biserica „sfânta vineri” din piteşti primeşte finanţare ... · cestui proiect!”. biserica...

Buletin Informativ nr. 146 / 14 - 23 august 2013

Publicaţie editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

eVenIMenTe

Info ReţeA ReGIo

oPoRTunITăţI de fInAnţARe

fonduri Regio▪pentru dezvoltareasistemului educaţionaldin judeţul dâmboviţa .... 3

Seminar de instruire▪destinat beneficiarilorde fonduri Regio ........... 4

Biserica „Sfânta Vineri” din Piteştiprimeşte finanţare Regio pentru restaurare

Info AdR Sud MunTenIA

Liviu Gabriel Muşat,▪directorul AdR SudMuntenia: „În următoriişapte ani se va pune accentpe eficacitatea şi penivelul de performanţăale proiectelor” ......... 5-6

Info PoS - CCeLansarea, în cadrul▪

iniţiativei jeReMIe, a Apeluluipentru expresii de Interespentru un nou instrumentde finanţare ............... 11

Schema de minimis:▪Suplimentarea cu 100 demilioane de lei a bugetuluişi lansarea schemeiîn data de 26 august ...... 7

PndR: S-a prelungit▪termenul-limită pentrudepunerea proiectelorpe Măsura 121 .............. 7

România a luat anul acesta▪1,5 mld. euro de la ue .... 8

BRCT Călăraşi: deschiderea▪lucrărilor de construcţie aCentrului logistic pentrudezvoltarea antreprenoriatului înzona districtului Silistra .... 12

Info ReGIo

firmele mici, interesate▪de depunerea de noi proiectepentru obţinerea de fondurinerambursabile Regio înviitoarea perioadă deprogramare, 2014 - 2020 ... 9

Argeş / Ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureşti,e.S. doamna Huo Yuzh Yushen, în vizită de lucru la Piteşti .........................13

Călăraşi / Canalul dunăre - Bucureşti, un vis ce devine realitate.S-a reactualizat studiul de fezabilitate al proiectului .............................. 13

Dâmboviţa / Stadiul lucrărilor la şcolile din Târgovişte reabilitate pe banieuropeni, înainte de începerea şcolii .................................................. 14

Giurgiu / Primăria Municipiului Giurgiu se implică activ în derularea a douăproiecte sociale derulate cu finanţare europeană .................................. 15

Ialomiţa / Şcoala ialomiţeană de scrimă a ajuns pe podium la campionatelemondiale de seniori! ..................................................................... 15

Prahova / La investiţii străine, judeţul Prahova ocupă locul al III-lea pe ţară ...15

Teleorman / oraşul Videle va avea ştrand unic în regiune .........................16

Info judeţe

pagina 2

http://www.youtube.com/user/ADRSudMuntenia

https://twitter.com/ADRSudMuntenia

https://www.facebook.com/adrsudmuntenia

Miercuri, 21 august, s-a semnat contractul definanţare pentru proiectul „Consolidare, restau-rare şi reabilitare Ansamblul Bisericii ‘Sf. Vineri’– municipiul Piteşti, judeţul Argeş”. Parohia SfântaVineri, în calitate de beneficiar, va primi asistenţăfinanciară nerambursabilă Regio pentru valorifica-rea şi promovarea potenţialului turistic-cultural lo-cal în cadrul Axei prioritare 5 „Dezvoltarea dura-bilă şi promovarea turismului”, domeniul majorde intervenţie 5.1 „Restaurarea şi valorificareadurabilă a patrimoniului cultural, precum şi crea-rea/ modernizarea infrastructurilor conexe”.

Valoarea totală a contractului este de 8.131.281de lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilăeste de 6.249.593,52 lei (fonduri nerambursabilefedR – 5.647.757,66 lei; fonduri de la bugetul na-ţional – 476.843,99 lei; cofinanţarea eligibilă a be-neficiarului – 124.991,87 lei).

Proiectul, ce are o durată de implementare de20 de luni, vizează restaurarea, reabilitarea şi con-servarea ansamblului (clădirea bisericii în suprafa -ţă de 454 mp şi casa parohială în suprafaţă de 224mp), precum şi dezvoltarea activităţilor turistice demare atractivitate, prin punerea în valoare a monu -mentului istoric, ce reprezintă un obiectiv de nepre -ţuit al patrimoniului cultural argeşean. În cadrul con -ferinţei de presă, ce a avut loc la Piteşti cu ocazia

semnării contractului de finanţare, directorul AdRSud Muntenia, Liviu Muşat, a declarat următoarele:

„Proiectul ce vizează Biserica ‘Sf. Vineri’ dinPiteşti reprezintă, până în momentul de faţă, sin-gurul contract finanţat în cadrul Axei prioritare5, Domeniul major de intervenţie 5.1 din munici-piul Piteşti. Este un contract destul de mare, deaproape 2 milioane de euro, din care aproape 1,5milioane de euro nerambursabili.

Personal, am vizitat acest lăcaş şi am fost im-presionat de ceea ce am văzut acolo! Sunt convinscă după finalizarea proiectului vom avea un obiec-tiv atât de patrimoniu istoric – cultural – religios,cât şi un obiectiv turistic însemnat pentru urbeapiteşteană. Urez succes beneficiarilor, consultan-ţilor, tuturor celor care vor trudi la realizarea a -cestui proiect!”.

Biserica Parohiei „Sfânta Vineri” a fost constru -ită la începutul secolului al XX-lea după proiectularhitectului Ion n. Socolescu, aceasta fiind o re-plică a bijuteriei arhitecturale din vremea lui nea -goe Basarab, Biserica Mânăstirii Curtea de Argeş.după mai mult de o sută de ani de la darea în fo-losinţă, aceasta rămâne cea mai importantă clă-dire bisericească din municipiul reşedinţă de judeţşi din zonă, devenind catedrală şi sediul Protopo-piatului Piteşti.

2Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 146 / 14 - 23 august 2013

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

Proiectului „Consolidare, restaurare şi reabilitare Ansamblul Bisericii ‘Sfânta Vineri’ - municipiul Piteşti, judeţul Argeş” reprezintă, până înmomentul de faţă, singurul contract finanţat în cadrul Axei prioritare 5, domeniul major de intervenţie 5.1 din municipiul Piteşti

EVENIM

ENTE

Biserica „Sfânta Vineri” din Piteştiprimeşte finanţare Regio pentru restaurare

http://regio.adrmuntenia.ro

http://www.adrmuntenia.ro

În data de 14 august, la sediul AdR Sud Munte -nia s-a semnat contractul de finanţare pentru pro-iectul „Modernizare şi extindere Şcoala nr. 4 ‘ElenaDonici Cantacuzino’ din oraşul Pucioasa, judeţulDâmboviţa”. oraşul Pucioasa, în calitate de bene-ficiar, va accesa primele fonduri nerambursabileRegio, în cadrul Axei prioritare 3 „Îmbunătăţireainfrastructurii sociale”, domeniul major de inter-venţie 3.4 „Reabilitarea/ modernizarea/ dezvol-tarea şi echiparea infrastructurii pentru formareaprofesională continuă”.

Valoarea totală a contractului de finanţareeste de 2.479.057,87 lei, din care valoarea totalăeligibilă a proiectului este de 1.806.835,50 lei(1.535.810,18 lei reprezintă fonduri nerambursa-bile fedR, 234.888,61 lei fonduri de la bugetul na-ţional, iar 36.136,71 lei cofinanţarea eligibilă a be-neficiarului).

Prin implementarea acestui proiect se va îm-bunătăţi calitatea procesului educaţional prin ex-tinderea, modernizarea şi dotarea cu echipamentea Şcolii nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino”. Astfel,se va asigura un spaţiu adecvat desfăşurării acti-vităţilor şcolare pentru elevi şi cadre didactice, ce

va fi dotat în conformitate cu legislaţia în vigoare,în vederea atingerii standardelor europene. duratade implementare a acestui proiect este de 14 luni,iar de rezultatele acestuia vor beneficia 610 elevişi 38 de cadre didactice.



EVENIM

ENTE

Fonduri Regio pentru dezvoltarea sistemuluieducaţional din judeţul Dâmboviţa

Contractul a fost semnat la sediul AdR Sud Muntenia





EVENIM

ENTE

Scopul principal al acestei întâlniri a fost de a informa potenţialii beneficiari despre etapele implementării proiecteor finanţate prin Regio

Seminar de instruire destinat beneficiarilorde fonduri Regio

Vineri, 23 august, ADR Sud»Muntenia a organizat un seminar deinstruire pentru noii beneficiari defonduri Regio, care au semnat în aceastăperioadă contractele de finanţare încadrul Programului Operaţional Regional2007 – 2013. Evenimentul a avut loc lasala mare de şedinţe a Agenţiei.

Scopul organizării acestei întâlniri de lucru afost de a informa reprezentanţii autorităţilor pu-blice locale şi ai mediului privat de la nivelul re-giunii Sud Muntenia, în calitate de noi beneficiari,despre etapele implementării proiectelor finan-ţate prin Regio.

În cadrul seminarului de informare şi instruire,echipele de implementare au primit informaţii

utile de specialitate despre procesul de implemen-tare a proiectelor şi despre etapele de derulare aactivităţilor prevăzute în cererile de finanţare. deasemenea, au fost oferite informaţii despre docu-mentele folosite în derularea contractelor (prefi-nanţare, notificare privind depunerea cererii deprefinanţare/ rambursare, termen de depunere,documente ce trebuie să însoţească cererile deplată).

Totodată, s-au purtat discuţii despre modul încare trebuie ţinută evidenţa contabilă distinctă fo-losind conturi analitice, despre Raportul de pro-gres şi au fost oferite detalii legate de vizita la faţalocului şi cum trebuie realizate pistele de audit.În ultima parte a întâlnirii de lucru s-au purtat dis-cuţii despre activităţile de informare şi publicitatece vor fi implementate în cadrul proiectelor, con-form regulilor de identitate vizuală Regio.



Directorul Agenţiei pentru»Dezvoltare Regională Sud Muntenia,Liviu Muşat, a acordat un interviupublicaţiei argeşene „Ancheta”, în carea vorbit despre programele de dezvoltarecu finanţare europeană, stadiul lor deimplementare şi perspectivele pentruurmătorul ciclu financiar, precum şidespre potenţialul de dezvoltare ainfrastructurii de turism a ţării.

În 1999, când a venit la Agenţia pentru dezvoltareRegională Sud Muntenia, un organism aflat abia înprimul an de viaţă, Liviu Muşat era un tânăr ambi-ţios, energic şi pus pe fapte mari. Probabil că ela-nul specific vârstei şi-a spus cuvântul, pentru că,ulterior, şi-a dedicat întreaga activitate profesio-nală Agenţiei. Astăzi, după aproape 14 ani în carea „crescut” odată cu instituţia de care se simte le-gat ombilical, îl regăsim în poziţia de director. Mar-tor al „naşterii” a peste 500 de proiecte care autotalizat aproximativ 200 de milioane de euro pen-tru judeţele din regiune, Liviu Gabriel Muşat nevorbeşte despre perspectivele României în contex-tul politicii de coeziune a uniunii europene pentruurmătorii şapte ani, despre ceea ce aduc nou pro-gramele de finanţare în perioada 2014 - 2020 şidespre şansele turismului românesc de a se aliniala standardele comunitare.

R.: Ne apropiem de finalul primei perioadede implementare a programelor de dezvoltarecu finanţare europeană în România. Succes sauinsucces?

L.M.: Sunt multe aspecte pozitive în derulareaprimului Program operaţional Regional în regiuneade dezvoltare Sud Muntenia. În primul rând, măgândesc la problemele punctuale rezolvate în mul -te comunităţi ale judeţelor noastre. fie că vorbimde proiecte de infrastructură socială, edilitară, desănătate sau de transport, fie de proiecte cultura -le, de turism sau de sprijin pentru mediul de afa-

ceri, toate aduc deja un plus de confort şi moder-nism în viaţa noastră. Apoi, familiarizarea cu pro-cedurile şi exigenţele europene în managementulciclului de proiect este un alt câştig pentru noi.faptul că de cele mai multe ori ne-am ridicat (be-neficiari, sistem de gestionare şi de control, alţiparteneri) la înălţimea acestor rigori este o bunăpledoarie pentru condiţia noastră de europeni cupatalama. Ca aspecte perfectibile pentru următo-rul interval financiar aş aminti, nedorind să fiu ex-haustiv: o mai bună corelare a obiectivelor progra-melor cu nevoile comunităţilor, dar şi cu priorită-ţile europene, introducerea unor criterii de ierar-hizare strategică a proiectelor finanţabile, creşte-rea gradului de implicare a regiunilor în evaluareastrategică a proiectelor în baza unor criterii cunos-cute din timp, transparente şi cuantificabile, acţiu -nea mai sinergică a diferitelor programe şi, bineîn-ţeles, perfecţionarea legislaţiei în domeniul achi-ziţiilor publice şi al parteneriatului public - privat.

R.: Se vorbeşte de un grad de absorbţie re-dus, în comparaţie cu fondurile puse la dispozi-ţia României. Care credeţi că sunt principalelecauze ce au împiedicat potenţialii beneficiarisă acceseze fonduri structurale? Putem vorbi devinovaţi în acest caz?

(continuare în pagina 6)

INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA



Liviu Gabriel Muşat, directorul ADR Sud Muntenia:

„În următorii şapte ani se va pune accentpe eficacitatea şi pe nivelul de performanţă

ale proiectelor”

Liviu Muşat, directorul AdR Sud Muntenia





(continuare din pagina 5)L.M.: Chiar dacă în Programul operaţional Re-

gional situaţia este mai bună la capitolul absorbţie,sunt convins că, ameliorând unele dintre aspecteleenumerate mai sus, rezultatele vor fi şi mai bune.Acum nu poate fi vorba de vinovaţi şi vinovăţii, în-trucât cred că toţi cei implicaţi în derularea pentruprima dată a programelor sunt de bună-credinţă.doar neaplicarea unor lecţii şi învăţăminte din ac-tualele programe poate să ne ducă cu gândul laexistenţa unor vinovaţi. optimist fiind însă, nu credcă se va întâmpla aşa.

R.: Ce consecinţe ar putea avea aceste as-pecte negative asupra viitoarelor programe definanţare destinate României?

L.M.: dacă nu vom înlătura imperfecţiunilesemnalate de responsabilii europeni, pentru urmă-toarea perioadă de programare consecinţele vor fidin ce în ce mai greu de gestionat, atât instituţional,cât şi financiar, mai ales că exigenţele financiarevor creşte şi condiţiile de obţinere a finanţărilorvor fi din ce în ce mai complexe (dar nu dificile!).

R.: Ce rol au avut programele de finanţareeuropene în evoluţia turismului în România?

L.M.: Cinci sunt programele care au finanţatproiecte din domeniul turismului: Programul ope-raţional Regional, Programul operaţional Sectorialde Creştere a Competitivităţii economice, Progra-mul operaţional Sectorial de dezvoltare a Resur-selor umane, Programul naţional de dezvoltare Ru-rală şi Programul operaţional de Pescuit. Sume impor -tante de bani s-au îndreptat, sub diferite for me, spreacest domeniu şi aşteptăm încrezători rezultatele.

R.: Care sunt principalele direcţii ale poli-ticii de coeziune a Uniunii Europene pentru pe-rioada 2014-2020?

L.M.: Cele aproape 340 de miliarde de euro decare va beneficia politica de coeziune vor finanţa11 obiective tematice: cercetare şi inovare, tehno -logiile informaţiei şi ale comunicaţiilor, competi-tivitatea IMM-urilor, economia cu emisii scăzute dedioxid de carbon, adaptarea la schimbările climati -ce, protecţia mediului şi eficienţa resurselor, trans -portul durabil, ocuparea forţei de muncă şi sprijini -rea mobilităţii angajaţilor, incluziunea socială şi com -baterea sărăciei, educaţia şi învăţarea pe parcursulvieţii şi consolidarea capacităţii instituţionale şiadministraţii publice eficiente.

R.: Care sunt cele mai importante modifi-

cări ce vor surveni în programele de finanţare2014 - 2020?

L.M.: Aşa cum am spus anterior, se va pune ac-cent pe consolidarea eficacităţii şi a performanţe-lor programelor şi ale proiectelor. Vor conta rezul-tatele acestora şi, în subsidiar, aspectele financia -re. Alinierea la noua guvernanţă economică, asigu -rarea existenţei condiţiilor pentru investiţii efici -ente şi definirea unor etape şi obiective clare şi mă -surabile se constituie, de asemenea, în noutăţi înceea ce priveşte filozofia viitoarelor programe o pe -raţionale. Pe scurt: mai mult pragmatism, mai multaccent pe rezultat, mai multă coroborare a progra -melor naţionale cu cele europene.

R.: În particular, pentru turismul românesc, ca reeste strategia de dezvoltare a acestui sector e cono -mic prin intermediul programelor de finanţare?

L.M.: nu sunt îndrituit să mă pronunţ pe stra-tegia naţională pe turism, însă la nivelul regiuniiSud Muntenia vom continua să încurajăm turismulmontan şi pe cel la dunăre, turismul istoric şi pecel de sănătate. Vom ţinti spre o acţiune sinergicăa acestor ramuri şi, bineînţeles, spre o interconec-tare cu turismul pe care îl oferă capitala ţării, Bu-cureşti.

R.: Credeţi în renaşterea turismului românesc?Mai are vreo şansă să se alinieze la standardeledin ce în ce mai ridicate ale turismului din alte ţărieuropene?

L.M.: Cred cu tărie că turismul poate deveni oimportantă latură a economiei ţării! Sigur că nu pri -ma, dar cu un aport important la bugetul României.Multe instituţii, foruri şi organizaţii abilitate acţio -nează în acest sens, sper eu că într-un mod cât maisinergic, şi rezultatele vor trebui să apară. Trebuiesă ţinem cont, cred, şi de faptul că turismul im-plică şi o zona emoţională, o zonă în care percep-ţiile joacă un rol important.

R.: Unde vă faceţi concediile, domnule di-rector?

L.M.: Sunt chiar acum „teleportat” într-un tă-râm de basm pe care regret că îl cunosc la 43 deani! este vorba de minunata noastră deltă a dună-rii, unde mă simt minunat şi vă îndemn pe toţi ceicare n-aţi văzut-o încă să o faceţi neîntârziat. unpotenţial turistic uriaş care trebuie pus în valoarecu ştiinţă şi pricepere pentru bunăstarea şi presti-giul României!

Sursa: www.ziarulancheta.ro

INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA

http://www.ziarulancheta.ro





OPO

RTUN

ITĂŢI D

E FINA

NŢA

RE

Schema de minimis: Suplimentareacu 100 de milioane de lei a bugetului

şi lansarea schemei în data de 26 augustÎn cadrul şedinţei de Guvern»

din 21 august a fost adoptată Hotărâreaprin care bugetul alocat schemei deminimis instituită prin H.G. nr. 274/2013a fost majorat de la 400 milioanela 500 milioane de lei.

Această decizie survine atât în urma interesu-lui deosebit manifestat de reprezentanţii mediuluide afaceri, cât şi în vederea asigurării accesului lafinanţare a cât mai multor operatori economici, încondiţiile în care mediul de afaceri reclamă în modinsistent existenţa unui deficit de finanţare.

odată cu această majorare a bugetului, seprevizionează o creştere semnificativă a număruluide IMM-uri beneficiare de ajutor de minimis, laaproximativ 2.000, ceea ce impune, de asemenea,prelungirea termenelor de soluţionare a cererilorde acord pentru finanţare, respectiv a cererilor deplată a ajutorului de minimis aprobat, de la 30 la60 de zile lucrătoare.

Totodată, deschiderea sesiunii de înregistrare

online a Cererilor de acord pentru finanţare în bazaH.G. nr. 274/2013, cu modificările şi completă rileulterioare, se amână până în data de 28.08.2013,la ora 08:30.

Această amânare survine în urma faptului cătermenul-limită de depunere a declaraţiilor fiscaleale agenţilor economici - 25 ale fiecărei luni - ge-nerează vârful maxim de trafic al încărcării siste-mului informatic alocat (numărul de depuneri înaceastă zi este de zece ori mai mare decât mediazilnică normală) şi coincide, în luna august a.c.,cu o zi nelucrătoare, urmând a fi transferată pen-tru data de 26.08.2013.

decizia a fost luată pentru a asigura condiţiileoptime de derulare a sesiunii de înregistrare onlineşi accesul nediscriminatoriu al tuturor operatoriloreconomici la aplicaţia informatică, în condiţiile încare aplicaţiile MInIMIS şi dedoc (depunere a de-claraţiilor fiscale) sunt instalate pe aceeaşi plat-formă tehnologică (în vederea utilizării eficientea infrastructurii informatice).

Sursa: www.mfinante.ro

PNDR: S-a prelungit termenul-limităpentru depunerea proiectelor pe Măsura 121

Agenţia de Plăţi pentru»Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP)anunţă că sesiunea de primirea cererilor de proiecte aferentăMăsurii 121 se prelungeşte pânăîn data de 30 august 2013,ora 12:00.

depunerea proiectelor pentru Măsura 121 seva face la sediile ojPdRP, în intervalul orar 9:00 -14:00.

Solicitantul de finanţare trebuie să îndepli-nească cerinţele de conformitate şi eligibilitatemenţionate în cadrul Ghidului Solicitantului afe-

rent acestei măsuri.fondurile disponibile pentru Măsura 121 „Mo-

dernizarea exploataţiilor agricole” sunt de50.000.000 de euro şi se acordă distinct, după cumurmează:

• 16.000.000 de euro pentru sectorul vege-tal;

• 24.000.000 de euro pentru sectorul zooteh-nic;

• 10.000.000 de euro pentru beneficiarii Mă-surii 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” care au semnat decizia de finanţare.

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect dinca drul Măsurii 121 nu va depăşi 125.000 de euro.

Sursa: www.finantare.ro

http://www.finantare.ro

http://www.mfinante.ro





OPO

RTUN

ITĂŢI D

E FINA

NŢA

RE

România a luat anul acesta1,5 miliarde de euro de la UE

România a atras de la începutul»anului 1,46 miliarde de euro dinrambursările de la Uniunea Europeană,plăţile în primele şapte luni ale acestuian fiind duble faţă de perioada similarăa anului trecut, când în conturilebeneficiarilor intraseră 784 demilioane de euro.

Cu toate acestea, autorităţile mai trebuie sătrimită spre rambursare încă 5 miliarde de europână la finalul acestui an, având în vedere că Ro-mânia trebuie să trimită doar pe parcursul acestuian cereri de rambursare de 6,5 mld. euro. În cazcontrar, tot ce nu trimite până la această sumăpoate fi pierdut, dacă regulile ue nu se schimbă,în cadrul procedurii de dezangajare automată defonduri (tot ce nu ceri să ţi se ramburseze în bazacheltuielilor efectuate, într-o perioadă anume sta-bilită, se întoarce la bugetul ue).

diferenţa majoră în evoluţia încasărilor de laue a făcut-o absorbţia din luna iulie. Rambursăriledin iulie au crescut spectaculos, când au intrat înRomânia peste 700 mil. euro, sumă aproape egalăcu tot ce a atras România ca rambursări în primeleşase luni ale anului şi mai mare decât tot ce a pri-mit în 2012. de la începutul anului, România a pri-mit rambursări cu 329 mil. euro mai mult decât înîntreaga perioadă a anului trecut, când Românieii-au fost rambursate fonduri de 1,13 mld. euro.

dacă trendul se menţine în lunile ce vin, a -tunci şi bugetul consolidat va avea de câştigat pen-tru că, pe fondul ratei de absorbţie scăzute, chel-tuielile statului cu proiectele cu finanţare neram-bursabile au fost reduse, în primele şase luni dinan, cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut,la 5,2 mld. lei (1,1 mld. euro). Sumele cheltuite dinbugetul consolidat cu proiectele ue trebuie recu-perate de la Bruxelles pentru că, dacă nu sunt re-cuperate, ele intră în calculul deficitului bugetar.Pe fondul absorbţiei modeste din prima parte aanului, astfel de cheltuieli au fost reduse tocmaipentru a nu pune în pericol deficitul.

La rectificarea bugetară de la finalul lunii iu-

lie, guvernul a trebuit să transfere aproape 1 mld.lei din banii destinaţi proiectelor dezvoltate cu ba-nii ue de la Ministerul Transporturilor spre Minis-terul dezvoltării. Practic, guvernul a mutat su medestinate unor proiecte derulate prin MinisterulTransporturilor, dar care aveau puţine şanse săavanseze, spre proiecte derulate de Ministeruldezvoltării (care gestionează Programul operaţio-nal Regional, cel mai avansat din punctul de vede real absorbţiei), care se mişcă mult mai repede, putând,aşadar, să fie recuperate de la Comisia europeană.

PoR a avut o rată de absorbţie de 35% la finelelunii iulie (cu 1,3 mld. euro absorbite din bani eu-ropeni), în timp ce performanţa cea mai slabă aavut-o PoS CCe (Creşterea Competitivităţii econo-mice, destinat în special mediului privat), care aavut o absorbţie de doar 6,7% (rambursări de doar172 mil. euro).

ue a pus la dispoziţia României 19,7 miliardede euro în perioada 2007 - 2013 prin instrumentelestructurale.

Sursa: www.zf.ro

http://www.zf.ro





INFO

REGIO

Firmele mici, interesate de depunereade noi proiecte pentru obţinerea

de fonduri nerambursabile Regio în viitoareaperioadă de programare, 2014 - 2020

Microîntreprinderile»sunt cele mai interesatede accesarea fonduriloreuropene pentrudezvoltarea regională.

Antreprenorii care au finalizatdeja proiecte în cadrul Programu-lui operaţional Regional (PoR) sedeclară mulţumiţi şi se pregătescsă aplice din nou.

Până în prezent, pe Axa 4 a PoR, linia de fi -nanţare 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntre-prinderilor”, lansată acum trei ani, au fost finali-zate 340 de proiecte la nivel naţional, 900 sunt înimplementare şi multe alte sute sunt verificate înprezent.

Mai exact, doar în cadrul AdR Sud Muntenia,linia de finanţare dedicată microîntreprinderiloreste cea mai accesată, cu 466 de proiecte depuseşi 293 de proiecte contractate, suma totală solici-tată ridicându-se la 61,2 de milioane de euro,peste valoarea alocată. Aşadar, fondurile au fostsuplimentate cu 24 de milioane de euro, dublândpractic alocarea iniţială.

„Regiunea noastră a devenit beneficiara celeimai mari alocări de fonduri nerambursabile Regiopentru Domeniul major de intervenţie 4.3 Spriji-nirea dezvoltării microîntreprinderilor”, au decla-rat pentru Business24, reprezentanţii AdR Sud Mun -tenia.

Antreprenorii care au accesatfonduri europene dedicate firmelor miciabia aşteaptă să aplice din nou

Business24 a contactat mai mulţi antreprenoricare au implementat proiecte cu ajutorul fondu-rilor europene pentru firme mici şi toţi s-au decla-rat mulţumiţi de rezultate.

Ion Andrei jeles, un om de afaceri din olte-niţa, care administrează firma Tughs, a achiziţio-

nat, printr-un proiect de 200 demii de euro, utilaje pentru produ-cerea de mase plastice, mai exactciuperci pentru fixarea polistire-nului.

este foarte mulţumit de rezul-tatele proiectului şi declară că in-vestiţia a contribuit semnificativ lacreşterea cifrei de afaceri. jelesintenţionează să mai acceseze o

dată fonduri europene în următorii trei ani, deşi aîntâmpinat dificultăţi în cofinanţarea proiectuluicu 30% din valoarea sa.

„Lucrul cu banca a reprezentat cel mai dificilaspect. Am negociat două luni cu patru bănci. Afost greu să îi convingem că există siguranţă, a -vând în vedere că proiectul era deja aprobat”, aspus administratorul Tughs.

Cine şi-a permis a evitat relaţia cu banca. esteşi cazul unui cabinet stomatologic din Piteşti,Mara-nico dent, care a finalizat în 2012 un proiectîn valoare de 170 de mii de euro, prin care a dotatcabinetul cu aparatură performantă.

Pe de altă parte, dumitru Tepordei, adminis-tratorul unei firme de amenajări exterioare din Co-mişani, dâmboviţa, a fost curtat de bănci.

„Nu au fost probleme în obţinerea împrumu-tului de la bancă. Din momentul în care ni s-aaprobat proiectul ne-au contactat trei bănci. Ambeneficiat şi de garanţie FNGCIMM”, a spus omulde afaceri.

Proiectul pe care l-a implementat a vizat achi-ziţia de „utilaje specifice spaţiilor verzi, pentrutăierea ierbii, semănare, maşini de şanturi, uti-laje pentru nivelare etc.”.

Proiectul s-a încheiat în acest an, prea devre -me pentru a culege roadele investiţiei de 200 demii de euro, însă Tepordei remarcă avantajele dea deţine propiile utilaje faţă de varianta închirieriilor, la care apela până acum.

Sursa: www.business24.ro

http://www.business24.ro



Pentru domeniul major de intervenţie 5.3„Pro movarea potenţialului turistic şi creareainfrastructurii necesare în scopul creşterii a -tractivităţii României ca destinaţie turistică”,alocarea financiară în valoare de 150.355.934 deeuro este distribuită la nivel naţional.

* * *oRGAnISMuL InTeRMedIAR PenTRu TuRISM:

Ministerul economiei, direcţia Gestionare fonduriComunitare pentru Turism - B-dul dinicu Golescu,nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bu-cureşti, telefon: 0372/144 018, fax: 0372/144 001,e-mail: [email protected]



INFO

REGIO

Situaţia proiectelor depusela nivelul regiunii Sud Muntenia

Până în data de 13 august 2013, la sediul Agen-ţiei pentru dezvoltare Regională Sud Muntenia au fostdepuse 891 de proiecte, prin care se solicită finan-ţare nerambursabilă prin Regio (Programul operaţio-nal Regional), Planul Integrat de dezvoltare urbanăpentru Polul de dezvoltare (PIdu) – Municipiul Piteşti,

PId-ul Polului de Creştere Ploieşti şi Planuri Integratede dezvoltare urbană pentru 12 centre urbane. deasemenea au fost semnate 499 de contracte de fi-nanţare, cu o valoare nerambursabilă solicitată de2.935.893.615,36 lei. din cele 499 de contractesemnate, 36 de proiecte au fost reziliate.

ADR Sud Muntenia este OrganismIntermediar pentru Regio şi areresponsabilităţi delegate pentruimplementarea acestui program.Mai multe detalii despre posibilităţilede finanţare din Regio puteţi obţinecontactând experţii ServiciuluiComunicare: 0242/331.769,0242/315.009, 0728/026.708,fax: 0242/313.167,e-mail: [email protected].



Autoritatea de Management pentru Programuloperaţional Sectorial „Creşterea CompetitivităţiiEconomice” (PoS CCe) şi fondul european de In -vestiţii (feI) anunţă lansarea, în cadrul iniţiativeijeReMIe, a Apelului pentru expresii de Interes pen-tru un nou Instrument de finanţare.

Apelul se adresează intermediarilor financiarişi are ca termen de depunere a expresiilor de In-teres data de 20 septembrie 2013, beneficiind deun buget iniţial total de 20 milioane euR.

Iniţiativa jeReMIe („Joint European Resourcesfor Micro to Medium Enterprises”) este un set demăsuri ce are ca obiectiv sprijinirea accesului lafinanţare al întreprinderilor mici şi mijlocii. În Ro-mânia, iniţiativa jeReMIe este organizată prin feI,care acţionează ca fond de Participare jeReMIe,conform prevederilor Acordului de finanţare dintreGuvernul României şi feI, aprobat prin HG nr.514/2008, amendat prin HG nr. 437/2013 („Acor-dul de Finanţare”).

Iniţiativa jeReMIe este finanţată în Româniaprintr-o contribuţie a PoS CCe, Axa prioritară 1,domeniul Major de Intervenţie 1.2 „Accesul IMM lafinanţare”, din resurse financiare provenind de lafondul european pentru dezvoltare Regională.

Prezentul Apel are ca obiectiv sprijinirea ac-cesului la finanţare al întreprinderilor mici şi mij-locii din România, prin încheierea de către feI(fondul de Participare jeReMIe) cu una sau maimulte bănci din România a câte unui contract a -vând ca obiect o finanţare cu acoperirea parţialăa riscului, în limita bugetului iniţial total de 20 mi-

lioane euR, ce poate fi suplimentat. Întreprinde-rile mici şi mijlocii eligibile conform condiţiilorprezentate în Apel vor putea beneficia de sprijinuldisponibil prin instrumentul de finanţare numaicontactând intermediarii financiari (băncile) cucare feI va încheia contractele operaţionale (definanţare). Intermediarii financiari interesaţi suntinvitaţi să consulte textul complet al Apelului pesite-ul www.eif.org şi să depună la feI expresii deInteres conform modelului prezentat în Anexa 1 aApelului, utilizând detaliile de contact descrise înApel. În prima etapă, feI va analiza conformitateaexpresiilor de Interes primite cu criteriile de eli-gibilitate descrise în Anexa 2 a Apelului. ulterior,expresiile de Interes declarate eligibile vor fi ana-lizate pe baza criteriilor calitative de selecţie pre-zentate de asemenea în Anexa 2.

Totodată, intermediarii financiari sunt invitaţisă adreseze întrebări cu privire la Apel către feI,numai la adresa de email: [email protected] pânăîn data de 30 august 2013. Răspunsurile la toateîntrebarile primite vor fi publicate pe site-ulwww.eif.org până în data de 6 septembrie 2013.

Important! Autoritatea de Management pentruPoS CCe şi feI nu oferă în mod direct IMM-urilor spri -jin financiar prin iniţiativa jeReMIe. după înche-ierea procesului de selecţie, care va fi anunţa tă pu -blic, întreprinderile mici şi mijlocii vor putea contac -ta exclusiv intermediarii financiari cu care se vor în -cheia contracte de finanţare pentru a solicita spriji -nul disponibil prin intermediul iniţiativei jeReMIe.

Sursa: www.fonduri-ue.ro



INFO

POS CCE

Lansarea, în cadrul iniţiativei JEREMIE,a Apelului pentru Expresii de Interes pentru

un nou instrument de finanţare

Potenţialii beneficiari PoS CCe nu mai sunt obligaţi să depună scrisori de confortcând solicită finanţări

Potenţialii beneficiari de fonduri europene contractate prin intermediul Programului operaţional Sectorial Creşterea Com-petitivităţii economice (PoS CCe) nu mai trebuie să depună scrisori de confort în momentul solicitării finanţării. Anterior, cererilede finanţare trebuiau să conţină aceste documente eliberate de instituţiile bancare.

„Am renunţat să solicităm scrisori de confort potenţialilor beneficiari POS CCE, a ceasta fiind o măsură prin care simplificămdocumentaţia cerută în cadrul cererilor de finanţare şi prin care reducem birocraţia. Îi scutim astfel pe potenţialii beneficiarişi de chel tuieli suplimentare, în condiţiile în care aceştia pot depune şi alte documente care să demonstreze capacitatea decofinanţare. Vom continua procesul de simplificare până când sistemul va deveni unul normal, european. Rezultatele pe acestprogram vor deveni vizibile în toamnă, când aşteptăm decizia Comisiei Europene de reluare a plăţilor prin POS CCE”, a declaratministrul fondurilor europene, eugen Teodorovici. Sursa: www.fonduri-ue.ro

http://www.fonduri-ue.ro



http://www.fonduri-ue.ro



INFO REŢEAU

A REGIO SU

D MU

NTENIA

BRCT Călăraşi: Deschiderea lucrărilorde construcţie a Centrului logistic

pentru dezvoltarea antreprenoriatuluiîn zona districtului Silistra

În prima parte a lunii august echipa»Biroului Regional pentru CooperareTransfrontalieră Călăraşi pentru GraniţaRomânia - Bulgaria (BRCT Călăraşi),reprezentată de domnul Bogdan MUȘAT,şeful Secretariatului Tehnic Comun alProgramului de Cooperare TransfrontalierăRomânia – Bulgaria 2007 - 2013, VictoriaIORDACHE, manager de proiecte, DenitsaVELIKOVA, manager de proiecte, şi MariyaTSACHEVA, asistent STC PO, a participat ladeschiderea lucrărilor de construcţie aCentrului logistic pentru dezvoltareaantreprenoriatului în zona districtuluiSilistra.

Cu această ocazie, Bogdan MuŞAT a declaratcă „este o investiţie importantă din perspectivăeconomică. Proiectul este un exemplu de coope-

rare între România şi Bulgaria pentru stimulareainiţierii de afaceri în regiunea transfrontalieră,premisă pentru dezvoltarea economică durabilă aregiunii de graniţă”.

Proiectul „Depăşirea obstacolelor: infrastruc-tura de afaceri şi servicii integrate transfronta-liere în zona Districtului Silistra – Judeţului Călă -raşi”, finanţat prin Programul de Cooperare Trans-frontalieră România - Bulgaria 2007 - 2013, esteimplementat de Alianţa pentru Iniţiative Regionaleşi Civile (ARCI) – filiala Silistra, în calitate de par-tener lider, alături de Consiliul judeţean Călăraşi,Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de Mun -că Călăraşi şi Camera de Comerţ şi Industrie Silis-tra.

Cu un buget în valoare de 1,3 milioane de eu -ro, proiectul şi-a propus crearea cadrului necesarpentru activităţile socio-economice comune şi ini-ţierea schimburilor de informaţii, precum şi iden-tificarea de noi infrastructuri şi servicii necesarerealizării unui progres real în acest sector.

Proiectul şi-a propus crearea cadrului necesar pentru activităţile socio-economice comune şi iniţierea schimburilor de informaţii



Marele proiect ce vizează canalul dunăre - Bu-cureşti începe să se mişte încet - încet. Studiul defezabilitate a fost reluat, fiind reactualizat. „Înnoul SF, din câte am informaţii, se face o economieconsistentă faţă de preţul iniţial, şi se va ajungeundeva la 2 miliarde de euro, astfel încât preţulsă fie acceptabil pentru o finanţare sigură”, a de-clarat preşedintele Consiliului judeţean Călăraşi,Răducu filipescu, într-o conferinţă de presă.

În luna iunie a acestui an, experţii Comisieieuropene, citaţi de stirileprotv.ro, spuneau căacest canal va fi finanţat cu bani europeni, spriji-nul financiar fiind în valoare de 1,7 miliarde deeuro.

În urmă cu doi ani, cel mai mare proiect dinregiunea Sud Muntenia, abandonat după Revoluţie,cel al construirii canalului, a fost resuscitat de Ca-mera de Comerţ şi Industrie Călăraşi. „Este un pro-iect generos, care deschide perspective deosebite

de dezvoltare nu numai pentru judeţul nostru şipentru zona de sud a ţării, ci pentru România, îngeneral, căci Bucureştiul va deveni un port la Du-năre, legat direct de Belgrad, de Budapesta, deViena, de Rotterdam…”, declara Marian drăgan,preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agri-cultură (CCIA) Călăraşi.

după mai bine de 20 de ani, proiectul va fi re-luat. Punctul terminal al canalului va fi la la Glina,în apropiere de Bucureşti. Planul conţine trei po-duri: la fundeni, Vasilaţi şi în oraşul Budeşti din ju-deţul Călăraşi. Proiectul include amenajarea râu-rilor dâmboviţa şi Argeş. Punctul terminal esteGlina, în apropiere de Bucureşti, unde va fi ampla-sat un port şi încă unul va fi la olteniţa. Investiţiaar antrena, în execuţie, 7- 8.000 de oameni, ur-mând ca, pentru perioada următoare, peste o miede persoane să lucreze în exploatare.

Sursa: adevarul.ro

În data de 16 august, conducerea Consiliuluijudeţean Argeş, domnul Constantin nicolescu, sub-prefectul judeţului Argeş domnul Ion Burnei şi pri-marul municipiului Piteşti, domnul Tudor Pendiuc,au primit la sala de protocol a Palatului Adminis-trativ vizita e.S. doamna Huo Yuzh Yushen, Amba-sadorul Republicii Populare Chineze la Bucureşti.

În cadrul întâlnirii s-au discutat oportunităţi decolaborare pe linie culturală, schimb de experienţăştiinţifică pe linia agriculturii şi la nivel universitar,urmând a se concretiza în proiecte bilaterale.

ulterior vizitei în municipiul Piteşti, întreagadelegaţie s-a deplasat la Institutul naţional de Po-micultură din Mărăcineni, vizita fiind consideratăun real succes, existând promisiunea unei strânsecolaborări pe viitor.

Sursa: www.proarges.ro



INFO

JUD

EŢE

Ambasadorul Republicii Populare Chinezela Bucureşti, E.S. doamna Huo Yuzh Yushen,

în vizită de lucru la Piteşti

Argeş

Canalul Dunăre - Bucureşti,un vis ce devine realitate. S-a reactualizat

studiul de fezabilitate al proiectului

Călăraşi



http://www.proarges.ro

http://www.adevarul.ro



INFO

JUD

EŢE

Stadiul lucrărilorla şcolile din Târgovişte reabilitate pe bani europeni,

înainte de începerea şcoliiLa sediul Primăriei Municipiului»

Târgovişte a avut loc o întâlnire delucru referitoare la implementareaproiectelor finanţate din fondurieuropene la instituţiile de învăţământale municipiului.

Autorităţile publice locale au anunţat con-structorii şi directorii instituţiilor de învăţământcă se doreşte ca până în data de 15 septembrie săfie lucrările terminate, cel puţin la corpul princi-pal. Şapte unităţi de învăţământ aflate în rea bi -lita re - Şcoala Coresi, C.n.C.Cantacuzino, LiceulTeoretic Petru Cercel, Grupul Şcolar Voievodul Mir-cea, Şcoala Smaranda Gheorghiu şi Grupul Şco larIndustrial nicolae Ciorănescu, la C.n. IenăchiţăVăcăres cu, unde lucrările au început mai târziu, înluna mar tie, stadiul execuţiilor aflându-se undeva la

10 - 15%.Cei prezenţi au semnalat că mai sunt pro-

bleme de proiectare, iar sălile şi terenurile desport ori alte anexe nu vor putea fi finalizate la în-ceputul anului şcolar, dar au fost asiguraţi de cătreautorităţi că lucrurile vor intra pe făgaşul normalşi că vor avea sprijinul lor.

La Grupul Şcolar Voievodul Mircea, în prezent,stadiul lucrărilor în procente este de 60%, la C.nIenăchiţă Văcărescu, 15%, la C.n.C.Cantacuzino,70%, la Şcoala Coresi şi nicolae Ciorănescu 85%, laŞcoala Smaranda Gheorghiu, 60%, iar la Petru Cer-cel 100%.

Municipiul Târgovişte a avut zece proiectepentru care a accesat bani europeni. Trei au fostfinalizate, Colegiul naţional Constantin Carabella,Şcoala Paul Bănică şi Liceul de Arte Bălaşa Doamna.

Sursa: www.gazetadambovitei.ro

Dâmboviţa

Marţi, 13 august, consilierii locali giurgiuveniau aprobat în unanimitate de voturi, în cadrul uneişedinţe extraordinare de Consiliu local, asociereaPrimăriei Giurgiu în derularea a două proiecte so-ciale cu finanţare europenă, pe PoSdRu. Aşa cuma precizat, în expunerea sa de motive, primarulmanager al municipiului Giurgiu, nicolae Barbu,este vorba de două proiecte de reconversie profe-sională, în care primăria se asociază pentru că alt-fel acestea nu puteau deveni eligibile. Cele douăproiecte aveau termen de depunere 14 august,acesta fiind şi motivul pentru care şedinţa Consi-liului local s-a desfăşurat în regim extraordinar.

La primul proiect, Primăria Giurgiu va avea ocontribuţie de cofinanţare de 500 de milioane delei, la un proiect de 30 miliarde de lei. Primăria seva asocia cu Asociaţia democratică a Rromilor 2012

şi direcţia de Sănătate Publică Giurgiu, în vedereadepunerii unui proiect de tip grant în cadrul Progra -mului operaţional Sectorial – dezvoltarea Resurse-lor umane, domeniul major de intervenţie 2.2 „Pre -venirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”.

În cel de-a doua investiţie aprobat, PrimăriaGiurgiu se va asocia pentru derularea unui proiectîn valoare de 111 miliarde de lei cu SC GeSTfoR-MAZIone SRL, în vederea depunerii unui proiect detip grant, a precizat edilul manager al municipiuluinicolae Barbu, în cadrul Programului operaţionalSectorial – dezvoltarea Resurselor umane, Axaprioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale” – do-meniul major de intervenţie 6.2 „Îmbunătăţireaaccesului şi a participării grupurilor vulnerabilepe piaţa muncii”.

Sursa: jurnalgiurgiuvean.ro

Primăria Municipiului Giurgiuse implică activ în derularea a două

proiecte sociale derulate cu finanţare europeană

Giurgiu

http://www.jurnalgiurgiuvean.ro

http://www.gazetadambovitei.ro



Iulian Teodosiu şi Alin Badea fac parte dinechipa României de sabie, care şi-a adjudecat me-dalia de ar gint la campionatele mondiale de la Bu-dapesta. Iulian Teodosiu a absolvit anul acesta Co-

legiul naţional „Mihai Viteazul” din Slobozia şi estestudent la Psihologie, iar Alin Badea este legitimat laClubul Stea ua.

Sursa: guraialomitei.com

„La investiţii străine, Prahova ocupă locul 3în România. În judeţ sunt operaţionali 15.475 deagenţi economici, reprezentând circa 31% din nu-mărul unităţilor active ale regiunii Sud Munteniaşi circa 3,3% din totalul unităţilor din România”,a declarat Gheorghe Rizea, consilier al preşedin-telui Consiliului judeţean Prahova, la întâlnirea or-ganizată, recent, la Ploieşti.

datele menţionate sunt incluse în „Planul dedezvoltare durabilă a judeţului Prahova pentruperioada 2014-2020”, aflat în lucru. În ceea ce pri-veşte industria judeţului s-a menţionat că princi-pala caracteristică a structurii economice o repre-zintă industria, cu tradiţia sa bine cunoscută şi cuevoluţiile din ultima perioadă, ce au condus la di-versificarea unor activităţi impuse pe piaţa globa-lizată, dar şi la declinul unor subramuri. Ca prin-cipale ramuri industriale actuale sunt prelucrareapetrolului, producţia de maşini şi echipamente, in-dustria chimiei, industria alimentară, industria tex -tilă, confecţii, ambalaje, materiale de construcţii etc.

despre importanţa judeţului, din punct de ve-dere economic, preşedintele Consiliului judeţeanPrahova - Mircea Cosma a declarat că la sfârşitulanului trecut PIB-ul Prahovei a fost de 28 de mi-liarde de lei, situându-se pe locul 3 pe ţară, dupăBucureşti (PIB-131 de miliarde de lei) şi Timiş (PIB-33 de miliarde de lei).

Conform datelor cuprinse în Planul de dezvol-tare al judeţului pentru perioada 2014 - 2020, ocontribuţie importantă a renumelui pe care şi l-amenţinut Prahova în ceea ce priveşte potenţialuleconomic au avut-o şi parcurile industriale - au fostinaugurate opt parcuri industriale cu infrastructuraşi utilităţile necesare pentru atragerea investiţiilor

autohtone şi străine. Parcurile industriale cu capi-tal public sunt: S.C. Ploieşti Industrial Parc, S.C.Plopeni Industrial Parc, S.C. Brazi Industrial Parc,S.C. Prahova Industrial Parc, Tătărani IndustrialParc, iar cele cu capital străin: Ploieşti West Park,Parcul Industrial WdP Ariceştii Rahtivani, Parcul In-dustrial dibo.

nu în ultimul rând, nivelul ridicat de dezvol-tare economică, gradul de urbanizare, precum şipoziţia geografică au determinat, în special pentruzona urbană şi periurbană a municipiului Ploieştişi pentru Valea Prahovei, prezenţa unei vaste re-ţele de magazine de tip hipermarket şi de tip mall.

Revenind la datele statistice, conform cărora,la capitolul investiţii străine, Prahova se află pelocul al treilea din ţară; în anul 2010, de pildă, lanivelul judeţului erau înregistrate 2.400 de socie-tăţi cu capital străin provenind din peste 70 de ţăriale globului, de ordinul sutelor fiind din Germania,franţa, Anglia şi SuA, cele mai multe – peste 500 -fiind din Italia.

Sursa: www.zialulprahova.ro



INFO

JUD

EŢE

Școala ialomiţeană de scrimă a ajunspe podium la campionatele mondiale de seniori!Ialomiţa

La investiţii străine,judeţul Prahova ocupă locul al III-lea pe ţară

Prahova



http://www.ziarulprahova.ro

http://www.guraialomitei.com



INFO

JUD

EŢE

Oraşul Videle va aveaştrand unic în regiune

Oraşul Videle va avea un ştrand»modern, realizat după cele mai noistandarde, unic la nivelul regiunii SudMuntenia, din care Teleormanul face parte.

edilul-şef al oraşului Videle, nicolae Bădănoiu, adeclarat că şi-a dorit să-l dea în folosinţă cetăţenilor,care abia aşteaptă să-i calce pragul cât mai curând.

Până la darea în folosinţă, incinta va fi pregătită săprimească la recreere videleni şi nu numai.

Tăierea panglicii va avea loc, cel mai probabil,în prezenţa autorităţilor locale şi a celor implicaţiîn realizarea lucrării, mai cu seamă că proiectul afost realizat prin intermediul unui parteneriat pu-blic - privat.

Sursa: informatiateleormanului.net

Teleorman

http://informatiateleormanului.net





REVISTA PRESEI

jurnal de dâmboviţa / 22 august 2013

Gazeta dâmboviţei / 20 august 2013Ancheta / 15 august 2013

Media Călăraşi / 14 august 2013



newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informaţii despre activităţile derulate de către

Agenţie şi de către Ministerul dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,în vederea promovării Programului operaţional Regional 2007 – 2013.

Pe lângă aceste noutăţi, se doreşte informarea publicului ţintădespre activitatea instituţiilor membre aleReţelei de Informare ReGIo Sud Muntenia

şi despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn judeţele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Sediul central CăLăRAŞI

Adresă / Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164, mun. Călăraşi, jud. CălăraşiTel. / 0242/331.769Fax / 0242/313.167E-mail / [email protected]

Biroul judeţean ARGeŞ

Adresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanArgeş, sediul Consiliului judeţean Argeş: PiaţaVictoriei, nr. 1, et. II, cam. 105, mun. Piteşti,jud. Argeş; Tel./fax / 0248/222.250E-mail / [email protected]

Biroul judeţean dÂMBoVIţA

Adresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeandâmboviţa, sediul Consiliului judeţeandâmboviţa: B-dul Independenţei, nr. 1, et. IV,cam. 101, mun. Târgovişte, jud. dâmboviţaTel. / 0245/220.647E-mail / [email protected]

Biroul judeţean GIuRGIu

Adresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanGiurgiu, B-dul Mihai Viteazul, nr. 4,mun. Giurgiu, jud. GiurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / [email protected]

Biroul judeţean IALoMIţA

Adresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanIalomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. IV,cam. 55/58/59, mun. Slobozia, jud. IalomiţaTel./fax / 0243/234.806E-mail / [email protected]

Biroul judeţean PRAHoVA

Adresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanPrahova, sediul Consiliului judeţean Prahova, B-dulRepublicii, nr. 2-4, et. VI, cam. 626/627, mun.Ploieşti, cod 100066, jud. PrahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / [email protected]

Biroul Pol de Creştere Ploieşti

Adresă / Str. Romana nr. 28-30, etaj 1, Ploieşti,jud. Prahova (în spatele Palatului Administrativ)Tel. / 031/824.94.71; Fax / 031/824.94.70E-mail / [email protected]

Biroul judeţean TeLeoRMAn

Adresă / AdR Sud Muntenia, Biroul judeţeanTeleorman, sediul Consiliului judeţeanTeleorman: Str. dunării, nr. 178, parter,mun. Alexandria, jud. TeleormanTel. / 0247/311.201, int. 358; Fax / 0247/312.494E-mail / [email protected]

editor

Direcţia Dezvoltare şi Comuicare - ServiciulComunicare / Daniela TRAIAN - director adjunct,Cristina RADU - şef Serviciu Comunicare,Diana NEAGU, Mădălina CILIBEANU,Alexandra GHERASIM, Andreea PLOEȘTEANU,Marius CHIRCĂ, Ionuţ Marian POPAE-mail / [email protected]; Website / www.adrmuntenia.ro, regio.adrmuntenia.roData publicării / 23 august 2013

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova, în fiecaresăptămână, instituţia şi activităţile pe care dumneavoastră le desfăşuraţi.dacă sunteţi interesaţi să promovaţi activitatea instituţiei dvs., vă rugămsă ne transmiteţi un scurt material de informare (maxim 1.500 de ca racterecu tot cu spaţii), împreună cu 1 - 2 poze, cel târziu până vineri, la ora 12:00,

acesta urmând să fie publicat în viitoarea ediţie a newsletter-ului.Materialele de informare vor fi transmise la adresa de e-mail

[email protected]. newsletter-ul va fi publicat pe site-ulAgenţiei (http://regio.adrmuntenia.ro) şi va fi distribuit electronic

săptămânal tuturor membrilor Reţelei de Informare ReGIo Sud Muntenia,membrilor Consiliului pentru dezvoltare Regională Sud Muntenia,

consiliilor judeţene şi locale şi prefecturilor din regiune, Ministeruluidezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, reprezentanţilor mass-mediade la nivelul regiunii Sud Muntenia şi site-urilor dedicate (portalurilor de ştiri

economice), precum şi publicului larg.Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi

Serviciul Comunicare, tel.: 0242/331.769, fax: 0242/313.167.




biserica „sfânta vineri” din piteşti primeşte finanţare ... · cestui proiect!”. biserica...

Documents