Cap II

2.1 Capitala Elvetiei este Berna.Orasul este situate la o altitudine de 542,in campia Elvetiei,campia fiind situate aproape de central tarii.Peisajul din imprejurimi a fost format in urma glaciatiilor.Aceasta este situate intre doi munti;Muntele Bantiger (altitudine de 947 m,situate la este) si Muntele Gurten (858 m aflat la sud).

Numele oraului Berna fost menionat prima dat la 1 decembrie 1208.Cea mai cunoscut legend fiind cronica luiKonrad Justinger, unde se menioneaz c duceleBerchthold V de Zhringencare ar fi ucis un urs, (Brn german), fiind primul animal care i-a aparut in timpul unei vanatori si de aceea ar fi numit oraul "Berna". Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Berna

BERNA Oraul Berna se afl la o altitudine de 542m, n cmpia Elveiei, cmpia fiind situat aproximativ n centrul rii. Peisajul din mprejurimi a fost format de gheari n timpul ultimei glaciaii. Berna se afl ntre doi muni: munteleGurtencu o altitudine de 858 metri aflat n sudul oraului i munteleBantigercu o altitudine de 947 metri situat la est. Numele oraului Berna fost menionat prima dat la 1 decembrie 1208.Cea mai cunoscut legend fiind cronica luiKonrad Justinger, unde se menioneaz c duceleBerchthold V de Zhringencare ar fi ucis un urs, (Brn german), fiind primul animal care i-a aparut in timpul unei vanatori si de aceea ar fi numit oraul "Berna".

Berchthold al V-lea a ntemeiat oraul la sfritul secolului al XII-lea, avnd un plan clar: a aezat oraul pe o peninsul a ruluiAare, ca s fie protejat n mod natural din trei laturi, iar a patra latur era s fie protejat de un zid i un turn de aprare. Astfel, a nceput cldirea acolo unde rul face o bucl de 180, n aa numitul "col de jos", (Nydegg). Protecia ideal i-a permis s se dezvolte rapid i s-si extinda limita nspre vest: pn n1256, turnul de aprare eraZytglogge(turnul cu ceas), succedat deKfigturm(turnul cu nchisoare) pn n1345i deChristoffelturm(turnul lui Sf. Cristof, amplasat n apropierea locului pe care se gsete actuala gara central, dar demolat n1865) pn n1622. n timpulRzboiului de Treizeci de Ani, dou protecii adiionale au fost construite:Schanze(anul) cel mare i cel mic. Zona protejat astfel a fost destul de mare pentru dezvoltarea oraului pn n secolul XIX.

Cnd Berchtold al V-lea a murit fr motenitor n1218,Sfntul mprat Romano-GermanFrederic IIa decretat ca Berna s fie un ora imperial liber. Dac n-ar fi fost cazul, mpratul ar fi putut prelua conducerea oraului datorit lipsei unui motenitor. Pe acest act, Berna l-a revalidat n1273dup ce Imperiul rmsese fr mprat timp de 23 de ani. Acum, cercettorii bnuiesc ca actul iniial fusese un fals. n1353Berna face un tratat cu tnr confederaie elveian (al 8-lea membru), n care alian s-a dovedit a fi un membru foarte puternic. Cu dorina de a-i asigura venituri din tranzituri est-vest, oraul a nceput s se expande ctre nord i ctre sud. n acest scop a cuceritAargaun1415iVaudn1536, precum i alte teritorii, devenind astfel cel mai mare ora-stat din nordulMunilor Alpi.

Berna pierde o lupt mpotrivafrancezilorn timpul rzboaielenapoleoniene, este ocupat la data de6 martie1798i pierde majoritatea teritoriilor cucerite. Dup plecarea francezilor n1802, Elveia modern i ia ncet forma actual i prin constituia din1848, Berna devine sediul guvernului confederaiei,de factocapitala Elveiei.

Oraul a ntreinut ntotdeauna relaii de bun vecintate cuZrich, iar n anul1353s-a unit cuConfederaia Helvetic. Totodat, Berna a fost influenat de micarea Reformei i a adoptatprotestantismul. Dup ce a devenit parte a Elveiei, cuceririle teritoriale ale Bernei i-au ctigat suveranitatea, dar oraul a continuat s joace un rol important. Berna a manifestat ntotdeauna o oarecare nencredere n progresul industrial, atitudine care nu s-a schimbat nici n prezent. Caracterul conservator al oraului se manifest i n grija deosebit acordat dialectului vorbit de locuitori i n ziua de astzi.

Dup un incendiu n 1405, n care oraul a fost distrus n mare parte, a fost reconstruit din molas. Culoarea verzuie a cldirilor din centrul oraului este tipic pentru Berna. Centrul medieval a fost nscris pe listaUNESCOa Patrimonului Cultural Mondial i include trotuarele acoperite (arcade) i fntni decorate cu statui. Oraul Berna are o populaie de 127.000, 300.000 cu orasele din jur. Este al patrulea ora din Elveia dupZrich,GenevaiBasel. Personaliti cunoscute includ omul de stiinAlbrecht von Haller, scriitorul i preotul Albert Bitzius aliasJeremias Gotthelfi pictoriiFerdinand HodleriPaul Klee. FizicianulAlbert Einstein, nscut nGermaniadar mai trziu naturalizat elveian a elaborat teoria relativitiii fiind angajat la oficiu de patente din Berna. Limbile oficiale sunt german i francez dar limba vorbit de majoritatea populaiei esteBrndtsch(dialectul german din Berna). Minoritatea francofon are o coal i o biseric proprii.

Palatul Federal din Bernaeste numele cladirii care adaposteste Adunarea Federala (parlamentul federal) si Consiliul Federal. Acesta consta intr-o cladire principala si doua aripi (de est si de vest), unde se afla departamentele guvernamentale si biblioteca.

Cladirea a fost proiectata de arhitectul Hans Auer iar inaugurarea a avut loc la 1 aprilie 1902. Costul total, la acea vreme, a fost de 7.198.000 de franci elvetieni. Cele doua camere in care Consiliul National si Consiliul Cantoanelor tin intrunirile sunt separate de sala domului. Domul in sine are o inaltime externa de 64 m, iar interna de 33 m. Mozaicul din centru reprezinta blazonul federal cu motto-ul latin unus pro omnibus, omnes pro uno (Unul pentru toti si toti pentru unul), inconjurat de blazoanele celor 22 de cantoane care existau in 1902. Stema cantonului Jura, creat in 1979, a fost plasat in afara mozaicului.

Catedrala Sf Vincent din Berna(Munster)este una dintre emblemele orasului si este construita din gresie locala. Boltile sunt construite din caramida. In secolul XVIII, un invelis de calcar a fost adaugat pilonilor. Cea mai multa gresie a venit de la o cariera din Ostermundingen. Materialele suplimentare au venit din alte trei cariere. Diversele tipuri de piatra au fost folosite mai mult sau mai putin aleatoriu in intreaga cladire. Bazele pilonolui, capitelirile, ferestrele si sculpturile sunt toate de cea mai inalta calitate (gresie albastra din cariera Gurten, la sud de Berna).

In cadrul proiectelor de reconstructie in secolele XIX si XX, portalul principal a devenit una dintre cele mai complete colectii de sculptura gotica tarzie din Europa. Aceasta colectie reprezinta credinta crestina in judecata de apoi, cand raii vor fi separati de cei drepti. Aceasta sculptura ii arata goi pe cei rai pe partea dreapta, cei drepti fiind reprezentati imbracati in alb pe pe partea stanga. In centru este Justitia, cu sfintii si fecioarele intelepte si necugetate in jurul ei. In centru se afla Arhanghelul Mihail, cu o sabie ridicata.

Acestea sunt singurele sculpturi Munster care au supravietuit iconoclasmul reformei protestante. Cele 47 de statui mari sunt replici, originalele sunt inMuzeul de Istorie Berna, iar cele 170 de statui mai mici sunt toate originale.Judecata de Apoia fost opera unui singur sculptor, Erhard Kung din Stadtlohn, Westfalia, fapt care a oferit colectiei o unitate de conceptie. Sculptura Justitiei este singura care a fost facuta de catre un alt artist. Aceasta este semnat de Daniel Heintz, care a fost constructorul sef dupa 1571. Restul de statui au fost sculptate aproximativ in perioada 1460 - 1501, cel mai probabil intre 1460 si 1480.

Bulevardul Marktgasseeste una dintre strazile din orasul vechi si este o parte din orasul interior, construita fiind in secolul al XIII-lea. Se intinde de la Kfigturm, intre Waisenhausplatz si Brenplatz spre vest, si pana la Zytglogge intre Kornhausplatz si Theaterplatz in est.

Strada este parte a patrimoniul cultural mondial, care cuprinde orasul vechi. Marktgasse a fost mentionata pentru prima data in 1286 ca nova civitas bernensis. Dupa construirea celui de-al treilea zid de aparare al orasului, a fost cunoscuta sub numele de Innere Neustadt. Numele a fost scurtat si pana in secolul al XIX-lea, strada era cunoscuta neoficial ca Neustadt.

Orasul Berna este cunoscut pentru fantanile sale. Cel mai bine cunoscute suntfantanile cu statuidin secolul al XVI-lea, din orasul vechi, care provin in principal din atelierul sculptorului Hans Gieng Freiburg: Pfeiferbrunnen, Schtzenbrunnen, Anna-Seiler-Brunnen, Zhringerbrunnen, Vennerbrunnen, Simsonbrunnen, Gerechtigkeitsbrunnen, Luferbrunnen, Mosesbrunnen, Ryfflibrunnen, Kindlifresserbrunnen.

Pe atunci fantanile au fost construite exclusiv din lemn. Abia in 1520 a fost construita in Kreuzgasse o fantana de piatra. Intre 1542 si 1546, un numar mare din fantanile de lemn existente au fost inlocuite cu fantani din piatra si si au primit statuile tipice orasului Berna, cea mai mare parte dintre acestea fiind creatia sculptorului Hans Gieng din Freiburg. Tot atunci a fost data o lege a fantanilor si s-a infiintat administratia fantanilor. Fantanile au fost renovate constant incepand cu secolul XV, cunoscuta fiind renovarea completa a tuturor fantanilor in anii 1712 1713 si 1757.

In secolul XIX, s-a considerat ca produc blocaje in trafic si multe dintre ele au fost mutate si modificate fara profesionalism, folosind materiale inadecvate, cum ar fi plumb si ciment. In 1890 1891, pentru a marca aniversarea de 700 de ani a orasului Berna cea mai mare parte a fantanilor a fost restaurata cu deosebita grija. In 1896, cizmarul Heinrich Philipp Lsch a lasat mostenire toata averea orasului Berna pentru a pute fi intretinute fantanile, aceasta dand posibilitatea inca unei renovari complete in 1925.

In timp ce sculpturile si coloanele fantanilor au fost vopsite in prealabil discret, in cadrul renovarilor, statuile au primit culori vii care rezista intemperiilor.

Turnul cu ceas din Berna(Zytglogge) este un simbol important al orasului. Ceasul, situat pe latura de est, a fost realizat in 1530, fiind totodata un ceas astronomic. Daca puteti, incercati sa fiti in zona cu 4 minute inainte ca ceasul sa bata ora exacta, caci atunci cifrele mecanice sunt reglate in miscare - un proces bizar, ce trebuie vazut pentru a fi crezut.

Sunt multe de vazut in Berna, printre care si o multime de ursi, emblema orasului si a cantonului. Ursi vii, mari sau mici, pot fi vazuti invartindu-se de colo colo si grija pentru sanatatea si fericirea lor fac ca ei sa se bucure de toata atentia .Ursii au locuit in acest loc incepand cu secolul XVI si, astfel, aceasta emblema a orasului se iveste in tot orasul, in diferite forme, printre care si un biscuite local in forma de ursulet. Mai sunt si cativa ursi draguti in picturile uriase din interiorul hotelului traditional Baren (care gazduieste si biroul de turism din oras). Emblema orasului comemoreaza descoperirea Bernei de catre ducele Bertold.

Omul de litere englez Horace Walpole a explicat semnificatia ursului intr-o scrisoare adresata unui concetatean, George Montagu, in 1766: Orasul Berna poarta numele de Beares in limba olandeza, pentru ca Bertold, ducele de Zeringen, dorind sa infiinteze un oras si mergand o data la vanatoare, s-a gandit ca ar fi bine sa-i dea orasului numele primei bestii pe care o va intalni si o va ucide.