, Ioan Suciui Ioan Fluiera, care mplinesc iei n acest an, o cifr rotund deani de la trecerea la cele venice. Un nou doctor n teologie din Arhiepiscopia Aradului

    Cu binecuvntarea naltpreas-finitului Printe ArhiepiscopDr.Timotei Seviciu, printelecapelan Vasile Cucu de la Peniten-ciarul de maxim siguran dinArad a susinut pe data de 13februarie 2014 teza de doctorat cutitlul Fonti per la Storia del Cri-stianesimo antico in Romania laFacultatea de Istorie Bisericeascdin cadrul Universitii PontificaleGregoriana din Roma.Conductorul tiinific al tezeide doctorat a fost Profesorul JosJanssens, care a apreciat contri-

    buia lucrrii cu calificativul:Magna cum laude.Teza de doctorat cuprindedovezi privind rspndirea creti-nismului, ncepnd cu pro-povduirea Evangheliei de ctreSfntul Apostol Andrei i pn lasfritul secolului al VI-lea inceputul secolului al VII-lea.Lucrarea are un caracter istoric ise bazeaz pe toate izvoarele imrturiile literare, epigrafice iarheologice descoperite pe terito-riul rii noastre. Aceast lucrare documentarare dou pri: prima parte teore-tic, de documentare interdiscipli-nar privind originile cretinismu-lui pe teritoriul rii intitulatgeneric Fonti per la storia delCristianesimo antico in Romania,iar partea a doua cuprinde unalbum de imagini documentare cla-sificate pe capitole cu scopul de acompleta documentaia carensoete partea teoretic. Dinpunct de vedere metodologicambele pri sunt organizate dup

    criterii tematice, cronologice i sis-tematice generale, ce vizeazexhaustivitatea documentrii.Olimpiada de Religie laArad

    Smbt, 15 februarie 2014, nEparhia Aradului, cu binecuvnta-rea naltpreasfiniei Sale Dr. TimoteiSeviciu, Arhiepiscopul Aradului, aavut loc etapa local a Olimpiadeide Religie ortodox pentru elevii dincl. VII XII. n cele 14 centre dinjude au participat 165 elevi, a crorcunotine n domeniul religios aufost evaluate de ctre comisii localealctuite din profesori de religie dinzonele respective. Conform proce-durii, evaluarea s-a fcut n bazasubiectelor alctuite n mod unitarla nivel de jude, dupmodelul/structura transmis de ctreinspectorul general din cadrul Minis-terului Educaiei Naionale.Tot n aceiai zi i n aceleaicondiii organizatorice s-adesfurat i concursul Lsaicopiii s vin la Mine destinat ele-vilor din cl. V VI, la care au par-ticipat 75 concureni.Continuare n pagina 7

    Actualitate eparhial februarie 2014

  • Pagina 7

    Urmare din pagina 6Conform regulamentului deconcurs, primii cinci candidai dinfiecare an de studiu, care au obin-ut minim nota 8,00 s-au calificatla etapa judeean, care va avealoc n data de 1 martie 2014, laSeminarul Teologic Ortodox Arad.Felicitri elevilor premiai, cinsteprofesorilor ndrumtori!Bucurie duhovniceascpentru credincioii Parohiei Cruceni

    Duminica nfricotoareiJudeci a constituit un prilej debucurie duhovniceasc i de nounceput att pentru credincioiiParohiei Ortodoxe Romne Cru-ceni, Prot. Arad, ct i pentru noullor pstor sufletesc, Printele Raul-Silviu Pele. Sfnta Liturghie a fostoficiat de nsui ntistttorulArhiepiscopiei Aradului, nalt-preasfinitul Printe ArhiepiscopTimotei. Din sobor au fcut parte iProtos. Teodor Vid, consilier admi-nistrativ-bisericesc, preotul pen-sionar Viorel Achim, noul preotparoh Raul-Silviu Pele i diaconVlad One.La momentul predicii, Chiriar-hul a vorbit celor prezeni, n con-textul citirilor duminicale de laMatei 25 i I Cor. 8, i a temei Anu-lui omagial euharistic, despresminteal i dreapt judecat, trirei contiin cretin. Totodat, chi-riarhul a artat i modul n care cre-dincioii ar trebui s-i fac cerceta-rea sufleteasc pentru lucrarea demntuire mai ales n perioada depregtire a Postului Mare. La sfritul Sfintei Liturghii,naltpreasfinia Sa a mulumit preo-tului Viorel Achim pentru activitateapastoral desfurat n aceastparohie timp de aproape 40 ani i i-a dat un Hrisov de mulumire. Larndul su, printele Viorel Achim amulumit PS Printe Timotei ituturor credincioilor pe care i-apstorit timp de aproape 40 ani, pre-zentnd n parte activitatea pastoraldesfurat n aceast parohie.Oficiul instalrii noului preot i-aaparinut, n prezena naltpreas-finitului Printe Arhiepiscop Timo-tei, Printelui Teodor Vid, consilieradministrativ-bisericesc la CentrulEparhial, care a fcut prezentareanoului preot paroh, ndemnndu-l peacesta la propovduirea Evanghe-liei, slujirea aproapelui i cluzireaturmei celei cuvnttoare, dupmodelul Mntuitorului nostru IisusHristos. Printelui paroh i s-au ncre-dinat Sfnta Evanghelie, SfntaCruce i cheile bisericii, fiecare casimbol a ceea ce nseamn misiu-nea unui paroh.Noul preot paroh Raul-SilviuPele a adresat, la rndul su, uncuvnt de mulumire naltpreas-finitului Printe Timotei i tuturorcelor prezeni, lundu-i angaja-mentul ca, mpreun i mereu nconlucrare, preot i credincioi, svegheze la buna rnduial a Biseri-cii, mplinind Evanghelia lui Hristosi cutnd mereu, prin mpreun-sftuire i ntru ascultare, a gsi celemai potrivite soluii pentru depireainerentelor dificulti ce pot s aparn lucrarea pastoral din cadrul paro-hiei. Evenimentul s-a ncheiat cu oagap freasc.

    Satul Cruceni aparine de comu-na agu, jud. Arad i are circa 300 decase i o populaie de peste 1200locuitori.Parohia ortodox romns-a nfiinat n anul 1951 aici fiindamenajat o capel n care se slu-jete i astzi.Cerc misionar n Parohia Gura Vii

    n data de 16 februarie a.c.,preoii din cadrul Cercului Pastoral-misionar Nr. 3 Gurahon, coordonat,din ncredinarea naltpreasfinituluiArhiepiscop Timotei, de ctre preo-tul Mo Crciun-Dorel, s-au ntru-nit la Biserica ortodox cu hramulCuvioasa Parascheva din parohiaGura Vii, protopopiatul Sebi.n cadrul acestei ntruniri s-asvrit Sfnta Tain a Maslului lacare au participat credincioi dinparohia Gura Vii i parohiile nve-cinate.Avnd n vedere Anul omagialeuharistic al Sfintei Spovedanii i alSfintei mprtanii i Anul come-morativ al Sfinilor Martiri Brnco-veni au fost susinute temele: 1.Taina Sfintei mprtanii prefigu-rare n Vechiul Testament i realita-te n Noul Testament; 2. Svritoruli primitorul Tainei Spovedaniei.3.Copiii i metode de apropiere a lorde Sfnta Biseric.Temele au fosttratate i prezentate de printeleBiru Alexa de la parohia Joia Mare.Cea mai nsemnat lucrare mis-tic n biserica cretin spunea prin-tele este Sfnta Tain a mprtanieisau Euharistia.n aceast tain Mn-tuitorul Iisus Hristos este prezent nchip real prin Sfntul Trup i SfntulSnge, oferindu-se astfel credin-cioilor. A fost prezentat prefigu-rarea jertfei n Vechiul Testament,argumentndu-se cu texte, artndc ,,jerfta este destinat cuririisufletelor( Lev. Cap.17 versetul11).n Noul Testament Sfnta Taina Euharistiei este instituit de Mn-tuitorul Iisus Hristos la cina cea detain, iar importana ei pentru cre-dincioi este subliniat de Mntui-torul Iisus Hristos prin cuvintele:,,Eu sunt pinea vieii, care s-apogort din cer, cel ce va mncadin pinea aceasta viu va fi n veci,iar pinea pe care o voi da este Tru-pul Meu (Ioan 6,5).Printele a vorbit apoi despresvritorul i primitorii SfinteiTaine i condiiile ce trebuiescndeplinite.n cea de a treia tem ,,Copiii imetode de apropiere a lor de Sfn-

    ta Biseric, printele arta c pro-blema pastoral misionar esteuna din cele mai actuale preocupria Bisericii n zilele noastre, iarcopiii se constituie n viitorul demine al Bisericii celei vii, de aicigrija i preocuparea preotului deapropiere a acestora de bise-ric.Lucrarea Bisericii de transmi-tere a credinei noii generaii este oconstant i o datorie permanentpotrivit cuvintelor Mntuitorului:,,Lsai copiii sa vin i nu ioprii(Matei 19,14 ; Marcu10,14).n acest sens preotul are misiu-nea de a apropia copiii de lucrareaBisericii, integrndu-i n SfinteleSlujbe prin cntri, rugciuni, cetirii catehizndu-i, toate constituin-du-se ca o completare a orei de reli-gie, neuitnd c apropierea copiii-lor de Mntuitorul Iisus Hristos nmodul cel mai plenar se realizeazprin mprtirea cu Sfntul Trup iSfntul Snge, aceasta ncepndu-se nc de mici.

    Au urmat discuii i au fostaduse completri de ctre ceilalipreoi.La cercul pastoral au luatparte, profesorul de religie icntreii bisericeti din parohiilenvecinate. n finalul ntlnirii, preotulparoh Petru Simion a mulumittuturor pentru participare.Seara s-ancheiat cu o agap fraeasc.Proiectul ,,Hristos n cetate se deruleaz nArhiepiscopia AraduluiProiectul ,,Hristos n cetateeste nchinat Anului omagial euha-ristic 2014 n Patriarhia Romn i

    reprezint o serie de manifestri spi-rituale i culturale publice n Arhie-piscopia Aradului, avnd invitai per-sonaliti de seam ale vieiibisericeti panortodoxe. Proiectul ,,Hristos n cetate faceparte dintr-un parteneriat ntre Con-siliul Judeean Arad, Centrul Cultu-ral Judeean Arad i ArhiepiscopiaAradului, fiind coordonat de Arhi-mandrit dr. Teofan Mada, vicar admi-nistrativ la Centrul Eparhial i doam-na Ana Maria Drago, director alCentrului Cultural Judeean Arad.Un prim invitat la aceste mani-festri a fost printele Agapie Corbu,stareul Sfntului Schit ,,Bunavesti-re Alma. Conferina cu titlul,,Pustnicii, pustia i Biserica a fostdezbtut de printele Agapie, care asubliniat faptul c ,,monahismul aaprut n viaa Bisericii ca o expresieorganic a vieii acesteia, el culti-vnd viaa interioar a Bisericii.Evenimentul s-a desfurat nseara zilei de 26 februarie, n salamare a Teatrului Clasic ,,Ioan Sla-

    vici, n prezena i cu binecuvnta-rea naltpreasfinitului Printe Arhie-piscop Timotei, a unor oficialitilocale i a numeroi ,,iubitori de fru-mos, venii inclusiv de la Timioa-ra, Oradea, Deva, Alba.Proiectul ,,Hristos n cetateva continua pe tot parcursul anu-lui calendaristic , urmtorul invi-tat fiind printele ConstantinNecula de la Facultatea de Teo-logie Ortodox ,,Andrei agu-nadin Sibiu, pe data de 14 mar-tie, cu o tem despre,,Provocrile tinerilor la adresaBisericii, la care v invitm sparticipai.

    Cantina social a Arhiepiscopiei Aradului -7 ani de druireCu binecuvntarea naltpreas-finitului Printe Dr. Timotei Arhiepiscopul Aradului, prin acrui purtare de grij a i luat fiincantina, un numr de 65 de benefi-ciari iau zilnic masa de amiaz aici.Fraii mai mici ai Mntuitoruluisunt aici: persoanele fr nici unvenit sau cu venituri reduse, vr-stnicii singuri sau familiile cu mulicopii i fr posibilitate dentreinere. spune pr. Gabriel C.Mari, consilierul social filantrop-ic al Arhiepiscopiei Aradului, celcare coordoneaz activitateaaceastei cantine sociale.Cretini darnici cu inim mare,familii, societi i 5 brutrii punmn de la mn i sprijin efortulArhiepiscopiei Aradului de a asi-gura pinea i hrana cald n fieca-re zi. ntr-un mod cu totul deosebitamintim aici i Programul MasaBucuriei al Patriarhiei Romnencheiat cu Selgros Cash & Cary, ncare este inclus i Cantina SocialSfntul Nicolae. n acest programde druire a unor produse ali-mentare, pe lng cantin, mai suntincluse i cele mai srace 10 paro-hii din fiecare Protopopiat alArhiepiscopiei Aradului i toateSfintele Mnstiri de aici. Omngiere se aduce beneficiarilori la svrirea Slujbelor de Paras-tas ridicate la cantin, de credin-cioii care vor s druiasc depoman celor nevoiai i lipsii deajutor.Cu acest prilej aniversar, nprezena naltpreasfinituluiPrinte Timotei, ArhiepiscopulAradului, un sobor de preoi de laCentrul Eparhial, au svrit joi,

    27 februarie a.c., o slujb demulumire pentru toat facerea debine primit de la Dumnezeu naceti apte ani de continu activ-itate. Cifra de astzi arat cavem mplinit o lucrare care estepromitoare i pentru viitor,datorit roadelor de pn acum aspus naltpreasfinia Sa n cuvntulrostit cu acest prilej.Toi beneficiarii au primit pe lnghrana cald de fiecare zi i alte daruriconstnd n produse alimentare.La final, au fost aduse mulu-miri tuturor binefctorilor, osten-itorilor i donatorilor acesteiuniti.

    Actualitate eparhial februarie 2014

  • Pagina 8

    Comitetul de redacie: naltpreasfinitul Arhiepiscop Dr. TIMOTEI SEVICIU preedinte;

    Protos. Dr. Iustin Popovici, consilier cultural, redactor responsabil; Arhim. Dr. Teofan Mada, vicar administrativ; diac. Silviu-Nicolae Faur, secretar eparhial membriEditura: Arhiepiscopia Aradului, Arad, 310084, Str. Episcopiei nr. 60-62, Tel.: 0257281856

    ISSN 1220 8531, ISSN-L 1220 8531 Tehnoredactare: Daniel Albu - SC Europeanul de Arad SRL

    Recent, Preafericitul Printe Dr. DanielCiobotea, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomne a acordat o nalt distincie Facult-ii de Teologie Ilarion V. Felea din cadrulUniversitii Aurel Vlaicu din Arad, anume:Diploma i placheta omagial Printe-le Dumitru Stniloae n semn de preuire irecunotin pentru merite deosebite n ps-trarea credinei strmoeti i promovarea cul-turii cretine, dup cum st scris pe actul decinstire.n conferina de pres organizat cuacest prilej, Preedintele Consiliului Aca-demic al Universitii, prof. univ. dr. LizicaMihu a artat c: Este n fond momentul sreiterm ideea c Facultatea de Teologiereprezint unul dintre pilonii de susinere aiuniversitii noastre n plan academic dar imoral, constituind pentru noi i un reperesenial i, iat, acum este ocazia s le adu-cem un binemeritat elogiu.

    La rndul ei, Doamna Rector, prof. univ.dr. Ramona Lile, a scos n eviden faptul caceast diplom vine ca i o ncununare asuccesului i a meritelor pe care facultatea leare i a aprecierii ei la nivel naional i inter-naional i este semnificativ c ea sosetenainte de evaluarea Facultilor de TeologieOrtodox.PC Pr. Prof, univ. dr. Ioan Tulcan, Deca-nul instituiei ardene a exprimat la rndu-ibucuria dasclilor, studenilor i ostenitoriloracestui aezmnt teologic pentru primireaacestei distincii, care vine s confirme efor-tul depus n decursul celor peste dou deceniide la renfiinare, ntru ducerea pe mai depar-te i amplificarea motenirii vrednicilor nain-tai, ierarhi i profesori, muli dintre ei curenume n arealul teologiei romneti. Dupcum bine se tie, Facultatea de Teologie dinArad a iniiat i desfurat n aceast perioa-d de timp o mulime de proiecte academice,

    materializate n diverse simpozioane i con-ferine naionale i internaionale, care au des-chis perspective deosebite pentru ntreaga teo-logie romneasc, nu doar pentru cea local.Deasemenea, tot n planul cercetrii tiinifi-ce, Facultatea noastr, prin dasclii ei are oproducie impresionant de cri, volume istudii de specialitate, un loc de frunte ocupndaici revista Teologia, care este clasificat dectre Consiliul Naional al Cercetrii tiini-fice n categoria B, ca rod al strdaniei colec-tivului de redacie condus de colegul nostruPr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja. Simim o maresatisfacie i bucurie duhovniceasc pentruprimirea acestei distincii, mulumindu-I Prea-fericitului Printe Patriarh Daniel pentruaceast onoare pe care ne-a fcut-o. Desigur,pentru noi acest gest impresionat are i o altsemnificaie, de continuare a demersuriloramintite ntru slujirea Bisericii lui Hristos.Pr. Filip Albu

    Diplom de cinstire a Facultii de Teologiedin Arad din partea Patriarhului Romniei

    Smbt, 1 februarie svrete n biserica cu hramul,,Sfnta Cuvioas Parascheva dincurtea Spitalului Judeean Arad,slujba Sfintei Liturghii i a paras-tasului preotului crturar Dr. Pavel

    Vesa. Parastasul a fost urmat delansarea ultimei sale cri:Eparhia Aradului n timpul Epis-copului Sinesie Jivanovici (1751-1768).Duminic, 2 februarie cuprilejul praznicului ntmpinriiDomnului, slujete i predic laMnstirea Hodo- Bodrog. Lamomentul rnduit hirotonete ntreapta preoiei pe prof. univ. dr.Cristinel Ioja, de la Facultatea deTeologie din Arad. Vineri, 7 februarie Participla festivitile organizate de Uni-versitatea de Vest Vasile Goldidin Arad oficiind o slujb ,,InMemoriam, Vasile Goldi 80.Duminic, 9 februarie Slu-jete i predic la Sfnta Liturghiela Catedrala Veche Arad-Centru.La momentul rnduit a hirotonit n

    treapta preoiei pe diaconul Sil-viu-Raul Pele pe seama ParohieiCruceni, Protopopiatul Arad, iparastasul, prin care s-au ncheiatmanifestrile omagiale In Memo-riam, Vasile Goldi 80 organizatede UVVG, oficiat de PS Timotei,unde a participat o delegaie a Uni-versitii de Vest Vasile Goldicondus de prof. univ. dr. AurelArdelean, preedintele UVVG iprof. univ. dr. Coralia AdinaCotoraci, rectorul Universitii. Miercuri, 12 februarie Par-ticip la lucrrile AdunriiNaionale Bisericeti, n PalatulPatriarhiei.Joi, 13 februarie Participla lucrrile Sfntului Sinod, alBisericii Ortodoxe Romne, nsala sinodal a PatriarhieiRomne.

    Duminic, 23 februarie Slu-jete i predic la Sfnta Liturghiein Parohia Cruceni, ProtopopiatulArad cu ocazia instalrii PreotuluiRaul-Silviu Pele. La sfritul Sfin-tei Liturghii, naltpreasfinia Sa amulumit preotului Viorel Achimpentru activitatea pastoral des-furat n aceast parohie timp deaproape 40 ani i s-a oferit unHrisov de mulumire.Miercuri, 26 februarie par-ticip la conferina organizat deConsiliul si Centrul CulturalJudeean Arad n parteneriat cuArhiepiscopia Ardului, la teatrulIoan Slavici, susinut deIeromonah Agapie Corbu Stareul Schitului Bunavestiredin Alma.Diac. Silviu-Nicolae FaurSecretar eparhial

    Itinerar chiriarhal Februarie 2014

    PATRIARHIA ROMANARomanian Patriarchate Pilgrimage CenterAGENTIA DE PELERINAJ BASILICA TRAVELPunct de lucruStr.Vasile Alexandri,nr.1, Arad, Municipiul AradTefefon / Fax: 0257.466.784, doamna Catia FAURWeb site: www.basilicatravel.ro/ www.pelerinaj.roPlecari din Cluj - Napoca: 26 - 30 MARTIE 2014Ziua I: ntlnire pe Aeroportul din Cluj Napoca plecri (sala de ateptare) - la ora 14:00 - ( luna martie),cursa Wizz Air. Decolare ora 16:00, sosire pe AeroportulBen Gurion la ora 19:05. Cin i cazare hotel n Bethleem.Ziua II: Mic dejun. Bethleem ne vom nchinan Biserica Ortodox a Naterii Domnului (ceadpostete Petera n care s-a nscut Domnul IisusHristos i icoana fctoare de Maicii Domnului),Deplasare pe Muntele Sion ne vom nchina n Bise-rica Adormirii Maicii Domnului, Foiorul Cinacea de Taini Mormntul Sfntului Prooroc iPsalmist David. Deplasare la Zidul Plngerii. Depla-

    sare la Ein Karem ne vom nchina n BisericaNaterii Sf. Ioan Boteztorul (ridicat pe locul nate-rii Sf. Ioan) i Izvorul Sfintei FecioareMaria. Aezmntul Romnesc de la Ierusalim.Cazare i cin hotel n Bethleem.Ziua III: dejun. Deplasare la Ierusalim, pe Mun-tele Mslinilor, unde ne vom nchina la urmtoarelelocuri sfinte: Mnstirea Ortodox a nlrii Dom-nului, Mnstirea Pater Noster (loc n care Mntui-torul i-a nvat pe ucenicii Si Rugciunea Dom-neasc Tatl nostru), Mnstirea DominusFlevit (Domnul a plns), Grdina Ghetsimani cuBiserica Naiunilor (ridicat pe locul n care Mn-tuitorul s-a rugat nainte de a fi prins), Biserica ceadpostete Mormntul Maicii Domnului i GrotaTrdrii. Intrm n CetateaIerusalimului pe poartaSf. tefan i ne nchinm n Biserica ridicat deasupracasei n care s-a nscut Sf. Fecioar Maria, n CetateaAntonia. Parcurgem Via Dolorosa (Calea Crucii), cucele 14 opriri ale Mntuitorului Iisus Hristos, ajun-gnd la Biserica Sf. nvieri (nchinare la toate locurile

    sfinte: Golgota, Piatra Ungerii, Sf. Mormnt, loculunde s-a aflat Sf. Cruce, etc). Cazare i cin hotel nBethleem.

    Ziua IV: Mic dejun. Deplasare ctre Hozeva Mnstirea Sf. Gheorghe (nchinare la moatele Sf.

    Ioan Iacob Romnul). Deplasare spre Ierihon - nchi-nare n Mnstirii Dudul lui Zaheu i Aezmn-tul Romnesc de la Ierihon. nchinare n MnstireaSf. Gherasim. Rul Iordan Yardenit: loc ame-najat pentru a intra n apa Iordanului. Cazare i cinhotel n Nazareth/Tiberias.

    Ziua V: Mic dejun. Deplasare la Muntele Tabor nchinare n Biserica Ortodox Schimbarea laFa (locul Schimbrii la Fa a Domnului, Icoanafctoare de minuni a Maicii Domnului). Cana Gali-leei nchinare n Biserica Ortodox ce amintete deMinunea prefacerii apei n vin la nunta din Cana Gali-leii. Nazareth nchinare n Biserica Ortodox Sf.Gavriil (cu Izvorul Sfintei Fecioare Maria) i n Bise-rica Romano - Catolic Buna Vestire ridicat pelocul unde a fost casa Sfintei Familii. Sosire la Aero-port ora 18:00. Decolare - 21:15, sosire Cluj-Napoca,ora 00:20, ) cursa Wizz Air.TARIF: 395 EURO/ persoan/loc n camer dubl

    Pelerinaj 26-30 martie 2014

    PRE 3 LEI


BISERICA PENTICOSTALĂ TORONTOlogostoronto.com/buletine/2018/februarie-2018.pdf · Căci Domnul este Duhul; ˛i unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia. 2 Cor 3:17 Joseph

19 Vector scoala educatie liceu scoala educatie liceu scoala educatie liceu scoala educatie liceu scoala educatie liceu scoala educatie liceu scoala educatie liceu scoala educatie

CAUZELE CONSUMULUI DE DROGURI - ::Scoala …scoala7timisoara.ro/activsan/cauze.pdf · familia, scoala, biserica sau alte institutii cu caracter social, si participarea activa la activitatile

INDICATORI DE EVALUARE AI - Scoala Octavian Goga 2.3... · Web viewŞcoala noastră a fost deschisă oficial în 2 februarie 1972, care primeste numele de Scoala Generalã nr.8 si

BISERICA BISERICA POARTA CERULUIPOARTA CERULUI

Anul LXVl Arad, 22 Februarie 1942 Nr. § BISERICA şi ŞCOALAdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/44807/1/BCUCLUJ_FP_279232_1942...REVISTA OFICIALA A EPISCOPIEI ARADULUI Redacţia

Anul I. 18 Februarie 1907. Nr. 8. ii'i'iiii! 1 iimini 1 II ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/9571/1/BCUCLUJ_FP_451581_1907_001_008.pdfrisesc credinţa în biserica lui Hristos,

PROGRAMUL SCOALA DUPA SCOALA

Concept Concurs Biserica Si Scoala Din Sufletul Meu (1) (1)

Revista Biserica si Viata - Februarie 2012

biblioteca-digitala · biserica brÂncoveneasca "sfÂntulnjcolae"(l697-1698) biserica "sfÂnta treime"(j782-1783) e biserica reformatĂ (1712-1715) @ biserica evanghelica ca (1841-1843)

Februarie, 2016 ACTIVITĂȚI ECOLOGICE - SCOALA RADENIscoalaradeni.ro/activitati.pdf · Simpozionul Național cu participare Regională „ȘCOALA ÎN PARTENERIAT CU FAMILIA”- ediția

Familia, Scoala Si Biserica - Principalii Factori in Educatia Religioasa

Anul LXX.,. Arad 10 februarie 1946 Nr. BISERICA şi ŞCOALAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasis... · 2013. 5. 28. · Anul LXX.,. Arad 10 februarie 1946 Nr. 7

biserica diaconesti

Concept Concurs Biserica Si Scoala Din Sufletul Meu

Anul LXX Arad 24 Februarie i 946 Nr ^ BISERICA şi ŞCOALAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1946/... · Anul LXX Arad 24 Februarie i 946 Nr ^ BISERICA şi

Evanghelia dupã Ioan · Evanghelia dupã Ioan Cuvântul s-a fãcut trup... 5 Grupuri de ucenicie Biserica Baptistã “Harul” Titan-Bucureºti Februarie-martie 2010

Biserica Baptistă Română BETELbetelchurch.org/wp-content/uploads/2021/02/02.14.2021... · 2021. 2. 15. · Biserica Baptistă Română BETEL 14 Februarie 2021 O carte poștală

Biserica si Scoala, Nr. 8, August 2014

LXXII Arad 15 Februarie 1948 BISERICA şi ŞCOALAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1948/...din cuget, dar şi dintr'o modestă experienţă pastorală. Corurile

Serie nou RENA| EREArevista.renasterea-cluj.ro/descarca/Februarie-2017.pdf · 2017. 6. 21. · 2 COMUNICAT * ESEU a erea Nr. 2 / Februarie (2017) Biserica în vremuri de criză Adrian

Biserica Si Scoala

“ SCOALA DUPA SCOALA” SCOALA NR.4 “ELENA DONICI CANTACUZINO” STRUCTURA SCOALA NR.3 PUCIOASA

Anul XXXIII. Arad, 1114 Februarie 1909. Nr. 5. BISERICA SI SCOALĂdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1909/... · Anul XXXIII. Arad, 1114 Februarie 1909. Nr

Scoala Europeana - - 13 februarie 2015Olimpiada de matematică faza pe sector - 15 februarie 2015 - Școala nr.3, Scoala nr.45, Colegiul Național de Informatică T.Vianu - 31 elevi

Anunturi BISERICA BAPTISTĂ BETEL...Instruire evanghelizare personală. În zilele de 15, respectiv 22 februarie, orele 10-14, vor avea loc ... mod special pentru Biserica Betel, în

PROGRAM - ORADEA 900... · Biserica si scoala româneascã în Oradea: - 18.4$19.00 - dr. Radu Milian - consilier, Arhivele Nationale — Serviciul Judetean Bihor , "Consideraÿi

Click aici pentru continuare · CUVÂNTULADEVÄRULUI Februarie 2018 Pa9i pe calea întelepciunii (2) Disciplina PasturMARIN Biserica Penticostalä Speranta, Cluj-Napoca „David se

Ânui LXX1Î Arad 8 februarie 1948 Nr. BISERICA şi ŞCOALAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasiscola/1948/... · Pag, 38 §î§»»€â Şl ŞCOALA Mr. 6: 8 Februarie

GR001MD REZULTATE - · PDF file felicitări elevilor participanți! rezultate etapa februarie 2016 scoala gimnaziala acad. marin voiculescu giurgiu elev participant clasa punctaj premiul

Amos Iosif Vîrlan, BISERICA BISERICA POARTA CERULUIPOARTA

RAPORT Scoala Dupa Scoala

Introducere 19 Februarie 2018 - profs.info.uaic.roadiftene/Scoala/2018/IP/Cursuri/IP_Introducere.pdf · Managementul proiectelor (Project management) Drepturi de autor (Author rights)

Scanned Image · 2020. 2. 11. · Are ca obiective : Complexul Pestera Muierilor, Biserica Baia de Fier, Biserica (Catedralä) Baia de Fier, Scoala Primara Galbenul, Primaria, Postul