Romani ,Ceice primesc, in toat plintatea, harul i darul neprihnirii, vor domni in viat prin acel unul singur, care este Isus Hristos'` (Romani 5.17) Editura Logos, 1999 Edi[ia a douavarianta ,online ISBN 973-9212-07-7 Toate drepturile rezervate. Aceastversiunenucon[ineimaginigrafice.Pentruvariantacomplet,pute[icumpra cartea laurmatoarea adres: Biserica Baptist Nr. 1, Cluj (Mnstur) Str. Osptriei nr. 10, 3400, Cluj-Napoca Tel. & Eax. 064-42.50.51 Cont nr. 251101030836 CEC Cluj sau la email: cartiib-ro.org www.IB-RO.org

Istoria Binecuvntrii

Anul JII de studiu

Sfintii Celui Prea Inalt vor primi imprtia i vor stpini in veci, din venicie in venicie Dar pn atunci, mpr[ia vesnic si nevzut a lui Dumnezeu descinde n realitatea concret de zi cu zi doar dac printre noi se gseste cineva gata s accepte ca voia lui Dumnezeu s se fac n via[a lui cu orice pre[. 5 PROGRAMA DE STUDIU BIBLIC Romani 1:1-17Evanghelia lui Hristos Romani 1:1-15Rdcinile vechi-testamentale ale Evangheliei EvanghelialuiHristosafostpropovduitmainainte,prinproroci,nSfintele Scripturi, deci tiparele ei trebuie s fi fost descoperite n Vechiul Testament.Romani 1:16-17O neprihnire care vine prin credint i care duce la credint EvanghelialuiHristos,esteputerealuiDumnezeupentrumntuireafiecruiacare crede.deoareceneaestedescoperitoneprihnire,pecareodDumnezeu,prin credin[ si care duce la credin[ (1:16-17). Romani 1:18-3:20 Mnia lui Dumnezeu sau din ce trebuie s fim mintuiti Romani 1:18-32Obiectul, cau:a i modalitatea descoperirii miniei lui Dumne:eu ,MnialuiDumnezeusedescoperedincermpotrivaoricreinecinstirialui Dumnezeusimpotrivaoricreinelegiuiriaoamenilor(1:18) prinfaptulc Dumnezeu i las pe acestia n voia min[ii lor blestemate. Romani 2:1-3:8Judecata lui Dumne:eu este potrivit cu adevrulDumnezeu ,va da via[a vecinic celor ce, prin struin[a n bine, caut slava, cinstea si nemurirea;sivadamniesiurgiecelorce,dinduhdeglceav,sempotrivesc adevrului si ascult de nelegiuire (2:7-8). Romani 3:9-20Conditia uman in fata Judectii Iudei si greci, sntem deopotriv sub pcat, si, astfel, n urma judec[ii lui Dumnezeu, ,nimeni nu va fi socotit neprihnit naintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunostin[a deplin a pcatului (3:20). Romani 3:21-5:21 Puterea lui Dumnezeu pentru mntuiresau cum sintem mintuiti Romani 3:21-31 Neprihnirea dat de Dumne:eu ,Daracums-aartatoneprihnire.datdeDumnezeu,carevineprincredin[an IsusHristos,pentruto[isipesteto[iceicecrednEl.Ccito[iaupctuit,sisnt lipsi[i de slava lui Dumnezeu (3:21-23). Romani 4:1-25 Neprihnirea prin credint i Jechiul Testament Din moment ce Avram si David au fost socoti[i neprihni[i prin credin[, nseamn c acestconceptestenmiezulplanuluidemntuiredescoperitnscrierileVechiului Testament. Romani 5:1-11Conclu:ii privind neprihnirea dat de Dumne:eu Eiind socoti[i neprihni[i prin credin[a n Isus Hristos, ne bucurm n ndejdea slavei lui Dumnezeu, ,cci, dac atunci cnd eram vrjmasi, am fost mpca[i cu Dumnezeu, prinmoarteaEiuluiSu,cumultmaimult acum, cnd sntem mpca[i cu El, vom fi mntui[i prin via[a Lui (5:10). Romani 5:12-21 Principiul repre:entrii in moarte i in viat ,Dac. prin gresala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult ceiceprimesc,ntoatplintatea,harulsidarulneprihnirii,vor domni n via[ prin acel unul singur, care este Isus Hristos! (5:17). Romani 6:1-7:24Creytinul yi Legea sau cum trebuie definit mintuirea Romani 6:1-14 Ce inseamn a crede in Hristos? Harulsipcatulsntrealit[iincompatibiledeaceea,acredenIsusHristos nseamn a dezbrca toate lucrurile pentru care Isus Hristos a murit si a mbrca toate lucrurile pentru care El trieste. Romani 6:15-23 Ce inseamn a nu fi sub Lege? ,Nusti[ic,dacvda[irobicuiva,cas-lasculta[i,snte[irobiiaceluiadecare asculta[i,fiecestevorbadepcat,careducelamoarte,fiecestevorbade ascultare,careducelaneprihnire?(6:16).Deci,anufisubLegenunseamn nicidecum a fi liber s calci Legea. ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 6 Romani 7:1-6 Cretinul i Legea Deoarece,attavremectitriestebrbatul,,femeiamritatestelegatprinLege debrbatulei(7:2)sideoarece,brbatulnostruSatannumoare,doarprin moartea lui Hristos, atribuit nou, a fost posibil eliberarea noastr de sub acuzarea Legii si unirea noastr cu Hristos. Romani 7:7-13Pcatul i Legea Deoarece puterea pcatului este nssi Legea lui Dumnezeu, Dumnezeu a trebuit s-Si plteasc Siesi pre[ul rscumprrii noastre. Romani 7:14-24 Firea pminteasc i pcatul Atuncicndpcatularidicatunziddedespr[irentrenoisiDumnezeu,rmasi singuri n fa[a pcatului, sntem birui[i si stpni[i de el, fr putin[ de a ne mpotrivi lui. Romani 7:25-8:39 Creytinul yi Duhul sau ce yanse avem s rmnem n mntuire Romani 7:25-8:11 ,Multmiri fie aduse lui Dumne:eu, prin Isus Hristos, Domnul nostru'`Pentrucnici o mpr[ie dezbinat mpotriva ei nssi nu poate dinui, atunci cnd, din pricina pcatului nemrturisit, Legea lui Dumnezeu este mpotriva noastr, Duhul luiDumnezeupstreazdeschispentrunoidoar,serviciuldeurgen[aldovedirii vinov[iei noastre, pentru a ne aduce astfel sub Crucea lui Hristos si n fa[a scaunului ndurrii Marelui nostru Preot. Romani 8:12-27Cretinul i Duhul SfintCinetriestedupndemnurilefiriipmntestivamuri,daracelacare,prinDuhul, face s moar faptele trupului va tri, cci doar aceia snt fii ai lui Dumnezeu care snt cluzi[i de Duhul lui Dumnezeu. Romani 8:28-39 Garantia credincioiei lui Dumne:euDumnezeu,,caren-acru[atnici chiar pe Eiul Su, ci L-a dat pentru noi to[i (8:32), va desvrsi, cu siguran[, chipul Eiului Su n noi, fcnd ca toate lucrurile s lucreze mpreun spre acest cel mai mare bine al nostru. Romani 9:1-11:36 Nu te ngmfa dar, ci teme-te! sau pericolul care amenint relatia cu Dumne:eu Romani 9:1-11:36Avertismentul este parte a Evangheliei lui HristosRamurilefiresti,aufosttiatedinpricinanecredin[eilor,situstainpicioareprin credin[:Nutengmfadar,citeme-te!Ccidacn-acru[atDumnezeuramurile firesti, nu te va cru[a nici pe tine (11:20-21). Romani 9:1-33Jase pentru dou intrebuintri i vase pentru dou destineDinperspectivadesfsurriiistoriceaplanuluiluiDumnezeu,existoalegerela slujire,siunalamntuire,ambelefcndu-senbazaCuvntuluisuveranallui Dumnezeu. Romani 10:1-21Cum se aleg vasele miniei de vasele indurrii?,DacmrturisestidecicuguratapeIsuscaDomn,sidaccrezininimatac DumnezeuL-anviatdinmor[i,veifimntuit.EiindcoricinevachemaNumele Domnului, va fi mntuit (10:9, 13). Romani 11:1-24Ce s-a intimplat cu Israel? Israeli[iinus-aupoticnitcascad,,ci,prinalunecarealor,s-afcutcuputin[ mntuirea neamurilor, ca s fac pe Israel gelos. Romani 11:25-32Se va lua sau nu se va lua harul de la neamuri?S asteptm si s grbim intrarea numrului deplin al neamurilor, cci dac lepdarea iudeilor ,a adus mpcarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, dect via[ din mor[i (11:15)! Romani 11:33-36Din El, prin El i pentru El sint toate lucrurile,O,adnculbog[iei,n[elepciuniisistiin[eiluiDumnezeu!Ctdeneptrunsesnt judec[ileLui,sictdenen[elesesntcileLui!.DinEl,prinElsipentruElsnt toate lucrurile. A Lui s fie slava n veci! Amin (11:33-36). Prefat 7 Romani 12:1-15:13 Ce nseamn ,ascultarea credin(ei sau scopul cu care am fost mintuiti Romani 12:1-21MrturisireadomnieiluiHristosimpunetotalanoastrdedicarefatde ElA-LmrturisipeHristoscaDomnnseamnanesupunevoiiLui, slujind mpreun cu El si ca El, lsnd n seama Lui rezolvarea tuturor nemultumirilor noastre. Romani 13:1-14Ornduirea stpnirilor este responsabilitatea lui Dumnezeu, nu a noastr Ne vom pstra focalizarea n slujire doar atunci cnd vom n[elege c datoria noastr este s ne rnduim via[a dup voia lui Dumnezeu, iar responsabilitatea lui Dumnezeu este s ornduiasc stpnirile. Romani 14:1-12Nici unul dintre noi nu triete pentru sine ndomeniulprerilorndoielnice,nisecereacceptare,nujudecatsaudispre[, deoarece,fiindaiDomnului,niciunuldintrenoinutriestepentrusinesiniciunul dintre noi nu moare pentru sine. Romani 14:13-23 Atentie, pentru fratele tu a murit Hristos' Pentruc,totcenuvinedinncredin[are,epcat(14:23),,noicarisntemtari, sntem datori s rbdm slbiciunile celor slabi (15:1), veghind s nu nimicim, prin libertatea noastr, pe fratele nostru, pentru care a murit Hristos. Romani 15:1-13Cei tari sint datori s rabde slbiciunile celor slabi ,Primi[i-vuniipeal[ii,cumv-aprimitsipevoiHristos,spreslavaluiDumnezeu (15:7). Romani 15:14-33Apostolul yi planurile lui Romani 15:14-33Slujitorul lui Isus Hristos ntre neamuri ,EumimplinesccuscumptateslujbaEvanghelieiluiDumnezeu,pentruca Neamurile s-I fie o jertf bine primit, sfin[it de Duhul Sfnt (15:16). Romani 1:1-27Urri de sntate Romani 1:1-27,ntelepti n ce priveste binele, si prosti n ce priveste rul (16:19) Biserica lui Hristos trebuie privit ca o [estur de rela[ii, n care am fost aseza[i ca s fim mdulare unii altora, n vederea promovrii mpr[iei lui Dumnezeu n noi si n jurul nostru. O retrospectiv asupra crjii Romani 1:1-11:3Conceptele care deIinesc Evanghelia lui Hristos Robiapcatuluisiconsecin[elelui (1:18-3:20), neprihnirea dat de Dumnezeu (3:21-5:21),crestinulsiLegea(6:1-7:24),crestinulsiDuhul(7:25-8:39)sipericolultierii din mslin (9:1-11:36).Romani 12:1-1:27Doar ascultarea dovedeste prezenta credintei mntuitoare Datorianoastrestesveghemca,ntoatedomeniilevie[ii,credin[anoastrsse materializezenmplinireavoiiluiDumnezeu,lsndnseamaluiDumnezeuatt schimbarea stpnirilor, ct si schimbarea convingerilor oamenilor. ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 8 Prefa| Pentruaceiacarerealizeazc,nprogramuldefa[,studiulEpistoleictreromanise ntindepeoperioaddesapteluni,drumullisevaprealungsianevoios.Nutgduim lucrulacesta.Daratragematen[iasiasuprafaptuluic,fiindlasfrsitulcelorsapteanide studiunprogramul,IstoriaBinecuvntrii,asosittimpulverificriimultorconcepte teologice cu care ne-am frmntat de-a lungul acestor ani: anul Icum intrm in relatia cu Dumne:eu,anul IIcum trim in pre:enta unui Dumne:eu sfint,anul III care sint conditiile conlucrrii cu un astfel de Dumne:eu,anul IV care sint pericolele care amenint relatia cu Dumne:eu,anul Vcare este solutia evitrii acestui pericol,anul VI Dumne:eu ne-a pregtit scaunul de domnie al Fiului Su,si: anul VII Imprtiavenicinev:utaluiDumne:eudescindein contextulvietiide:icu:idoardacprintrenoisegsete cineva ca s fac voia lui Dumne:eu cu orice pret. Con[inutul tematic al celor sapte ani de studiu se adun n jurul doctrinei mntuirii, definit ntoatcomplexitateaei.Tocmaideaceea,ntotNoulTestament,nuesteocartemai potrivit dect Epistola ctre romani pentru a verifica concluziile noastre de pn acum. O dat ce am n[eles acest adevr, drumul nu ni se va mai prea prea lung. Dimpotriv! El va constituioextraordinarprovocarepentruto[iaceiacareaupriceputcn[elegereacilor Domnului este vital pentru sntatea noastr spiritual.1

EaptulcstudiemcarteaRomanilasfrsitul,nulanceputulprogramuluidestudiu constituie un avantaj mare. Pentru c, pn n prezent, am parcurs mpreun peste douzeci de cr[i, putem aduce la deslusirea n[elesului Epistolei ctre romani tot ceea ce am studiat. Dup cum vom vedea n paginile care urmeaz, ipoteza cu care plecm la drum n studierea cr[iiRomaniestec,prinvia[asilucrareaLui,IsusHristosavenitsumpleuntipar vechi-testamental.Descoperireardcinilorvechi-testamentalealeEvanghelieiluiHristos constituieunfactordestabilitatenn[elegereaEvangheliei.Poatec,ncompara[iecu celelaltecomentariipeRomani,2tocmaincercareadeaidentificardcinilevechi-testamentale ale Evangheliei constituie noutatea abordrii si folosul scrierii acestui volum. Un alt element asupra cruia trebuie s atragem aten[ia nc dintru nceput este c imediat dupRomani8:39aminseratnprogramstudiereacr[iiEclesiastul.nRomani8:28-29, PavelprecizeazfaptulcDumnezeune-apredestinatlaaneface,asemeneachipului Eiului Su, pentru ca El s fie cel nti nscut dintre mai mul[i fra[i (29). Cartea Eclesiastul coboar cu noi n sfera desertciunii, pentru a ne explica cum ciopleste Dumnezeu, prin ea,

1 Vezi Evrei 3:10. 2 Vezi lista bibliografic din volumul de fa[. Prefat 9 chipul Eiului Su n noi. Dup cum vom vedea, Dumnezeu ne-a nchis n sfera desertciunii sineobligsnenvrtimprin bucla ei. Atunci cnd cineva si-a adus aminte de Ectorul lui n tinere[ea lui, umblarea prin bucla desertciunii este rscumprat si, n urma ei, se va aduna n el chipul lui Hristos. Dup cum ne spune si Domnul Isus,Si ce ar folosi unui om s cstige toat lumea, dac si-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om n schimb pentru sufletul su? (Mat. 16:26) , conteaz nu ceea ce adunm din sfera desertciunii, ci ceea ce se adun n noi n urma umblrii noastre prin ea. Atunci cnd se rupe funia de argint si cnd [rna se ntoarce n pmnt cum era, iar duhul se duce la Dumnezeu care l-a dat, duhul nostruducecueltoatinforma[iapecareaadunat-onurmaumblriiprinsfera desertciunii.Singurara[iuneaacesteiperegrinriestemodelareanoastrntruchipulsi asemnarea Eiului lui Dumnezeu. DupdoulunidecolindatprinsferadesertciuniialturideEclesiastul, ne vom ntoarce n Romani 9-16, pentru a fi confrunta[i cu aten[ionarea din capitolele 9-11 si cu provocarea dinparteaaplicativaepistolei(cap.12-15),bucurndu-ne,nacelasitimp,derentlnirea cu apostolul si cu apostolia lui din capitolul 16. Desidac lum n considerare si paranteza pe Eclesiastulvorbim de un drum de nou lunidestudiu,ncurajareanoastrestecmeritpltitpre[ul,maialesatuncicndsntem convinsideadevrulcuvintelorDomnuluiIsus:,Via[avecinicesteaceasta:sTe cunoasc pe Tine, singurul Dumnezeu adevrat, si pe Isus Hristos, pe care L-ai trimes Tu (Ioan 17:3). Dorescsaducpeaceastcalemul[umirituturoraceloracareaucontribuitlascrierea, editarea si tiprirea acestui volum. Mul[umescBisericiidinIris,caresimtealturideminedurerilenasteriifiecreicr[i. ntlnireasptmnalcufra[iimeidinIrisconstituiepentrumineprovocareamajorna m disciplina n studierea Scripturii. Mul[umesc apoi tinerilor de luni seara. Este adevrat c un oras universitar cum este Clujul arputeafiasemnatcuoimensusrotativprincareintrsiiesto[iceicarevins studiezenCluj.Desivorbescdespre,tineriideluniseara,compozi[iagrupuluise schimbdelaunanlaaltul,chiardacnumrulrmneacelasi.EoamealordupCuvnt strneste foame si n mine. Mul[umesc apoi altor sute de fra[i ai mei din toat [ara. Dac Biserica din Iris si grupul de lunisearamobligsstudiezScriptura,fra[iimeidin[arsihotrrealordeavenipe urmele bisericilor din Cluj n programul de studiu biblic m oblig s scriu. Er ei, aceste volume nu s-ar fi nscut, mai ales c scrisul este o munc anevoioas. Porni[i mpreun pe drumulcunoasteriiluiDumnezeu,eim-auajutatmaimultdectamreusit s-i ajut eu. De aceea, le mul[umesc. Mul[umescAneiRudolfpentruceasurile,zilelesilunilepetrecutersfoindsirecitind acestepagini.Mul[umescCamelieiPopapentrudesignulcoper[ii.Mul[umescluiAdrian Pastor pentru formatarea si tiprirea acestor pagini, iar Deliei Vuscan si lui Olimpiu Benea ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 10 pentru efortul deosebit de a [ine legtura cu to[i cei din [ar si de a face ca aceste pagini s ajung la timp n minile lor. Mai presus de toate, mul[umesc lui Dumnezeu pentru familia mea, care, dup cei sapte ani pecarei-ampetrecutmaimultnfa[acomputeruluidectcuea,msus[inesim ncurajeaz n continuare. Mul[umesc lui Dumnezeu pentru toate adevrurile pe care le-a luminat naintea ochilor mei n timpul studierii acestei epistole, si-L rog ca, asa cum m-a mbog[it pe mine, s-o fac cu to[iceicaresevorncumetasporneascpedrumulstudieriiEpistoleiluiPavelctre romani. 11 Introducere Ateptri cu care venim la studierea Epistolei ctre romani Ne aflm la sfrsitul celui de-al saptelea an de studiu din programul Istoria Binecuvintrii. Am parcurs mpreun peste douzeci de cr[i din Scriptur. Eiecare carte studiat a adugat noidimensiunilacunoasterealuiDumnezeu,dararidicatsinointrebri.Launeleam rspuns, la altele nu. Valul de ntrebri a nceput, practic, cu anul al IV-lea de studiu,3 mai precis n cartea Numeri. La Cades-Barnea s-a ntmplat o tragedie, care a rmas ca punct de reperpentruntreagaistorieviitoare.Celpu[indoudintrecr[ileNouluiTestamentsnt construitenjurulacesteitragedii:Evreisi1Corinteni.Daclavremearespectivam intitulatanuldestudiu:,Pericolecareneamenintpreotia,acumi-amputeadauntitlu mai ndrzne[: ,Pericole care ne amenint relatia cu Dumne:eu. n Numeri, am descoperit conceptul,pcatuluicuvoia(veziNum.15:30-31),conceptcareestereluatncartea Evreinaceeasitermeni(veziEvrei10:19-31)sipecarelgsimsinaltecr[idinNoul Testament,darsuboaltdenumire.nevanghelii,depild,sevorbestedespre,hula mpotriva Duhului Sfnt (vezi Mat. 12:30-31; Marcu 3:28-29 si Luca 12:10), iar n 1 Ioan, despre,pcatulcareducelamoarte(5:16-18).Descoperireaacestuiconceptne-aobligat spunemntrebriserioasecu privire la definirea doctrinei mntuirii. n anul V de studiu, am pus n cntar problema rela[iei dintre credinciosia lui Dumnezeu si credinciosia noastr siamajunslaconcluziaccelcarenurspundecucredinciosielacredinciosialui Dumnezeu nu se va bucura de mplinirea promisiunilor lui Dumnezeu (vezi Ios. 1:1-9; Jud. 2:1-5; Hag. 1:2-11; Evrei 3:6-15; 6:4-6; 10:19-31 etc.). Odat ce am n[eles c Dumnezeu asteapt rspunsul credinciosiei noastre la credinciosia Lui,amavutcurajulsadmitemsifaptulc,depild,natereadinnounu este totuna cu mintuireasufletelornoastre(vezi1Petru1:3-9),pentrucDumnezeune-aales,prin sfin[irealucratdeDuhul(1:2,s.n.),sinulasfin[ireaaceasta.Deciprocesulsfin[iriinu esteop[ional,ciobligatoriu(veziEvrei12:12-14).Aceastanseamncmntuireanueste garantatdeintrareapepoart.Intrareapepoarttrebuiesfieurmatdeumblareape cale,IsusHristosfiindatt,poarta,ctsi,calea.Mntuireatrebuiedefinitattprintr-o scriereanumelornoastrenCeruri,4ctsiprinpstrarealorncarteavie[iiMielului.5 Mostenirea vie[ii vesnice, a spus Domnul Isus, este posibil prin ascultarea de Cuvntul lui Dumnezeu (vezi Luca 10:25-37), deoarece cadrul legal al rela[iei cu Dumnezeu este definit nspa[iulLegii(veziExod19:4-6),nunspa[iulCortuluintlniriiadicmen[inerea rela[ieicuDumnezeusibucurianoastrdeaceastrela[ieesteposibilprinascultarea noastrdeCuvntulluiDumnezeu,nuprinritualurilereligioase.Cndascultareaeste

3 Abiadupceamstudiatvreozececr[idinScripturDeuteronom,Isaia,Ioan,Psalmiiregal-mesianici,Exod, Levitic, Efeseni, Psalmii cu context istoric dat, Genesa, Faptele Apostolilor, Apocalipsa si Psalmii imprtiei , am nceputsntrezrimtiparelemariale,cilorDomnului,nluminacroraampututpunentrebricuprivirela tiparele n care ne era turnat teologia. 4 Vezi Luca 10:17-24. 5 Vezi Apocalipsa 3:1-6. ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 12 nlocuitcuritualul,Templulsetransformntr-opesterdetlhari.6,Copilasilorne spuneIoan,vscriuacestelucruri,casnupctui[i,adicstri[inascultarede Dumnezeu.Acestaesteaspectulnormativalvie[iicrestine.,Dardaccinevaapctuit, avem la Tatl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprihnit. El este jertfa de ispsire pentru pcatele noastre; si nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale ntregei lumi. Si prin aceasta stimclcunoastemcontinuIoan,dacpzimporuncileLui.Cinezice:l cunosc,sinupzesteporuncileLui,esteunmincinos,si adevrul nu este n el. Dar cine pzeste Cuvntul Lui, n el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desvrsit; prin aceasta stim c sntemnEl.CinezicecrmnenEl,trebuiestriascsielcumatritIsus(1Ioan 2:1-6), adic fcnd din mplinirea voii lui Dumnezeu mncarea lui de zi cu zi. Siguranta mintuirii este un concept care vizeaz prezentul, pentru c n prezent se dau toate btliilespirituale.Petru,depild,vorbestedesprenastereadinnoucadespreorealitate trecutsiterminat:,Dumnezeu.ne-anscutdinnou,prinnvierealuiIsusHristosdin mor[i(1Petru1:3,s.n.).IarmostenireaneestepstratncerurideDumnezeu,decinu avem de ce s ne frmntm cu privire la siguran[a ei. Dar, desi am fost nscu[i din nou la o ndejdeviesilaomostenirenestriccioassinentinat,carenusepoatevestejisicare este pstrat n ceruri pentru noi, potrivnicul nostru, diavolul, continu s dea trcoale ca un leu, cutnd pe cine s nghit, iar nou ni se cere s ne mpotrivim lui tari n credin[ (vezi 1 Petru 5:8-9). Desi ne-am fcut prtasi lui Hristos prin credin[, noi continum s avem de luptatnu,mpotrivacrniisisngelui,cimpotrivacpeteniilor,mpotrivadomniilor, mpotrivastpnitorilorntunericuluiacestuiveac,mpotrivaduhurilorrut[iicarisntn locurileceresti(Efes.6:12),deaceea,sntemchema[ismbrcmtoatarmuralui Dumnezeu, ca s putem [ine piept uneltirilor celui ru (vezi 6:10-17). Iar Petru ne spune c naceastluptspiritualnoisntempzi[ideputerealuiDumnezeu,princredint.n aceast ecua[ie, care vizeaz realitatea prezent a luptei spirituale, nu puterea lui Dumnezeu este termenul slab, ci credin[a noastr. Credin[a o putem pierde. mpotriva ei se d, practic, btlia. Dinclipancareamn[elescmntuireaesteorealitateindivizibil,definitprintrei aspecte legate ntre eleaspectul trecut, aspectul prezent si aspectul viitor al mntuirii , n[elegemsifaptulc,pierdereamintuiriinuesteunconceptbiblic,deoarecenuputem pierde ceea ce nc nu avem. Dar este biblic s vorbim despre ,pierderea credin[ei. Iat de ce, autorul Epistolei ctre evrei condi[ioneaz prtsia noastr cu Hristos de pstrarea pn lacaptaincrederiidelanceput.IarPetrusubliniazcutoatfor[afaptulcmntuirea este dobndit nu ca inceput al credin[ei noastre, ci ca sfirit al ei. 5VoisntetipzitideputerealuiDumnezeu,princredint,pentrumntuireagatasIie descoperitnvremuriledeapoi. 6neavoivbucuratimult,mcarcacum,dactrebuie, sntetintristatipentruputinvreme,prinIeluritencercri, 7pentrucancercareacredintei voastre, cu mult mai scump dect aurul care piere si care totus este cercat prin Ioc, s aib ca urmare lauda, slava si cinstea, la artarea lui Isus Hristos, 8pe care voi l iubiti Ir s-L Ii vzut, credetinEl,Irs-Lvedeti,sivbucuraticuobucurienegritsistrlucit, 9pentrucveti dobndi, ca sfirit al credintei voastre, mntuirea suIletelor voastre (1 Petru 1:5-9, s.n.).

6 Vezi Ieremia 7:1-11 si Matei 21:13. Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 13 Credinta am definit-o ca fiind ascultarea care ne duce n cadrul n care opereaz puterea lui Dumnezeu.IaracestcadruestedefinitdeHristosulluiDumne:eu.,Hristosullui Dumnezeuesteunconceptmailargdectceeacereprezint,IsusHristos.Laceeace reprezintpersoanaistoricaDomnuluiIsussilucrareaLuicttriantrupJertfade Ispsire,TemeliaTempluluisiPiatradinCapulUnghiuluiCldirii,seadauglucrarea Luidedupnl[are,careconstncontinuareaadministrriiharuluimntuitorpentrucei caresntaiLui,prinfunc[iaSadeMare-Preotceresc.,DarEl,fiindcrmnenveac, areopreo[ie,carenupoatetrecedelaunullaaltul.Deaceeasipoatesmntuiasc(la prezent)nchipdesvrsitpeceiceseapropiedeDumnezeuprinEl,pentructrieste pururea ca s mijloceasc pentru ei (Evrei 7:24-25). Harul mntuitor este administrat prin DuhulSfntAdministratorulHarului,caresifacelucrareaprinresurseleHarului: Sabia Duhului si comunitatea Duhului, adic, Cuvntul lui Dumnezeu si Biserica lui Hristos pietrele vii, care dimpreun cu Temelia si Piatra din Capul Unghiului Cldirii alctuiesc TemplulviualluiDumnezeu.AcestaestemotivulpentrucarePetru,depild,vorbeste despreomntuireprezentprinbotez(vezi 1 Petru 3:21), admi[nd faptul c botezul fiind doaroicoannchipuitoarenuesteocur[iredentinciuniletrupesti,cimrturiaunui cuget curat. Botezul este poarta prin care omul intr n cadrul n care opereaz puterea lui Dumnezeu,pentruafipzitdeCelRu.Ioanmergepnacolonctsafirme:,Stimc oricineestenscutdinDumnezeu,nupctuieste|adicnuajungescomitpcatulcare ducelamoarte],ci|saupentruc]CelnscutdinDumnezeulpzeste,sicelrunuse atinge de el (1 Ioan 5:18). n contextul epistolei lui Ioan, ,cel nscut din Dumnezeu este ,oricine crede c Isus este Hristosul (1 Ioan 5:1), deci fratele meu n Hristos. Prin cr[ile studiate n anul IV de studiuNumeri, Evrei si 1 Corinteni , Dumnezeu ne-aaten[ionatdepericolelecareneamenin[rela[iacuEl.PrincelestudiatenanulV Iosua,E:ra,1si2Petru,Elne-aoferitsolu[iaevitriiacestorpericole:rspunsul credinciosieinoastrelacredinciosiaLui,pentrucasneputembucuradeprotec[iaLui absolutsigur.Princr[iledinanulVIdestudiu1&2Cronici,IeremiasiMatei, Dumnezeu ne-a ncurajat cu extraordinara perspectiv care ne asteapt la sfrsitul drumului, vorbindu-ne despre mostenirea nestriccioas si nentinat, care nu se poate vesteji, si care neestepstratnceruri.Cartea1Cronici,depild,adeschisnainteanoastrntreaga perspectiv a lui Dumnezeu asupra istoriei. Dumnezeu l-a creat pe om ca s mpr[easc. Desiomulsi-avndutdreptuldeadomniadevrdoveditdeistoriamarcatdeurmasii luiDavidlatronulluiIsrael,respectivIuda,prinIsusHristos,EiulluiDavid,elsi-a recptatdreptuldeasedeapescaunuldedomniealDomnului.nRomani,Pavelne vorbeste tocmai despre vestea bun a mplinirii promisiunilor fcute de Domnul lui David, prin Cel care, n ce priveste trupul, este ,nscut din smn[a lui David, iar ,n ce priveste duhul sfin[eniei |este] dovedit cu putere c este Eiul lui Dumnezeu, prin nvierea mor[ilor; adic .|prin] Isus Hristos, Domnul nostru (Rom. 1:3-4). Tot n Romani, Pavel afirm c to[i,ceiceprimesc,ntoatplintatea,harulsidarulneprihnirii,vordomninvia[prin acel unul singur, care este Isus Hristos! (Rom. 5:17). Astfel deci, Epistola lui Pavel ctre romani se vrea a fi un rezumat al frmntrilor noastre de-alungulacestorani de studiu. Ne apropiem de studierea cr[ii Romani cu mul[imea de rspunsuri pe care le-am primit din cr[ile studiate pn n prezent la ntrebrile cu care am pornit la drumrspunsuri pe care am dori s le verificm, pentru ca astfel s consolidm ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 14 temelia teologiei pe care ne-o construim. Iat cteva dintre ntrebrile cu care am pornit la drum n studiul nostru: Ce este Evanghelia si cum se deIineste ea? n ce termeni a deIinit Dumnezeu mntuirea n Scripturi? Existoparadigmvechi-testamentalprivindconceptulmntuiriisauarelatieiomuluicu Dumnezeu? Unde trebuie s cutm aceast paradigm si cum trebuie s-o deIinim? Ce este pcatul cu voia sau pcatul care duce la moarte sau hula mpotriva Duhului SInt? EvangheliamntuiriiprincredintanIsusHristostrebuiescuprindsiatentionareade pericolelecarearputeasameninterelatianoastrcuDumnezeu?ExistastIeldepericole? Cum trebuie ele deIinite? Estemntuireadoarointrarepepoartsausioumblarepecale,saucareesteloculLegiin conceptul mntuirii prin credint? Oare intrarea pe poart garanteaz umblarea pe cale si intrarea n mostenire? Sepoatepierdemntuirea,sauestecorectdinpunctdevederebiblicsvorbimnastIelde termeni? Cum s ntelegem conceptul sigurantei mntuirii? Este siguranta mntuirii posibil? Ce este credinta? Se poate ea pierde? CeroljoacBisericanprocesulmntuiriinoastre?DecespunePetrucbotezulcarenu este decit o icoan inchipuitoarene mntuieste acum pe noi? Ce relatie este ntre credint si ascultare? A crede si a asculta snt unul si acelasi lucru? n concluzie, am putea aduna asteptrile noastre ntr-o singur ntrebare: Cum s privim sau cumsn[elegemrelatianoastrcuDumne:eu?nschemademaijos,amncercats prezentm pozi[iile extreme prin care am putea rspunde la o astfel de ntrebare: nprimulcaz,siguran[amntuiriicredinciosuluivinedinconvingereacnuexistnici un pericolreal,pentrucDumnezeu,asacumstieEl,poartdegrijntoatelucrurile,n pofida scprilor lui sau a compromisurilor lui, despre care afirm, de fapt, c snt minime, pentrucDuhulluiDumnezeul-atransformatsicontinus-ofac.nacestcaz,factorul determinant n mntuirea credinciosului este inceputul credin[ei lui. naldoileacaz,siguran[amntuiriicredinciosuluivinedinconvingereacSOLUTIAlui Dumnezeupentrupstrarealuinharestedesvrsitsicatuncicnd,prinascultarea credin[ei, el intr n cadrul n care opereaz puterea lui Dumnezeu, nimeni si nimic nu l va smulgedinmnaLui.nacestcaz,factoruldeterminantnmntuireacredinciosuluieste sfiritul credin[ei lui. nlocsrmnembloca[ifiepenceputul,fiepesfrsitulprocesului,arfin[eleptsne preocupe ntregul proces. n acest caz, nu vom sta cu ochii pironi[i nici pe nceputul, si nici pesfrsituldrumului,ciperealitateaprezentpecareotrim.DupcumafirmDavid Gooding n cartea sa O Imprtie care nu poate fi cltinat, ,un credincios, orict de slab arfiel,estecusiguran[mntuit.7AutorulEpistoleictreevreiinsistpeacestaspect prezent al credin[ei si ndejdii. Credin[a trebuie pstrat cu orice pre[, pentru c mntuirea noastr este prin credin[a n Domnul Isus Hristos, ,si fr credin[ este cu neputin[ s fim plcu[i .|lui Dumnezeu] (Evrei 11:6).

7 David Gooding, O imprtie care nu poate fi cltinat, p. 3. Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 15

Comentariul cr(ii Romani 1.1-5.21 ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 16 Romani 1:1-17 EvangheIia Iui Hristos sau oca:ia, scopul, mesaful i structura scrierii Casi toate scrierile epistolare ale Noului Testament, si Epistola lui Pavel ctre romani se organizeaznjurulatreielementedefinitoriipentruoastfeldeformliterar:ocazia, scopul si mesajul epistolei. Ocaziascrieriiseleagdedestinatariiepistolei,derela[ialuiPavelcueisideinten[ia acestuia de a le face o vizit n viitorul apropiat. Ocazia si scopul scrierii ne snt prezentate pe ndelete n introducerea (1:1-17) si n ncheierea epistolei (15:14-16:27), de aceea, n loc sacordmacestorelementeintroductiveunspa[iuapartencomentariuldefa[,levom trata ca parte a comentariului textului epistolei. Romani 1:1-7: Transcriere structural 1Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat s fie apostol, pus deoparte ca s vesteasc Evanghelia lui Dumne:eu,2pe care o fgduise mai nainte prin proorocii Si n Sfintele Scripturi.

Ea priveste pe Fiul Su,nscut din smn[a lui David,n ce priveste trupul,4iar n ce priveste duhul sfin[enieidoveditcu puterec este Eiul lui Dumnezeu,prin nvierea mor[ilor; adic pe Isus Hristos,Domnul nostru,5prin care am primitRomani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 17 harul si apostolia,ca s aducem,pentru Numele Lui,la ascultarea credinfeipe toate Neamurile,6ntre cari snte[i si voi,cei chemati s fiti ai lui Isus Hristos.7Deci, vou tuturor,cari snte[iprea iubi[i ai lui Dumnezeun Roma,chema[i s fi[i sfin[i:Har si pacedela Dumnezeu, Tatl nostru, sidela Domnul Isus Hristos! (1:1-7, s.n.) ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 18 Romani 1:1-7 Scopul scrierii sau apostolul i apostolia sa PrinIsusHristos,Domnulnostru,,amprimitharuliapostoliacas aducem,pentruNumeleLui,laascultareacredinteipetoateneamurile` (1.5). Ca si n celelalte epistole ale lui, Pavel ncepe prin a-si prezenta scrisorile de acreditare:Vin la voi ca rob si apostol al lui Isus Hristos, pentru a v vesti Evanghelia lui Dumnezeu. EvangheliaarenmiezuleiPersoanaluiIsusHristos,sivestireaeiarecascopaducerea noastratuturorlaascultareacredintei,nurmadescopeririineprihniriipecareod Dumnezeu prin credin[ si care duce la credin[. ScopulscrieriiEpistoleictreromanitrebuiecutatnsfera mai larg a scopului misiunii luiPavel.Iarelnevorbestedespreaceastancnprimeleversetealeepistolei(vezi transcrierea structural de mai sus). CarobsiapostolalluiIsusHristos,Pavelafostncredin[atcuaducerealaascultarea credintei a tuturor neamurilor, ntre care se afl si cei din Roma. Acestora le este adresat epistola, si deci un prim scop al scrierii lui Pavel poate fi definit n acesti termeni: aducerea la ascultarea credintei a celor din Roma. n ncheierea epistolei, Pavel reafirm de nc dou ori scopul scrierii sale. Prima astfel de afirma[ie o avem n 15:14-21: 14n ce v priveste pe voi, Iratilor, eu nsumi snt ncredintat c snteti plini de buntate, plini si de orice Iel de cunostint, si astIel snteti n stare s v sItuiti unii pe altii. 15Totus, ici colea v-amscrismaicundrzneal,casvaducdinnouamintedelucrurileacestea,nputerea harului,pecaremil-adatDumnezeu, 16casIiuslujitorulluiIsusHristosntreNeamuri.Eu mimplinesccuscumptateslujbaEvanghelieiluiDumnezeu,pentrucaNeamuriles-Ifieo fertf bine primit, sfintit de Duhul Sfint. 17Eu dar m pot luda n Isus Hristos, n slujirea lui Dumnezeu. 18Cci n-as ndrzni s pomenesc nici un lucru, pe care s nu-l Ii Icut Hristos prin mine,casaduc Neamurile la ascultarea de El: Iie prin cuvntul meu, Iie prin Iaptele mele, 19Iie prin puterea semnelor si a minunilor, Iie prin puterea Duhului SInt. Asa c, de la Ierusalim si trile de primprejur, pn la Iliric, am rspndit cu prisosint Evanghelia lui Hristos. 20Si am cutat s vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu Iusese vestit, ca s nu zidesc pe temelia pus de altul, 21dup cum este scris: ,Aceia, crora nu li se propovduise despre El, l vor vedea, si cei ce n-auziser de El, l vor cunoaste (Rom. 15:14-21, s.n.). Desi Pavel este convins c fra[ii si din Roma au cunostin[ de Evanghelia lui Hristos, el se simtendemnatsleaducamintedeea,,casaducNeamurilelaascultareadeEl (15:18,s.n.),,pentrucaNeamurileprintrecareerausiceidinRomas-Ifie[lui Dumne:eu] o fertf bine primit, sfintit de Duhul Sfint (15:16, s.n.). Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 19 Acelasi adevr este reafirmat pentru a doua oar n ncheierea epistolei: 24Harul Domnului nostru Isus Hristos s Iie cu voi cu toti! Amin. 25Iar Aceluia care poate s v ntreasc,dupEvangheliameasipropovduirealuiIsusHristos,potrivitcudescoperirea tainei,careaIosttinutascunstimpdeveacuri, 26daraIostartatacumprinscrierile proorocilor,si,prinporuncaDumnezeuluiceluivecinic,aIostaduslacunostintatuturor Neamurilor,casascultedecredint, 27aluiDumnezeu,caresingurestentelept,sIie slava, prin Isus Hristos, n vecii vecilor! Amin (Rom. 16:24-27, s.n.). n1:5,Pavelvorbestedespre,ascultareacredin[ei,iarn16:26,despre,ascultareade credin[.nambeletexte,credin[aprecedeascultarea,sauascultareaurmeazsi acompaniazcredin[a,ceeacenseamncEvangheliaDomnuluiIsusHristosne descoper o neprihnire care vine prin credin[ si care duce la credin[, cu alte cuvinte, care ducelaascultare(vezi1:17).Astfel,Paveldefinestecredin[acapeoascultarede Dumnezeu,capeosupunereantregiinoastrefiin[edomnieiluiHristos.Mntuirease primestenurmamrturisiriiluiHristoscaDomn,cugurasicuvia[anoastr,nurma credin[eidininimprivindfaptulcDumnezeuL-anviatdinmor[i(veziRom.10:9-10). Or, a-L mrturisi pe Hristos ca Domn nseamn a tri n ascultare de Cuvntul Lui. Scopul epistolei este nu numai afirmat prin sintagma ,ascultarea credin[ei, ci si nzidit n structuraepistoleiluiPavel.Lucrulacestaserealizeazprinfaptulc,mainti,Pavel prezintEvanghelialuiHristos,bazacredin[einoastre(vezi1:18-11:36),dupcareelsi cheam cititorii la ascultarea credin[ei sau la rspunsul credin[ei: ,V ndemn dar, fra[ilor, pentrundurarealuiDumnezeu,saduce[itrupurilevoastrecaojertfvie,sfnt,plcut lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastr o slujb duhovniceasc (12:1), pentru ca n capitoleleceurmeazsexplicecumanumepoatefifcutlucrulacesta.nmodevident, mandatul pe care l-a primit din partea Domnului Isus Hristos si scopul pe care si l-a fixat n bazaluinu-ipermitluiPavelssemul[umeasccuatransmitedoarunadevr,frs arunce si o provocare prin care s cheme la un rspuns concret fa[ de adevrul respectiv. Laurmaurmelor,scopulluinuestesstrneascncititoriisiocredin[teoretic,ci ntruparea acesteia n ascultarea de Cuvntul lui Dumnezeu si intrarea constient si creativ n lucrarea de zidire a Trupului lui Hristos, zidire care este lucrarea lui Hristos pe pmnt.ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 20 Romani 1:8-15 Oca:ia scrierii sau planurile apostolului ,Astfel,incemprivetepemine,amoviedorintsvvestesc Evanghelia vou celor din Roma` si ,ndfduiesc s v vd in treact, cind m voi duce in Spania` (1:15; 15:24). Afirma[iadescopasupracreiaPavelinsistattnintroducerea(vezi1:5),ctsin ncheiereaepistoleisale(vezi15:14-21si16:24-27)determinattmesajul,ctsi structurascrierii.Mesajularede-afacecucon[inutulpecare-ltransmite Pavel pentru a-si atingescopul,iarstructura,cuformancareeltoarnacestcon[inutnvedereaatingerii scopuluipropus.Darnaintedeasubliniamesajulepistoleilui(vezi1:16-17),Pavelse adreseaz destinatarilor si, preciznd ocazia scrierii:

Mai intii multmescDumnezeului meu,prin Isus Hristos,pentru voi to[i,cci credin[a voastr este vestit n toat lumea.9Dumnezeu,cruia i slujescn duhul meu,n Evanghelia Eiului Su,mi este martor cv pomenescnencetatn rugciunile mele,10si cer totdeauna ca,prin voia lui Dumnezeu,s am nsfrsit fericirea s vin la voi.11Cci doresc s v vd, ca s v dau vreun dar duhovnicescpentru ntrirea voastr,12sau mai degrab, ca s ne mbrbtmlaolaltn mijlocul vostru,prin credin[a,pe care o avemmpreun,si voi si eu. Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 21 |Apoi]

Nu vreau s nu titi, fra[ilor, c,de multeori am avut de gnd s vin la voi,ca s culeg vreun rodprintre voi,ca printre celelalte neamuri,dar am fost mpedicat pn acum.14Eu snt dator si Grecilor si Barbarilor,si celor nv[a[i si celor nenv[a[i. 15Astfel,n ce m priveste pe mine,am o vie dorin[ s v vestesc Evanghelia voucelor din Roma(1:8-15, s.n.). EpistolactreromaniesteadresatbisericiidinRoma,pecarePavelsepregteas-o viziteze n drum spre Spania (vezi 15:22-24). Eaptul c el i cunostea pe mul[i din biseric reiese din urrile de sntate pe care li le transmite la sfrsitul epistolei sale (vezi 16:1-16). Deci, el scrie unor prieteni, pe care doreste s-i vad si cu care doreste s petreac timp ca s se mbrbteze laolalt. Dar probabil c nu to[i cei din biserica din Roma i erau prieteni silvorbeaudebine.Eiindolucraredepionierat,lucrarealuiPavelastrnitmult mpotrivire. Pavel scrie constient de faptul acesta, si de aceea epistola lui se ncarc si cu o not apologetic, pentru c, prin ea, Pavel ncearc s contracareze obiec[iile nefondate ale unora(vezi,deexemplu,3:8)siastfels-sinetezeascdrumulnrela[iacuei,pentru apropiata lui vizit. mpotriva lui Pavel se adunaser o serie de plngeri. n esen[, el le rezum prin cele spuse n3:8,anume,dacneprihnireadescoperitnEvangheliapropovduitdeelvineprin credin[siducelacredin[,atunci,decesnufacemrulcasvinbinedinel,cum pretind unii, cari ne vorbesc de ru, c spunem noi? Este evident faptul c Pavel rspunde prinepistolasaunoracuza[iideacestfel.Lucrulacestaexplicdialogulcuunoponent imaginar,dialogcarepoatefiidentificatde-alungulscrieriisicareexplicntrebrica acelea din versetele 3:318, 6:19 si 6:1410 si pasaje incisive ca acelea din 2:17-3:8. Problema venea,probabil,dinpartea iudaizatorilor, care, din punct de vedere teologic, nestiind cum stragliniantreVechiulsiNoulLegmnt,auncercatsaducelementedinVechiul LegmntnperimetrulNouluiLegmnt,pentrucasleimpunneamurilor.Cstigarea neprihniriiprinfapteseleagtocmaidesupunereanoastrparametrilorVechiului Legmnt. ,Era[ilor, dorin[a inimii mele si rugciunea mea ctre Dumnezeu pentru Israeli[i, estesfiemntui[i.LemrturisescceiaurvnpentruDumnezeu,darfrpricepere: pentruc, ntruct n-au cunoscut neprihnirea, pe care o d Dumnezeu, au cutat s-si pun nainteoneprihnirealornsisi,sinus-aususpusastfelneprihnirii,pecareod

8 ,Deci, prin credin[ desfiin[m noi Legea? (3:31). 9 ,Ce vom zice dar? S pctuim mereu, ca s se nmul[easc harul? (6:1). 10 ,Ce urmeaz de aici? S pctuim pentruc nu mai sntem supt Lege ci supt har? (6:14). ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 22 Dumnezeu.CciHristosestesfrsitulLegii,pentrucaoricinecredenEl,spoatcpta neprihnirea (10:1-4). Dinpunctuldevederealcon[inutuluiepistolei,putemspunecdimensiuneaapologetic estebinevenit,deoareceaceastalobligpePavels-siclarificectsepoatedebine argumentele.Totodatns,aceastdimensiunes-arputeasfiadugatunaccentmai puternicpeelementeledisputate.Daroricumarfi,trebuiesacceptmfaptulcceeace avemnainteaochilornostripepaginileEpistoleictreromaniesteEvanghelialui DumnezeusauEvanghelialuiHristosnformaeiceamaisistematic,desiEvangheliao mai regsim si n celelalte cr[i ale Noului Testament. Din toate referirile directe la destinatarii epistolei sale (1:8-15; 15:14-16:27), putem deduce c Pavel avea legturi strnse cu fra[ii si din Roma si, dup cum ne mrturiseste el nsusi, le scrie n ndejdea c o dat ajuns la ei le va putea mrturisi si prin viu grai ceea ce acum le asternea n scris: ,Nu vreau s nu sti[i, fra[ilor, c, de multeori am avut de gnd s vin la voi,casculegvreunrodprintrevoi,caprintrecelelalteneamuri,daramfostmpedicat pnacum.EusntdatorsiGrecilorsiBarbarilor,sicelornv[a[isicelornenv[a[i. Astfel, n ce m priveste pe mine, am o vie dorin[ s v vestesc Evanghelia vou celor din Roma (1:13-15). Pavel a fost pus de Hristos ca slujitor al Lui printre neamuri, ,pentruca Neamurile s-I fie o jertf bine primit, sfin[it de Duhul Sfnt (15:16). Cu toate acestea, Pavel nu s-a mul[umit s intre la ntmplare n cmpul de misiune care i-a fost ncredin[at. El a pornit din Ierusalim si[riledeprimprejur,pnnIliric,daracutatsvesteascEvangheliaacolounde Hristosnufusesevestit,casnuzideascpetemeliaaltuia(vezi15:20-21).,Iatcem-a mpedecat de multe ori s vin la voi (22)adaug Pavel. Roma era capitala imperiului, si n ea triau si prin ea treceau mul[i al[ii care puteau vesti Evanghelia lui Hristos. ,n ce v priveste pe voi, fra[ilor,spune Pavel despre ei , eu nsumi snt ncredin[at c snte[i plinidebuntate,plinisideoricefeldecunostin[,siastfelsnte[instaresvsftui[i uniipeal[ii(15:14).Maimult,listadenumepecareleamintestePavellasfrsitul epistolei,numindu-ipemul[idintreeislujitoriailuiHristos,conlucrtoricuelpecmpul Evangheliei,subliniazncontinuaredeceanumenuasocotitPavelRomacapeo prioritatenstrategiasa.Cutoateacestea,Pavelnuauitatpursisimpludefra[iisidin Roma.nprimulrnd,ela[inutlegturacueisis-abucuratpentrucredin[alorcareera vestit n toat lumea. n al doilea rnd, nu a uitat s-i pomeneasc nencetat n rugciunile lui naintea lui Dumnezeu, cerndu-I Acestuia s-i ocazioneze o vizit la Roma, ca s poat culege si printre ei vreun rod, ca si printre celelalte neamuri. Pedeopartedeci,Pavelsi-acroitostrategieacreiliniedirectoareeraslucrezeacolo undenuaufcut-oal[ii,darpedealtparte,elavealibertateasvisezempreuncu Hristos la ntregul seceris, chiar dac visurile lui i produceau uneori durerea ce se naste din neputin[a mplinirii lor. VisndmpreuncuHristoslasecerisulAcestuia,nv[msapreciemceeacefacal[iisi s-Imul[umimluiDumnezeupentrulucrulacesta,darnacelasitimp,vomfigatapentru noinsrcinri,atuncicndHristosvadeschidepor[ilepentruele.Dorin[anoastrdeafi Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 23 implica[inlucrarealuiHristosvinepemsurcendrznimsgndim,svismsis ne rugmpentrulucrareaaceasta,ladimensiunicaresnt,poate,multdincolodeputerilesi posibilit[ilenoastreimediate.nultiminstan[,noisntemnlucrarealuiHristos,nu Hristosnlucrareanoastrdeaceea,estenepermisslimitmlucrarealuiHristosla posibilit[ilenoastre.Chiarsiatuncicndnuputemfacectamn[elescartrebuifcut, avemposibilitateasrugmpeDomnulsecerisuluisscoatlucrtorilasecerisulLui. Recunoasterea neputin[ei noastre si visarea la mai mult dect putem noi face l onoreaz pe Dumnezeu. Ne ntrebm, c[i dintre cei men[iona[i la sfrsitul epistolei si care erau n Roma si lucrau n bisericadeacoloPriscilasiAcuila,Epenet,Maria,AndronicsiIunia,Ampliat,Urban, Stache,Apele,Aristobul,Ierodion,Narcis,TrifenasiTrifosa,Persida,Ruf,Asincrit, Elegon, Hermes, Patroba, Herma, Eilolog, Iulia, Nereu si sora lui, Olimpa si al[iiau fost rodulrugciunilorsivisurilorluiPavel?Prezen[aacestora,dintrecareuniii-aufost tovarsi de lucrare si de temni[, face ca scrisoarea pe care tocmai se pregtea s le-o scrie snufieadresatunorstrini,ciunorprieteni,ntrecarePavelabiaasteptasajung: ,Astfel,ncemprivestepemine,amoviedorin[svvestescEvangheliavoucelor din Roma (1:15). ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 24 Romani 1:16-17Mesaful crtii sau obligatiile care deriv din intelegerea Evangheliei lui Hristos ,EvanghelialuiHristos.esteputerealuiDumne:eupentrumintuirea fiecruia care crede. deoarece in ea este descoperit o neprihnire, pe care o d Dumne:eu, prin credint i care duce la credint` (1.16-17). Am vzut c Pavel a primit o apostolie special, pe care o consider un mare har, si anume: s aduc, pentru Numele lui Isus Hristos, la ascultarea credin[ei toate neamurile. Este deci firesc s presupunem c mesajul epistolei este legat de un anumit con[inut prin care Pavel ndjduia s mijloceasc n destinatarii epistolei lui o astfel de credin[ n Hristos, care s determine ascultarea de Hristos. Dup cum afirm nsusi Pavel tot n introducerea epistolei, con[inutul scrierii sale, prin care el doreste s nasc n destinatari ascultarea credin[ei, este nssi,EvanghelialuiDumnezeu(1:1)sau,EvanghelialuiHristos(1:16).Pavelse prezint ca ,rob al lui Isus Hristos (1:1), ca unul care a fost ,chemat s fie apostol (1:1) si care a fost ,pus deoparte ca s vesteasc Evanghelia lui Dumne:eu (1:1, s.n.). ,Mie nu mi-e rusine de Evanghelia lui Hristosafirm Pavel ca sfrsit al introducerii epistolei lui ;fiindceaesteputerealuiDumne:eupentrumntuireafiecruiacarecrede:ntia Iudeului,apoiaGrecului;deoareceneaestedescoperitoneprihnire,pecareod Dumnezeu, prin credin[ si care duce la credin[ (1:16-17, s.n.). Pe de o parte, convingerea lui Pavel c auzirea Evangheliei lui Hristos va strni credin[ si ascultare n cititorii lui venea din propria sa experien[, avut pe drumul Damascului, unde a fost el nsusi apucat de puterea lui Dumnezeu si transformat dintr-un hulitor al lui Hristos ntr-unpropovduitoralEvanghelieiluiHristosntr-unrobsiapostolalAcestuia.Dar pedealtparte,convingerealuieraancoratnscripturileVechiuluiTestament.n confruntareadintreYahwehsidumnezeiiEgiptului,carel[ineaupeIsraelrob,s-a manifestatputerealuiDumnezeuspremntuire,ngenunchindpeto[izeiiEgiptului, dimpreun cu Earaon, care se socotea a fi zeul n via[ al egiptenilor. Dar tot din aceast istorie a prin[ilor lui a nv[at Pavel si faptul c puterea lui Dumnezeu spremntuireafostsngelemieluluipascal,carearta,defapt,spreMieluldePastepe care-Lasteptantreagaistorie,spreaceaSmn[afemeiidesprecarevorbiseDomnuln Eden. n Egipt, s-a dovedit puterea lui Dumnezeu pentru mntuirea fiecruia care a crezut, mai nti a iudeului, apoi a tuturor celorlal[i care au iesit din Egipt mpreun cu ei (vezi Ex. 12:38). OastfeldeancorarenscripturileVechiuluiTestamentsioastfeldefocalizarepeMielul lui Dumnezeu, care ridic pcatul lumii, snt subliniate n mod expres de ctre Pavel nsusi nc din primele versete ale epistolei sale. Imediat dup precizarea faptului c el a primit de laHristosmandatuldeavestiEvanghelialuiDumnezeu,PavelcalificEvangheliaprin douaspecte:rdcinilesiobiectulei.RdcinileEvanghelieisegsescnscripturile VechiuluiTestament,deoareceaceastEvanghelieafirmPavelafostfgduitde Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 25 Dumnezeu,,mainainteprinproorociiSinSfinteleScripturi(1:2).Iarobiectul Evangheliei este nsusi Eiul lui Dumnezeu: ,Ea priveste pe Eiul Su (1:3), a crui carte de identitate este, pe de o parte, descendenta Lui davidic,nscut din smn[a lui David, n ceprivestetrupul(1:3),precizndu-seastfelcIsusesteAcelEiualluiDavidCruia DumnezeuifgduisentreagamostenireprinLegmntulDavidic,11iarpedealtparte, divinitateaLui,doveditprinnviereamor[ilor,Iarnceprivesteduhulsfin[eniei dovedit cu putere c este Eiul lui Dumnezeu, prin nvierea mor[ilor (1:4). EvangheIia Iui Hristos din ,Romani" i rdciniIe ei vechi-testamentaIe Pavel a afirmat dintru nceput faptul c Evanghelia pe care a fost trimis s-o vesteasc si are rdcinilenVechiulTestament,pentruceaafostfgduitdeDumnezeu,mainainte prin proorocii Si n Sfintele Scripturi (1:2). Am putea porni pe dou ci ca s descoperim, n Romani, rdcinile vechi-testamentale ale Evangheliei lui Hristos. Pe de o parte, am putea face punte nspre Vechiul Testament prin nenumratelecitatedinVechiulTestamentpecarePavelleincludenRomani.Pedealt partens,amputeacutanRomaniparadigmavechi-testamentalpecareamplinit-o Hristos.PavelnsusiafirmnRomani10:4c,HristosestesfrsitulLegii,nsensul mpliniriiacesteia,adicnsensulnlocuirii,umbreicu,realitatea.Pentruafacepunte nspreVechiulTestament,npaginilecareurmeaz,vomalegeceade-adouacale, ncercndsidentificmparadigmavechi-testamentalpecareHristosaumplut-oprin lucrarea Sa. TipareIe ciIor DomnuIuinPsalmul95:9-1112,psalmistulfaceuncomentariuasupragenera[ieidinExod-Numeri, preciznd faptul c pedeapsa lui Dumnezeu a venit peste ei din pricina mpietririi inimii lor. Iar mpietrirea inimii lor se datora faptului c n-au cunoscut cile Domnului. Pentru ca un astfel de ra[ionament si pedeapsa care i-a urmat s fie drepte, cile Domnului trebuie s le fifostdescoperitecelordinpustienevenimentelecareaupremerssitua[iadinNumeri. ntr-adevr, din studiile noastre precedente, am vzut c Dumnezeu Si-a descoperit cile, n ceprivesterela[iaLuicupoporulSu,nExod si n Levitic. Iar cr[ile Exod si Levitic fac parte din Pentateuh, care formeaz temelia Vechiului Testament. ExodulneprezintactulrscumprriiluiIsraeldinRobiaEgiptean,dardimensiunile spiritualealeacesteirobiilegsimncarteaGenesa,ncdereaomuluinpcat(vezi Romani5:12-19).CitindGenesa,n[elegemdinceanumeatrebuitDumnezeus-l rscumperepeom.TotnGenesaavemsipromisiunearscumprrii,formulatmainti

11 Vezi 1 Cronici 17:10-14.

12 ,Prin[iivostri M-au ispitit, / si M-au ncercat, mcarc vzuser lucrrile Mele. / Patruzeci de ani M-am scrbit de neamul acesta, / si am zis: Este un popor cu inima rtcit; / ei nu cunosc cile Mele. / De aceea am jurat n mnia Mea. / Nu vor intra n odihna Mea! (Ps. 95:9-11). ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 26 ntermeniiprotoevanghelieidinEden(veziGen.3:1513),iarapointermeniiimplica[iilor mpliniriiacesteipromisiuni,prinprovocareapecareDumnezeui-ofaceluiAvraam, spunndu-i c toate familiile pmntului vor fi binecuvntate n smn[a lui (vezi Gen. 12:314 si 22:1815). Dardincteamvzut,sicarteaNumeritrebuieinclusnaceastparadigmarela[iei omuluicuDumnezeu,deoareceabiacapitolul25dinNumerincheierelatareaistoriei genera[ieiexodului.AbiancepndcuNumeri26sntemnfa[auneinoigenera[ii,creia Dumnezeu i ofer o nou sans. Cartea pivotal a Pentateuhului rmne ns Exodul. n Exod gsim esen[a cilor Domnului, caresecentreaznactulrscumprrii,urmatdencheierealegmntuluidelaSinai, legmntcondi[ionatdeascultareadeLege16sigarantatdedareaCortuluintlnirii,care circumscriecadrulncareopereazputerealuiDumnezeupentrurezolvareaoricror clcrideLege.CarteaLeviticpoatefisocotitafimanualulCortuluintlniriisi deci un apendice al cr[ii Exod. Cerculdinimagineademaisus,cuceletreisectoarealelui,reprezintoprivirede ansambluasupracr[iiExod.Primulsegmentdecerc,acoperitdeprimelenousprezece capitoledinExod,nevorbestederscumprareapoporuluiluiDumnezeudinRobia Egiptean,rscumprarecareafostposibilnbazajertfeimieluluipascal.Sngele mieluluipascalafostpre[ulsiputerealuiDumnezeupentrumntuireafiecruiacarea crezut,ntiacelordinpoporulluiDumnezeu,apoiaaceloradintreneamuricare,prin credin[,aupussieisngelepeusoriiusiicaselorlorsis-aualturatastfelpoporuluilui Dumnezeu, iesind mpreun cu el din Egipt.17 O dat poporul ajuns la Sinai, Domnul i-a dat Legea.Legeareprezintaldoileasegmentdecerc(Ex.20-24)sicircumscriecondi[ia intrriisirmneriinlegmntulpecareDomnull-ancheiatcupoporulSulaSinai: ,Acum, dac ve[i asculta glasul Meu, si dac ve[i pzi legmntul Meule-a zis Domnul naintedeaintracueinlegmnt,ve[ifiaiMeidintretoatepopoarele,ccitot pmntul este al Meu (Ex. 19:5), preciznd astfel faptul c ascultarea de Legea Domnului constituiecondi[iainstituiriisipstrriiLegmntului.Altreileasegmentdecerc(Ex.25-40)vorbestedespreloculsirolulCortuluintlniriinrela[iadintreDumnezeusiIsrael. LegmntuldintreDumnezeusiIsraelfusesencheiat,pedeoparte,nbazacerin[eilui DumnezeucapoporulsasculteLegea(veziEx.19:4-6),iarpedealtparte,nbaza promisiuniipoporuluideaseconformantocmai(veziEx.19:7si24:3,7-8).Eaptulc Legmntul a fost ncheiat, pecetluit cu snge si celebrat n Exod 24, iar Domnul ncepe s-i vorbeascluiMoisedespreCortulntlniriiabiancepndcucapitolul25dinExod dovedeste c tot ceea ce reprezint Cortul ntlnirii pentru rela[ia dintre Israel si Dumnezeu

13 ,Vrjmsie voi pune ntre tine si femeie, ntre smn[a ta si smn[a ei. Aceasta [i va zdrobi capul, si tu i vei zdrobi clciul (Gen. 3:15). 14 ,Voi binecuvnta pe ceice te vor binecuvnta, si voi blestema pe cei ce te vor blestema; si toate familiile pmntului vor fi binecuvntate n tine (Gen. 12:3). 15 ,Toate neamurile pmntului vor fi binecuvntate n smn[a ta, pentruc ai ascultat de porunca Mea! (Gen. 22:18). 16 Vezi Exod 19:4-6: ,A[i vzut ce am fcut Egiptului, si cum v-am purtat pe aripi de vultur si v-am adus aici la Mine. Acum,dacve[iascultaglasulMeu,sidacve[ipzilegmntulMeu,ve[ifiaiMeidintretoatepopoarele,ccitot pmntul este al Meu; mi ve[i fi o mpr[ie de preo[i si un neam sfnt (s.n.). 17 Vezi Exod 12:38: ,O mul[ime de oameni de tot soiul s-au suit mpreun cu ei; aveau si turme nsemnate de oi si boi. Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 27 seaflnafaracadruluilegalalLegmntului.Cortulntlniriipoatefideciconsideratun har suplimentar pe care Dumnezeu l-a adugat Legmntului, pentru ca s ofere poporului SuposibilitatearezolvriiclcrilordeLegesi,astfel,apstrriirela[ieicuDumnezeu. Rela[iacuDumnezeueradecibazatpeoneprihnirepecareoddeaDumnezeuprin credin[sicaretrebuiasducnmodneapratlacredin[,pentrucarela[iaspoat continua. Acest al doilea tronson al credin[ei,si care duce la credin[ (1:17)trebuia s intre n operare ori de cte ori cineva clca Legea (vezi schema de mai sus). Acum c am precizat importan[a pivotal a cr[ilor Exod si Levitic n circumscrierea cilor Domnului, se pune ntrebarea ce rela[ie este ntre Genesa si Numeri si aceste dou cr[i de mijloc? Dupcumamamintit,nGenesagsimattrdcinilerobieispiritualelacarel-adus pcatul pe om (vezi Gen. 3-11), ct si pe cele ale rscumprrii (vezi 3:15, precum si istoria din cap. 12-50). Iar cartea Numericare ncepe cu srbtoarea de la Sinai (vezi cap. 1-10) sicarecontinucudezastruldescrisncapitolele11-25neoferdeznodmntulvenit pestegenera[iacelorrscumpra[idinRobiaEgiptuluinbazajertfeimieluluipascalsia credin[eilorprincaresngelemieluluipascalafostpuspeusoriiusii.Tragediadela Cades-Barnea(vezicap.14)siconsecin[eleei(vezicap.15-25)aupuscaptgenera[iei rzvrtitedinpustie,careaumplutpaharulnelegiuirilorprinrzvrtirileei.ncepndcu capitolul26,carteaNumeriestefocalizatpenouagenera[ie,adicpeceicarela numrtoarea de la Sinai aveau sub douzeci de ani si crora Dumnezeu le-a promis c vor intra n Tara Egduin[ei. S aib oare istoria genera[iei iesite din Egipt sub conducerea lui Moise o natur paradigmatic? IpotezacucarevomporniladrumnstudiereaEpistoleictreromaniestecEvanghelia luiHristospecarePaveloprezintnepistolasaestemodelatpeparadigmacilor Domnuluicaresecontureazde-alungulPentateuhului,sec[iuneateologicaepistolei (Rom.1:18-11:36)construindu-sepeparadigmaTetrateuhului(Genesa-Numeri),iar sec[iunea aplicativ a epistolei (12:1-15:13) corespunznd cr[ii Deuteronom. Dup cum vedem n schema de mai sus, rscumprarea propriu-zis din Romani 3:21-8:39 carecuprindeofertaneprihniriipecareDumnezeuodfrLege(3:21-5:21),rela[ia crestinuluicuLegea(6:1-7:24)sirela[iacrestinuluicuDuhulSfnt(7:25-8:39)este modelatpecarteaExod.nacestcaz,capitolele1:18-3:20arcorespundecuRobia Egiptean, n[eleas n lumina rdcinilor ei din Genesa 3-11. Intrebarea este ce s facem cu capitolele 9-11 din Romani? Aceast ntrebare este extrem de important, deoarece ea se leagdenssidefinireacon[inutuluiEvangheliei.Iarpentruadefinicon[inutul Evanghelieiesteimportantsstimdecepor[iunedetextdincarteaRomanieste circumscris Evanghelia lui Hristos. Deobicei,celetreicapitole(9-11)sntconsiderateafioparantezcarevizeaznmod specificpeIsrael,nupeneamuri.nacestcaz,ceeaces-aafirmatncapitolul8este continuatabiancapitolul12:1,dupcePavelnchideparantezaprivitoarelaIsrael. AceastaarnsemnacEvanghelialuiHristosesteprezentatncapitolele1:18-8:39, capitolele 9-11 constituind un apendice teologic, ce nu [ine, de fapt, de corpul principal al ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 28 cr[ii.Darasasfieoare?UndenaltpartedescriePavelmaibinedectncapitolul10 dinRomaniceanumenseamnacredenDomnulIsusHristos?Sidaccapitolele9-11 constituieoparantezcarelprivestepeIsrael,cecautnmiezulacesteiparanteze aten[ionricarenulprivescnprimulrndpeIsrael, ci pe oricine a crezut n Hristos si a fost, astfel, altoit n mslinul din care ramurile firesti au fost tiate (vezi 11:17-24)? Pozi[iapecareoadoptmncomentariuldefa[estecRomani9-11constituieparte integrantabloculuiteologicdincarte,sideciparteesen[ialaEvanghelieiluiHristos. ParalelacuPentateuhul,pecareoavemnschemademaisus,subliniazcuprisosin[ faptul c avertizarea din capitolele 9-11 trebuie considerat ca parte a Evangheliei, la fel de mult ca si primele trei capitole din carte. nconcluzie,ipotezadelucrucucareplecmladrumestecPavelsimodeleaz EvangheliapeparadigmaPentateuhului.Parteateologicaepistoleilui(1:18-11:36) prezint mplinirea in Hristos a tiparelor cilor Domnului revelate n cr[ile Genesa, Exod, LeviticsiNumeri,iarparteapracticaepistolei(12:1-15:13)constituieoparalelsio actualizareacr[iiDeuteronom.Aneaducetrupulcajertfvie,sfntsiplcutlui Dumnezeu (vezi Rom. 12:1) nseamn a-L iubi pe Dumnezeu cu toat inima, cu tot cugetul sicutoatputereanoastr,iarpeaproapelenostrucapenoinsine.Or,ntreagacarte Deuteronom poate fi adunat n jurul acestei porunci.18

ProbIema Legii n ,Romani" S mai zbovim o clip pe paralela dintre Evanghelie si tiparele ei revelate n cartea Exod, pentru ca, n lumina ei, s facem cteva precizri legate de rela[ia crestinului cu Legea. Una dintre problemele majore ale credinciosilor nou-testamentali este n[elegerea acestei rela[ii. Or, Pavel face cteva afirma[ii importante n aceast privin[, pe care trebuie s le amintim nacestmomentsipecarelevomdezvoltalavremeapotrivit.Afirma[iileluiunele fiind fcute indirect, sub form de ntrebrise gsesc n trei texte: Romani 3:3119; 6:1420 si 10:421. ,Prin credinf desfiinfm noi Legea?" (Rom. 3:31)n mod normal, numim Lege ceea ce gsim n Exod 20-24. La aceasta trebuie, desigur, s adugmsiporunciledinrestulPentateuhului,carecircumscriurela[ialuiIsraelcu Dumnezeu. Am putea deci s afirmm c Legea subsumeaz poruncile lui Dumnezeu date poporului Su ca si condi[ie a rmnerii n Legmnt (vezi Ex. 19:4-6).

18 Vezi Beniamin Ergu, Shema Israel, pag. 161-163. 19 ,Deci, prin credin[ desfiin[m noi Legea? (3:31). 20 ,Ce urmeaz de aici? S pctuim pentruc nu mai sntem supt Lege ci supt har? (6:14). 21 ,Cci Hristos este sfrsitul Legii, pentruca oricine crede n El, s poat cpta neprihnirea (10:4). Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 29 ntrebarealuiPaveldin3:31,Princredin[desfiin[mnoiLegea?pleacdepe afirma[iiledin3:21-30,ncaresesubliniazfaptulcneprihnireaneestedatde DumnezeufrLege,decinucaurmareameritelorcstigateprinascultareanoastrde poruncile lui Dumnezeucci to[i am pctuit si sntem lipsi[i de slava lui Dumnezeu si nimeninuvafisocotitneprihnitnaintealuiDumnezeuprinfapteleLegii(vezi3:23si 3:20) , ci prin credin[a n Isus Hristos. Dar, de fapt, nu tot asa au fost rscumpra[i si cei dinEgipt?RscumprareadinRobiaEgiptean(veziEx.1-19)afostprinhar,prin credin[, nu prin Lege, pentru c Legea nici mcar nu fusese dat. n Exod, Legea (vezi Ex. 20-24)avenitnurmarscumprriiprincredin[.Darcredin[anuadesfiin[atLegea sau nu a fcut ca Legea s nu fie necesar. Dup spusele lui Dumnezeu n Exod 19:4-6, Legea urma s fie cadrul n care s se reglementeze rela[ia cu Dumnezeu. Avnd n vedere acest tipar din Exod, Pavel subliniaz cu mult trie faptul c prin credin[ noinudesfiin[mLegea;,dimpotriv,nointrimLegea(3:31).Explicareaacestei afirma[ii va fi fcut n capitolul 6, capitol pe care Pavel l introduce cu o ntrebare similar cuceapecareapus-on3:31.,Spctuimmereu,cassenmul[eascharul?(6:1), ntreab Pavel intrigat pn si de ideea c cineva ar putea gndi n acesti termeni. Rspunsul su este prompt si tios: ,Nicidecum! Noi, cari am murit fa[ de pcat, cum s mai trim n pcat? (6:2). Plecnd de la aceste pu[ine observa[ii si revenind la paralela dintre Exod si Romani, putem afirma c sec[iunii rscumprrii din Exod 1-19 i corespunde sec[iunea rscumprrii din Romani3:21-5:21,iarsec[iuniiLegiidinExod20-24icorespundesec[iuneaLegiidin Romani6:1-7:24.AscultareadeLegenespunePavel,adictrireanascultarede CuvntulluiDumnezeu,esteobligatoriepentrucrestin.Dupcumvaafirmaelmaitrziu, ai lui Hristos snt cei care nu numai c au Duhul lui Hristos (vezi 8:922), dar snt si cluzi[i de El (vezi 8:1423). Doar pentru cei ce snt n Hristos Isus nu este nici o osndire, iar a fi n HristosIsusnseamnanutri,dupndemnurilefiriipmntesti,cidupndemnurile Duhului (8:1). Princredin[,Legeanupoatefidesfiin[at,deoarecePavelaprimitharulsiapostolias aduc ,la ascultarea credintei (1:5, s.n.) sau la ,ascultarea de credint (16:26, s.n.) toate neamurile. Iar ascultarea presupune o Lege. CrestinulnuestesubLege,cisubhar,sideaceea,pcatulnuvamaistpniasupralui, afirm Pavel n Romani 6:14. Dar ce nseamn a nu fi sub Lege? Precizarea rela[iei cauzale dintre ,a nu fi sub Lege si ,a nu fi sub stpnirea pcatului,Ccipcatulnuvamaistpni asupra voastr, pentruc nu snte[i supt Lege, ci supt har (6:14)nefacescredemcaiciestevorbadespredreptullegalalpcatuluiasupra noastr. Or, stiind c ,puterea pcatului este Legea (1 Cor. 15:56), putem afirma c ,a fi subLegenseamnafisubacuzareaLegii,ceeaceimplicitnseamnafisisubputerea pcatului sau n stpnirea pcatului, stpnire pe care nssi Legea i-o d pcatului asupra

22 ,Dac n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui ( 8:9). 23 ,Cci to[i ceice snt cluzi[i de Duhul lui Dumnezeu snt fii ai lui Dumnezeu (8:14). ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 30 noastr, tocmai pentru c ,puterea pcatului este Legea (1 Cor. 15:56). A nu fi sub Lege, cisubharnseamnafiiesitdesubacuzareaLegii,printransferareapcatuluiasupralui HristossiprinmbrcareaneprihniriiLui,careneesteatribuitnou prin har, adic prin credin[.nclipancaremi-ammrturisitpcatul,transferndu-lprincredin[asupralui Hristos, pcatul si pierde dreptul legal de stpnire asupra mea si puterea sa asupra mea. AcestadevresteilustratcumnusepoatemaibinencarteaExod.Atuncicndisraelitul clcaLegea,elintraautomatsubLege,adicsubacuzareaacesteia.Pentruaiesidesub acuzareaLegii,israelitultrebuiasvinlaCortulntlniriisisaducjertfadeispsire pentrupcatulsu.Prinascultareacredin[eiluidoveditdeprezen[asalaCortul ntlnirii , pcatul era transferat de pe el pe animalul de jertf care murea n locul lui, si prinsngeleacestuiapealtaruldinCortulntlnirii.Numaiastfelprinmrturisirea pcatului, adic prin aducerea jertfei de ispsireiesea israelitul de sub Lege sau de sub acuzareaacesteia.Iatdecenntregulsistemleviticalaljertfelornuexistjertfdecit pentrupcatulfrvoie,adicpentrupcatulcareafostaduslaCortulntlniriisi mrturisit prin actul credin[ei israelitului. Acelasi lucru este afirmat si n Noul Testament. 5Vestea, pe care am auzit-o dela El si pe care v-o propovduim, este c Dumnezeu e lumin, si n El nu este ntunerec. 6Dac zicem c avem prtsie cu El, si umblm n ntunerec, mintim, si nutrimadevrul. 7Dardacumblmnlumin,dupcumElnsusestenlumin,avem prtsieuniicualtii;sisngeleluiIsusHristos,EiulLui,necurtestedeoricepcat. 8Dac zicemcn-avempcat,nenselmsinguri,siadevrulnuestennoi.

Dacnemrturisim pcatele,Elestecredinciosidrept,casneiertepcateleisnecurteascdeorice nelegiuire. 10Dac zicem c n-am pctuit, l Iacem mincinos, si Cuvntul Lui nu este n noi (1 Ioan 1:5-10, s.n.). Rezolvareapcatuluinusefaceprintinuireaacestuia,ciprinaducerealuilalumin prin mrturisirea lui. Deci a nu fi sub Lege nu nseamn a fi liber s calc Legea' Lucrul acesta l-a subliniat deja Pavel n Romani 6:1-13 si o mai face o dat si n paragraful imediat urmtor afirma[iei din Romani 6:14: ,Nu sti[intreab elc, dac v da[i robi cuiva, ca s-l asculta[i, snte[i robiiaceluiadecareasculta[i,fiecestevorbadepcat,careducelamoarte,fieceste vorba de ascultare, care duce la neprihnire? (6:16). Iar dup ce ncheie cu versetul 23,Eiindcplatapcatuluiestemoartea;dardarulfrplatalluiDumnezeuestevia[a vecinic n Isus Hristos, Domnul nostru , n[elegem c o dat ce ne-am ntors la Hristos prin credin[ noi nu desfiin[m Legea; dimpotriv, noi ntrim Legea. n ce priveste rela[ia crestinuluicuDumnezeu,cuvntuldeordinepentruelesteascultareadeDumnezeu. Mostenirea care ne-a fost promis n Isus Hristos este s ne facem prtasi firii dumnezeiesti (vezi2Petru1:4).Darlucrulacestaserealizeazdoarnmsurancarepzimporuncile lui Dumnezeu, adic n msura n care fugim ,de stricciunea, care este n lume prin pofte (v. 4). ,Hristos este sfryitul Legii" (Rom. 1:4) Atreiaafirma[ielegatderela[iacrestinuluicuLegeaoavemnRomani10:4.Aici, contextul subliniaz faptul c Pavel vorbeste despre sistemul Jechiului Legmint. Hristos a Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 31 venitsnlocuiascumbracurealitatea.Umbraestereprezentatdentregulsistemal Vechiului Legmnt. 1Eratilor,dorintainimiimelesirugciuneameactreDumnezeupentruIsraeliti,estesIie mntuiti. 2Le mrturisesc c ei au rvn pentru Dumnezeu, dar Ir pricepere: 3pentruc, ntruct n-au cunoscut neprihnirea, pe care o d Dumnezeu, au cutat s-si pun nainte o neprihnire a lor nsisi, si nu s-au supus astIel neprihnirii, pe care o d Dumnezeu. 4Cci Hristos este sIrsitul Legii, pentruca oricine crede n El, s poat cpta neprihnirea (Rom.10:1-4). HristosestesfrsitulLegiinsensulcElestesfrsitulVechiuluiLegmnt,deoareceprin moarteaLuiaintratnvigoareNoulLegmnt,promisdeDumnezeuncprinIeremia (vezi Ier. 31:31-34

). Deci n textul din Romani 10:4, termenul ,Lege nseamn sistemul Jechiului Legmint. 7n adevr,aIirm autorul Epistolei ctre evrei , dac legmntul dinti ar Ii Iost Ir cusur, n-armaiIiIostvorbasIienlocuitcuunaldoilea. 8CcicaomustrareazisDumnezeului Israel:,Iat,vinzile,ziceDomnul,cndvoiIacecucasaluiIsraelsicucasaluiIudaun legmnt nou; 9nu ca legmntul, pe care l-am Icut cu printii lor, n ziua cnd i-am apucat de mn, ca s-i scot din tara Egiptului. Pentruc n-au rmas n legmntul Meu, si nici Mie nu Mi-a psat de ei, zice Domnul. 10Dar iat legmntul, pe care-l voi Iace cu casa lui Israel, dup acele zile,ziceDomnul:voipunelegileMelenmintealorsilevoiscrieninimilelor;EuvoiIi Dumnezeul lor, si ei vor Ii poporul Meu. 11Si nu vor mai nvta Iiecare pe vecinul sau pe Iratele su, zicnd: Cunoaste pe Domnul! Cci toti M vor cunoaste, dela cel mai mic pn la cel mai mare dintre ei. 12Pentruc le voi ierta nelegiuirile, si nu-Mi voi mai aduce aminte de pcatele si Irdelegile lor. 13Prin Iaptul c zice: ,Un nou legmnt, a mrturisit c cel dinti este vechi; iar ce este vechi, ce a mbtrnit, este aproape de peire (Evrei 8:7-13). Pentrudefinirearela[ieidintreceledoulegminte,autorulEpistoleictreevreifoloseste termenul,nlocuit.IarbazanlocuiriiVechiuluiLegmntcuNoulLegmntaufost Moartea, nvierea si nl[area lui Isus Hristos, prin care frdelegile au ncetat, pcatele si nelegiuireaaufostispsite,neprihnireavesnicafostadus,vedeniasiprorociaaufost pecetluitesiSfntulsfin[ilorafostunsnslujbaSadeMare-Preot/mpratnTemplul Ceresc(veziDan.9:24).CusurulsizdrniciaVechiuluiLegmntauconstattocmain faptul c aceste sase lucruri despre care i-a vorbit arhanghelul Gavril lui Daniel nu puteau firezolvatedectnCortulCeresc,dectreunMare-Preotdesvrsitsiprintr-oJertf desvrsit,iarVechiulLegmntnuputeafacelucrulacesta.Toateacesteas-aurealizat prinlucrareaispsitoareaDomnuluiIsusHristos.Deaceea,,HristosestesfrsitulLegii, pentruca oricine crede n El, s poat cpta neprihnirea (Rom. 10:4). n concluzie, am putea afirma c desi Pavel vorbeste despre un sfrsit al Legii n Hristos, el nuafirmnniciunfelfaptulcascultareadeDumnezeunuarfiobligatoriepentrucel

24 ,Iat, vin zile, zice Domnul, cnd voi face cu casa lui Israel si cu casa lui Iuda un legmnt nou. Nu ca legmntul, pe care l-am ncheiat cu prin[ii lor, n ziua cnd i-am apucat de mn, s-i scot din [ara Egiptului, legmnt, pe care l-au clcat, mcarc aveam drepturi de so[ asupra lor, zice Domnul. Ci iat legmntul, pe care-l voi face cu casa lui Israel,dupzileleacelea,ziceDomnul:VoipuneLegeaMeanluntrullor,ovoiscrieninimalor;siEuvoifi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu. Niciunul nu va mai nv[a pe aproapele, sau pe fratele su, zicnd: ,Cunoaste pe Domnul! Ci to[i M vor cunoaste, dela cel mai mic pn la cel mai mare, zice Domnul; cci le voi ierta nelegiuirea, si nu-Mi voi mai aduce aminte de pcatul lor (Ier. 31:31-34). ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 32 careafostsocotitneprihnitprincredin[anIsusHristos.Dimpotriv,paraleladintre VechiulsiNoulLegmntconfirmideeacEvanghelialuiHristosdinRomanieste modelat pe paradigma vechi-testamental pe care o gsim n cele cinci cr[i ale lui Moise. ObiectuI EvangheIiei confirm rdciniIe ei vechi-testamentaIe AmvzutcPavelcalificEvangheliapecareopropovduiesteprindouaspecte:prin rdcinileeivechi-testamentalesiprinobiectulei:,Pavel.|afost]pusdeopartecas vesteascEvanghelialuiDumnezeu,pecareofgduisemainainteprinproorociiSin SfinteleScripturi.EaprivetepeFiulSu,nscutdinsmn[aluiDavid,ncepriveste trupul, iar n ce priveste duhul sfin[eniei dovedit cu putere c este Eiul lui Dumnezeu, prin nvierea mor[ilor; adic pe Isus Hristos, Domnul nostru (1:1-4, s.n.). n timp ce rdcinile EvanghelieisntnVechiulTestament,obiectulEvanghelieiafostdintotdeaunaPersoana luiHristos:,Cerceta[iScripturileaspus Domnul Isus iudeilor , pentru c socoti[i c neleave[ivia[avecinic,dartocmaielemrturisescdespreMine(Ioan5:39,s.n.). Aceast mrturie despre Hristos a nceput cu afirma[ia Tatlui din Genesa 3:15: ,Vrjmsie voi pune ntre tine si femeie, ntre smn[a ta si smn[a ei. Aceasta [i va zdrobi capul, si tu iveizdrobiclciul.Conformacesteiafirma[ii,solu[ialuiDumnezeupentruproblema omului generat de neascultarea acestuia n-a fost un set de legi sau precepte, ci o Persoan: ,Aceasta|Smn[afemeii][ivazdrobicapul(Gen.3:15)i-azisDumnezeuSarpelui, nauzulcelordoidinGrdinaEdenului.IarpentrucMielulluiDumnezeufrcusursi fr prihan a fost cunoscut nainte de ntemeierea lumii,25 rela[ia lui Dumnezeu cu omul s-a conturat si s-a reglementat dintru nceput n baza acestei solu[ii preexistente n planul lui Dumnezeu,26careafostdescoperitpentrunoi,lasfrsitulvremurilor.27CileDomnului revelatenExodsinLevitic,privitencontextullor,seconstituieastfelnparadigmape careIsusHristosavenits-oumple.nColoseni,Pavelfaceafirma[iiextraordinaren aceast privin[: 9CcinEllocuiestetrupestetoatplintateaDumnezeirii. 10VoiavetitotuldeplinnEl,care esteCapuloricreidomniisistpniri. 11nElatiIost tiati mprejur, nu cu o tiere mprejur, Icut de mn, ci cu tierea mprejur a lui Hristos, n desbrcarea de trupul poItelor Iirii noastre pmntesti, 12 Iiind ngropati mpreun cu El, prin botez, si nviati n El si mpreun cu El, prin credinta n puterea lui Dumnezeu, care L-a nviat din morti. 13Pe voi, cari erati morti n greselile voastre si n Iirea voastr pmnteasc netiat mprejur, Dumnezeu v-a adus la viat mpreun cu El, dup ce ne-a iertat toate gresalele. 14A sters zapisul cu poruncile lui, care sttea mpotriva noastrsineeraprotivnic,sil-animicit,pironindu-lpecruce. 15Adesbrcatdomniilesi stpnirile,sile-aIcutdeocarnaintealumii,dupceaiesitbiruitorasupralorprincruce. 16Nimenidarsnuvjudececuprivirelamncaresaubutur,saucuprivirelaozide srbtoare, cu privire la o lun nou, sau cu privire la o zi de Sabat, 17cari snt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos (Col. 2:9-17, s.n.).

25 ,Cci sti[i c nu cu lucruri peritoare, cu argint sau cu aur, a[i fost rscumpra[i din felul desert de vie[uire, pe care-l mosteniser[i dela prin[ii vostri, ci cu sngele scump al lui Hristos, Mielul fr cusur si fr prihan. El a fost cunoscut mainaintedentemeierealumii,siafostartatlasfrsitulvremurilorpentruvoi,cari,prinEl,snte[icredinciosin Dumnezeu, care L-a nviat din mor[i, si I-a dat slav, pentruca credin[a si ndejdea voastr s fie n Dumnezeu (1 Pet. 1:18-21, s.n.).26 Vezi 1 Petru 1:18-21 si Evrei 10:1-5. 27 1 Petru 1:20. Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 33 Sistemullevitical,cutoatelegilesirnduielilelui,esteumbra;Hristosestetrupul,sau realitatea care a aruncat aceast umbr pe pmnt, dar care, la mplinirea vremii, a nlocuit-o prin ntruparea si lucrarea Sa. Legmntul ntiafirm autorul Epistolei ctre evrei , avnd ca punct focal Cortul ntlniriisau Templulcu toat slujba din el, dimpreun cu poruncile si rnduielile lui constituie doar niste porunci pmntesti, date pn la o vreme de ndreptare,28adicpnlavremeanlocuiriilorcuunlegmntmaibun.29Decintregul VechiTestamentvorbestedesprevenireaSemin[eifemeii,nCaretrebuiausse mplineasctoateprefigurrilevechi-testamentaleprivindrezolvareadefinitivarela[iei omuluicuDumnezeu.Astfel,obiectulEvanghelieipropovduitedePavelEiullui Dumnezeu,,nscutdinsmn[aluiDavid,nceprivestetrupul(Rom.1:3)confirm rdcinile vechi-testamentale ale acestei Evanghelii. Am vzut, de asemenea, c scopul propovduirii Evangheliei este ca neamurile s fie aduse la ascultarea credintei. Deci Evanghelia ofer nu numai o promisiune, o veste bun, ci si o chemare la a fi sfin[i, la a tri n conformitate cu Legea lui Dumnezeu. Aceast chemare la a tri n ascultare de Dumnezeu o gsim n partea aplicativ a epistolei (12:1-15:13). Totodat,nconcluziaintroduceriisale(1:1-17),PavelafirmcEvangheliapecareo propovduiesteel,esteputerealuiDumnezeupentrumntuireafiecruiacarecrede. deoarece n ea este descoperit o neprihnire, pe care o d Dumnezeu, prin credint si care duce la credint, dup cum este scris: Cel neprihnit va tri prin credin[ (16-17, s.n.). Deci scopul lucrrii lui Pavella care se aliniaz si scopul scrierii Epistolei ctre romani estesaductoateneamurilelaneprihnireacarevineprincredin[sicareducela credin[,adiclaascultaredeDumnezeu.IarPavelncearcs-siatingscopul propovduindcundrznealEvanghelialuiHristos,convinsfiindcsolu[iamntuiriilui Dumnezeu n Isus Hristos ofer nu numai promisiunea, ci si puterea mntuirii, puterea de a tri n ascultare de Cuvntul lui Dumnezeu, putere care vine din prezen[a Duhului Sfnt n via[acredinciosului,atuncicndneprihnireapecarene-adat-oDumnezeuprincredin[ ducelacredin[,adiclamrturisireaimediatapcatului,pentrucaputereapcatului asupravie[iinoastresfiefrnt,siputereaDuhuluiSfntspoatoperanestingheritn vie[ile noastre. Ca s privim acest concept si dintr-o alt perspectiv, am putea cita un verset din 1 Petru. EpistolaluiPetruesteadresatcelorcareaufostalesi,dupstiin[amaidinaintealui Dumnezeu Tatl, prin sfin[irea lucrat de Duhul, spre ascultarea si stropirea cu singele lui IsusHristos(1Petru1:2,s.n.).Sfin[irealucratdeDuhulSfntestespreascultare.Dar dacascultareas-afrnt,clcrilenoastredeLegeserezolvprinstropireacusingelelui Isus Hristos. Or, prima dintre func[iile Duhului Sfnt este s dovedeasc lumea vinovat n

28 Vezi Evrei 9:1-10. 29 Vezi Evrei8:7.ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 34 ce priveste pcatul, neprihnirea si judecata,30 adic s ne conving s venim prin credin[ la scaunul harului, ca s cptm ndurare la vreme de nevoie.31 MesajulEpistoleictreromaniestelegatdeesen[aEvanghelieiluiHristos.Deoarece nimeninuvafisocotitneprihnitnaintealuiDumnezeuprinfapteleLegiipentruc prinLegevinecunostin[adeplinapcatului,32Dumnezeuneoferoneprihnirecare vineprincredin[sicareducelacredin[,frnscaprincredin[sdesfiin[mLegea, adic obliga[ia noastr de a tri n ascultare de Dumnezeu. Mai mult, dup cum vom vedea, EvangheliapecareopropovduiestePavelvorbestedespreputereadeampliniLegea, careneesteoferittocmaiprinfaptulcDumnezeuatrimis,,dinpricinapcatului,pe nsusEiulSuntr-ofireasemntoarecuapcatului,pentrucaporuncaLegiisfie mplinitnnoi,caritrimnudupndemnurilefiriipmntesti,cidupndemnurile Duhului (8:3-4). Prin epistola sa, Pavel ne cheam la ascultarea credin[ei. Pentru ca lucrul acesta s fie posibil, credin[a noastr trebuie s fie fundamentat pe Evanghelia lui Hristos, pecarePavelogrefeazpeparadigmapecareoavemncelecincicr[ialeluiMoise, avnd ca si carte pivotal cartea Exod. Structura Epistolei ctre romani Amvorbitpnnprezentdesprescopul,ocaziasimesajulEpistoleictreromani.Am vzutdejanpaginiledemaisusctoateacesteaspectesntstrnslegatedestructura epistolei. Scopul scrierii este legat de inten[ia autorului, iar mesajul, de con[inutul scrisorii lui.Darpentrua-siatingescopulpropusaducerea,pentruNumeleluiHristos,la ascultarea credin[ei a celor din Roma , con[inutul epistolei este structurat n asa fel nct sslujeascatingereascopuluipropus.ncercareadeaidentificaparadigmavechi-testamentalpecareestemodelatEvanghelialuiHristosnEpistolactreromanine-a obligat s aducem deja n discu[ie diferite aspecte legate de structura scrierii. Structuracr[iiestedeterminatdeformaliteraracr[ii.Neaflmntr-oliteratur epistolardupcumputemvedeanschemademaijossauntr-oliteraturlogic-discursiv, n care predomin nln[uirea logic a argumentelor. nssiformancarealegePavelstoarnecon[inutulepistoleisugereazfaptulc structurarea con[inutului epistolei trebuie s respecte logica sintagmei prin care autorul si-a afirmatscopul:ascultareacredintei.Pentrucaascultareasfiemotivat,maintiPavel trebuiesfundamentezecredin[adestinatarilorsinEvanghelialuiHristossaun

30 Vezi Ioan 16:8-11: ,Si cnd va veni El |,Mngietorul, adic Duhul Sfnt], va dovedi lumea vinovat n ce priveste pcatul, neprihnirea si judecata. n ce priveste pcatul: fiindc ei nu cred n Mine; n ce priveste neprihnirea: fiindc M duc la Tatl, si nu M ve[i mai vedea; n ce priveste judecata: fiindc stpnitorul lumii acesteia este judecat. 31 VeziEvrei4:14-16:,Astfel,fiindcavemunMarePreotnsemnat,careastrbtutcerurilepeIsus,Eiullui Dumnezeus rmnem tari n mrturisirea noastr. Cci n-avem un Mare Preot, care s n-aib mil de slbiciunile noastre; ci unul care n toate lucrurile a fost ispitit ca si noi, dar fr pcat. S ne apropiem dar cu deplin ncredere de scaunul harului, ca s cptm ndurare si s gsim har, pentruca s fim ajuta[i la vreme de nevoie. 32 Vezi Romani 3:20. Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 35 ndurarea lui Dumnezeu artat n Domnul Isus Hristos. Tocmai lucrul acesta l va face n primaparteascrierii(1:18-11:36).Darodatcecredin[aafostfundamentatn EvanghelialuiHristos,Pavelsicontinuepistolacuchemareadestinatarilorlaascultare (12:1-15:13). Astfel, ntre un bloc introductiv (1:1-17) si unul conclusiv (15:14-16:27), Pavel ordoneaz logicdoublocuridetext.Primul(1:18-11:36)desfsoarnainteacititorilorsi Evanghelia lui Hristos, n care trebuie s se ancoreze si pe care trebuie s se fundamenteze credin[alor,iaraldoilea(12:1-15:33)precizeazfaptulcascultareacredin[eiconstn aducereatrupurilorlorcajertfvie,sfntsiplcutluiDumnezeu,pentrucatrindsi lucrnd n ei Hristos s continue s-Si zideasc mpr[ia. Pavelrespectformaclasicascrisorilordinvremeaaceea.Cuprinsulscrisoriilui(1:18-15:13) este flancat de o introducere (1:1-17) si de o ncheiere (15:14-16:27). Dup cum se poate vedea n schema de mai sus, fiecare dintre cele trei sec[iuni ale cr[iiintroducerea, cuprinsul si ncheierease mparte n dou. Am dori s atragem aten[ia asupra structurii cuprinsuluicr[ii.Casintoatecelelalteepistolealelui,Pavelncepeprinadesfsuran fa[a destinatarilor epistolei lui o sec[iune teologic extrem de elaborat, privind Evanghelia lui Isus Hristos (1:18-11:36), dup care si invit cititorii la aplicarea adevrurilor nv[ate (12:1-15:13). S privim structura epistolei prin prisma afirma[iei de scop a lui Pavel: prin Isus HristosspunePavel,,amprimitharulsiapostolia,casaducem,pentruNumeleLui,la ascultareacredinteipetoateNeamurile,ntrecarisnte[isivoi,ceichema[isfi[iailui IsusHristos(Rom1:5-6,s.n.).DacsuportulcredinteinoastrenIsusHristoslavemn sec[iuneateologicacr[ii(1:18-11:36),nseamnc,ascultareacredin[eidecare vorbestePavelseidentificcusec[iuneaaplicativacr[ii.ncazulacesta,nlumina scopului afirmat nc din primele versete ale epistolei lui,ca s aducem, pentru Numele Lui, la ascultarea credin[ei pe toate Neamurile (1:5) , ar trebui s ne pregtim sufleteste pentruaceastadouasec[iuneacr[ii,ncarenisedefinesteascultarealacaretrebuie s duccredin[anoastrnIsusHristos.nacestcaz,trebuiescompletmntrebriledin introducereaacestuivolum,princarene-amdefinitasteptrilenfa[aEpistoleictre romani,adugndlantrebrileteologicesintrebripracticelegatedentrupareanvia[a dezicuziacredin[einoastrenIsusHristos.Ascultareacredin[einseamnaducerea trupurilornoastrecajertfvie,sfnt,plcutluiDumnezeu.Totrestultextului(12:2-15:13)seocupdedetaliereasaudeexplicareaacesteiporuncisidemodulconcretal mplinirii ei, vorbindu-ne despre condi[ia mplinirii ei (12:2), despre altarul pe care trebuie sneaducemtrupulcajertf(12:3-8),despreatitudineacucaretrebuies-ofacem(12:9-16),desprepstrareafocalizriinslujirealacareamfostchema[i(12:17-13:14),despre acceptarea celuilalt mdular din Trupul lui Hristos (14:1-23) si ncheind aceast sec[iune pe modelul de slujire al lui Isus Hristos (15:1-13). nc de la nceputul drumului pe care dorim s-l parcurgem, am dorit s subliniem cu grij faptul c scopul expres al Duhului Sfnt cu privire la via[a tuturor acelora care se opresc n fa[aEpistoleictreromanieste,ascultareacredintei(1:5,s.n.)sau,ascultareade credint(vezi16:26,s.n.).Amfcutlucrulacestapentrucanucumvascdemde ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 36 oboseal pe cnd s ajungem la cea mai important parte a epistoleipartea aplicativ , care ne creioneaz cadrul ascultrii credin[ei noastre. Dup cum am vzut, paralela cu Pentateuhul ne ajut s mpr[im cartea Romani n cteva sec[iuni mari. Primele saptesprezece versete le putem considera a fi introducerea cr[ii, iar versetele15:14-16:27,ncheiereacr[ii.Sec[iunea1:18-3:20descrierobia din care trebuie sfimmntui[i,robiencare,nultiminstan[,sntemamenin[a[idenssimnialui Dumnezeu.nsec[iunea3:21-5:21,Pavelnespunecumsntem mntui[i din fa[a revrsrii mnieiluiDumnezeu.nsec[iunea6:1-7:24,Paveldefinestemntuireacapeunproces, n careascultareadeLegeesteobligatorie,iarneascultarea,deosebitdepericuloas. Sec[iunea 7:25-8:39 vorbeste despre sansa noastr de a rmne n mntuire si de a ne bucura de ea, n timp ce sec[iunea 9:1-11:32 subliniaz pericolul la care ne expunem atunci cnd nu ducempnlacaptmntuireanoastrcufricsicutremur.Parteateologicsencheiecu doxologiadin11:33-36.nsec[iuneadin12:1-15:33,niseprezintrspunsulpecare-l asteapt Dumnezeu de la noi, n termenii ascultrii credin[ei noastre.Romani 1:1-17 EvangheIia Iui Hristos Respectndformaclasicauneiepistole,nprimelesaptesprezeceversete,Pavelse prezint pe sine, ca rob si apostol al Domnului Isus Hristos, preciznd faptul c apostolia lui vizeazaducerealaascultareacredin[eiatuturorneamurilor,ntrecaresntsiceidin Roma.Totodat,Pavelprecizeazcinstrumentulmpliniriiacesteiapostoliieste propovduireaEvanghelieiaEvanghelieipecareDumnezeuafgduit-omainainte prin prorocii Si n Sfintele Scripturi si pe care Hristos a ntrupat-o prin via[a si lucrarea Sa. Romani 1:18-3:20 Mnia Iui Dumnezeu sau din ce trebuie s fim mntui|i n1:18-3:20,Paveldescriesituatiadincaretrebuiesfimmintuiti,cualtecuvinte, ,Egiptul pcatului nostru. Este important de re[inut faptul c, ntocmai ca si cei din Egipt, noitrebuiesfimmntui[idinfa[arevrsriimnieiluiDumnezeu:,MnialuiDumnezeu sedescoperedincermpotrivaoricreinecinstirialuiDumnezeusimpotrivaoricrei nelegiuiriaoamenilor,carinduseadevrulnnelegiuirealor(1:18).Precizareaacestui faptestedeosebitdeimportantdinpunctdevedereteologic.nprocesulrscumprrii noastre, Dumnezeu nu a trebuit s plteasc nimic lui Satan. Nu cu el a trebuit Dumnezeu srezolveproblemele,cicuSine.DreptateaLuitrebuiampcat.Acum,noisntem amenin[a[iderevrsareamnieiluiDumnezeu,iarnziuajudec[ii,vatrebuisne nf[ismnaintealuiDumnezeu,pentruca,dinmnaLui,sprimimfie via[a vesnic, fie mnie si urgie. Sec[iunea se ncheie cu sublinierea faptului c ,nimeni nu va fi socotit neprihnit naintea .|luiDumnezeu]prinfapteleLegii(3:20),lsndu-nedecicuntrebarea:cumanume sntem atunci mntui[i? Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 37 Romani 3:21-5:21 PutereaIuiDumnezeupentrumntuiresaucum sntem mntui|iCapitolele 3:21-5:21 vorbesc despre modul in care sintem mintuiti, despre neprihnirea pe care o d Dumnezeu prin credin[, fr faptele Legii. Dar nc n mijlocul acestei sec[iuni, Pavelpuneontrebareimportant:,Deci,princredin[desfiin[mnoiLegea?Nicidecum rspunde tot el. Dimpotriv, noi ntrim Legea (3:31). Aceast ntrebare cu rspunsul ei vor fi apoi aduse n prim plan si dezbtute n sec[iunea din 6:1-7:24. Primele 11 versete ale capitolului5ne-auadusnprezen[aluiDumnezeu,pentrucadeacolosprivimtragedia omenirii,darsiminuneasolu[ieiluiDumnezeunIsusHristoslaproblemapcatuluisia mor[ii,descrisenversetele5:12-21.Princredin[anIsusHristosamintratntr-ostarede har,iaracestharacoperpcatulntregiiomeniri,deoarece,undes-anmul[itpcatul, acoloharuls-anmul[itsimaimult(5:20).Dartocmaiafirma[iidefelulacestaaufost exploatatedeoponen[iiluiPavel.Eleraacuzatdectreacestiacarpropovduio neprihnire,orefacerearela[ieicuDumnezeucarearpermiteceluincauzstriasc ntr-opermanentclcaredeLege,deoareceharulnuarfacealtcevadectsvins acopere si s rezolve n mod automat toate pcatele noastre.Romani 6:1-7:24 CretinuI i Legea sau cum trebuie definit mntuirea PentruasubliniafaptulctiparulExoduluirmnevalidsincazulmntuiriinou-testamentale,princapitolele6:1-7:24,Pavelnemutdinspa[iulneprihniriipecare Dumnezeu ne-a dat-o prin credin[a n sngele Mielului Pascalspa[iu echivalent drumului din Egipt pn la Sinain spa[iul Legii, adic al ascultrii credin[ei. Ascultarea credin[ei dinnoapteaiesiriidinEgipt,carene-aaduspnlaSinai,trebuiesnenso[eascsipe drumul de la Sinai pn n Canaan. Iat de ce ntreab Pavel: O dat ajunsi n aceast stare dehar,,spctuimmereu,cassenmul[eascharul? Nicidecum! (6:1-2)rspunde el. Apoi ne spune c, prin moartea noastr mpreun cu Domnul Isus Hristos, noi am scpat desubstpnireapcatului,castrimpentruDumnezeu:,CciPCATULnuvamai stpni asupra voastrspune Pavel , pentruc nu snte[i supt Lege, ci supt har (6:14). Darsiaceastfrazeraexplozivnurechileoponen[ilorlui,deaceea,Paveltrebuies revin asupra ei cu o ntrebare: ,Ce urmeaz de aici? S pctuim pentruc nu mai sntem supt Lege ci supt har? Nicidecumrspunde el. Nu sti[i c, dac v da[i robi cuiva, ca s-lasculta[i,snte[irobiiaceluiadecareasculta[i,fiecestevorbadepcat,careducela moarte,fiecestevorbadeascultare,careducelaneprihnire?(6:15-16).Por[iuneade text din Romani corespunztoare sec[iunii Legii din Exod 20-24Romani 6:1-7:24se termin cu singura concluzie pe care un om nscut n pcat sau un om cu pcatul nerezolvat o poate trage: ,O, nenorocitul de mine! Cine m va izbvi de acest trup de moarte? (7:24). Romani 7:25-8:39 CretinuIiDuhuISfntsaucareesteansanoastr de a rmne n mntuire Rspunsulla aceast ntrebare disperat din 7:24,O, nenorocitul de mine! Cine m va izbvideacesttrupdemoarte?esteprezentattocmainsec[iuneacorespunztoare CortuluintlniriidinExod25-40,nRomani7:25-8:39.Rspunsuleste:IsusHristos.n termeniiExodului,iudeularfispus:Mul[umirifieaduseluiDumnezeu,pentruca adugat la spa[iul Legii si spa[iul Cortului ntlnirii. Iar n termenii Epistolei ctre romani, ROMANIJolumul1 (capitolele 15) 38 rspunsulnostruesteasemntor:,Mul[mirifieaduseluiDumnezeu,prinIsusHristos, Domnulnostru!(Rom.7:25).IzbvireanoastrdeclcriledeLegevinenspa[iul Cortuluintlnirii,carensnumaiesteumbravechi-testamental,cinsusiTrupul, Hristos, adic ntruparea nou-testamental a ceea ce umbra a reprezentat. Ioan afirm acest adevr astfel: 5Vestea, pe care am auzit-o dela El si pe care v-o propovduim, este c Dumnezeu e lumin, si n El nu este ntunerec. 6Dac zicem c avem prtsie cu El, si umblm n ntunerec, mintim, si nutrimadevrul. 7Dardacumblmnlumin,dupcumElnsusestenlumin,avem prtsieuniicualtii;sisngeleluiIsusHristos,EiulLui,necurtestedeoricepcat. 8Dac zicemcn-avempcat,nenselmsinguri,siadevrulnuestennoi. 9Dacnemrturisim pcatele,Elestecredinciossidrept,casneiertepcatelesisnecurteascdeorice nelegiuire. 10Daczicemcn-ampctuit,lIacemmincinos,siCuvntulLuinuestennoi. 2:1Copilasilor,vscriuacestelucruri,casnupctuiti.Dardaccinevaapctuit,avemla TatlunMijlocitor,peIsusHristos,Celneprihnit. 2ElestejertIadeispsirepentrupcatele noastre;sinunumaipentrualenoastre,cipentrualentregeilumi. 3Siprinaceastastimcl cunoastem, dac pzim poruncile Lui. 4Cine zice: ,l cunosc, si nu pzeste poruncile Lui, este unmincinos,siadevrulnuestenel. 5DarcinepzesteCuvntulLui,neldragostealui Dumnezeuaajunsdesvrsit;prinaceastastimcsntemnEl. 6CinezicecrmnenEl, trebuie s triasc si el cum a trit Isus. 7Prea iubitilor nu v scriu o porunc nou, ci o porunc veche, pe care ati avut-o dela nceput. Porunca aceasta veche este Cuvntul, pe care l-ati auzit (1 Ioan 1:5-2:7). ,Spctuimmereu,cassenmul[eascharul?(Rom.6:1)antrebatPaveln Romani.Sau,spctuimpentrucnumaisntemsuptLege.?(6:15).Cualtecuvinte, putemaveapreten[iacavemprtsiecuDumnezeuchiardacnuaufostrezolvate clcrile noastre de Lege?ntreab Ioan.33 Rspunsul este dat la unison de ctre cei doi: EereascDumnezeu!,Cinezice:lcunosc,sinupzesteporuncileLui,esteun mincinos,siadevrulnuestenel(1Ioan2:4).Iarceamaiimportantparteapzirii poruncilorluiDumnezeuestecaoridecteoriampctuitsvenimurgentlaCortul Ceresc al ntlnirii, adic la Jertfa de Ispsire pentru Pcatele Noastre si ale ntregii Lumi si la Marele nostru Preot Ceresc. Numai dac ne mrturisim pcatele, adic dac le scoatem la lumin,sntemierta[iprinsngeleluiIsusHristos,sinumaiatunciavemprtsiecu Dumnezeu si unii cu al[ii. Decispa[iulLegii,adicalporuncilorluiDumnezeu,rmnencontinuaresipentru credinciosul nou-testamental spa[iul legal n care se defineste rela[ia omului cu Dumnezeu. DarapropiereanoastrdeDumnezeunumaiesteguvernatdesistemulVechiului LegmntTemplul,jertfanecurmat,marele-preot,cur[irilesisrbtorilevechi-testamentale,cideIsusHristos,DuhulSfnt,CuvntulsiBiserica,elementelepivotale ale Noului Legmnt, cadrul n care opereaz puterea lui Dumnezeu spre pstrarea sfin[ilor Acestuia n har.

33 Vezi 1Ioan 1:6. Romani 1.1-17 / Evanghelia lui Hristos 39 Por[iunea de text din Romani care corespunde spa[iului Cortului ntlnirii din Exod 25-4034 ncepe deci n 7:25 si se termin n 8:39. n Vechiul Legmnt, slava Domnului s-a cobort peste Cortul ntlnirii, pe de o parte, ca s-l legitimeze ca mijloc de rezolvare a clcrilor de Lege, iar pe de alt parte, ca s dea identitate poporului n mijlocul cruia se afla slava lui Dumnezeu.35Defapt,aceastprezen[aluiDumnezeueraputereamntuiriilordin pcatele de zi cu zi. Ea ddea valoare ritualului religios care se practica n Cort. Sec[iunea din Romani 7:25-8:39, care corespunde sec[iunii Cortului din Exod 25-40 si Levitic are n centruleitocmaipeDuhulSfnt,adicpensusiDumnezeucobortnmijloculpoporului Su.SinNoulLegmnt,identitateaceluicareiapar[inepoporuluiluiDumnezeueste datdenssiprezen[a Duhului lui Hristos n el: ,Cine n-are Duhul lui Hristos, nu este al Lui(8:9)afirmPavel.Dardupcumprezen[aslaveiluiDumnezeupesteCortul ntlniriigarantarmnereacuivanpoporulluiDumnezeu,respectivajungerealuin bucuriaTriiPromise,doarncondi[iancareacestarspundeacucredinciosiela credinicosialuiDumnezeu,totasaprezen[aDuhuluiluiDumnezeunmijloculpoporului Su din Noul Legmnt si locuirea Lui n trupul credinciosului nou-testamental garanteaz pstrareaacestuianhar,dacacestarspundecucredinciosielacredinciosialui Dumnezeu.Pavelafosttrimissaduclaascultareacredinteitoateneamurile,si,de aceea,EvangheliapecareopropovduiaelesteputerealuiDumnezeupentrumntuirea fiecruiacarecrede,tocmaipentrucneaestedescoperit,oneprihnire,pecareod Dumnezeu,princredin[|decicarevineprincredin[]sicareducelacredin[,dupcum este scris: Cel neprihnit va tri prin credin[ (1:17, s.n.). Paradigma vechi-testamental ne ajut s n[elegem si s anticipm lucruri mari n aceast sec[iunedinRomanicarevorbestedespreDuhulSfnt(7:25-8:39).ntr-adevr,naceast sec[iuneacr[iisntempurta[isprepiscuripecarele-amputeanumi,Everestulcrtii Romani. Promisiunile din acest text snt de-a dreptul ame[itoare: 28Dealtparte,stimctoatelucrurilelucreazmpreunsprebinelecelorceiubescpe Dumnezeu, si anume, spre binele celorce snt chemati dup planul Su. 29Cci pe aceia, pe cari i-acunoscutmaidinainte,i-asihotrtmaidinaintesIieasemeneachipuluiEiuluiSu, pentrucaElsIiecelntinscutdintremaimultiIrati. 30Sipeaceiapecarii-ahotrtmai dinainte,i-asichemat;sipeaceiapecarii-achemat,i-asisocotit neprihniti; iar pe aceia pe car