StudentDamian Ioan-Viorel

Profesor indrumator Profesor indrumator Voichita GheoacaVoichita Gheoaca

Proiect biologie animalaVertebrate din Ordinul Anseriforme Familia Anatidae

(rate, gaste, lebede)

1)Lebada-de-iarna1)Lebada-de-iarnaCygnus cygnus

2)Gasca salbatica2)Gasca salbaticaAnser anser

4)Califar alb4)Califar albTadorna tadorna

5)Rata mare5)Rata mareAnas platyrhynchos

6)Ferestras marre6)Ferestras marreMergus merganser

3)Gasca-gat-rosu3)Gasca-gat-rosuBranta ruficollis

Iesire

1)Lebada-de-iarna1)Lebada-de-iarnaCygnus cygnus

-Penajul complet alb -Ciocul este galben cu varful negru

Regn:Animalia Increngatura:Chordata;Subincrengatura:Vertebrata; Clasa:Aves; Ordin:Anseriforme; Familia:Anatidae; Gen:Cygnus; Specie:cygnus;

-Pozitia gatului este verticala si nu in forma de S

-Coada este scurta si bontata

-Habitatul de reproducere preferat sunt zonele umede, si pasarile apartinand acestei specii vor contrui cuiburi aproape de apa.

-Aria de răspândire a speciei este din Islanda, nordul Scandinaviei şi până în Kamceatka.

-Femela depune in jur de 4-7 oua (exceptional 12).

-Specia este raspunzatoare de raspandirea virusului: H5N1 in Anglia aprilie 2006.

Meniu Fam. AnatidaeFam. Anatidae

Gasca salbaticaGasca salbaticaAnser anser

-Specie mare de pasari 74-84 cm lungime

-Cu o deschidere a aripilor de 149-168 cm

- Greutate de 2.3 – 5.5 kg

-Picioarele sunt roz

-Gastele sunt usor de identificat in zbor datorita coloritului negru de la extremitatiile ripilor.

Regn:Animalia;Increngatura:Chordata; Subincrengatura:Vertebrata; Clasa:Aves; Ordin:Anseriformes; Familia:Anatidae; Gen:Anser; Specie:anser

-Este singura specie de gasca clocitoare la noi

-Isi face cuibul indeosebi in  Delta si in, sosind zona complexului lagunar Razim primavara si pleaca toamna.

Ii plac indeosebi regiunile bogate in apa, insa de obicei sta pe uscat.

-In comparaţie cu raţele unde este există un dimorfism sexual evident, la gâşte masculul se poate deosebi numai prin mărime de femelă care este mai mică.

-Gâştele sunt păsări monogame ca şi lebedele, şi masculul ajută femela la constructia cuibului. -Femela depune 4-7 oua albe galbui; puii nidifugi.

-Masculul sta prin apropiere, iar dupa ecloziune insoteste si apara familia.

Meniu Fam. AnatidaeFam. Anatidae

Gasca-gat-rosuGasca-gat-rosuBranta ruficollis

-Obrajii, gatul si partea anterioara a pieptului sunt caramiziu-aprins

-In rest, penajul este intunecat, tivit cu dungi sinuoase, albe.

Regn:Animalia; Increngatura:Chordata; Subincrengatura:Vertebrata; Clasa:Aves Ordin:Anseriformes; Familia:Anatidae; Gen: Branta;Specie:ruficolis;

-Ciocul si picioarele de culoare cenusie

-Coada este neagra

-Raspandita in nord-estul Europei.

-La noi, oaspete de iarna, din octombrie pana in martie,dar destul de rar.

-Gasca-gat-rosu cuibareste in tundra, in zonele inalte, uscate si defavorizate

-La mijlocul lui septembrie isi incep migratia catre coasta de vest a Marii Negre, ajungand in octombrie sau noiembrie

-Considerata de catre specialisti o specie pe cale de disparitie

-In Romania este specie ocrotita prin lege, vanatoarea fiind interzisa. Meniu

Fam. AnatidaeFam. Anatidae

4)Califar alb4)Califar albTadorna tadorna

-Lungime 61 cm

-Cea mai frumoasă pasăre din neamul raţelor ce se întâlneste la noi

Regn:Animalia; Increngatura:Chordata; Clasa:Aves; Ordin:AnseriformeAnseriforme Familia:AnatidaeAnatidae; Gen:Tadorna; Specie:tadorna;

Pe albul general al corpului se adaugă verdele capului şi al oglinzii aripilor, gulerul roşu din jurul gîtului şi negrul remigelor, al cozii şi a două pete de pe spate. Femela este asemănătoare.

-Cuibăreşte în găuri de pământ sau în vizuinile părăsite ale diferitelor mamifere, de obicei ale vulpilor, pe malurile lacurilor dobrogene, în sud-estul Deltei Dunării ca şi pe malul drept al braţului Borcea, lîngă Călăraşi.

-Tadorna tadorna este o psare ce prefera regiunile temperate din Eurasia, dar specia este originara din Europa vestica

-Cele mai multe populatii migreaza in partile subtropicale in iarna. La noi, rata, soseşte primăvara, iar toamna se reîntoarce la locurile de iernare.

-Ponta cuprinde 8-12 ouă gălbui, depuse în lunile mai-iunie; clocitul este asigurat de femelă şi durează circa 28 de zile.

-După ecloziune puii sunt capabili să se caţăre pe malurile vizuinii, pentru a ieşi afară.

-Masculul, care a stat tot timpul prin apropierea cuibului, se dovedeşte un tată foarte grijuliu.

Meniu Fam. AnatidaeFam. Anatidae

5)Rata mare5)Rata mareAnas platyrhynchos

-Are dimensiuni intre 56-65 cm lungime si are o anvergura a aripilor de 81-98 cm atingand greutati de 0.9-1.2 kg.

Regn:Animalia;Increngatura:Chordata;Subincrengatura:Vertebrata;Clasa:Aves;Ordinul:Anseriforme;Familia:Anatidae;Gen:Anas;Specie:platyrhynchos;

Ratoiul poarta în mare parte a timpului haina asa zisa “de nunta”, incepând de prin luna august pâna prin iunie. -Capul si partea de sus a gâtului este verde închis

-Pe partea inferioara a gâtului penele sunt de culoare rosietica. Spinarea este bruna spre coada, neagra. Pieptul este brun-cenusiu cu ondulatii de culoare neagra. Coada este cenusie cu tivituri albe, iar cele doua pene rasucite in sus, specifice ratoiului sunt negre-verzui.

-Aripile brune-cenusiu,

-Pe perioada napârlirii, iunie-august, se spune ca ratoiul poarta vestmântul care seamana cu cel al ratei,

-Ratusca are un penaj de coloratura galbui stropit cu negru, tivuri albe pe spinare, pântecul pictat cu brun, aripile mai închise ca la ratoi, picioarele rosietice-galbui iar ciocul verzui-cenusiu.

-Picioarele au culoarea rosie-portocalie, iar ciocul galben-verzui, egal ca latime pe toata lungimea

Se intilneste tot timpul anului, fiind prezenta  indeosebi in tinuturile joase, cu balti si stufarisuri.

-Rata mare este o specie cu o extraordinara  putere de adaptare la schimbarile habitatului

-Este o pasare monogama perechile putînd fi observate si în cadrul stolurilor pe timp de iarna.

-Totusi primavara ratoii dau impresia de poligamie cautând sa se asocieze si cu alte femele sau deranjând cuiburile si distrugându-le pentru o noua împerechere. Prin luna martie sau chiar de pe la sfârsitul lui februarie se pot observa desprinse cuplurile.

-Cuibul s-il construieste pe sol in diverse cavitati captusite bine cu puf si pene si ascuns bine printre trestii si pipirig sau in scorburi de copaci, de preferat se pare ca ar fi salcia

- Sunt si situatii când ocupa cuibul altor pasari, fiind semnalate cazuri rare când familia de rate au ocupat cuiburi de codald sau chiar de cioara la o înaltime apreciabila rata coborând bobocii din copac în cioc punându-i pe apa.

-Ponta este formata din 8-12 oua de coluoare verzui sau albastre-verzui. Cloceste numai femela, ratoiul stând prin preajma cuibului. -Pe perioada ouatului cît si a clocitului (22 -28 de zile. ) ratusca acopera ouale cu puf pe perioada cât nu sta pe cuibar.-Dupa eclozare femela duce boboceii la apa fara sa ma revina la cuib. -Puii se hranesc singuri, luând exemplul mamei . -La vârsta de 7-8 saptamâni, puii sunt capabili de zbor.

-Se odihnesc pe apa, tot pe apa se realizeaza si împerecherea. -Este spectaculos dansul nuptial al ratoiului. -Pe timpul verii îsi pierd penele din aripi, cazând toate odata si facându-le incapabile de zbor pe o perioada de timp, ratoii mai repede iar ratele dupa ce puii sunt marisori.

Meniu Fam. AnatidaeFam. Anatidae

6)Ferestras marre6)Ferestras marreMergus merganser

-Masculul si femela sunt usor de distins distins deoarece masculul are un cap verde inchis in timp ce al femelei este brun-roscat

-Ferestrasul are aprox 70 cm lungime, iar deschiderile aripilor sunt de 78-94 cm.

Regn:Animalia;Increngatura:Chordata;Subincrengatura:Vertebrata;Clasa:Aves;Ordinul:Anseriforme;Familia:Anatidae;Gen:Mergus;

Specie:merganser;

-Este intalnita in Europa, Nordul Asiei, America de Nord

-Cele nord americane migreaza in sud in SUA ori de cate ori exista conditii de inghet pe iazuri, lacuri, rauri.

Rata prefera sa traiasca in zonele impadurite, de-a lungul raurilor sau in apropierea lacurilor.

-Cuiburile sunt de obicei crpaturi intr-un copac de foioase de-a lungul tarmului, dar poate fi si in fisuri din sol in tufe. Pot ocupa de asemenea cuiburile de soimi cand acestea sunt disponibile.

-Ferestrasul este un animal de prada de scufundare, care localizeaza prada cu vederea, iar de aceea tind sa se hraneasca in apele clare cu o dancime mai mica de 4 m inclusiv estuare, golfuri de coasta, lacuri, cursuri de apa si rauri.

-femela depune intre 9-12 oua care sunt clocite intre mai - iunie-dupa incubatie bobocii isi urmeaza mamica la locurile cu mancare.-Adesea femela isi va duce puii in aval pentru a se hrani-In 8 zile, puii sunt scafandrii iscusiti

-Mama ii abandoneaza indata ce acestia incep sa zboare(30-50 zile).

-Unii pui de mergansers se alătură frecvent altor puii după ce au fost abandonati, alcatuind puiete mixte de mai mult de 40 de tineri. Meniu

Fam. AnatidaeFam. Anatidae