biologie clasa a 10a

7/23/2019 Biologie clasa a 10a

1/16

9

'(tursue6ro

rnlnDerlul

ageu

-opJoqns

oU

ps

tS

eticunl

o ezrlear

e

ru1ued

elalle ap olaun

ppurdap

gs)

eluepuedaplelut oU

ps

't

l(p$cunl roun

earurldepul

u olezrlerceds

e4

ps)

pcr0olorzg

alelrun

o

ornlrlsuoo

ps

'Z

l(a1e

e4u1e1e0e1

eU

ps)

pluoueulJod

gouoleue

oleltun

o

azouro]

ps

'L

:rtitpuoc

olareolprurn

pcseeurldopu ps

ornqo4

alolnloc

'1nsei

un eurrol

E nJluad

'(erelSeu

-

srseua6 l1nsei

=

so;srq

'rO)

gzeueEolsgq

elSeunu

as

Jolunpsai

e

ereu.rol

op

lnsocoJd

'enrlcedsel

eleursrue6lo

rugued

aluepodur.l

1ficunl

cseutldepu

aJec

pnlnsai

u1

pzeadn.r6

as

rS

e.re{uaielrp

op

tnlnsooold

lnslnc

uI

pzeoztlet3eds

as

alnlnlaC

'oleurue

tS egele6err

roleusrue0:o e ericunl

ep rS

p.rnlcnJls

op

eolellun

plurzaldal

elnlo3

eluo6eg

ep

pu;d;n1

o-.r1ul.rd

.ro;;ungfces

eoJez lBoU

W,

F

t

\V

V

4

preilrr"a':lil:|::

1e.r1s

rn6ugs

lnun

eoulso.r6

;5

Jelqc eaAB

1od

ruolo.rctru

BI olezrlee.r elrunfces'uo]

-oJclru

e1

pzeeuo;fcas

os

elec

'pugeled

uJ ateqrqu eue6ro

ap

alueur6ell

pllnzo5

'oreclJltuop

ap

^ lceor

ri;e

nes

;iueroloc

nc rupJonlard

;nsrnc

uJ

pErulslp

as nu

Fs

olalnlac

lgcut

lallse

'pupeled

nc

grnlnsai

urp rede eoJlncoluJ

ul

plsuoc

'sopoqe;

leut

llnu

'nepeco.rd

lsocv

'pu;1ered

u[

aleurue

r*

e;ele6er

ro;eue6ro e

oJeqlqu

ep

;napecold

e;

;ie6ncer

oug

aUEoJ

1un;ices

riauliqo

ps

lir.rop arec

u

lnzec

ul

'Jouolue

1n;

nepecold ruJoJuoo

Fzeolcalas

as

g5

cos

op

elnppu

nc

guneldruJ

alel as

e;elueu6elJ

'leuolices

op

Inlcalqo

pzBoxlJ

os

alec

er1u1

;iglprun[

gnop

puliqo

as

ps

lecu

ryloJlselBu pnll6uolgzeauo[cesoselsBocV.cosapF^npPuulp

llfi

gzeazlleau

os arec

cupulllc

uodns

un-Jlul

Fzeaxll

os

olozunu

'\I 'riue;o;oc

;i;so;o1

Unlcnlls

Jolosrol p

polecgtluap

nJluod

'docs

\-.

-

t

-orclru

e;

;ieruesqo

;S

e;eue;

nc;i;redocv'pde

ep

p.rnlgctd

o-JluJ

'pue1

o

ed

o-riezaSe

rS

pul;

leu

Bac eeungices

lode

lie6aly

'eorpleJprrlsap

Blrla

e

rulued

'pde

nc

Ulod

ollnc o-.r1u1und

os eolsocv

'1eu1pn1;6uol

nes

lesJolsue.t1

llfqns

leu

lgc

aluaul

-Eerl

rierpl oJpc

nc

ouel

loun 1n.ro1n[e

nc

euld;n1

nes

eulopppl

lcaJlp

euoricas

rialnd eluecseErnl nes oJou l.ro;egue;d

InzBc

ul

'oleurue

16 e;ele6an

lolaueElo

eougpru

op

5

eiuelslsuoc

ep

ericunl

u1

'c11do

lndocso:cgur

ruluad ro;elerederd

e

elezllear ap

apolau

ollnu

rsru

plslx3

: c11do

;

n docso.rcgtu rulued ro;eleredard ealezr

;eag


2/16

ffi*

:Y*

'q,

,,

q

celulS

meristematicd

*+

offi"offJi;i",

*

.;tFr

,:#

'f

celuld

parenchimaticd

r

r

d

r

r

r

r

r

r:

r

r

r'

r-

t-

t-

t-

r*

:

^{"

celulS

sclerenchimatici

element

vascular

(trahee)

celule

anexe

traheidd

tuburi

ciuruite

Fig.

1

-

Diferenlierea

celulari

lesuturile

vegetale

se

formeazd

prin

diferenliere

(fig.1)

din celulele

embrionare

(meristematice).

Pentru

clasificarea

fesuturilor

vegetale

se utilizeazd

trei

criterii:

a.

forma

celulelor;

b.

gradul

de diferentiere

a celulelor;

c.

funcliile

Tndeplinite.

a. Dupd forma

celulelor,

lesuturile

vegetale

se

clasificd

in:

-

parenchimatice

(fig.1)

-

alcdtuite din

celule

izodi-

ametrice

(au

cele

trei diamete

aproximativ

egale);

-

prozenchimatice

(fig.1)

-

alcdtuite

din celule hete-

rodiametrice

(diametrul

longitudinal

este de cel

pulin

4

ori mai

mare

decit

celelalte

doud).

b.

Dupd gradul

de

diferenliere celulard,

lesuturile

vegetale

sunt:

-

embrionare

(meristematice)

-

alcdtuite din

celule

de dimensiuni

mici,

cu un

nucleu voluminos;

-

definitive

- alcdtuite

din

celule

diferenliate

gi

spe-

cializate

pentru

anumite functii.

6

3*t

Fig.2

-

Structura

tulpinii

Ia

diverse nivele

pilorizd

f

''-cambiu

vascular

(libero-

lemnos)

I

ili#:l:r

-

mensteme

il//ll//

Pnmare

vl

flxem

il

{"

T;3

ftoem

-rr

*

'i=i'

II\

ll,/

Fig.

3

-

Structura ridicinii la diverse nivele


3/16


4/16

2.

De apirare

a.

primare

-

epiderma

(rizoderma)

(Fig.4)

-

exoderma

(Fig.

a)

-

endoderma

(Fis.

a)

-

lesutul

caliptral

(Fig.

3)

b. secundare

-

suberul

(pluta)

(Fis.6)

-

itidomul

(Fis.5)

3. Fundamentale

(parenchimatice)

a. de asimilalie

(Fig.7)

b. de absorbfie

(Fig.8)

- la

exteriorul,

r5-

dicinii, tulpinii

gi

ramificafiilor

ei,

frunzelor, florilor,

fructelor

gi

semin-

felor

apa(ine scoarlei

primare

-

este caracteristici

riddcinii

-

constituie

stratul

intern

al scoa(ei

-

apare

in special

la rdddcini

(mai

rar

la

tulpini

9i

frunz6)

- la exteriorul

v6rfului vegetativ

al

riddcinii

- la

suprafafa

ridicinii,

tulpinii,

a

unor

fructe

-

la

suprafafa

unor

ramuri, trunchiuri

9i

ridicini,

formdnd

straturigroase

gi

crdpate

-

in

organele

verzi,

care

realizeazd

fotosintezi

-

intre

fasciculele

conducitoare

giin

perigorii

absorbanli

ai r5dicinii

-

unistrafficati;

celule

cu

pufine

cloroplaste

gi

perete

celular

aco-

perit

de

cuticul5

-

unele

celule

se

trans-

formi in

stomate

iar altele

in

peri

senzitivi,

secretori,

protectori,

absorbanfi

-

celulele

vii

9i

specializate

intr-o

oarecare

misurd

pentru

apirare dupd

descuamarea

(exfol

ierea

epidermei

-

celule vii,

poligonale

tiri

spalii

intercelulare,

dispuse

intr-un

singur

strat

- celule

parenchimatice

cu perefi

ugor

suberificali

-

formafiune

asemdndtoare

cu

un

deget

de

minus,S

(pilorizi

=

scufie

=

caliptri)

-

rezulti

din felogen

-

celule

izodiametrice,

firi spalii

intercelulare

-

ansamblu de

lesuturi

primare gi

secundare

moarte

-

celule

cu

pereli

subfiri

gi

bogate

Tn

citoplasmi

-

protejeazi

organele vegetative

gi

de

inmu[ire,

fructele

gi

seminlele

-

protejeazi

virfurile-

vegetative

meristematice

ale

ridicinilor

- apdrd

impotriva

transpirafiei

excesive

9i

este

impermeabil

la

gaze qi

lichide

-

apdri

Tmpotriva

variafiilor

maride

temperaturi

gi a

agenfilor

patogeni

-

apdrd

plantele

impotriva

pierderii

apei

prin

transpiralie,

a

varia{iilor mari de

temperaturd,

a

parazililor

- fotosintezd

-

absorb{ia

sevei brute

r

I

f

1

/

/

/

/

/

i

r

r

r

+


5/16

,-

epiderme

exoderme

scoarF

endodermi

periciclu

floem

xilem

Fig.4

Sec(iune

transversali

prin

ridicini

ritidom

Fig. 6

-

Suber

ig.

5'Secfiune

transversali

prin

tutpini

Fig. 7

-

Parenchim

asimilator Fig. 8

-

Parenchim

de

absorbfie


6/16

c. de

depozitare

(Fig.

11, 12)

4. Conducitoare

a.

lemnos

(xilem)

(Fig.

1a)

b. liberian

(floem)

(Fis.

13)

5.

De suslinere

(mecanice)

a. colenchim

(lesut

plastic)

(Fis.

15)

b. sclerenchim

(fesut elastic)

(Fig.

16)

6.

Secretoare

a.

papile

secretoare

-

in

rdddcini, tulpini,

fructe

si

seminte

-

in

cilindrul central

al organelor

vegetative

-

?n rddicinS,

tulpini

frunzd,

elemente

florale

-

Tn rddicini

aeriene,

tulpind, frunzd,

fructe

si seminte

-

?n

organele

vegetative

si

de

inmultire

-

celule

parenchimatice

vii, cu

pereti

subtiri sau

ugor ?ngrogali,

gi

cu

vacuole

mari

- celule

specializate numite

vase

(lemnoase

-

trahee,

liberiene -

tuburi

ciuruite)

care,

impreund

cu

celulele

anexe,

fibre

gi

parenchim

f

ormeazd fascicule

cond

u-

citoare

-

depozrteazd

substante

de

rezervd,

apd

(parenchim

acvifer),

aer,

parenchim

aerifer)

-

asigurd circulalia sevei

brute

-

asiguri

circulalia

sevei

elaborate

l

f-

t_

l-

L.

--

-

L

-

L

t-

t-

t-

I

L

t-

i-

t-

t-

t-

l

{

b.

peri

secretori

c.

buzunare secretoare

d.

glande

secretoare

(Fis.

10)

e.

glande

digestive

f.

hidatode

(Fig.

9)

g.

nectarii

h.

laticifere

-

celule vii,

cu

pereli

ingrosali neuniform

-

celule

moarte,

cu

pereliingrogali

uniform

-

celule

izolate

sau

grupuri

de celule

-

rol

de

susfinere: conferd

plantelor

rezistenld

gi

duritate

-

functie

secretoare

(dacd

produgii

sunt reutilizali

de

plante

in

nutrifie):

uleiuri

esenliale,

gume,

mucilagii

taninuri,

alcaloizi,

latex.

-

funclie

excretoare

(dacd

produgii

sunt

eliminati

din

circuitul metabolic):

apd

gi

diferite

substanle

organice

ffi

t-

Fig. 9

-

Hidatode

10

Fig. 10

-

Glande

secretoare


7/16

.

,"-tl,a.-

,

s.

Fig.

11

-

Parenchim

aerifer

*

Organe

vegetale

lesuturile

vegetale

specializate

in

indeplinirea

anumitor

funclii

se

asociazS

formand

organe

si

sis-

teme

de

organe.

Acestea

din

urma interrelalio

neazdpentru

a

realiza

cele

trei

tipuri

fundamentale

de

funcfii:

relalie,

nutrilie

9i

reproducere'

prantere

prezintd doud

tipuri

de

organe:

vegetative

(riddcina,

turpina,

frunza)

9i

de

inmullire

(floarea,

fructul

9i

sim6nla)

-

^-

E,r,^.r

oRGAN

FUNcTu

spEctFlcE

+

FqlcIUlFSlEclIlcE

r

qolFoloclE

nnOECf

f.fn

I

-

fixeazd

planta in sol

I

-

depozit

de

substan(e

I

l^

-^-^^rX

- absoarbe

seva

brutd

I

de

rezervd

I

-

organ

de

inmullire

TULPINA

FRUNZA

#.

#l

s,

rl

Fig.

13

-

Floem

'secfiune

longitudinali

Fig.

15

-

Colenchim

Fig.

16

-

Sclerenchim

11


8/16

Fig.

20

-

Ridicini

rimuroasi

Dupd

ongine

si

functii

existi trei

tipuri

de

nAoAcrxr:

1.

RAoAcrxt

NoRrALE

-

pivotante

(Fig.19)

-

firoase

(Fig.18)

-

rdmuroase (Fig.20)

2. RAoActxr ADVENTvE

(Fig.21)

3. RAoAcrur

METAMoRFoZATE

-

tuberizate

(Fig.22)

- cu muguri

(drajonate)

-

haustori

(rddicini

false)

-

simbionte

a.

cu

nodozitdli

(Fig.24)

b.

cu

micorize

(Fig.25)

TULPINILE

sunt

de

trei

tipuri:

1. Tut-pttil

sUPRATERANE

a.

articulate

b.

nearticulate

-

erbacee

-

lemnoase

(Fig.26)

-

agdtdtoare

-

volubile

(Fig.28)

- asimilatoare

(Fig.27)

(metamorfozate)

Fig.

26

-

Tulpini

lemnoasi

volubile

-

:

-

:

r-

L

-

L

t

t-

t-

t-

t-

t-

t-

r

L

:

o.i

*F

$f

tl

,I

:'ir$"':tr'

Fig.

23

-

Haustor

{

{

fl

Fig.

18

-

Ridicini

firoasi

adventive

F19.22

-

Ridicini

tuberizate

Fig.24

-

Nodozitifi Fig. 25

-

Micorize Fig.27

-

Tulpini asimilatoare


9/16

-

nzomi

i1,i,fF;:: i.

6;lS9-HL---.

Fig.29

-

Rizomi

2,

Tur-prxr

SUBTERANE

(metamorfozate)

3.

Tur-prr.rtAcvATtcE

-

erbacee

FRUNZELE

pot fi

simple

(cu

peliol

neramificat)

gi

compuse

(cu

peliol

ramificat

gi

limbulformat

din

mai multe

foliole).

Existi

gi

frunze

metamorfozate:

spini,

cdrcei,

capcane

pentru

insecte.

:',\

-

bulbi

Fig. 30

-

Bulb

-

tuberculi

Fig. 31

-

Tuberculi

a.

:;ll

t

:,;i::-,:

.fi.?:

*

*=':.1

d

t',i

f-1.ffi

Fig. 32

-

Frunzi

simpli

Fig.32

-

Spin

Fig. 33

-

Circei

Fig.

34

-

Urne


10/16

Diversele

tipuri

de

lesuturi

animale

se formeazi

in

cursul

deanottirii embrionare

prin

diferenliere.

FTTEZoEERM

%%-

Jesuturiconjuctive

moi

'%ee-*,

(fibros, elastic)

fesutul

cartilaginos

Sistemulosos

Sistemul

muscular

Sistemul

excretor

Sistemul

reproducdtor

Sistemul

cardio-vascular

Mediulintem

Derma

ENDODERM

Sistemul digestiv (tub digestiv

gi

glande

anexe:

ficat,

pancreas)

Sistemul

respirator

Amigdalele

-

L

t-

t-

t-

r

t-

r

r

r

r

r

r

r

r

r

b

-.-

14

Epiderma

gi

produ4iunile

sale

@moase

siglandulare;

Sistem

nervos

trofoblast

/

cordon ombilical

cu

vasele

ombilicale

Principalele

tipuri de

lesuturi

animale

sunt:

1.

epitelial,

care

tormeazd

la

suprafala

corpului

epiderma,

constituie

mucoase

ce

cSptugesc

organele

cavitare

gi

intri

in

structura

glandelor

gi

a divergilor

receptori;

2. coniunctiv,

care

leagd, susfine,

protejeazd gi

hrdnegte

diversele

pd(i

ale

corpului

gi

inter-

vine

in

imunitate

gi

in

regenearea

elementelor

figurate ale

sdngelui;

3. muscular,

care

intri in

structura

mugchilor,

ce reprezinti

principalele organe efectoare

ale

organismului;

4. nervos,

care,

impreund

cu

lesutul

conjunctiv

gi

vasele

de

s6nge,

formeazd

organele

ner-

voase, al cdror

ansamblu

reprezintd

sistemul

nervos,

principalul

sistem

de

coordonare

9i

control

al

organismului.

A.

fesuturile

epiteliale

(epiteliile)

sunt

de

mai

multe tipuri:

a).

Epiteliile

de acoperire,

care

au diverse

funclii: de

protec{ie

impotriva

factorilor

mecanici,

a

agenfilor

patogeni,

a toxinelor;

in absorblie;

Tn difuziune."

Deoarece

multe dintre

epiteliile

de

acoperire

sunt supuse

unor

factori traumatizan[i,

celulele

epiteliale au

capacitSli

regenerative

remarcabile.

Epiteliile de

acoperire

se clasificS,

in funcfie

de

numdrul de

straturi

celulare

ce

le alcStuiesc

si a

formei

celulelor,

in:


11/16

Epitel

ii unistratificate

Peuuexroase

-

alcituite

din

celule

uniforme,

turtite,

poligonale,

agezate

precum

pietrele

?n

pavaj;

-

constituie

endoteliul

vaselor

sangvine

gi

limfatice,

pericardul,

peritoneul, pleurele;

Cusrce

Crr-rNorucp

(prismatic,e)

PavruENrolse

15


12/16

=

Cusrce

DE,t-R{'NzrTtE

(u

i.iut).

Clt-.tNoRtc=

.:

(pll

aticel

:::::'.I.ll

-

celulele

din stratul superflcial

sunt cubice;

-

intr5

in

structura canalelor

glandelor

salivare

gi

sebacee,

precum

9i

a

pancreasului

exocrin.

-

st@ul'

a-al

confine

celule cubice,

urmetoarele

straturi

confin

celule

poligonale,

iar stratul extern,

Cetuie

Citindrice;

-

intre in

structura rnucoaselor

ce

trebuie

,*eOjinUta

ufieOe,in

permanenfd;

.

'

,iai.i'ro.in

saarella3 tian$uFmub-usu|

u i.

::

.:-r:,:iii

.:: ,,.

.,...,,

.

t,

tl

,,

:,

t'

,,

L

inti5:,in''eongtitufia'cdilor

I

rinare

(u

reteie,

u

retri

-for:ma,rgi'hutndrul

:qgf

U.f

elor4rnpolente

variazd,i

',u,

,,pe'

ryniff

,,a

b rbili

q],.1.t'ii

n,i i,,

:S.:

p.1ot6jeazd

mucoasa

de acliunea

iritantd

a

acesteia.

b).

Epiteliile

glandulare

sunt alcdtuite din

celule

pavimentoase,

cubice,

cilindrice

sau

prisma-

tice.

impreuni

cu tesutul conjunctiv

formeazd

glande:

exocrine,

endocrine

gi

mixte.

Guaruoe

ExocRtNE

-

epitetiul secretor

este

dispus

sub

formd de tubuli,

acini

sau alveole,

al

cdror

lumen comuhicd

fie cu o G'aVi,

tate,

fle direct cu

exteriorul,

unde

igi

vars6

produgii'de

secrelie

(de

exernn

plu, glandele

salivare,

lacrimale,

sebacee,

sudoripare,

gastrice,

etc).

#++,

,.;ri;;

*=i,

i.l*,

:E:ii

i:i:.'r

;ri,t

,i::f,

irli

ijli

Erl l::i

=:';

j

fi

i':i:;

Fit

,t:E:,

-*'-'

"rt',*

fi;.,

-*".+j

J;i*=*t.

i

ts,

-{ }l:,ib

JJi*il'iF-.

Fir

=i

i':l;ift:, i'lq-

Ernr.

j{rjilj

il+tEE{t,"+\

E,T

4,1 E#*_=- ' ,

-Er,.#

ql

Ei fi{g

EiE

Hd*i*

-Fi+.-ryi'

ftffi'

:'iii

E.'.jr E Er

'*#

ir**;.

riui?F

It,

i:1.

'+r

E=gi

l;"

-ci

Gtandd

Glandd

Glandd_

Glandi_

tubularS tubulard

actnoasa

actn9asa

:imbje-

rimiTicaib

simpli

ramificati

Gmruoe

ENDocRtNE

-

nu au

canal

excretor

gi

igi

varsd hoimonii

direct

in

sdnge

(de

exemplu,

-

cdlulele

sunt,displlseJie

in

CordOAe;.{

n,',']nsule'satt1fn'lfoliclJli,

in raport

GtAttDE:trttxte

,

:::., ,

-

aU

at6i,pot'tiuni

eXodrinerc6t

qi,endrcfine

1oe

eiempru,

panCreai,

leltdirl;,igvaaf;il

:

Glandi

tubulo-acinoasd

ielule

secretoare

testiculare

16


13/16

c)'

Epitelii

senzoriale,

formate

din

celule

senzoriale (diferentiate,

specializate gi

adaptate

pentru

receptionarea

stimulilor

din

mediul

intern

sau

extern)

gi

celule

de

suslinere

(cu

rol

protector).

Epiteliile

senzoriale

intrd

in

structura

segmentelor

periferice

(receptoare)

ale

analizatorilor.

d).

Epitelii

de

absorbfie,

alc6tuite

din

celule

care

cdptugesc

cavitSlile

interne

ale

organismului.

De

exemplu,

epiteliul

unistratificat

al mucoasei

intestinului

subtire

este

format

din

celule

prismatice

inalte,

prevdzute

cu

platou

striat

(vilozitSfi

intestinale).

Aceste

celule

au

rolul

de

a

absorbi

substantele

nutritive

din

intestin gi

de

a le

transporla

prin

mecanisme pasive

sau

active

in

lichidul

interstitial,

s6nge

si limf6.

B.

fesuturile

eeniuftetiye

fesuturile

conjunctive

au

urmdtoarele

caracteristici:

sunt

bogat

vascularizate gi

inervate,

prezinti

mai

multd

substantd

fundamentald

decdt

celule gi

realizeazS

o simbiozd

perfectd

cu

tesutul

epitelial,

de

care

sunt

separate

pintr-o

membrand

bazal6.

Din

punct

de vedere

structural,

tesuturile

conjunctive

sunt

formate

din:

-

celule

coniunctive (reticulare,

fibroblaste,

adipocite,

melanocite,

elemente

figurate

ale sangelui,

condrocite,

osteocite);

-

fibre conjunctive

(de

reticulind,

elastini,

colagen);

-

substan{a

fundamentald

(moale,

semiduri,

dur5).

fesuturile

conjunctive

se

clasificd

dupi

tipul

de

substantd

fundamentald

in:

(a)

moi,

(b)

semidure

(cartilaginoase),

(c)

dure

(osos)

qi

(d)

s6ngele.

fesur

CONJUNCTIV

LAX.

|esur

COttUUtlCnV

RETIC:ULAT

Tesur-:

.

CONJUNCTru

ELASTIC

:,,:

a),' l,esutuii.

cbhjun

ctive,

moi

-

conline

celule,

substanld

iundamentald

gi

fibre in

propo(ii

egale;

-

formeaz6lsirorna

conlunctivi

a

organelor;

-

umple

toate

spaliile libere

dintre

organe;

-

susline

vasele

de

sAnge

gi

nervii;

-

formeazi

hipodermul

gi leagd

intie

ele

fibrele

mus-

culare

gi

grnpefe

Oe.mr:gchil',,,1'

.,.:.,

,

-

impreund

cu epiteliile

,

formeaad

unitili func[ionale.

,-

f

br:ele,

de#jcu|ina,alcelui*c,o

relea

in

ochiurite

,cdreia

se."1'U

sub5t=an[6

n*mtjhtat6,

celule

retic-

,uiare-gi.limfocitq-

.,_,., .,....,

..,

"'

.,

,,,

"

,

,

,-,

intr6

in.',oohstitu{ia

Arig{ilnilorrL limfatici,

"

splinei,,

ficatului,

medutei:

oSoase,,,r,,.'.'

-,l,'

.''

-

con{ine

predominant

fibre

de

elastind

anasto-

mozate

in

re{ea. Printre

fibre

se

afld

pufine

celule

gi

substanld

fundamentald;

-

intrd in

structura

perefilor

arterelor

9i

venelor

mari,

a coardelor,voc_Ale,

cErora

le

conferi

elasticitate.

17


14/16

i

:s,

lr

i

.;f

ii

"t'

'i

',,'

fesur

CONJUNCTIV

FIBROS

Trsur

-.'

CONJUNCTIV

ADIPOS r,r..,i'

-

conline

predominant

fibre

de

colagen,

putine

celule

si

substanti

fundamentalS;

-

este

lipsit

de

plasticitate

si

slab

vascularizat;

-

formeazd

capsulele

diverselor organe,

fascii

mus-

culare,

tendoane,

aponevroze

gi

ligamente,

-:ihtrd

in

:structura

dermei.

-

conline celule

mari ce

depoziteazd

central grdsime

(adipocite)

'finie

.de

reticulind g.i

,

elastin5,

toate

inconjurate

de o

bogatd refea

vasculare

gi

nervoasS;

-

este

situat

in

hipoderm,

in

jurul

unor

organe

: :

:

::::

.

r:':

(rin

ieh

i,,,ochi);-in

me26nte

qr

.1'6

g6lusti

n, :regiunea

axi-

:

lar5,

Coipul

adipos

al

obrazului.

-,-

-

I

L

L

\

t---

I

L.

-,-

a--

t-

t--

L-

Xl,gi,,

.rfi

b).

Jesuturile

conjunctive

semidure (cartilaginoase)

contin in

substanta

fundamentald

con-

drlnd

(substanfd

organicd

impreganti

cu

siruri

de

calciu

gi

fosfor).

Celulele

sunt

de doud

tipuri:

con-

droblaste

(celule tinere)

si

condroclfe

(celule mature,

addpostite

in

cavitdti

numite

condroplaste).

Conlin

fibre de

colagen

side

reticulind.

Nu

sunt

vascularizate

si inervate,

nutritia

lor

realizdndu-se

pe

seama

pericondrului

(membrana

conjunctivo-vasculari

ce

invelegte

cartilajul).

lesuturile

cartilagi-

noase

sunt

de trei tipuri:

hialin,

elastic

si

fibros.

Cenrra;

nt,lt-ru

GARTI

AJ]:ELASTIC

Glnriu.l

rrBios

-,la

embrion

formeazi

scheletul,

-,,este

prezent

in

strUctura',

.

tOrmea2d

discur,ile

interverte-

iar

:la,

adult, cartilajele

costale,

patilionului

urechii,

conduc-

r,biale,

meniscr:iile::articulare,

traheobronhice,

laringeale,

sep-

tului auditiv

extern,

epiglotei,

simfiza

pubiand;

tul

nazal;

aripilor

nasului,

in

unele

-

este

prezent

uneori

gi

la

-

constituie matricea

pentru

osifi-

po(iuni

ale

lar:ingelui

gi

ale

locul de insertie

a

tendoanelor

carea

endoCondrals

(de

cartilaj).

trompei lui

Eustachio.

pe

os,

c).

[esuturile

conjunctive

dure

(osoase)

conlin

trei tipuri de

celule:

osteoblaste,

celule

tinere

ce

secretd

oseind,

osteocite,

celule mature,

cu

multe prelungiri,

adipostite

in

cavit5ti numite

osteo-

plaste,

gi

osfeoc/asfe, celule

gigante,

multinucleate,

cu un

echipament enzimatic

bogat, care distrug

gi

limiteazd

formarea

lesutului

osos.

Substanla fundamental5

este oselna iar fibrele

sunt de

colagen.

Existd

doud

tipuri de

lesut

osos:

-

spongios, format

din trabecule

(lamele

osoase)

ce delimiteazd

areole

(cavitSli

pline

cu

mdduvi

rogie).

-

compact, format din

unitSli

morfofunctionale numite

osteoane

(slsfeme

haversiene).

18


15/16

osteonuleste

ansamblul

alcdtuit

dintr-un

canal

Havers,

lamelele

osoase

inconjurdtoare

9i

osteo-

plastele

in

care

se

aflS

osteocite.

intre

sistemele

haversiene

se

aflS sistemele

interhaversiene

(arcuri

de

lamele

osoase)

arteriol6

vase

de

sAng

canal

Havers

trabecule.de

os sponglos

d).

Sangele

este

un

tip

particular

de

tesut

conjunctiv,

in

care

elementele

figurate

(eritrocite'

leu-

cocite,

trombocite)

reprezintS

celulele,

iar

plasma este

substanla

fundamentald'

,,::{''+r

,: : ::::.,',"':li.-', : ;iiii,

l:;,i;,ii''""'-'.,.,.

:;.i

:iiiiiiiX:i:

,,i:,,,:i:,

.:,il::ri

.,.,,,::t.

:iilili,,,iiiii,l.

:::

,i:ili,

.riii:

.r.+,,,,.

;ii::

.;'

+i:

::

'ii'

':lli

ii:li:,:

.::'

'

:i:;i;:

,,r

tr

1

,,

-ijll+=*r=

,

=ffi,i.,

'

l"

+,",:i+",,

.'.1=,,..

':;"

+i".

:',,

',,,:

,..,]

plaSma

:'''"""i'i,,'t,:1,,"

:ii::'

ijiiillii

,,'r:::::,,,::

r'

,,un:l

5so/n ;,,-

+il.l=i.::

i:;ll'L

'"

,,r

.i,+iii,:i:'

,,

:;,

ii

:::;-,:,::

:i,_,iiri,.1,,,"

= ,, r :

:i:

lri

.,i,E_i:::1..:I:r

l :iiiiil::i,i

:.,,iir.,.5-,,i,,,liii:.

ir,':i:,,i::iiili:

,,,:,.

-;:

I

ili

i

,;ii,il

55o/o

elemente

figurate

45%

iili,,,,ii.i

;rill,ii,,

c.

fesutut

muscular

intrS

in

alcatuirea

mugchilor,

principalele

organe

efectoare

din

organism'

Este

arcStuit

din

cerure

arungite,

(fibre

muscurare,

formate

din

sarcoremd

gi

sarcoprasme)

care

au

proprietatea

de

a se

contracta.

Existd

mai

multe

tipuri

de

lesut

muscular:

striat

(scheletic),

neted

(visceral)

9i

cardiac

venulS

19


16/16

Striat

ip

de

tesut

Localizare

Tip

de reglare

Dimensiuni

Stria ii

Nuclei/fibri

Pozifia

nucleilor

Viteza

de contracfie

Durata

contracfiei

Inserat

pe

oase

Voluntard

diametru=10-100

p

lungime=1

mm-15

cm

Cilindricd

alungitd

Prezente

Numerogi

Perifericd

Mare

Scurtd

ln

peretii

organelor

interne

lnvoluntard

diametru=2-'10 p

lungime=100-400

p

FusiformE

alungitd

Absente

Unul

Centrald

Mici

LungE

Cardiac

Miocard

lnvoluntard

Alungitd

(func[ioneazd

ca un sincitiu)

Prezente

Unul-doi

Centrald

Medie

Medie

L

-

i-

r-

t-

r

r-

t-

t..

t.-

t-

t-

t-

t.-

t.-

L

i--

I

L_

L

-

D.

]esutul

neryos

este alcituit

din neuroni

si

celule

gliale.

Neuroniisunt

unitdlile de

structurd

(formeazd

legdturi

sinaptice

ce

stau la baza

arcului

reflex)

gi

de functie

(genereazi

gi

conduc

influxul

nervos)

ale sistemului

nervos.

Au cel

maiinalt

grad

de spe-

cializare

d

intre

celulele

organismului.

Neuronii

sunt

formali

din corp celular

9i

prelungiri:

dendrite

gi

axoni

Dendritele

gi

axonii constituie

cdile

de conducere

in nevrax

a sensibilita{ii

;i

motilita{ii,

precum

si

nerui

spinali

(micgti) gi

cranieni

(senzitivi,

motori

gi

micsti).

Neuronii nu

se divid

gi

nu se regenereazS.

Locul

9i

rolurile

lor

sunt

preluate

de

cdtre celulele

gliale

(nevrogliile),

care sunt in

numdr

de

peste

10

ori

mai

mare

decit

neuronii.

Celulele

gliale

prezintd

prelungiri

citoplasmatice

de

lungimi

variabile

qi

bogat

ramificate.

Au capacitate

de diviziune

gi

asigurd

cicatrizarea,

suportul,

proteclia

si nutritia

neuronilor.

Particip5

la

formarea tecii

de

mielind.

Transmiterea

unidireclionali

a

influxului

nervos de

la

un neuron

la altul se face

prin

intermediul

sinapselor.

O

sinapsd

este formatd din

trei

elemente:

elementul

presinaptic

(butonii

terminali

ai

unui axon),

elementul

postsinaptic

(corpul,

dendritele,

sau

po(iunea

incipienti

a axonului

unui

neuron),

fanta sinaptici

(spafiul

dintre cele elementul

presi-

naptic

gi

cel

postsinaptic).

Fig. 35

-

Neuroni

biologie clasa a 10a

Documents