S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Vinul }i muzica bucur@ }i,mai mult decât amândou@,dragostea }i în]elepciunea”.

Biblia (Ecleziasticul XL,20)

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 305 anul 7 vineri, 22 aprilie 2011 1 RON

Cine are curajul s@ parieze pe România post-criz@?Primii chema]i ar fi cei de la Fondul MonetarInterna]ional, în virtutea rolului pe care }i l-au asumatîn anii de criz@ }i recesiune: acela de strategi aireformelor menite s@ ne salveze }i s@ ne a}eze pe odirec]ie mai sigur@. Unul dintre oamenii-cheie de lapupitrul de comand@ al Fondului, Jeoffrey Franks, searat@ în continuare un optimist consecvent. Recent, lasfâr}itul lunii martie, cu prilejul celei de-a }aptea }iultime evalu@ri a acordului stand-by cu România, dom-nia sa a declarat c@ ]ara noastr@ a ajuns, gra]ie avan-sului exporturilor din ultima perioad@, cea mai compet-itiv@ economie din regiune, dup@ Polonia }i Turcia.

România - la al câtelea start?

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Auri sacra fames” Virgiliu

...M@ întâlnesc cu un prieten bun, dinGermania, profesorul de economie MichaelGerhard Ambrosi, de la Universitatea dinTrier. Trebuia, în ultimul timp, s@ ne vedemde mai multe ori, dar, ca un f@cut, de fiecaredat@ s-au ivit obstacole. De exemplu, devreo dou@ ori, atunci când a fost invitat laConferin]a {tiin]ific@ de la Sibiu, avea dejaangajamente stabilite anterior. Eu am fostinvitat la Trier, dar am avut }i eu angaja-

mente convenite dinainte. Am mers la Trier în vara anului trecut,pentru a conveni comisii de doctorat comune cu mai mul]i pro-fesori germani, profesorul Ambrosi stabilindu-mi }i unele contacte,dar nu ne-am v@zut, el fiind invitat pe o perioad@ de dou@s@pt@mâni în SUA, în California, pentru a participa la o conferin]@legat@ de profilul s@u profesional.

Dan POPESCU

Am asistat în ultimele dou@ decenii,în România, la maturizarea a}a-numitei „societ@]i de consum”, osocietate care se dorea a fi capital-ist@, dar care nu avea un fundamenteconomic real. Blocajul economic generalizat, lipsaunei gândiri economice de ansamblu

pe termen mediu }i lung sunt prin-cipalele elemente al arbitrariuluiprezent în deciziile politicului, deciziicu implica]ii negative asupra sec-torului privat românesc, }i aleconomiei na]ionale în ansamblu.Managementul necorespunz@tor alpoliticilor macroeconomice se con-stituie în elementul esen]ial careconduce economia româneasc@ spreun faliment previzibil.În aceste condi]ii, reducerea masiv@a creditului a însemnat practic reduc-erea consumului urmat@ de reduc-erea „cre}terii economice”, precum }iînregistrarea unui trend, descendentini]ial al indicelui general al pre-turilor, apoi cresc@tor, totul pe fun-dalul crizei economice mondiale.

„Prin noi în}ine”, din nou…

Cu prilejul Sfintelor S@rb@tori Pascale, “Euroeconomia XXI” ureaz@ tuturor cititorilor }i colaboratorilor, Pa}ti Fericit! Apari]ii editoriale

continuare ^n pag. 7

75 de ani de la publicarea „Teoriei generale...” a lui Keynes - Reflec]ii din zona evolu]iei gândirii economice -

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Solilocvii de duminic@

Num@rul urm@tor al “Euroeconomia XXI”

va ap@rea vineri, 13 mai 2011.

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pag. 6 pag. 8

Prof. Univ. Dr. Liviu MIH~IESCU

Sediul F.M.I.

J.M. Keynes

Salonul Mondial de Inventic@

de la Geneva 2011Pentru cinci zile, ^n perioada 6 – 10 aprilie 2011,Geneva a g@zduit ca ^n fiecare an, cel mai importanteveniment al cercet@rii }i inov@rii, Salonul Mondial deInventic@, ajuns ^n 2011 la cea de-a 39 edi]ie. %n gen-erosul spa]iu expozi]ional al PALEXPO Geneva s-aureunit: 1000 de inven]ii, 750 de expozan]i din 45 de ]@ridin cinci continente. %n acest an, a}a cum reiese }i dincomunicatul oficial al Salonului, ^n ordinea importan]ei}i a reprezentativit@]ii, România s-a aflat pe locul 4,dup@ China, Iran }i Rusia. Universitatea "Lucian Blaga"din Sibiu a reprezentat România al@turi de alte 14 uni-versit@]i din 8 ]@ri. continuare ^n pag. 2

INVENTIC~2 VINERI 22 APRILIE 2011

urmare din pag.1Inven]ia prezentat@ ^n acest an sprejurizare este denumit@ "Motor hidra uliccu ax vertical }i pale rabatabile anco-rat pe firul apelor curg@toare neame-najate", avându-i ca inventatori peprof. univ. dr. ing. Constantin OPRE-AN, prof. univ. dr. ing. dr. ec. Mihail[%[U, dr. ing. Ioan MĂRGI -NEAN, conf. univ. dr. ing. CornelREN TEA. Un aport deosebit l-a avutde asemenea tân@rul inginer Alexan druMOLDOVAN unul dintre absolven]ii deexcep]ie ai universit@]ii sibiene.

Universitatea "Lucian Blaga”din Sibiu a fost reprezentata la Salon^n cadrul delega]iei de inventatoricare au reprezentat România, subegida Autoritarii Na]ionale pentruCercetare {tiin]ific@ - MinisterulEduca]iei, Cerce t@rii, Tineretului siSportului, de Prof. univ. dr. DHC ing.Constantin OPREAN RectorulUniversit@]ii "Lucian Blaga" din Sibiu}i de Prof. univ. dr. ing. dr. ec.Mihail [%[U directorul Departamen -tului Protec]ia Proprietarii Intelectualede la Universitatea "Lucian Blaga"din Sibiu.

Dispozitivul a fost inclus înclasa V, Protec]ia mediului –Energie, ^n concuren]@ cu alte 80 deinven]ii prezentate de inventatori dinIran, Kuweit, China, Hong Kong,Germania, Fran]a, Ungaria, Polonia,Spania, Croa]ia, Coreea, Rusia, Ciad,Algeria, Elve]ia, Arabia Saudit@ }iSiria.Aplicarea acestei inven]ii ^n practica,implementarea industrial@ a acesteiaimplic@ costuri reduse }i genereaz@beneficii importante.%n sus]inerea performan]elor inven]ieia fost realizat }i un film, care aprezentat vizitatorilor }i JuriuluiInterna]ional modul de func]ionare }itranspunerea ^n mediul natural a dis-

pozitivului. Prototipul a fost realizatpractic cu sprijinul SC ADRIATICASRL Sibiu, iar probele tehnice aufost efectuate pe râul Olt ^n prezen]aunei echipe formate din profesorisibieni }i studen]i ai Facult@]ii deInginerie de la Specializ@rileTehnologia Construc]iilor de Ma}ini}i Ingineria Transporturilor.%n urma deliber@rilor, Universitatea"Lucian Blaga" a primit urm@toarelerecunoa}teri: Diploma de excelen]@ }iMedalia de AUR cu felicit@rileJuriului Interna]ional la Clasa VProtec]ia Mediului - Energie, precumsi un Premiul Special denumit "FIRI

Award for the Best Invention" oferitde Juriul Interna]ional }i de delega]iaIran-ului.

%n semn de recunoa}tere ameritelor }i performan]elorUniversit@]ii "Lucian Blaga" din Sibiu^n cadrul evenimentelor mondiale deinventic@ din ultimii 5 ani, ComisiaInterna]ional@ }i Comitetul de organi-zare al Salonului Mondial deInventic@ de la Geneva au decisadmiterea universit@]ii sibiene în rân-dul organiza]iilor care acorda premiispeciale participan]ilor, iar începândcu aceast@ edi]ie - Geneva 2011,^ntre premiile speciale a fost inclus

Premiul "LAUS INGENII CAUSA"acordat de Universitatea “LucianBlaga” din Sibiu. Premiul a fostdecernat de Rectorul Universitarii“Lucian Blaga” din Sibiu, prof. univ.dr. DHC ing. Constantin OPREAN,unei echipe de inventatori din CHINA}i anume ANG Haisong, DUANWenbo }i YANG Siqiang pentruinven]ia "Biomimetic Micro AirVehicles".

%n discursul oficial }i ^nmesajul adresat participan]ilor lasalon, Jean-Luc Vincent, Pre}edintelefondator al Salonului }i Pre}edinte alcomitetului de organizare, a subliniat

importan]a pe care proprietatea int-electual@ a dobândit-o ^n ultimii ani,pe care o dobânde}te ^n func]ie deevolu]ia permanent@ a lumii inventicii}i provoc@rile la care sunt expu}iinventatorii, confrunta]i ^n oricare locpe p@mânt cu dificult@]ile întâmpinatepentru a-}i face cunoscute produse-le propriilor genii. %n ciuda tuturorinconvenien]elor, ^n fiecare an,num@rul ^n cre}tere al inven]iilorprezentate la Geneva, solu]iile totmai spectaculoase aduse de cerc-etare ^n rezolvarea unor probleme aleomenirii vin ^n contradic]ie cu cuvin-tele spuse ^n 1947 de directorul gen-eral al Oficiului American de Brevete,care depunându-}i mandatul adeclarat: “demisionez deoarece nu amai r@mas nimic de inventat”. Deasemenea, suportul }i interesul acor-dat de mediul de afaceri, de marileconcerne interna]ionale }i de com-paniile capabile s@ investeasc@ finan-ciar în sus]inerea }i punerea ^n prac-tic@ prin transfer de tehnologie ainven]iilor aduce împlinirea eforturilorinventatorilor tot mai aproape demenirea produc]iilor lor, progresulomenirii.

La a 39-a edi]ie a SalonuluiMondial de Inventic@ de la Geneva,peste 60 000 de vizitatori au luat con-tact cu nout@]ile aduse ^n standuri, aufost f@cute 4000 de relat@ri despreeveniment, articole ^n presa scris@,informa]ii }i emisiuni de radio }i tele-viziune, 650 de jurnali}ti au prezentatzi de zi din pavilioanele expozi]iei.

Universitatea "Lucian Blaga"din Sibiu, Departamentul Protec]ia Pro prie t@]ii Inte lectu ale,Centrul PATLIB Sibiu

Salonul Mondial de Inventic@de la Geneva 2011

3CRIZ~VINERI 22 APRILIE 2011

urmare din pag.1Întratât de impresionat s-a ar@tatJeffrey Franks de acest reviriment,încât nu ezit@ s@ sus]in@ c@„România las@ criza în urm@, iarperspectivele sunt mult mai bunedecât am sperat la început”, noi ceicare înc@ nu ne-am dezmeticit binedin }ocurile unei recesiuni care nu}tim nici când a venit, nici când seva duce de-adev@ratelea, având acum}ansa de a deveni un veritabil vârfde lance în regiune, fiind o ]ar@ cuun poten]ial imens.Pe de alt@ parte, aceast@ explozie deoptimism prim@v@ratic este seriostemperat@ de un semnal transmis totdinspre FMI, de c@tre reprezentantulnostru în acest forum interna]ional,Mihai T@n@sescu. Într-un mesajtransmis presei române}ti zilele tre-cute, acesta declara: „România arenevoie de 35,4 miliarde de euro înacest an. Banii nu pot fi atra}i doarde pe pia]a intern@, în condi]iile încare dobânzile se men]in la un nivelridicat, în special la împrumuturile cuscaden]@ mai mare de un an.România are capacitatea s@ ias@ pepie]ele externe, poate s@ atrag@ banisuficien]i }i la scaden]e mult maimari fa]@ de ce reu}e}te s@ atrag@de pe pia]a intern@. Dar cred c@ unasemenea moment a fost pierdut”.Este concluzia lui Mihai T@n@sescu,cel care întrebat fiind când }i cumva resim]i popula]ia îmbun@t@]ireaeconomiei, a r@spuns cu o rafal@ decondi]ion@ri: dac@ autorit@]ile vor }tis@ stimuleze }i s@ speculeze aten]iainvestitorilor de pe pie]ele inter-na]ionale de capital, dac@ veniturilecolectate în interior vor continua s@-}i men]in@ ritmul actual, dac@ evazi-unea fiscal@ va fi redus@, dac@ chel-tuielile publice }i execu]ia bugetar@vor fi f@cute corect, dac@ fondurileeuropene vor fi atrase mai con-secvent, }.a.m.d.Noi, românii, ce s@ mai credem dinaceste dou@ opinii în bun@ m@sur@divergente? Pe cine s@ pariem?Poate fi cândva România un vârf delance regional, a}a cum ne promit

cei care au construit }i aplicat strate-giile ie}irii din criz@?Pân@ la urm@, între verdicte }i pari-uri f@cute pe undeva prin birourilede la Washington sau Bruxelles, ceeace conteaz@ este percep]ia, suma deconvingeri intime ale românilorîn}i}i. Adic@ România real@ }i nu ceaimaginat@.În acest punct, lucrurile, realit@]ilesunt mai dramatice decât s-ar puteacrede. Este de ajuns s@ compar@mdou@ sondaje de opinie realizateînainte de declan}area crizei }i acum,când ni se spune c@ am ajuns lacap@tul ei. În primul (un sondajCURS din 2008) la întrebarea „Ce v@îngrijoreaz@, de ce v@ teme]i cel maimult la locul de munc@?”, 46 la sut@dintre români indicau pierderea slu-jbei, sc@derea salariului, incerti-tudinea/nesiguran]a din mediul eco-

nomic }i social. Ast@zi, într-un raportrealizat de Institutul de Cercetare aCalit@]ii Vie]ii care analizeaz@ atâttemerile românilor, cât }iamenin]@rile pe care le simt, 80 lasut@ indic@, în ordine descrescând@,s@r@cia, impozitele, cre}tereapre]urilor }i }omajul. Pe o scar@ aevolu]iei temerilor românilor, se con-stat@ c@, în perioada men]ionat@,frica de }omaj a crescut cu aproape20 de procente, cea de exploziapre]urilor cu 10 procente, deimpozite cu 8 procente }i de con-flicte sociale cu 16 procente.Avem, prin urmare, toate motivele s@spunem c@ starea de criz@ }i rece-siune, prin durata ei nedeterminat@ }iconsecin]ele dure pe plan social, aschimbat într-o mare m@sur@ per-cep]iile }i a}tept@rile românilor, aacreditat noi ierarhii de valori mate-

riale }i este pe cale s@ modificementalit@]i colective }i individuale cep@reau bine înr@d@cinate. S-au aple-cat factorii de decizie, cu respons-abilitate }i clarviziune politic@, întoat@ aceast@ perioad@, asupra sem-nifica]iilor multiple ale acestor atitudi-ni }i reac]ii? Evident c@ nu, atâtavreme cât discursul politic s-a limitatla acreditarea ideii c@ t@v@lugul crizei,fiind obiectiv }i inevitabil, poate jus-tifica toate dramele existen]iale }iabuzurile. În felul acesta, s-aescamotat adev@rul c@ principalelesl@biciuni ale României se aflau îninterior }i ele constau mai pu]in înceea ce exprimau indicatorii sinteticiai economiei }i societ@]ii, cât în dete-riorarea grav@ a raporturilor dintreguvernan]i }i guverna]i. Incoeren]avie]ii politice române}ti, eternizareaunei tranzi]ii debusolate au determi-

nat popula]ia s@-}i piard@ treptatîncrederea în cei care guverneaz@]ara, indiferent din ce partid politicsau din ce zon@ ideologic@ se reven-dic@. Or, f@r@ încrederea popula]iei înguvernare, nici un proiect nu poate fiîncheiat cu succes.Se constat@, în egal@ m@sur@, c@analiza comparativ@ a rezultatelorcelor dou@ sondaje de opinie con-duce la un element comun: fricasocial@. Aceasta se manifest@ difer-en]iat, de la o categorie social@ laalta, dar }i de la o etap@ la alta. Înfunc]ie de acest ultim aspect, neputem imagina o „piramid@ a fricilorsociale” pentru fiecare perioad@istoric@, pe vertical@ trecându-se, dela baz@ la vârf, amenin]@rile înordinea gravit@]ii lor (cele mai pericu-loase plasate la baza piramidei), iarpe orizontal@ extensia diferitelor frici.„Dac@ vrem s@ m@sur@m frica în stilamerican, trebuie s@ începem studiulde la locurile de munc@, fiindc@acesta este spa]iul unde popula]iasufer@, la modul cotidian, strân-soarea fricii }i a coerci]iei. În acestcaz, nu exist@ la noi valoare plasat@mai sus decât munca” – afirm@ uncunoscut sociolog american, CoreyRobin, într-o carte tradus@ de curând}i la noi („Frica. Istoria unei ideipolitice”) în care aprofundeaz@ temafricii sociale în capitalism. Lucrurilecare ne amenin]@ siguran]a zilei demâine, cum ar fi }omajul, pre]urile,impozitele, sunt în leg@tur@ cu temer-ile pe termen lung, care afecteaz@psihicul colectiv }i individual. Nuîntâmpl@tor num@rul românilor careau ajuns la psiholog din cauza depre-siilor }i a atacurilor de panic@ provo-cate de nesiguran]a financiar@ s-adublat în ultimii doi ani, dup@ cumafirm@ psihologii. Oamenii au nevoiede claritate }i de stabilitate. Cine nile ofer@? Deocamdat@, doar dl.Jeffrey Franks }i, ca un ecou alpredic]iilor sale, guvernan]ii de azi aiRomâniei. Dac@ vrem s@ ne salv@mgândind pozitiv orice ar fi, nu ner@mâne decât s@-i credem. Altfel, neputem îndrepta, încolona]i, c@tre cab-inetele de psihiatrie.

România – la al câtelea start?Emil DAVID

ISTORIE {I ACTUALITATE ECONOMIC~ VINERI 22 APRILIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1L-am propus pentru o Comisie desus]inere a unei foarte bune teze dedoctorat pe tema „Rela]iile econom-ice româno – germane; evolu]ii de-a lungul timpului”, îns@ ministerulromân de resort (al Educa]iei) mi-asolicitat în prealabil întocmirea unuidosar al profesorului cu diploma sade bacalaureat în original, de licen]@în original, de „doctor în economie”în original, pentru a le echivala lanoi, eu sus]inând c@ am nevoie doarde o adeverin]@ – atestat din parteaUniversit@]ii din Trier, institu]ie print-re cele mai prestigioase dinGermania, care s@ men]ioneze c@Michael Gerhard Ambrosi este acoloprofesor universitar, având, desigur,}i licen]@ }i doctorat. M-am con-fruntat cu ministerul pentru solu]iamea, dar - }i îmi pare r@u s-o spun– nu am avut ce }i cu cine vorbi.Nu a învins logica, ci o penibil@birocra]ie care, de fapt, nu arespectat deloc statutul profesoruluigerman. Iar, prin extrapolare, aloric@rui profesor european...Ne-am v@zut, îns@, la Sibiu zilele tre-cute, M.G. Ambrosi fiind, de altfel,legat prin mii de fire de inim@ }isuflet de meleagurile noastre:bunicul s@u a fost, mai multe legis-laturi, primar de Media}, fratelebunicului, mare produc@tor de vin-uri, a fost proprietarul celebrelorcrame „Ambrosi”. Este drept, profe-sorul s-a n@scut în Germania (estecam de vârsta mea, „tineri”, deci,amândoi) dar din p@rin]i pleca]i deaici }i are mereu în gândul }i faptelesale dragostea fa]@ de acestelocuri... Ne-am îmbr@]i}at, ne-amamintit de frumoasele programe – înderulare }i acum – pe care le-ammontat împreun@ privind rela]iaULBS – Universitatea din Trier, une-ori câte 10 studen]i sibieni realizândcel pu]in 1 semestru la Trier, uniidintre ace}tia continuând apoi launiversitatea german@ }i aflându-}i,ulterior, serviciu în Germania, dup@cum au dorit, al]ii, cei mai mul]i,

revenind acas@ unde au valorificatcu bun randament posibilitatea pecare au avut-o de a-}i îmbog@]i ori-zontul profesional în ]ara niebe -lungilor. Deasemenea, am montatîmpreun@ }i programe europene decercetare, unul la Sibiu, împreun@ cuUniversitatea din Rennes 1, centratpe înv@]@mântul dedicat firmelormici }i mijlocii, iar altul la Trier,împreun@ cu Universitatea dinPescara, Italia, cu Universitatea„Transilvania” din Bra}ov, cu o uni-versitate din Anglia, }.a., centrat pee-learning.Au mai fost }i altele. Am discutat,de pild@, despre universit@]i ca sanc-tuare de propagare }i promovare ainteligen]ei. Am fost invitat, mai demult, spre mijlocul anilor 1990, laUniversitatea Humboldt, din Berlin.Din p@cate, nu am putut onora invi-ta]ia. În schimb, în urm@ cu vreo 4- 5 ani, am poposit, în vreo dou@rânduri, la Universitatea Liber@ dinBerlin. „Liber@”, c@dem de acord,deoarece se afla pe teritoriulBerlinului de Vest, iar cei care i-auini]iat înfiin]area, în urm@ cu vreo 5decenii, promotori printre care senum@rau }i americanii, i-au zis„Liber@” spre a o deosebi de alteuniversit@]i din Berlinul de Est, cusensibil@ atunci influen]@ sovietic@.{i am apreciat locul care se acord@în înv@]@mântul universitar germandisciplinelor economice fundamen-tale sperând c@ }i în România se vaurma acest exemplu.Mai spun c@ Universitatea din Trierorganizeaz@ Conferin]e {tiin]ificeprivind lucr@rile lui Marx, c@ unmare amfiteatru al universit@]ii }ivreo dou@ str@zi de aici poart@numele economistului german, c@ ^nlocuin]a ^n care el s-a n@scut laTrier este “Muzeul Karl Marx”.Dar nu despre aceste lucruri redaterezumativ }i chiar incomplet vreaus@ scriu, o istorie a înv@]@mântuluisuperior sibian urmând s@ amin -teasc@, cu siguran]@, astfel de efor-turi, ci despre „turul de orizont” pecare l-am realizat împreun@ la Sibiu,la ultima noastr@ întâlnire, în zona

atât de fecund@ dar }i defr@mântat@, a evolu]iei gândirii eco-nomice europene }i universale. Într-un timp în care, urmare a crizei, acrizelor de dup@ criz@, a crizei dinagricultur@, a polu@rii Terrei, asupraîncâlzirii Terrei, a problemelornucleare, etc., de multe ori singurelecertitudini sunt doar incertitudinile.Desigur, incertitudini privite cu oanume relativitate, nu chiar înm@sur@ s@ ne anuleze optimismul cuprivire la perspective. Cu condi]ia,fire}te, de a ac]iona }i na]ional, }i

comunitar, }i global, cum trebuie,când trebuie }i acolo unde trebuie.U}or de spus, u}or de scris, dar câtde greu de f@cut...Ce curente interesante de gândireeconomic@ se ivesc, se continu@, sedezvolt@, se accentueaz@, sau, dim-potriv@, diminueaz@ pentru o vreme,în lume?Într-o lume în care, înesen]@, cum spunea, de mult,în]eleptul rege Solomon alIsraelului: „Nimic nou sub soare”.{i cât@ dreptate avea. Iat@, o glob-alizare ast@zi, dar debutat@ cu

Imperiul roman, pe urm@ continuat@cu marile descoperiri geografice }i,în sfâr}it, cu revolu]iile industrialecare au extins Europa, civiliza]iaeconomic@ a b@trânului continentpeste tot în lume. Iat@, crize eco-nomice repetitive, demonstrând c@nu am înv@]at destul din a}ezareaspecula]iei ca doctrin@ a unui modde via]@, din a}ezarea economiei pevorbe }i virtual când ea trebuiesus]inut@ de realit@]i. {i câte }i maicâte altele... Dar s@ revenim.

continuare ^n pag.5

75 de ani de la publicarea - Reflec]ii din zona evolu]iei

Dan POPESCU

Vedere din Londra

Trier - Germania

VINERI 22 APRILIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

ISTORIE {I ACTUALITATE ECONOMIC~

c my b

urmare din pag.4Se afl@ în centrul aten]iei, mai binespus începe s@ se afirme, chiarreafirme concep]ia „func]ionalismului”,privit@ }i ca o important@ cale de inte-grare european@ din perspectivarecunoa}terii }i accept@rii, pentru maimulte state, a unor func]iuni comune,în spe]@ economice. De altfel, o astfelde concep]ie a stat la baza constituiriiUniunii Europene de acum, atunci cânds-a format CECA – ComunitateaEconomic@ a C@rbunelui }i O]elului(acier, în francez@), în 1951.

Pentru problemele legate de c@rbune }io]el a fost acceptat@ de cele 6 statemembre – Fran]a, Germania de Vest,Italia, Belgia, Olanda, Luxembrug – ogestiune comun@. O gestiune comun@în ce prive}te constituirea cererii,exploatarea z@c@mintelor, transportulminereurilor, prelucrarea lor, utilizarealor, trimiterea la destina]iile finale, val-orificarea lor. Un liant economic puter-nic se constituise astfel împrejurul celor6 ]@ri, al celor 6 economii, carec@zuser@ de acord cum s@ fie folosit, înavantajul fiec@rui stat dar }i în avanta-

jul tuturor celor 6 ]@ri constituite }i casistem cu propria sinergie, }i c@rbuneledar }i o]elul. Erau produsele fundamen-tale care condi]ionau esen]ial progresulca atare în acel timp al acelor state. {iîn bun@ m@sur@ }i ast@zi...O doctrin@ nou@? Privit@ la origini, nicivorb@. Americanul Frank BillingsKellogg, secretar de stat, dobândeapremiul Nobel pentru Pace în 1929 caurmare, în principal, a negocierii, în1928, a Pactului Interna]ional deRenun]are la R@zboi. Cu alte cuvinte,o gestiune comun@ a p@cii de c@tre

mai multe state ale lumii, concep]ieevident@ privind „func]ionalismul”. Darmarele englez John Maynard Keynes,unul dintre pu]inii economi}ti înnobilatde Tronul britanic, ca urmare apre]uirii efectiv universale a opereisale? Ca urmare a pre]uirii lucr@riisale de c@p@tâi, „Teoria general@ afolosirii for]ei de munc@, a dobânzii }ia banilor”, ap@rut@ într-o prim@ edi]iela Londra, în 1936 }i care, iat@, în cei75 de ani care au trecut de atunci, acucerit realmente lumea, chiar dac@nu pe toat@, dezvoltând critici cuprec@dere din partea „liberalismuluiexclusiv”? Nu reprezint@, toate aces-tea, tot un „management pefunc]iuni”? Cu siguran]@, da. De fapt,ce propunea Keynes }i ce ne propunscrierile sale }i ale discipolilor s@i, }iast@zi? C@ guvernele trebuie s@ pun@toate pârghiile lor în oper@ pentru arealiza un grad cât mai mare de ocu-pare a for]ei de munc@, în condi]iileunei anume redistribuiri a veniturilor,având în vedere }i legi psihologiceirefutabile, astfel încât puterea decump@rare a consumatorilor s@creasc@ propor]ional cu dezvoltareamijloacelor de produc]ie. Cu altecuvinte, politici publice }i func]iisociale prin institu]ii, menite s@previn@ grave tulbur@ri sociale în soci-etate, demersuri anun]ând }i o alt@doctrin@, cea a „institu]io nalismului”,aproape de „concep]ia func]ionalist@”}i, de ce nu, de „concep]ia solidarit@]iieconomice”. Concep]ie pentru formu-larea c@reia s-a str@duit atât de multfrancezul Leon Bourgeois, îl cit@mdoar pe el, de altfel, unul dintre pro-motorii constituirii Societ@]ii Na]iunilor}i laureat }i el al Premiului Nobel pen-tru Pace în 1920. Este interesant desemnalat }i faptul c@ prin anii 1930,lui Keynes i s-a f@cut chiar o prop-unere din partea României pentru aprimi func]ia de ministru de Finan]e,chiar într-un guvern liberal de buntravaliu... S@ mai spunem c@ post -keynesismul este chiar mai puternic,mult mai puternic ast@zi, decât keyne-sismul din vremea lui Keynes? Estelimpede. Iar dac@ vrem s@ l@rgimsfera de referin]@ am putea cuprinde

în acest cadru }i destul de mult„ideea european@”, cu variatesus]ineri, chiar dac@ unele acoperitede altfel de interese, inclusiv dinpartea lui Otto von Habsburg.S@ mai amintim de concep]ia german-ului Ludwig Erhard, reprezentant pres-tigios al „ordoliberalismului” („eco -nomie ordonat@”), considerat p@rintele„economiei sociale de pia]@”, tip deeconomie c@ruia i-a relevat legit@]ile,stimulii, concuren]a, institu]iile, }ic@ruia i-a previzionat limpedefinalit@]ile atât de pozitive? Oare, oastfel de concep]ie, repre zentarea ei,aplicarea ei, erau posibile }i într-o alt@economie decât cea a Germaniei deVest, ]inând seama de efectelecutumelor de rigoare }i abnega]ie alegermanilor? Eu cred, totu}i, c@ da,mai ales c@, par]ial, modelul luiLudwig Erhard a reprezentat }ireprezint@ un exemplu, „substan]@ pre-luat@” pentru, iat@, demersurilepre}edintelui american Barack Obama.Pentru România, îns@, dup@ 1990,lucrurile s-au v@dit }i se v@desc - }inu doar politic – mult mai complicate,]inând seama de corup]ia insti-tu]ionalizat@, aproape generalizat@, detemeiurile care s-au aflat }i se afl@ labaza mai multor averi de acum,m@rturisite }i nem@rturisite, precum }ide consecin]ele vizibile astfel......M@ despart de profesorul Ambrosicu angajamentul ferm al amândororade a ne revedea cât mai curând,inclusiv la Stellenbosch, în Africa deSud, la cel de-al XVI-lea CongresMondial de Istorie Economic@, încadrul c@ruia sec]iunea pe care ocoordonez – „Industrializarea: mit }irealitate în spa]iul Europei Centrale}i de Est (1920 – 2010)” dezvolt@un interes deosebit. Poate }i pentruc@ dezvoltarea industriei, a agricul-turii, a produc]iei în general, a infra-structurilor, a activit@]ilor constitue ocale fundamental@ deosebit de onor-abil@ pentru ca oamenii s@ aibe delucru, salarii, satisfac]ii, o via]@ emi-namente normal@. {i poate c@ toc-mai de aceea, }i mie }i lui M.G.Ambrosi ne place }i îl apreciem înegal@ m@sur@ pe J.M. Keynes...

„Teoriei generale...” a lui Keynesgândirii economice -

EVOLU[II VINERI 22 APRILIE 20116

urmare din pag.1Sc@derea consumului privat va con-duce în cazul economiei de scar@ lao cre}tere a pre]urilor, la diminuareaprofiturilor, iar punga bugetar@ va fidestul de deficitar@. Din compara]iacu anii anteriori va rezulta clar osc@dere. Cre}terea economic@ indus@ princonsumul guvernamental nu vaimpulsiona în mod real economiadac@ nu va fi caracterizat de chel-tuire eficient@ }i transparent@ a ban-ului public. Cu un buget deficitar,prost structurat }i gestionat,finan]area prin împrumuturi de pepia]a intern@ va avea rolul amân@riipentru un timp a colapsului. {i deaici va începe cercul vicios: b@ncilevor prefera s@ dea curs cererilorrepetate de împrumut venite dinpartea statului - un debitor cu risczero -. Practic, lichidit@]ile b@ncilorse duc pe titluri de stat }iprovizioane, }i nu au rolul de a con-tribui la dezvoltarea }i sus]inereasectorului productiv privat.Cadrul legislativ va permite în con-tinuare firmelor mari, care de]ininvesti]ii în energie }i resurse s@m@reasc@ pre]urile de vânzare dup@bunul plac, bazându-se doar pe fap-tul c@ produsele lor sunt indispens-abile unei economii, iar cre}terilenejustificate de pre]uri la produselede monopol (carburan]i, energie) vorîmpinge tot mai multe firme sprezona nefiscalizat@ a economiei.Astfel, secretul men]inerii uneisc@deri economice în limitelesuportabilit@]ii va fi sus]inut la nivelmicroeconomic de priceperea man-agementului firmelor de a-}i reducecosturile }i de a cre}te eficien]a, }iprin reducerea pre]urilor pân@ lanivelurile care fac posibil@ tran-zac]ionarea pe pia]@ a bunurilorrespective în condi]iile unor sumemai mici alocate consumului dinpartea popula]iei. În contextul interna]ional, valurilecrizei vor continua s@ loveasc@ }ieconomia româneasc@. Diferen]a înabsorb]ia }ocurilor induse va fideterminat@ de poten]ialul economical fiec@rei ]@ri }i va depinde de:politici economice s@n@toase, infra-structur@, capacit@]i de produc]ie,

for]@ de munc@ bine preg@tit@, sis-teme medicale }i de protec]ie social@performante.Cu cât se pierde mai mult timp pân@s@ se în]eleag@ c@ banii }i bunuriletrebuie s@ circule în economie pentruca aceasta s@ fie o adev@rat@economie func]ional@ de pia]@, cu atâtva fi mai grea revenirea din criz@. Încondi]iile men]inerii actualului trendeconomic, libera ini]iativ@ româneasc@va fi nevoit@ s@ cedeze locul, destulde repede, firmelor mari cu capitalstr@in, care, în mod organizat, vor

face lobby }i vor negocia facilit@]i }igaran]ii cu administra]ia central@.În acest moment nu se întrevede nicio schimbare de trend pe termenmediu datorit@ lipsei gândirii eco-nomice de perspectiv@ }i anereprezent@rii interesului comun deordin na]ional }i social care caracter-izeaz@ clasa politic@ actual@.Lentoarea cu care am navigat înultimele decenii î}i va pierde elanul,valoarea ad@ugat@ a deciziilor adop-tate la nivel de firm@ devenind singu-ra surs@ de bun@stare a comunit@]ii.

Dac@ arunc@m o privire spre trecut,vedem c@ absolut toate schimb@rilemodului de organizare al comunit@]ii(de la cele mai mici pân@ la marileimperii }i statele na]iune) care auavut loc în istoria omenirii, au avutdou@ componente principale: socialul}i inova]ia. {i acum, în sec. XXI celedou@ elemente esen]iale }i interde-pendente reprezint@ mobilul oric@reischimb@ri în modul de organizareuman@. Întotdeauna organizareasocial@ a fost }i va fi dependent@ denivelul de inova]ie existent.

De-a lungul istoriei civiliza]iile carede]ineau o serie de cuno}tin]e tacticesau de organizare social@ au fostmereu civiliza]iile conduc@toare.Romanii, bun@oar@, au reu}it s@-}iconstruiasc@ marele imperiu printr-oorganizare social@ net superioar@celor existente pân@ atunci, iarvikingii }i-au men]inut suprema]ia cuajutorul ambarca]iunilor foarte rapidepe care le-au construit, }i al armelorpe care le de]ineau. Toate marile civiliza]ii }i-au pierdutsuprema]ia în momentul în careunicitatea avantajului adus de oorganizare social@ mai bun@ sau deinova]ie a disp@rut, sau au fostdep@}ite în eficien]@ de un alt sistemmai performant. Acolo unde inova]iaa fost prezent@ la mai multe comu-nit@]i la acela}i nivel, organizareasocial@ a f@cut diferen]a între domi-nator }i dominat, între administrator}i administrat.De fapt, leg@tura dintre organizareasocial@ }i inova]ie este una organic@,de nedesp@r]it. Toate aspectele vie]iiunei comunit@]i depind de cele dou@variabile, inclusiv domeniul economic.La nivel macroeconomic, modelul deorganizare social@ }i inova]ia creeaz@paradigma social@ }i definesc cate-goric modul de gândire }i ac]iuneuman@, succesiunea acestora avândla baz@ criteriul de eficien]@, iar tim-pul s-a dovedit factorul carevalideaz@ eficien]a.La nivel microeconomic, cursa pen-tru cre}terea eficien]ei }i sc@dereacosturilor îndreapt@ lumea spre uti-lizarea surselor de energie alterna-tiv@, mai pu]in poluant@ }i maiieftin@. Statul va sus]ine probabilaceste demersuri. În acest contextnou, în care statul este }i arbitru }ijuc@tor în economie, schimb@rileeconomice pot prinde viteza. Acceptarea acestor schimb@ri poatefi facilitat@ de frica popula]iei în fa]asc@derii accentuate a nivelului detrai. Îns@, men]inerea de c@tre statîn mod artificial a unor afaceri ine-ficiente, nerentabile }i prelungireamomentului falimentului acestora }ial îns@n@to}irii economiei printransferul acestor costuri asupracomunit@]ii nu este deloc o m@sur@care apar]ine capitalismului carac-terizat prin adev@rata economiefunc]ional@ de pia]@.

Prof. Univ. Dr. Liviu MIH~IESCU

„Prin noi în}ine”, din nou…

DEBUT DE VEAC XXVINERI 22 APRILIE 2011 7

A ap@rut lucrarea “Problemeacuale ale g$ndirii, }tiin]ei }ipracticii economico-sociale”,volumul XII, Editura Riso -print, carte editat@ de uni-versitatea Cre}tin@ “Dimitrie-Cantemir” Bucure}ti - Facul -tatea de {tiin]e EconomiceCluj-Napoca. Printre sem-natarii studiilor publicate ^nvolum, profesorul sibianDan Popescu, cu o ampl@lucrare despre economistulautodidact }i socialistul re -vo lu]ionar francez P.J.Proudhon. Al]i semnatari ^nvolum, Prof. univ. dr.Constantin Popescu }i Prof.univ. dr. Alexandru Ta}nadi,ASE -Bucure}ti, Prof. univ.dr. Edigio Rangone, de laUniversitatea “G. D’Annunzio”,Chieti e Pescara, Italia, Prof.asoc. Lauren]iu Popescu,Universitatea Cre}tin@ “Dimi -trie-Cantemir” Bucure}ti,Facultatea de {tiin]e Eco -

nomice Cluj-Napoca }i prof. univ. dr. Ioan Laz@r, Universitatea Babe}-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de {tiin]e Eco nomice Cluj-Napoca, Prof.univ. dr. ing, Ioan Mihu], Universitatea Cre}tin@ “Dimi trie-Cantemir” -Bucure}ti, Facultatea de {tiin]e Eco nomice Cluj-Napoca, etc.

Apari]ii editoriale

ART~ ECONOMIE VINERI 22 APRILIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Incontestabil Vene]ia este perceput@de toat@ lumea ca unul dintre celemai spectaculoase ora}e ale Italiei.La unicitatea sa a contribuit din plinfaptul c@ este construit@ în totalitatepe ap@, iar arhitectonica sa a trebuits@ se adapteze acestui dat. Declinuleconomic al Vene]iei a început lasfâr}itul secolului al XV –lea, iardac@ locuitorii acestui miraculosora}, ar fi r@mas marca]i de acestfapt negativ, ar fi urmat o pr@bu}irefatal@. Dar calitatea lor, la fel demiraculoas@ ca aceea a b@trânuluiora}, a dus la supravie]uirea sa pân@în zilele noastre. Aceasta a fost posi-bil@ datorit@ culturii }i turismului. Unfapt de cultur@, devenit un veritabilbrand al vene]ienilor, este Carnavaluldin Vene]ia. Conduc@torul unei aso-cia]ii care se ocup@ cu organizareacarnavalului consider@ c@ acesta esteo form@ prin care s-a putut salvatimp de secole ora}ul. În câtevacuvinte, el exprim@ lapidar un adev@rdevenit o realitate mai mult decâtevident@: “Via]a în Vene]ia este inco-mod@ }i scump@. Carnavalul ofer@ oimagine pozitiv@ }i arat@ pl@cerea dea tr@i aici. El este o form@ de rezis-ten]@. Rezistând tenta]iei de a pleca,noi salv@m spiritul acestui ora} pen-tru genera]iile viitoare”M@}tile au darul de a-i face pe oa -meni egali. Celor masca]i li se spunedomnule mascat (sior maschera)f@r@ s@ se ]in@ cont de vârst@, rangsau sex, Ceea ce face ca s@ sep@streze individualitatea persoaneloreste calitatea, fantezia }i personali-taea m@} tilor.Carnavalul din Vene]ia este un spec-

tacol care vizeaz@ exravagan]a. Eldureaz@ 10 zile }i se desf@}oar@ înpostul Pa}telui }i culmineaz@ cuarderea efigiei carnavlului în m@rea]apia]@ San Marco în mar]ea deL@satul Secului. A fost supranumit„petrecerea p@c@lelilor” }i const@ îndesf@}urarea de procesiuni mascatecare se indreapt@ spre Pia]a SanMarco trecând pe lâng@ palate sclip-itoare, cu oameni purtând m@}ti fan-tastice rostogolindu-se pe fiecarealee. Ţinta final@ a paradei m@}tiloreste celebra cafenea istoric@ a fami-liei Floriano Francesconi, înfiin]at@ în1720. Timp de trei secole cafeneauaFlorian a devenit un reper al vie]iiartistice }i mondene vene]iene, locpredilect de întâlnire pentru multenume ilustre ale literaturii, artei }imuzicii mondiale, precum: Goldoni,Byron, Goethe, Chateaubriand,

Proust, D’Anunnzio, Stravinski, Modi -gliani }i Marcel Proust. Prin perfor-man]a sa de a sfida timpul cu toatevicisitudinile sale, cafeneaua Florian,a fost un martor discret, t@cut timpde peste 300 de ani, la bucuriile }itransfor@rm@rile Vene]iei. Dincolo debalurile mascate, jocurile de arificii,}i paradele cu tent@ istoric@, caresunt o risip@ de fantezie }i demomente inedite, ceea ce impre-sioneaz@ mai mult sunt diversitatea,varietatea }i fantezia m@}tilor. Ini]ial,acestea au fost create individual dec@tre participan]ii la carnaval. Cutimpul, chiar din perioada evuluimediu, creatorii }i fabrican]ii dem@}ti au format o adev@rat@ breasl@.În func]ie de materialele din care seconfec]ioneaz@ m@}tile, de propri-et@]le plastice ale acestora, cele maiutilizate sunt din piele, (cuolo) din

ceramic@ (por]elan) sau papier-máché (cartapesta). Fabrican]ii dem@}ti, contemporani, reinterpreteaz@modelele tradi]ionale dar creeaz@ }ialtele noi. Cele mai c@utate }i maiautentice sunt cele din papier-máché combinate cu piele. Din lutde cea mai bun@ calitate, arti}ti plas-tici modeleaz@ cele mai inedite }iexpresive fizionomii. Dup@ ce lutulse usc@, îl ard la o temperatur@ de400 de grade, ob]in]inându-se tera-cota. Din ipsos se toarn@ pestemodelele din teracot@, realizându-seforme negative în care se preseaz@papier- másché (fâ}ii de de hârtiîmbibate în clei care se a}tern înstraturi succesive), Când se usuc@,cleiul confer@ m@}tii un aspectlucios. Apoi masca se vopse}te, deobicei alb. În jurul ochilor se per-foreaz@ }i se decoreaz@. Decora -

]iunile pot fi simple sau de o înalt@m@estrie artistic@. O alternativ@ laaceste m@}ti sunt cele din piele sauceramic@, ideale de ]inut în mân@,foarte la mod@ în prezent. Pentru asatisface curiozitatea turi}tilor, potfi vizitate ateliere care execut@ m@}tila vedere. Una dintre cele mai ren-umite unit@]i de produc]ie de acestfel este Laboratorio ArtigianoMaschere, ( Barbaria delle Tole), Unelement important în redareaatmosferei fascinante de carnaval,al@turi de m@}ti, este costuma]ia.Caracterul istoric al costumelor, cupreponderen]@ în stilurile rococosau renascentist din lumea înalteisociet@]i vene]iene, alterneaz@ cu ocostuma]ie fantastic@ multicolor@,confer@ carnavalulu, la fiecareedi]ie, o not@ de un pitoresc ined-it, lumin@ }i veselie.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Despre Italia. Însemn@rile unui pictor. NORDUL V. Vene]ia.

25 aprilie 1792. Rouget de Lisle compune “La Marseillaise”

M@}ti de la Carnavalul vene]ian