8/13/2019 bietul ioniade

1/4

Pentru oricine s-a aplecat asupra scenei arhitecturale bucuretene din timpullui Ioanide e limpede ca biograful tia foarte multe lucruri despre actori siacte arhitecturale att de multe, amanuntite, asimilate si precis stocate n

memorie nct e posibil ca G. Calinescu nici nu a simtit nevoia sa le fixeze sauclaseze n dosare documentare. n orice caz informatiile de acest tip sunt multmai multe dect istoriografia. Si poate raspunsuri semnificative despremomente tulburi ale conversiunilor postbelice si despre dilemele lui G.Calinescu ar putea fi descifrate la o recitire n cheie arhitectonica a traiectorieipersonajului sau si a virtualei lui opere.

. n materie de arhitectura, dar nu n cele din urma si n materie de viat,devenirea personajului principal nu sufera revelatii, iluminari, caderi, reluarisau esecuri precum se ntmpla n vietile celor de rnd.La nfatisare, Ioanide era destul de voinic, viguros, de o vitalitateextraordinara spune biograful.

Muzee, calatorii, spectacole, expozitii, biblioteci: Ioanide se formeaza n mitullui uomo integra, avnd ca reper multivalenta lui Bernini, cel care, la Roma,reprezentase o opera pentru care construise el nsusi teatrul, pictase scenele,sculptase statuile, inventase masinile, scrisese cuvintele, compusese muzica,ornduise dansurile, regizase actorii, dansase, cntase, recitase26. Ioanide ar fitrebuit sa fie un Michelangelo al Bucurestiului, care sa recupereze dintr-o

suflare tot ce fusese pierdut, arhitecturalmente vorbind, de o inconsistentadezvoltare timp de un mileniu.

In roman putem observa la Ioanide inapetenta pentru natura. Suportulprincipal al acestei antipatii vine din convingerea ca natura blocheaza elanularhitectural. n Italia arhitectul e confruntat cu exact atta natura ct trebuiepentru a ntretine imaginatia constructorului - simte arhitectul. Prin vocatie,se convinge Ioanide, arhitectul este cineva care extirpa natura, nlocuiestecopacii cu coloane, el trebue sa renunte la pitorescul satului si sa ridice

bazilice... pentru a ridica printr-un studiu mai serios al Renasterii izolareaomului, de a crede mai putin n fiinta primitiva si mai adnc n artifice27.Peisajul Italiei nu e niciodata teribil, urmarile germinatiei furioase lipsesc,muntii nu apasa monstruos cerurile, natura ocupa putina nsemnatate.

Esenta Italiei se dezvaluie cu generozitate n cultura ei urbana, aici orasul e untot, peisajul construit se concepe ca un fapt definitiv, negatie a tot ce e

8/13/2019 bietul ioniade

2/4

inextricabil sau ntmplator. De aceea n Italia observatorul are mereusenzatia ca un singur ochi de artist a vazut locul, tonurile materialelor, nuantaluminii solare si a decis constructia ntregului oras, a Sienei n verde sienez, aFlorentei n fumuriu, a Pisei n galben.

Romantic un oras n care ulitele au crescut la ntmplare ca o hora n jurulcatedralei?. Urbanul degaja, n instantele sale valabile, un mesaj solemn sidefinitiv. Orasul adevarat trebuie proiectat dintr-o suflare, cum se scrie osimfonie sau un poem, severa plasmuire a ochiului corectat de ratiune. IarItalia si cultura ei urbana forjeaza viziunea clasicista de nuanta pagna aarhitectului, cum l vor defini mai trziu confrati mai tineri ncercnd a plasaopera lui Ioanide n tabelul sistematic al curentelor arhitecturale alesecolului28.Ioanide compune dintr-un amestec de ingrediente dintre cele mai diferite un

fundament monolitic pentru a aseza pe aceasta platforma decizia sa de a seinstala la Bucuresti acest loc minat de natura neprielnica pentru ca excesiva,de inconsistenta efortului istoric, de reprobabila frivolitate n materie deconstructie, unde traiul de pe o zi pe alta se consuma n improvizatie sterilaiar jocul blocheaza sentimentul eternitatii si sacrificiul n numele ei.

Arhitectura este o mireasa statuara, portul sau poate fi doar solemn,monumental, intentiile sale ramn marete, din aceasta cauza Ioanide aspiradoar la definitiv.

Analizand, Bucurestiul devenea n cel mai bun caz un teren liber, tocmai bunpentru refacere din radacini. Asa cum l-a regasit Ioanide, orasul nu intra ndiscutie nici ca o pnza de fundal, aici totul trebuia luat de la nceput. Calitateasuprema a locului era de a nu avea nici o calitate.

Bucurestiul fusese de la nceput asezat prost pe soluri instabile ravasite depaturi de prundis. Trasee de albii secate, gropi, umpluturi, rpe si filoane deargila fac ca paturile de teren mai bun sa alunece ca pe talpile unei sanii.Smrcuri si mlastini peste tot, greu stapnite de constructorii care, n loc sa

mbunatateasca30

terenul treaba laborioasa si care cere tenacitate aupreferat sa aseze casele n chip fantezist, acolo unde locul parea putin maisigur. Un tremur tectonic de fundal cu periodice izbucniri furioase a ntretinutfatalismul constructorului nevoit mereu sa repare stricaciunile produse decutremure. Dect sa o ia de la capat sau sa se omoare construind definitiv, apreferat sa improvizeze njghebari provizorii. La Bucuresti refugiul n efemer

8/13/2019 bietul ioniade

3/4

poate fi eventual explicat, dar asta nu l face, n ochii lui Ioanide,arhitecturalmente macar, mai putin reprobabil.

Ioanide examineaza geografia Bucurestiului si conchide ca orasul nu are

peisaj, e aruncat la ntmplare n mijlocul unei cmpii roasa de albia diagonalaa Dmbovitei. La jumatatea drumului ntre munti si Dunare, departe de o apamajestica un fluviu, un mal de mare locul evita orice tensiune, orice conflictsi orice dificultate. Asta era calamitatea cea mai mare a Bucurestiului, dupaIoanide: nu avea fluviu alaturi ca Tibrul, Neva, Sena, Dunarea, ori marea, orin fine o legatura cu canale grandioase. Apele sunt insignifiante, nu potgenera marile cheiuri care fac grandoarea arhitecturii si o multiplica prinreflexii repetate. Dmbovita nu e Gangele spune Ioanide iritat. Reliefulturtit, fara accidente, da orasului aerul unui maidan unde evolutia preaspectaculoasa a astrelor domina arhitectura si face punctul de plecare pentru

proiectul de constructie complet aleator.

Ioanide se instaleaza n capitala, ppentru a reface totul dupa un singur proiectal sau. Vor trece treizeci de ani pna cnd un mecena atotputernic nouaordine comunista l va chema sa construiasca, spre gloria sa, n numeleviitorului radios si spre mplinirea geniului arhitectural al lui Ioanide, orasulcardinal.

Ioanide desenase orasul si pregatise un text, compus din fragmente risipite

printre notele sale, un fel de manifest al reconstructiei38. Perspectiva reluariilucrarilor abandonate era nula. Catedralele iesisera din voga iar pentruprimarii si piete monumentale ntr-un oras plin de darmaturi administratianu avea fonduri.

8/13/2019 bietul ioniade

4/4

P5