STUDIUL BIODIVERSITII N VEDEREA PROTEJRII ACESTEIA, CU OCAZIA DEZVOLTRII UNEI ZONE ECOLOGICE DE LOISIR PENTRU MUNICIPIUL ZALU LACUL VROLAndrea Tilda CSUTAKLucrarea de fa are ca tem studiul biodiversitii, bazat pe proiectul de amenajare a Barajului Vrol. Frontul de ap este un element emblematic al peisajului, fiind un instrument al reabilitrii peisagere i ca planificrii peisajului i ncadrarea acestuia ntr-un mediu socio-cultural. Obiectivul de studiu aplicat pe sit este Lacul Vrol din judeul Slaj i posibilitile de dezvoltare pe malurile acestuia a unei zone ecologice de loisir pentru municipiul Zalu. Biodiversitatea arealului apreciat cu ajutorul indicilor de biodiversitate ecologic este foarte bogat, fiind reprezentat de diferite specii de plante i animale. Prin aceast prezentare se recomand protejarea biodiversitii i integrarea faunei i florei existente n peisaj prin compoziii vizuale i mijloace care mbina elementele naturale i cele antropice ntr-un mod armonios, oferind acea stare de loisir dorit.1. Introducere1.1 Principiile politicilor de mediuProiectarea sau reabilitarea oricrui sit natural trebuie s aib n vedere nainte de orice demers cunoaterea politicilor de mediu. n majoritatea cazurilor, cnd o abordare tiinific nu reuete s ofere un concept principal unui obiectiv, se folosesc metaforele. O astfel de abordare i se ofer i Uniunii Europene, acesta fiind o unitate format dintr-un ansamblu de politici convenionale.Politica de mediu, sau politica ecologic prezint acele reglementri care cer ca piaa comun s fie curat att din punct de vedere al concurenei i al consumatorilor, ct i din prisma mediului nconjurtor (Tratatul Comunitii Europene, Art. 11, Art. 12). Politica european de mediu este definit, pentru prima dat de actul Unic European care stabilete urmtoarele principii: principiul aciunii preventive, principiul limitrii efectelor nocive nc de la surs, principiul penalizrii financiare a poluatorilor, principiul integrrii (politica de mediu este o parte integrate a tuturor politicilor comune), principiul precauiei (atunci cnd o aciune poate produce disfuncii ecologice) i principiul naltului nivel al proteciei (http://www.ier.ro/documente/formare/Politica_mediu.pdf).Instrumentul de implementare a politicii comunitare a mediuluiesteProgramul de aciune ecologic,pregtit de Comisie i aprobat de Consiliul Minitrilor. ntre 1993-2000, a acionat cel de al 5-lea Program de aciune ecologic, care a pus accentul pe dezvoltare durabil, responsabilitate comun i folosirea pieei ca reglator al proteciei mediului (favorizarea pe pia a produselor acceptabile ecologic) (Brzea, 2000). Avnd n vedere c Romnia se laud cu statutul de stat membru al Uniunii Europene, reglementrile politice ar trebui s interfereaze i s genereze politici de mediu adecvate i proiecte de intervenie n acest sens i pe teritoriul rii noastre. Avnd n vedere necesitile ndeplinirii angajamentelor luate de ara noastra n procesul de integrare european, era necesar adoptarea, n regim de urgen, a unui act normativ, n baza cruia s poat fi adoptat legislaia subsecvent n domeniul proteciei mediului, innd cont de necesitile crerii cadrului unitar prin care se statueaz principiile care guverneaz ntreaga activitate de protecie a mediului i care traseaz direciile de reglementare a activitilor economice n vederea atingerii obiectivelor dezvoltrii durabile (http://www.cjmures.ro/Legi/autorizatii/O.U.195.htm). 1.2 Biodiversitate Biodiversitatea este considerat o component fundamental a calitii vieii jucnd un rol important n activitile economice i socio-culturale. n prizma politicilor de mediu prezentate anterior protecia, managementul i conservarea biodiversitii implic drepturi i responsabiliti pentru fiecare stat preocupat de o dezvoltare durabil. (Berca, 1998).n Romnia, conceptul i managementul biodiversitii s-a bazat pe principiile Uniunii Europene, cu limitele impuse de restriciile geografice, istorice, economice i sociale, ns cu o evident reconsiderare n ultimele dou decenii. Conservarea biodiversitii trebuie asigurat n contextul presiunii exercitat de factorul antropic asupra mediului natural, a schimbrii continue a ponderii dintre spaiul natural i cel construit, a ameninrii crescnde a florei i ndeosebi a faunei slbatice datorit complexelor aciuni i activiti umane. Trebuie gsite soluii pentru realizarea unei ambiane pozitive n cadrul mediului nconjurtor care s contribuie substanial la nfrumusearea vieii i a mediului de via al omului, dar prin protejarea plantelor spontane i animalelor slbatice (Turner i colab., 2001; Odum i Barrett, 2005).

2. MATERIAL I METOD2.1 Amplasarea geografica, factori biotici si abioticiAvnd n vedere factorii geografici i ecologici n procesul de evaluare a biodiversitii, considernd importana acestor i stabilirea speciilor i asociaiilor de plante existente i propuse pe sit au fost determinate elementele obligatorii referitoare la: poziia geografic: longitudinea, latitudiniea, limitele arealului, suprafaa arealului; alte date: cile de comunicare; localitile de exploatare.n Figura 1 este prezentat amplasarea geografic a localitii, iar n Tabelul 1 sunt trecute principalele imformaii privind coordonatele geografice, altitudinea i caracteristicile ecologice ale arealului n care se va realiza poiectul.

Figura 1. Amplasarea geografic a Lacului Vrol(http://ro.getamap.net/latitudeandlongitude.html) Topografia suprafeei respective: forme de relief, ape, altitudini Climatul zonei: temperaturi medii anuale, temperatri minime absolute, temperatura maxima absoluta, amplitudinea temperaturilor zilnice si anuale, suma precipitatiilor anuale, repartizarea precipitatiilor pe anotimpuri, umiditatea relative a aerului, intensitatea luminii, intensitateas si frecventa vanturilor.Principalele date privind coordonatele geografice, altitudinea si caracteristicile ecologice ale arealului in care se va realiza proiectul Tabel 1Arealul in care se va amplasa proiectul

Latitudine/Longitudine

Altitudini

Temperatura medie anuala(grade Celsius)Precipitatii medii anualeTipul de sol predominant

Vant

Comuna Varsolt, judetul Salaj47118/22552240-350 mIarna: -10C/-30 CVara:25 C- 30 C700-800 mmBrune de padureVanturile de Vest

2.2 Inventarierea biodiversitatiiDupa respectarea conditiilor preliminare, referitoare la amplasarea geografica si conditiile ecologice generale, s-a trecut la evaluarea de ansamblu a vegetatiei si a caracteristicilor arealului dat, respectandu-se metodologia din literatura de specialitate (Beca, 2000; Botnariuc si Vadineanu, 1982; Javis si colab. 1998; Cogalniceanu, 2007)Monitorizarea comunitatilor de flora din perimetrul ales a respectat formatul de lucru impus de legislatia europeana in domeniul managementului conservativ al biodiversitatii, activitatea axandu-se pe protocoale si metodologii stricte de evaluare in teren, imformatiile fiind introduse intr-o baza de date dedicata care permite interpretarea statistica si modelarea eologica (Cristea, 1988; Sestras 2013).2.3 Prelevarea probelorIntrucat actiunea de prelevare a problelor este complexa (Ghidra si colb,. 2004; Odum si Barrett, 2005), ea s-a bazat pe mai multi factori astfel incat prelevarea, respectiv alegerea si recoltarea probelor sa reprezinte intreaga variabilitate genetica existenta in biocenozele din areal. Stabilirea numarului si distributiei amplasamentelor de recoltare s-a efectuat in functie de specie. Ridicarea probelor s-a efectuat de pe tot arealul, evitandu-se riscul omiterii anumitor locuri din areal, respectandu-se transectele stabilite si metodele de lucru specifice, astfel ca numarul de prbe recoltate si marimea probelor sa cuprinda variabilitate a populatiei (Enescu si colab., 1997; Sestras, 2013).Pentru studierea asociatiilor vegetale s-a utilizat metoda releveului fitosociologic (Stugren, 1982, 1994). Pentru realizarea releveului, regiunea studiata a fost parcursa astfel incat sa fie cuprinse toate tipurile de statiuni si variantele lor.Marimea suprafeti de proba s-a stabilit in functie de tipul de vegetatie cercetat astfel: padure 100m/400 m si pajiste 120m2.4 Monitorizarea vegetatieiProtocolul pentru monitorizarea vegetatiei a presupus utilizarea unor suprafete de proba permanente, recomandate de majoritatea ecologilor, care prezinta avantajul efectuarii studiilor comparative (Wilson si Peter, 1988; Heywood si Watson, 1995). Monitorizarea fitodiversitatii s-a realizat prin suprafete de proba si transecte permanente (Strugren, 1982,1994), cu urmatoarele particularitati: De forma patrata de 1 ha ( 100 x 100 m), pentru monitorizarea vegetatiei arborescente; De forma patrata de 0.025 ha (20 x 20 m), pentru monitorizarea vegetatiei arbustive si subarbustive; 5 x 5 m, pentru monitorizarea vegetatiei arbustive si/sau particole; 1 x 1 m, pentru monitorizarea vegetatiei particole; Transecte permanente de 10 m lungime si 1 m latime; Transecte permanente de 5 m lungime si 1 m latime.Monitorizarea speciilor s-a efectuat in paralel cu monitorizarea factorilor ecologici, dintre speciile de flora, alegandu-se cele cu valoare bioindicatoare ridicata, reprezentative pentru habitatul analizat, cu o pondere si un rol insemnat in cadrul acestuia.

2.5 Calcularea principalilor indici ecologici de caracterizare a biodiversitatiiPentru cuantificarea biodiversitatii din arealul studiat s-au utilizat indicii ecologici de caracterizare a biodiversitatii, printre care: Indicele Margalef (DMg); Indicele Menhinick (DMn); Indicele Simpson (D) (Odum si Barrett, 2005; Sestras 2013).2.6 Prelucrarea statistica a datelor experimentaleDatele experiementale obtinute au fost prelucrate statistic, utilizandu-se recomandarile literaturii de specialitate. Variabilitatea si diversitatea speciilor din areal a fost analizata prin intermediarul indicilor de biodiversitate, care reprezinta masura matematica a diversitatii speciilor intr-o comunitate. Cuantificarea diversitatii prin intermediul indicilor constituie un instrument important in activitatea de evaluare, intelegere, comparare a structurii comunitatii (Begon si colab. 1996) precum si in cea de protejare si asigurare a conditiilor necesare pentru protejarea speciilor, mentinerea si perpetuarea acestora, a comunitatilor sau asociatiilor in care traiesc acestea. Pentru ilustrarea ponderii unor specii s-au utilizat reprezentari grafice, iar distributiile de frecvente au fost ilustrate cu ajutorul histogramelor si poligoanelor de frecventa. Coeficientul de variabilitate (CV% sau s%) s-a utilizat in scopul stabilirii gradului de omogenitate a esantioanelor, calculandu-se prin raportarea abaterii standard la media esantionului.2.7 Rezultate si discutiiDin punct de vedere geomorfologic, perimetrul cercetat face parte din depresiunea Silvaniei, situat pe cursul raului Crasna. Terenul aferent PUZ este situat pe o suprafata dreapta, doar imprejurimile fiind in panta, avand dealuri domoale.Situl studiat, pentru amenajarea unei zone ecologice de loisir este dispus pe diferite uniati de relief: lunca avand aspect de campie si dealui. In imaginile ce urmeaza, se va prezenta planul de amenajare, aducandu-se in evidenta formele de relief, existente pe sit. De asemenea trebuie sa se aibe in vedere ca, amenajarea este fictiva.