Biomecanica articulației genunchiului

Articulația  femuropatelotibială, fiind o articulație cu un singur ax (grad de libertate), va

prezenta două mișcări principale: flexia și extensia. Pe lângă acestea sunt posibile mișcări

secundare, de rotație medială și laterală. Deși foarte reduse ca amplitudine, în această

articulație se mai pot produce și mișcări de înclinare laterală, medială și marginală.

Mişcarea de flexie reprezintă mişcarea prin care gamba se apropie de faţa posterioară a

coapsei. Se execută în jurul unui ax transversal care trece prin condilii femurali. Muşchii care

efectuează mişcarea genunchiului sunt muşchii coapsei şi ai gambei. Muşchii coapsei care

intervin în mişcările genunchiului sunt: cvadricepsul, tensorul fasciei lata, dreptul intern,

croitorul, semitendinosul, semimembranosul şi bicepsul femural. Amplitudinea mişcării este

de 130°.

Mişcarea de extensie este mişcarea prin care gamba se îndepărtează de coapsă. Se

produce în articulaţia menisco-tibială. Axul mişcării este transversal şi trece prin condilii

femurului. În extensiune, au loc aceleaşi momente ca la flexiune: iniţial o mişcare de învârtire,

apoi alta de alunecare. Extensiunea se asociază cu rotaţia externă a gambei, ca mişcare

terminală. Amplitudinea extensiunii este de 130°. Muşchii motori sunt: cvadricepsul femural

şi tensor al fasciei lata.

Mișcarea de rotaţie reprezintă mişcarea de răsucire a gambei pe coapsă sau a coapsei

pe gambă. Se asociază mişcărilor de flexiune – extensiune. Axul mişcării este vertical şi trece

prin eminenţa intercondiliană a tibiei.În rotaţia internă vârful piciorului se apropie de planul

mediosagital. În rotaţia externă vârful piciorului se îndepărtează de planul mediosagital.

Mişcarea de rotaţie are loc numai cu gamba flexată, când ligamentele sunt relaxate.

Amplitudinea mişcărilor este pentru rotaţia internă între 5° şi 10°, iar pentru rotaţia externă de

40°. Muşchii motori sunt:

- Rotatori interni: capul medial al gastrocnemianului, semimembranos, semitendinos şi

croitor; sunt mai puternici decât rotatorii externi;

- Rotatorii externi: biceps femural şi capul lateral al gastrocnemianului;

Înclinarea laterală şi medială: mişcare pasivă care se execută prin fixarea coapsei şi

ducerea gambei în semiflexiune. Aceste mişcări sunt de amplitudine foarte redusă, gamba

deplasându-se 2 - 2.5cm, fiind limitate de ligamentele colaterale şi de cele încrucişate.

Fig.1 Biomecanica articulaţiei genunchiului

Rolul ligamentului patelei: realizează legătura dintre tibie şi patelă. Include patela (os

sesamoid). Patela, fiind acţionată de un tendon puternic şi inextensibil, alunecă pe condilii

femurali: coboară în flexia genunchiului și se ridică în extensia genunchiului;

Rolul ligamentelor încrucişate: în mişcările de flexiune şi extensiune tensiunea

ligamentelor încrucişate nu este uniformă: dacă se secţionează ligamentele încrucişate când

articulaţia este în flexiune, articulaţia devine o foarte mobilă balanţă; dacă se secţionează în

extensiune, soliditatea articulaţiei nu este compromisă.

Biomecanica meniscurilor

Meniscurile au rol important în biomecanica genunchiului. Ele se deplasează

întotdeauna împreună cu platoul tibiei, găsindu-se în acea parte a platoului care suportă

presiunea condililor femurali:

În flexiune, meniscurile sunt împinse dinainte înapoi, apropiindu-se între ele prin

extremităţile lor posterioare. În flexia completă meniscul exterior ajunge la 1 cm şi cel interior

la 0.8 cm de marginea anterioară a tibiei.

În extensiune, meniscurile sunt împinse dinapoi înainte, apropiindu-se prin extremităţile

lor anterioare. Alunecările meniscurilor se produc prin modificarea formei lor, extremităţile

lor fiind bine fixate.

În timpul mişcărilor de rotaţie:

În rotaţia înafară a gambei partea anterioară a meniscului intern se deplasează dinapoi

înainte şi mediolateral, partea posterioară a lui deplasându-se înapoi sub presiunea condilului

femural – rezultă o puternică distensie a meniscului;

În rotaţia înafara, meniscul extern suferă o deplasare în sens invers, decât cel intern;

Cu toate că meniscurile urmăresc cu mare fidelitate direcţia pe care le-o impun condilii

femurului prin forţa lor de presiune, se întâmplă uneori, ca unul sau ambele sa fie prinse sub

condili, suferind rupturi sau fisuri.