SISTEMUL OSOS

-reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor; muschii reprezinta partea activa-totalitatea oaselor legate intre ele prin articulatii formeaza scheletul (peste 200 oase)

Scheletul: -dupa regiunile corpului se disting:

1.Scheletul capului: 22 oase

a) neurocraniul (cutia craniana): -format din 8 oase late care adapostesc encefalul, din care: - 4 neperechi: frontal, occipital, etmoid, sfenoid - 2 perechi: parietale, temporale

b) viscerocraniul: -format din 14 oase din care: -2 neperechi: mandibular, vomerul -6 perechi: oasele maxilare, palatine, nazale,

lacrimale, zigomatice, cornetele nazale interioare

2.Scheletul trunchiului:

a)coloana vertebrala: -33-34 vertebre articulate prin discurile intervertebrale -cuprinde 5 regiuni: -cervicala: 7 vertebre

-toracala: 12 vertebre -lombara: 5 vertebre -sacrala: 5 vertebre

-coccigiana: 4-5 vertebre reduse

-prezinta 4 curburi fiziologice: -lordoza cervicala -lordoza lombara -cifoza toracala -cifoza sacrala

b) coastele: -12 perechi se impart in: -adevarate: primele 7 perechi care se articuleaza direct cu sternul prin cartilajele costale proprii

-false: 8-10 perechi care se articuleaza indirect cu sternul prin cartilajele celei de-a 7-a coaste

-flotante: 11-12 perechi care nu se articuleaza cu sternul

c) sternul (osul pieptului): -lateral se articuleaza cu claviculele si este format din : corp, manubrium si apendice xifoid

STERN + COASTE + REG. TORACALA A COLOANEI = CUTIA TORACELUI

3. Scheletul membrelor:

a) scheletul membrelor SUPERIOARE cuprinde: -centura scapulara: -care leaga oasele membrelor superioare de scheletul trunchiului - este formata din omoplat (scapula) si clavicula

scheletul membrului liber propriu-zis este format din:

-scheletul bratului: humerus -scheletul antebratului: radius, cubitus (ulna) -scheletul mainii: -8 carpiene -5 metacaripene -14 falange

b) scheletul membrelor INFERIOARE cuprinde: -centura pelviana: -leaga scheletul membrelor inferioare de cel al trunchiului -este formata din 2 oase coxale care impreuna cu osul sacru formeaza bazinul osos

scheletul membrului liber propriu-zis este format din: -scheletul coapsei: femur -scheletul gambei: tibie si fibula (peroneu) -scheletul piciorului: -7 tarsiene -5 metatarsiene -14 falange -rotula (patella): osul genunchiului

ROLUL SISTEMULUI OSOS

-asigura statiunea bipeda-da forma caracteristica corpului-reprezinta locuri de intersectie pentru muschi-constituie depozit de saruri minerale-prin maduva rosie contribuie la formarea elementelor figurate ale sangelui-oasele reprezinta parghii cu rol in miscare-formeaza cavitati de protectie : -cutia craniana adaposteste encefalul

-canalul vertebral adaposteste maduva spinarii -cutia toracica adaposteste inima, plamanii si vasele mari

-bazinul adaposteste organele sistemului digestiv excretor si reproducator

CRESTEREA OASELOR

-depinde de factorii endocrine, de prezenta vitaminelor A, C, D, de o alimentatie bogata in Ca si Fe

1. in lungime: -are loc doar la oasele lungi -se realizeaza cu ajutorul cartilajelor de crestere situate la limita dintre epifiza

si diafiza -asigura formarea de tesut nou spre diafiza prin osificare de cartilaj

2. in grosime: - are loc la toate tipurile de oase: lungi, late, scurte - se realizeaza prin activarea PERIOSTULUI (=membrana conjunctiva) situat la exteriorul osului care asigura formarea de tesut osos nou prin osificare de membrane

NOTIUNI DE IGIENA SI PATOLOGIE

1. DEFORMARILE OSOASE

cauze: -suprasolicitari in timpul unor activitati -incaltaminte stramta -statul indelungat in picioare -tinuta incorecta a corpului timp indelungat

a) CIFOZA: -accentuarea curburii toracale a coloanei (cocoasa) - cauza: -tinuta incorecta a corpului timp indelungat -des intalnita la pantofar, cyclist, persoana care munceste in pozitie aplecata

b) SCOLIOZA: =devierea laterala a coloanei => o asimetrie a trunchiului caracterizata prin ridicarea unui umar si coborarea celuilalt -cauza: pozitia incorecta a corpului

c) LORDOZA: =accentuarea concavitatii curburii lombare a coloanei

d) PLATFUS: -apare in timpul cresterii oaselor deoarece nu se formeaza bolta piciorului -contactul piciorului se face pe toata talpa -cazua: -statul in picioare timp indelungat -folosirea unei incaltaminte necorespunzatoare

2. FRACTURI: =ruperea sau fisurarea oaselor

-pot fi: -inchise: -pielea intacta -deschise: -sunt afectati muschii si pielea, iar capetii ies la exterior -cauze: politraumatisme, accidente -manifestari: durere, echimoze(vanatai), deformarea, scurtarea regiunii

3. ENTORSE: =intinderea sau ruperea ligamentelor intr-o articulatie -cauze: miscari bruste, necontrolate, traumatisme -manifestari: dureri locale, echimoze, umflaturi ale articulatiei

4. LUXATII: =dizlocari ale elementelor componente ale unor articulatii, in special al suprafetelor osoase articulare -pot fi: -traumatice -patologice (datorate unor infectii) -congenitale

Toate aceste probleme se pot preveni: -cu regim alimentar bogat in vitamine si saruri minerale -prin exercitii fizice -prin respectarea regulilor de protectie a muncii si circulatie

SISTEMUL MUSCULAR

PRINCIPALELE GRUPE DE MUSCHI SCHELETICI (SOMATICI)

-dupa regiunile capului muschii sunt grupati in:

1. Muschii capului

a) ai mimicii: cutanati: -frontal -occipital -muschii grupati in jurul orificilor: nazale, orbitale, auditive

b) masticatori: -maseteri -temporali

c) ai limbii

d) extrinseci ai globului ocular

2.Muschii gatului: -pielosul -sternocleidomastoidian -hioidieni

3.Muschii trunchiului

a) ai spatelui si cefei: -trapez -marele dorsal -ai santurilor intervertebrale

b) ai toracelui: -pectorali-dintati-intercostali-diafragma

c) ai abdomenului: -drepti abdominali -oblici externi -oblici interni

4.Muschii membrelor

I. ai membrelor SUPERIOARE

a) ai umarului: -deltoidul

b) ai bratului: -biceps si triceps brahial

c) ai antebratului: -flexori si extensori ai degetelor -pronatori si supinatori

d) ai mainii

II. ai membrelor INFERIOARE

a) fesieri: - in jurul articulatiei coxofemurale

b) ai coapsei: -croitor -cvadriceps femural -biceps femural

-aductori ai coapsei

c) ai gambei: -triceps sural: alcatuit din muschii gastrocnemieni si soleari -extensori si flexori ai degetelor -pronatori si supinatori ai piciorului

d) ai plantei: -muschii flexori si extensori ai degetelor

TIPURI DE CONTRACTII

-muschii asigura tonusul, postura, echilibrul, mimica si miscarile voluntare

Contractiile pot fi:

a) IZOMETRICE (izo=egal)

-se caracterizeaza prin: -muschii nu isi modifica dimensiunile si starea de tensiune -energia este transformata in caldura si nu se realizeaza lucru mecanic -sunt caracteristice musculaturii POSTURALE care asigura pozitia bipeda a corpului

b) IZOTONICE

-se caracterizeaza prin: -muschiul se scurteaza si se produce miscare, tensiunea insa ramane aceeasi -se realizeaza lucru mecanic -sunt caracteristice majoritatii muschilor membrelor

-daca se aplica muschiului o excitatie unica de scurta durata apare o contractie simpla numita SECUSA-daca se aplica repetitive stimuli cu frecventa joasa se obtine TETANOS INCOMPLET, care exprima sumarea incompleta a secuselor, graficul inregistrand un platou dintat-daca se aplica repetitive stimuli cu frecventa mai mare se obtineTETANOS COMPLET, exprimand sumarea totala a secuselor, graficul inregistrand un platou regulat

TONUSUL MUSCULAR

-reprezinta starea de contractie permanenta, dar partiala a musculaturii-este rezultatul unor impulsuri nervoase care provin de la maduva si care stimuleaza alternativ fibrele musculare

-are rol in: -termoreglare -mentinerea tonusului postural -expresia fetei -usureaza declansarea contractIilor musculare

NOTIUNI DE IGIENA SI PATOLOGIE

1. OBOSEALA MUSCULARA:

-cauze: -activitate fizica dezorganizata -stres -scaderea randamentului energetic -acumulare de acid lactic -lipsa oxigenului -scaderea substantelor macroergice (ATP), a glucozei la nivelul placii motorii (sinapsa neuromusculara)

-simptome: -dureri musculare -scaderea fortei musculare -scaderea excitabilitatii musculare -disparitia fazei de relaxare -instalarea contracturii musculare

-prevenire: -dozarea efortului muscuar -evitarea sedentarismului -tratarea unor boli endocrine -stil de viata echilibrat

2. INTINDERI SI RUPTURI MUSCULARE

-cauze: -eforturi musculare intense (frecvente la sportive) -contractie exceviva a muschiului peste limita de elasticitate -ruperea tesutului conjunctiv adiacent (alaturat)

-simptome: -dureri locale -echimoze -tumefierea (umflarea) zonei afectate -varsaturi si colaps in cazuri grave

-prevenire: -repaus -regim de viata echilibrat -tratament chirurgical in cazuri grave

FUNCTIILE DE NUTRITIE

-realizeaza schimburile de subst. dintre organism si mediu, precum si transformarile din interiorul organismului-se realizeaza prin: -digestie -circulatie -respiratie -excretia

DIGESTIA SI ABSORBTIA

-sistemul digestiv e format din :

-> tub digestiv : -cavitate bucala (limba si dintii) -faringe -esofag -stomac -intestin subtire (duoden, jejun, ileon) -intestin gros (cecum, colon, rect

-> glande anexe: -glande salivare -ficat -pancreas

Transformari fizico-chimice ale alimentelor in tubul digestiv

DIGESTIA = totalitatea transformarilor suferite de alimentele ingerate.

-se transforma s.o. complexe in substante organice simple, absorbabile, solubile numite nutrimente

-in tubul digestiv alimentele sufera transformari :

-> mecanice : -masticatie

-deglutitie

-> fizice : -inmuierea alimentelor

-dizolvarea substantelor hidrosolubile

-emulsionarea grasimilor

-> chimice : -transf. subst. alimentare complexe in s.o. simple sub actiunea enzimelor

digestive

-acestea sunt componente ale sucurilor digestive

-sunt s.o. care actioneaza numai asupra anumitor s.o. alimentare

Tipuri de enzime digestive :

-glicolitice (amilolitice) : transf. glucidele in monozaharide si dizaharide -lipolitice: transf. lipidele in glicerina si acizi grasi -proteolitice : transf. proteinele in

1. DIGESTIA BUCALA

masticatia = procesul prin care alimentele solide si semisolide sunt prelucrate prin taiere, zdrobire si

triturare prin participarea mandibulei muschilor buzelor, limbii si obrajilor

-saliva actioneaza in cavitatea bucala

Rol in : - inmuierea alimentelor -solubilizarea unor constituenti alimentari -vorbire -protectie antibacteriana prin lizozimi - formarea bolului alimentar -deglutitie

-contine o singura enzima: amilaza salivara (ptialina)

-aceasta hidrolizeaza amidonul preparat (fiert sau copt) in maltoza

-deglutitia = totalitatea proceselor prin care bolul alimentar (format in cavitatea bucala) strabate faringele si

esofagul si ajunge in stomac

-are 3 timpi: bucal, faringiar, esofagian

2. DIGESTIA GASTRICA

- e rezultatul activitatii secretorii si motorii a stomacului

- actiunea secretorie consta in secretarea de suc gastric produs de glandele gastrice

- sucul gastric contine: -apa

-subst.anorganice (HCL, NaCl si KCl, fosfati de Ca si Mg)

-s.o. (enzime si mucus)

Rol HCl: -in activarea enzimelor proteolitice din sucul gastric. -stimuleaza evacuarea gastrica -are actiune antiseptica

-sucul gastric contine enzime proteolitice-> pepsinogenul e inactiv => pepsina activa care descompune proteinele pana la albumoze si peptone/peptide-> labfermentul transforma CASEINOGENULl solubil din lapte in PARACAZEINAT de Ca insolubil=>inchegarea laptelui-> gelatinoza lichefiaza gelatina

-sucul gastric contine si enzime lipolitice (care descompun lipidele emulsionate din lapte, frisca si oua in acizi grasi si glicerina)

ACTIVITATEA MOTORIE

-e asigurata de doua tipuri de contractii:

-> tonice: prin care stomacul se umple cu alimente. -> peristatice: prin care alimentele se amesteca cu sucul gastric si se formeaza chimul care se

evacueaza lent si fractionat in duoden

3. DIGESTIA INTESTINALA

-activitatea secretorie consta in secretia de suc intestinal care se varsa in duoden (alaturi de bila si sucul pancreatic)

-bila (fierea) : -> e secretata de ficat ; nu contine enzime -> contine saruri minerale, pigmenti (bilirubina, biliverdina), colesterol si lecitina

Rolurile sarurilor biliare: -emulsionarea grasimilor; absorbtia grasimilor din intestin -activarea enzimelor lipolitice

-sucul pancreatic:

-> este secretat de partea exocrina a pancreasului -> contine : subst. anorganice (bicarbonatul care contribuie la neutralizarea chimului gastric) si s.o. (enzime)

Enzimele sunt:

a) PROTEOLITICE : - TRIPSINOGENUL : e activat in intestin sub actiunea enzimei enterokinoza. - CHEMOTRIPSINOGENUL devine chemotripsina activa sub actiunea tripsinei.

-ambele descompun albumozele si peptonele in peptide. -carboxipeptidazele: descompun peptidele in di si tri peptide -elastaza hidrolizeaza proteinele fibroase

b) LIPOLITICE ex. lipaza pancreatica care descompune lipidele emulsionate in glicerol si acizi grasi

c) AMIOLITICE ex. amilaza pancreatica care descompune amidonul crud in maltoza.:

- sucul pancreatic e produs de glandele din mucoasa duodenala

- e bogat in mucus si bicarbonat

- contine enzime care nu sunt eliminate in cavitatea intestinului ci se gasesc la nivelul membranei apicale a ERITROCITELOR (erteron-intestin)

Enzimele sunt:

a) proteolitice: peptidaze => descompun tri si di peptidele in aminoacizib) amilolitice: dizaharidele => descompun dizaharidele in monozaharidec) lipolitice: lipaza intestinala => descompun lipidele in acizi grasi si glicerol.

ACTIVITATEA MOTORIE (este asigurata de 3 tipuri de contractii)

1. PERISTATICE = unde de contractie circulara care se propaga de-a lungul intestinului spre colon.

2. SEGEMENTAREA = contractii inelare care apar la intervale regulate de-a largul intestinului

-apoi se relaxeaza si apar alte contractii circulare la mijlocul segmentelor dintre contractiile precedente

-amesteca chimul cu secretiile digestive

3. TONICE

In urma acestor transformari => chimul intestinal.

ABSORBTIA INTESTINALA

= procesul prin care produsii simpli rezultati din digestie strabat peretii tubului digestiv trecand in sange si limfa.

Adaptari ale mucoasei intestinale pentru realizarea absorbtiei: -epiteliul este unistratificat -enterocitele au microvilii la polul apical -vilozitati cu capilare sangbine si limfatice, vilozitatile prezinta in axul lor si muschi care prin contractie mobilizeaza produsii absorbiti.

Absorbtia se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:

a) pasive : subst. trec din lumenul (cavitatea) intestinal de la o concentratie mai mare in sange sau limfa la o concetratie mai mica.b) active : impotriva gradientului de concentratiec) prin vezicule de pinocitoza

1. Absorbtia proteinelor

- se face sub forma de aminoacizi prin mecanisme active in sange

- unele proteine (anticorpii din colostrii materni) sunt alcatuite din vezicule de pinocitoza

2. Absorbtia glucidelor

- pentozele (riboza) sunt absorbite pasiv in sange

- hexozele (glucoza, galactoza, maneza) sunt absorbite activ in sange cu un transportor comun cu Na+

- fructoza e absorbita pasiv in sange

3. Absorbtia lipidelor: se face sub forma de: - glicerol pasiv in sange - acizi grasi cu lant scurt pasiv in sange - acizi grasi cu lant lung pasiv in sange sub forma de chilomicroni

ABSORBTIA ELECTROLITILOR SI A APEI

- apa se absoarbe pasiv- Na+ : activ si antreneaza absorbtia pasiva a Cl- Ca2+ : activ la nivelul duodenului in prezenta vitaminei D si pasiv in restul intestinului- Fe2+ : activ in jejun si ileon stimulat de vitamina C- absorbtia vitaminelor : - hidrosolubile (B1,B2,B6,B12,C) : activ in sange

- liposolubile (A,D,E,K) : pasiv in limfa sub forma de kilomicroni

FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

Activitatea secretorie consta in: producerea de mucus cu rol in formarea materiilor fecale si secretia de K.

Activitatea de absorbtie consta in: absorbtia apei pasiv si a Na+ activ care antreneaza absorbtia pasiva a Cl-.

Activitatea motorie consta in: -contractii segmentare stationare (in colonul proximal) care favorizeaza absorbtia apei. -miscari segmentare si unde peristatice (in colonul distal) cu efect propulsiv. -contractii “in masa” rare si puternice (in colonul descendent si sigmoid) care propulseaza continutul colonului spre rect.

PROCESELE DE FERMENTATIE

- sunt realizate de fibra de fermentatie aeroba (localizata in colonul ascendent si jumatatea dreapta a

colonului transvers)

- aceasta scindeaza glucidele vegetale nedigerate in acizi organici (lactic, butiric) si gaze (CO2, CH4)

- sintetizeaza vitamina K si vitamine din complexul B

PROCESELE DE PUTREFACTIE

- sunt realizate de flora de putrefactie anaeroba localizata in jumatatea stanga a colonului transvers si colonul descendent

- scindeaza proteinele nedigerate in amine, indol (alcool), scatol, amoniac care se resorb si ajung la ficat unde sunt detoxifiati

defecatia= eliminarea materiile fecale. -este un act reflex coordonat de centrii medulari si controlat cortical

NOTIUNI DE IGIENA SI PATOLOGIE:

1) Caria dentara = distruge tesuturile dentare Cauze: bacteriene Simptome: - descompunerea tesuturilor dentare - granulom = punga de puroi la varful radacinii unui dinte

-cangrena (moare tesutul).

2) Stomatita = inflamatia superficiala a mucoasei bucale Cauze: virusuri, bacterii Simptome: - roseata -leziuni -greutate masticatie si deglutitie.

3) Enteropolita = inflamatii ale mucoasei intestinului subtire sau gros. Cauze: -virusuri, bacterii, paraziti. Simptome: greata, voma, dureri abdominale, febra, diaree. Tratament cu antibiotice.

4) Ciroza hepatica = boala cronica (permanenta) a ficatului prin care se distruge parenchimul hepatic (un tesut de umplutura a unui organ/glanda bogata in vase si nervi.) Cauze: hepatita cronica, infectii repetate, alcoolism. Simptome: lipsa poftei de mancare, greturi, balonari, oboseala, marirea ficatului, cresterea in volum a abdomenului.

5) Licheaza biliara (litoz=piatra) – prezenta unor calculi in canalele biliare sau vezicula biliara. Cauze: cresterea concentratiei de saruri in bila. Simptome: greturi, varsaturi, febra, frisoane, icter (ingalbenirea tegumentului si a mucoasei colica biliara)

6) Pancreatita = inflamatia acuta sau cronica a pancreasului. Cauze: intoxicatii, infectii si alcoolism. Simptome: dureri abdominale, greturi, varsaturi, slabire.

Toate aceste boli se pot preveni prin: - evitarea consumului de alimente si bauturi prea reci sau prea fierbinti. -evitarea consumului exagerat de cafea, tutun, condimente. -reducerea consumului de grasimi -respectarea orarului meselor -spalarea fructelor si legumelor -conservarea si prepararea corecta a alimentelor -control stomatologic periodic -spalarea pe maini inaintea meselor si dupa folosirea WC