bhagavad gita - poema indiana

97
B HAGAVAD -G ITA POEM ˘ A INDIAN ˘ A TRADUCERE S , I NOTE DE Preotul IOAN MIH ˘ ALCESCU

Upload: vlad-sovarel

Post on 20-Jun-2015

600 views

Category:

Documents


16 download

DESCRIPTION

Preotul Ioan Mihalcescu, viitor mitropolit (Irineu Mihalcescu), traduce si Bhagavad-Gita, cu numeroase note. Practic este a doua versiune a textului, prima fiind a lui D. Nanu.

TRANSCRIPT

Page 1: Bhagavad Gita - Poema indiana

BHAGAVAD-GITA

POEMA INDIANA

TRADUCERE S, I NOTEDE

Preotul IOAN MIHALCESCU

Page 2: Bhagavad Gita - Poema indiana

Procesare s, i tehnoredactare LATEX

Vlad S, ovarel

Versiunea ©ASEA Martie

Page 3: Bhagavad Gita - Poema indiana

INTRODUCERE

Cuvântul Bhagavad însemneaza în limba sanscrita „Cel Prea Înalt“ sau „Sublim“, iarGita însemneaza „cântec“. Amândoua la un loc însemneaza dar „Cântecul celui PreaÎnalt“ sau „al celui Sublim“.

Cel Prea Înalt sau Sublim, caruia a fost închinat acest cântec este Vis,nu, zeulmântuitor, în întruparea sa în persoana lui Kris,na, sau a opta din cele zece avatare.

Bhagavad-Gita nu e opera de sine statatoare, ci e numai un episod din celebrapoema epica Mahabharata, în care se descriu luptele fratricide dintre tribul Pandavilors, i al Kuravilor, urmas, ii lui Barata, zeul lunii.

Subiectul Bhagavad-Gitei îl formeaza descrierea clipelor, când os, tile învrajbitestau fat,a în fat,a, gata de încaerare. Atunci Argiuna, capetenia Pandavilor, fu cuprinsde jale, privind la mult,imea vitejilor din ambele tabere protivnice s, i din cari mult,iaveau sa piara curând în lupta crâncena. Acest gând muè inima bunului rege, care eragata sa arunce armele, când conducatorul carului sau de razboiu, care nu era altul decâtînsus, zeul Kris,na, îmbracat în trup omenesc, îi însufla curaj de lupta s, i-l încredint,a, cabiruint,a va fi de partea sa. Mai întâi o lunga cuvântare, dupa aceea aratarea slavei saledumnezees, ti în toata plinatatea s, i grozavia s, i apoi iaras, o cuvântare mai scurta decâtcea dintâi, dar destul de lunga, sunt mijloacele prin care zeul înflacareaza la lupta peregescul muritor.

Cele doua cuvântari sunt o disertat,ie filosofica în care se împaca cele doua sistemede cugetare rivale, care s’au cristalizat cu vremea în doua s,coli filosofice: sankya s, iyoga.

Cel dintâi sust,inea, ca omul se mântues, te prin cunoas, tere, cel de al doilea ca lamântuire se ajunge prin meditat,iune.

În spiritul celui dintâi, Kris,na spune lui Argiuna: Parerea de rau de cei mort,i, cas, i de cei cari au sa moara, nu este întemeiata, caci eu s, i tu s, i tot,i am existat totdeaunas, i vom exista deapururi. Precum în viat,a, omul trece prin diferite faze, ca: copilaria,tineret,ea s, i batrânet,ea, tot astfel trece s, i dupa moarte, caci murind, nu înceteaza de amai fi, ci numai se îmbraca într’alt trup. Ceeace exista cu adevarat, trebue sa existedeapururi, iar ceeace nu exista cu adevarat, nu exista niciodata. Prin urmare, nimeninu poate ucide pe altul, nici nu poate fi ucis. Sufletul se îmbraca cu un nou trup, cumse îmbraca trupul cu ves,minte. Pentru celce se nas, te moartea este tot atât de sigura, ca

Page 4: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

s, i nas, terea pentru celce moare. Nu plânge dar pe ceice au sa moara, ci lupta, socotinddeopotriva placerea s, i durerea, câs, tigul s, i paguba, biruint,a s, i înfrângerea.

În spiritul celui de al doilea sistem, Kris,na zice: Daca cunos, ti aceasta învat,atura(yoga), es, ti liber de legaturile faptelor s, i orice lucru ît,i izbândes, te. Nici o piedica nu-t,ipoate sta în cale s, i numai put,in de vei fi pios în acest fel, scapi de mari primejdii s, ies, ti statornic, pe când cei cari se conduc de cuvântul Vedelor nu pot fi statornici, caciprivesc întotdeauna la fructele faptelor. Vedele au deaface cu efectele celor trei însus, iriale lucrurilor, fiint,elor s, i faptelor (care sunt: bunatatea, activitatea s, i întunerecul). Tufii mai presus de efectele celor trei însus, iri, nu purta grija de noi câs, tiguri nici depastrarea a ceeace ai, ci fii concentrat asupra ta însut,i. Numai fapta, nu s, i fructul ei,sa-t,i fie la inima. Fii liber însa s, i de înclinarea spre nelucrare. Mai de pret, decâtfapta este adâncirea sufleteasca. Activeaza dar în adâncire sufleteasca. Cine leapadatoate dorint,ele inimii s, i este mult,umit prin sine însus, , are suflet statornic. Cine nuse turbura în nefericire s, i nu dores, te nici o bucurie s, i nu e stapânit de frica s, i demânie, este un înt,elept cu suflet statornic. Sufletul unui om este statornic, daca el îs, itrage înapoi simt,urile din fat,a oricarui lucru, cum îs, i trage broasca t,estoasa membrelesub carapace. Cine se ocupa de celece cad sub simt,uri, simte înclinare spre ele, iardin înclinare se nas, te pofta, iar din pofta mânia, din mânie neputint,a de a deosebibine lucrurile, din aceasta confuziunea memoriei, apoi pierderea rat,iunii s, i în sfârs, itcomplecta desordine. Dimpotriva, cine se mis,ca între lucrurile supuse simt,urilor cutotul liber de ura s, i fara partinire, dobândes, te linis, te sau as,a numita stare a lui Brahma,iar cine ramâne statornic în aceasta pâna la sfârs, it, dobândes, te fericirea lui Brahma.

La întâmpinarea lui Argiuna, ca, daca adâncirea sufleteasca e mai de pret, decâtfapta, pentru ce atunci îl îndeamna la lupta, Kris,na îi raspunde celece urmeaza s, i cuaceasta împaca cele doua sisteme de cugetare potrivnice:

Sunt doua feluri de adâncire sufleteasca sau de pietate ori de cucernicie: sub formacunos, tint,ei s, i sub forma faptei. Numai prin nelucrare nu ajunge nimeni la desavârs, ire.Nimeni nu poate sta nici o clipa fara sa faca ceva. Cine se abt,ine dela fapte, dargândes, te la cele sensuale, este un fat,arnic. Dimpotriva, cine-s, i stapânes, te simt,uriles, i lucreaza desbracat de afecte, este cucernic. Acest fel de a lucra este mai bun decâtnelucrarea. Fara sa faci ceva nu t,i-ai putea pastra nici macar viat,a. Lucreaza dar faraura s, i fara partinire. Renunt,area la fapte s, i faptele izvorâte din pietate duc la fericire.Cele de al doilea sunt mai de recomandat.

Care este adevarata cucernicie, cum o înt,elege Kris,na, o spune el mai departe ast-fel: Asupra mea cata sa-t,i îndrept,i simt,urile s, i cugetarea. În mine sa ramâi s, i sa lucrezi.Eu sunt Facatorul s, i Nimicitorul lumii. Eu sunt gustul apei, lumina soarelui s, i a lu-nii, silaba sfânta a Vedelor, sunetul spat,iului, vigoarea omului, mireasma pamântului,

Page 5: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

stralucirea focului. Eu sunt viat,a tuturor fiint,elor s, i asceza ascet,ilor. Eu sunt samânt,aves,nica a tuturor viet,uitoarelor. Fiint,ele, care sunt supuse însus, irilor de bunatate, ac-tivitate s, i întunerec, sunt toate din mine s, i în mine, dar eu nu sunt în ele. Toate suntînfas,urate într’o amagire dumnezeeasca, care purcede din cele trei însus, iri. Numai ceicare îs, i iau refugiul la mine, scapa de aceasta amagire. Pe cel care ma pret,uies, te maipresus de orice, îl pret,uiesc s, i eu la fel. Cine ramâne în mine, cunoas, te pe Brahma.Cine moare cu gândul la mine, se contopes, te cu fiint,a mea. Deaceea, gândes, te-te lamine în fiece clipa. Ceilalt,i se întorc înapoi pe calea mort,ii. Oricine jertfes, te altor zei,tot mie îmi jertfes, te, dar nu în forma cuvenita. Cine ma cauta pe mine, chiar daca arfi nascut din pântece de mama prihanit, a aflat adevarata cale. Nu prin citirea Vedelor,ori prin pocaint,a, jertfe, sau prinoase ajunge cineva la mine, ci numai s, i numai prinadorarea mea. As,a numai poate fi cineva una cu mine. În acest spirit sa-s, i împlineascafiecare datoriile s, i sa aduca jertfe, dar fara sa-s, i faca socoteli de vreun fel de câs, tig,fara ura s, i fara partinire.

Acesta este fondul filosofic al Bhagavad-Gitei, caci povestirea, sau mai exact în-ceputul povestirii luptelor dintre Pandavi s, i Kuravi, este numai un simplu prilej pentrudesfas,urarea acestui fond, care este facuta cu adevarata maestrie s, i într’o desavârs, itaforma literara. Pentru aceste doua escelente însus, iri – de fond s, i de forma – Bhagavad-Gita este socotita ca o capodopera a literaturii mondiale, ca cea mai frumoasa poemafilosofico-religioasa a bogatei literaturi indiene. Wilhelm de Humbold a numit-o chiar„cea mai frumoasa, poate chiar singura poema cu adevarat filosofica din toate litera-turile (cunoscute) ale lumii“ s, i s’a crezut dator sa mult,umeasca lui Dumnezeu ca i-adaruit atâtea zile, ca a ajuns sa citeasca s, i aceasta poema.

Misticii au gasit în ea s, i înt,elesuri ascunse, de o adâncime rara, ceeace face caBhagavad-Gita sa fie s, i una din capodoperile misticii mondiale.

În ce prives, te vechimea Bhagavad-Gitei, învat,atul sanscritolog german Garbe –întemeindu-se pe constatarea de elemente eterogene nu destul de bine contopite înalcatuirea ei – coboara redact,iunea ei definitiva pâna în veacul II dupa Cristos, pecând filosoful s, i sanscritologul Deussen o pune între anii - înainte de Cristos.

În limbile europene, Bhagavad-Gita a fost tradusa întâia data în limba stapânito-rilor Indiei, în englezes, te, de Wilkins, în . Tot în englezes, te a mai fost tradusadupa aceea de I.C. Thomson, în , apoi de indianul Kashinat Trimbak Telang, în s, i , s, i în fine de I. Davies, în .

În frant,uzes, te a fost tradusa de Languinais, în , de Eugen Burnouf, în ,de Annie Besant et Bhagavan Bas, s, i de Em. Senart, în .

În nemt,es, te au tradus-o: C.R.S. Peiper, în , I. Lorinser, în , R. Boxberger,în Franz Hartmann, în s, i (cu adnotari mistice), R. Garbe, în , Paul

Page 6: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Deussen, în s, i s, i Leopold von Schröder, în .În românes, te a fost tradusa în anul de poetul D. Nanu, dupa o edit,ie populara

a lui Burnouf. Traducerea de fat,a este facuta dupa: Burnouf, Garbe, Deussen, Schröders, i dupa Hartmann (în ce prives, te interpretarea mistica), iar notele explicative au fostluate s, i din diferit,i alt,i autori. T, in sa adaug ca traducerea e gata de noua ani, dar abiaacum a putut fi data la tipar. Fie ca ea sa dea cititorului o cât mai exacta idee de ceeaceeste în original Bhagavad-Gita!

Januarie, .

TRADUCATORUL

Page 7: Bhagavad Gita - Poema indiana

IDESCURAJAREA LUI ARGIUNA

Dritaras, tra:

. Istorises, te-mi, o Povestitorule, ce ispravi facut-au ai nos, tri s, i ai lui Pandu

viteji, atunci când s’au adunat cu tot,ii în t,ara Kuravilor, ca sa se razboiasca întreei?

Povestitorul:

. Când Duryodana a vazut as,ezata în linie de batae os, tirea Pandavilor, apropia-tus’a el, craiul, de dascalul sau s, i a grait as,a:

. „Prives, te, Maestre, puternica os, tire a Pandavilor, pregatita de lupta de catreînt,eleptul tau ucenic, de fiul lui Drupada.

Legenda, care sta la temelia descrierii acestei lupte, spune ca între tribul Kuravilor s, i al Pandavilor s’aîncins o lupta apriga pentru stapânirea regatului Hastinapura, dupace regele Yudis, tira s, i-a pierdut, în joculla noroc, tronul, averea s, i sot,ia.

Os, tile potrivnice s’au întâlnit în Darmaks,etra, s,esul sfânt sau t,ara fagaduita, care fusese mai nainte în„stapânirea înt,elept,ilor“.

Sâmburele legendei este de sigur istoric, misticii însa îl socotesc fictiv s, i atribue întregei opere caractermistic.

Dupa ei, ar fi vorba, în acest capitol, de lupta între bine s, i rau, care se da atât în sufletul fiecarui om,cât s, i în întreaga natura. Argiuna – care n’ar fi altceva decât omul în genere – este înconjurat în viat,a sapamânteasca de o întreaga oaste de iluziuni, pe care el cata sa le învinga, ca sa poata ajunge la cunoas, tereaadevaratei sale firi dumnezees, ti. Lupta împotriva iluziilor este grea, pentruca multe din ele îi sunt dragi s, iel se simte legat de ele.

De oarece Darmaks,etra însemneaza „cunoas, tere de sine însus,“, lupta pentru stapânirea s,esului sfânt saua t,arii fagaduite ar fi straduint,a omului de a ajunge la cunoas, terea de sine sau de a se ridica din starea depacat la starea originala de curat,ie morala, sau de a cuceri paradisul „t,ara înt,elepciunii“.

Dritaras, tra, regele din Barata, era orb s, i capetenia Kuravilor.Povestitorul este conducatorul carului de razboiu al lui Dritaras, tra.Pandu, dela care-s, i trag numele Pandavii, era fratele Iui Dritaras, tra. Când se începe lupta între urmas, ii

sai s, i ai lui Dritaras, tra, Pandu era deja mort.Duryodana era fiul cel mai mare al lui Dritaras, tra. Numele sau însemneaza „placere“.Cu acest predicat este numit viteazul Drona, maestrul care deprinse cu arta razboiului pe fiii lui

Dritaras, tra.Drupada era rege în Pencala s, i socrul celor cinci fii ai lui Pandu, cari t,ineau – tot,i cinci – în casatorie

pe fica sa Kris,na sau Draupadi. Fiul lui Drupada, de care e vorba aci, era Dristadyumna.

Page 8: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Sunt printre ei viteji, arcas, i iscusit,i, cari se pot masura în lupta cu Bima s, i cuArgiuna, iar Yuyudana s, i Virata s, i Drupada au venit cu carele de razboiu.

. S, i Dris, taketu s, i Sekitana s, i viteazul craiu din Kasi s, i Purujit s, i Kundibogias, i Saivya, cel puternic ca un taur,

. s, i curagiosul Yudamanyu s, i vânjosul Uttamanya s, i feciorul lui Subadra, s, itot,i feciorii Draupadii as, ijderea cu carele lor de razboiu.

. Asculta acum, ca sa s, tii, tu, cel mai bun dintre cei de doua ori nascut,i, s, i numelecapeteniilor oastei noastre:

. Mai întâi tu însut,i, apoi Bis,ma s, i Karna s, i Kripa biruitorul în lupte, s, i As-vataman s, i Vicarna s, i feciorul lui Somadata, cu carul lui pâna acum nebiruitîn lupte,

. s, i mult,i alt,i viteji, gata sa-s, i jertfiasca viat,a pentru mine, cu arme felurite s, i tot,icunoscatori ai artei razboiului.

. Os, tirea noastra însa, condusa de Bis,ma, nu este destul de tare, iar a celorlalt,i,condusa de Bima, e tare.

Bima s, i Argiuna sunt cei mai viteji dintre cei cinci fii ai lui Pandu. Numele celorlalt,i trei sunt:Yudis, tira, cel mai în vârsta, Nakula s, i Sahadeva, cei mai tineri. Bima însemneaza pentru mistici „hotarâre“.Duryodana „pofta“ s, i Yudis, tira „resemnare“.

Yuyudana, fiul lui Satyaka.Virata era rege peste Matsya s, i aliat al fiilor lui Pandu.Dirs, taketu, rege peste Sedi.Sekitana era un print,.Kasi este un alt nume al Benares-ului.Purugit era fratele lui Kuntibogia, care era rege peste Kunti.Saivya, regele Sibi-lor.Yudamanyu s, i Uttamanya sunt doi razboinici pandavi, despre care nu se cunosc amanunte.

Fiul lui Subhadra este Abhimanya.Draupadi sau Kris,na, fica lui Drupada (vezi nota 7 din pag. 7), a avut cu fiecare din cei cinci barbat,i

ai ei mai mult,i fii, cari au luat parte cu tot,ii în acest razboiu.Numele tuturor vitejilor cari se lupta aci între ei înfat,is,eaza, dupa mistici: puteri sufletes, ti, înclinari,

pofte, arte s, i s, tiint,e, unele în lupta cu altele, pentruca stau în serviciul omului, care la rându-i sta în slujbapacatului. Carul de razboiu este, dupa aceasta talmacire, trupul omenesc.

Batrânul Bis,ma era unul din capeteniile Kuravilor, s, i totodata unchiul lui Dritaras, tra.Karna era print,ul din Anga.Cine era acest Kripa, ca s, i alt,i cât,iva dintre fruntas, ii Kuravilor, ale caror nume se amintesc mai departe,

nu ne-e cunoscut.Asvataman era fiul lui Drona, (vezi nota din pag. ).Vicarna este numele unuia din fiii lui Dritaras, tra, dar mai purta acest nume s, i un fiu al lui Karna.

Page 9: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Strânget,i-va dar cu tot,ii în jurul lui Bis,ma, fiecare dupa rânduiala felului dearme cu care lupta“.

. Atunci batrânul capitan al Kuravilor – Bis,ma – umplu de bucurie inima craiului,suflând în cornul sau de scoici, care rasuna ca mugetul unui leu.

. Alte cornuri de scoici, nenumarat de multe, s, i tâmpine s, i tobe s, i goarne rasunaradeodata s, i se facu o larma fara seaman.

. Tot atunci facura sa rasune ceres, tile lor cornuri s, i Kris,na s, i Argiuna, cari stauîntr’un maret, car de razboiu, tras de patru cai albi.

. S, i Sburlitul (Kris,na) sufla în cornul numit „adunator de neamuri“, iar Pradal-nicul (Argiuna) în cel zis „daruit de zei“, în vreme ce groaznicul Pântece de lup(Bima) sufla în marele corn, care spinteca vazduhul ca un bucium.

. Craiul Yudis, tira, feciorul lui Kunti, sufla în „cel nebiruit“, Nakula s, i Sahadevaîn „cel duios“ s, i „cel cu flori împodobit“.

. Iar craiul din Kasi, vânjosul arcas, , s, i Sikandin, în strajnice care de razboiu, s, iDris, tagiumna s, i Virata s, i nebiruita odrasla a lui Satyaka,

. Drupada s, i fiii Drupadii s, i fiul lui Subadra, Abimanyu, cel cu brat,e puternice,tot,i din toate part,ile suflara, fiecare în parte, în cornurile lor.

. Alarma sfâs, iè inimile cetas, ilor lui Dritaras, tra, când el facu sa vuiasca cerul s, ipamântul.

. Când Argiuna, care avea pe steag o maimut,a, vazu pe partas, ii lui Dritaras, tra,as,ezat,i în linie de batae s, i când saget,ile începura sa zboare încoaci s, i încolo, îs, iîncorda arcul s, i el, vlastar al lui Pandu,

. s, i rosti, o Stapâne al pamântului, aceste cuvinte catre Kris,na:

Calul este simbolul puterii s, i al ascultarii, iar culoarea alba închipues, te curat,ia morala. Ambele sim-boale se potrivesc dar pentru Kris,na.

Dupa legenda, acest corn ar fi fost rapit demonului Pansagiana.Sikandin este unul din fiii lui Drupada, care ucise în lupta pe Bis,ma.Adica Yuyudana.Maimut,a de pe steagul lui Argiuna – de care nu trebue sa uitam ca înfat,is,eaza pe om în genere –

însemneaza, dupa mistici, ca omul a pierdut prin pacat firea sa spirituala s, i s’a apropiat de cea animala, sauca dupa trup omul apart,ine regnului animalic, pe când dupa suflet îs, i are obârs, ia în Dumnezeu.

Vocativul acesta, ca s, i Barata (versul ) s, i altele mai departe, se refera la Dritaras, tra, caruia Povesti-torul îi istorises, te desfas,urarea razboiului.

Page 10: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Argiuna:

. „Opres, te carul meu de razboiu, o Neclintitule în mijloc între ambele os, tiri,

. ca sa vad bine pe ceice s’au rânduit aci cu gând de razboire s, i pe cel cu care mavoiu masura în lupta ce va începe;

. sa vad pe ceice s’au adunat sa se hart,uiasca cu noi, pentru a face pe plac fe-ciorului lui Dritaras, tra (Duryodana)“.

Povestitorul:

. Dupa ce Pletosul (Argiuna) grai astfel catre Sburlitul (Kris,na), o Barata, acestaopri frumosul car în mijloc, între cele doua os, tiri

. s, i în fat,a lui Bis,ma, a lui Drona s, i a tuturor print,ilor, zise: „O, fiu al Pritei,prives, te colo pe Kuravii adunat,i în cete“.

. Atunci vazu fiul Pritei, parint,i s, i bunici, s, i dascali, unchi, frat,i, fii, nepot,i s, iprieteni,

. socri s, i rude în amândoua os, tirile. Când vazu fiul Kuntii toate aceste rude alesale, unele în fat,a altora ca dus,mani, fu cuprins de adânca jale s, i zise îndurerat:

Argiuna:

Când vad, o Kris,na, pe rudele mele stând fat,a în fat,a, gata sa se încaiere,

. madularile mi se moaie, gura mi se usuca, tot trupul îmi tremura s, i parul mi seface maciuca,

. arcul Gandiva îmi cade din mâna s, i ma cuprind fiori. Nu mai ma pot t,ine pepicioare s, i capul îmi vâjâe.

Argiuna este numit aci s, i în versul urmator fiu al Pritei, iar în versul fiu al Kuntei, pentruca mamasa se numea atât Prita cât s, i Kunti.

Page 11: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Vad s, i semne de rau cobitoare, o Parosule s, i nu-mi pare nici o isprava sa-miucid rudele în lupta.

. Nu râvnesc biruint,a, o Kris,na, nici stapânire s, i placeri. La ce ne folosescstapânirea s, i bogat,ia s, i chiar viat,a, o Câs, tigatorule de vaci?

. Acei pentru cari râvnesc stapânire s, i bogat,ii s, i placeri stau gata sa se razboiascacu mine s, i sa-s, i piarda viat,a s, i avutul,

. ei, cari îmi sunt dascali, parint,i, fii, s, i bunici, unchi, socri, nepot,i, cumnat,i s, irude.

. Pe aces, tia nu-i pot ucide, o Madhusudana, chiar de ar fi sa fiu eu ucis. Nu-i pot ucide nici chiar pentru stapânirea peste câte trele lumile, necum pentrustapânirea pamânteasca.

. Daca am ucide pe partizanii lui Dritaras, tra, ce bucurie am putea simt,i, o Cerceta-torule de oameni, cu toate ca ei vin armat,i împotriva noastra?

. Nu trebue deci sa ucidem pe oamenii lui Dritaras, tra, cari sunt rudele noastre;caci ce mult,umire am putea avea, o Madava, daca ne-am ucide rudele?

. Chiar daca ei, orbit,i de lacomie, nu vad ce vina gramadim asupra-ne,distrugându-ne semint,ia s, i cu ce pacat ne încarcam, facând sila prietenilor,

. cum sa nu recunoas, tem noi, ca trebue sa fugim de un asemenea pacat, când nedam seama cât de mare vina este a ne ucide neamurile?

. Daca se nimices, te o semint,ie, se nimicesc ves,nicele datorii ale semint,iei de aaduce jertfe, s, i daca se nimicesc acestea, tot neamul e amenint,at de pieire.

. Unde stapânes, te lipsa de pietate, acolo femeile se depraveaza, o Kris,na, iar dacafemeile se depraveaza, se produce amestecarea castelor, o Urmas, al lui Vris,ni.

Lui Kris,na i-se dau o sumedenie de apelative. Aci se numes, te „Pletos“; în versul urmator „Câs, tigatorde vaci“; în versul „Madhusudana“; în versul „Cercetator de oameni“; în versul „Madava“; înversul 41 „Urmas, al lui Vris,ni“ etc.

Misticii pun în locul cuvintelor „amestecarea castelor“ „amestecarea celor buni cu cei rai“ s, i explicadepravarea morala ce decurge din depravarea femeii prin lipsa de pietate învat,ând, ca femeia o reprezintavoint,a sau principiul generator din om.

Page 12: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Amestecarea aceasta duce în iad s, i pe distrugatorul semint,iei s, i semint,ia însas, ,caci stramos, ii cad din ceruri, daca înceteaza aducerea de jertfe.

. Prin aceste pacate ale distrugatorilor de familii s, i prin amestecarea castelor, caurmare a lor se nimicesc ves,nicele datorii ale neamurilor s, i ale semint,iilor.

. Daca datoriile semint,iilor sunt date uitarii de catre oameni, atunci, o Cerceta-torule de oameni, aces, tia se prabus,esc în iad. As,a ne spune datina sfânta.

. Vai! Suntem gata sa facem un mare pacat, caci vrem sa ne ucidem rudele dincauza poftei de stapânire s, i de placeri.

. Pe legea mea! Mi-ar fi mai placut sa ma ucida oamenii lui Dritaras, tra, fara ca sale fac ceva“.

Povestitorul:

. As,a grai Argiuna, la începutul luptei. Dupa aceea se as,eza jos în carul sau, s, iframântat de gânduri, lasa sa-i cada din mâna sageata s, i arcul.

Prin „stramos, i“ misticii înt,eleg aci sufletul omenesc. Daca sufletul omului nu primes, te într’una dinviet,ile sale pamântes, ti hrana trebuitoare, pe care i-o da religiunea, atunci el e robit trupului, s, i în viat,aurmatoare se va întrupa într’o fiint,a inferioara. Aceasta ar fi caderea din cer a stramos, ilor.

Page 13: Bhagavad Gita - Poema indiana

IICUGETARE S, I RESEMNARE

Povestitorul:

. Când Madhusudana vazu pe Argiuna as,a de cuprins dejjale, cu ochii plini delacrami s, i descurajat, îi zise:

. Pentru ce, o Argiuna, es, ti coples, it de descurajare tocmai acum când e sa dai înlaturi piedici din cale? Descurajarea e nedemna de cel nobil Ea închide cerul s, iface de ocara.

. Fiu al Pritii, nu te lasa învins de slabiciune, caci aceasta e nedemn de tine.Arunca departe grija doborâtoare s, i ridica fruntea sus, Biruitorule al dus,manilortai.

Argiuna:

. Cum as, putea, o Madhusudana, sa trag cu arcul în Bis,ma s, i în Drona, pe cari-ipret,uesc atât de mult?

. Mai bine manânc pâine cers, ita în toata lumea, decât sa ucid pe aces, ti barbat,ivrednici de cinste. Cu toate ca ei râvnesc avutul nostru, totus, bucuria ce as,simt,i, daca i-as, ucide, ar fi patata de sânge.

. Nu s, tiu, daca ar fi mai bine ca noi sa-i învingem pe ei, sau ei pe noi, caci dacaam ucide pe cei cari ne stau împotriva, strâns, i în jurul lui Dritaras, tra, nici noin’am mai putea trai.

Cu acest capitol se începe partea filosofica, urmata de aplicat,iuni morale s, i precepte religioase, aBhagavat-Gitei. Capitolul de fat,a cuprinde principiile sistemelor filosofice Sanchya s, i Yoga, ca adica, cuajutorul cunos, tint,ei, omul ajunge sa se convinga de vremelnicia s, i nimicnicia a tot ce este material s, i deves,nicia sufletului. Singura aceasta cunos, tint,a duce la libertate s, i nemurire, care se desavârs,esc în unirea cuDumnezeirea. Mistica este de aci înainte la largul ei.

Madhusudana însemneaza „învingator sau omorâtor al gigant,ilor“. Misticii învat,a ca fiecare om trebuesa fie un învingator asupra sa însus, , asupra înclinarilor rele ale sufletului sau, dar ca aceasta biruint,a nu sepoate dobândì iara ajutorul harului dumnezeesc. Aci mistica indiana se apropie de mistica cres, tina, careînvat,a: „Dumnezeu e gata sa ajute celorce se lupta s, i nadajduesc în harul sau dupa cum ne da s, i prilej delupta, ca sa ies, im biruitori“ (Urmarea lui Isus).

Teama s, i îndoiala s, i înca s, i mai mult descurajarea lipsesc de fericirea cereasca pe cel stapânit de ele,pentruca aceasta sta în cunoas, terea adevarului din orice suflet, zice mistica.

Pentru cine cunoas, te s, i pret,ues, te numai viat,a trupeasca, ea nu mai are nici un rost când placerile ei numai pot fi gustate.

Page 14: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Inima îmi este cuprinsa de jale s, i mintea mi se opres, te în loc, nes, tiind ce trebuesa fac. Te rog dar pe tine, spune-mi, ce sa fac? Povat,ues, te-ma, caci sunt ucenicultau s, i-t,i stau la picioare.

. Nu vad ce mi-ar putea ajuta sa îndepartez grija, care-mi turbura simt,urile, chiarde as, fi eu singur stapân peste tot pamântul, ori de as, i sta mai pre sus de zei.

Povestitorul:

. As,a grai Pletosul catre Sburlitul, spaima dus,manilor catre Câs, tigatorul de vaci:„Eu nu vreau sa ma lupt“ s, i a tacut.

. Zâmbit-a prietenos Kris,na, s, i a spus, o Bharata, celui descurajat, aceste cuvinteîn mijlocul celor doua os, tiri.

Cel Prea Înalt:

. „Tu jeles, ti pe cei ce nu sunt de jelit, cu toate ca cuvintele ît,i sunt înt,elepte. Celînt,elept nu plânge nici pe mort,i nici pe vii.

. N’a fost timp în care eu s, i tu s, i tot,i aces, ti stapânitori peste oameni sa nu fi existats, i nu va fi nici un timp în care sa încetam de a exista.

. Precum sufletul, când este în trup, trece prin copilarie, tineret,e s, i batrânet,e, totastfel se va îmbraca într’un nou trup. Înt,elept,ii s, tiu aceasta în chip sigur.

. Numai alipirea de materie produce [în om], o fiu al Kuntii, frig s, i caldura,placere s, i durere. Acestea însa vin s, i se duc, caci sunt trecatoare. Suporta-lepe toate cu rabdare, o Barata.

. Barbatul care ramâne neclintit în fat,a acestora, o Taurule între barbat,i, înt,eleptulcare ramâne nepasator la durere s, i placere, acela e pregatit pentru nemurire.

Adevarata fiint,a a omului – zic misticii – sta în ceeace este dumnezeesc în el. Acesta este ves,nics, i neschimbat, nu se nas, te s, i nu moare, cum spune s, i Meister Eckhart: „În fiint,a sufletului putem vedea s, icunoas, te pe Dumnezeu s, i cu cât omul se apropie mai mult în aceasta viat,a de fiint,a sufletului prin cunos, tint,a,cu atât e mai aproape de cunoas, terea lui Dumnezeu. În tine însut,i este s, i salas, lues, te adevarul. Nimeni dinceice-l cauta în lucrurile din afara, nu-l gases, te. Pe Dumnezeu îl gasesc cu toata sigurant,a în launtrul meu“.

Page 15: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Ceeace nu exista nu poate lua fiint,a, ceea-ce are fiint,a nu poate pieri. Deosebireadintre ceeace nu exista s, i ceeace exista o cunosc ceice cunosc adevarul.

. Sa s, tii ca celce a facut lumea este ves,nic. Nimeni nu poate nimici ves,nicia.

. Trupurile sunt vremelnice, iar celce însuflet,es, te trupul e ves,nic, netrecator s, inemasurat; de aceea lupta-te, o Barata.

. Cel care socotes, te ca cineva ucide, ca s, i cel care socotes, te ca cineva poate fiucis, nu cunoas, te adevarul: nimeni nu ucide nici nu poate fi ucis.

. Nimeni nu se nas, te nici nu moare, n’a luat început s, i nici va lua cândva, ciramâne în veci ceeace e din veci s, i nu e ucis, daca i se ucide trupul.

. Cum ar putea cineva ucide sau face sa ucida, o fiu al Pritii, ceeace s, tie ca nupoate nimici, ca e ves,nic, nenascut, netrecator?

. Precum un om îs, i leapada hainele vechi s, i îmbraca altele noua, tot as,a leapadasufletul trupul cel vechiu s, i îmbraca altul nou.

. Sabia nu ranes, te sufletul, focul nul arde, apa nu-l înneaca, vântul nu-l usuca.

. El nu poate fi ranit, nu poate fi ars, nu poate fi înnecat, nu poate fi uscat. Ves,nic,de fat,a în orice loc, nestramutat, nemis,cat s, i totdeauna acelas, este el.

. Nevazut, fara întindere s, i neschimbat este în firea lui. Daca îi cunos, ti acesteînsus, iri, nu trebue sa plângi pe nimeni.

. Dar s, i daca crezi, ca el se nas, te din nou s, i moare, iaras, i nu se cade sa plângi penimeni.

Aci se vede lamurit ideea despre trecerea sufletelor dintr’un trupîntr’altul. Misticii o explica astfel:La moarte, elementele materiale care alcatuesc trupul se descompun, pentru a se asocia din nou s, i a formaalte trupuri. Exista dar o continua trasformare a trupurilor. La rândul sau, sufletul, parasind trupul, se în-toarce, dupa un oarecare timp de odihna, într’un nou trup. întruparea sau încorporarea se face incons, tient s, ipotrivit legilor sufletes, ti de mai multe ori, pânace sufletul ajunge la cons, tiint,a de sine. De acolea în colo seîntrupeaza când vrea.

Sufletul are trei feluri de însus, iri: animalice, omenes, ti s, i dumnezees, ti. Numai în virtutea celor doua dinurma, omul este o individualitate s, i are cons, tiint,a de sine. Moartea atinge numai partea animala a sufletului.O psihologie asemanatoare cu aceasta a misticii orientale se afla în urmatorul text din Paracelsus: „Omulare rat,iune îngereasca s, i animalica. Cea ves,nica este ves,nica s, i dela Dumnezeu s, i ramâne în Dumnezeu.Cea animalica este asemeni dela Dumnezeu s, i se afla în noi, dar nu e ves,nica, caci trupul moare s, i eamoare odata cu el, de oarece nimic animalic nu ramâne dupa moarte. Moartea este încetarea a ceeace esteanimalica în noi, nu a ceeace este ves,nic“.

Page 16: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Moartea pentru celce se nas, te s, i renas, terea pentru celce moare sunt cel mai sigurlucru. De aceea, nu trebue sa te întristezi de ceeace nu se poate schimba.

. Începutul s, i sfârs, itul fiint,elor este nevazut, numai viat,a lor trupeasca este vazuta.De ce te plângi de aceasta?

. Ca o minune prives, te unul sufletul, ca o minune îl trâmbit,eaza altul, ca o minuneaude al treilea vorbindu-se de el, dar niciunul din cei cari aud numai vorbindu-sede el, nu-s, i poate da seama ce este.

. În orice trup în care salas, lues, te, el nu poate fi nimicit. De aceea, nu plânge penici o fiint,a, o Barata.

. Nu sta la îndoiala, ce trebue sa faci fat,a cu datoria de a te lupta, caci nimic nueste mai de lauda pentru un ostas, ca lupta fat,is, a.

. Ostas, ii privesc o asemenea lupta ca o poarta deschisa a cerului, o fiu al Pritii,

. iar daca nu-t,i vei îndeplini aceasta datorie sfânta, ît,i vei pierde drepturile s, icinstea s, i vei fi acoperit de rus, ine,

. s, i rus, inea va ramâne asupra ta deapururi, iar pentru un om cinstit, rus, inea estemai rea decât moartea,

. s, i vitejii cari mânuesc carele de razboiu vor crede, ca tu de frica dai înapoi delalupta s, i vei fi dispret,uit de ei, cari pâna acum te-au stimat.

. As, ijderea s, i dus,manii te vor vorbi de rau s, i se vor îndoi de vitejia ta. S, i ce arputea fi mai dureros decât aceasta?

. Daca vei fi ucis în lupta, vei dobândì cerul, daca vei ies, i biruitor, vei fi stapâ-nitor pe pamânt. Scoala dar, fiu al Kuntii, s, i pornes, te la lupta.

Misticii lamuresc încarnarea asemânând-o cu asocierea s, i disocierea elementelor chimice din procesulanalizei s, i al sintezei. Precum acestea se combina întotdeauna din nou în acelas, fel dupa orice separare alor, tot astfel s, i la încarnare, elementele s, i însus, irile sufletes, ti, posedate de om într’o viat,a, se aduna din nous, i formeaza un caracter asemenea cu cel din viat,a precedenta, dar o noua individualitate.

Straduint,a sau lupta de a învinge patimile nu este nefolositoare omului nici chiar când el nu iesebiruitor, caci el moare cu cugetul împacat ca s, i-a facut datoria s, i experient,a facuta de el este ca un capitalbine plasat, cu care el începe o noua viat,a.

Page 17: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Pregates, te-te de lupta, net,inând seama nici de placere, nici de durere, nici decâs, tig, nici de paguba, nici de biruint,a, nici de înfrângere. As,a nu vei cadea înpacat.

. T, i-am spus acestea din punctul de vedere al filosofiei Sankya. Asculta acumce învat,a s, i sistemul Yoga. Daca pe acesta t,i-l vei însus, i, prin meditat,ie, te veilibera, o fiu al Pritii, de legaturile faptelor,

. s, i nu va mai fi pentru tine nici o nadejde de înalt,are, nici putint,a de cadere (prinperegrinarea sufletului). Cine îs, i însus,es, te cât de put,in din aceasta cunos, tint,a,scstpa de mare nevoie.

. Înt,elepciunea, care ramâne neschimbata, e una singura, pe când învat,aturile nes-tatorniciei sunt nesfârs, ite s, i felurite, o vlastar al Kuravilor.

. Vorbe frumoase au pe buze cei neînt,elept,i, cari se desfateaza de cuvintele Vedeis, i zic, o fiu al Pritii, ca nu e nimic mai de seama ca acelea.

. Nadejdea lor e ca pot ajunge în cer prin fapte bune s, i cred ca renas, terea e urmarea faptelor sica pastrarea datinelor religioase le aduce fericire în viat,a aceasta s, iîn cea viitoare.

. Cine se lasa amagit de aces, tia, îs, i are privirile at,intite spre fericirea pamânteascas, i cereasca, dar din învat,atura care are în sine statornicie s, i se întemeiaza peadâncirea în sine însus, nu se va împartas, i.

. Vedele se marginesc la cele trei însus, iri ale lucrurilor, tu însa, Argiuna, des-barate de aceste trei însus, iri. Desbara-te de contrazicerile firii s, i cauta linis, teaîn adevarul ves,nic, fara grija de cele materiale s, i cons, tient de tine însut,i.

. Precum lacul, în care se aduna apa din toate part,ile, poate fi de folos în multefeluri, tot as,a s, i Vedele pentru brahmanul înarmat cu cunos, tint,a.

Unicul mobil al faptelor omenes, ti, aprobat s, i recomandat de mistica, este iubirea lui Dumnezeu, pecare o gasim s, i în Urmarea lui Isus în aceste cuvinte: „Cine iubes, te pe Dumnezeu din toata inima, nu seteme de moarte, nici de osânda, nici de judecata, nici de iad, pen-truca iubirea desavârs, ita apropie pe om deDumnezeu“.

Sistem rat,ionalist de filosofie, dupa care-cunos, tint,a este totul, deci s, i mântuirea sufletului se ajungetot prin cunos, tint,a.

Yoga este sistemul de filosofie mistica, dupa care reflexiunea sau meditarea este lucrul de capetenie.Pe tarâmul pur religios, Yoga recomanda unirea cu Dumnezeu s, i se siles, te s’o realizeze în viat,a.

În acest verset se combate punctul de vedere al direct,iunii filosofice numita karma, care, în opozit,iecu yoga, învat,a ca faptele au cea mai mare valoare s, i ca deci s, i mântuirea se obt,ine prin fapte bune.

Despre acestea se trateaza mai jos, în capitolul XIV.

Page 18: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. O îndeletnicire sta în aceea ca sa faci ceeace ea ît,i impune, iar nu sa tragi foloasedin ea. Nu urmarì folosul ce ai putea trage din faptele tale, dar nici nu te da lenei.

. Fa ceeace ai de facut în cea mai deplina resemnare s, i nu te gândì la rasplata,o Biruitorule. Fii nepasator în fericire, ca s, i în nefericire. Nepasarea aceasta sechiama yoga.

. Fapta e cu mult mai pre jos decât cautarea cunos, tint,ei, o Biruitorule. Cauta-t,iscaparea în cunos, tint,a. Vai de ceice urmaresc rasplata!

. Cine cauta cunos, tint,a nu ia seama la faptele bune sau rele. Urmares, te darcunos, tint,a. Ea duce s, i la savârs, irea de fapte.

. Înt,elept,ii, cari cauta cunos, tint,a, renunt,a la rasplata faptelor s, i, liberat,i dincatus,ele renas, terilor, merg acolo unde nu e nici o suferint,a.

. Când sufletul va fi cunoscut haosul lumii atunci vei fi scârbit de ceeace pot,iînvat,a s, i ai învat,at din Cart,ile sfinte.

. S, i când cunos, tint,a ta se va împotrivi Scrierilor sfinte s, i va sta neclintita înmeditat,ie, atunci ai dobândit yoga.

Argiuna:

. Cum se poate cunoas, te, o Sburlitule, cel statornic în cunos, tint,a s, i neclintitîn meditat,ie? Cum vorbes, te cel nestramutat în cugetul sau ? Cum sta s, i cummerge?

Cel Prea Înalt:

. Cine leapada toate placerile inimii sale s, i gases, te mult,umirea numai în sine s, iprin sine, acela poarta numele de statornic în cunos, tint,a.

. Cine ramâne nezdruncinat în suferint,a s, i în bucurie, nestapânit de patima friciis, i a mâniei, acela se numes, te nestramutat în cugetul sau sau muni.

Aci yoga ia un înt,eles deosebit de cel obis,nuit, iar în versurile urmatoare (-) se pledeaza pentrusuperioritatea ei fat,a de fapta (karma).

Page 19: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Cine n’are nici o înclinare personala, cine în fericire nu simte mult,umire s, i înnefericire nu simte parere de rau, acela are cunos, tint,a adevarata.

. Cine îs, i întoarce simt,urile dela lucrurile din afara, cum îs, i strânge broascat,estoasa madularele sub t,easta, acela are cunos, tint,a statornica.

. Lucrurile ce cad sub simt,uri n’au nici un farmec pentru cel care nu le dores, te.Însus, gustul îl pierde celce renunt,a cu totul la gustare.

. Câte odata, simt,urile înfuriate târasc cu ele chiar inima înt,eleptului, o fiu alKuntii.

. Cine s, i-a învins simt,urile s, i se afunda cu supunere în dumnezeirea mea s, i cinele s, i conduce prin puterea dumnezeeasca, acela are cunos, tint,a statornica.

. Cine dimpotriva se gândes, te la placerile simt,urilor, îs, i va simt,i inima atrasa deele. Din aceasta atract,iune se nas, te pofta, iar din pofta patima.

. Din patima se nas, te orbirea mint,ii, din orbirea mint,ii turburarea t,inerii deminte, din turburarea t,inerii de minte pierderea cunos, tint,ei, iar când se pierdecunos, tint,a s, i omul e pierdut.

. Cine însa prives, te lucrurile ce cad sub simt,uri cu simt,uri care s’au desbracat deplacere s, i neplacere s, i are stapânire de sine, acela dobândes, te pacea, pentrucasufletul îi e linis, tit.

. Pacea launtrica îl scapa de orice grija, caci inima celuice a dobândit pacea vaajunge îndata la statornicie.

. Cine nu se resigneaza n’ajunge la cunos, tint,a, cine nu se resigneaza nu seadânces, te în sine, cine nu se adânces, te în sine n’are pace, cine n’are pace deunde ar putea avea bucurie?

. Mintea celuice asculta de nestatornice simt,uri este purtata încoaci s, i încolo, cao corabie pe mare, batuta de vânturi.

Procesul caderii omului în robia patimilor, expus în versul acesta s, i în cel precedent, e descris astfelde Urmarea lui Isus: „Mai întâi se nas, te în suflet cugetarea la un lucru oare care, dupa aceea o puternicaînchipuire, vine apoi placerea s, i pofta cea rea s, i în sfârs, it cedarea“.

Aproape cu aceleas, i cuvinte zugraves, te Urmarea Iui Isus starea omului nestatornic: „Precum corabialipsita de cârma e purtata de valuri încoaci s, i încolo, tot as,a omul nestatornic, care nu ramâne credincioshotarârii luate, e purtat într’o parte s, i într’alta de vântul parerilor“.

Page 20: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. De aceea, o Voinice, cine-s, i stapânes, te simt,urile în fat,a lucrurilor ce cad subsimt,uri, acela are cunos, tint,a adevarata.

. Noaptea tuturor fiint,elor este zi pentru celce are stapânire de sine s, i ziualor estenoapte pentru el.

. Precum apele se linis, tesc în nemarginitul ocean, tot astfel se potolesc în elpoftele s, i gusta pace. Nu tot as,a e cu cel mânat de placeri.

. Omul care se leapada de toate poftele s, i traes, te fara dorint,e, fara pret,uire s, i faraiubire de sine, acela dobândes, te pacea.

. Aceasta însemneaza a trai în Brahma, o fiu al Pritii. Cine a ajuns la aceasta, numai este nelinis, tit. Cine starues, te în aceasta dobândes, te, când moare, nirvana

în Brahma.

Adica contopirea cu Divinitatea.

Page 21: Bhagavad Gita - Poema indiana

IIIRESEMNAREA ÎN FAT, A FAPTELOR

Argiuna:

. „Daca, dupa parerea ta, o Cercetatorule de oameni, cunos, tint,a pret,ues, te maimult decât fapta, pentru ce atunci ma îndemni la o fapta as,a de cruda?

. Cuvintele tale cu doua înt,elesuri îmi uluesc mintea. Spune-mi hotarât, care dindoua e drumul ce duce la mântuire?“

Cel Prea înalt:

. „Cum t,i-am spus deja, o Neprihanitule, sunt în lumea aceasta doua cai ce ducla desavârs, ire: calea cunos, tint,ei, recomandata de sanchya s, i calea faptelor, re-comandata de yoga.

. Cine nu se apuca de nimic nu poate ajunge la odihna de veci. Cine nu face nimicnu poate atinge desavârs, irea.

. Nimeni nu poate exista nici macar o clipa, fara sa faca ceva, pentruca fiecareeste silit, chiar contra voint,ei de însus, irile firii sale, sa faca ceva.

. Cine împiedica organele simt,urilor sa-s, i îndepliniasca funct,iunile s, i sta în nelu-crare, iar cu inima e lipit de lucrurile ce cad sub simt,uri, acela e nebun s, i se aflape o cale gres, ita.

. Cine însa t,ine în frâu simt,urile, prin puterea rat,iunii, iar prin organele pipaituluiface ceva, fara ca totus, sa fie robit de ceeace face, acela e cu totul altfel.

. Îndeplines, te ceeace trebue, caci fapta pret,ues, te mai mult decât nelucrarea. Însas, iviat,a trupului n’ar fi cu putint,a, daca n’ai face ceva.

În acest capitol se continua expunerea învat,aturii, ca mântuirea se dobândes, te prin fapte izvorâte dinmeditat,ie sau din afundarea în Dumnezeu, sau din unirea mistica cu el, ceeace este acelas, lucru.

În realitate yoga nu recomanda faptele, ci meditat,ia ca mijloc sigur pentru mântuire. Puterea mântu-itoare a faptelor o propoveduia karma. Aci însa ne aflam în fat,a unui sistem sincretist, a sistemului karma-yoga, care pret,ues, te deopotriva s, i meditat,ia s, i faptele pornite din ea. Este întocmai învat,atura despre mân-tuire a bisericii nostre ortodoxe s, i a celei romano-catolice, ca adica omul se mântues, te prin credint,a s, i prinfapte bune, în opozit,ie cu învat,atura protestanta, ca mântuirea se obt,ine numai prin credint,a (sola fide).

„Dumnezeu nu vrea sa fim nis, te netrebnici, cari sa nu s, tim nimic, sa nu putem nimic, sa nu înt,elegemnimic“, zice Paracelsus.

Page 22: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Chiar daca nu t,inem seama de faptele ce impune datoria de a aduce jertfe, lumeatot ramâne legata de fapte. De aceea, fiu al Kuntii, fa fapte, dar nu-t,i lipi inimade ele.

. Când Ziditorul a toate a facut pe oameni s, i le-a poruncit sa aduca jertfe, le-a zis:„Datorita jertfelor va vet,i îmmult,i. Ele va vor aduce împlinirea dorint,elor.

. Prin jertfe venit,i voi în ajutorul zeilor s, i zeii într’al vostru. Ajutându-va unii pealt,ii, dobândit,i cea mai mare fericire.

. Daca venit,i în ajutorul zeilor prin jertfe, zeii va vor împlinì dorint,ele. Cine seîmpartas,es, te de cele daruite de ei, fara ca sa le dea în schimb ceva, e un hot,.

. Oamenii buni manânca numai ce ramâne dela jertfa s, i se curat,a prin aceasta deorice pacat. Cei rai, cari gatesc mâncari numai pentru ei, vor pieri.

. Fiint,ele traesc cu hrana, hrana se face din ploae, ploaia se datores, te jertfei, jertfaia nas, tere din fapta.

. Fapta izvoras, te din cuvântul Vedelor, cuvântul Vedelor din Cel ves,nic; prin ur-mare, atoate cuprinzatorul cuvânt al Vedelor îs, i are temelia în jertfa.

. As,a se învârtes, te roata împrejur s, i cine n’o pune în mis,care aci jos, duce o viat,aticaloasa, e jucaria simt,urilor s, i în zadar traes, te,

. pe când omul care se bucura în sine, care simte mult,umire de sine s, i care seîndestuleaza cu sine, nu mai are nimic de facut.

. Un asemenea om n’are în vedere nici un scop în ceeace face, nici un scop înceeace nu face s, i nu cauta în nici o fiint,a un punct de reazim pentru scopurilesale.

. Fa dar întotdeauna ceeace trebue sa faci, dar desinteresat. Cine îs, i împlines, tedatoria desinteresat, ajunge cea mai înalta treapta de desavârs, ire.

. Numai prin fapte au ajuns craiul Gianaka s, i alt,ii la desavârs, ire. Lucreaza s, i tu,ca sa fii un îndemn pentru alt,ii la împlinirea datoriei,

. caci ce face omul cel mai sus pus, aceea fac s, i ceilalt,i oameni s, i de ce se conduceel, de aceea se conduce s, i mult,imea.

Adevaratul înt,elept zice însa cu autorul Urmarii lui Isus: „În toate s, i mai pre sus de toate, sufletulmeu, odihnes, te-te deapururi în Dumnezeu, caci Dumnezeu este odihna de veci a sfint,ilor“.

Page 23: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Nu exista nimic în cele trei lumi, o fiu al Pritii, ce eu (ca Dumnezeu) as, fiîndatorat sa fac, nici nu este ceva de dobândit, pe care eu sa nul fi dobândit s, i cutoate acestea eu lucrez necontenit,

. caci, de s’ar întâmpla vreodata ca eu sa nu lucrez neobosit, oamenii ar urmapilda mea, o fiu al Pritii.

. Toate lumile ar cadea în nelucrare, daca nu mi-as, împlini lucrul meu s, i m’as,face pricina de turburare s, i de pieire a fapturilor.

. Precum cei nes, tiutori lucreaza în vederea unui interes, tot astfel cel s, tiutor catasa lucreze desinteresat, ca sa îndemne s, i pe alt,ii la aceasta, o Barata.

. Cel s, tiutor nu trebue sa turbure în cugetul lor pe cei nes, tiutori, cari lucreazapentru interes, ci sa-i îndemne sa faca orice cu voie buna, lucrând el desinteresat.

. Orice se savârs,es, te, se îndeplines, te prin jocul fort,elor naturii, dar omul, amagitde cons, tiint,a de sine, zice: Eu le-am facut.

. Cine cunoas, te însa adevarul, o Voinice, face deosebire între natura s, i putereace sta la temelia mis,carilor s, i cine cunoas, te puterile care lucreaza în puteri s, iforme, nu se t,ine legat de lucruri.

. Amagit,i de schimbarile materiei, oamenii sunt orbit,i de ele, se lenevesc s, i nu lecunosc firea. Cel s, tiutor nu se amages, te de acestea.

. Închina-mi mie toate faptele tale, avându-t,i gândul îndreptat spre Spiritul celprea înalt, s, i atunci fara nadejde s, i fara interes, vei lupta neînfricos,at.

. Cine urmeaza cu credint,a s, i fara s,ovaire aceasta învat,atura a mea, poate ajungela mântuire chiar s, i prin fapte.

. Cine este în îndoiala s, i nu urmeaza aceasta învat,atura a mea, este un ratacit s, inebun s, i merge la pieire totala.

. Înt,eleptul lucreaza potrivit firii sale. Toate fiint,ele urmeaza deasemeni firii lor.La ce ar sluji sa le împiedici?

„Daca numai o clipa n’ar rosti Dumnezeu cuvântul sau, cerul s, i pamântul ar pieri. În luminoasaoglinda a ves,niciei, în ves,nica cons, tiint,a de sine a Tatalui, îs, i creaza El o icoana a sa însas, , pe Fiul sau.În aceasta oglinda se reflecteaza toate lucrurile s, i le putem recunoas, te, nu ca creaturi, ci ca Dumnezeu înDumnezeu“, (Eckhart).

Page 24: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Fiecare organ al simt,urilor ori iubes, te ori uras, te lucrul ce are în fat,a. Nu te plecanici înaintea iubirii nici a urii, caci amândoua sunt vrajmas, ii cei mai vicleni aiomului.

. Este mai bine sa-t,i îndeplines, ti, chiar s, i mai rau datoria ta decât mai bine pe aaltuia. Da, este mai bine sa pieri îndeplinindu-t,i datoria, decât sa traes, ti s, i sa n’oîndeplines, ti.

Argiuna:

. Dar ce îndeamna pe om, chiar contra voei sale, s, i parca-l împinge cu deasila safaca rau, urmas, al lui Vris,ni?

Cel Prea înalt:

. Pofta s, i mânia, care izvorasc din patima. Învat,a sa cunos, ti pe aces, ti mistuitori s, ipustiitori dus,mani.

. Cum este focul înfas,urat de fum, cum e oglinda acoperita de praf, cum e fatulînchis de pântecele mamei, as,a este lumea învaluita de rau.

. Chiar s, tiint,a înt,eleptului este întunecata de acest vrajmas, neadormit, care iachipul poftei s, i e foc mistuitor, o fiu al Kuntii.

. Organele simt,urilor, mintea s, i inima sunt culcus,ul lui. De aci pornes, te de în-tuneca s, tiint,a s, i umbres, te sufletul.

. De aceea, înainte de toate, stapânes, te-t,i organele s, i alunga dela tine raul, careotraves, te cunos, tint,a s, i viat,a.

. Simt,urile sunt bune, mai bune decât simt,urile este însa inima, mai buna decâtinima este mintea s, i mai bun decât mintea este sufletul.

. T, ine minte dar, ca sufletul e mai bun decât inima, întares, te-l prin Sufletulsuprem s, i combate, o Voinice, acel dus,man, care se ascunde în pofta s, i e greude prins.

„Daca pe tine însut,i nu te pot,i face as,a cum ai vrea sa fii, atunci cum vrei ca altul sa fie dupa placultau?“ (Urmarea lui Isus).

„Toata lumea în cel rau zace“, zice sfântul Evanghelist Ioan (I epistola ,).

Page 25: Bhagavad Gita - Poema indiana

IVRESEMNAREA ÎN FAT, A CUNOS, TINT, EI

Cel Prea înalt:

. Aceasta ves,nica învat,atura, numita yoga, am împartas, it-o eu lui Vivasvant.Acesta a împartas, it-o lui Manu, iar Manu lui Iks,vaku.

. În felul acesta a trecut din generat,ie în generat,ie s, i a ajuns pâna la vechii înt,elept,ireges, ti, iar dupa aceea s’a pierdut cu trecerea vremii, o Biruitorule.

. Astazi ît,i împartas,esc t,ie aceasta straveche învat,atura a yogei, pentruca tu es, tiînchinatorul s, i prietenul meu. De aceea, ît,i încredint,ez aceasta adânca taina.

Argiuna:

. Tu te-ai nascut mai pe urma, iar Vivasvant mai nainte, cum sa înt,eleg dar cu-vântul tau, ca tu ai propoveduit cel dintâi aceasta învat,atura?

Cel Prea Înalt:

. De nenumarate ori, ne-am nascut pâna acum s, i eu s, i tu. Eu cunosc nas, terilemele, dar tu nu le cunos, ti pe ale tale, o Biruitorule.

. Des, i din fire eu sunt nenascut s, i ves,nic s, i stapân al tuturor fapturilor, totus, ,pentruca îmi stapânesc firea dupa voint,a, ma nasc când vreau în lumea materiei.

. Fiecare data, când legile sunt calcate în picioare s, i domnes, te nelegiuirea, eu manasc în chip omenesc.

Numai cunoas, terea de sine însus, , care se dobândes, te prin luminarea interna, împartas, ita de fiint,adumnezeeasca întrupata de nenumarate ori pentru mântuirea omului, numai aceea scapa pe om de amagireaeului, îi da libertatea spirituala s, i-l unes, te cu Dumnezeirea. Pentru o asemenea cunoas, tere faptele nu sunt opiedica.

Zeul soarelui.Manu este numele generic a înt,elept,i, cari au mântuit lumea în cele perioade ale creat,iunii,

numite, dupa numele lor, manvantara.Iks,vaku este dat aci ca întemeietorul yogei.Învat,atura despre întruparea Dumnezeirii pentru mântuirea omului se gases, te s, i în brahmanism s, i în

budism, dar în vis,nuism e capitala. Aci Vis,nu se întrupeaza de ori. Cea mai însemnata din întruparilesale este cea facuta în persoana lui Kris,na.

Page 26: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. În fiecare perioada a viet,ii lumii, eu ma nasc pentru ocrotirea celor buni s, ipieirea celor rai s, i pentru întarirea pietat,ii.

. Dumnezeeasca este nas, terea mea, dumnezeesc s, i lucrul meu. Cine cunoas, teaceasta cu adevarat, acela nu se va nas, te iaras, dupa ce va muri, ci se va unicu mine, o Argiuna.

. Mult,i sunt, cari – desbarat,i de patimi, de frica, de ura, gândind la mine, catândscaparea în mine curat,it,i prin practicarea cunos, tint,ei – se contopesc în fiint,amea.

. S, i în masura în care se întorc catre mine, în aceeas, masura îi iubesc s, i eu s, i as,asunt pretutindeni oameni cari umbla în caile mele.

. Rasplata faptelor o urmaresc oamenii s, i pentru aceasta se închina zeilor, caciiute se arata în lumea muritorilor rasplata ce urmeaza faptelor.

. Eu am facut cele patru caste s, i le-am împart,it privilegiile s, i îndatoririle. T, ineminte, eu, Cel neschimbat, sunt Facatorul tuturor.

. Faptele pe mine nu ma prihanesc, pentruca nu caut rasplata pentru ele. Cine macunoas, te astfel, nu e încatus,at de fapte.

. Înaintas, ii, cari au dorit mântuirea, as,a au lucrat. Lucreaza s, i tu cum au lucratînaintas, ii.

. Ce este „a lucra“ s, i ce „a nu lucra“? Iata o întrebare la care nici înt,elept,ii nu potraspunde. Ît,i voiu lamurì dar acea lucrare, a carei cunoas, tere izbaves, te de rau.

. Cata sa înt,elegi lucrarea s, i nelucrarea s, i ceeace se întâmpla din pricina nelu-crarii. Fiint,a lucrarii e greu de înt,eles.

. Cine vede în nelucrare lucrarea s, i în lucrare nelucrarea, acela este un înt,eleptîntre oameni, un resignat, unul care îndeplines, te toate lucrarile.

. Cine n’are nici o placere s, i nici o dorint,a în tot ce face s, i ale carui fapte sunttrecute prin focul cunoas, terii, acela este numit de cei cunoscatori înt,elept.

Cufundarea în Dumnezeire se gases, te s, i în cuvintele Mântuitorului: „Celce manânca trupul meu s, i beasângele meu, acela petrece în mine s, i eu în el“ (Ioan ,). Cufundarea în Dumnezeire nu este cufundareaîn neant, ci ies, irea din existent,a vremelnica, trecatoare s, i intrarea în existent,a ves,nica, netrecatoare. „CândDumnezeu Tatal a dat nas, tere tuturor fapturilor, mi-a dat nas, tere s, i mie, am purces din el deodata cu toatefapturile s, i am ramas totus, în el. Astfel noi, oamenii, suntem unicul sau fiu, pe care Tatal l-a nascut dinveci“, zice Meister Eckhart.

Page 27: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Cine s’a desbracat de dorint,a de rasplata a faptelor s, i e totdeauna mult,umit s, inu trage nadejde, acela, chiar daca face ceva, e ca s, i cum n’ar face nimic.

. Desbracat de orice dorint,a, cu gândurile înfrânate, departe de tot ce leaga deviat,a, unul ca acesta face numai cu trupul ceeace face s, i, des, ì lucreaza, nupacatues, te.

. Acesta e mult,umit cu ceeace-i aduce întâmplarea, sta mai presus de contrazicer-ile viet,ii, nu e stapânit de iubirea de sine, e nepasator în fericire s, i în nefericires, i, des, ì lucreaza, nu cade în vina.

. Pentru el, care n’are nici un interes, care e liber s, i cu gândul la adevaratacunos, tint,a s, i care orice fapta o prives, te ca o jertfa, nu exista fapta.

. Brahma este ofranda sa, Brahma jertfa sa, lui Brahma îi aduce olocaust s, i înBrahma se va contopì el, a carui meditat,ie este fapta lui Brahma.

. Unii dintre pios, i cinstesc jertfa ca ceva adus zeilor, alt,ii dimpotriva aduc jertfaînsas, jertfa, jertfind în focul lui Brahma (renunt,a la ea).

. Alt,ii jertfesc auzul s, i celelalte simt,uri în focul renunt,arii de sine, pe când iaras, ialt,ii jertfesc în focul simt,urilor cele auzite s, i alte lucruri ce cad sub simt,uri.

. Alt,ii jertfesc toate funct,iunile simt,urilor s, i ale suflului de viat,a în focul mistical înfrânarii de sine, care este aprins de cunos, tint,a.

. Alt,ii aduc jertfa avutul lor, sau jertfesc postind sau meditând sau studiind Vedelesau cautând cunos, tint,a.

. Alt,ii jertfesc expirat,ia inspirat,iei sau inspirat,ia expirat,iei, reducând expirat,ia s, iinspirat,ia cu gândul de a ajunge sa fie cu totul stapâni pe respirat,ie.

. Alt,ii practica cumpatarea s, i jertfesc viat,a viet,ii. Tot,i aces, tia se exerciteaza înjertfire s, i prin jertfirea lor însas, i se s, terg s, i pacatele lor.

. Cine gusta cu acest gând resturile de jertfa, se cufunda în ves,nicul Brahma.Celce nu jertfes, te, nu dobândes, te nici macar lumea aceasta, cu atât mai put,in pecealalta, o tu cel mai bun dintre Kuravi.

Aceste exercit,ii sunt începutul minunatelor probe de rabdare s, i de stapânire de sine pe care le daufachirii.

Page 28: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Sunt multe feluri de jertfe care se aduc lui Brahma celce este pretutindeni. Sas, tii, ca toate pornesc din fapta. Daca vei cunoas, te aceasta, te vei mântuì.

. Mai buna decât jertfa materiala este jertfa care consta din cunoas, tere, oBiruitorule al vrajmas, ilor. Toate jertfele la un loc s, i deodata le aduce, o fiual Pritii, cine are cunos, tint,a.

. Dobândes, ti aceasta s, tiint,a, daca te as,ezi la picioarele învat,atorului, îi pui în-trebari s, i-l slujes, ti. Înt,elept,ii, care cunosc adevarul, conduc la cunoas, terea ade-varului.

. Când vei cunoas, te adevarul, nu vei mai fi chinuit de îndoieli, o fiu al lui Pandu,caci vei vedea toate fara deosebire în tine însut,i s, i prin tine în mine.

. Chiar de ai fi omul cel mai încarcat de pacate, daca cunos, ti adevarul, plutes, tipeste marea ratacirilor, fara teama de primejdie.

. Precum focul material preface în cenus, a lemnul aprins, o Argiuna, tot as,a pref-ace faptele în cenus, a focul cunos, tint,ei.

. Nu este pe pamânt alt mijloc de curat,ire, care sa fie asemenea cunos, tint,ei s, iaceasta o afla cu vremea în sine însus, celce se desavârs,es, te în meditat,ie (yoga).

. Credinciosul ajunge la cunos, tint,a, daca o râvnes, te numai pe ea s, i daca-s, i în-frâneaza simt,urile. Când a dobândit s, tiint,a, va trece în scurta vreme la pacea deveci.

. Nes, tiutorul s, i necredinciosul, fiind stapânit,i de îndoiala, vor pieri. Nici lumeaaceasta nici pe cealalta n’o dobândes, te s, i nici o bucurie n’are, cel chinuit deîndoiala.

. Faptele nu sunt o piedeca pentru celce le jertfes, te meditat,iei s, i sfarâma îndoialaprin lumina cunos, tint,ei s, i e stapân pe sine însus, , o Pradalnicule.

. De aceea, o Barata, taie, cu sabia cunos, tint,ei, îndoiala ale carei radacini suntnes, tiint,a s, i care-t,i turbura inima, deprinde-te cu meditat,ia s, i aibi curaj.

„S, i vet,i cunoas, te adevarul s, i adevarul va va face liberi“ (Ioan ,).

Page 29: Bhagavad Gita - Poema indiana

VRENUNT, AREA LA FAPTE S, I SAVÂRS, IREA DE FAPTE

Argiuna:

. O Kris,na, tu prfcpovedues, ti renunt,area la fapte s, i în acelas, timp savârs, irea defapte. Spune-mi lamurit, care din amândoua e mai buna?

Cel Prea înalt:

. Atât renunt,area la fapte cât s, i savârs, irea de fapte duc la mântuire. Dintre amân-doua însa mai buna este savârs, irea de fapte.

. Acela renunt,a cu adevarat la fapte, care nu uras, te s, i nu poftes, te, caci, daca însufletul lui nu e nici o patima, lesne se poate desface de legaturile existent,ei.

. Numai cei nes, tiutori vorbesc de cunos, tint,a s, i fapte ca de doua lucruri deosebite.Cine are una, o are s, i pe cealalta.

. T, inta care se ajunge prin cunos, tint,a, se ajunge s, i prin fapta. Cunos, tint,a s, i faptasunt în fond una. Cine s, tie aceasta, este pe calea cea dreapta.

. Renunt,area este grea, o Voinice, pentru celce nu s’a lepadat de sine, pe cândînt,eleptul care s’a lepadat de sine ajunge us,or la Brahma.

. Pentru celce cu inima curata s’a lepadat de sine s, i are stapânire de sine s, i-s, i în-frâneaza simt,urile s, i se simte una cu tot ce exista, faptele nu sunt nici o piedeca.

. Cine se leapada de sine s, i cunoas, te adevarul, îs, i da seama, ca nu el este celcesavârs,es, te o fapta oare care. S, i daca el vede s, i aude s, i pipae s, i miroase, dacamanânca s, i merge s, i doarme s, i respira,

Faptele la care trebue sa renunt,am sunt toate cele care decurg din nes, tiint,a s, i din poftele trupes, ti.Ele sunt rele. Faptele pe care trebue sa le savârs, im sunt cele pe care ni le dicteaza mintea luminata decunoas, terea adevarului unirii tainice a omului cu Dumnezeirea.

Raportul ce se stabiles, te aci între cunos, tint,a s, i fapte este acelas, ca cel dintre credint,a s, i faptele bune,dupa învat,atura cres, tina: credint,a adevarata nu se poate sa nu se arate prin fapte bune. Deosebirea este numaica, pe când cunos, tint,a este un element sufletesc pur intelectual, care n’are întotdeauna în sine puterea de aduce la savârs, irea faptei, credint,a este produsul colaborarii intelectului cu voint,a s, i cu sentimentul s, i nu sepoate sa ramâna numai teorie, fara sa se traduca în fapte.

Page 30: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. daca vorbes, te s, i lasa sa i-se faca sau face însus, ceva, daca închide s, i deschideochii, îs, i da seama ca numai organele simt,urilor sale se îndeletnicesc cu lumeasimt,urilor.

. Cine face toate faptele sale în numele lui Brahma s, i nu se gândes, te la rasplata,acela nu se pateaza de pacat, cum nu se pateaza foaia nufarului de apa.

. Sfint,ii (yoghii), cari renunt,a la rasplata, pentru a-s, i pastra sufletul curat,savârs,esc faptele numai cu trupul, cu inima s, i cu mintea.

. Celce se leapada de sine, renunt,a la rasplata faptelor s, i dobândes, te pacea ne-trecatoare. Celce nu se leapada de sine, lucreaza sub imboldul poftelor, t,ine larasplata s, i e încatus,at de fapte.

. Sufletul cons, tient de sine salas, lues, te, vesel s, i stapân peste simt,uri, în cetatea cunoua port,i (trupul) nefacând sau îndemnând sa se faca ceva.

. Stapânul lumii nu creaza nici faptuirea nici faptele, nici legatura dintre fapta s, irasplata, ci acestea le face firea proprie fiecarei fiint,e.

. Cel atot puternic nu e cauza nici a faptelor bune nici a celor rele ale cuiva, ciîntunecarea cunos, tint,ei de catre necunos, tint,a este cauza pentru care ratacescfapturile.

. Celor în cari aceasta nes, tiint,a este înlaturata de cunos, tint,a sufletului, li se de-scopere adevarul, prin cunoas, terea de sine îns, is, i s, i ea le lumineaza ca soarele.

. Cine cunoas, te aceasta s, i se face una cu ea s, i ramâne neclintit în ea s, i o prives, teca cea mai înalta t,inta, acela merge acolo unde nu mai este întoarcere s, i pacateleîi sunt s, terse prin aceasta cunos, tint,a.

. Înt,eleptul înzestrat cu aceasta cunos, tint,a vede una s, i aceeas, în învat,atul s, i smer-itul brahman, în bou, în elefant s, i chiar s, i în câine s, i în mâncatorul de carne decâine (svapaka).

„A mânca, a bea, a priveghea, a dormi, a lucra, a se odihni s, i a îndeplini celelalte trebuint,e fires, ti esteo mare povara pentru omul pios, care dores, te sa fie liber s, i deslegat de orice pacat“, (Urmarea lui Isus).

Aci, ca s, i în versul precedent, se înlatura predestinat,ia absoluta s, i se apara liberul arbitru.„Ferice de cel pe care-l învat,a înt,elepciunea potrivit cu fiint,a ei, iar nu prin imagini trecatoare s, i prin

cuvinte“, (Urmarea lui Isus).

Page 31: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Ceice s’au deprins sa vada acelas, lucru în tot ce exista, cuceresc lumea chiar înviat,a lor pamânteasca, caci neprihanitul Brahma se afla deopotriva în toate, deaceea s, i ei se afla în Brahma.

. Nu te da cu totul bucuriei, când t,i-se întâmpla ceva placut. Daca cunos, ti peBrahma s, i ramâi neclintit în aceasta cunos, tint,a te afli în Brahma.

. Cel al carui suflet nu e robit de lumea din afara, gases, te în sine însus, ceeace-lface fericit s, i daca se lasa din tot sufletul în voia lui Brahma, dobândes, te feri-cirea netrecatoare.

. Toate bucuriile, care rasar din venirea în atingere cu lumea, sunt un izvor desuferint,a s, i au început s, i sfârs, it, o fiu al Kuntii. Înt,eleptul nu se bucura de ele.

. Cine s, tie chiar aci pe pamânt sa se desbere de legaturile trupului, de placere s, ide mânie, este cucernic s, i fericit.

. Cine gases, te în sine bucuria, mult,umirea s, i lumina, este un yoghi, e una cuBrahma s, i ajunge la topirea sa în Brahma (nirvana).

. Topirea în Brahma o ajung înt,elept,ii, daca s’au curat,it de pacate, au lepadatîndoiala, sunt stapâni peste ei îns, is, i s, i le pare bine de bunastarea tuturor fiint,elor.

. Cine sta mai presus de placere s, i de mânie, îs, i t,ine gândurile în frâu s, i secunoas, te pe sine însus, , ajunge la topirea în Brahma.

. Cine nu se lasa înrâurit de lumea din afara s, i-s, i îndreapta privirile întresprîncene, cine-s, i potrives, te inspirat,ia s, i expirat,ia s, i respira pe nas,

. cine-s, i stapânes, te, ca un sfânt, simt,urile, inima s, i mintea s, i râvnes, te numai mân-tuirea, ca cea mai înalta t,inta s, i se desface de orice dorint,e, temeri s, i patimi,acela e mântuit de veci.

Concept,iunea panteista din brahmanism se întâlnes, te adesea s, i în Bhagavad-Gita, cum e d. p. aci.„Socotes, te-te ca un oaspete s, i calator pe pamânt s, i nu lua seama la treburile lumii“, (Urmarea lui

Isus).„Siles, te-te sa-t,i departezi inima de dragostea catre cele vazute s, i sa te înalt,i catre cele nevazute; caci

cei cari asculta de simt,uri îs, i pateaza cugetul s, i pierd harul lui Dumnezeu“, (Urmarea lui Isus).Nirvana este în kris,naism ceva deosebit de ceeace este în budism. Acolo este nimicire, stingere, aci e

ceva pozitiv: starea de fericire ce simte sufletul unit cu Dumnezeirea.

Page 32: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Cine ma recunoas, te pe mine ca primitorul tuturor jertfelor s, i al pocaint,ei, cape Stapânul tuturor lumilor s, i prietenul a tot ce viaza, acela intra în odihna deveci.

„Aceasta este viat,a de veci: sa te cunoasca pe tine, unicul Dumnezeu adevarat s, i pe acel pe care tu l-aitrimis, pe Isus Cristos“ (Ioan , ).

Page 33: Bhagavad Gita - Poema indiana

VIPRACTICAREA STAPÂNIRE DE SINE

Cel Prea Înalt:

. Cine-s, i îndeplines, te datoria, fara sa se gândiasca la rasplata, este un renunt,ator,este un sfânt; nu tot as,a cel ce nu aduce jertfe s, i nu lucreaza.

. Ceeace se chiama renunt,are, este adevarata sfint,enie, caci nimeni nu se poatenumi sfânt, o fiu al lui Pandu, daca nu renunt,a la dorint,ele sale.

. Pentru piosul care vrea sa ajunga sfânt, calea este savârs, irea de fapte, iar dupace s’a facut sfânt, calea este ohihna,

. caci, când cineva nu mai are legaturi cu lumea simt,urilor s, i cu faptele, când arenunt,at la toate dorint,ele, atunci s’a ridicat la treapta de sfânt.

. Fiecare sa se stapâniasca pe sine prin sine însus, s, i sa nu se înjosiasca, de oarecefiecare îs, i este prietenul sau dus,manul sau însus, .

. Prietenul sau însus, îs, i este atunci când s’a învins pe sine prin sine; cât timp însadureaza înca dus,mania a ceeace în el nu este el însus, , îs, i este dus,manul sauînsus, .

. Sufletul celui care s’a învins pe sine s, i a ajuns la odihna este mult,umit cu sineînsus, s, i nu e turburat nici de frig nici de caldura, nici de placere nici de suferint,a,nici de cinste nici de ocara.

. Cine cauta mult,umire numai în cunos, tint,a s, i sta mai presus de lucruri s, i-s, istapânes, te simt,urile, se chiama sfânt resignat (yoghi). Cu nepasare prives, teacesta la bulgari de pamânt, la pietre s, i la aur.

. El ramâne neschimbat fat,a de prieteni s, i de tovaras, i, de indiferent,i s, i de pro-tivnici, de dus,mani s, i de rude, de buni s, i de rai. Dupa aceasta îl cunos, ti.

. Sfântul se cade sa petreaca neîncetat în singuratate, sa fie stapân pe simt,irileinimii sale, fara sa as, tepte ceva, nici sa aiba ceva.

Desavârs, ita stapânire de sine este acelas, lucru cu sfint,enia. Se expune idealul sfint,eniei kris,naiste,care sta într’o mult,ime de privat,iuni trupes, ti s, i în meditat,iune. Sfint,enia nu se poate ajunge în cursul uneisingure viet,i, ci prin straduint,a mai multor viet,i consecutive.

„Scopul viet,ii noastre ar trebui sa fie: biruint,a asupra noastra îns, ine, câs, tigarea zilnica a unei cât maimari stapâniri peste noi îns, ine s, i sporirea în bine“, (Urmarea lui Isus).

Page 34: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Într’un loc curat sa-s, i faca un scaun, nu prea înalt nici prea jos, acoperit cu opatura, cu o blana de caprioara s, i cu iarba kus,a.

. Acolo sa-s, i concentreze mintea asupra unui punct, sa opriasca mersul gândurilors, i al simt,urilor, sa se as,eze pe scaun s, i sa se exerciteze în meditat,ie, pentru a-s, icurat,i sufletul.

. Cu trunchiul, gâtul s, i capul într’una nemis,cat, sa priviasca necontenit la vârfulnasului, fara sa se uite înlaturi.

. În cea mai deplina linis, te sufleteasca s, i fara nici o teama, neclintit în juruint,a deucenic de brahman, stapân peste voint,a sa s, i cugetând la mine, sa se exercitezeîn meditare, cufundat în mine.

. Petrecând totdeauna astfel s, i stapânindu-s, i simt,urile, sfântul dobândes, te odi-hna de veci, al carei punct culminant este nirvana.

. De meditare nu se împartas,es, te nici celce manânca mult nici celce nu manâncade loc. As, ijderea, nici celce doarme prea mult nici celce veghiaza necontenit, oArgiuna.

. Cine e însa cumpatat în mâncare s, i în odihna, în plimbare s, i în lucru, în somn s, iîn veghe, se împartas,es, te de meditat,ia potolitoare de suferint,e.

. Cine îs, i înfrâneaza cugetarea s, i se gândes, te numai la eul sau superior s, i nu maidores, te nici o placere, acela poarta numele de ucenic de sfânt.

. Ca o faclie a carei flacara nu pâlpâe, pentruca e as,ezata la loc adapostit, as,a estesfântul care-s, i stapânes, te gândurile s, i s, i-a resemnat sufletul.

. Ajungerea gândirii la deplina linis, te, prin adâncirea în meditat,ie, aflareamult,umirii numai în sine, dupa ce eul a fost privit numai prin eu,

. gustarea acelei placeri fara margini, numai cu mintea înt,eleasa s, i mai presus desimt,uri, cum s, i staruirea în aceasta stare, fara abatere dela adevarul ves,nic,

. atingerea a ceeace marturises, te cugetul ca e tot ce poate fi mai înalt s, i mai bun,cum s, i staruirea în aceasta neclintit de nici o suferint,a,

Cu totul altfel este în cres, tinism. Aci „calea catre Dumnezeu trece prin us,a dragostei“, cum ziceAngelus Silesius.

Versul acesta s, i cel precedent arata, ca meditarea ceruta de Kris,na, ca condit,iune pentru mântuire, nuesclude satisfacerea trebuint,elor fires, ti ale trupului, ci recomanda numai t,inerea caii de mijloc.

Page 35: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. aceasta stare de înalt,are, în care suferint,a nu se mai poate atinge, sa s, tii capoarta numele de yoga. Acestei yoga se cade sa i-se dedea fiecare cu hotarâre s, icu staruint,a.

. Renunt,ând fara deosebire la toate placerile ce izvorasc din dorint,a, înabus, indprin voint,a cons, tienta organele simt,urilor,

. se ajunge treptat-treptat la odihna, la potolirea simt,urilor s, i a inimii s, i, daca sestarue în aceasta, la a nu mai gândi nimic.

. Când nestatornica, schimbatoarea inima vrea sa ia câmpii, trebue silita s, i adusala ascultare fat,a de suflet.

. Sfântul, care s, i-a adus inima la ascultare, gusta cea mai înalta fericire, caci nicio patima nu-l mai framânta s, i e unit cu neprihanitul Brahma.

. În felul acesta purtând grija de sufletul sau, sfântul se curat,a de pacat s, i se bucurade nemarginita fericire a unirii cu Brahma.

. Acel al carui suflet s’a unit, prin meditat,iune, cu Brahma, vede sufletul sau întoate fiint,ele s, i toate fiint,ele în sufletul sau s, i în tot locul aceeas, fiint,a.

. Pe cel care ma vede pe mine în toate lucrurile s, i toate lucrurile în mine, nu-lvoiu parasi nici eu pe el nici el pe mine.

. Cine ma recunoas, te în orice fiint,a s, i tinde spre unirea cu mine, acela locues, teîn mine, oricare ar fi starea în care s’ar afla.

. Cine vede în orice lucru aceeas, esent,a s, i nu se nelinis, tes, te daca e fericit saunefericit, acela e sfânt pe deplin (yoghi).

„Atunci simt,urile amut,esc, voint,a sufletului s, i voint,a lui Dumnezeu se contopesc, s, i se îmbrat,is,eaza cudragoste în armonie desavârs, ita. Atunci sufletul nu mai poate savârs, i decât lucrurile lui Dumnezeu, pentrucaîn el nu mai traes, te nimic altceva decât Dumnezeu. Atunci se da drumul unei saget,i, a carei durere nu sesimte. Atunci se deschide curata s, i limpedea fântâna a leacurilor harului, care lumineaza ochiul launtric,ca sa simta cu nespusa placere mângâierea cercetarii lui Dumnezeu, în care se gasesc cu prisosint,a bunurispirituale, de care nu s’a auzit vreodata, nici nu s’au propoveduit, nici nu s’au scris în vre o carte“, (MeisterEckhart).

„Cine ramâne neclintit în bucurie ca s, i în durere, nu e departe de a fi asemenea cu Dumnezeu“,(Angelus Silesius).

„Daca te-ai lepadat cu totul de tine s, i te-ai dat lui Dumnezeu, atunci ceeace faci s, i ceeace simt,i nueste al tau, ci al Dumnezeului tau, caruia te-ai încredint,at, dupa cum cuvântul nu este al celui ce-l aude, cial celui ce-l rostes, te“, (Meister Eckhart).

Page 36: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Argiuna:

. Yoga pe care o propovedues, ti tu, o Madhusudana, ca ar sta în indiferent,a, nupoate avea durata sigura din pricina nestatorniciei inimii,

. caci schimbatoare, furtunoasa, silnica s, i caprit,ioasa e inima, o Kris,na, s, i t,inereaei în frâu e tot as,a de greu de adus la îndeplinire ca s, i a pune frâu vântului.

Cel Prea înalt:

. Fara îndoiala, Viteazule, e greu sa t,ii în frâu inima, pentruca e nestatornica,totus, , prin deprindere s, i renunt,are se poate domoli, o fiu al Kuntii.

. S, tiu ca sfint,enia cu anevoie se ajunge de cel care n’are stapânire de sine, darcine e stapân pe sine însus, , o poate ajunge, daca o cauta cu tot dinadinsul.

Argiuna:

. Ce se întâmpla, o Kris,na, cu cel care are credint,a, dar nu se poate stapâni, acarui inima e nestatornica în renunt,are s, i care n’a ajuns la desavârs, ire?

. Nu va pierde el s, i lumea aceasta s, i pe cea viitoare s, i nu se va risipi ca un norgonit de vânt, pentruca a ratacit în nes, tiint,a s, i în nesigurant,a pe calea ce duce laBrahma, o Puternice?

. Aceasta îndoiala cata sa mi-o împras, tii tu cu totul, o Kris,na, caci nimeni afarade tine n’ar putea s’o împras, tie.

Cel Prea Înalt:

. Unul ca acela nu piere, o fiu al Pritii, nici in lumea aceasta nici în cealalta, cacinu poate pieri nimeni care a facut ceva bun,

„Începutul tuturor ispitelor este s,ovairea sufletului s, i put,ina încredere în Dumnezeu“, (Urmarea luiIsus).

Page 37: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. ci va intra în cerul celor drept,i s, i va petrece acolo mult,i ani; dupa aceea se vanas, te din nou într’o casa de om bun s, i fericit;

. sau se va nas, te în familia unor înt,elept,i yoghi, ceeace e cel mai greu lucru deajuns în aceasta lume.

. Atunci el va dobândì aceeas, înt,elegere pe care a avut-o în viat,a de mai nainte, ofavorit al Kuravilor, s, i de acolo va porni mai departe pe calea desavârs, irii.

. În virtutea straduint,elor sale de mai nainte, va fi înclinat, chiar contra voei sale,sa cunoasca yoga s, i va trece dela vorba la fapta.

. S, i daca va continua cu hotarâre, se va curat,i de pacate ca un sfânt s, i, dupa ce seva lamurì pe deplin prin mai multe nas, teri, va merge în sfârs, it pe calea cea preaînalta.

. Yoghi sta mai presus de ascet,i, mai presus de cei cari au numai multacunos, tint,a, mai presus chiar decât cei cari fac fapte bune. Fii dar yoghi, oArgiuna.

. Dintre tot,i yoghii mi-e mai drag cel care se cufunda în mine cu sufletul sau s, ima adora cu credint,a.

„Cu cât cineva s, tie mai mult despre Dumnezeu, cu atât se încrede mai mult în Dumnezeu s, i petrece înel, în salas,urile lui“, (Paracelsus).

„Precum sufletul este cu ochiul ochiu s, i cu urechea ureche, tot astfel s, i cu Dumnezeu este Dumnezeu.El se unes, te cu fiecare putere dumnezeeasca, cum sunt în Dumnezeu acele puteri s, i Dumnezeu se unes, te cusufletul, ca fiecare putere a sufletului. Ambele firi se contopesc s, i sufletul înceteaza sa mai fiint,eze, când îs, iatinge cea mai înalta forma de existent,a“, (Meister Eckhart).

Page 38: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Page 39: Bhagavad Gita - Poema indiana

VIIPRACTICAREA CUNOS, TINT, EI

Cel Prea înalt:

. Daca tu, o fiu al Pritii, te supui mie în spirit s, i, întemeindu-te pe mine, te daimeditat,iei, ma vei cunoas, te sigur s, i deplin. Asculta acum, anume în ce fel.

. Ît,i voiu împartas, i acum acea cunos, tint,a, acea s, tiint,a desavârs, ita, dincolo de carenu mai ramâne nimic de cunoscut aci jos pe pamânt.

. Dintr’o mie de oameni abia daca e unul care cauta desavârs, irea s, i dintre cei caricauta desavârs, irea s, i o ating, abia daca e unul care ma cunoas, te într’adevar.

. Pamântul, apa, focul, aerul s, i eterul, simt,imântul, cunos, tint,a s, i cons, tiint,a indi-viduala alcatuesc firea mea, împart,ita în opt.

. Trebue sa s, tii însa, o Puternicule, ca eu mai am o fire deosebita de aceasta, o firesuperioara, care e suflet viu s, i însuflet,es, te întreaga lume.

. Aceste doua firi ale mele sunt pântecele de mama al tuturor fiint,elor; ia bineseama, eu sunt izvorul din care t,âs,nes, te s, i în care se întoarce toata lumeafiint,elor.

. Nimic nu e mai presus de mine, o Pradalnicule. Cum atârna de at,a margaritarele,as,a atârna lumea de mine.

. Eu sunt gustul apei, o fiu al Kuntii, stralucirea lumii s, i a soarelui, silaba sfânta(om) a Vedelor, sunetul eterului, vigoarea barbat,ilor.

. Eu sunt mirosul placut al pamântului, lucirea focului, viat,a tuturor fiint,elor, as-ceza ascet,ilor.

. Eu sunt, s’o s, tii, o fiu al Pritii, samânt,a ves,nica a tuturor vietat,ilor, înt,elepciuneaînt,elept,ilor, fala celor falnici.

Kris,na descopere fiint,a sa dumnezeeasca, pe care nici un muritor n’a putut-o cunoas, te.„Toate lucrurile sunt în Dumnezeu s, i dela Dumnezeu, caci afara de el s, i fara de el nu este nimic.

Ceeace sunt în realitate fapturile, sunt în Dumnezeu, de aceea de fapt numai Dumnezeu exista. Daca ar luacineva fapturilor fiint,a data lor de Dumnezeu, ele n’ar mai fi nimic“, (Meister Eckhart).

„Sunt diferite daruri, dar acelas, Dumnezeu, care e totul în toate“, (I Corinteni , ).

Page 40: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Eu sunt taria celor tari, libera de orice pofta s, i patima, eu sunt, taur al lui Barata,iubirea din fiint,e, care nu se împotrives, te nici unei legi.

. Toate cele trei stari: a bunatat,ii, a act,iunii s, i a întunerecului din mine purced; sas, tii aceasta. Nu eu sunt din ele, ci ele din mine.

. Aceste trei stari ale însus, irilor tuturor lucrurilor orbesc lumea de nu ma cunoas, tepe mine, care sunt mai presus de ea s, i ves,nic.

. Aceasta este acea din mine nascuta s, i din însus, irile lucrurilor alcatuita amagire(maya), care cu greu poate fi înfrânta. Numai cine îs, i ia refugiul la mine poates’o biruie.

. Nu se refugiaza la mine însa facatorii de rele, patimas, ii s, i cei robit,i materiei,cari, orbit,i de amagirea cunoas, terii, îs, i pun încrederea în firile draces, ti.

. Sunt patru feluri de oameni buni cari ma cinstesc, o Argiuna: cel apasat, celsetos de cunos, tint,a, cel doritor de bine s, i cel înt,elept.

. Dintre aces, tia, înt,eleptul este cel mai de seama, pentruca e în totdeauna smerits, i cu gândul la Cel unul singur. De aceea, el ma s, i iubes, te mai mult decât orices, i eu îl iubesc pe el.

. Buni sunt tot,i aces, ti oameni, dar înt,eleptul este ca eul meu însus, , zic eu, pen-truca, cu sufletul lui smerit, nadajdues, te în mine ca ultima scapare.

. Înt,eleptul, dupa ce se nas, te de mai multe ori, se topes, te în mine. „Lumea aceastaeste Vasudeva (Kris,na)“, îs, i zice un asemenea om greu de gasit.

. Alt,ii, a caror cunos, tint,a este întunecata, când de o placere când de alta, îs, i iaurefugiul la alt,i zei, silit,i când de o nevoie când de alta a firii lor.

. Eu sunt celce dau credint,a nestramutata ori cui vrea sa cinstiasca pe zei suborice forma.

. Înarmat cu aceasta credint,a, unul ca acesta cauta sa înduplece pe un zeu s, idobândes, te dela el împlinirea dorint,elor, care de fapt pornes, te dela mine.

Dumnezeu sta mai presus de natura. Natura nu este Dumnezeu, ci manifestarea puterii dumnezees, ti.Raportul dintre natura s, i Dumnezeu se expune mai departe, în capitolul XIV.

Page 41: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Rasplata acestor oameni cu mintea marginita este mica; ceice cinstesc pe zei seduc la zei, cine ma cinstes, te pe mine, vine la mine.

. Marginit,ii aceia socotesc ca eu as, fi numai cel fara forma, care a luat forma;prea înalta, nemuritoarea, neasemanata mea fiint,a ei n’o cunosc.

. Nu oricine ma poate cunoas, te pe mine cel învaluit în vraja misterului. Aceastalume îns,elatoare nu ma cunoas, te pe mine, cel nenascut, cel ves,nic.

. Eu cunosc toate fiint,ele, o Argiuna: pe celece au fost, pe celece sunt s, i pe celecevor fi, pe mine însa nu ma cunoas, te nici una.

. Toate fiint,ele lumii create cad în gres,ala din pricina orbirii ce raspândesc poftas, i ura, o Barata.

. Oameni cari pun capat raului prin fapte pioase scapa de amagirea contrazicerilors, i ma cinstesc pe mine cu nestramutare.

. Cei cari cauta scaparea în mine s, i râvnesc izbavirea de batrânet,e s, i de moarte,ajung la cunoas, terea principiului creator (Brahman), a eului propriu s, i a oricaruilucru.

. Cine ma cunoas, te pe mine ca Cel de fat,a în fiint,e, în zei s, i în jertfe, ma vacunoas, te în duhu-i smerit s, i când se va sfârs, i.

Zeii (devas) sunt, dupa concept,iunea indiana, inteligent,e superioare, bune sau rele. Ei au viat,a foartelunga, dar nu sunt nemuritori, caci înceteaza de a mai exista odata cu sfârs, itul fiecarei perioade (manvantara)din istoria lumii. Dumnezeirea, care este unica, e mai presus de zei. Ea singura e ves,nica. „Dumnezeu nue absolutul. Absolutul, not,iunea cea mai generala, care cuprinde în sine s, i pe Dumnezeu, poarta numele deDumnezeire“, zice Meister Eckhart.

Page 42: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Page 43: Bhagavad Gita - Poema indiana

VIIILASAREA IN VOIA SPIRITULUI SUPREM

Argiuna:

. Ce este acel principiu creator (Brahman), ce este eul propriu s, i ce este lucrul, oprea înalte spirit, s, i ce este a fi de fat,a în fiint,e s, i în zei?

. S, i cum poate cineva, care e îmbracat în trup, sa fie de fat,a în jertfe, o Madhusu-dana, s, i cum pot ceice se înfrâneaza sa te cunoasca pe tine, când se sfârs,es, te cuei?

Cel Prea Înalt:

. Principiul creator este existent,a suprema s, i netrecatoare; eul propriu este fireafiecaruia s, i lucru se chiama jertfa, care este esent,a s, i începutul tuturor fiint,elor.

. Starea mea de fat,a în fiint,e este firea mea materiala, starea de fat,a în zei estesubiectul cunoscator, starea de fat,a în jertfe este eul meu îmbracat în trup, o tucel mai nobil dintre cei întrupat,i.

. Cine se gândes, te la mine în cel din urma ceas, când se desparte de trup, secufunda în fiint,a mea. Despre aceasta nu mai e nici o îndoiala;

. caci la cine gândes, te cineva în clipa din urma, când se desparte de trup, în acelase cufunda, o fiu al Kuntii, fiint,a sa prefacându-se în fiint,a aceluia.

. De aceea, îndreapta-t,i gândurile întotdeauna spre mine s, i lupta [împlinindu-t,idatoria]. Daca-t,i îndrept,i simt,urile s, i mintea spre mine, te vei topì în mine, cusigurant,a.

. Cine gândes, te, cu mintea smerita prin studiu s, i meditat,ie neîmpras, tiata, lasupremul, cerescul eu al cunos, tint,ei (Purus,a), acela se topes, te în el, o fiu alPritii.

Kris,na se identifica pe sine cu Spiritul suprem, cu Dumnezeirea s, i descrie calea pe care muritorii potajunge la nemurire, adica cum poate sa se scape cineva de reîncarnari s, i cum se poate cufunda în fiint,asuprema.

Ceeace cugeta s, i simte omul în cele din urma clipe de viat,a pamânteasca, imprima desigur o anumedirect,iune sufletului despart,it de trup. Daca gândirea s, i simt,irea sa sunt îndreptate spre spiritele superioares, i bune, sufletul sau va intra în legatura cu acele spirite. Daca sunt îndreptate spre spiritele rele, cu aceleava avea de aface. Daca sunt îndreptate spre Spiritul suprem, se va întoarce la el.

Page 44: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Cine gândes, te la cel fara început s, i fara sfârs, it, la atoate stapânitorul, la celnecuprins cu mintea, la atot t,iitorul, care nu poate fi nici într’un chip înfat,is,at s, icare lumineaza în întunerec ca soarele,

. cine se gândes, te la el, în ceasul mort,ii, cu gând neclintit, smerit s, i întarit prinvenerare s, i meditat,ie s, i cu simt,urile adunate, acela se cufunda în spiritul suprem,dumnezeesc.

. Am sa-t,i descriu pe scurt calea pe care cunoscatorii Vedelor o numesc caleanemuririi, pe care merg ceice se înfrâneaza s, i sunt fara patimi s, i pe care s, i-oaleg ceice se dedica viet,ii sfinte.

. Cine închide toate us, ile simt,urilor, îs, i stapânes, te inima, îs, i t,ine respirat,ia s, iajunge astfel la statornicie în meditat,ie,

. cine moare rostind silaba om, care închipues, te pe unicul s, i ves,nicul principiual creat,iunii s, i se gândes, te la mine, când se desparte de trup, acela merge pecalea cea dreapta.

. Cine gândes, te necontenit la mine s, i nu-s, i îndreapta gândurile spre altceva, esteun înt,elept pios s, i pentru unul ca acesta eu sunt lesne de ajuns, o fiu al Pritii.

. Cei cari au ajuns la mine, nu se mai nasc din nou în acest salas, trecator aldurerilor, caci au atins desavârs, irea cea mai înalta.

. Toate lumile, pâna la lumea principiului creator, se întorc din nou la obârs, ialor, o Argiuna, cine însa se cufunda în mine nu se mai nas, te din nou.

„Cine are în sine pe Fiul lui Dumnezeu, are viat,a, s, i cine n’are pe Fiul lui Dumnezeu în sine, n’areadevarata viat,a“, (Ioan , ).

Ceeace se percepe cu simt,urile prives, te numai pe omul din afara, pe omul trupesc, iar nu pe omullauntric sau sufletesc. Cine vrea sa sporiasca în cele sufletes, ti, sa petreaca mai mult în acestea.

Silaba om simbolizeaza adevarata existent,a, fiint,a s, i slava a Dumnezeirii. Pentru a o putea rosti înceasul mort,ii, mistica învat,a ca omul trebue sa fi ajuns la adevarata existent,a s, i sa se fi deprins sa simta însine slava dumnezeeasca.

Aceasta nu însemneaza, ca omul nu trebuie sa aiba nici o alta îndeletnicire, ci precum orice ar face,el nu uita ca traes, te s, i are cons, tiint,a de sine, tot astfel, daca e pios, gândul sau e necontenit îndreptat spreDumnezeu. Aceasta o recomanda s, i sfântul apostol Pavel, când zice: „Ori de mâncat,i, ori de bet,i, ori altcevade facet,i, toate spre slava lui Dumnezeu sa le facet,i“, cum s, i autorul Urmarii lui Isus prin cuvintele: „Dacanu-t,i pot,i aduna gândurile s, i simt,urile fara întrerupere, fa-o în tot cazul de doua ori pe zi: dimineat,a s, iseara“.

Lumile sau împarat,iile spiritelor sunt, dupa credint,a indica, în numar de s,apte. Cele din urma trei senumesc ale lui Brahma. Nici una din ele nu este ves,nica, ci dureaza cât o manvantara.

Page 45: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Cei cari s, tiu, ca o zi a lui Brahma are o mie de perioade cosmice s, i noaptea luias, ijderea, s, tiu într’adevar ce e ziua s, i noaptea.

. În zorii zilei purced din cel nevazut toate cele vazute, iar în amurg se întorc dinnou în el.

. Acest nesfârs, it s, ir de fiint,e, care se urmeaza unele pe altele, piere când vinenoaptea, o fiu al Pritii, s, i începe din nou când se ives, te ziua, însa nu prin voialor;

. dar acea substant,a, superioara, a Celui nevazut s, i ca s, i el nevazuta s, i ves,nica,nu piere ca lucrurile create.

. Aceasta substant,a simpla, care se numes, te Ves,nicie s, i care e descrisa ca scopfinal, la care cine ajunge nu se mai întoarce, este locuint,a mea suprema.

. Ea este, o fiu al Pritii, supremul subiect al cunos, tint,ei (Purus,a), la care se ajungenumai prin cucernicie. În el se cuprind toate fiint,ele s, i prin el s’a facut întreagalume.

. Ît,i voiu spune acum, o Barata, vremea în care murind înt,elept,ii se nasc din nousau nu se mai renasc.

. Se întorc în Brahma înt,elept,ii pios, i, cari mor în timpul ars, it,ei dogoritoare, ziua,în jumatatea luminoasa a lunii, în cele s,ase luni, cât soarele merge spre miazanoapte. Aceasta cale se chiama a zeilor.

. Ajung în împarat,ia luminii lunii s, i trebue sa se nasca din nou înt,elept,ii, cari morcând e timpul cet,os, noaptea, în jumatatea întunecoasa a lunii, în cele s,ase lunicât soarele merge spre miazazi. Aceasta se cheama calea stramos, ilor.

O perioada cosmica sau o viat,a a lumii era socotita ca are . de ani solari. O mie de asemeneaperioade fac .. de ani, care e lungimea unei zile a lui Brahma. Noaptea fiind considerata egala cuziua, o zi s, i o noapte a lui Brahma fac .. de ani.

Credint,a ca lumea ia nas, tere în fiecare dimineat,a a zilei lui Brahma din însas, fiint,a lui s, i ca seara seîntoarce în el sau se nimices, te, este o mos, tenire din perioada brahmanica a religiunii indiene.

În ves,nicie, în voint,a ves,nica, a existat o natura, dar a existat numai ca spirit s, i nu s, i-a manifestat fiint,adecât în oglinda voint,ei, adica în înt,elepciunea ves,nica, (Iacob Böhme).

Dupa mistici, ars, it,a ar însemna caldura dragostei, lumina ar fi lumina cunos, tint,ei, soarele de asemenisoarele înt,elepciunii, iar luna ar închipuì inteligent,a care merge sporind.

Ca s, i în versul precedent, misticii vad aci în ceat,a ratacirea, în noapte nes, tiint,a, în luna jumatateslabirea cons, tiint,ei, în mergerea soarelui spre miazazi scaderea înt,elepciunii. Aceasta interpretare s’arreferi nu numai la om, ca individ, ci s, i la omenire în genere: în perioada de aur din viat,a omenirii, soareleînt,elepciunii sta foarte sus, în cea actuala sta foarte jos,

Page 46: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Aceste doua cai, una luminoasa, cealalta întunecoasa, sunt din veci pentru lumeaviet,uitoarelor. Una duce acolo de unde nu mai e întoarcere (nirvana), cealaltaduce iaras, în lume.

. Orice înt,elept, care cunoas, te aceste doua cai, nu se poate rataci, o fiu al Pritii.De aceea, o Argiuna, îndeletnices, te-te deapururi cu meditat,iunea.

. Înt,eleptul, care s, tie aceasta, dobândes, te mai mult decât ceeace se fagadues, tecelorce citesc Vedele, aduc jertfe, practica asceza s, i dau milostenie. El ajunge laFiint,a suprema.

Page 47: Bhagavad Gita - Poema indiana

IXPRACTICAREA S, TIINT, EI ÎMPARATES, TI

S, I A TAINEI ÎMPARATES, TI

Cel Prea Înalt:

. T, ie, care ma ascult,i cu luare aminte, am sa-t,i descoper cea mai mare taina s, ianume o cunos, tint,a însot,ita de s, tiint,a, pe care, daca o ai, vei fi izbavit de rau.

. S, tiint,a împarateasca, taina împarateasca este acest prea înalt mijloc de curat,ire,us,or de priceput sfânt, us,or de îndeplinit s, i netrecator.

. Oamenii, cari nu cred aceasta învat,atura, o Învingator al dus,manilor, n’ajung lamine, ci se întorc înapoi pe calea mort,ii s, i a peregrinarii sufletelor.

. Întreaga aceasta lume s’a desfas,urat din mine cel atotsimplu. Toate fiint,ele suntcuprinse în mine dar eu în ele nu.

. S, i totus, fiint,ele nu sunt cuprinse în eul meu dumnezeesc. Aceasta este mareataina dumnezeeasca; Eu cuprind toate fiint,ele, dar nu sunt cuprins în ele, cacieu sunt facatorul lor.

. Precum vântul se simte în tot locul, dar e îngradit de spat,iu, tot as,a sunt în minetoate fiint,ele. Aceasta cata sa iei bine seama.

. Toate fiint,ele se întorc înapoi în substant,a mea, când se încheie o perioada cos-mica (kalpa) s, i le produc din nou la începutul unei noi perioade.

. Sprijinit pe firea mea materiala, eu dau din nou viat,a la toata sumedenia defiint,e, fara voia lor, ci numai prin puterea mea.

. Totus, , aceste lucruri nu-mi iau din timp, o Pradalnicule, ci stau cu totul linis, tits, i n’am de aface cu lucrurile.

S, tiint,a s, i taina împarateasca, care se descopere aci sunt ca Kris,na sau Dumnezeirea cuprinde în sinetoate fiint,ele, dar nu e cuprins de ele, pentruca el le-a creat. Cine cunoas, te aceasta s, i traes, te corespunzatorse va uni de veci cu Dumnezeirea.

Mult,i socotesc ca cea mai înalta cunos, tint,a satisfacerea curiositat,ii lor. Adevarata cunoas, tere a ade-varului sta în aceea ca adevarul este în noi îns, ine s, i ca la aflarea lui se ajunge prin credint,a. Unii vor sapriviasca s, i sa înt,eleaga lucrurile ves,nice s, i dumnezees, ti s, i sa stea în lumina ves,niciei, în timp ce inima lorse sbate între ieri s, i azi, între timp s, i spat,iu“, (Meister Eckhart).

Aceste cuvinte exprima concept,ia despre un Dumnezeu personal s, i creator al lumii. Cu aceastakris,naismul s, i vis,nuismul în genere se ridica cu mult deasupra panteismului brahmanic, des, ì nu se des-face cu totul de catus,ele lui.

Fiindca Dumnezeu este autorul legilor universale, el nu este supus nici unei legi.

Page 48: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Pentruca vreau, firea mea produce toate celece se mis,ca s, i celece nu se mis,ca.Aceasta e pricina, o fiu al Kuntii, pentru care lumea vietat,ilor nu sta pe loc.

. Cei slabi de minte nu ma iau în seama când ma îmbrac in trup, pentruca nucunosc fiint,a mea de Stapân al lumii.

. Nadejdea, faptele s, i s, tiint,a lor sunt des,erte, pentruca au în vedere prostes, te fireademonilor, care este nedumnezeeasca s, i amagitoare.

. Oamenii cu mintea luminata însa se încred în mine, o fiu al Pritii, în firea meadumnezeeasca s, i adora cu spirit statornic ceeace au cunoscut ca obârs, ie ves,nicaa tuturor fiint,elor.

. Aces, tia ma slavesc fara încetare s, i se straduesc catre mine, ma cinstesc cucredint,a s, i se roaga mie cu smerenie.

. Alt,ii ma cinstesc prin jertfa cunos, tiint,ei lor pe mine cel atotsimplu s, i care totus,ma întind în toate part,ile, în felurite chipuri.

. Eu sunt jertfa, jertfa zeilor s, i a manilor. Eu sunt sucul plantei, rugaciunea, untulde sacrificiu, focul sacrificiului s, i ceeace se sacrifica.

. Eu sunt tatal, mama, îngrijitorul s, i ziditorul acestei lumi. Eu sunt obiectulcunos, tint,ei, curat,ia, silaba om, Rig-Veda, Sama-Veda, s, i Yagiur-Veda.

. Eu sunt calea, nutritorul, stapânul, martorul, salas, luirea, scaparea, prietenul, în-ceputul s, i sfârs, itul, spat,iul s, i adapostul s, i samânt,a ves,nica.

. Eu încalzesc (ca soarele), eu opresc s, i dau ploaia, eu sunt nemurirea s, i moartea,eu sunt existent,a s, i neexistent,a.

. Pe mine ma roaga sa le deschid calea la cer cunoscatorii celor trei Vede s, i bau-torii de soma, cari s’au desbarat de rau s, i aduc jertfe. Aces, tia ajung în lumeasfânta a capeteniei zeilor s, i gusta în cer bucuria cereasca a zeilor.

. Dupa ce au gustat destul timp bucuriile lumii ceres, ti, când puterea faptelor lorbune s’a sfârs, it, se întorc din nou în lumea muritorilor. Aci, urmând rânduelilorcelor trei Vede s, i dorint,ei lor, mor din nou s, i se renasc.

S, i despre Cuvântul lui Dumnezeu întrupat în Isus Cristos zice sfântul Ioan Evanghelistul: „În lumeera s, i lumea printr’însul s’a facut s, i lumea pe dânsul nu l-a cunoscut“, (Ioan , ).

Dumnezeu este viat,a s, i lumina lumii. „Dela el, prin el s, i pentru el sunt toate“, (Romani , ).Compara psalmul .

Page 49: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Cine însa ma adora pe mine s, i nu se gândes, te la nimic altceva, dobândes, te prinmine împarat,ia de veci.

. Chiar s, i cei cari jertfesc altor zei s, i-i adora cu credint,a, tot pe mine ma adora, ofiu al Kuntii, dar fara sa s, tie,

. caci eu primesc toate jertfele, eu sunt domnul jertfelor, dar asemenea oameni numa cunosc într’adevar s, i de aceea se întorc din nou în lumea materiei.

. Cine cinstes, te pe zei, se duce la zei; cine cinstes, te pe stramos, i, se duce lastramos, i; cine cinstes, te pe demoni, se duce la demoni; cine ma cinstes, te pemine, vine la mine.

. Daca cineva îmi aduce ca prinos o frunza, o floare, un fruct, apa, dar din toatainima, s, i cu umilint,a, le primesc cu placere.

. Orice faci, orice manânci, orice jertfes, ti s, i orice darues, ti sau ît,i impui ca în-frânare, adu-le mie ca prinos, o fiu al Kuntii.

. În acest chip vei scapa de urmarile bune ori rele ale faptelor s, i te vei uni cumine, fie ca te ai lepadat de fapte ori te ai legat de ele.

. Eu sunt acelas, pentru toate fiint,ele, nu urasc pe nimeni s, i nu prefer pe nimeni,ceice ma cinstesc însa sunt în mine s, i eu în ei.

. Chiar daca unul cu purtare foarte rea ma cinstes, te pe mine s, i nimic afara demine, va fi socotit ca bun, fiindca s’a hotarât pentru adevar.

. Acesta se va îndrepta s, i va dobândì pacea de veci. Fii încredint,at, o fiu al Kuntii,ca cine ma adora pe mine cu adevarat, nu va pieri,

. Caci cine cauta scapare la mine, o fiu al Pritii, chiar daca e zamislit în pacate,sau e femeie, sau negut,ator, sau sluga, se afla pe calea cea dreapta.

. Cu atât mai mult brahmanii sfint,i s, i regii înt,elept,i. Pentruca te afli în aceastalume trecatoare s, i plina de ispite, adora-ma pe mine.

. Îndreapta-t,i gândul spre mine, înalt,a-t,i inima catre mine, jertfes, te-mi mie,adora-ma s, i astfel, plecându-te mie s, i pret,uindu-ma mai mult decât orice, tevei topì în mine.

„Adevar zic voua, ca cel ce va da un pahar de apa în numele meu, nu-s, i va pierde plata“ (Matei ,).

Page 50: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Page 51: Bhagavad Gita - Poema indiana

XVRAJA DESFAS, URARII PUTERII

. Asculta mai departe, o Puternicule, prea înalta învat,atura ce vreau sa-t,iîmpartas,esc, pentruca te iubesc s, i vreau sa te mântues, ti.

. Nici cetele zeilor, nici marii înt,elept,i nu cunosc obârs, ia mea, caci eu sunt în-ceputul zeilor s, i al înt,elept,ilor.

. Cine ma cunoas, te pe mine ca Cel nenascut s, i fara început, ca pe puterniculStapân al lumii, traes, te între oameni fara sa rataciasca s, i se curat,a de pacat.

. Mintea, cunos, tint,a, chibzuint,a, rabdarea, iubirea de adevar, stapânirea de sine,linis, tea, placerea, durerea, existent,a, frica s, i curajul,

. nevinovat,ia, sângele rece, mult,umirea, înfrânarea, darnicia, cinstea s, i rus, inea,toate aceste însus, iri ale fiint,elor purced dela mine.

. Din fiint,a mea sunt cei s,apte mari înt,elept,i mai vechi de cât lumea s, i cei patruMani sunt fiii mei spirituali, iar fiint,ele sunt creatura lor.

. Cine cunoas, te într’adevar aceasta desfas,urare a puterii mele s, i puterea mea devraja, a atins o înalta treapta a meditat,iei. Aceasta e sigur.

. Eu sunt începutul lumilor. Din mine îs, i ia fiint,a tot ce exista. Înt,elept,ii s, tiuaceasta s, i ma cinstesc cu dragoste s, i smerenie.

. Ei cugeta necontenit la mine, viat,a lor e închinata mie; între ei se încurajeaza s, ipe mine ma lauda necontenit, de aceea sunt mult,umit,i s, i fericit,i.

. Celorce se lasa în voia mea cu dragoste s, i ma adora cu suflet nefat,arnic, ledaruesc adâncimea cunos, tint,ei prin care ajung la mine,

. s, i compatimindu-i ma salas, luesc în sufletul lor s, i cu facla cunos, tint,ei împras, tiuîntunerecul nes, tiint,ei.

Kris,na, ca Dumnezeirea însas, , este acel care prin desfas,urarea sa în timp s, i în spat,iu produce tot ceexista. El este începutul, mijlocul s, i sfârs, itul tuturor fiint,elor. Tot ce este puternic s, i bun s, i frumos s, i deseama este o parte din puterea sa întreaga lume a vet,uitoarelor e o parte din fiint,a sa.

„La început era Cuvântul. . . Toate printr’însul s’au facut s, i fara de dânsul nimic nu s’a facut din câtes’au facut“, (Ioan , )

Page 52: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Argiuna:

. Tu es, ti supremul Brahma, prea înalta locuint,a, cel mai bun mijloc de curat,ire, oDoamne! Ves,nicul, cerescul suflet al totului, Tatal zeilor, Cel nenascut, Cel ceeste în tot locul.

. As,a te numesc tot,i înt,elept,ii s, i însus, Narada, dumnezeescul înt,elept, dimpreunacu Asita s, i cu Bevala s, i cu Vyasa, precum tu însut,i mi-ai spus.

. Cred ca toate acestea sunt adevarate, o Parosule, dar nici zeii nici demonii nupricep, o sfinte, obârs, ia ta.

. Numai tu singur te cunos, ti prin propria ta putere, o Fiint,a prea înalta, Facator allumilor, Stapân al totului, Dumnezeu al Dumnezeilor, atott,iitorule.

. Lamures, te-mi fara înconjur ceres, tile tale desfas,urari de puteri, de care estepatrunsa s, i facuta lumea.

. Cum te-as, putea eu cunoas, te numai cu mintea mea, o Tainicule, s, i în ce formade existent,a te as, putea pricepe, Sfinte?

. Lamures, te-mi chiar mai mult s, i mai cu deamanuntul puterea ta magica s, idesfas,urarea puterii tale, o Stapân al lumilor, caci cuvintele tale sunt mai dulcidecât ambrozia.

Cel Prea Înalt:

. Ei bine! t,i le voiu lamurì, caci ceres, ti sunt desfas,urarile mele, s, i numai în trasa-turi generale t,i-le voiu arata, pentruca fara margini e marirea mea.

. Eu sunt, o Pletosule, sufletul ce salas, lues, te în inima fiecarei fapturi. Eu suntînceputul, mijlocul s, i sfârs, itul tuturor fiint,elor.

. Eu sunt Vis,nu între Adityas, soarele stralucitor între stele, Marici între Marut,i,luna între luceferi.

Câte patru sunt înt,elept,i renumit,i din vremurile mai vechi.„Eu sunt Alfa s, i Omega, începutul s, i sfârs, itul, Cel ce a fost, este s, i va fi“, (Apocalips, , ).Vis,nu e o personificare a soarelui s, i Adityas sunt zeitat,i ale luminii.Marut,i sunt zeitat,i ale furtunii s, i Marici e una dintre ele.

Page 53: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Eu sunt Sama-Veda între Vede, Vasava între zei, inteligent,a între organelesimt,urilor, spiritul în fiint,e.

. Eu sunt Sancara între Rudras, i, Kuvera între Yaks,as, i s, i Raks,as, i, Pavaka întreVasus, i, zeescul munte Meru între munt,i.

. Între preot,i, sunt cel dintâi, Vrihaspati, o fiu al Pritii, între conducatorii de os, tisunt Skanda între ape oceanul.

. Între marii înt,elept,i eu sunt Brigu, între cuvinte silaba om, între prinoase res-ignarea, între munt,i Himalaya.

. Între pomi, eu sunt smochinul sfânt, între înt,elept,ii dumnezees, ti Narada,între gandarvas Citrarata, între ascet,i Kapila.

. Între cai, eu sunt Uccaihs, ravas, care s’a nascut odata cu amarila, întreelefant,i Airasvata, între oameni împaratul.

. Între arme, eu sunt trasnetul, între vaci Kamaduk, între amant,i Kandarpa,între târâtoare Vasuki.

Sama-Veda era folosita în cult, de aceea, din acest punct de vedere, avea întâietate fat,a de celelalteVede.

Vasava este un alt nume a lui Indra, zeul suprem al atmosferei.Rudras, ii sunt divinitat,i ale furtunii, subordonate lui Indra; Sankara sau Siva este capetenia lor.Yaks,as, ii s, i Raks,as, ii sunt genii raufacatoare; Kuvera, unul dintre ei, era zeul bogat,iilor.Vasus, ii erau zei inferiori.Muntele credint,ei s, i al lumii, în jurul caruia sunt as,ezate cele insule ale lumii s, i se învârtesc stelele.Marele preot, domnul rugaciunii, preotul între zei.Zeul razboiului.Cel mai mare înt,elept.Cuvântul mistic care t,inea locul numelui Divinitat,ii supreme, Brahma.Pomul viet,ii.

Un semizeu.Capetenia gandarvilor, adica a geniilor cari erau privit,i ca muzicant,i ceres, ti.Un cunoscut filosof, întemeietorul sistemului Sanchya.Calul lui Indra, simbolul puterii, ies, it din unda marii, când zeii au batut marea, cum se bate laptele în

putineiu.Bautura nemuririi, ambrozia.Elefantul lui Indra, simbolul înt,elepciunii s, i al maririi fizice, ies, it din mare, ca s, i calul aceluias, zeu.Arma lui Indra.Vaca cereasca, simbolul fertilitat,ii, acea care împlines, te orice dorint,a.Zeul dragostei.Regele s,erpilor, simbolul s, tiint,ei.

Page 54: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Între s,erpi, eu sunt Ananta, între mons, trii marini Varuna, între stramos, iAryaman, între judecatori Yama.

. Între daityas, eu sunt Prahlada, între ceice numara sunt timpul, între fiarelepadurii leul, între pasari vulturul.

. Eu sunt vântul între lucrurile care curat,a. Rama între viteji, delfinul între ani-malele marii, Gangele între râuri.

. Eu sunt începutul, mijlocul s, i sfârs, itul fapturilor, cunoas, terea eului suprem întrecunos, tint,e, teza celor ce disputa.

. Între litere eu sunt a, s, i înt,elesul în compunerea cuvintelor; eu sunt timpul ce nutrece, atoatet,iitorul, care e de fat,a pretutindeni.

. Eu sunt moartea care secera totul s, i nascatorul a tot ce se nas, te; între zeit,e eusunt cinstea, frumuset,ea, slava, t,inerea de minte, înt,elepciunea, statornicia s, irabdarea.

. Între imnele din Sama-Veda, eu sunt Brihatsaman, între versuri sunt gayatri,între luni Margas, irs,a s, i între anotimpuri primavara.

. Între ceice îns,eala, eu sunt jocul cu zaruri s, i stralucirea lucrurilor lucitoare; eusunt biruint,a, hotarârea s, i bunatatea celor buni.

. Între fiii lui Vris,ni, eu sunt Vasudeva, între Pandavi, Pradalnicul, între sfint,iViasa, între învat,at,i Us,ana.

Un s,arpe mitic, cu o mie de capete, simbolul inteligent,ei.Vechiul zeu vedic al cerului s, i apoi al oceanului, patria mons, trilor marini.Cel dintâi dintre stramos, i, Adam.Zeul infernului, judecatorul mort,ilor.Regele magilor, fiul demonicului urias, Hiranyakasipu.Simbolul timpului care macina tot, edax rerum.Un viteaz legendar, privit ca o întrupare a lui Kris,na.Râul sfânt, simbolul ves,niciei.Unul din cele mai însemnate imne ale Sama-Vedei.Cea mai însemnata forma de vers din Rig-Veda.Cea dintâi luna a anului s, i cea în care se culegeau fructele.

Un alt nume a lui Kris,na ca zeu al lumii.Argiuna.Celebrul autor (mitic) al Mahabharatei.Un mare poet s, i sfânt din vremurile de demult, pomenit deja în Rig-Veda.

Page 55: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Eu sunt nuiaua dascalului, viclenia învingatorului, tacerea între taine, s, tiint,aîntre s, tiutori.

. Ceeace este pentru toate vietat,ile samânt,a, aceea sunt eu, o Argiuna; nimic dintot ce se mis,ca s, i din ce nu se mis,ca, nu fiint,eaza fara mine.

. Nesfârs, ita este cereasca desfas,urare a puterilor mele, o Biruitorule, s, i t,i-am datnumai câteva pilde de ceeace ea este.

. Tot ce este puternic s, i bun, frumos s, i de seama, tot, sa s, tii, este o parte dinputerea mea.

. Dar la ce-t,i foloses, te toata aceasta felurita s, tiint,a, o Argiuna? Întreaga lume aviet,uitoarelor este o parte din fiint,a mea.

Aci întâlnim iaras, panteismul, de care autorul parea ca s’a desbarat în capitolul precedent.

Page 56: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Page 57: Bhagavad Gita - Poema indiana

XIDESCOPERIREA PERSONALITAT, II LUI DUMNEZEU

Argiuna:

. Sunt acum cu totul luminat, pentruca ai binevoit sa-mi descoperi aceasta preaînalta învat,atura mistica despre suprema cunoas, tere de sine.

. Mi-ai spus cu deamanuntul despre începutul s, i sfârs, itul lucrurilor s, i despredesavârs, irea ta netrecatoare, o fiint,a cu ochi de nufar.

. Mi-ai descris astfel fiint,a ta, o prea înalte Stapâne, fa acum sa vad dumnezeescultau chip, o Spirit prea înalt.

. Daca crezi ca este cu putint,a sa-l vad, Stapâne, atunci arata-mi, Doamne almeditat,iei, pururelnicul tau eu.

Cel Prea Înalt:

. Prives, te, fiu al Pritii, sutele s, i miile mele de chipuri felurite s, i ceres, ti, care searata în tot felul de colori s, i forme.

. Vezi pe Adityas, Vasus, Rudras, As,vini s, i Marut,i, iata, o Barata, multe chipuriminunate vazute mai’nainte.

. Iata aci de fat,a, în trupul meu, o Pletosule, întreaga lume a celorce se mis,ca s, i acelorce nu se mis,ca. E tot ce tu vrei sa vezi.

. Cu ochiul tau pamântesc însa nu ma pot,i vedea, ît,i voiu da dar un ochiu ceresc.Cu acela vei vedea suprema mea fire mistica.

Povestitorul:

. Dupa ce a grait astfel, Hari, Stapânul marei puteri magice, a aratat fecioruluiPritii supremul sau chip dumnezeesc,

În acest capitol se descrie aratarea în forma materiala a lui Hari sau Kris,na. Chipul lui este îngrozitors, i se aseamana foarte mult cu acela în care este înfat,is,at fiorosul Siva, zeul distrugerii.

Hari este un alt nume al lui Kris,na.

Page 58: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. cel cu multe guri s, i ochi, cu multe priviri minunate, cu multa podoaba cereasca,cu multe s, i de multe feluri arme ceres, ti,

. cu cununi s, i ves, tminte ceres, ti acoperit, cu miresme ceres, ti uns, Fiint,a carecuprinde în sine totul, nesfârs, ita, cu fet,e întoarse catre toate part,ile.

. Daca ar luminà deodata o mie de sori pe cer, stralucirea lor abia ar fi asemeneacu aceea a marei Fiint,e.

. Atunci vazu urmas,ul lui Pandu în trupul Dumnezeului Dumnezeilor întreagalume, care e atât de felurita în înfat,is, arile ei, ca s, i cum ar fi fost un singur lucru.

. Cuprins de mirare, cu parul zburlit, Câs, tigatorul de avut,ii îs, i pleca încet capulînaintea zeului, îs, i împreuna mâinile s, i zise:

Argiuna:

. În trupul tau, o Zeu, vad pe tot,i Dumnezeii,Vad ceata nesfârs, ita, a tot ce are viat,a,Vad pe Brahma stapânul, s,ezând pe flori de nufar,Cu chip de s,arpe genii s, i pe tot,i înt,elept,ii.

. Te vad cu mii de brat,e s, i guri s, i ochi s, i piepturi,Cu chip ce n’are margini s, i nici asemanare,Far’ de început s, i mijloc s, i fara de sfârs, it,O Zeu atotputernic s, i atotcuprinzator!

. Pe cap tu port,i coroana, în mâini ai disc s, i ghioaga,Din care se revarsa ocean de stralucire.Orbit sunt de lumina-t,i cu-a soarelui la felS, i care totul umple cu splendorile ei

. Tu es, ti Cel unul singur s, i t,inta cunos, tint,ei,Tu es, ti cârmaciul lumii s, i sufletul ei es, ti.Ca pazitorul ves,nic al ves,nicilor legi,Ca sufletul a toate s, i ves,nic te cunosc.

Nufarul este simbolul evolut,iei.

Page 59: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Nici început, nici mijloc s, i nici sfârs, it având,Cu brat,e fara numar, puteri nemarginite,Ca ochi soare s, i luna, cu luminoasa gura,De-a ta caldura, Vis,nu, patrunsa-i firea toata.

. Totul în lumea ’ntreaga s, i toate-a lumii part,iDe tine, o zeu, sunt pline. De tine unul singur.Cele trei lumi cuprinse-s de groaza când s’arataMaret,, înfricos,at, Prea Înalte, chipul tau.

. În cete nesfârs, ite, sfielnice, supuseSe apropie tot,i zeii de tronul tau ceresc,Iar sfint,ii s, i ’nt,elept,ii, strigând: „Marire t,ie“În ne’ntrecute imne, cântând, te preamaresc.

. As,vinii s, i Marut,ii, Rudras, ii s, i Vasut,ii,Tot,i zeii laolalta, tot,i Manii, Sadhyas, ii,Spre tine îs, i înalt,a privirile cu spaimaS, i ’nfiorat,i de groaza le pleaca Adhityas, ii.

. S, i de-al tau trup gigantic cu brat,e, piepturi multe,Cu ochi fara de numar s, i coapse s, i picioare,Cu guri s, i dint,i puternici s, i pântece ’nfoiateFaptura se ’nfiora s, i eu sunt prins de tremur.

. Înalt pâna la ceruri te vad, o Preamarite,Cu ochii tai de para ma umpli de cutremur,Cu gura ta din care t,âs,nesc deapururi flacari,Odihna mea s, i pacea, o Vis,nu, faci sa piara.

. Caci râsul tau e rânjet cumplit ce da fioriDe moarte cui te vede s, i gura ta-i vulcanulCe ves,nic varsa flacari. De robul tau, o rege,Al lumii ’ntregi stapân, îndura-te s, i-l iarta.

. Fiii lui Dritaras, tra ’n tine-s, i gasesc moarteaS, i mândra ostas, ime din regi alcatuita,Din Bis,ma, Drona, Karna s, i-a oastei noastre floare,Din ceice-s mai de frunte printre vitejii nos, tri.

Page 60: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Gâtlejul tau teribil s, i dint,ii tai de tigruÎi fac ca sa dispara ca într’un vârtej de mare.Din ei pe unii-i vad chiar, cu madulari stâlcite,Cum spânzura în aer, în golul dintre dint,ii-t,i.

. Cum apa’n mari se duce de râuri saltatoareS, i’n goana nebuneasca se’ntrece sa se scurga,As,a’n al tau gâtlej de para arzatoareSe pravalesc vitejii os, tirii noastre mândre.

. Ca musculit,a, care pieirea s, i-o gases, teÎn flacara luminii spre care se avânta,As,a lumile toate alearga cu pas, i repeziSpre-al tau gâtlej napraznic, ce toate le înghite.

. Ale tale guri de foc sorb viat,a cu nesat,Din tot ce-i însuflet,it, iar lumina ce ’mpras, tii,Ca s, i razele ce vers, i, în scrum preface totul.Vis,nu, as,a-i privirea ta. Deaceea es, ti tu zeu cumplit.

. O chip atât de groaznic, spune mie; Cine es, ti?Caci în fat,a ta ma plec, fii mie îndurator!S, i sa te cunosc râvnesc peste fire de aprins,Dar în felul cum te-arat,i, n’as, putea sa te pricep.

Cel Prea Înalt:

. Hei! Eu sunt timpul, care, în mersul lui nainte,Sfarâma tot în cale s, i ’n primul rând pe om.Din tot,i vitejii cari îi vezi pe-aceste câmpuriNiciunu-afar’de tine, nu va scapa cu viat,a.

. Aibi dar curaj s, i lupta cu ’ncredere ’nainte,Dus,manul nu va ’nvinge, biruitor es, ti tu.Al meu brat, este care îl culca la pamânt,Iar tu es, ti numai arma cu care-i doborât.

Page 61: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Pe Bis,ma, Drona, Karna, ca s, i pe YayagrataS, i pe ceilalt,i protivnici, eu i-am ucis deja.Pas,es, te dar nainte s, i nu te ’nfricos,a.Tot,i vor cadea ’n t,arâna. Victoria-i a ta.

Povestitorul:

. Când purtatorul de cununa, Argiuna, auzi aceste cuvinte din gura Pletosului, îs, iîmpreuna mâinile, îs, i pleca us,or capul s, i, plin de spaima s, i de respect, zise catreKris,na:

Argiuna:

. E foarte drept, o Kris,na, ca lumea sa tresalteDe mare bucurie în fat,a slavei tale,Ca demonii sa fuga cu groaza dinainte-t,i,Iar sfint,ii sa se plece cu-adânca mult,umire.

. Caci t,ie se cuvine sa te slavim deapururiMai mult chiar ca pe Brahma, din care-au ies, it toate.Pe tine, nesfârs, itul, care cuprinzi pe toateS, i es, ti dupa voint,a, sau, daca vrei, nu es, ti.

. Mai ’nalt decât tot,i zeii, din creatori întâiul,A lumii s, i-a s, tiint,ei comoara nesecata,Hotar al existent,ei, tu cel fara hotare,Cu chipuri nesfârs, ite, facut-ai tot ce este.

. Tu es, ti Varuna, Vayu, s, i Agni, Yama, luna,Tu ai chemat la viat,a pe om s, i orice fiint,a.Deaceea totu-t,i cânta, în coruri nesfârs, ite,Marire, mult,umire, cerescule Parinte.

. Marire aduce t,ie adâncul s, i’nalt,imeaS, i cerul s, i pamântul. Marire t,ie, Doamne!Taria ta-i nespusa, puterea uimitoare,As,a ca tu es, ti totul s, i toate sunt în tine.

Page 62: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. În marea-mi nes, tiint,a, t,i-am zis ades’ prieten,S, i Kris,na s, i Yadava, ca ori s, i care zeu,Recunoscând marirea-t,i de cel mai mare zeuCu mintea mea ’ncâlcita sau inima-mi us,oara.

. Daca cumva gres, it-am s, i cinstea nu t,i-am dat,Când am glumit cu alt,ii, când am s,ezut la masa,Când am fost la plimbare, ori când acasa stat-am,Te rog cu umilint,a, iertare-mi darues, te.

. Parinte a toata lumea, stapâne al viet,ii,Izvor de ’nt,elepciune, ocean de cunos, tint,a!Asemenea cu tine nu-i nimeni pe-aste lumiS, i cu a ta putere nimic nu se masoara.

. Ma plec dar înainte-t,i, ma cuceresc în totul,Ma rog cu umilint,a de mila ta cea mare:Îndura-te de mine ca mama de-a sa fica,Ca prietenul de prieten, c’amantul de-a sa draga.

. Acum sunt încântat, ca sufletu-mi putu zariA ta divina fat,a, cum n’a visat vreodata.Dar ceeace am vazut, grozav m’a ’nfricos,atS, i as, vrea sa vad acum s, i chipul tau placut.

. Sa-t,i vad pe cap cununa s, i’n mâna toroipanulS, i discul aurit purtând ca rege al tuturora.As,a mi-te arata, Stapâne a toata firea,Cu chipul blând de tata, cu inima senina.

Cel Prea Înalt:

. Chipul meu cel prea slavit, o Argiuna îl vazus, iDe marire ’nconjurat, în lumina ’nfas,urat,Cu vrajile lui toate, lumea oglindind în el,Cum dintre vii niciunul nu l-a mai vazut.

Page 63: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Nici al Vedei cititor, nici cel mai bun jertfitor,Nici celce gândes, te adânc s, i nici omul milostiv,Cum nici cel mai sfânt ascet n’au vazut cu ochii lorCe vazus, i tu, muritor, prin harul meu cel nespus.

. Gones, te fric’ acuma s, i nu pierde curajul,Ca ma vazus, i în chipul care pe om spaimânta,Caci iata vreau ca iaras, sa ma ’nfat,is,ez t,ieÎn forma care place fapturii tale s,ubrezi.

Povestitorul:

. Dupace Vasudeva grai astfel catre Argiuna, i-se arata din nou cu chipul saublând s, i marele Spirit mângâe astfel pe celce se înfricos,ase.

Argiuna:

. Pentruca te vad iaras, în chipul tau omenesc s, i blând, iata m’am linis, tit s, i mi-amvenit în fire, o Cercetatorule de oameni.

Cel Prea Înalt:

. Chipul în care tu m’ai vazut e greu de vazut. Zeii îns, is, i doresc sa ma vada cuacel chip.

. Nu prin citirea Vedelor, nici prin asceza, prin milostenie sau prin jertfe poateajunge cineva sa ma vada cum m’ai vazut tu.

. Cine însa ma cinstes, te numai pe mine s, i se lasa cu totul în voia mea, o Argiuna,poate sa ma cunoasca cum sunt eu în fiint,a mea s, i sa se cufunde în mine, oSpaima dus,manilor.

. Cine face lucrurile mele, ma cinstes, te mai mult decât orice s, i ma adora. Cine seleapada de lume s, i iubes, te toate fiint,ele, acela vine la mine, o urmas, a lui Pandu.

Aceasta însemneaza, ca Dumnezeu nu poate fi cunoscut în chip corespunzator decât prin descoperiredumnezeeasca.

Page 64: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Page 65: Bhagavad Gita - Poema indiana

XIIADORAREA LUI DUMNEZEU

Argiuna:

. Care din aceste doua categorii de oameni va ajunge mai repede la unirea cu tine:cei cari te cinstesc prin fapte s, i-t,i slujesc, ori cei cari te privesc ca Fiint,a ves,nicas, i necunoscuta s, i tind catre tine?

Cel Prea Înalt:

. Cine se adânces, te cu duhul în mine s, i-mi slujes, te astfel fara întrerupere, patrunsde cea mai vie credint,a, acela e cel mai aproape de mine.

. Cine însa adora ves,nicia, nevazutul, necunoscutul, ceeace e în tot locul,nepatrunsul, prea înnaltul, ceeace nu se schimba,

. cine-s, i stapânes, te organele simt,urilor, este indiferent fat,a de tot ce i-se întâmplas, i se bucura de fericirea oricarei fiint,e, acela ajunge cu sigurant,a la mine.

. Mai mare de cât aceasta este staruint,a celor ce-s, i îndreapta inima spre Cel ne-cunoscut, caci numai cu greu poate fi ajuns Cel necunoscut de ceice sunt întrup.

. Cine se gândes, te la mine în toate faptele sale, prives, te la mine ca la cea maiînalta t,inta a lui, se adânces, te în mine prin meditat,ie, îmi slujes, te numai mie dintoata inima,

. pe unul ca acesta îl voiu izbavi, o fiu al Pritii, din oceanul mort,ii s, i al perigrinariisufletelor.

. Îndreapta-t,i dar spre mine gândul, adânces, te-t,i spiritul în mine s, i te vei salas, luiîn mine, când vei pleca de pe pamânt. Nu te îndoi de aceasta.

În acest capitol se arata felul practic în care omul poate adora pe Dumnezeu.Aceeas, întrebare, care s’a mai pus de câteva ori: daca adica omul se mântues, te prin fapte ori prin

meditat,ie. Aci numai se mai îndulces, te, caci se întreaba, cine va ajunge mai repede la mântuire: ceice facfapte bune, sau ceice se dedau meditat,iei?

„Nu este deajuns ca lucrurile din afara sa ne fie o piedica, ci trebue sa folosim toate lucrurile pentrumântuirea noastra, oricât de straniu s, i nepotrivit ar parea aceasta. În acest mes, tes,ug trebue sa progresamnecontenit s, i niciodata sa n’ajungem la sfârs, it“, (Meister Eckhart).

Page 66: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Daca nu-t,i pot,i adâncì într’una spiritul în mine, cauta atunci, o Pradalnicule, celput,in cât pot,i mai des sa te dedai meditat,iei.

. Daca nici aceasta n’o pot,i, cauta sa lucrezi în spiritul meu, caci s, i daca faci faptebune în numele meu, ajungi la desavârs, ire.

. Daca în sfârs, it nici aceasta n’o pot,i face, înfrâneaza-t,i sufletul s, i renunt,a celput,in la rasplata faptelor,

. caci mai presus de savârs, irea de fapte bune sta cunos, tint,a, mai presus decunos, tint,a meditat,ia s, i mai presus de meditat,ie renunt,area la rasplata faptelor,iar dela renunt,are pâna la pacea deplina e numai un pas.

. Cine nu uras, te nici o vietate, e prietenos s, i compatimitor, desbracat de egoisms, i de mândrie, neschimbat în fericire s, i nefericire, rabdator,

. mult,umit, totdeauna smerit, cu suflet potolit s, i voe neclintita, gândind la minecu mintea s, i cu inima s, i mie afierosit, acela îmi e prieten.

. Celce nu turbura pe alt,ii nici nu e turburat de nimeni, celce sta mai presus debucurie, de necaz s, i de frica, acela e prietenul meu.

. Cine nu ia seama la lume s, i, curat, cinstit, cu încredere, nedescurajat, neur-marind alt scop, se lasa în voia mea, acela e prietenul meu.

. Cine nici nu se bucura nici nu uras, te, nu se întristeaza nici nu dores, te s, i seleapada de tot ce poate fi placut sau neplacut, acela e prietenul meu.

. Cine socotes, te deopotriva pe dus,man ca s, i pe prieten, cine e indiferent fat,a defrig s, i de caldura, de cinste s, i de necinste s, i nu-i robit de nimic,

. cine e nepasator în fat,a criticii ca s, i a laudei, cine-i linis, tit s, i mult,umit de oricei-se întâmpla, fara salas, , cu credint,a tare s, i resignat, acela e prietenul meu.

. Cine bea din aceasta ambrozie, pe care o dau eu, s, i ma cinstes, te staruitor s, i cucredint,a, acela e mai nainte de tot,i prietenul meu.

„Cea mai buna pocaint,a este adevarata desavârs, ire a voint,ii s, i întoarcerea la Dumnezeu“, (MeisterEckhart).

„Cea dintâi s, i cea mai mare porunca a Legii este: sa iubes, ti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima,din tot sufletul s, i din tot cugetul tau“, (Matei , −).

„Nu stat,i împotriva celui rau“, (Matei , ).

Page 67: Bhagavad Gita - Poema indiana

XIIIDEOSEBIREA DINTRE SPIRIT S, I CORP

. Corpul acesta, o fiu al Kuntii, se cheama loc, vas, pântece de mama, iar ceeaceare în el cons, tiint,a se chiama de cei s, tiutori cunoscator al locului, al vasului, alpântecelui de mama, sau spirit.

. O Barata, sa s, tii ca eu, spiritul, sunt în toate lucrurile. Adevarata cunos, tint,a estecunoas, terea spiritului s, i a corpului sau a materiei.

. Asculta dela mine pe scurt ce este corpul sau materia, ce fel este, ce însus, iri ares, i de unde vine, cum s, i ce este spiritul s, i care e puterea lui.

. Toate acestea au fost adesea cântate cu deamanuntul de înt,elept,i într’unele dinimnele vedice s, i expuse temeinic s, i limpede în versurile Brahmasutrei.

. Elementele materiale, cons, tiint,a individuala, rat,iunea s, i fiint,a nemanifestata,cele zece organe ale simt,urilor, organul spiritului s, i cele cinci percept,iuni alesimt,urilor,

. dorint,a, ura, placerea, durerea, simt,irea, cons, tiint,a s, i voint,a sunt pe scurt ceeacese numes, te corp, materie sau natura s, i schimbatoarele lui forme.

. Modestia, sinceritatea, nevinovat,ia, rabdarea, dreptatea, respectul fat,a de ceimai mari, curat,ia statornicia, stapânirea de sine,

. renunt,area la cele materiale, desbararea de cons, tiint,a de sine, linis, tea sufleteascaîn suferint,a, nas, terea, moartea, batrânet,ea, boala,

. nealipirea de lume, nealipirea de sot,ie, de fiu, de patrie s, i de cele asemenea,nepierderea cumpatului în împrejurari fericite ca s, i în cele nefericite,

. adorarea mea statornica, fara a mai adora pe altcineva, singuratatea, necautareaprieteniei oamenilor s, i a petrecerilor,

Aci facem cunos, tint,a cu o buna parte din fizica, psihologia, teoria cunos, tint,ei s, i metafizica indiana,întru cât vin în atingere cu problema mântuirii s, i din punctul de vedere al acesteea privite.

Cunoas, terea spiritului s, i a materiei în unul s, i acelas, timp, cum s, i a raportului dintre ele meritaîntr’adevar numele de cunos, tint,a adevarata sau s, tiint,a.

Psihologia indiana este foarte complicata. Organele simt,urilor, în numar de zece, se împart în doua:organe de intuit,ie s, i organe de act,iune. La cele dintâi se numara: vazul, auzul, mirosul, gustul s, i simt,irea.La cele de al doilea se socotesc: cuvântul, apucatul, mersul, des,ertarea pântecelui s, i zamislirea. Mai presusde acestea sta, ca organ central, simt,ul intern (manas).

Page 68: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. statornicia în cunoas, terea Eului suprem s, i pret,uirea ca scop a cunoas, terii ade-varului, acestea se numesc s, tiint,a sau cunos, tint,a, iar contrariul lor nes, tiint,a.

. Ît,i voiu spune acum ce trebue sa cunoasca cineva peste acestea, ca sa poatadobândì nemurirea. Trebue sa cunoasca pe supremul Brahma (Parabrahma), celfara de început s, i care nu e numit nici existent,a, nici neexistent,a,

. ale carui mâini s, i picioare, ochi, capete s, i guri sunt în tot locul, aud s, i vad totuls, i care cuprinde în sine lumea în care salas, lues, te.

. El straluces, te în puterea tuturor simt,urilor s, i totus, e mai presus de simt,uri, nu elegat de nimic s, i totus, poarta în sine totul, n’are însus, irile naturii s, i totus, gustas, i se bucura de însus, irile firii sale,

. este mai presus de fiint,e s, i locues, te în toate, este mis,cat s, i nemis,cat totodata.Fiind prea spiritual, nu poate fi cunoscut, e departe s, i totus, i aproape.

. Nu e împart,it în fiint,e, dar lucreaza ca s, i cum ar fi împart,it. E cunoscut ca t,iitorultuturor lucrurilor, distrugatorul s, i producatorul lor din nou.

. Este lumina corpurilor luminoase s, i mai presus de întunerec. El este cunos, tint,a,cunoscatorul s, i obiectul adevaratei cunos, tint,e, care e în inima tuturor.

. Cu aceasta t,i-am aratat ce este corpul sau materia, cunos, tint,a s, i cunos, tint,a maiînalta sau supracunos, tint,a. Cine ma adora pe mine s, i cunoas, te aceasta, va fi unacu mine.

. Sa s, tii, ca atât fiint,a materiei cât s, i spiritul sunt fara început. As, ijderea sa s, tii,ca varietatea formelor s, i a însus, irilor materiei provine din materie.

. În act,iunea felurita a organelor, prin care natura lucreaza s, i produce, sta cauzafenomenelor, iar spiritul este pricina ca simt,im placere s, i durere.

. Spiritul care lucreaza în natura materiala se serves, te de însus, irile ce provindin firea fiint,elor. Unirea spiritului cu însus, irile materiei este cauza produceriibinelui s, i a raului.

. Privitor, Îngaduitor, T, iitor, Stapân s, i Eu suprem, sunt numele ce se dau prea înal-tului Spirit al lumii. El este puterea zamislitoare s, i roditoare, principiul supremîn întreaga natura.

„Dumnezeu salas, lues, te într’o lumina catre care nu duce nici un drum. Cine n’are în sine aceastalumina, acela nu-l va vedea niciodata“, zice Angelus Silesius.

Page 69: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Cine înt,elege astfel spiritul s, i materia cu însus, irile ei, nu se va mai renas, te.

. Unii ajung prin contemplat,iune launtrica la privirea sufletului, alt,ii ajung sa-lcunoasca prin cugetare adânca s, i iaras, alt,ii prin practicarea faptelor bune.

. Alt,ii în sfârs, it, cari n’ajung la cunos, tint,a pe aceste cai, aud adevarul dela alt,iis, i-l pret,uesc. S, i aces, tia se izbavesc de moarte, daca se t,in de ceeace au auzit.

. Ori unde ia nas, tere o fiint,a, fie mis,catoare fie nemis,catoare, sa s, tii ca se faceprin unirea spiritului cu materia, o Barata.

. Cine vede în toate lucrurile trecatoare pe zeul suprem, cel unic, cel ves,nic, acelavede bine;

. caci, vazând ca salas, lues, te pretutindeni Dumnezeul unic, nu se va ranì el pe elînsus, , s, i astfel va merge pe calea cea dreapta.

. Vede bine s, i cel care îs, i da seama, ca tot ce se produce în natura, se face denatura s, i ca sufletul n’are aci nici un amestec.

. Cine însa înt,elege, ca felurimea acestor doua categorii de lucruri sta în unitates, i ca-s, i are obârs, ia numai în Cel unul singur, acela intra în Brahma.

. Sufletul suprem al lumii, care este fara început s, i n’are nici una din însus, irilemateriei, nu lucreaza singur s, i nu-s, i prihanes, te curat,ia lui dumnezeeasca, dacase întrupeaza, o fiu al Kuntii.

. Precum eterul, care se gases, te în toate corpurile, nu se pângares, te, mult,amitaspiritualitat,ii lui, tot astfel nu se pângares, te Sufletul dumnezeesc de corpurile încare intra.

. Cum lumineaza soarele toata lumea, as,a lumineaza spiritul materia, o Barata.

. Cine cunoas, te, cu ochiul cunos, tint,ei deosebirea dintre spirit s, i materie, ca s, icalea pentru izbavirea fiint,elor din legaturile materiei, acela se topes, te în celPrea Înalt.

În versul acesta s, i în cel precedent se cuprinde temelia mistica s, i filosofica a moralei altruiste indiene.Fiint,a materiei este tot as,a de misterioasa s, i anevoie de cunoscut ca s, i a spiritului. Tot ce se cunoas, te

de s, tiint,ele experimentale s, i de observat,ie despre materie se reduce numai la însus, irile ei. Plecând delaaceasta constatare, filosofia indiana – s, i mistica în deosebi – învat,a, ca spiritul, materia s, i fort,a sau energia,sunt în ultima analiza numai forme de manifestare a ceva superior s, i unic, care poarta numele de, akasa =camera memoriala a naturii“.

Page 70: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Page 71: Bhagavad Gita - Poema indiana

XIVCELE TREI ÎNSUS, IRI ALE LUCRURILOR

Cel Prea Înalt:

. Ca culme, ît,i voiu descoperi acum marele adevar, s, tiint,a cea mai înalta dintretoate s, tiint,ele, prin a carei cunoas, tere sfint,ii au trecut de aci la desavârs, ireadeplina.

. Sprijinit,i pe aceasta s, tiint,a s, i contopindu-se cu fiint,a mea, aces, tia nu se vor mairenas, te la o noua creare a lumii, nici nu se vor teme de sfârs, itul lumii.

. Pântecele meu zamislitor este materia. În ea îmi pun eu samânt,a din care se nasctoate fiint,ele, o Barata.

. Ori care ar îi formele pe care le au trupurile pamântes, ti, materia este pânteceledin care ele se nasc, iar eu sunt tatal zamislitor.

. Sattva, ragias s, i tamas sunt cele trei însus, iri ce decurg din materie s, i prin careSpiritul ves,nic e legat de corp, cât timp e întrupat.

. Dintre acestea, sattva (bunatate, lumina, veselie), care este luminoasa s, i curata,pentruca are fire nepatata, leaga prin legatura fericirii s, i a cunos, tint,ei.

. Ragias (patima, pofta, foc) este prin firea ei patima s, i se nas, te din patima s, ileaga sufletul, s’o s, tii, prin fapte, o fiu al Kuntii.

Origina materiei este Dumnezeirea s, i toate lucrurile pamântes, ti sunt din materie. Materia are treiînsus, iri, carora este supus s, i spiritul cât timp este legat de trup. Dupa cum sufletul lucreaza sub imperiuluneea sau alteea din aceste trei însus, iri, avem trei feluri de fapte. Numai cine se ridica mai presus de acesteînsus, iri, prin anume acte morale s, i practici mistice s, i se cufunda în Dumnezeire, numai acela scapa derenas, teri s, i devine nemuritor. Dumnezeirea sta mai presus de aceste însus, iri. Ea nu e nici buna nici rea.Lumea zeilor are cea mai înalta însus, ire, bunatatea; a spiritelor are însus, irea mijlocie, patima; iar lumeapamânteasca are însus, irea cea mai de jos, întunerecul.

Precum pentru cunoas, terea lucrurilor materiale este nevoie de experient,a, tot astfel s, i pentrucunoas, terea celor spirituale nu este deajuns speculat,iunea, ci trebue s, i experient,a, trebue un organ prin caresa se aduca la îndeplinire. Aceasta este cunos, tint,a spirituala. Cine este lipsit de aceasta facultate sufleteascanu se poate înalt,a la cunoas, terea lui Dumnezeu s, i a lucrurilor spirituale.

„Sufletul este fara întindere s, i imaterial. El patrunde trupul s, i se afla raspândit deopotriva, întreg s, inedespart,it, în toate part,ile trupului“, zice Meister Eckhart. „Sufletul – zice acelas, – este substant,a rat,ionalas, i activa. Totus, nu se poate zice: sufletul meu face aceasta sau aceea, caci sufletul numai dimpreuna cutrupul constitue pe om. Sufletul este însa puterea superioara, iar nu trupul, care fara suflet e lipsit de viat,a“.

Page 72: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Tamas (întunerec, jale, prostie) izvoras, te din nes, tiint,a s, i amet,es, te sufletele în-trupate. Ea leaga sufletul prin nes, tiint,a, prin lene s, i prin nepricepere.

. Sattva aduce dupa sine placere, ragias fapte, o Barata, pe când tamasîmbrobodes, te cons, tiint,a s, i duce la orbire.

. Când ragias s, i tamas sunt nabus, ite, domnes, te în lume sattva. Când apun ragiass, i sattva, stapânes, te tamas, iar când dispar tamas s, i sattva, e la putere ragias.

. Când prin toate us, ile simt,urilor patrunde în trup lumina cunos, tint,ei, atunci sas, tii, ca sattva stapânes, te.

. Lacomia, încapat,ânarea, neastâmparul, nelinis, tea s, i pofta sunt patimile ce sevad, când troneaza ragias.

. Întunecarea mint,ii, trândavia, nepasarea, neghiobia s, i îndoiala se arata, cânddomnes, te tamas.

. Când se desparte de trup un suflet, în care a dictat sattva, acela ajunge în lumeaneprihanita a marilor înt,elept,i.

. Când moare cineva, care în viat,a s’a condus de ragias, se nas, te din nou în lumeaoamenilor legat,i de fapte; iar când moare unul, care s’a condus în viat,a de tamas,se nas, te din nou în rândul netrebnicilor.

. Roada unei fapte bune are însus, irea de sattva s, i e neprihanita; roada produsa deragias este suferint,a, iar cea produsa de tamas este nes, tiint,a.

. Din sattva ia nas, tere s, tiint,a, din ragias pofta, iar din tamas lipsa de chibzuint,a,amagirea de sine s, i nes, tiint,a.

. Cei cari au însus, irea sattva se înalt,a, cei cari o au pe cea de ragias ramân înmijloc, iar cei atins, i de urâta însus, ire tamas cad mai jos.

În deplina armonie cu cuvintele lui Eckhart: „Nu unitatea originara, ci cea restabilita dupa cadere,este tipul cel adevarat al creat,iunii“, mistica indiana învat,a, ca ideile de pacat original s, i de reîncarnarea sufletelor sunt o condit,iune neaparat necesara pentru desfas,urarea individualitat,ii omenes, ti. Numai princaderea în pacat a întregei omeniri, a putut omul, ca individ, sa cunoasca întunerecul sufletesc, sa se os-teneasca sa-l birue prin lumina din sânul sau s, i sa ajunga astfel un pret,ios colaborator al lui Dumnezeu.Trebuia dar ca el, omul, sa cada sub stapânia materiei, pentru ca sa poata cunoas, te legile de care ea seconduce s, i sa învet,e astfel cum sa fie domn al naturii. Pentru înfaptuirea acestei stralucite biruint,e nu estedeajuns o singura viat,a pe pamânt, ci e nevoie de un întreg s, ir de încarnari pe diferite planete.

Fiecare lucru tinde sa se întoarca la obârs, ie. Spiritul tinde în sus s, i-s, i gases, te odihna în Dumnezeu;pasiunile tind la satisfacerea lor pe care o gasesc în act,iune; iar ceeace este material tinde catre pamânt.

Page 73: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Cine cunoas, te, ca în el lucreaza numai cele trei însus, iri ale lucrurilor s, i-s, i daseama s, i de ceeace este mai presus de aceste însus, iri, acela se contopes, te cufiint,a mea.

. Sufletul întrupat, care se desface de aceste trei însus, iri, nedespart,ite de trup,scapa de renas, tere, de moarte, de batrânet,e s, i de suferint,a s, i devine nemuritor.

Argiuna:

. Dupa ce poate fi cunoscut, o Stapâne, cel care s’a desbarat de aceste trei însus, iriale lucrurilor? Ce fel e purtarea lui s, i cum ajunge sa se desfaca de aceste treiînsus, iri ale firii sale?

Cel Prea Înalt:

. Cine nu uras, te s, tiint,a, faptele s, i prostia, când le are, s, i nu le dores, te când îilipsesc;

. cine nu se turbura de prezent,a acestor trei însus, iri, ci sta de o parte s, i le prives, tecu nepasare s, i ca s, i cum nici n’ar fi s, i-s, i zice: „Ele îs, i merg drumul lor“;

. cine pret,ues, te deopotriva placerea s, i durerea, bulgarele de pamânt, piatra s, i au-rul, lucrurile vrednice de iubire ca s, i cele vrednice de ura, cine sta neclintit înhotarârile sale s, i nu e mis,cat nici de lauda nici de hula;

. cine nu cauta cinste s, i nu se teme de necinste; cine sta indiferent între prietenis, i dus,mani s, i renunt,a la orice îndeletnicire personala, acela se cheama biruitoral firii.

. Cine ma cinstes, te în chip statornic numai pe mine s, i a învins cele trei însus, iri, evrednic de împartas, ire cu Brahma;

. caci eu sunt locuint,a pururelnica a lui Brahma, comoara nemuririi ves,nice, alegii neschimbatoare s, i a fericirii depline.

Un asemenea om s’a desbracat de personalitate sau e mai presus de ea s, i nu mai este el cel caregândes, te, voes, te s, i lucreaza, ci – cum zice sfântul apostol Pavel – Duhul lui Dumnezeu lucreaza prin el, (ICorinteni , ).

„Este o nebunie a vâna onoruri lumes, ti s, i a tinde sa te ridici mai sus decât alt,ii. înt,elept,ii se mult,umescsa nu fie cunoscut,i“, (Urmarea lui Isus).

Page 74: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Page 75: Bhagavad Gita - Poema indiana

XVDESPRE SPIRITUL SUPREM

. Se zice, ca smochinul sfânt îs, i are radacinile în cer, iar ramurile i-se întind pepamânt. Cine pricepe noima acestei asemanari s, i cunoas, te acest pom, pricepe s, irostul Vedelor.

. În sus s, i în jos se întind cracile lui, a caror seva sunt cele trei însus, iri ale lu-crurilor; cracile sunt lucrurile materiale; radacinile se t,in prin faptele pe care lefac oamenii.

. Înfat,is,area sa nu poate fi cunoscuta pe pamânt, precum nici începutul s, i sfârs, itul,fiint,a s, i structura lui. Cine izbutes, te sa taie cu sabia duhului acest pom s, i puter-nicele lui radacini,

. acela gases, te locul de unde nu se mai întorc ceice au ajuns acolo, vreau sa zic,izvorul fara început din care curge întreaga viat,a.

. Cine nu e robit de mândrie s, i de amagire, cine a învins înclinarea spre rau, cinese lasa cu totul în voia Spiritului suprem s, i nu mai are nici o pofta, nici nu eturburat de acele doua lucruri protivnice, care se chiama placere s, i suferint,a,acela a scapat de ratacire s, i merge în locul cel prea înalt.

. Acolo nu lumineaza nici soarele, nici luna, nici focul; cine ajunge acolo nu maivine înapoi; acolo-i locuint,a mea.

Tot ce este lume este manifestarea fiint,ei sau puterii Spiritului suprem, care este nu numai creatorul,ci s, i pronietorul totului. Nu ori cine însa cunoas, te aceasta, ci numai cei înt,elept,i, a caror minte este luminatade Dumnezeire.

Misticii vad în misticul smochin sfânt icoana viet,ii omenes, ti. Rasarit din lumina, spiritul omenesc, elegat de materie s, i prin aceasta robit întunerecului, cât timp este unit cu trupul. El se ridica însa treptat dinaceasta stare, prin evolut,iune s, i reîncarnare, catre cons, tiint,a obârs, iei sale superioare. Ceeace t,ine spiritullegat de pamânt s, i-l constrânge sa se renasca adesea sunt faptele pe care el le savârs,es, te dimpreuna cu trupulîn chip cons, tient s, i de bunatate.

Scopul moralei inspirate de religiunea lui Kris,na – de altfel ca s, i al celei brahmanice s, i budiste – nueste numai de a face pe om bun, moral, virtuos, ci de a-l conduce la complecta lepadare de sine, de eulsau, fie acesta considerat bun sau rau, nu importa, s, i de a trezi în el viat,a dumnezeeasca, cons, tiint,a ca în eltraes, te Dumnezeu, ca el este, sau mai exact, poate fi, una cu Dumnezeu.

Page 76: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. O nemuritoare particica din mine s’a prefacut în lumea vietat,ilor în suflet indi-vidual s, i trage la sine cele cinci simt,uri s, i voint,a, care t,in de materie.

. Când aceasta particica a Spiritului suprem intra într’un trup sau iese din el, iacu sine sufletul individual, cum ia vântul mirosul florilor pe care le atinge.

. Punând stapânire pe ureche, ochiu, simt,, miros s, i gust, ca s, i pe inima, particicaaceea înfiripeaza o legatura între ea s, i lumea materiala.

. Cei orbit,i n’o vad când se duce sau vine, ori când ia parte la existent,a, fiindunita cu însus, irile lucrurilor; cei cari au ochiul cunos, tint,ei o vad însa.

. Înt,elept,ii pios, i o vad cum salas, lues, te în ei daca îs, i dau osteneala, dar cei cusuflet nepregatit n’o vad, ori cât s’ar stradui.

. Stralucirea din soare, care lumineaza toata lumea, ca s, i cea din luna s, i foc, estea mea.

. Patrunzând în pamânt, eu t,in toate fiint,ele prin puterea mea; eu fac sa aiba viat,aplantele, eu dau sucul Somei.

. Ca foc, eu patrund în trupul viet,uitoarelor s, i, ajutat de inspirare s, i expirare, facsa se mistue cele patru feluri de hrana.

. Tronul meu e în inima fiecaruia. Dela mine pornesc t,inerea de minte, cunos, tint,as, i rat,iunea. Despre mine vorbesc Vedele. Eu sunt autorul Vedantei s, i cunosca-torul Vedei.

. În lume sunt doua feluri de substant,a: trecatoare s, i netrecatoare. Cea trecatoarecuprinde în sine toate fiint,ele, cea netrecatoare este Stapânul totului.

Aceasta particica dumnezeeasca este ceeace formeaza individualitatea spirituala a fiecarui om. Divini-tatea este dar fat,a de totalitatea oamenilor ceeace este persoana autorului fat,a de diferitele roluri pe care elle joaca: una s, i aceeas, în realitate, diferita în aparent,a, ca mod de manifestare.

De vremece totul este facut de Spiritul suprem s, i este o manifestare a lui, urmeaza ca tot ce e facutare viat,a s, i cons, tiint,a într’un anumit grad. La minerale, viat,a s, i cons, tiint,a se arata prin atract,iune, coeziune,afinitatea chimica, etc.; la plante se arata prin preferint,a lor pentru anumite elemente nutritive s, i prin unelemis,cari de con-tract,iune, etc.; la animale se arata prin toate manifestarile viet,ii zise animalice s, i instinctive,iar la om, pe lânga acestea, s, i prin rat,iune s, i cons, tiint,a mai desvoltata.

Acestea sunt: ceeace se bea, ceeace se linge, ceea ce se mesteca s, i ceeace se înghite.Trecatoare sau divizibila este lumea materiala, care are trei însus, iri: nume, caracter s, i forma. Netreca-

toare sau indivizibile sunt: existent,a, rat,iunea s, i fericirea. As,a socotes, te înt,elepciunea indica.

Page 77: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. E însa o alta substant,a s, i mai înalta, Spiritul suprem al lumii, care, ca Stapânulves,nic, strabate s, i t,ine câte trele lumile.

. Pentruca eu stau mai pre sus de ceeace este trecator, ca s, i de ceeace este ne-trecator, pentru ca sunt Cel Prea Înalt, de aceea sunt cinstit de oameni s, i de Vedeca Spiritul suprem.

. Cine ma cunoas, te într’adevar ca cea mai înalta existent,a, acela s, tie toate s, i maadora în virtutea atots, tiint,ei sale, o Barata.

. Cu aceasta t,i-am descoperit învat,atura cu totul tainica, o Neprihanitule. Cines, tie aceasta, e înt,elept s, i a ajuns ceeace trebuia sa ajunga, o Barata.

Page 78: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Page 79: Bhagavad Gita - Poema indiana

XVIACT, IUNEA ZEILOR S, I A DEMONILOR

Cel Prea înalt:

. Neînfricos,area, curat,ia inimii, cunos, tint,a, resignarea, statornicia, darnicia, în-frânarea, jertfirea de sine, meditarea, asceza, spiritul de dreptate,

. crut,area, iubirea de adevar, blândet,ea, renunt,area, linis, tea sufleteasca, compa-timirea cu toate fiint,ele, înfrânarea poftelor, bunatatea, modestia, statornicia,

. taria, rabdarea, staruint,a, curat,ia, nevinovat,ia, neîncrederea în sine, acesteasunt, o Barata, partea celuice s’a nascut pentru viat,a dumnezeeasca.

. Fat,arnicia, mândria, îngâmfarea, mânia, asprimea s, i nes, tiint,a sunt partea celornascut,i pentru viat,a demonica, o fiu al Pritii.

. Viat,a dumnezeeasca duce la mântuire, cea demonica duce la robie. Nu te în-trista, Barata, caci tu es, ti nascut pentru viat,a dumnezeeasca.

. Sunt doua feluri de firi în aceasta lume: dumnezeeasca s, i demonica. Desprecea dumnezeeasca t,i-am vorbit destul, sa-t,i vorbesc acum despre cea demonica.

. Oamenii cu fire demonica nu s, tiu nici ce trebue sa faca nici ce sa nu faca.Curat,ie, dreptate s, i adevar nu se gasesc la ei.

. Socotint,a lor e ca în lume nu este nici adevar, nici dreptate, nici Dumnezeu, cica ea s’a produs numai de întâmplare s, i are ca scop gustarea placerilor.

. Staruind în aceasta socotint,a, prapadit,ii aces, tia cu minte întunecata, cu privirileurâte, sunt dus,manii omenirii s, i conrupatorii lumii.

Cuprinsul acestui capitol se reduce la o însus, ire a faptelor bune ale oamenilor, care se considera casavârs, ite dupa inspirat,ia din partea spiritelor bune s, i superioare, s, i a faptelor rele, ca inspirate de genii s, i deduhurile rele de tot felul.

Toate însus, irile enumarate pâna aci sunt stari sufletes, ti ale omului spiritual, care, prin exercitare, seprefac cu timpul în reale puteri spirituale. Cele urmatoare sunt stari sufletes, ti ale omului animalic, care deasemeni, prin exercitare, se transforma în puteri demonice.

Firea omeneasca nu e pomenita aci, pentruca ea n’are o nota caracteristica, ci devine sau dum-nezeeasca sau demonica, dupa cum foloses, te însus, irile bune sau rele ale sufletului.

De aci s, i pâna la sfârs, it se arata felul de viat,a s, i de gândire al celor târât,i de undele murdare alematerialismului s, i hedonismului, care au avut de sigur tributari din destul s, i în vechea Indie, ca s, i la noiastazi.

Page 80: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Dedat,i la placeri fara sat,iu, vicleni, îngâmfat,i s, i pros, ti, orbit,i s, i ratacit,i, viat,a loreste un izvor de murdarii.

. Îs, i croesc tot felul de planuri nebunes, ti s, i socotind împlinirea poftelor lor ca celmai înalt ideal, cred ca s, i-au atins cu aceasta t,inta viet,ii.

. Legat,i de mii de nadejdi, robit,i de pofte s, i de mânie, se straduesc sa aduneavut,ii pe orice cai, ca sa-s, i poata îndestula poftele.

. Ei îs, i zic: „Azi mi-am împlinit cutare pofta, mâine îmi voiu împlini alta. Acestlucru e al meu, celalalt trebue sa fie asemeni al meu.

. Pe acest dus,man l-am rapus, îi voiu rapune s, i pe ceilalt,i. Mare, tare, priceput,norocos mai sunt!

. Sunt bogat, nobil. Cine mai e ca mine? Voiu aduce jertfe, voiu fi darnic, voiupetrece“. As,a vorbesc aces, ti orbi de nes, tiint,a.

. Mânat,i încoace s, i încolo de tot felul de gânduri, prins, i în mreaja ratacirii s, islujind placerilor, se prabus,esc în fundul iadului.

. Înfumurat,i, încapat,ânat,i, stapânit,i de prostie s, i de ideea ca sunt bogat,i, aducjertfe, care sunt jertfe numai cu numele, caci nu le fac dupa rânduiala s, i deaceea n’au nici o valoare.

. Iubitori de sine, samavolnici, îngâmfat,i, vânatori de placeri, mânios, i, aces, tinelegiuit,i ma urasc atât în fiint,a lor cât s, i într’a altora.

. Pe aces, ti nesuferit,i, josnici, dispret,uit,i oameni, pe aces, ti nelegiuit,i s, i pângarit,iîi arunc în brat,ele demonilor.

. Dupa ce ajung într’un demonic pântece de mama, aces, ti netrebnici se renascnecontenit, nu mai ajung la mine s, i merg pe drumul pieirii, o fiu al Kuntii.

„Înt,eleptul cauta un singur lucru: bunul suprem, pe când cel fara minte se sbate dupa tot felul delucruri s, i acelea mici“, (Angelus Silesius).

„Iadul este o stare launtrica s, i cine are iadul în sine, îl poarta în tot locul. În iad arde îndaratnicia, adicaneantul, cons, tiint,a lipsei de fericire, la atingerea careea s’a împotrivit în timpul viet,ii“, (Meister Eckhart).

Fiecare merge în cotro îl mâna felul viet,ii sufletes, ti sau, cu alte cuvinte, urmeaza legii gravitat,iuniispirituale, adica se simte atras spre fiint,a sau puterea cu care are afinitate sufleteasca: cei buni spre oameniiînt,elept,i, virtuos, i s, i spre spiritele superioare, spre Dumnezeire; cei rai spre oamenii rai, vit,ios, i, spre spiriteleinferioare, raufacatoare.

Page 81: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Întreita este poarta iadului, care duce sufletul la pieire prin pofta, prin mânie s, iprin zgârcenie. De aceea feres, te-te de aceste trei rele.

. Cine s’a izbavit de aceste trei port,i ale întunerecului, o fiu al Kuntii, acela lu-creaza la mântuirea sufletului sau s, i se afla pe calea cea buna.

. Cine se leapada de poruncile legii s, i se conduce numai de placerile sale,n’ajunge la desavârs, ire s, i fericire s, i nu se afla pe calea mântuirii.

. De aceea, legea sa fie calauza ta în ceeace trebue sa faci s, i în ceeace trebue sanu faci. Ceeace porunces, te legea, aceea fa în viat,a ta pamânteasca.

Pofta, mânia s, i sgârcenia sunt înfat,is,ate ca pacate capitale, ca izvorul din care pornesc celelalte pacate.

Page 82: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Page 83: Bhagavad Gita - Poema indiana

XVIICELE TREI FELURI DE CREDINT, A

Argiuna:

. Ce e cu aceia, o Kris,na, cari nu t,in poruncile legii, dar se închina cu credint,a?Ce însus, ire au aces, tia: sattva, ragias sau tamas?

Cel Prea Înalt:

. Credint,a sufletelor întrupate este de trei feluri s, i fiecare fel corespunde unuianume fel de a fi al oamenilor, care poate fi: sau cinstit s, i deschis, sau pofticioss, i iubitor de sine, sau prostesc s, i dobitocesc.

. Credint,a fiecaruia, o Barata, se potrives, te cu firea sa intima. Ceeace iubes, teomul, aceea este s, i crede el.

. Oamenii cu însus, irea sattva cinstesc pe zei, cei cu însus, irea ragias cinstesc pesemizei s, i demoni, iar cei cu însus, irea tamas cinstesc pe stramos, i s, i genii.

. Cei cari se supun de buna voie la pocaint,a aspra, dar care nu e conforma culegea dumnezeeasca, s, i sunt fat,arnici, iubitori de sine s, i de placeri, patimas, i s, isilnici,

. sunt nis, te nesocotit,i, cari chinuesc elementele din trupul lor s, i pe mine carelocuesc în trupul lor. Soarta lor, sa s, tii, e la fel cu a demonilor.

Potrivit celor trei însus, iri ale tuturor lucrurilor s, i fiint,elor: sattva, ragias s, i tamas, s, i credint,a estede asemeni de trei feluri, dupa insus, irea ce o are celce o profeseaza. La fel este s, i cu pocaint,a, jertfa s, imilostenia.

Credint,a este imagina cea mai desavârs, ita a viet,ii spirituale, de aceea ea variaza dela om la om, dupaindividualitatea fiecaruia. Meister Eckhart o numes, te: „mis,carea sufletului, care tinde la desfacerea de totce este creat s, i la unirea din nou cu Dumnezeu“.

Cu toate ca scopul nu este unicul element în judecarea valorii unei act,iuni, el este totus, lucrul decapetenie. Ori cât de buna ar parea o act,iune s, i chiar daca n’ar fi nimic de obiectat în privint,a celorlaltecriterii pentru judecarea ei, ea este rea, daca scopul nu e bun, cum de altfel e adevarat, ca s, i daca scopul ebun, dar mijloacele pentru atingerea lui sunt rele, fapta e deasemeni rea. Potrivit acestei norme, pocaint,a,care nu se face în vederea unui scop înalt spiritual, ori cât de aspra ar fi, n’are nici o valoare morala, ci etortura fara nici un rost ori scuza.

Page 84: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. De trei feluri e hrana ce place fiecaruia s, i tot as,a s, i jertfa ce fiecare aduce,pocaint,a ce face s, i milostenia ce împarte. Asculta cum se deosibes, te una dealta.

. Oamenilor cu însus, irea sattva le plac alimentele care sporesc puterea de viat,a,vigoarea, puterea de munca, sanatatea, buna stare, linis, tea sufleteasca s, i caresunt gustoase, unsuroase sau tari.

. Alimentele iut,i, acre, sarate, care ard, ustura, produc dureri, turburari s, i boala,plac oamenilor cu însus, irea ragias.

. Alimentele statute, care s, i-au pierdut gustul, care miros greu, care au ramas dinalta zi sau au fost aruncate, ori nu pot fi aduse jertfa, plac oamenilor cu însus, ireatamas.

. O jertfa, adusa, potrivit rânduelilor legii, de cineva care nu urmares, te rasplata,ci a adus-o din cons, tiint,a datoriei, are însus, irea sattva.

. Dimpotriva, o jertfa adusa cu gând de rasplata sau din fat,arnicie ori din înfumu-rare, are însus, irea ragias.

. Jertfa care nu se aduce dupa rânduelile legii, fara sa se împarta bucate, fara sase rostiasca cuvintele Vedei, fara sa se dea zeilor partea lor s, i fara credint,a, areînsus, irea tamas.

. Cinstirea zeilor, a preot,ilor, a dascalilor s, i a înt,elept,ilor, unita cu curat,ie drep-tate, castitate s, i bunatate, face ceeace se numes, te pocaint,a trupeasca.

. Cuvintele care nu supara, care sunt adevarate, prietenoase s, i folositoare, dim-preuna cu studiul Vedelor, fac pocaint,a cu cuvântul.

. Veselia inimii, blândet,ea, tacerea, stapânirea de sine s, i curat,ia voint,ei, facpocaint,a cu duhul.

. Aceasta întreita pocaint,a, facuta cu credint,a de oameni cari nu cauta rasplata s, icinstesc pe zei, are însus, irea sattva.

. Pocaint,a, care se face pentru a dobândì nume bun, cinste sau lauda, sau carepornes, te din fat,arnicie, are însus, irea ragias s, i este nestatornica s, i flus, turatica.

Misticii iau cuvântul jertfa în înt,elesul de „fapta“ s, i anume orice fapta care se savârs,es, te din dragostecatre Dumnezeu.

Page 85: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Pocaint,a, care se face cu hotarârea oarba de a se chinui singur sau pentru aîntrece pe altul, are însus, irea tamas.

. Milostenia, care se face din cons, tiint,a, la timpul, locul s, i catre persoana potriv-ita, fara gând de rasplata, are însus, irea sattva.

. Dimpotriva, milostenia, care se face în schimbul unui serviciu sau în vedereaunui viitor câs, tig, are însus, irea ragias.

. Milostenia, care se face la timp, loc s, i catre persoana nepotrivita, sau dispret,uindceeace da, are însus, irea tamas.

. Om, tat, sat sunt cele trei nume ale lui Brahma s, i prin puterea lor s’au produs învremile trecute preot,ii, Vedele s, i jertfele.

. De aceea, adoratorii lui Brahma, aduc jerfa, dau milostenie sau fac pocaint,a,rostesc silaba om.

. Tat (acesta, adica Brahma) se rostes, te la ori ce jertfa, pocaint,a sau milostenie,facute fara gând de câs, tig de ceice doresc mântuirea.

. Sat (existent,a, bunatate) se întrebuint,eaza pentru a arata realitatea s, i bunatatea(lui Brahma). El se întrebuint,eaza, o fiu al Pritii, s, i pentru o fapta de lauda.

. Sat se zice s, i staruint,a în aducerea de jertfe, în facerea pocaint,ei s, i în împart,ireamilosteniei. Asemeni se zice sat s, i la ceeace serves, te acestui scop (jertfa,pocaint,a, milostenie).

. Ceeace se face fara credint,a când cineva aduce jertfa, sau se pocaes, te, ori damilostenie se chiama, fiu al Pritii, asat (neexistent, nu bun) s, i n’are nici o val-oare nici în viat,a nici dupa moarte.

De aceea se poate zice, ca credint,a sfint,es, te faptele, dar numai credint,a adevarata.

Page 86: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Page 87: Bhagavad Gita - Poema indiana

XVIIILEPADAREA DE SINE CARE DUCE LA MÂNTUIRE

Argiuna:

. Fiint,a înfrânarii s, i a renunt,arii as, vrea s’o s, tiu, o Pletosule. Aceasta învat,a-ma,te rog.

Cel Prea Înalt:

. Prin infrânare înt,eleg înt,elept,ii renunt,area la savârs, irea de fapte bune în ved-erea rasplat,ii, iar prin renunt,are înt,eleg neurmarirea nici unei rasplat,i pentrusavârs, irea de fapte bune.

. Unii înt,elept,i învat,a, ca ar trebui sa se renunt,e cu totul la fapte, ca la un pacat,alt,ii sust,in ca nu trebue sa se renunt,e la jertfe, la pocaint,a s, i la milostenie, cafapte bune.

. Asculta acum parerea mea asupra renunt,arii, tu cel mai bun dintre Baratas, cacirenunt,area, o Tigrule între oameni, este de trei feluri:

. La jertfe, pocaint,a s, i milostenie nu trebue sa se renunt,e, ci ele trebue practicate,pentruca servesc la curat,irea înt,elept,ilor;

. dar trebue facute fara gând de rasplata s, i fara a fi legat de ele. Aceasta este, ofiu al Pritii, parerea mea limpede s, i neschimbata.

. La ceeace porunces, te datoria nu trebue renunt,at. Cine renunt,a, o face dinneghiobie s, i o astfel de renunt,are are însus, irea tamas.

. Renunt,area la ceva ce ar putea produce durere sau de teama de prea mare oste-neala, are însus, irea ragias s, i nu-s, i ajunge t,inta.

Sub acest titlu se dau o mult,ime de învat,aturi s, i sfaturi morale de mare important,a. Se poate zice caaceasta este partea eminamente practica a întregei lucrari.

Iaras, ves,nica întrebare: daca mântuirea se obt,ine prin fapte, ori prin meditat,ie.S, i aci, ca s, i în tot cursul lucrarii, autorul se siles, te sa ia o pozit,ie de mijloc între sistemele yoga s, i

karma, sa le împace pe amândoua.

Page 88: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Daca, o Argiuna, se savârs,es, te o fapta din convingerea ca trebue facuta s, i nu seurmares, te rasplata, nici nu pornes, te din vreun interes, o asemenea renunt,are areînsus, irea sattva.

. A nu se feri de fapta neplacuta s, i a nu t,ine la cea placuta, acesta este semnuldupa care se cunoas, te înt,eleptul, care are însus, irea sattva s, i cel ce renunt,a faranici o îndoiala.

. Nici un om nu poate, cât traes, te în trup pamântesc, sa renunt,e cu totul la fapte;cine renunt,a însa la rasplata faptelor, merita numele de renunt,ator.

. Rasplata de dupa moarte a faptelor celorce nu renunt,a este de trei feluri: placuta,neplacuta s, i o amestecatura de placut cu neplacut.

. Afla dela mine, o Voinice, cele cinci condit,iuni ce trebue îndeplinite pentrusavârs, irea ori carei fapte:

. Prilejul pentru savârs, irea faptei, savârs, itorul, mijlocul de savârs, ire, fapta însas,s, i participarea zeilor,

. ori care ar fi fapta pe care o savârs,es, te omul, fie prin încordare trupeasca, fiecu cuvântul sau cu gândul, fie ca e buna ori rea, se savârs,es, te numai datoritaacestor cinci factori.

. Cine se socotes, te numai pe sine de savârs, itor al unei fapte, caci sunt s, i deaces, tia, n’are cunos, tint,a deplina s, i e un natarau.

. Cine nu e orbit de iubirea de sine s, i n’are cunos, tint,a turburata, nu ucide s, i nu epatat, chiar daca ar ucide toata lumea.

. Cunos, tint,a, ceeace se cunoas, te s, i celce cunoas, te sunt întreitul îmbold pentrusavârs, irea unei fapte; mijlocul de savârs, ire, fapta s, i savârs, itorul sunt cele treielemente ale savârs, irii.

Potrivit spiritului general al învat,aturii din întreaga lucrare, înt,eleptul nu poate dori nimic, pentruca elare în sine tot ce-i trebue s, i nu poate renunt,a la nimic, pentruca eul sau, cu însus, irile lui, e neexistent.

Aceasta se poate asemana cu cele trei stari ale sufletelor dupa moarte, cum le înfat,is,eaza bisericaromano-catolica, adica starea de fericire, în raiu, starea de nefericire, în iad s, i starea de purificare, în foculcurat,itor.

Pentruca nu face deosebire între adevarata sa fiint,a spirituala s, i puterile sufletes, ti s, i fizice, cu careaceea sta în legatura în el.

Page 89: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Cunos, tint,a, fapta s, i faptuitorul pot fi de trei feluri, potrivit celor trei însus, iri alelucrurilor. Cum anume, asculta dela mine:

. Cunos, tint,a, prin care se cunoas, te Fiint,a eterna în toate fiint,ele, Cel neîmpart,itîn ceeace este împart,it, are însus, irea sattva.

. Cunos, tint,a, care crede ca vede, în feluritele fiint,e, substant,e deosebite, areînsus, irea ragias.

. Cunos, tint,a, care socotes, te fie care lucru în parte ca totul, ca fiint,ând el singurs, i nu-s, i da seama de adevarata cauza a totului, care nu cunoas, te adevarul s, i emarginita, are însus, irea tamas.

. Fapta savârs, ita fara pornire, fara iubire, fara ura, de cineva care nu cauta ras-plata, are însus, irea sattva.

. Fapta, savârs, ita de cineva care urmares, te împlinirea unei dorint,e sau de unulcare e plin de îngâmfare, are însus, irea ragias.

. Fapta, savârs, ita orbes, te, fara privire la urmarile bune sau rele ce poate avea, areînsus, irea tamas.

. Faptuitorul, care nu e pornit sau stapânit de egoism, care e statornic s, i energics, i nu e muncit de gândul izbânzii sau al neizbânzii, are însus, irea sattva.

. Faptuitorul, care e patimas, s, i urmares, te rasplata pentru fapta sa, care e poftitor,gata sa faca paguba altuia, necurat la gând s, i înclinat spre bucurie sau întristare,are însus, irea ragias.

. Faptuitorul, care e fara devotament, cu gânduri josnice, îndaratnic, fat,arnic,nepasator, lenes, , mic la suflet, îndoelnic, are însus, irea tamas.

. Asculta acum s, i întreita împart,ire a lucrarii rat,iunii s, i a staruint,ii, dupa cele treiînsus, iri ale lucrurilor, pe care t,i-o voiu arata în amanunte, o Pradalnicule.

. Rat,iunea, care s, tie timpul potrivit când sa înceapa s, i când sa înceteze, cândsa lucreze s, i când nu, când sa priviasca s, i când nu, s, i care cunoas, te ceeaceosândes, te s, i ce mântues, te, se zice ca are însus, irea sattva, o fiu al Pritii.

. Rat,iunea, care nu cunoas, te lamurit ce e drept s, i ce nedrept, ce trebue facut s, i cenu, se chiama ca are însus, irea ragias.

Page 90: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Rat,iunea, care, învaluita în întunerec, socotes, te ca drept ceeace-i nedrept s, i vedetoate lucrurile pe dos, are însus, irea tamas.

. Staruint,a, prin care sunt t,inute în ascultare s, i supunere neclintita bataile inimii,respirat,ia s, i simt,urile, se zice ca are însus, irea sattva, o fiu al Pritii.

. Staruint,a, prin care cineva t,ine cu patima la ceeace este bun, placut s, i folositor,dar numai pentru rasplata, are însus, irea ragias, o Argiuna.

. Staruint,a, prin care un orbit la minte t,ine la somn, teama, grija, desnadejde s, ius,uratate, are însus, irea tamas.

. Asculta acum dela mine, o taur al lui Barata, s, i întreitul fel de bucurie s, i anumeceeace face bucuria s, i alunga întristarea:

. Ceeace la început are gust de fiere, iar la sfârs, it de ambrozie, bucuria careizvoras, te din voios, ia inimii s, i a cugetului, are însus, irea sattva.

. Ceeace la început are gust de ambrozie, pentruca place simt,urilor, iar la sfârs, itde fiere, o astfel de bucurie are însus, irea ragias.

. Bucuria, care orbes, te dela început s, i pâna la sfârs, it s, i are la temelie somnul,trândavia s, i neghiobia, are însus, irea tamas.

. Nu e nimic nici pe pamânt nici în cer, care sa nu aiba una din aceste trei însus, iriale lucrurilor materiale.

. Îndatoririle brahmanilor, ale ostas, ilor, ale plugarilor s, i ale servitorilor suntîmpart,ite dupa însu s, irile firii fiecarora.

. Îndatoririle brahmanului izvorasc din firea lui s, i sunt: linis, te sufleteasca,stapânire de sine, pocaint,a, curat,ie, rabdare s, i spirit drept, cunoas, terea adevaru-lui, s, tiint,a, s, i practicarea rânduelilor religioase.

. Îndatoririle ostas,ului, care decurg din firea lui sunt: vitejie, energie, statornicie,curaj s, i staruint,a în lupta, darnicie s, i înfat,is,are de stapân, hotarâre s, i noblet,e.

. Îndatoririle plugarului, care izvorasc din firea lui sunt: lucrarea pamântului,cres, terea vitelor s, i negot,ul.

Prin aceasta se face dovada, ca spiritul stapânes, te în noi materia, as,a cum se cuvine, caci contrariuleste spre paguba noastra.

„Cât timp simt,i durere în inima ta, fie s, i din cauza pacatului, te afli în chinuri, es, ti aproape sa nas, ti.Dupa ce ai nascut, durerea înceteaza s, i începe bucuria deplina“, (Meister Eckhart).

Page 91: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Cine se simte mult,umit cu ceeace face, ori ce ar fi aceea, acela ajunge ladesavârs, ire. Iata cum se ajunge la desavârs, ire:

. Omul, care cinstes, te s, i iubes, te pe Celce este începutul tuturor lucrurilor s, i se aflaîn toate, care-s, i iubes, te îndatorirea pusa lui de fire, acela ajunge la desavârs, ire.

. Mai bine e ca fie care sa-s, i împliniasca îndatorirea sa, chiar daca n’ar face-o destul de bine, decât sa împliniasca foarte bine îndatorirea altuia. Cine îs, iîmplines, te îndatorirea pusa lui de fire, nu pacatues, te.

. Împlines, te-t,i datoria pe care t,i-o impune firea, chiar daca t,i-e greu s’o faci, caciori ce lucrare este însot,ita de neplaceri ca focul de fum.

. Cine nu e alipit de lume în cugetul sau, cine a ajuns la deplina stapânire desine s, i nu e rob nici unei pofte, acela a ajuns prin renunt,are la cea mai înaltadesavârs, ire a nelucrarii.

. Cine a ajuns la desavârs, ire, a ajuns la Brahma. Asculta acum, o fiu al Kuntii,sa-t,i spun pe scurt care este cel mai înalt punct al s, tiint,ei:

. Cine are inima curata, se înfrâneaza necontenit, nu asculta de glasuri din afarasau din nauntru, renunt,a la tot ce e sensual s, i leapada orice patima s, i ura;

. cine iubes, te singuratatea, se hranes, te cu alimente us,oare, îs, i stapânes, te limba,trupul s, i gân durile, socotes, te întotdeauna practicarea meditat,iunii ca cel mai deseama lucru s, i n’are nici o patima;

. cine nu e robit de iubirea de sine, de samavolnicie, de mândrie, de pofte, demânie, de iubirea alor sai, acela poate fi una cu Brahma.

. Cine e una cu Brahma, are suflet vesel, nu se întristeaza niciodata s, i nu dores, tenimic. Unul ca acela prives, te deopotriva toate fiint,ele s, i socotes, te cinstirea meaca lucrul cel mai de seama.

Nu e nimic rau afara de voint,a rea, care se arata prin pacat.Cine urmeaza legii firii lui nu pacatues, te. Omui însa are doua firii: animala s, i spirituala. Daca urmeaza

celei animale, el pacatues, te, pentruca aceasta îi este data numai ca suport pentru cea spirituala, este numaipentru o vreme a sa s, i numai în vederea celei superioare, îi este data ca s’o supuie, iar nu sa i-se supuna ei,este animalul sau de munca, iar nu conducatorul sau.

„Cine e drept în cugetul sau nu trebue sa doreasca, sa scape cu totul de înclinarea spre rau, caci farade aceasta, omul ar s,ovai în toate lucrurile s, i faptele sale, ar fi prea sigur de sine s, i ar fi lipsit de onorurileluptei s, i de învat,amintele biruint,ei“, (Meister Eckhart).

Aceasta însemneaza, ca pentru a fi singur, omul n’are nevoie sa fuga de societate, sa se retraga înpustie, ci, sufletes, te, poate fi singur, daca vrea, chiar în mijlocul celei mai galagioase mult,imi.

Page 92: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Cinstindu-ma, ma cunoas, te pe mine, marirea mea s, i cine sunt eu dupa fiint,a, iardaca m’a cunoscut dupa fiint,a, intra numai decât în fiint,a mea.

. Savârs, ind apoi toate faptele sale cu gândul la mine, ajunge prin harul meu,scopul sau netrecator.

. Savârs, ind toate faptele tale cu gândul la mine, privindu-ma pe mine ca cea maiînalta t,inta, trebue, ajutat de cunos, tint,a s, i renunt,are, sa te gândes, ti la mine înorice clipa.

. Daca te gândes, ti la mine, vei învinge, cu harul meu, toate piedicile, iar dacadin îndaratnicie, nu ascult,i de mine, vei pieri.

. Daca te îndaratnices, ti în parerea ta s, i-t,i propui sa nu mai lupt,i, hotarârea-t,i estezadarnica, pentruca însas, i natura te va sili sa lupt,i.

. Daca însa, vei fi silit de datoria ce-t,i impune firea, sa faci ceeace, în orbirea tanu vrei sa faci, atunci vei face-o, o fiu al Kuntii, împotriva voei tale.

. Stapânul tuturor fiint,elor locues, te, o Argiuna, în inimile tuturor s, i produce, prinatotputernicia sa, toate lucrurile dupa legi neschimbate.

. La el cauta-t,i scaparea cu toata fiint,a ta, o Barata, s, i vei ajunge, cu harul sau,la odihna deplina s, i la locul de veci.

. Cu aceasta t,i-am descoperit învat,atura care e mai tainica decât taina. Cugeta laea adânc s, i fa apoi cum vei vrea.

. Asculta acum mai departe s, i cuvântul meu, cel mai tainic din toate, caci teiubesc în chip deosebit s, i vreau sa-t,i spun ceeace ajuta la mântuirea ta.

. Cugeta la mine, roaga-te mie, jertfes, te mie, pleaca voint,a ta înaintea mea s, i veiajunge la mine. Ît,i fagaduesc aceasta, pentruca te iubesc.

. Lasa la o parte orice formalitate, vino la mine, ca la singurul loc de scapare s, ieu te voiu izbavi de tot raul. Nu te turbura.

„Cu darul lui Dumnezeu sunt ceeace sunt“, zice dumnezeescul Pavel (I Corinteni , ).„Fara de mine nu putet,i face nimic“, (Ioan ,).Adevarata libertate a voint,ei, aceea care corespunde firii noastre spirituale, nu sta în a face raul, adica

în a asculta de înclinarile josnice, animalice ale firii noastre, ci în a ne ridica mai presus de ele s, i a urmaîndemnurile spiritului.

Page 93: Bhagavad Gita - Poema indiana

Bhagavad-Gita

. Acest cuvânt nu trebuie sa-l descoperi vreodata celorce nu fac pocaint,a, nu suntpios, i s, i ascultatori, cum nici celorce cârtesc împotriva mea.

. Cine însa va destainui aceasta suprema taina celorce ma cinstesc pe mine, acelaîmi da prin aceasta cea mai mare cinstire s, i va veni la mine fara îndoiala.

. Nu e nimeni între oameni, care sa-mi arate o mai mare dragoste decât unul caacesta s, i nimeni altul pe lume nu-mi va fi mai drag ca el.

. Cine va citi aceasta convorbire dintre noi amândoi, îmi va aduce jertfacunos, tint,ei. As,a poruncesc eu.

. As, ijderea s, i cel care o va asculta cu credint,a s, i fara rea voint,a, va dobândì, dupaies, irea din trup, lumea celor fericit,i.

. Ai ascultat tu, o fiu al Pritii, cu toata luarea aminte celece t,i-am spus? A dis-parut acum îngrijorarea ce te cuprinsese din cauza nes, tiint,ei, o Câs, tigatorule debunuri?

Argiuna:

. Orbirea s’a împras, tiat, învat,atura ce mi-ai dat am primit-o prin harul tau, oNeprihanitule. Acum sunt hotarât s, i neframântat de îndoiala s, i voiu face dupacuvântul tau.

Povestitorul:

. Aceasta este minunata convorbire dintre Vasudeva s, i nobilul fiu al Pritii. Cândam auzit-o, mi s’a sburlit parul.

. Mult,amita lui Viasa am putut auzi aceasta taina a tainelor, învat,atura despremeditat,ie (yoga), as,a cum a predat-o însus, Kris,na, Domnul meditat,iei.

. Fara încetare ma bucur, o rege, ori de câte ori îmi aduc aminte de aceasta min-unata s, i sfânta convorbire dintre Kris,na s, i Argiuna.

„Venit,i la mine tot,i cei ostenit,i s, i împovarat,i, s, i eu va voiu odihni“ (Matei , ).În capitolul IV, versul , e dat Iks,vacu ca autor al yoghei, aci e Viasa.

Page 94: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

. Aducându-mi aminte necontenit de aceasta minunata aratare a lui Hari (Vis,nu),ma umplu de nespusa uimire s, i ma simt nespus de fericit.

. Unde este Kris,na, Domnul meditat,iei, s, i fiul Pritii, cel purtator de arc, acolo emântuirie, biruint,a s, i fericire neschimbata. As,a cred.

– SFÂRS, IT –

Page 95: Bhagavad Gita - Poema indiana

Indice

Abhimanya, 8Abimanyu, 9Anga, 8Argiuna, 3, 4, 7–10, 12, 13, 17, 18, 21,

24–26, 28, 29, 34, 36, 37, 40,41, 43, 44, 46, 52, 54, 55, 57,58, 61–63, 65, 73, 83, 87, 88,90, 92, 93, 95

Asvataman, 8

Barata, 3, 7, 9, 10, 14–16, 23, 28, 40, 41,45, 57, 67, 69, 71, 72, 77, 79,83, 87, 90, 92

Bas, Bhagavan, 5Benares, 8Besant, Annie, 5Bis,ma, 8, 9Bis,ma, 8–10, 13, 59, 61Bima, 8, 9Boxberger, R., 5Brahma, 4, 5, 20, 27–31, 35, 36, 44, 45,

52, 53, 58, 61, 67–69, 73, 85,91

Brahman, 41, 43Burnouf, Eugen, 5, 6

Cristos, 5, 32, 48

Darmaks,etra, 7Davies, I., 5

Deussen, Paul, 6deva, 41Dirs, taketu, 8Draupadi, 7, 8Dris, taketu, 8Dristadyumna, 7Dritaras, tra, 7–9Dritaras, tra, 7, 9–13, 59Drona, 7, 8, 10, 13, 59, 61Drupada, 7–9Drupadi, 9Dumnezeu, 5, 9, 13–15, 17, 21–23, 26,

31, 32, 34–37, 39–41, 44, 47,48, 52, 58, 63, 65, 66, 68, 69,71–73, 75, 79, 83, 84, 92, 95

Duryodana, 7, 8, 10

Eckhart, Meister, 14, 23, 26, 35, 37, 39,41, 47, 65, 66, 71, 72, 80, 83,90, 91

Garbe, R., 5, 6

Hari, 57, 94Hartmann, Franz, 5, 6Hastinapura, 7Humbold, Wilhelm, 5

Iks,vacu, 93Iks,vaku, 25

95

Page 96: Bhagavad Gita - Poema indiana

Preotul Ioan Mihalcescu

Iks,vaku, 25

Karna, 8, 59, 61Kasi, 8, 9Kris,na, 7–9, 11, 25, 34, 39, 43, 47, 51, 54,

57, 75Kris,na, 3, 4, 9–11, 14, 29, 36, 40, 61, 62,

83, 93, 94Kripa, 8Kundibogia, 8Kunti, 8–10, 14, 16, 19, 22, 24, 31, 36,

39, 43, 48, 49, 67, 69, 71, 80,81, 91, 92

Kuntibogia, 8Kuru, 3, 5, 7–10, 17, 27, 37

Languinais, 5Lorinser, I., 5

Madava, 11Madhusudana, 11, 13, 36, 43Mahabharata, 3Manu, 25Matsya, 8maya, 40

Nakula, 8, 9Nanu, D., 6

Pandu, 3, 5, 7–9, 28, 33, 54, 58, 63Pansagiana, 9Paracelsus, 15, 21, 37Peiper, C.R.S., 5Pencala, 7Prita, 10, 13, 15–17, 20, 23, 28, 36, 39,

43–46, 48, 49, 53, 57, 65, 79,85, 87, 89, 90, 93, 94

Purujit, 8

Sahadeva, 8, 9Saivya, 8Sanchya, 13, 53Satyaka, 8, 9Schröder, Leopold von, 6Sedi, 8Sekitana, 8Senart, Em., 5Sibi, 8Somadata, 8Subadra, 8, 9Subhadra, 8

Telang, Kashinat Trimbak, 5Thomson, I.C., 5

Uttamanya, 8

Vasudeva, 40, 54, 63, 93Veda, 4, 5, 17, 22, 27, 39, 44, 46, 48, 53,

63, 75–77, 84, 85Sama, 53, 54

Vis,nu, 25, 52Vis,nu, 3, 52, 59, 60, 94Viasa, 54, 93Vicarna, 8Virata, 8, 9Vivasvant, 25Vris,ni, 11Vris,ni, 11, 24, 54

Yoga, 13, 17, 36Yudis, tira, 7, 8Yudis, tira, 9Yuyudana, 8, 9

Page 97: Bhagavad Gita - Poema indiana

TABLA DE MATERIE

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Descurajarea lui Argiuna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cugetare s, i resemnare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Resemnarea în fat,a faptelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Resemnarea în fat,a cunos, tint,ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Renunt,area la fapte s, i savârs, irea de fapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Practicarea stapânire de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Practicarea cunos, tint,ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lasarea în voia spiritului suprem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Practicarea s, tiint,ei împarat,es, ti s, i a tainei împarat,es, ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . Vraja desfas,urarii puterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Descoperirea personalitat,ii lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Adorarea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deosebirea dintre spirit s, i corp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cele trei însus, iri ale lucrurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Despre spiritul suprem. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Act,iunea zeilor s, i a demonilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cele trei feluri de credint,a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lepadarea de sine care duce la mântuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .