bft chirurgie fracturi

22
7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 1/22 1 FRACTURI 1. Fractura - mecanism de producere: posibilităţi de fractura a oaselor (enumerare). Comentaţi termenii: elasticitate plasticitate fractura mica si mare ener!ie fractura directa. DEFINIŢIE Fractura este o întrerupere a continuităţii unui os rezultată în urma unui traumatism sau a unei suprasolicitări ; „o soluţie de continuitate într-o piesă scheletică în urma acţiunii unei forţe mecanice importante !E"#NI$! DE %&'D("E&E fracturi ale oaselor sănătoase) după un traumatism important *frec+ent, fracturi ale oaselor bolna"e *datorită scăderii reistenţei osului, fracturi de oboseală *încărcări mecanice repetate, F&#"(&I/E '#$E/'& $0N0'#$E după ener!ia traumatismului) fracturile pot fi  fracturi produse prin traumatisme de mică energie  fracturi produse prin traumatisme de mare energie după locul de aplicare a traumatismului ) fracturile pot fi  prin mecanism direct  au traiectul situat la locul de impact al forţei mecanice traiectul este trans+ersal *ener2ie mică, sau cominuti+ *ener2ie mare,  prin mecanism indirect: forţa aplicată poate determina la nivelul punctului slab al osului: compresie *e3ploii lon2itudinale) tasări, fle3ie *reultă traiect trans+ersal sau fractură cu al treilea fra2ment, torsiune *răsucire, tracţiune *smul2ere, 2. Fracturi - mecanism de producere: fracturile indirecte F&#"(&I/E '#$E/'& $0N0'#$E după ener!ia traumatismului) fracturile pot fi  fracturi produse prin traumatisme de mică energie  fracturi produse prin traumatisme de mare energie după locul de aplicare a traumatismului ) fracturile pot fi  prin mecanism direct  au traiectul situat la locul de impact al forţei mecanice traiectul este trans+ersal *ener2ie mică, sau cominuti+ *ener2ie mare,  prin mecanism indirect: forţa aplicată poate determina la nivelul punctului slab al osului: compresie *e3ploii lon2itudinale) tasări, fle3ie *reultă traiect trans+ersal sau fractură cu al treilea fra2ment, torsiune *răsucire, tracţiune *smul2ere,

Upload: violeta-iacob-tatu

Post on 18-Feb-2018

255 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 1/22

1

FRACTURI

1. Fractura - mecanism de producere: posibilităţi de fractura a oaselor

(enumerare). Comentaţi termenii: elasticitate plasticitate fractura mica si mareener!ie fractura directa.

DEFINIŢIEFractura este o întrerupere a continuităţii unui os rezultată în urma unui

traumatism sau a unei suprasolicitări ; „o soluţie de continuitate într-o piesă scheletică în urmaacţiunii unei forţe mecanice importante

!E"#NI$! DE %&'D("E&E fracturi ale oaselor sănătoase) după un traumatism important *frec+ent,

fracturi ale oaselor bolna"e *datorită scăderii reistenţei osului, fracturi de oboseală *încărcări mecanice repetate,

F&#"(&I/E '#$E/'& $0N0'#$E după ener!ia traumatismului) fracturile pot fi

 fracturi produse prin traumatisme de mică energie

 fracturi produse prin traumatisme de mare energie

după locul de aplicare a traumatismului) fracturile pot fi  prin mecanism direct 

au traiectul situat la locul de impact al forţei mecanice

traiectul este trans+ersal *ener2ie mică, sau cominuti+ *ener2ie mare,  prin mecanism indirect: forţa aplicată poate determina la nivelul punctului slab

al osului: compresie *e3ploii lon2itudinale) tasări, fle3ie *reultă traiect trans+ersal sau fractură cu al treilea fra2ment, torsiune *răsucire, tracţiune *smul2ere,

2. Fracturi - mecanism de producere: fracturile indirecte

F&#"(&I/E '#$E/'& $0N0'#$E după ener!ia traumatismului) fracturile pot fi

 fracturi produse prin traumatisme de mică energie

 fracturi produse prin traumatisme de mare energie

după locul de aplicare a traumatismului) fracturile pot fi  prin mecanism direct 

au traiectul situat la locul de impact al forţei mecanice traiectul este trans+ersal *ener2ie mică, sau cominuti+ *ener2ie mare,

 prin mecanism indirect: forţa aplicată poate determina la nivelul punctului slab

al osului:

compresie *e3ploii lon2itudinale) tasări, fle3ie *reultă traiect trans+ersal sau fractură cu al treilea fra2ment, torsiune *răsucire, tracţiune *smul2ere,

Page 2: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 2/22

4

3. Fracturi - mecanism de producere: fractura de oboseala fractura oaselorbolna"e.

F&#"(&I/E DE '5'$E#/0

sunt determinate de #ncărcări mecanice repetate a+6nd o intensitate mică e3emplu fractura metatarsienelor la militarii ce efectueaă mar7uri prelun2ite fracturile sunt frec"ent fără deplasare 7i dificil de dia!nosticat identificarea fracturii se poate face cu a8utorul tomografiei computerizate sau RM 

scinti!rafia osoasă poate fi utilă în dia2nosticul acestor fracturi

F&#"(&I/E '#$E/'& 5'/N#9E sinonime fractură patologică) fractură pe os patolo!ic apar la un traumatism minor 

se datoreaă scăderii re$istenţei oaselor cu diferite caue

fractura este iminentă c6nd le$iunea litică a erodat peste %&' din corticala osoasă este recomanda:il ca osteosintea să se facă înainte de fractură) pentru a o pre+eni metastazele sunt cea mai frecventă cauză dar e3istă multe alte caue ce pot fra2ilia osul cau$e de fracturi pe os bolna"

condiţii locale benigne infecţii cronice chist osos solitar  defect cortical fi:ros fi:rom condromi3oid chist osos ane+rismal

condrom displaie fi:roasă monochistică boli osoase generalizate

osteo2eneă imperfectă osteoporoă postmenopauă  :oli osoase meta:olice mielomatoă displaie fi:roasă poliostotică  :oala %a2et

tumori maligne primitive

condrosarcom osteosarcom tumoră Ein2

tumoti metastatice carcinoame metastatice cu punct de plecare s6n) tiroidă 7i prostată

!. #natomia patolo2ica a fracturilor fractura incompleta.

". Anatomia patolo!ica a fracturilor: fractura completa sediul fracturilor.

/eiunile osoase se definesc prin sediul fracturii

Page 3: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 3/22

<

traiectul fracturii deplasarea fra!mentelor fracturare

$EDI(/ F&#"(&II unui os lun2 i se distin2 diafi$a) două metafi$e 7i două epifi$e sediul este important pentru dia!nostic pro!nostic 7i tratament

Caracteristicile fracturilor în funcţie de sediu fracturile diafizare au o suprafaţă redusă de contact  osificarea este lentă fracturile metafizare intereseaă osul spon2ios) suprafaţa de contact este mare  7i "indecarea

este rapidă fracturile epifizare au traiectul situat articular  * fracturi intraarticulare, 7i necesită o reducere

perfectă *anatomică,; în ca contrar la ni+elul articulaţiei se +a produce artro$a  datorită faptului căsuprafeţele articulare nu mai sunt perfect netede

între metafiă 7i epifiă) la copil) e3istă plăcile de cre7tere fapt ce determină particularităţi înanatomia patolo2ică 7i tratamentul acestor fracturi

#. Anatomia patolo!ica a fracturilor: despre traiectul fracturar deplasări siclasificarea fracturilor.

&#IE"(/ DE F&#"(&0Fracturile pot avea diferite traiecte iar tratamentul trebuie individualizat în funcţie de traiect .

Traiectul trans"ersal întrerupere a continuităţii cu direcţia perpendiculară faţă de a3ul osului

 preenţa unor mici nere2ularităţi cu aspect dinţat este 2hid al reducerii

Traiectul oblic întrerupere a continuităţii osoase cu direcţie o:lică faţă de a3ul osului su:+arietăţi traictul o:lic scurt 7i o:lic lun2

Traiectul spiroid linia de fractură este spiroidă) încon8ur6nd întrea2a diafiă +6rful ascuţit de la e3tremităţi corespunde de cealaltă parte unei deschideri ce 2hideaă

reducerea

Fracturi cu al treilea fra!ment traiectul trans+ersal incomplet se poate continua cu două traiecte o:lice ce separă un al

treilea fra2ment *în „con de fle3ie) „aripă de fluture,

Traiectul comple minim trei traiecte de fractură prin care se separă mai mult de trei fra2mente principale dar 

capetele osoase principale +in în contact direct în caul reducerii

Fracturi bifocale două traiecte la ni+elul aceluia7i os ce separă o porţiune cu circumferinţa completă

Traiectul cominuti" minim trei traiecte de fractură prin care se separă mai mult de trei fra2mente principale dar 

capetele osoase principale nu +in în contact direct în caul reducerii

Page 4: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 4/22

=

Fracturi etaate două traiecte de fractură la eta8e diferite ale aceluia7i mem:ru *e3 humerus 7i ante:raţ de

aceea7i parte,

Fracturi cu pierdere osoasă fra2mente osoase pot răm6ne la locul accidentului

DE%/#$#&E# F&#>!ENE/'& F&#"(&#&EFracturile pot fi  fără deplasare

cu deplasare

Deplasările posi:ile sunt an!ulaţia *un2hiulaţia, deplasarea laterală *translaţia) deplasarea „ad latum) „în :aionetă,  #ncălecarea

rotaţia *decala8ul,  #ndepărtarea suprafeţelor fracturate *diastais, deplasările sunt rar unice* de cele mai multe ori ele se asociaă

$ta:ilitatea fracturilor  stabilitatea fracturilor  repreintă un concept fundamental pe care se :aeaă alegerea

metodei de tratament  dacă reducerea obţinută prin manevre ortopedice se poate menţine după terminarea

manevrelor - fractură stabilă

dacă fractura se deplasează din nou după reducere este considerată instabilă

sunt considerate stabile  fracturile transversale 7i oblic scurte 

sunt considerate instabile  fracturile oblic lungi ) spiroide) cominutive) bifocale sau fracturi cunoscute ca instabile *e3 fracturile ante:raţului) indiferent de traiect,

Page 5: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 5/22

?

$. Anatomia patolo!ica a fracturilor: le$iunile părţilor moi.

+eriostul de re2ulă) fractura se însoţe%te de rupturi %i dezlipiri periostice

atunci când între extremităţile fracturate legătura periostică a fost complet întreruptă,

reducerea ortopedică devine dificilă

la copil) păstrarea unor părţi de periost *2ros 7i reistent la această +6rstă, este a+anta8oasăat6t pentru reducere c6t 7i pentru sta:iliarea fracturii

,ucii fasciile tendoanele  pot preenta le$iuni mer26nd de la contuzie la ruptură

fra2mente din muci fascii sau tendoane)  se pot interpune între extremităţile fracturate,împiedicând reducerea

/asele i ner"ii în fracturi sunt rupte  de re2ulă "asele mici din os periost muci  7i astfel apare

&ematomul fracturar   uneori fra!mentele fracturate  deplasate lezează a'ul vascular principal   7i conduc la

iscemia acută periferică *e3 artera poplitee în fracturile supracondiliene ale femurului, "enele pot fi contuzionate( compresate( înţepate 7i mai rar rupte

ner"ii suferă contuzii( elongaţii   sau rupturi   *e3 radialul în 7anţul de torsiune alhumerusului) sciatic popliteu e3tern la 26tul peroneului,

0e$iunile te!umentare e3istă două posi:ilităţi de interesare a te2umentelor

 #ntreruperea continuităţii printr-o pla!ă *desc&idere primitivă, contu$ii i decolări te!umentare cu eliminări secundare ale escarelor *desc&idere

secundară, în am:ele ipostae se realieaă o comunicare a focarului de fractură cu e'teriorul   7i

astfel apar fracturile descise  fracturile deschise sunt dificil de tratat   deoarece e3istă un risc sporit de infecţie  sau

pseudartro$ă

realizarea unei comunicări între focarul de fractură şi exterior  poate fi făcută 7i în caultratamentului chirur2ical al fracturilor; aceasta an2a8eaă o responsa:ilitate medicală fiind

 posi:ilă apariţia unor complicaţii specifice tratamentului cirur!ical *infecţia fiind ceamai de temut,

). 1imptomele fracturilor: semnele !enerale.

1imptome durere e3acer:ată de mo:iliare

impotenţă funcţională *relati+ă în fracturile incomplete 7i totală în fracturile deplasate,

1emne !enerale!inore

Page 6: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 6/22

@

indispoziţie generală) însoţita de o u7oară nelini7te „ febră traumatică apare la 4=-=A ore de la traumatism 7i dispare la <-B ile; e ste o stare

 subfebrilă, fără alte modificări clinice sau de laborator datorată resorbţiei din focarul de

 fractură.

!a8ore *în traumatismele de mare intensitate, oc traumatic oc emora!ic fracturile oaselor mari *în special femur, se asociaă cu acumularea în focar 

a unei mari cantităţi de s6n2e *peste un litru,

2amenul local se face în ortostatism pentru membrul superior  7i decubit dorsal pentru membrul inferior 

%i coloană bolnavul va fi dezbrăcat pentru a avea posibilitatea comparaţiei

se cercetea$ă totdeauna starea vascularizatiei  7i inervaţiei distal de focarul de fractură

*. 1imptomele fracturilor: semne locale de probabilitate si si!uranţă (enumerarecomentarii)

1emnele locale 

 +emne de probabilitate deformarea re!iunii scurtarea se!mentului afectat ecimo$ă tardi"ă durere "ie #n punct fi  la presiunea în a3ul osului fracturat sau la mi7carea pasi+ă a

se2mentului fracturat imprimată de e3aminator +emne de sisuranţă:

mobilitatea anormală dintre fra!mentele osoase crepitaţia osoasă netransmisibilitatea micării *se o:ser+ă acti+ 7i pasi+,  #ntreruperea continuităţii osoase sesi$abilă la palpare dacă osul în cauă are un sediu

superficial *e3 cla+icula) ti:ia,

1,.2amenul radio!rafic: re!uli tenice descriere radio!rafica.

&#DI'>&#FI# $#ND#&D se +or efectua minim două incidenţe a+6nd între ele un un2hi de C *faţă 7i profil,; uneori sunt

necesare 7i incidenţe speciale în funcţie de localiarea fracturii se vor prinde pe film cele două articulaţii( pro'imal %i distal de fractură

c6nd e3istă dubii se +or face radiografii comparative ale celor două membre

unele traiecte de fractură sunt dificil de descoperit imediat după traumatism) *e3 fractura descafoid,; pentru a e+ita o 2re7eală se +or repeta radio2rafiile la 1-1= ile după accident

radio2rafiile tre:uie să fie de :ună calitate; în ca contrar se solicită o ree+aluare radiolo2ică.

Descrierea radio2rafică a unei fracturi diferă în funcţie de sediul acesteia

Fracturi diafi$are: constatarea e3istenţei unei întreruperi a continuităţii osoase *traiectul, sediul direcţia

Page 7: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 7/22

B

deplasarea numărul traiectelor 

Fracturi metafi$are i epifi$are: constatarea e3istenţei unei întreruperi a continuităţii osoase încadrarea fracturii într-una dintre clasificările acceptate *e3. >arden la colul femural) Neer 

la e3tremitatea humerală superioară,

11./indecarea fracturilor: osificarea indirecta: definiţie si fa$a inflamatorie.

'$IFI"#&E# INDI&E"0 este caracteristică reparaţiei osului tubular (diafi$e) #n absenţa uneifiări cirur!icale ferme cu compactare (dacă osul fracturat a fost fiat ri!id "indecarea are locprin osificare directă)

3sificarea indirectă se reali$ea$ă parcur!4ndu-se următoarele etape

5istrucţie i ematom fracturar +asele osului) rupte cu ocaia fracturii realieaă hematomul din focarul de fractură 1-4 mm de ţesut osos sunt de+asculariate 7i se necroeaă

Inflamaţie dureaă 4=-=A de ore hematomul este populat cu celule meenchimale ce pro+in din periost 7i canalul medular  începe resor:ţia hematomului 7i popularea cu capilare de neoformaţie

12./indecarea fracturilor: osificarea indirecta: definiţie si fa$a calosuluipro"i$oriu.

'$IFI"#&E# INDI&E"0 este caracteristică reparaţiei osului tubular (diafi$e) #n absenţa uneifiări cirur!icale ferme cu compactare (dacă osul fracturat a fost fiat ri!id "indecarea are locprin osificare directă)

Formarea calosului fibros  procesul dureaă apro3imati+ o lună celulele se diferenţiaă în osoase) cartila2inoase 7i fi:roase

osul necroat este eliminat de osteoclaste hematomul este înlocuit de o reţea de fi:re de cola2en 7i începe mineraliarea calosul fi:ros are reistenţa at6t c6t să menţină în poiţie capetele osoase) fracturate

Consolidarea (formarea calosului osos primiti")  procesul dureaă c6te+a luni calosul fi:ros se transformă în ţesut osos lamelar  ţesutul osos reultat are reistenţă scăută 7i nu poate face faţă la supraîncărcări mecanice lamelele osoase nu sunt orientate după liniile de forţă +asculariaţia începe să se normaliee

13./indecarea fracturilor: osificarea indirecta: definiţie si fa$a de remodelare.

Page 8: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 8/22

A

'$IFI"#&E# INDI&E"0 este caracteristică reparaţiei osului tubular (diafi$e) #n absenţa uneifiări cirur!icale ferme cu compactare (dacă osul fracturat a fost fiat ri!id "indecarea are locprin osificare directă)

Remodelarea *formarea calosului osos matur, în luni - ani tra+eele osoase se orienteaă după liniile de forţă

1!./indecarea fracturilor: osificarea directa si reparaţia osului spon!ios.

'$IFI"#&E# DI&E"# este caracteristică reparaţiei osului spon!ios apare %i la osul diafizar   în caul în care s-a practicat stabilizarea focarului de fractură

 printr-o osteosinteă fermă  se formează de la început ţesut osos matur, lamelar, orientat după modelul biomecanic al 

osului

faţă de osificarea indirectă lipsete etapa calosului osos primiti"

1".Complicaţiile fracturilor: !enerale imediate

'"(/ &#(!#I" fracturile produse prin traumatism de mare ener!ie  se asociaă adesea cu oc traumatic  ce

 poate pune în pericol viaţa pacientului 

'"(/ GI%'9'/E!I" apare în fracturile cu le$iuni arteriale 7i pune în pericol viaţa pacientului 

este preent 7i în fracturi fără le$iuni arteriale de e3emplu în  fracturile diafizei femurale

hematomul ce se acumuleaă la ni+elul focarului de fractură este foarte +oluminos *peste un litru de s6n2e,7i poate 2enera oc ipo"olemic  la pacienţi taraţi ce nu pot compensa eficient acest deechili:ruhemodinamic

$IND&'!(/ DE $&I9I&E apare după compresiunea musculară prelungită

su:stratul celular al leiunii este repreentat de creterea permeabilităţii membanare  cualterarea pompei ionice

clasic dia2nosticul se pune pe :aa ra:domioliă mio2lo:inurie insuficienţă renală

 sindromul de strivire poate fi agravat de un sindrom compartimental 

tratamentul +a tre:ui să fie instituit at6t sistemic c6t 7i local

#>&#9#&E# #/'& 5'/I

afecţiuni la ni"elul aparatului respirator *complicaţii pulmonare, cum ar fi :ronhopneumonia„de decu:it

afecţiuni la ni"elul aparatului uro-!enital *complicaţii urinare, cum ar fi retenţia de urină)infecţia urinară

Page 9: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 9/22

C

complicaţii cardio-"asculare  - a2ra+area unei hipertensiuni arteriale sau a unei insuficienţecardiace

e"idenţierea unui diabet latent sau a2ra+area formelor echili:rate apariţia unui delirium tremens *la alcoolici, tulburări psiice la +6rstnici care ulterior pot fi e3acer:ate de inter+enţia chirur2icală se spune că pacientul cu fractură este în cea mai bună condiţie atunci c-nd intră pe poarta

spitalului ; înt6rierea tratamentului +a face mai dificilă inter+enţia chirur2icală

E!5'/I# >&0$'#$0 apare la politraumati$aţi sau la pacienţi cu fractură de femur este le2ată de 7ocul traumatic 7i e3plicată prin apariţia acizilor gra%i liberi   ca urmare a

tul:urării meta:olismului lipidic acizii graşi liberi produc leziuni ale endoteliului capilar pulmonar şi edem pulmonar acut 

*plăm6nul de 7oc, semnele e"ocatoare de em:olie 2răsoasă apar la 67 de ore de la traumatism

insuficienţă respiratorie ce se traduce clinic prin tahipnee, cianoză, expectoraţie

mucoasă sau sanguinolentă  iar radio!rafic prin opacităţi floconoase bilaterale*aspect radio2rafie de „ful!i de $ăpadă,

se asociaă frec+ent semne neurolo!ice minore iritabilitate, dezorientare, cefalee

 frontală, fotofobie

semne neurolo!ice maore tulburări grave ale stării de conştientă, convulsii şi comă

 profundă

semne mai puţin caracteristice  febră ine'plicabilă  cu anemie) tulburări de

coagulabilitate) semne oculare  e3plicate prin microinfarctul arterelor terminaleretiniene 7i traduse prin hemora2ii ale fundului de ochi) rush pete7ial tipic localiat la26t) umăr) a3ile) a:domen

 gazometria arată ipoemie maoră 2lo:ulele de 2răsime pot fi preente în urină tratamentul  se :aeaă pe ameliorarea o'igenării de la ni+el respirator p6nă la ni+el

celular 

&'!5E!5'/I# fractura determină tulburări de coa!ulare ce duc la apariţia trombozei venoase profunde

eliberarea  acestor trombi #n circulaţie poate duce la insuficienţă respiratorie acută  saumoarte subită

imobili$area este un factor fa"ori$ant al producerii trom:oei +enoase profunde dia!nosticul se poate face prin

+eno2rafie scinti2rafie cu fi:rino2en marcat ultrasono2rafie  pletismo2rafie &!N

 profila3ia acestei afecţiuni tre:uie făcută de rutină

1#.Complicaţiile fracturilor: fractura descisa.

F&#"(&# DE$"GI$0 l INFE"ŢI# infecţia *osteita, este de o:icei o consecinţă a fracturii descise

Page 10: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 10/22

1

fractura este considerată descisă  atunci c6nd  focarul comunică cu e'teriorul printro

 plagă apare în BH dintre fracturi *2am:a fiind cel mai afectată,

,ecanisme prin care se produce desciderea direct) dinafară-înăuntru *traumatisme de mare intensitate, indirect) dinăuntru-înafară unul dintre fra2mente perforeaă pielea

Clasificarea fracturilor descise (8ustilo): tip I: *@H, traumatism minim) fractură simplă) pla2ă mai mică de 1 cm tip II: *<H, traumatism mediu) fractură cu oarecare cominuţie) pla2ă mai mare de 1 cm

 prin care uneori au pătruns în focar corpi străini tip III: *1H, traumatism important ) fractură cominuti+ă cu +ariantele

III # - deschiderea este lar2ă III 5 - pierdere de părţi moi) piele) mu7chi ce necesită pentru refacere tehnici de

chirur2ie plastică

III " - a3ul +ascular principal este leat 7i necesită refacerea arterei în ur2enţă

5ia!nostic:  preenţa semnalelor locale de fractură 7i eistenţa unei plă!i comunicarea focarului de fractură cu e'teriorul este evidentă c-nd 

 prin plagă se observă un fragment osos

 se scurge sânge amestecat cu bule de grăsime *din canalul medular,  plaga corespunde topografic focarului de fractură

comunicarea poate fi constatată în timpul prelucrării chirurgicale

2"oluţia fracturii descise este mai !ra"ă dec6t a fracturii #ncise datorită e+acuarea hematomului fracturar prin pla2ă e3istenţa corpilor străini) a ţesuturilor moi de+italiate  posi:ilitatea apariţiei infecţiei

1e consideră că: fracturile preentate pentru tratament #n primele 9 ore sunt în marea lor ma8oritate numai

contaminate la 9-; ore începe multiplicarea germenilor  de la nivelul plăgii

fracturile preentate după ; ore pot fi considerate infectate

1$.Complicaţiile fracturilor: anomaliile consolidării (intar$ierea in consolidare sipseudartro$a)

NJ&KIE&E# N "'N$'/ID#&E apare atunci c6nd "indecarea nu s-a desă"4rit în inter+alul mediu de timp necesar pentru un

anumit tip de fractură dia!nosticul clinic  al acestei complicaţii se :aeaă pe  persistenţa mobilităţii anormale  în

+echiul focar de fractură după ce inter+alul de timp mediu necesar pentru +indecarea unei fracturi la acest

ni+el a fost depă7it mobilitatea focarului de fractură este dureroasă

radio!rafia arată calus incipient  estomparea focarului sau apariţia primelor travee osoase cu

aspectul de „fum de ţi2ară

Page 11: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 11/22

11

%$E(D#&&'K# formarea calosului a e%uat în intervalul ma'im de timp în care o fractură cu acest sediu se

vindecă cauzele pseudartrozelor sunt  locale *CH, le2ate de erorile de tratament  const6nd într-un defect de sta:iliare în focar 

*caue mecanice, !enerale *1H, ca urmare a e'istenţei unor defecte biologice în le2ătură cu +asculariaţia

 precară a ţesuturilor de care depinde consolidarea clasificarea anatomopatolo!ică  pseudartroza fibrosinovială:

este rară 7i corespunde termenului de „falsă articulaţie capetele osoase sunt sclerozate şi au canalul medular acoperit 

un manon fibros periferic lea!ă uneori între ele capetele osoase 7i poate fi asimilatunei capsule articulare

un ţesut fibros la se interpune #ntre bonturile osoase  pseudartroza fibroasă:

este cea mai frec"entă bonturile osoase sunt mărite de volum) îngroşate 7i au canalul operculat 

ele sunt menţinute #n contact str4ns de un ţesut fibros dens  pseudartroza flotantă:

este ecepţională apare în cazul unor mari pierderi de substanţă osoasă

caua lipsei de unire #ntre etremităţile osoase este defectul osos vindecarea este imposibilă  fără aport de material osos în focarul de fractură

clasificarea modernă:  pseudartroza &ipervasculară capetele osoase sunt capabile de reacţie biologică iar din

 punct de vedere histologic consolidarea s-a oprit în stadiul calosului provizoriu  *fi:ros,)bine vascularizat; defecte mecanice împiedică continuarea procesului de consolidare

 pseudartroza avasculară capetele osoase sunt inerte, incapabile de reacţie biologică şi

corespund din punct de vedere histologic unei opriri a procesului de vindecare în faza

inflamatorie

dia!nostic clinic mobilitate anormală nedureroasă  după e3pirarea timpului ma3im necesar consolidării

1).Complicaţiile fracturilor: anomaliile consolidării (calosul ipertrofic si calosul

"icios)

"#/($(/ GI%E&&'FI" este calusul definitiv( cu un volum neobi%nuit de mare

este o complicaţie mecanică 7i apare de o:icei la copil mai des apare după fracturile de claviculă

adesea este mascat de musculatura #nconurătoare 7i este complet asimptomatic uneori calusul determină compresiuni ale formaţiunilor vecine  *tendoane) +ase) ner+i)

 piele,) bloca/e ale mi%cărilor articulare sau pre/udicii estetice

"#/($(/ 9I"I'$ repre$intă "indecarea unei fracturi cu persistenţa uneia dintre deplasările iniţiale termenul de "icios  nu se referă de fapt la formarea calusului ci la un defect al

tratamentului #n sensul unei reduceri imperfecte

Page 12: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 12/22

14

 persistenţa unor deplasări rămâne uneori fără consecinţe ca în cazul translaţiei *sunt :inetolerate,

sunt rău tolerate an!ulaţiile de peste % - ;&< 7i decalaele localiarea lor la mem:rul inferior *portant) de spri8in, conduce în timp la instalarea

artrozelor în articulaţiile vecine este mai des o consecinţă a tratamentului ortopedic indicat în fracturi instabile

1*.Tratamentul fracturilor: primul autor.

%&I!(/ #L('& /# /'"(/ #""IDEN(/(I este deosebit de important deoarece dacă este incorect conduce la #nt4r$ierea

"indecării i apariţia complicaţiilor tre:uie or2aniat prin instruirea preala:ilă a unor persoane nespecialiate constă #n

dega/area corectă a bolnavului cu evitarea unor mi%cări care pot producecomplicaţii  *e3emplu e+itarea fle3iei în traumatismele coloanei +erte:rale,

refacerea apro'imativă a anatomiei regiunii prin tracţiunea în a' 

imobilizarea provizorie) care în această etapă este de cele mai multe ori impro+iatăse utilieaă mi8loace a+ute la îndem6nă *:eţe) sc6nduri) cartoane) u7ă,

%&I!(/ #L('& /# NI9E/(/ (NI0ŢII !EDI"#/E %&I!#&EEste acordat de persoane specialiate la ni+el de dispensar 7i constă în administrarea unui calmant 

reducerea aproximativă prin tracţiune în ax

imobilizare provizorie corectă a fracturii

toaleta primara a plăgii şi pansament în cazul fracturii deschise

 seroprofilaxie antitetanică fractură deschisă!

 garou în cazul leziunilor vasculare ce pun în pericol viaţa ora aplicării garoului va fi

menţionată pe biletul de trimitere!

&#N$%'&(/ 5'/N#9I/'& "( F&#"(&I transportul se face cu am:ulanţa

în poziţie %ez-ndă pentru fracturile membrului superior  pe targa pentru fracturile coloanei sau membrului inferior

2,.Tratamentul conser"ator al fracturilor: metoda ortopedică pură.

!E'D# '&'%EDI"0 %(&0Este indicată în caul fracturilor sta:ile sau fără deplasare

I. timpul reducerea fracturii deplasate anestezie adecvată) care înlătură durerea 7i spasmul reducere prin e'tensie) contrae'tensie 7i manipulare în focar 

 pentru reducere se pot folosi dispoiti+e de tracţiuneII. timpul ; imobilizarea fracturii 

se face cu a8utorul aparatului !ipsat aparatul 2ipsat +a respecta următoarele re2uli

 să bine mulat dar nu constrictiv

 să cuprindă o articulaţie deasupra şi alta sub focarul de fractură

Page 13: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 13/22

1<

 să fie aplicat în poziţie funcţională

 să lase extremităţile libere

III. timpul = reeducarea funcţională

21.Tratamentul conser"ator al fracturilor: metoda etensiei continue!E'D# EMEN$IEI "'NIN(E este indicată #n fracturile instabile *o:lice lun2i) spiroide sau cominuti+e, reducerea se obţine în timp

se face printrun sistem compus din broa i potcoa"ă) cablu scripeţi) !reutăţi contraextensia se face prin înclinarea patului bolnavului

 pot fi necesare manipulări #n focar cu ben$i circulare sau săculeţi cu nisip  "ariante

etensia continuă clasică pe atelă 5raun-5ohler 

etensia continuă #n suspensie tip &ieunau combinarea etensiei continue cu aparatul !ipsat după reducerea fracturii prine3tensie continuă în primele 1=-41 ile) imo:iliarea se +a continua cu aparatul 2ipsat

tracţiunea bipolară se face prin :ro7e transosoase deasupra 7i dedesuptul focarului defractură care sunt în2lo:ate în 2hips

22.Tratamentul conser"ator al fracturilor: metoda tratamentului funcţional.

!E'D# &##!EN(/(I F(N"ŢI'N#/ se :aeaă pe principiul abandonării fracturii #n scopul sal"ării "ieţii  permite mobilizarea bolnavului în absenţa tratamentului fracturii 

23.Tratamentul cirur!ical al fracturilor: indicaţia metodei.

Tratamentul cirur!ical #n fracturi "i$ea$ă restabilirea continuităţii osului fracturat prinfiare cu autorul unor implante metalice *'$E'$INEK0,

INDI"#ŢII/E &##!EN(/(I "GI&(&>I"#/Indicaţii absolute:  fracturile ireductibile

 fracturile intraarticulare deplasate la adult 

 fracturile asociate cu leziuni vasculare

Indicaţii relati"e:  fracturi cu deplasare secundară

 fracturile osului bolnav

 fracturi cunoscute ca dificil de tratat cu metode înc&ise  *ante:raţ) !onte22ia) >aleai)col femural,

asocieri fracturare *fracturi) eta8ate) polifracturi,

2!.Tratamentul cirur!ical al fracturilor: materialul pentru osteosinte$a.

#/E>E&E# !#E&I#/(/(I DE FIM#&E

Page 14: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 14/22

1=

materialul de osteosinte$ă  *implantul metalic, +a fi adaptat fracturii   7i  procesului de

consolidare în funcţie de anumite principii mecanice; se folosesc uruburi) 7i plăci #nurubate tie centromedulare simple sau :locate lame plăci) uruburi dinamice *DG$) D"$, fiatorul etern indicat în  fracturile deschise; fi3area se face prin fi7e plasate

deasupra 7i su: focarul de fractură care sunt conectate e3tern 2ama implantelor este foarte lar2ă implantele sunt adaptate diferitelor tipuri de fracturi  7i

sunt permanent moderniate

2".Tratamentul cirur!ical al fracturilor: tenicile cirur!icale.

EGNI"# DE I!%/#N#&E osteosinte$ă cu focar descis

inciie de a:ord a focarului) eli:erarea fra2mentelor fracturare) reducerea 7i fi3area

acestora  permite reducerea anatomică dar cre7te riscul de de+asculariare sau infecţie

osteosinte$ă cu focar #ncis reducerea ortopedică a fracturii urmată de introducerea unor implante metalice

*:ro7e) ti8e, fără deschiderea focarului de fractură *su: control &oent2en 9,  preer+ă hematomul fracturar *minim in+ai+ă, implică e3punerea crescută la radiaţii pentru chirur2 7i pacient

2#.Fracturile ba$inului: mecanismul de producere principii de tratament in

fracturile de ba$in.

!E"#NI$! DE %&'D("E&E compresiune sa!itală *în sens antero-posterior, forţa se e'ercită dinainteînapoi tinz-nd să

desc&idă bazinul transversal  dacă forţa traumatică este mică reultă o entorsă pubiană) o  fractură dublă anterioară)

uni sau :ilaterală fără deplasare) sau o dis/uncţie a corpurilor pubisului  de p6nă la 4)? cm;la partea posterioară a inelului pel+in leiunile sunt neînsemnate *leiune sta:ilă tip #,

dacă forţa traumatică este importantă  dis/uncţia este mai mare  de 4)? cm) cele 4hemi:aine se îndepărteaă anterior *ca o „carte deschisă,

leiunile comple3ului sacroiliac posterior sunt minime fractura de :ain este în acest ca rotaţional insta:ilă dar +ertical sta:ilă *leiune tip 5, compresiunea laterală forţa se e'ercită transversal 

dacă forţa traumatică este mică  reultă o  fractură minoră) sta:ilă a ramurilor ischiopu:iene

dacă forţa este mare anterior se produce o încălecare a corpurilor pubisuiui  7i diametrultrans+ersal al :ainului se mic7oreaă *ca o „carte închisă,

fractura este rotaţional insta:ilă dar +ertical sta:ilă *leiune tip 5, forfecare impact vertical %i asimetric *cădere cu spri8in pe ischioane sau pe taloane, anterior  leiunile constau dintr-o dis/uncţie pubiană  sau o fractură a ramurilor ilio %i 

isc&iopubiene; posterior) leiunea cea mai frec+entă este dis/uncţia sacroiliacă; deplasareaconstă într-o ascensiune a hemi:ainului

la insta:ilitatea rotaţională se adau2ă 7i o insta:ilitate +erticală datorită rupturii comple3uluisacroiliac posterior *leiune tip ",

fracturi care nu #ntrerup continuitatea inelului *parcelare, se produc prin

Page 15: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 15/22

1?

oc direct cădere călare) fractura aripii iliace prin lo+ire smul!ere smul2erea inserţiilor tendinoase de pe spina iliacă antero-superioară

&##!EN primul autor bolnavul va fi imobilizat pe o targa cu genunchii uşor flectati şi membrele

inferioare legate între ele; se vor administra calmante

la spital  tratamentul +a fi în funcţie de starea 2enerală; în situaţia unui politraumatismleziunile vitale vor avea prioritate

2$.Fracturile coloanei enumeraţi mecanismele indirecte de producere.

!E"#NI$! DE %&'D("E&E I #N#'!IE %#'/'>I"0 mecanism direct rar) de e3emplu prin proiectil mecanisme indirecte

&iperfle'ia compresiunea

&ipere'tensia

 forfecarea

2).Fracturile coloanei:

>iperfleia în caul coloanei dorso-lom:are iperfleia tipică  a coloanei apare atunci c6nd la nivelul 

coloanei dorsale apasă o greutate*căderea unor roci din ta+anul minei,

fleia forţată a coloanei determină la început elongaţii ale ligamentelor posterioare care permit+erte:rei supra8acente să apese) prin intermediul discului) pe platoul superior al +erte:rei su:8acente 7i osulspon2ios se taseaă la partea sa anterioară) reult6nd o cuneiformiare a corpului +erte:ral; leiunea estesta:ilă

în cazul coloanei cervicale &iperfle'ia apare prin decelare bruscă; de cele mai multe ori fle3iase însoţe7te de rotaţie 7i se produce o lu3aţie pură a +erte:rei superioare în raport cu cea inferioară *leiuniinsta:ile,

2*.Fracturile coloanei:

Compresiunea aială (telescoparea) apare în traumatismele cu punct de spri8in pe +erte3 sau căderile cu spri8in pe ischioane sau

 pe taloane corpul +erte:ral este stri+it 7i apar fracturi separare sau cominuti+e

3,.Fracturile coloanei:

>iperetensia apare în caul accidentelor de circulaţie  în care  prin accelerarea brutală a corpului 

*lo+irea +ehiculului din spate, capul este propulsat înapoi  leiunile încep din partea anterioară 7i iniţial apare entorsă cer"icală  dacă la această mi7care se adau2ă compresiunea) se fractureaă lamele 7i apofiele articulare

Page 16: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 16/22

1@

7i apare fractura - luaţie

Forfecarea ori$ontală se produce prin rotaţie simplă sau combinată cu alte mecanisme *fle3ie-rotaţie, este o le$iune instabilă cu risc mare de afectare neurolo!ică

31.2ntorsa: definiţie aspecte anatomo-patolo!ice fi$iolo!ice

DEFINIŢIEdeplasarea temporară a epifi$elor dincolo de limita fi$iolo!ică a micării

#N#'!IE %#'/'>I"0 deplasarea 2enereaă leiuni capsulo-li2amentare *alun2ire) ruptură, în plan clinic) alun2irile corespund entorselor „:eni2ne iar rupturile 7i deinserţiile

entorselor 2ra+e) cu efect asupra sta:ilităţii articulare

în entorse e3istă 7i leiuni sino+iale *traduse clinic prin hidartroe) hemartroe, 7i leiuni periarticulare ale mu7chilor 7i tendoanelor 

32.0uatia: definiţie clasificare si anatomie patolo!ica

DEFINIŢIE deplasare permanentă a etremităţilor articulare antren4nd o modificare a

raporturilor anatomice sensul deplasării este determinat de direcţia de micare a epifi$ei distale #n raport cu

cea proimală

"/#$IFI"#&E în raport cu mecanismul de producere

Page 17: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 17/22

1B

traumatice

atraumatice

în raport cu amplitudinea deplasării complete

incomplete

în raport cu tipul deplasării regulate

neregulate

în raport cu timpul scurs de la producere recente

vec&i 

A?AT3,I2 +AT3038IC@ lu'aţia urmează unei entorse grave; leiunile anatomo-patolo2ice sunt asemănătoare) dar mult mai

2ra+e ca în entorse li2amentele sunt întotdeauna rupte sau deinserate) dar pot fi smulse sau chiar dilacerate capsula %i sinoviala pot fi destinse( decolate( rupte sau dezinserate

le$iunile osoase ale epifi$elor sunt frec"ente mu%c&ii pot smulge inserţia lor epifizară  *e3 fractura prin smul2ere a trohiterului în lu3aţia

umărului, sunt leate părţile moi periarticulare mu7chi) tendoane) +ase 7i ner+i uneori epifia distală suferă o deplasare at6t de importantă înc6t rupe pielea 7i se e3teriorieaă

*lu3aţie deschisă,

33.0uatia: principii de tratament.

&##!ENReducerea ortopedică tre:uie să fie făcută de ur!enţă 7i cu anestezie *elimină durerea 7i contractară musculară)

u7ur6nd mane+rele de reducere,  pentru fiecare articulaţie e3istă c6te+a mane+re de reducere) dar toate caută) în principiu) ca

e'tremitatea lu'ată să urmeze drumul invers aceluia parcurs în timpul producerii lu'aţiei 

Tratamentul cirur!ical indicaţii

lu'aţii ireductibile de la început prin interpoziţie *tendon) os,

reducere instabilă lu'aţii vec&i( ireductibile

în luaţiile "eci  se eliberează extremitatea luxată şi se goleşte cavitatea articulară pentru

a face posibilă reducerea

luaţiile instabile se sta:ilieaă prin osteosinteză) plastie) bro%a/  sau metode ortopedice

în luaţiile ireductibile se îndepărtează interpoziţia

3!.'steomielita acuta fiiopatolo2ie si anatomie patolo2ica

FII3+AT3038I2 din punct de +edere al localiării pe os :oala afecteaă frec+ent metafiele fertile *femur 

distal) ti:ia pro3imal) humerus pro3imal 7i ante:raţ distal *metafiele „aproape de 2enunchi7i departe de cot,

Page 18: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 18/22

1A

de la di+erse focare infecţioase *aparente sau inaparente, 2ermenii trec în s6n2e 7i se produce :acteriemie tranitorie *latentă clinic,

unii 2ermeni a8un2 prin artera nutriti+ă în +asele metafiare; reultă inflamaţii trecătoare*„dureri de cre7tere, sau se de+oltă inflamaţia specifică osteomielitei acute

A?AT3,I2 +AT3038IC@

Faele de+oltării infecţiei osoase acute sunt infiamaţie) supuraţie) necroă

Inflamaţia este reacţia osoasă la #nsăm4nţarea microbiană fa$a inflamatorie evoluează în primele 23 zile  se caracterieaă prin "asodilataţie i eudaţie e'udaţia determină o cre%tere a presiunii intraosoase deoarece ţesutul osos este ri2id) lipsit

de elasticitate cre%terea de presiune e'plică apariţia unor dureri intense 7i oprirea circulaţiei sanguine

at6t prin compresiune c6t 7i prin trom:oă

 #ntreruperea circulaţiei principale se soldeaă cu iscemia parţială a ţesutului osos; osul+a fi iri2at datorită surselor +asculare secundare *+asele periostale, edemul intraosos pro2reseaă spre ca+itatea medulară 7i spre suprafaţa osului *în lun2ul

canalelor 9olOman, momentul crucial este de$lipirea periostului) care ec&ivalează cu compromiterea totală a

"asculari$aţiei osoase 2ermenii pot trece în această faă în circulaţia 2enerală *hemocultura de+ine poiti+ă,

1upuraţia este cea de-a doua fa$ă a infecţiei osoase la agresiunea microbiană organismul îşi organizează o barieră de apărare formată din

trombo$area circulaţiei) decolarea 7i #n!roarea periostală această barieră  deose:it de fra2ilă nu mai permite microbilor să treacă din focar în

circulaţia generală *hemocultura ne2ati+ă,) dar nici antibioticelor să a/ungă în focar  în centrul acestei one) apar la început microabcese care pro2reseaă spre canalul medular 

7i spre suprafaţa osului *a:cesul su:periostal, abcesul subperiostal  este una din cele mai constante %i caracteristice leziuni ale

osteomielitei acute e+olu6nd spontan) abcesul "a perfora periostul #n!roat) "a in"ada părţile moi 7i se "a

descide la eterior tra+ers6nd pielea * fistulizare spontană, altă posi:ilitate de e+oluţie este mi!rarea spre articulaţie

?ecro$a repreintă faza finală de evoluţie în absenţa tratamentului 

3".3steomielita acuta: clinica osteomielitei acute cu locali$are la metafi$ainferioara a femurului (fa$a de debut)

A1+2CT2 C0I?IC2In perioada de debut  *corespunătoare inflamaţiei, - ta:loul tipic al osteomielitei acute cu

localiare la metafia inferioară a femurului febră *<C-=", cu facies "ultuos) transpiraţii) taipnee) taicardie subiecti") copilul acuă durere locală spontană deasupra genunc&iului   7i impotenţa

 funcţională a articulaţiei  *nu mer2e sau mers 7chiopătat, inspecţia deceleaă poziţia antalgică a articulaţiei genunc&iului  e3plicată de durere care

Page 19: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 19/22

1C

determină contractură refle3ă a mu7chilor periarticulari palparea  este momentul principal al e3amenului local deoarece cu această ocaie se

stabile%te topografia durerii provocate  palparea se e3ecută cu un sin2ur de2et) cu :l6ndeţe 7i se identifică o durere circumferenţială

deasupra interliniului articular  durerea se asocia$ă cu trei semne ne!ati"e

 genunc&iul este indemn  deoarece palparea interliniului este nedureroasă iar mo:iliarea articulaţiei posi:ilă

nu e'istă limfangită

nu e'istă adenopatie ing&inală

semnele locale pot lipsi; în a:senţa semnelor locale într-un sindrom fe:ril la copilosteomielita tre:uie luată totdeauna în discuţie

3#.3steomielita acuta: tratamentul in fa$a de debut.

TRATA,2?T tre:uie #nceput #n ur!enţă inclusi+ c6nd dia2nosticul este numai :ănuit tratamentul diferă în funcţie de momentul dia2nosticului

3,A dia!nosticată #n primele 67 de ore calmarea durerilor  *anal2eice repetate, susţinere a stării generale  *deshidratarea se corecteaă prin perfuarea i.+. de masă

lichidiană, tratamentul cu antibiotice

se începe cu flucloacilin  7i acid fusidic  urm6nd a fi ulterior înlocuiţi conform

anti:io2ramei *din hemocultură sau puncţie, la copilul sub 6 ani *la care Gaemophillus este înt6lnit cu o incidenţă crescută, sau

acolo unde culturile au identificat :acili >ram ne2ati+i) este :ine să începemtratamentul cu cefalosporine de generaţia a treia

antibioticele se administreaă la început pe cale i.". *primele <-= ile, pentru a ficontinuate i.m. sau p.o. *în următoarele <-@ săptăm6ni,

tratamenral continuă p-nă la normalizarea 0+ . imobili$are !ipsată c4t mai rapidă; în caul localiării infecţiei la metafia femurală

inferioară aparatul 2ipsat +a fi pel+ipedios /aurence "#ntibiotice într-un sfert de oră, ghips în două ore$ 

3$.u:erculoa osteoarticulara pato2enie.

+AT382?I2uberculoza evoluează în trei perioade( conform unei sc&eme descrise de Rane

perioada primară primoinfecţia are loc la +6rsta de ;-= ani  45 pătrunde în organism pe cale aeriană  7i se fiea$ă la ni"elul plăm4nului) unde

determină) din punct de +edere anatomopatolo2ic) comple'ul primar  *"%,

de cele mai multe ori C+ se cicatri$ea$ă fără a a+ea manifestări clinice 7i se stin2e pentrutotdeauna rar *1-4H,) această primoinfecţie tu:erculoasă se complică încă din această perioadă cu

manifestări e3trapulmonare *1H osteoarticulare,

Page 20: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 20/22

4

perioada secundară colonizarea cu 45 se poate produce endogen sau e'ogen

 punctul de plecare endo!en se află în structurile ganglionare ale 67  care conţine :acilicare au supra+ieţuit

 #mbolnă"irea apare #n următorii ;-= ani care succed primoinfecţiei localizarea osteoarticulară  este  specifică acestui stadiu  în care se înt6lnesc CCH dintre

infecţiile tu:erculoase osteoarticulare

perioada terţiară la copil se poate suspiciona reactivarea focarelor primare sau secundare) pe c6nd la adult)

at6t pentru plăm6n c6t 7i pentru schelet) este +or:a de o reinfecţie e'ogenă

Căile de propa!are la ni"el osteoarticular diseminările emato!ene  ce au ca punct de plecare adenopatiile tuberculoase; de aici

 :acilii trec în circulaţia 2enerală 7i se pot opri la ni+elul oaselor 7i articulaţiilor  diseminările limfatice

 punctul de plecare este repreentat de !an!lionii traeo-bronici  prin alterări ale peretelui +asului san2uin intra2an2lionar 5P trece în sistemul +enos

 ganglionii tra&eobron%ici pot infecta pe cale limfatică alte grupuri ganglionare

vecine constituind adenite ce ar putea e3plica formele superficiale de tu:erculoă+erte:rală) în care leiunea osoasă pro+ine ca urmare a acestor +ecinătăţi cuadenitele pre- 7i latero+erte:rale

diseminarea prin propa!are  „din aproape în aproape implică e3istenţa unui focar  pree3istent *osteită 8u3taarticulară) a:ces rece mi2rator) adenopatie supurată, care prine+oluţie afecteaă osul sau articulaţia

3).Tuberculo$a osteoarticulara: dia!nostic in perioada de debut clinic siparaclinic.

DI#>N'$I" N %E&I'#D# DE DE5(

2amen clinic istoric pacient cu o primoinfecţie tuberculoasă sau un contact 46 recent 

semne !enerale alterarea stării generale, pierdere pondeplă inapetenţă, oboseală, subfebrilitate şi

transpiraţii nocturne

durere i impotenţă funcţională la ni"elul articulaţiei afectate durerea este surdă i intermitentă la început) apoi cre%te în intensitate) pentru a de+eni

intensă i permanentă cu e'acerbări nocturne *„crie nocturne, impotenţa funcţională a articulaţiei  interesate este e3plicată de durere 7i contractară

musculară 7i constă în %c&iopătare *în localiările la mem:rul inferior, 7i limitarea treptată ami7cării *la mem:rul superior 7i coloană,

atitudine spontan adoptată de articulaţia :olna+ă *de e3emplu 2enunchiul se a7eaă în u7oară fle3ie, caracteristice sunt atrofia musculară) tumefierea articulaţiei cu dispariţia reliefurilor normale

*semn +ala:il pentru articulaţiile superficiale, palpare puncte dureroase pe interliniul articular( îngro%area sinovialei  

creşterea temperaturii locale

încercarea de mobili$are forţată a articulaţiei caueaă dureri vii  7i induce spasmul muscular de

 protecţie adenopatia satelită) rece 7i nedureroasă *semn inconstant,

Page 21: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 21/22

41

2amene paraclinice date nespecifice de laborator cre7tere 9.$.G. peste ? mmQ1 oră) anemie de tip inflamator 7i

leucocitoă *limfocitoa mai ales, eamenul radio!rafic în stadiile precoce arată osteoporoză difuză a elementelor osoase ce compun

articulaţia intradermoreacţia la tuberculină *ID&, are în special valoare c-nd este negativă *dia2nostic de

e3cludere, scinti!rafia fi'area radioizotopului este crescută în regiunea articulaţiei bolnave

caracterele inflamatorii ale licidului articular aspect citrin) proteinele ce depă7esc 4? 2H)mucina care scade) 2lucoa su: ? m2H) 1 -4 celuleQmm<

puncţia articulară evidenţierea directă a 45 în lic&idul articular 

biopsia sino"ială poate e+idenţia foliculul tuberculos

biopsia !an!lionară are procenta8e de pozitivitate în ), *,8

3*.Tumori osoase: clasificare cirur!icala.

"/#$IFI"#&E# "GI&(&>I>#/0 *EnnecOin2) 1CA,

8radientul tumoral 8 > tumori histolo2ic :eni2ne >1 tumori cu mal2nitate histolo2ică mică *lo 2rade sarcoma, >4 tumori cu mali2nitate histolo2ică mare *hi2h 2rade sarcoma,.

Topo!rafia tumorală T

formaţiune se caracterieaă prin tumoră) capsulă) onă reacti+ă în funcţie de topo2rafia tumorală *,) tumora poate fi intracapsulară

e'tracapsulară  dar în interiorul compartimentului în care a luat na7tere*intracompartimentală,

e'tracompartimentală

repreintă o tumoră intracapsulară 1 o tumoră e3tracapsulară dar intracompartimentală 4 o tumoră e3tracompartimentală prin e+oluţie sau o tumoră care î7i începe de+oltarea în re2iuni

anatomice fără limite diferite

,etasta$e , !o lipsa metastaelor  !1 preenţa metastaelor 

difuiunea tumorală poate fi re2ională sau la distanţă difuiunea re2ională tumora însăm6nţeaă ona reacti+ă cu noduli sateliţi difuiunea la distanţă metastae *ficat) pulmon,

%e :aa sistemului >! clasificarea tumorilor este următoarea> !

5eni ne1 inacti+e > !

4 acti+e >o !< a resi+e >o - !!ali neI# radient mic infracom artimental > !I5 radient mic e3tracom artimental > 4 !oII# radient mare intracom artimental >4 1 !o

Page 22: BFT CHIRURGIE FRACTURI

7/23/2019 BFT CHIRURGIE FRACTURI

http://slidepdf.com/reader/full/bft-chirurgie-fracturi 22/22

44

II5 radient mare e3tracom artimental > !III cu metastae >i-4 1-4 !1

!,.Tumori osoase: principii de tratament cirur!ical

+RI?CI+II02 C>IRUR8ICA02 tratamentul cirur!ical constă #n ablaţia tumorii prin eci$ie sau amputaţie după locul unde trece planul de reecţie e3istă patru posibilităţi de eci$ie intrale$ională planul de reecţie trece în contact cu ţesutul tumoral; e3emplu leiune

de suprafaţă *e3ostoă, sau chiureta8ul unei leiuni profunde *condrom di2ital,; e3istăriscul unei recidi+e

mar!inală: planul de reecţie trece în ţesutul reacţionai tumoral *ona reacti+ă,; a7a se procedeaă de re2ulă în osteomul osteoid

lar!ă planul de reecţie frece în ţesut sănătos) în afara onei reacti+e dar răm6ne încompartimentul unde se de+oltă tumora; riscul este de a lăsa pe loc metastaelere2ionale; se procedeaă în acest fel în caul osteosarcoamelor) dupăchimioterapie

radicală: planul de reecţie trece de această dată la distanţă de tumoră) prin articulaţiile+ecine; este o reecţie e3tracompartimentală „radicală; riscurile recidi+ei suntmici

amputaţia este indicată atunci c6nd tumora sa dezvoltat e'tracompartimental   in+ad6ndţesuturi moi) „no:ile *+ase) ner+i,

după inter+enţiile chirur2icale de e3ciie tumorală răm6n defecte osoase  de unde riscul 

apariţiei unei fracturi9 metode de pre"enire a fracturilor  #n defectele mici se imo:ilieaă cu aparat 2ipsat p6nă la +indecare  #n defectele mari se practică 2refare sau cimentare  #n ca$ul defectelor mai importante) la adult se preferă osteosinteă simplă sau

com:inată cu umplerea defectelor cu os sau ciment atunci c6nd e3ciia a interesat o articulaţie) pentru refacerea continuităţii 7i funcţionalităţii

mem:rului se opteaă între pseudartroă) artrodeă) artroplastie