IAN KERSHAV/

BHUMUL SPHE

rAllEUROPA, 1g I[-}S[9

**

Cuprins

Prefag[....... """"""""""' 17

Introducere. Epoca autodistrugerii Europei """73

Capitolul f . in pragul catastrofei """""""""""31Capitolul 2. Marele dezastru """"'73Capitolul 3. O pace turbulentd.. """""""""" 132

Capitolul 4. Dansdnd pe marginea vulcanului"""""""""198

Capitolul 5. Nori intunecaqi de furtuni """"253Capitolul 6.Zon1rde pericol """"310Capitolul 7. Spre abis................-.............. """365Capitolul 8. Iadul pe p[mdnt. ""' 424

Capitolul 9. Tianzilii tecute c[tre decenii intunecate """' 496

Capitolul 10. RenaEtere din cenuqi """"""""' 568

Multumiri. .................. 630

Bibliografie selectiv[..... """"""""'632Indice.'...... """""""""'661Lista i1ustragii1or.......... """"""""" 686

Lista h[4i1or................. """"""""' 687

lNrnopucERE

Epoca AUToDISTRUGEnU EuRoPrt

Rdzboaiele popoarel.or o.tor fi mai groaznice decdt cel'e ale regilor'

'lU'inston Churchill ( 1901)

Secolul XX european a fost un secol al rizboiului. Doui razboaie

mondiale, urmate de peste pattuzeci de ani de Rizboi Rece, ap5-

rut ca efect direct al celui de-al Doilea Rizboi Mondial, au definitacest secol. Extraordinar de dramatic, de tragic 9i nemaipomenit

de fascinant, acest secol a gazduit istoria marilor prefaceri 9i a

unor transformiri uluitoare. De-a lungul secolului XX, Europa

a parcurs drumul citre infern gi retur. Continentul care, vre-

me de un secol dupi 1815, s-a mAndrit cu pozilia sa la apogeul

civilizaliei a ciLzttt, intre 1914 qi 1945, in rovinele barbariei. Insiera catastro fale a autodistrugerii a fost urmata de o stabilitateinimaginabili inainte gi de prosperitate, dar cu prelul unei scizi-

uni politice de nedepigit. uiterior, o Europi reunificati, confrun-

tati cu presiuni interne imense din direcgia globalizirii sporite

gi cu serioase provociri externe, a trecut prin tensiuni imanente

crescAnde chiar gi inainte de colapsul financiar din 2008, care a

adAncit continentul intr-o noui crizi, deocamdata nerezolvati.Un aI doilea volum va explora perioada de dupi 1950' Volumul

de fafa, in orice caz, oferi o privire asupra autodistrugerii pe care

Europa a fost aproaPe de a o experimenta ln prima jumitate a

secolului, in perioada celor doui r;izboaie mondiale. Cartea exa-

mineazS. felul in care forgele primejdioase, emanate de Primul

Rizboi Mondial, au culminat, cu profunde cruzimi 9i distrugerigreu de imaginat, in timpul celui de-al Doilea Rizboi Mondial -epicentrul (alituri de genocidul firi precedent, de care nu ar

23

IaN KEnsunw

putea fi separat) gi episodul determinant aI istoriei zbuciumatea Europei in secolul XX.

Capitolele urmitoare examineazi cauzele acestei catastro-fe incomensurabile. Acestea sunt localizate in patru elementemajore gi interconectate ale unei crize complete, proprii acestordecenii: (1) explozia unui nationalism etnic rasist; (2) pozifiileacerbe gi ireconciliabile ale revizionismului teritorial; (3) conflic-tul acut de clasi - acum beneficiind de o focalizare concreti prinintermediul revolufiei bolgevice din Rusia; (4) criza prelungitia capitalismului (pe care mulp observatori o considerau termi-nali). Triumful bolgevismului a reprezentat o noui componentivitali, incepAnd aa'L917. Acelagi lucru se poate afirma gi desprecapitalismul aflat aproape intr-o stare de crizi permanenti, ate-nuati doar pentru scurt timp, la mijlocul anilor 1,920. Celelalteelemente fuseseri prezente inci dinainte de 1914, dar sub oformi mult mai putin acuti. Nici unul nu a constituit o cauziprincipali a Primului Rizboi Mondial, insi virulenta crescAndaa fieciruia a reprezentat un efect crucial al acelei conflagragii.Interacliunea fatali dintre aceste elemente a dat nagtere uneiepoci de o violenfi nemaiintAlniti, conducAnd citre un al DoileaRizboi Mondial, mult mai nimicitor decAt primul. Cel mai afecta-te de intersectarea celor patru elemente amintite au fost centrul,estul gi sud-estul Europei, in mare parte cele mai sirace zone alecontinentului. Europa Occidentali s-a descurcat mai bine, insiSpania areprezentat o exceptie importanta.

Dezintegrarea imperiilor austro-ungar, respectiv otoman,la finele Primului Razboi Mondial, precum gi imensele prefaceriviolente ale Rizboiului Civil din Rusia, care a urmat imediat dupirevolufia bolgevici, au declansat noile forqe ale nationalismuluiintegralist, in cadrul caruia identitatea nafionalA era, de obicei,definiti din perspectivi etnic5.. Conflictele nationaliste gi etni-ce au fost in mod deosebit endemice in jumitatea risiriteani,mai s5.raci, a continentului, unde existau comunitifi mixte cuo foarte lungi istorie. Deseori, ura nationalisti i-a evidenfiat peevrei ca lapi ispigitori pentru resentimentele gi nenorocirile so-ciale ale populaliei majoritare. in Europa Centrald qi de Est triiau

24

Dnuvur- sPRE IAD

rnai mulli evrei decAt in jumitatea occidental5,, inse acegtia eraurntrlt mai slab integrali gi de o condigie sociali mai joasi decAtt oreligionarii lor din lirile vest-europene. Aceste regiuni consti-trriau, intr-un grad chiar mai mare decAt Germania, epicentrult radilional al unui antisemitism inveterat. De cealalti parte, gra-rlrrl mai mare de omogenitate etnicl din vestul Europei gi faptulr.l statele-nafiune se formaseri aici de-a lungul unei perioadeloarte lungi de timp au ficut ca tensiunile din acest areal, degi nur omplet absente, sd fie, totusi, mai mbderate.

Mai mult de atAt, firile invingetoare si cea mai mare parte a

r t.krr rimase neutre in timpul Primului Rizboi Mondial puteauli identificate in Europa de Vest. Prestigiul nalional deterioratiri conflictele pentru accesul la resurse materiale, alcituind unr limat propice pentru un nalionalism etnic agresiv, au jucatroltrri mult mai importante in Est. in centrul continentului, in(lt,rmania, cea mai semnificativi dintre lirile invinse qi cheiapcrrtru pacea trainici a Europei, ale carei granile se invecinaur rr l.'ranta gi Elvelia, in vest, respectiv cu Polonia si Lituania, inrst, a nutrit resentimente majore fali de tratamentul la care alost supusi. de Alialii invingdtori si gi-a reprimat doar tempo-r,rr ambiliile revizioniste. Mai departe, citre sud Ei est, ruineleIrnperiilor austro-ungar, rus si otoman au dat nagtere unor noialate-nafiune, adesea formate printr-o cArpeald executati in cele

rrr,ri nefavorabile circumstanle imaginabile. Nu este nici o surpri-r;1 faptul cA ura etnici 9i nafionalisti, care a inveninat politica,d l,lcut din aceste regiuni principalul tirAm al morlii in al Doileal{-1uboi Mondial.

Conflictele nafionaliste gi tensiunile etnico-rasiale au fostnrult exacerbate de impir[irea teritoriali a Europei de dupal'rirnul Rdzboi Mondial. Arhitecfii Tratatului de la Versailles dinll)19, oricAt de bune le-ar fi fost intentiile, s-au confruntat cu

probleme insurmontabile in incercarea de a satisface pretentiileteritoriale ale noilor state apirute din ruinele fostelor imperii.Mlrroritilile etnice formau segmente considerabile din populalianollor state din centrul, estul gi sud-estul Europei, reprezentAndun potential punct de pornire a unor tulburiri politice serioase.

25

IaN KrRsHew

Aproape peste tot, granifele erau in disputi, in vreme ce reven-dicdrile minorit5lilor etnice, care, de obicei, se confruntau cudiscriminarea veniti din partea populafiei majoritare, rimAneaunesolutionate. in plus, reasezarea frontierelor, infiptuiti laVersailles, a incurajat aparitia unor resentimente periculos deacute in tirile care se simteau nedreptifite. Degi Italia nu se con-frunta cu diviziuni etnice interne (cu exceptia populafiei majori-tar vorbitoare de limbi germani, din Tirolul de Sud, anexat dupirizboi), nalionaligtii gi fascigtii au putut exploata sentimentulde nedreptate resimtit de o lari aflati de partea invingitorilor,dar privatd de posibilitatea unor cAqtiguri teritoriale dupi caretAnjea, situate in ceea ce avea si devini., curAnd, Iugoslavia. Multmai periculoasi pentru pacea trainica a Europei, adAnca furie aGermaniei - care, asemenea Italiei, era lipsiti de sciziuni etniceinterne -, provocati de trunchierea teritoriala de dupi rizboi,a alimentat mai tArziu, alituri de cererile de revizuire a Tratatuluide Ia Versailles, sprijinul tot mai mare al nazismului si a incurajat,in afara granitelor Reichului, resentimentele populatiei etnicegermane din Polonia, Cehoslovacia gi alte giri.

Nalionalismul strident, care s-a manifestat dupd Primul Riz-boi Mondial, a luat avAnt nu numai din cauza rivalitigilor etni-ce, ci si din cauza conflictului de clasi. Sentimentul de unitatenationali putea fi extrem de accentuat prin evidentierea unorpresupugi ,,dusmani" de clasi aflali in interiorul, dar gi in afarastatului-natiune. Imensele rasturniri economice de dupi rizboigi consecinfele abominabile ale crizei din anii 1930 au intensificatrapid antagonismele de clasa de-a lungul intregii Europe. Conflic-tul de clas5, frecvent manifestat cu violenfi, marcase, desigur,intreaga epoci industriali, insi acesta a devenit mult mai acut, incomparalie cu anii premergitori rizboiului, din cauza revolutieibolsevice din Rusia gi a aparitiei Uniunii Sovietice. Aceasta afurnizat un model alternativ de societate , care a risturnat capita-lismul si a creat o ,,dictaturi a proletariatului". Eliminarea claseicapitaliste, exproprierea mijloacelor de producfie de citre stat giredistribuirea Ia scara enormi a pi.mAnturilor reprezentau un setde propuneri atractive pentru sectiuni largi ale maselor siricite,

26

Dnuvur, spRE rAD

rlupa 1917. insi existenfa Uniunii Sovietice a divizat, de aseme-rrca, stAnga politice, slibind-o fatalmente, contribuind totodatil,r intarirea masiva a extremei dreapta nationaliste. O dreaptir(,vitalizate putea si direclioneze energia violenti a celor carer;r'simteau ameninfali de bolgevism - in general, elitele funciaretradigionale, clasele de mijloc gi liranii proprietari de pimAnt -r.itre noi migciri politice extrem de agresive.

Contrarevolutia, asemenea ispitelor revolugionare ale stAn-gii, a exploatat invergunarea si anxietilile conflictului de clasi.Migcirile contrarevolulionare s-au bucurat de cea mai marerirrstinere atunci cAnd au fost capabile si combine nafionalismul(,xtrem cu antibolsevismul virulent. Din nou, lirile din centrulqri estul Europei, acolo unde amenintarea bolgevicd era observatirle la o mai mici distanfi, au fost in mod special afectate. Totugi,r t'l mai semnificativ pericol international a aparut acolo under ornbinalia dintre nalionalismul extrem gi ura vecini cu parano-i,r fafi de bolgevism a dat o mAna de ajutor creirii unor miscaripopulare de dreapta, care, in Italia, apoi gi in Germania, au reugits,l preia puterea in stat. Daci energiile nafionaliste, pline de uriqi antibolgevice, care propulsaseri extrema dreapti la putere,

l)recum in aceste cazuri, erau direcqionate citre agresiuni exter-n(', pacea Europei urma si fie intr-o mare primejdie.

A patra componenti, stAnd l,abaza si interactionAnd cu cele-l,rlte trei elemente, a fost criza de lungd durati a capitalismuluiinterbelic. Perturbarea de proporfii a economiei mondiale, cau-zata de rd,zboi, slilbirea serioasi a marilor economii europenealc Marii Britanii, Franlei gi Germaniei, precum gi atitudinea go-

viielnici a singurei puteri economice remarcabile, Statele Unitealt Americii, de a se angaja complet in reconstructia Europei auncrnnat sentin{a de dezastru. Totodati, problemele Europei erau.lllravate de repercusiunile globale ale rizboiului. Japonia gi-aextins pielele de desfacere in Extremul Orient, nu in ultimulrand in China, ruinata de haosul politic, in dauna europenilor.Irnperiul Britanic se confrunta cu provocdri politice gi economi-cc crescAnde, cele mai evidente fiind in India, unde dezvoltarearunei industrii textile autohtone si subsecventa pierdere a unor

27

IRN KnRsnrw

piele de export au contribuit la problemele economice ale MariiBritanii. La acestea se adaugi gi faptul ca Rusia a dispirut efectivdin economia globali, ca urmare a revolutiei si a rizboiului civil.Criza capitalismului a fost globale, dar a afectat in special Europa.

Criza inflalionisti de Ia inceputul anilor 1920 gi cea defla-lionisti a anilor 1930 au delimitat o foarte scurti perioadi deinflorire economici, care s-a dovedit claditi pe baze instabile.Separate de un interval de timp foarte scurt, cele doud etape defrimAntari economice si sociale de proporfii au furnizat un cli-mat in care atAt sirdcia, cAt gi frica de siracie au alimentat dingreu extremele politice.

De unul singur, tumultul economic era insuficient pentru aproduce rS.sturniri politice majore. Pentru aceasta era nevoie deo crizi de legitimitate a statului, susfinuti de existenfa uneischisme ideologice qi de o adAnca diviziune culturali, care si ex-puna o elit5 slebite a puterii in fala unor noi presiuni venite dinpartea mobilizirilor de mas5.. Tocmai aceste condigii erau prezen-te in multe pirli ale Europei, in special acolo unde nationalismulintegralist extrem, intretinut de un sentiment generalizat al pier-derii prestigiului nalional gi de niruirea speranlelor de obtinerea statutului de mare putere, era capabil si alimenteze misciri pu-ternice care igi extrigeau vigoarea din rAndul inamicilor diabolicipe care pretindeau a-i infrunta, situAndu-se, astfel, in postura dea se lupta pentru puterea statului cu o autoritate anemici.

Prin urmare, pentru a genera crizapoliticl, socio-economici siideologico-culturali completi, care a adus Europa in pragul auto-distrugerii, era nevoie de intrunirea tuturor celor patru elementecomponente ale ctizei. intr-un fel sau altul, astfel de interacfi-uni au afectat cea mai mare parte a larilor europene, chiar gi inOccident. insi, in mod special, intr-o tari, in Germania, toatecele patru elemente au fost prezente in cea mai exagerati formi alor, consolidAndu-se reciproc, cu urmiri explozive. Odati ce AdolfHitler, exploatAnd cu miiestrie criza structurali gi ptedAnd pen-tru depigirea ei prin utilizarea forfei brute, a fost capabil sa igiconsolideze controlul dictatorial asupra statului german, sanseleunei catastrofe generale in Europa s-au inmulgit semnificativ.

28

Dnuuur, spRE IAD

l)e vreme ce potenlialul militar si economic al Germaniei erar onsiderabil (chiar daci diminuat temporar dupi Primul RizboiMondial), iar pretentiile revizioniste gi ambiqiile expansionisteirrcilcau direct integritatea teritoriali 9i independenfa politici,r unui numi.r foarte mare de firi, probabilitatea ca Marea Crizd.t'uropeani sd se incheie cu un nou razboi cataclismic cregteacxponential. Nu era deloc surprinzdtor ca aceasti. crizd.saigi atin-1i,t punctul critic in centrul gi estul Europei, cele mai destabilizatez<rne ale Europei, gi nici ca, odati. inceput rdzboiul, meleaguriler,stice si devini teatrul celor mai mari distrugeri gi al unor acte der ruzime grotegti.

Devastarea produsi de cel de-al Doilea Rizboi Mondial a fostr,< hivalenti cu sondarea unor noi profunzimi. Consecintele mo-r.rle ale unui asemenea colaps al civilizafiei aveau si fie resimtitepcntru tot restul secolului gi chiar dincolo de el. Cu toate aces-lca, intr-un mod remarcabil, cel de-al Doilea RAzboi Mondial,rrr contrast izbitor cu haosul violent generat de Primul Rizboi,.r deschis calea pentru renasterea Europei in cea de-a doua ju-rrritate a secolului. in timp ce Primul Rizboi Mondial a lisat inrrrmi un nivel ridicat de conflict etnic, teritorial si de clasi, celrk,-al Doilea Rizboi Mondial a miturat toate aceasti mixturi del,rctori prin propria-i tornadi a distrugerilor. Dominalia UniuniiSovietice asupra Europei de Est a suprimat, cu forti, tulburarile;ii diviziunile etnice interne.

Purificarea etnici la scari largi, efectuati la inceputul peri-o;rdei postbelice, a reconfigurat harta Europei Centrale gi de Est.llrrziile Germaniei de dominagie a Europei au fostpulverizate de in-friingerea totale, de deva"starea si de diviziunea acesteia. Totodati,exista o proaspiti bunivoinli din partea Europei Occidentale de arL,zamorsa antagonismele nationaliste, in favoarea cooperirii gia integririi. Granifele erau, acum, trasate in prezenta noilor super-lrrrteri. Transformarea antibolsevismului timpuriu, care pAnd nurk,mult intretinuse extrema dreapti, in ideologie de stat a Europei( )ccidentale a incurajat o politica conservatoare stabili. Nu in ul-lirnul rAnd, capitalismul reformat (de data aceasta, cu un rol activanumat de Statele Unite) a produs o prosperitate nemaiintAlniti

Iau Kpnsruw

pentru jumitatea occidentali a Europei, menfinAnd, astfel, sta-bilitatea politica. Toate aceste schimbiri fundamentale de dupi1945 au fost amalgamate pentru a elimina matricea de elementea crizei, care fusese aproape si distrugi continentul in perioadacelor doui rdzboaie mondiale.

Un fapt crucial, al Doilea Rizboi Mondial a dizolvat pentrutotdeauna sistemul competifiei dintre marile puteri europenecare se luptau intre ele pentru dominalia asupra continentului,sistem aflat in vigoare inci dinainte de era lui Bismarck, intin-zAndu-se in trecut pAni la sfArgitul erei napoleoniene, in 1815.intr-o Europi reniscuti, cu toate ci sfAgiati din punct de vede-re ideologic gi politic, singurele puteri rimase mai erau StateleUnite gi Uniunea Sovietici, care se priveau ameninfator de oparte gi de alta a Cortinei de Fier, supraveghind reconstrucfiastatelor gi a societifilor dupi chipul gi aseminarea 1or. La acestease mai adiuga inci un element vital: de indati ce ambele super-puteri au ajuns si de(ini, concomitent, bomba atomici, situaliematerializati incepAnd cu 1949, iar, in mai pulin de patru ani, siposede mult mai ingrozitor de nimicitoarele bombe cu hidrogen,s-a ivit spectrul rizboiului nuclear, care ameninla cu un nivel de

distrugere ce ar fi umbrit ca proporlii ambele rdzboaie mondiale.Acest fapt a incordat numeroase minli qi a jucat un rol propriuin crearea a ceea ce, in 1945, pirea a fi o foarte pulin probabiliepoci a pdcii in Europa.

Cum s-au intrefesut aceste elemente pentru a transformaEuropa, atAt in Est, cAt si in Vest, rimAne si fie examinat in celde-al doilea volum. Ceea ce urmeazi in volumul de fafa este o in-cercare de a inlelege cum s-a scufundat Europa in abis, in timpulprimei jumatafi a unui secol violent gi turbulent, iar, apoi, ln modremarcabil, la mai pufin de patru ani de la atingerea funduluipripastiei, in 1945, au fost puse bazele unei redreslri uluitoare,pentru ca o noui Europi si renasci din cenuga a tot ceea ce fusesecAndva, iar drumul din infern inapoi pe pimAnt si poati incepe.

30