bdpescaru - documentatie php -msql

Administrare Baze de Date Web2010 - Conf.dr.ing. Dan Pescaru

1. Introducere MySql.

a. Ce este mySQL? b. Argumente in favoarea mySQL c. Instalare d. Instalare sub Windows e. Rulare sub Windows f. Instalare sub Linux g. Testarea instalarii

2. Algebra Relationala. Proiectarea si crearea unei baze de date a. Proiectarea unei baze de date b. Crearea unui dictionar de date c. Elemente de Algebra Relationala d. Normalizarea unei baze de date e. Crearea/Stergerea/Migrarea unei BD mySQL

3. Conectarea la serverul mySQL a. Conectarea la serverul mySQL b. Folosirea unui client tip linie de comanda c. Verificarea conectarii si a starii serverului d. Crearea si utilizarea unei baze de date e. Crearea unei baze de date f. Utilizarea unei baze de date

4. Tipuri de date. Tabele a. Tipuri de date b. Constante, identificatori, comentarii c. Operator i si functii mySql d. Creare si stergerea tabelelor

5. Gestiunea Accesului a. Sistemul de Privilegii mySql b. Proiectarea unui sistem de gestiune a accesului c. Accesul concurent la date d. Replicarea datelor

6. Gestionarea datelor. a. Inserarea datelor in tabele b. Comanda INSERT c. Utilizare comenzii INSERT d. Modificarea datelor din tabele e. Comanda UPDATE f. Utilizarea comenzii UPDATE g. Stergerea datelor din tabele h. Comanda DELETE i. Utilizarea comenzii DELETE

7. Interogari

a. Interogarea datelor b. Comanda SELECT c. Utilizarea conditiilor de selectie d. Ordonarea rezultatului e. Folosirea alias-urilor (poreclelor)

8. Interogari avansate a. Selectarea datelor din mai multe tabele. Operatia JOIN. b. Selectarea datelor din mai multe tabele. c. Tipuri de JOIN. d. Extragerea informatiilor de sumarizare

9. Biblioteci mySQL. Accesul concurent la date. a. Implemetarea programelor client. b. Suport ODBC. c. Suport JDBC. d. Biblioteca MySQL C. e. Suport Pearl. f. Suport PHP. g. Accesul concurent la date. h. Tranzactii. Blocarea/deblocarea unei tabele. i. Replicarea datelor.

10. Limbajul PHP a. Introducere b. Comparatia cu alte sisteme

11. PHP - Instalare a. Instalarea serverului Apache b. Instalarea suportului PHP pentru serverul Apache c. Testarea instalarii modulului de PHP d. Instalarea mySQL e. Informatii aditionale

12. Tipuri de date. Variabile a. Inserarea codului PHP intr-o pagina HTML. Taguri PHP b. Generarea dinamica de continut HTML c. Tipuri de date. Conversii de tip d. Identificatori. Constante e. Variabile utilizator. Variabile referinta. Domeniu de valabilitate f. Accesarea variabilelor din form-uri HTML

13. Operatori si expresii a. Operatori aritmetici b. Operatori pe siruri de caractere c. Operatori de asignare d. Operatori de referire e. Operatori de comparare f. Operatori logici g. Operatori pe biti h. Operatori aditionali i. Expresii

14. PHP - Structuri conditionale si repetitive a. Instructiuni conditionale b. Instructiunea if c. Instructiunea switch d. Instructiuni repetitive e. Instructiunea while f. Instructiunea do while g. Instructiunea for h. Tablouri PHP. Instructiunea foreach i. Instructiuni de control pentru repetitii

15. PHP - Functii. Formulare. Sesiuni. a. Functii b. Functii de biblioteca c. Functii utilizator d. Transmiterea parametrilor e. Functii recursive f. Reutilizarea codului g. Instructiunea require h. Instructiunea include i. Cotrolul sesiunilor j. Utilizare formulare si sesiuni pentru controlul utilizatorilor

16. Functii. Utilizare fisiere a. Functii de prelucrare tablouri b. Functii de prelucrare date calendaristice c. Functii matematice d. Functii de prelucrare siruri de caractere e. Utilizare fisiere f. Deschiderea si inchiderea unui fisier g. Scrierea intr-un fisier h. Citirea dintr-un fisier i. Functii speciale pentru fisiere

17. Utilizare MySQL in PHP. a. Limbajul SQL b. Baze de date. Tabele c. Utilizatori si privilegii d. Adaugarea, modificarea si stergerea datelor e. Interogari SELECT f. Utilizarea unei baze de date mySQL in PHP g. Conectarea la server h. Adaugarea de informatii i. Cautarea si afisarea rezultatelor

18. Aplicatii Multimedia e-Comerce Complexe a. Tipuri de aplicatii e-Comerce b. Brosuri de prezentare c. Comenzi prin Internet pentru marfuri si servicii d. Comert cu servicii si bunuri digitale

e. Aplicatii de tip "valoare adaugata" f. Riscuri si probleme legate de aplicatiile e-comerce

19. Probleme de securitate a. Utilizare cookies b. Restrictii legate de cookies c. Utilizare cookies in PHP d. Probleme la folosirea cookies e. Probleme de securitate la site-urile PHP f. Securitatea serverului de Web g. Securitatea instalarii PHP h. Gestiunea utilizatorilor in PHP i. Autentificarea utilizand serverul de Web j. Autentificarea folosind PHP

Cap1. mySQL - Introducere

1. Introducere 1.1. Ce este mySQL? 1.2. Argumente in favoarea mySQL 2. Instalare 2.1. Instalare sub Windows 2.2. Rulare sub Windows 2.3. Instalare sub Linux 2.4. Testarea instalarii

1. Introducere

1.1. Ce este mySQL?

MySQL este unul dintre cele mai populare sisteme de gestiune de baze de date (SGBD) in regim OpenSource.

Producatorul sau se numeste MySQL AB si este o companie a carei principala activitate consta in oferirea de servicii legate de acest SGBD.

Cele mai importante caracteristici ale MySQL sunt:

l Este un SGBD. Asigura gestiunea unei colectii structurate de date.

l Este un SGBD relational. Datele sunt organizate in tabele. Intre tabele sunt stabilite relatii si constrangeri de integritate. Pentru gestiunea datelor foloseste limbajul SQL (Structured Query Language) care este un standard in acest domeniu.

l Este un sistem client -server. Serverul de baze de date este separat logic si deseori fizic (pe calculatoare diferite) de programele client care asigura interfata operatiilor cu baza de date. Serverul MySQL suporta o paleta larga de programe client, scrise in diverse limbaje de programare.

l Este distribuit in formula Open Source Software. Aceasta formula permite oricarei persoane sa utilizeze si sa modifice programul, care poate fi luat gratuit de pe Internet. Formula utilizata pentru licentiere este GPL (GNU General Public License). Pentru mai multe informatii accesati site-ul http://www.gnu.org.

1.2. Argumente in favoarea mySQL

l Este rapid. In multe aplicatii este chiar mai rapid dacat alte sisteme foarte scumpe.

l Este fiabil. Asigura o buna protectie a datelor prin mecanisme specifice.

l Este usor de utilizat. Chiar daca ofera o paleta foarte bogata de functii, organizarea acestora si modul in care au fost create faciliteaza folosirea lor.

l Bazat pe fire de executie nucleu.

ABD

5

Poate folosi mai multe procesoare daca sistemul este multi-procesor. l Suport pentru multe limbaje de programare.

Interfete pentru clienti: C, C++, Eiffel, Java, Perl, PHP, Python. l Multiplatforma.

Sunt suportate urmatoarele sisteme de operare: Linux, Win95, Win98, WinNT, Win2000, AIX, DEC Unix, HP-UX, Mac OS XServer, OS2 Warp, Solaris, SCO UnixWare etc.

l Securitate ridicata. Utilizeaza parole criptate.

l Scalabilitate buna. Suporta baze de date de mari dimensiuni. Exista aplicatii cu aproximativ 5 miliarde inregistrari ruland pe MySQL.

2. Instalare

2.1. Instalare sub Windows

Pentru instalare se vor urma pasii:

1. Download fisier mysql-3.23.xx-win.zip de la adresa www.mysql.com/downloads. De preferabil se va aduce versiunea 45 (xx=45) sau mai noua, dar in varianta Stable Release. Diferenta intre subversiuni consta doar in mici cosmetizari si inlaturare de erori.

2. Dezarhivare fisier mysql-3.23.xx-win.zip intr-un director temporar (ex c:\temp). Daca nu aveti instalat un program de dezarhivare puteti lua WinZip sau WinRar gratuit de la adresa http://tucows.dnttm.ro

3. Se va rula programul setup.exe din directorul de dezarhivare. 4. Directorul de instalare va fi intotdeauna C:\mysql. In cazul in care, din diverse motive,

se doreste instalarea in alt director, se va instala in cel implicit si se va muta ulterior cu ajutorul Windows Explorer. Daca s-a mutat, spre exemplu, in directorul D:\progr\mysql, pornirea programului se va face cu comanda:

D:\progr\mysql\bin\mysqld --basedir D:\progr\mysql

5. Crearea fisierului de configurare se va face prin copierea fisierului my-example.cnf din directorul de instalare in radacina discului C sub numele c:\my.cnf.

6. Daca dupa instalare s-a schimbat directorul, se vor activa liniile (prin stergerea marcajului "#")

#basedir = d:/mysql/ #datadir = d:/mysql/data/

si se va inlocui referinta d:/mysql cu directorul unde a fost mutat programul.

2.2. Rulare sub Windows

In Winodws 95/98 se va lansa unul din serverele:

l mysqld - cu suport de depanare si alocare automata de memorie l mysqld-opt - serverul optimizat pentru sisteme cu procesoare Pentium

Serverul se va rula din Command Prompt (MS-DOS Prompt ) (meniul Start/Programs/MS-DOS Prompt ) tastand:

ABD

6

c:\mysql\bin\mysqld

sau

c:\mysql\bin\mysqld-opt

Eventualele mesaje de eroare vor fi gasite in fisierul c:\mysql\mysql.err. Pentru oprirea serverului se va tasta:

c:\mysql\bin\mysqladmin -u root shutdown

Sub Winodws NT/2000 se va instala serverul ca si serviciu (va fi disponibil automat chiar si dupa repornirea sistemului) tastand comanda:

c:\mysql\bin\mysqld-nt -install

Pentru activarea serverului se va tasta in linia de comanda (Command Prompt):

NET START mysql

respectiv, pentru oprire:

NET STOP mysql

2.3. Instalare sub Linux


1. Download fisier mysql-3.23.xx.tar.gz de la adresa www.mysql.com/downloads. De preferabil se va aduce versiunea 45 (xx=45) sau mai noua, dar in varianta Stable Release. Diferenta intre subversiuni consta doar in mici cosmetizari si inlaturare de erori. Fisierul se va depune intr-un director temporar, de exemplu /tmp/kitmysql.

2. Dezarhivare fisier mysql-3.23.xx-win.tar.gz prin utilizarea comenzii:

gunzip -c mysql-3.23.xx.tar.gz | tar xvf -

La extragere se va crea automat subdirectorul mysql-3.23.xx.

3. Intrare in subdirector:

cd mysql-3.23.xx

4. Configurare instalare in directorul /usr/local/mysql prin:

./configure --prefix=/usr/local/mysql

5. Compilare executabil:

make

6. Instalare server:

make install

ABD

7

7. Crearea tabelelor implicite:

scripts/mysql_install_db

2.4. Testarea instalarii

Pentru a testa serverul se vor executa urmatoarele comenzi:

l c:\mysql\bin\mysqlshow

care va produce ca rezultat afisarea bazelor de date disponibile pe server:

Dupa cum se observa, la instalare sunt create automat doua baze de date: mysql pentru stocarea utilizatorilor si drepturilor de acces, respectiv test pentru a testa corectitudinea configuratiei curente.

l c:\mysql\bin\mysqlshow -u root mysql

care va produce ca rezultat afisarea tabelelor existente in baza de date mysql:

Database: mysql

l c:\mysql\bin\mysqladmin -u root shutdown

sau, sub NT,

l NET STOP mysql

care va opri serverul.

©'2010 conf. dr. ing. Dan Pescaru

Databases

mysql

test

Tables

columns_priv

db

host

tables_priv

user

ABD

8

Cap.2. Algebra relationala. Proiectarea si normalizarea unei baze de date.

1. Elemente de algebra relationala 1.1. Introducere 1.2. Definitii 2. Normalizarea unei baze de date relationale 2.1. Proiectarea unei baze de date relationale 2.2. Dependente functionale 2.3. Forme normale 3. Proiectarea unei baze de date 3.1. Crearea unui dictionar de date

1. Elemente de algebra relationala

1.1. Introducere

Principiile algebrei relationale au fost stabilite de F. C. Codd în 1970. Ea reprezinta fundamentarea matematica a bazelor de date relationale. În conceptia relationala o baza de date este formata dintr-o colectie de relatii (tabele, fisiere de date) asupra carora se aplica o colectie de operatori pentru a gestiona datele continute de relatii. Un operator relational se aplica asupra unor tabele si va avea ca si rezultat tot o tabela. Potrivit algebrei relationale nu este permis accesul direct asupra înregistrarilor dintr-o tabela.

1.2. Definitii

În continuare se vor da câteva definitii a termenilor folositi de algebra relationala.

Constituantii (câmpuri, atribute, caracteristici) sunt informatiile elementare (atomice) ale unei relatii. Domeniul unui constituant (tipul) este ansamblul valorilor pe care îl poate lua un constituant. Domeniul este un set de valori atomice.

N-upletul este un ansamblu de constituanti (X1, X2, …, XN) sau de date (a1, a2, …, an) cu ai in dom(X i). Un N-uplet de constituanti poate fi considerat ca si un constituant compus.

O relatie N-ara R(X) se defineste prin trei elemente:

1. precizarea unui N-uplet de constituanti (X1, X2, …, XN); 2. definirea domeniului pentru fiecare constituant Xi;

ABD

9

3. definirea unui predicat logic care pentru orice N-uplet de date (a1, a2, …, an) cu ai in dom(Xi) cu i de la 1 la N da o propozitie adevarata sau falsa.

Relatia R(X) este formata din ansamblul N-upletilor pentru care predicatul da propozitii adevarate. Gradul unei relatii este dat de numarul atributelor ce formeaza relatia.

Principalele caracteristici ale unei relatii sunt:

l N-upletii din relatie nu sunt ordonati. l Ordinea valorilor în N-upleti este data de ordinea definirii atributelor în

modelul relatiei. l Valorile atributelor din N-upleti sunt atomice. Un atribut nu poate avea valori

multiple. Sunt permise în schimb valori nule. l O relatie poate fi privita ca o specificare a unui tip compus . Definitia tipului

este data de structura relatiei.

O relatie este definita ca un set de N-upleti distincti (din acest punct de vedere corespunde tipului algebric multime).

Se numeste supercheie (SK) un grup de atribute care identifica în mod unic un N-uplet al relatiei. Exista relatii care au o singura supercheie formata din toate atributele. Se numeste cheie a relatiei R o supercheie minima, cu proprietatea ca, înlocuind sau stergând orice atribut din ea, se obtine un grup de atribute care nu este supercheie pentru relatia data. Multimea cheilor unei relatii formeaza cheile candidat din care trebuie aleasa o cheie primara .

Cheia primara (PK - primary key) este o cheie aleasa de administratorul bazei de date pentru a identifica înregistrarile. De obicei se pe acest post se alege o cheie cu un numar minim de atribute, daca este posibil chiar un singur atribut. La nevoie se poate introduce o codifcare suplimentara fata de datele initiale ale problemei.

Se numeste cheie externa (FK - foreign key) un grup de atribute care constituie o cheie primara într-o alta relatie. O cheie externa ajuta la legarea datelor din cele doua relatii.

Pentru prelucrarea datelor din tabele teoria relationala defineste doua tipuri de operatori: operatori din teoria multimilor - UNION, INTERSECT, DIFERENCE, KHARTEZIAN PRODCT, respectiv operatori specifici algebrei relationale: SELECT, PROJECT, UNION. Acesti operatori stau la baza limbajelor de interogare relationale, dintre care cel mai cunoscut este SQL.

2. Normalizarea unei baze de date relationale

ABD

10

2.1. Proiectarea unei baze de date relationale

Normalizarea unei baze de date consta în principal în descompunerea modelului bazei de date în mai multe relatii astfel încât sa se reduca la maxim redundanta datelor si implicit sa elimine anomaliile de actualizare. Operatia de normalizare se bazeaza pe dependentele functionale care exista între datele unei aplicatii. Concret, pasii care trebuie facuti la proiectarea unei baze de date sunt urmatorii:

1. Analiza aplicatiei: analiza circuitului informational, studierea intrarilor si iesirilor, stabilirea claselor de utilizatori.

2. Analiza semanticii atributelor din entitati: identificarea atributelor si a sensului lor functional, gruparea atributelor în relatii pe entitati, stabilirea cheilor primare si externe.

3. Normalizarea relatiilor obtinute la punctul anterior: micsorarea redundantei prin gruparea atributelor în relatii conform definitiilor pentru formele normale, stabilirea de constrângeri pentru eliminarea anomaliilor de actualizare.

4. Scoaterea din relatiile principale a atributelor care au peste 70% valori nule.

2.2. Dependente functionale

O dependenta functionala , notata X->Y, între doua seturi de atribute a unei relatii R, specifica o constrângere asupra N-upletilor posibili. Ea se defineste în felul urmator: oricare ar fi t1, t2 in R, t1(X) = t2(X) => t1(Y) = t2(Y)

Se spune în acest caz ca X determina functional pe Y sau ca Y este dependent functional de X. Faptul ca X nu determina functional pe Z se va nota X |-> Z. Pentru determinarea dependentelor functionale se pot aplica urmatoarele reguli de inferenta (prin XY se noteaza concatenarea seturilor de atribute X si Y):

2.3. Forme normale

Normalizarea bazei de date presupune aducerea relatiilor gradual pe diverse forme normale. Fiecare forma normala preia constrângerile formei anterioare la care adauga noi conditii.

Forma normala 1 (1NF) cere:

l domeniul atributelor sa cuprinda valori atomice; se interzic câmpurile

ABD

11

compuse sau "relatii în relatie" l fiecare atribut din N-uplet trebuie sa aibe o singura valoare în domeniu.


l relatia sa fie în 1NF l orice atribut neprim (care nu face parte din cheia primara) din R sa fie

complet dependent functional de cheia primara a relatiei.

O alta varianta: se cere sa nu existe atribute care sa depinda numai de o parte a cheii primare.


l relatia sa fie în 2NF l nu exista nici un atribut neprim care sa fie dependent tranzitiv de cheia

primara a relatiei

Varianta: nu se permit atribute care nu fac parte din cheile candidat ale relatiei si care determina alte atribute. Se poate da si o definitie generalizata pentru forma 3NF. Orice atribut al relatiei îndeplineste:

l este complet dependent functional de orice cheie din R l este dependent netranzitiv de orice cheie din R

O varianta mai restrictiva este BCNF - Boyce Codd Normal Form . O relatie este în BCNF daca, pentru orice dependenta X->Y din R, X este o cheie candidat a lui R.

Forma normala 4 (4NF) cere: l relatia R sa fie în 3NF sau BCNF l R nu are dependente multivaloare

Relatia R(A,B,C…) contine o dependenta multivaloare daca:

l A nu determina univoc pe B si C (A |-> B si A |-> C) l A conduce la valori multiple a lui B l A conduce la valori multiple a lui C l B si C sunt independente între ele.

Aducerea unei baze de date pe o forma normala superioara presupune extragerea unor atribute din relatiile existente si crearea pe baza lor a unor noi relatii astfel încât rezultatul sa respecte forma normala în cauza. Acest lucru duce la fragmentarea bazei de date dar elimina din anomaliile de actualizare si reduce spatiul pierdut datorita redundantei datelor.

ABD

12

3. Proiectarea unei baze de date

Proiectarea atenta a bazei de date este o premisa esentiala pentru succesul unei aplicatii. Proiectarea va incepe cu analiza problemei si identificarea datelor care intervin. Aceste date sunt apoi puse impreuna intr-o singura tabela temporara. Dupa analiza aplicatiei, primul pas consta in normalizarea bazei de date conform principiilor enuntate anterior. Chiar daca aceasta normalizare este un proces complex si de durata, el contribuie esential la evitarea problemelor si complicatiilor ulterioare. Ca si rezultat se vor obtine mai multe tabele in locul tabelei tempoarare de la analiza. Pentru acestea se vor alege apoi cheile primare. Dupa efectuarea normalizarii, se vor lua in considerare si alti factori care influenteaza proiectarea:

l Considerente de securitate - pot cere scoaterea unor date sensibile din tabele accesate public, chiar daca normalizarea nu o cerea.

l Viteza de cautare a informatiilor - este un factor esential care poate cere chiar incalcarea unor forme normale, prin repetarea datelor in tabele.

l Viteza de adaugare si modificare a datelor - poate cere renuntarea la unii indecsi sau chiar reorganizarea datelor.

In general cel mai important criteriu ramane totusi spatiul pe disc. Chiar daca in zilele noastre discurile au capacitati foarte mari, o baza de date cu redundanta mare, pe langa ca ocupa inutil foarte mult spatiu, este si foarte greu de accesat (viteza de cautare in tabele este in general proportionala cu dimensiunea acesteia, daca nu sunt luate in considerare fisierele index).

3.1. Crearea unui dictionar de date

In urma procesului de proiectare in general va trebui intocmita o documentatie pentru implementare. Cea mai utilizata forma este aceea de Dictionar de Date. Un dictioanar de date cuprinde:

l Descrierea scopului bazei de date si utilizarii acesteia. l Referiri la aspecte precum: dimensiunea prevazuta a diverselor tabele,

fisiere index necesare etc. l Descrierea detaliata a fiecarei tabele, incluzand toate campurile, tipul

acestora, comentarii privind utilitatea etc. l Codul sursa SQL pentru crearea structurii: bazei de date, tabelelor,

utlizatorilor si drepturilor, indecsilor, vederilor etc. Codul de obicei este sub forma unuia sau mai multe fisiere text cu extensia SQL.

Descrierea tabelelor se poate face sub urmatoarea forma:

Pesoane Camp Tip Constrangeri Comentarii

ABD

13

Indecsi necesari pentru cautari: buletin, nume.

© '2010 conf. dr. ing. Dan Pescaru

buletin caracter(8) cheie primara numarul de buletin (cu tot cu serie)

nume caracter(24) necesar (not null) numele de familie

prenume caracter(32) necesar (not null) prenumele

data_n data data nasterii

BD

14

Cap.3. Conectarea la serverul mySQL

1. Conectarea la serverul mySQL 1.1. Folosirea unui client tip linie de comanda 1.2. Verificarea conectarii si a starii serverului 2. Crearea si utilizarea unei baze de date 2.1. Crearea unei baze de date 2.2 Utilizarea unei baze de date

1. Conectarea la serverul mySQL

1.1. Folosirea unui client tip linie de comanda

Cel mai facil client pentru conectarea la serverul de mySQL este cel tip linie de comanda care face parte din kit-ul standard de instalare mySQL. El se numeste mysql.exe si permite conectarea atat local cat si la un server la distanta.

Sintaxa de apel este:

> mysql -h nume_calculator_server -u nume_utilizator -p

El va fi apelat din subdirectorul bin al directorului de instalare (de obicei c:\mysql\bin). Semificatia parametrilor de apel este urmatoarea:

l -h nume_calculator_server - este numele masinii pe care se gaseste instalat serverul mysql. Daca conectarea se face local se poate renunta la optiunea -h sau se poate folosi 'localhost' pentru identificarea masinii.

l -u nume_utilizator - este numele utilizatorului (contului) care acceseaza serverul. El va stabili drepturile de acces la bazele de date de pe server. Daca conectarea se face local numele poate lipsi (conectare anonima), conectrea facandu-se implicit cu utilizatorul ODBC (cu drept de administrator). Din acest motiv trebuie limitat accesul utlizatorilor la masina pe care este instalat serverul. La conectarea de la distanta numele de utilizator nu poate fi omis. In general conectarea se face specificand complet numele utilizatorului si al masinii: root@localhost sau adi@serverul_meu.domeniu.ro.

l -p - forteaza citirea unei parole la conectare. Poate lipsi daca utilizatorul respectiv nu are stabilita inca o parola sau daca conectarea se face local in mod anonim. Parola efectiva se va citi dupa executarea comenzii.

Deconectarea clientului se poate face cu comanda QUIT.

Clientul mysql.exe se poate utiliza si pentru a rula un fisier text de comenzi SQL. Pentru aceasta se va utiliza sintaxa:

ABD

15

> mysql -h nume_calculator_server -u nume_utilizator -p < nume_fisier.sql

Daca fisierul nu se gaseste pe calea curenta, aceasta cale trebuie adaugata inaintea numelui fisierului.

1.2. Verificarea conectarii si a starii serverului

Pentru verificarea conectarii se poate rula o interogare foarte simpla care va avea ca rezultat afisarea versiunii programului si a datei curente pe server:

mysql>SELECT VERSION(), CURRENT_DATE;

Comanda anterioara este echivalenta cu:

mysql> select -> Version() -> , -> CURRENT_DATE;

O alta interogare utila este "SHOW". Ea poate fi utilizata pentru obtinerea de diverse informatii despre server. Spre exemplu, daca se doreste vizualizarea informatiilor despre bazele de date disponibile se va rula comada:

mysql>SHOW databases;

In aceiasi maniera se pot obtine informatii despre tabelele apartinand unei baze de date (spre exemplu baza de date 'mysql' creata automat la instalare):

mysql>SHOW tables form mysql;

sau despre coloanele unei tabele:

mysql>SHOW columns from user from mysql;

2. Crearea si utilizarea unei baze de date

2.1. Crearea unei baze de date

Crearea unei baze de date se poate face simplu apeland comanda:

mysql>CREATE DATABASE nume_db;

Crearea unei baze de date corespunde crearii unui director in care vor fi pastrate elementele specifice cum ar fi: tabele, indecsi, jurnale etc. Daca deja exista o

De retinut!

l Interogarile se vor termina cu ';'. Ele se pot despartii pe mai multe linii prin apasarea tastei ENTER. Ultima linie trebuie sa se termine cu ';'.

l Limbajul de interogare nu este de tip "case sensitive", deci nu tine cont de litere mari/mici. Practic se poate utiliza orice combinatie de litere mari sau mici.

ABD

16

baza de date cu numele specificat se va da un mesaj de eroare.

Pentru stergerea unei baze de date se poate utiliza sintaxa:

mysql>DROP DATABASE nume_db;

2.2 Utilizarea unei baze de date

Pentru selectarea unei baze de date se va folosi comanda USE. Prin aceasta se stabileste baza de date in contextul careia se vor executa interogarile ulterioare. Ea se va numi baza de date activa.

Sintaxa acestei comenzi este:

mysql>USE nume_db;

Chiar daca o singura baza de date poate fi activa la un moment dat, o interogare poate referi tabele si din alte baze de date prin utilizarea prefixarii cu numele bazei de date respective (ex. db2.tabela5).

Exemplu:

mysql>USE mysql; mysql>SHOW TABLES; mysql>SELECT * FROM db;

3. Tema 2.2

Creati o baza de date numita BANCA. Cautati directorul creat pe disc care corespunde bazei de date create. Rulati comanda: SHOW DATABASES; Stergeti baza de date si creati-o din nou. Selectati aceasta baza de date si rulati comanda: SHOW TABLES; Notati calea unde s-a creat directorul si raspunsul la ultima interogare.


ABD

17

Cap.4. Tipuri de date. Tabele.

1. Tipuri de date 1.1. Tipuri de date numerice 1.2. Tipuri de date data calendaristica si timp 1.3. Tipuri de date sir de caractere 1.4. Tipuri de date binare mari (BLOB) 1.5. Tipuri de date speciale 2. Constante, identificatori, comentarii 2.1. Constante 2.2. Identificatori 2.3. Comentarii 3. Operatori si functii mySQL 3.1. Paranteze de grupare 3.2. Operatori aritmetici 3.3. Operatori logici 3.4. Operatori de comparare 3.5. Functii pe siruri de caractere 3.6. Functii matematice 3.7. Functii de tip data calendaristica si timp 4. Crearea si stergerea tabelelor

1. Tipuri de date

Ca orice limbaj de programare, limbajul SQL suporta anumite tipuri de date. Ele pot fi in general impartite in: numerice, logice, data calendaristica, timp, siruri de caractere si date binare mari (BLOB - binary large object). Din motive de implementare, fiecare sistem de gestiune de baze de date implementeaza propriile subtipuri ale tipurilor de baza. Aceasta situatie poate pune uneori probleme de compatibilitate la trecerea bazelor de date de pe un sistem pe altul. In continuare se vor prezentat tipurile de date suportarte de mySQL. Ca si regula generala, notatia:

tip [(M, D)] [optiuni]

are urmatoarea interpretare: tipul de date referit este afisat pe M pozitii, eventual cu D pozitii in partea zecimala. Toate valorile ce se gasesc in paranteze drepte semnifica marimi optionale. Observatie: optiunile M si D nu influenteaza insa spatiul de stocare necesar pentru memorarea valorilor de acel tip.

Valorile optionale au urmatoarea semnificatie:

l UNSIGNED - permite memorarea doar a valorilor pozitive. l ZEROFILL - la afisare, valorile numerice vor fi precedate de '0' pana la

ABD

18

lungimea de afisare (ex. 0003) l BINARY - specifica faptul ca interpretarea caracterelor se va face in cod

ASCII (la compararea a doua siruri se va face distinctie intre litere mari/mici).

1.1. Tipuri de date numerice

1. TINYINT [(M)] [UNSIGNED] [ZEROFILL] Numar intreg foarte mic. Intervalul de valori posibile este [-128..127]. Daca se specifica UNSIGNED intervalul este [0..255].

2. SMALLINT [(M)] [UNSIGNED] [ZEROFILL] Numar intreg mic. Intervalul de valori posibile este [-32768..32767]. Daca se specifica UNSIGNED intervalul este [0...65535].

3. MEDIUMINT [(M)] [UNSIGNED] [ZEROFILL] Numar intreg mediu. Intervalul de valori posibile este [-8388608..8388607]. Daca se specifica UNSIGNED intervalul este [0..16777215].

4. INT [(M)] [UNSIGNED] [ZEROFILL] Numar intreg normal. Intervalul de valori posibile este [-2147483648..2147483647]. Daca se specifica UNSIGNED intervalul este [0..4294967295].

5. INTEGER [(M)] [UNSIGNED] [ZEROFILL] Sinonim cu INT.

6. BIGINT [(M)] [UNSIGNED] [ZEROFILL] Numar intreg mare. Intervalul de valori posibile este [-9223372036854775808..9223372036854775807]! Daca se specifica UNSIGNED intervalul este [0..18446744073709551615].

7. FLOAT [(M, D) [ZEROFILL] Numar in virgula flotanta simpla precizie (numar real). Intervalul de valori posibile este [-3.402823466E+38.. -1.175494351E-38, 0, 1.175494351E-38..3.402823466E+38].

8. DOUBLE [(M, D) [ZEROFILL] Numar in virgula flotanta dubla precizie. Intervalul de valori posibile este [-1.7976931348623157E+308..-2.2250738585072014E-308, 0, 2.2250738585072014E-308..1.7976931348623157E+308].

9. REAL [(M, D) [ZEROFILL] Sinonim cu DOUBLE.

10. DECIMAL [(M [, D]) [ZEROFILL] Numar in virgula flotanta neinpachetat. Spre deosebire de tipurile precedente, la care valorile sunt stocate binar, acesta retine valorile numerice ca si siruri de cifre ASCII. Daca D lipseste, numarul va fi intreg. Daca si M lipseste, numarul va fi pe maxim 10 cifre zecimale.

11. NUMERIC [(M [, D]) [ZEROFILL] Sinonim cu DECIMAL.

1.2. Tipuri de date data calendaristica si timp

ABD

19

1. DATE Data calendaristica. Intervalul de valori posibile este ['1000-01-01'..'9999-12-31']. Stocarea/afisarea se face implicit in formatul 'YYYY-MM-DD' (an-luna-zi).

2. DATETIME Combinatie de data calendaristica si timp. Intervalul de valori posibile este ['1000-01-01 00:00:00'..'9999-12-31 23:59:59']. Stocarea/afisarea se face implicit in formatul 'YYYY-MM-DD HH:MM:SS' (an-luna-zi ora:minut:secunda).

3. TIMESTAMP [(M)] Moment de timp. Include si data calendaristica. Este util la inregistrarea efectuarii unor operatii gen inserare sau modificare pentru ca retine implicit data efectuarii ultimei operatii. Doar prima coloana de acest tip din tabela in care se face modificarea va fi actualizata automat! Intervalul de valori posibile este ['1970-01-01 00:00:00'..'2037-01-01 00:00:00']. MySQL afiseaza valorile TIMESTAMP in format YYYYMMDDHHMMSS, YYMMDDHHMMSS, YYYYMMDD sau YYMMDD dupa cum M este 14 (sau lipseste), 12, 8 sau 6. Parametrul M nu influenteza insa reprezentarea interna a datelor la stocare.

4. TIME Moment de timp. Intervalul de valori posibile este [-838:59:59'..'838:59:59']. Reprezentarea este in format 'HH:MM:SS' (ora:minut:secunda). Motivul pentru care ora nu este limitata la intervalul [0..24] esta ca acest tip poate fi folosit si pentru a retine intervale de timp intre doua evenimente. Tot din acest motiv ora poate fi si negativa.

5. YEAR [(2|4)] An calendaristic pe 2 sau 4 cifre. Intervalul de valori posibile este [1901..2155] pentru 4 cifre, respectiv [1970..2069] pentru 2 cifre (70-99..00-69).

1.3. Tipuri de date sir de caractere

1. CHAR (M) [BINARY] Sir de caractere de lungime fixa. Daca se memoreaza un sir mai scurt el va fi completat cu spatii la dreapta pana la lungimea M specificata. Lungimea M a sirului poate lua valori in intervalul [1..255]. Spatiile de la sfarsitul sirului sunt indepartate automat la interogarea campului. Daca nu se specifica optiunea BINARY, compararea valorilor se face fara a tine cont de felul literelor (mari/mici).

2. BIT BOOL CHAR Sunt sinonime cu declaratia CHAR(1).

3. VARCHAR (M) [BINARY] Sir de caractere de lungime variabila. La memorare, spatiile de la sfarsitul sirului sunt indepartate. Lungimea M a sirului poate lua valori in intervalul

ABD

20

[1..255]. Daca nu se specifica optiunea BINARY, compararea valorilor se face fara a tine cont de felul literelor (mari/mici).

1.4. Tipuri de date binare mari (BLOB)

Se folosesc pentru a retine obiecte binare (BLOB) de mari dimensiuni (ex. imagini, secvente audio sau video) sau pentru a retine texte de dimensiune in general mai mare de 255 caractere (TEXT). La comparatia campurilor tip TEXT nu se va tine cont de tipul caracterelor (mari/mici).

1. TINYBLOB TINYTEXT Valori BLOB, respectiv TEXT cu lungime de max. 255 elemente.

2. BLOB TEXT Valori BLOB, respectiv TEXT cu lungime de max. 65535 (64 KB) elemente.

3. MEDIUMBLOB MEDIUMTEXT Valori BLOB, respectiv TEXT cu lungime de max. 16777215 (16 MB) elemente.

4. LONGBLOB LONGTEXT Valori BLOB, respectiv TEXT cu lungime de max. 4294967295 (4 TB) elemente.

1.5. Tipuri de date speciale

1. ENUM ('value1','value2',...) Enumerare de elemente tip sir de caracter. Un obiect de acest tip poate avea la un moment dat o singura valoare dintre cele enumerate sau valoarea NULL. Valoarea " " (sir vid) este considerata valoare de eroare. Un tip enumerare poate defini maxim 65535 de valori distincte.

2. SET ('value1','value2',...) Multime de elemente tip sir de caracter. Un obiect de acest tip poate contine la un moment dat mai multe valori distincte dintre cele definite sau poate fi gol (nu contine nici o valoare). Un tip multime poate defini maxim 65 de valori membru.

2. Constante, identificatori, comentarii

2.1. Constante

l Constantele tip sir de caractere se includ intre apostroafe sau ghilimele:

ABD

21

'constnta sir' "alta constanta sir" In interiorul unui sir se pot include caractere speciale precedate de semnul '\' (escape):

¡ \n Trecere la linie noua (new line). ¡ \t Tab (caracter de aliniere). ¡ \r Salt la inceputul liniei (carriage return). ¡ \b Sterge inapoi. ¡ \' Caracterul '. ¡ \" Caracterul ". ¡ \\ Caracterul \. ¡ \% Caracterul '%'. Se poate folosi pentru a cauta caracterul %, in

conditiile in care acest caracter este folosit in expresii regulate (subiectul va fi detaliat ulterior).

¡ \_ Caracterul _. Se poate folosi pentru a cauta caracterul _, in conditiile in care acest caracter este folosit in expresii regulate (subiectul va fi detaliat ulterior).

l Constantele intregi sunt reprezentate printr-un sir de cifre zecimale. Constantele reale contin semnul '.' pentru specificarea partii zecimale. Ambele tipuri pot fi precedate de semnul '-' pentru a indica numere negative. Ex: 13534 342.3453

l Constanta NULL este folosita cu semnificatia "nici o valoare". Se face diferenta intre NULL si numarul 0 sau sirul vid "".

2.2. Identificatori

Numele pentru baza de date, tabele, coloane, indecsi sau alias-uri trebuie sa indeplineasca conditiile normale pentru identificatori in limabje de programare: sa fie o combinatie de litere, cifre si semne grafice care incep cu o litera. In plus mySQL impune:

Referirea la o coloana in cadrul unei interogari se poate face in mai multe moduri, functie de contextul existent:

Activitate 1

Rulati secventele:

mysql> SELECT 'hello', '"hello"', '""hello""', 'hel''lo', '\'hello' ; mysql> SELECT "hello", "'hello'", "''hello''", "hel""lo", "\"hello" ;

Identificator Lungime maxima Caractere interziseBaza de date 64 '/'Tabela 64 '/' si '.'Coloana 64 Alias 255

Referinta la coloana Semnificatie

ABD

22

Identificatorii pot fi scrisi in general cu orice combinatie de litere mari sau mici. Pentru numele bazei de date si cel al tabelelor unele, implementari impun respectarea tipului de caractere folosit la definirea elementelor respective. Ca si regula generala, este bine sa se pastreze o conventie de notare care sa nu fie schimbata de la o interogare la alta. O regula simpla este sa se scrie comenzile SQL cu litere mari si identificatorii definiti de utilizator cu litere mici.

2.3. Comentarii

MySQL suporta trei tipuri de comentarii prin care se poate explica codul. Ele sunt:

l Comentarii pe o singura linie care incep cu # si continua pana la sfarsitul liniei;

l Comentarii pe o singura linie care incep cu -- si continua pana la sfarsitul liniei. Este necesar cel putin un spatiu dupa semnul --;

l Comentarii pe mai multe linii care incep cu /* si se incheie cu */ ;

3. Operatori si functii mySQL

3.1. Paranteze de grupare

Sunt folosite pentru a schimba ordinea de evaluare in interiorul expresiilor. Parantezele folosite sunt doar paranteze rotunde.

nume_coloanaReferinta la coloana unei tabele din baza de date activa. Se poate folosi daca interogarea nu contine si alte tabele care au coloane cu nume identice

nume_tabela.nume_coloana Referinta explicita la coloana tabelei specificate prin nume_tabela din baza de date activa.

nume_BD.nume_tabela.nume_coloanaReferinta explicita la coloana tabelei specificate prin nume_tabela din baza de date specificata prin nume_BD (nu este necesar sa fie cea activa).

Activitate 2

Rulati secventele:

mysql> SELECT 1+1; # Acest comentariu continua pana la sfarsitul liniei mysql> SELECT 1+1; -- Acest comentariu continua pana la sfarsitul liniei mysql> SELECT 1 /* Acesta este un comentariu imbricat */ + 1; mysql> SELECT 1+ > /* > Acesta este > un comentariu multi-linie > */ > 1;

Activitate 3Rulati secventele:

mysql> SELECT 1+2*3;

ABD

23

3.2. Operatori aritmetici

Operatorii aritmetici opereaza asupra numerelor intregi cu precizia BIGINT (pe 64 biti). Sunt disponibili urmatorii operatori:

l + pentru adunare; l - pentru scadere; l * pentru inmultire; l / pentru impartire; daca se imparte la 0 rezultatul va fi NULL;

3.3. Operatori logici

Operatorii logici intorc 1 pentru adevarat si 0 pentru fals.

l NOT ! - Negatie logica. Intoarce 1 daca argumentul este 0, altfel intoarce 0. Exceptie: NOT NULL intoarce NULL.

l OR || - SAU logic. Intoarce 1 daca cel putin un argument nu este 0 sau NULL.

l AND && - SI logic. Intoarce 0 sau NULL daca cel putin un argument este 0 sau NULL, altfel intoarce 1.

3.4. Operatori de comparare

Operatorii de comparare returneaza 1 pentru adevarat, 0 pentru fals si NULL daca nu se poate efectua comparatia. Ei pot compara atat numere cat si siruri de caractere. La compararea unui numar cu un sir se incearca transformarea sirului in numarul pe care il contine. La compararea a doua siruri nu se va tine cont de litere mari/mici.

mysql> SELECT (1+2)*3;

Activitate 4

Rulati secventele:

mysql> SELECT 3+5, 3-5; mysql> SELECT 18014398509481984*18014398509481984.0; mysql> SELECT 18014398509481984*18014398509481984; /* depasire (numar intreg > 64 bit) */ mysql> SELECT 3/5; mysql> SELECT 5/(3-3);

Activitate 5

Rulati secventele:

mysql> SELECT NOT 1, NOT NULL, ! (1+1), ! 1+1 ; mysql> SELECT 1 OR 0, 0 OR (1-1), 1 || NULL ; mysql> SELECT 1 && NULL, 1 && 0, 1 AND (0+1) ;

ABD

24

l = egalitate; la compararea cu NULL intoarce NULL; l <> sau != inegalitate; l < - mai mic; l <= - mai mic sau egal; l > - mai mare; l >= - mai mare sau egal; l <=> - echivalenta; la compararea cu NULL intoarce 0 sau 1 (1 doar la NULL

<= > NULL); daca ambii operanzi sunt diferiti de NULLse comporta ca si =; l IS NULL - testeaza daca operandul are valoarea NULL; l IS NOT NULL - testeaza daca operandul este diferit de NULL; l ISNULL(expr) - testeaza daca expresia are valoarea NULL; l expr BETWEEN min AND max - testeaza daca valoarea expresiei este in

intervalul [min..max]; l expr IN (value,...) - testeaza daca valoarea expresiei este in lista de valori

specificata; l expr NOT IN (value,...) - testeaza daca valoarea expresiei nu este in lista de

valori specificata; l IF(expr1,expr2,expr3) - testeaza valoarea de adevar a expr1 (falsa daca

este 0 sau NULL) si intoarce expr2 pentru adevarat respectiv expr3 pentru fals;

3.5. Functii pe siruri de caractere

Functiile pe siruri considera implicit primul caracter pe pozitia 1.

l ASCII(str) - intoarce codul ASCII al caracterului de pe pozitia 1 din sir. Daca sirul este vid intoarce 0.

l CONV(N, from_base, to_base) - converteste numarul N considerat in baza from_base in valoarea sa in baza to_base.

l CHAR(N,...) - converteste sirul de numere primite intr-un sir de caractere ale caror coduri ASCII sunt egale cu cele din sirul initial.

l CONCAT(str1,str2,...) - concateneaza sirurile primite ca argument, returnand sirul rezultat.

l LENGTH(str) - intoarce lungimea (numarul de caractere) a sirului primit ca si argument.

l LOCATE(substr,str) POSITION(substr IN str) - cauta prima aparitie a sirului substr in sirul str.

Activitate 6

Rulati secventele:

mysql> SELECT 1 = 0, '0.0' = 0, '.01' = 0.01 ; mysql> SELECT .01 <> '0.01', 'abc' <> 'abcd' , 'abc' <> 'ABC' ; mysql> SELECT 0.1 <= 2, 2 >= 2, 5 > '3' ; mysql> SELECT 0 <=> NULL, NULL = NULL, NULL < = > NULL ; mysql> SELECT 0 IS NULL, NULL IS NULL, 0 IS NOT NULL ; mysql> SELECT 1 BETWEEN 2 AND 3, 'b' BETWEEN 'a' AND 'c', 2 BETWEEN 2 AND '3' ; mysql> SELECT 2 IN (0,3,5,'abc') , 'abc' IN (0,3,5,'Abc') ; mysql> SELECT IF(1&gt2,2,3), IF(1&lt2,'da','nu') ;

ABD

25

Daca il gaseste returneaza pozitia, daca nu, returneaza 0. l LEFT(str,len) - intoarce un sir format din primele len caractere din sirul dat. l RIGHT(str,len) - intoarce un sir format din ultimele len caractere din sirul

dat. l SUBSTRING(str,pos,len)

MID(str,pos,len) - intorc subsirul de pe pozitia pos, de lungime len caractere din sirul str.

l SUBSTRING_INDEX(str,delim,count) - intoarce subsirul pana la count aparitii ale caracterului delimitator delim. Daca delim este pozitiv intoarce prima parte a sirului, daca este negativ, ultima parte.

l LTRIM(str) RTRIM(str) TRIM(str) - intoarce sirul str fara spatiile de la inceput (LTRIM), sfarsit (RTRIM) sau din ambele parti (TRIM).

l SPACE(N) - intoarce un sir format din N spatii. l LOWER(str)

UPPER(str) - intorc sirul str cu toate caracterele convertite la litere mici, respectiv litere mari.

l sir (NOT) LIKE tipar - compara sirul sir cu tiparul dat. Intoarce adevarat (1) daca se potrivesc. Tiparele pot include caracterele speciale: '_' care se potriveste cu orice caracter si '%' care poate inlocui orice secventa de 0 sau mai multe caractere. Ex. 'ana' LIKE 'an_', 'ana' LIKE 'a%', 'ana' NOT LIKE 'a%z'.

3.6. Functii matematice

Toate functiile matematice intorc NULL in caz de eroare.

l ABS(X) - valoarea absoluta (fara semn) a lui x. l SIGN(X) - testeaza semnul lui x, intoarce -1 pentru x negativ, 1 pentru x

pozitiv si 0 in caz contrar l MOD(N,M)

% - modulo (restul impartirii) lui N la M. l FLOOR(X) - cea mai mare valoare intreaga mai mica decat x (rotunjire in

jos) l CEILING(X) - cea mai mica valoare intreaga mai mare decat x (rotunjire in

Activitate 7

Rulati secventele:

mysql> SELECT ASCII('0'), CONV("125",10,2), CHAR(77,121) ; mysql> SELECT CONCAT('My', 'S', 'QL'), LENGTH('text'), LOCATE('me', 'Ana are MERE') ; mysql> SELECT LEFT('MySQL', 2), RIGHT('MySQL', 3), SUBSTRING('Pasaport',4,5) ; mysql> SELECT SUBSTRING_INDEX('www.mysql.com', '.', 2), CONCAT('A', LTRIM(' na ')) ; mysql> SELECT CONCAT('a',SPACE(6),'b'), LOWER('Ana are MERE'), UPPER('Ana are MERE') ; mysql> SELECT 'ana' LIKE 'An_', 'ana' LIKE 'a%', 'ana' LIKE 'a%z' ;

ABD

26

sus) l ROUND(X) - rotunjire la cel mai apropiat intreg l EXP(X) - exponentiala (e la puterea x) l LOG(X) - logaritm natural din x l LOG10(X) - logaritm in baza 10 din x l POW(X,Y) - x la puterea y l SQRT(X) - radical de ordinul 2 din x l PI() - numarul PI; implicit se afiseaza cu 5 zecimale dar in calcule intervine

cu dubla precizie l COS(X), SIN(X),TAN(X) - cosinus, sinus si tangenta de x l RAND()

RAND(N) - genereaza un numar pseudo-aleator in intervalul [0..1]; prin N se poate specifica o valoare de initializare calcul

l LEAST(X,Y,...) - intoarce cea mai mica valoare din lista valorilor specificate l GREATEST(X,Y,...) - intoarce cea mai mare valoare din lista valorilor

specificate

3.7. Functii de tip data calendaristica si timp

l DAYOFWEEK(date) - indexul zilei din spatamana al datei specificate (1=duminica, 2=luni etc.)

l DAYOFYEAR(date) - numarul zilei din an pentru data specificata l DAYNAME(date) - numele (in engleza) al zilei din data specificata l MONTHNAME(date) - numele (in engleza) al lunii din data specificata l YEAR(date) - extrage anul din data specificata l HOUR(time) - extrage ora din timpul precizat l MINUTE(time) - extrage minutul din timpul precizat l SECOND(time) - extrage secunda din timpul precizat l CURDATE() - intoarce data curenta in format 'YYYY-MM-DD' l CURTIME() - intoarce ora curenta in format 'HH:MM:SS' l NOW()

SYSDATE() - intoarce data si ora curenta in format 'YYYY-MM-DD HH:MM:SS'

l SEC_TO_TIME(seconds) - intoarce timpul in format 'HH:MM:SS' reprezentat de numarul de secunde specificate

l TIME_TO_SEC(time) -converteste timpul specificat in numar de secunde scurse de la ora 00:00:00

Activitate 8

Rulati secventele:

mysql> SELECT ABS(-32), SIGN(-32), MOD(29,10) ; mysql> SELECT FLOOR(1.23), CEILING(1.23), ROUND(1.58) ; mysql> SELECT EXP(3), LOG(3), LOG10(100) ; mysql> SELECT POW(2,5), SQRT(16), PI() ; mysql> SELECT COS(PI()), RAND(20), RAND(20), RAND() ; mysql> SELECT LEAST(2,0), LEAST("B","A","C"), GREATEST(2,0) ;

Rulati secventele:

ABD

27

3.8. Functii speciale

l DATABASE() - numele bazei de date active l USER() - numele utilizatorului coectat la server l VERSION() - returneaza versiunea serverului MySQL instalat l PASSWORD(str) - criptare sir dupa metoda interna prin care MySQL isi

pastreaza parolele; criptarea nu este reversibila (nu se poate calcula sirul de plecare pornind de la cheia criptata)

l FORMAT(N,D) - returneaza numarul N in format '#,###,###.##' cu D zecimale

4. Crearea si stergerea tabelelor

Datele rezultate din procesul de analiza a problemei ce trebuie implementata se impart in tabele prin procesul de normalizare. In acest fel o baza de date va fi formata dintr-o colectie de tabele. Pentru a crea o tabela se va utiliza comanda SQL CREATE TABLE.

CREATE [TEMPORARY] TABLE [IF NOT EXISTS] tbl_name [(create_definition,...)]

l TEMPORARY - specifica crearea unei tabele temporare care va fi stearsa automat la inchiderea conexiunii in care a fost creata; doua conexiuni pot crea doua tabele temporare cu aceleasi nume, ele nu vor interfera.

l IF NOT EXISTS - inhiba mesajul de eroare care se genereaza daca la incercarea de a crea o tabela care mai exista.

l create_definition - pentru definirea coloanelor este un sir de tipul: col_name type [NOT NULL | NULL] [DEFAULT default_value] [AUTO_INCREMENT] [PRIMARY KEY]

¡ col_name - nume coloana ¡ type - tip coloana (vezi sectiunea 1) ¡ NOT NULL - nu se permit valori NULL in acest camp (campul trebuie

completat in orice situatie) ¡ NULL - permite valori NULL in camp (optiune implicita daca nu se

specifica nimic)

Activitate 9

mysql> SELECT NOW(), DAYOFWEEK(NOW()), DAYOFYEAR(NOW()) ; mysql> SELECT DAYNAME(NOW()), MONTHNAME(NOW()), YEAR(NOW()) ; mysql> SELECT CURTIME(), HOUR(CURTIME()), MINUTE(CURTIME()) ; mysql> SELECT SEC_TO_TIME(66), TIME_TO_SEC("00:01:06") ;

Activitate 10

Rulati secventele:

mysql> SELECT DATABASE(), USER(), VERSION() ; mysql> SELECT FORMAT(345674355.35,3), PASSWORD("parola") ;

ABD

28

¡ DEFAULT default_value - completeaza campul lasat liber cu valoarea implicita default_value

¡ AUTO_INCREMENT - daca nu se insereaza nimic in camp, se va genera automat o valoare mai mare cu o unitate fata de cea mai mare valoare din acel camp. Poate fi specificata o singura coloana cu acest parametru intr-o tabela. Coloanele specificate astfel trebuie indexate.

¡ PRIMARY KEY - specifica cheia primara pentru tabela. Un singur camp din tabela poate avea acest parametru. Coloana declarata ca si cheie primara este indexata automat. Daca tabela are cheia primara formata din mai multe campuri, aceasta va trebui specificata separat, pe post de camp suplimentar, cu sintaxa "primary key (camp1, camp2 ...)".

l create_definition - pentru definirea indexilor are forma: INDEX (coloana1,...)

Pentru a sterge o tabela se va folosi comanda:

DROP TABLE [IF EXISTS] tbl_name

Parametrul IF EXISTS va inhiba mesajul de eroare care apare daca tabela nu exista.

5. Tema 3.1

A) Efectuati cele 11 activitati din acest capitol. Raspunsul va curpinde linii de forma: Activitate 1: hello , "hello" , ""hello"" , hel'lo , 'hello hello , 'hello' , ''hello'' , hel"lo , "hello

Activitate 11

Selectati cu ajutorul comenzii USE baza de date BANCA creata la Tema 2.2. Creati o tabela Deponent ruland comanda:

mysql> CREATE TABLE Deponent ( mysql> nr_buletin char(8) NOT NULL PRIMARY KEY, mysql> cnp char(13) NOT NULL, mysql> nume char(24) NOT NULL, mysql> prenume char(24) NOT NULL, mysql> datan date, mysql> oras char(24) DEFAULT 'Timisoara', mysql> adresa char(32), mysql> telefon char(9), mysql> index (cnp), index (nume) mysql> );

Verificati corectitudinea tabelei create cu ajutorul comenzilor:

mysql> SHOW COLUMNS FROM Deponent ; mysql> SHOW INDEX FROM Deponent ;

ABD

29

Activitate 2: 2 2 2 ... Obs: pentru a rula mai usor secventele se poate face "copy" in fereastra navigatorului si "paste" in fereastra mySQL.

B) Adaugati la baza de date BANCA tabelele Conturi si Operatii cu urmatoarea structura:

Conturi nr_cont char(6) -- de forma 'C23432', cheie primara nr_buletin char(8) -- cheie externa spre tabela Deponenti, nu poate fi null tip_cont char(3) -- tipul contului, ex. 'LEI', 'USD' etc. termen_depozit int(3) -- termen depozit in numar de zile (0 pentru cont curent), implicit 0 sold int -- suma totala din cont, poate fi negativa daca s-a luat un imprumut

si

Operatii nr_cont char(6) -- nu poate fi null, cheie externa spre tabela Conturi suma int -- suma depusa (pozitiva) sau extrasa (negativa) data timestamp -- data efectuarii operatiei cheia primara va fi formata din nr_cont+data

Raspunsul va consta intr-o secventa de comenzi ce va creea si verifica crearea tabelelor.

Pentru a simplifica maniera de scriere a secventelor de cod, acestea vor fi scrise intr-un fisier text cu extensia .sql editat din NOTEPAD sau orice alt editor text, putand apoi sa fie rulate foarte simplu din linia de comanda mysql prin comanda:

mysql> SOURCE cale_spre_fisier/nume_fisier.sql; EX: mysql> SOURCE C:\sql\tema31b.sql;

©'2010 confs. dr. ing. Dan Pescaru

ABD

30

Cap.5. Gestiunea Accesului

1. Sistemul de privilegii al MySQL 1.1. Introducere 1.2. Utilizatori si parole MySQL 1.3. Principiul "minimului de privilegii necesare" 1.4. Privilegiile puse la dispizitie de MySQL 2. Crearea utilizatorilor si stabilirea privilegiilor 2.1. Comanda GRANT 2.2. Vizualizarea privilegiilor 2.3. Conectarea la server folosind parola 3. Retragerea privilegiilor

1. Sistemul de privilegii al MySQL

1.1. Introducere

Functia pricipala a sistemul de privilegii al MySQL este aceea de a autentifica si autoriza utilizatorii conectati la server. Autorizarea se refera la permisiunea de a rula interogari precum SELECT, INSERT, UPDATE sau DELETE. O clasa aparte de privilegii se refera la drepturile de administrare si de interactinoare cu sistemul de operare. Termenul privilegiu denota in general un drept al unui utilizator de a actiona intr-un anumit fel asupra unui obiect al bazei de date (tabela, camp, index etc.).

1.2. Utilizatori si parole MySQL

Exista diferente semnificative intre sistemul de utilizatori si parole MySQL si sistemul Unix-ului sau Windows-ului:

l Numele de utilizatori MySQL pot avea 16 caractere semnificative pe cand in majoritatea implementarilor UNIX aceasta valoare este de 8 caractere.

l Numele utilizatorilor si parolele sunt pastrate separat de mySQL si nu au nimic in comun cu cele din sistemul de operare.

l MySQL cripteaza parolele folosind un algoritm diferit de cel utilizat de UNIX sau Windows. Algoritmul de criptare este ireversibil.

La instalarea sistemului este creat implicit un utilizator numit "root" care are toate drepturile activate. Acest utilizator trebuie folosit, din motive de securitate, doar pentru administrare. Pentru fiecare utilizator care va interactiona cu serverul trebuie creat un utilizator.

Foarte important! Desi nu este obligatorie stabilirea unor parole pentru utilizatori la crearea conturilor acestora, aceasta operatie este de cea mai mare importanta. In caz contrar securitatea serverului este grav compromisa.

ABD

31

1.3. Principiul "minimului de privilegii necesare"

Principiul "minimului de privilegii necesare" poate fi folosit pentru a spori securitatea oricarui calculator, nu doar a serverului MySQL. El este foarte simplu, dar este in acelasi timp foarte important sa se tina seama de el:

Un utilizator (sau proces) trebuie sa aiba cel mai scazut nivel de privilegii, suficient pentru a putea executa sarcinile care i-au fost alocate.

1.4. Privilegiile puse la dispizitie de MySQL

Informatiile despre privilegii sunt stocate in tabelele user, db, host, tables_prv si columns_priv din baza de date mysql. Serverul va citi continutul acestor tabele ori de cate ori sistemul de privilegii trebuie sa actioneze. Tabelul urmator prezinta sistemul de privilegii impreuna cu numele coloanelor din tabelele de privilegii:

Cateva dintre aceste privilegii necesita o atentie aparte:

l Privilegiul grant permite utilizatorilor sa dea mai departe privilegiile lor si altor utilizatori. In acest fel, doi utilizatori cu privilegii diferite si le pot combina.

l Privilegiul alter poate fi folosit pentru a redenumi tabele, modificand astfel

Privilegiu Denumire coloana Context Semnificatie

select Select_priv tabele permite selectarea (vizualizarea) datelorinsert Insert_priv tabele permite adaugarea unor noi inregistrariupdate Update_priv tabele permite modificarea datelordelete Delete_priv tabele permite stergerea inregistrarilorindex Index_priv tabele permite crearea/stergerea indecsilor

alter Alter_priv tabele permite redenumire sau modificarea structurii tabelei

create Create_priv baza de date, tabele sau indecsi permite crearea unei baze de date/tabele

drop Drop_priv baza de date, tabele permite stergerea unei baze de date/tabele

grant Grant_priv baza de date, tabele permite delegarea privilegiilor catre alt utilizator

shutdown Shutdown_priv administrare server permite oprirea serverului din programul client

process Process_priv administrare server permite vizualizarea/oprirea proceselor in executie

file File_priv acces la fisiere externe permite schimbul de date intre tabele si fisiere

ABD

32

baza de date si facand astfel inutilizabile programele altor utilizatori. l Privilegiul file poate fi folosit pentru a citi informatii sensibile de pe server. l Privilegiul shutdown da posibilitate opririi serverului de la distanta. l Privilegiul process poate fi utilizat pentru a vedea continutul interogarilor ce

se executa in acel moment, inclusiv cele de setare a parolei. De asemenea el da posibilitatea opririi fortate a conexiunilor altor utilizatori.

Exista si lucruri care nu sunt acoperite se sistemul de privilegii al mySQL, printre care:

l Nu se poate specifica explicit ca unui utilizator i se refuza dreptul de a se conecta.

l Nu se poate da dreptul unui utilizator pentru a crea si sterge tabele intr-o baza de date, dar nu poate sterge si baza de date.

2. Crearea utilizatorilor si stabilirea privilegiilor

2.1. Comanda GRANT

Comanda GRANT permite crearea utilizatorilor si/sau stabilirea, respectiv modificarea privilegiilor acestora pe patru nivele de privilegii:

l Global - se aplica tuturor bazelor de date existente pe un server l Database - se aplica tuturor tabelelor dintr-o baza de date l Table - se aplica tuturor coloanelor dintr-o tabela l Column - se aplica doar coloanelor specificate explicit

Forma generala a comenzii GRANT este:

GRANTprivilegii [coloane] ONcomponenta TOnume_utilizator [IDENTIFIED BY 'parola'] [WITH GRANT OPTINS]

Semnificatia clauzelor (clauzele din paranteze drepte sunt optionale) este urmatoarea:

l privilegii - este o lista de privilegii despartite prin virgula. Ele pot fi alese dintre cele prezentate anterior (SELECT, INSERT, ALTER ...) plus clauza speciala ALL PRIVILEGES (sau simplu ALL) care specifica toate privilegiile posibile. Pentru a crea doar utilizatorul fara sa i se dea nici un drept, se va folosi clauza USAGE.

l coloane - o lista de una sau mai multe coloane. Permite stabilirea

ABD

33

privilegiilor la nivel de coloane. l componenta - este numele unei baze de date sau tabele asupra carora vor

fi stabilite privilegiile. Toate bazele de date se pot specifica prin *.*. Acest nivel se numeste nivel Global de privilegii. Semnul *.* se poate inlocui si cu *, dar in acest caz nu trebuie sa existe nici o baza de date selectata, in caz contrar privilegiile se aplica doar asupra bazei de date respective. Nivelul Database se poate specifica prin nume_bd.*, iar nivelul Table prin nume_bd.nume_tabela. Daca se specifica doar nume_tabela se va interpreta ca fiind o tabela a bazei de date selectate. Nivelul Column se va obtine prin folosirea unei liste de coloane (vezi optiunea precedenta) nevide.

l nume_utilizator - este numele utilizatorului (contul) caruia i se atribuie privilegiile. El poate contine si un nume de statie de pe care are dreptul sa se conecteze. Astfel, utilizatorul "gigel" va fi interpretat ca "gigel@localhost" si va fi diferit de "[email protected]". Acest lucru este util pentru ca pot exista in realitate utilizatori diferiti cu nume identice dar care lucreaza pe statii diferite. Tot de aici se poate restrictiona accesul doar de la anumite statii. Un grup de statii se pot specifica printr-un domeniu generic. Spre exemplu "gigel@'%.ro'" inseamna ca utilizatorul "gigel" se poate conecta de la orice statie din domeniul ".ro". Numele simplu "gigel" este echivalent cu "gige@'%'" si permite conectarea de la orice statie.

l parola - specifica parola cu care utilizatorul se va conecta. Parola trebuie in general sa nu fie usor de ghicit (sa nu fie chiar numele contului sau un cuvant din dictionar). Daca optiunea IDENTIFIED BY lispseste, utilizatorul se va putea conecta fara parola, ceea ce reprezinta o grava lacuna de securitate.

l WITH GRANT OPTION - da dreptul utilizatorului sa dea privilegii echivalente cu ale sale altor utilizatori. Acesta optiune poate fi utilizata pentru a delega dreptul de administrare, inclusiv creare de utilizatori, unor administratori ale unor baze de date particulare de pe server. Acesti administratori nu vor putea insa sa interactioneze cu alte baze de date.

Dupa crearea unui utilizator, parola sa se poate schimba prin comanda:

mysql> SET PASSWORD FOR utilizator = PASSWORD("noua_parola");

2.2. Vizualizarea privilegiilor

Vizualizarea privilegiilor unui utilizator se poate face prin comanda:

mysql> SHOW GRANTS FOR utilizator;

2.3. Conectarea la server folosind parola

Conectarea la server se poate face local sau de la distanta folosind diversi clienti mySQL. Toti acesti clienti vor permite trimiterea spre server a informatiilor legate de numele utilizatorului si parola. Clientul standard din chitul de distributie se va folosi astfel:

ABD

34

mysql -h nume_server -u nume_utilizator-p

Dupa lansarea comenzii clientul va cere parola de conectare:

Enter password: *****

3. Retragerea privilegiilor

Inversul comenazii GRANT este comanda REVOKE. Ea este utilizata pentru a retrage drepturile de la un utilizator. Sintaxa sa este asemanatoare cu cea a comenzii GRANT:

REVOKEprivilegii [coloane] ONcomponenta FROMnume_utilizator

Clauzele din aceasta comanda sunt identice cu cele de la comanda GRANT.

Pentru a retrage privilegiul acordat prin clauza WITH GRANT OPTION, se va utiliza sintaxa:

REVOKE GRANT OPTIONS ONcomponenta FROMnume_utilizator


ABD

35

Cap.6. Gestionarea datelor.

1. Inserarea datelor in tabele 1.1. Comanda INSERT 1.2. Utilizare comenzii INSERT 2. Modificarea datelor din tabele 2.1. Comanda UPDATE 2.2. Utilizarea comenzii UPDATE 3. Stergerea datelor din tabele 3.1. Comanda DELETE 3.2. Utilizarea comenzii DELETE

1. Inserarea datelor in tabele

1.1. Comanda INSERT

Comanda INSERT permite inserarea (adaugarea) de noi inregistrari (randuri) intr-o tabela.

Deoarece sistemul mySQL este pur relational, nu exista nici o diferenta intre inserarea de noi date sau adaugarea lor. In ambele situatii, locul in care se face adaugarea nu este precizat, nefiind relevant. La sistemele care nu sunt pur relationale (cum este dBase sau FoxPro) operatia de adaugare semnifica adaugarea la sfarsitul unei tabele, pe cand insertia inseamna inserarea intre alte doua inregistrari existente.

Comanda INSERT din mySQL are sintaxa de baza:

INSERT [LOW_PRIORITY | DELAYED] [IGNORE] [INTO] tbl_nume [(col_nume,...)] VALUES (expresie,...),(...),...

Parametrii au urmatoarea semnificatie:

l LOW_PRIORITY - se foloseste pentru a intarzia scrierea efectiva a datelor in tabela pana cand alti utilizatori nu mai citesc date din tabela. Acest lucru avantajeaza citirea dar intarzie, semnificativ pentru o tabela foarte utilizata, scrierea. Efectul este blocarea executiei pana cand se reuseste scrierea efectiva.

l DELAYED - are actiune opusa parametrului precedent. Inregistrarea care trebuie adaugata este pusa intr-o coada de asteptare pe server si controlul revine la client, ca si cum scrierea ar fi fost facuta efectiv. Avantajul consta in timpul mic de executie a comenzii INSERT pe o tabela utilizata intensiv. Dezavantajul consta in incarcarea serverului cu o operatie in plus si in pierderea datelor daca serverul se opreste neasteptat. Din aceasta cauza

ABD

36

parametrul este folosit doar cand este cu adevarat necesar. l IGNORE - este util daca se insereaza mai multe inregistrari simultan (in

acest caz lista de dupa VALUES va contine mai multe seturi de date in paranteze, departite prin virgula). In mod obisnuit, MySQL raporteaza eroare si nu executa comanda care incearca adaugarea a cel putin unei inregistrari care duplica cheia primara sau campuri cu valori unice. Prin folosirea parametrului IGNORE inregistrarile gresite sunt ignorate, dar restul sunt adaugate fara raportarea unei erori. Dupa executia comenzii se va raporta doar numarul de inregistrari a caror adaugare a reusit.

l INTO - este optional, se foloseste pentru compatibilitate cu alte sisteme SQL. Datorita claritatii mai mari a interogarii se prefera totusi utilizarea lui.

l tbl_nume - specifica numele tabelei unde se adauga inregistrarile. l (col_nume,...) - este o lista de coloane care specifica ordinea in care se vor

adauga datele in tabela. Prin aceasta se pot insera doar datele considerate esentiale, restul primind valorile implicite specificate la declararea tabelei. Daca lista lipseste, setul de date furnizat trebuie sa aiba valori pentru toate campurile, in ordinea din declararea tabelei.

l VALUES - specifica seturile de date (inregistrarile) care se vor adauga in tabela.

l (expresie, ...),(...),... - fiecare paranteza specifica datele unei inregistrari ce va fi adaugata. Ele trebuie sa respecte numarul si ordinea coloanelor de la declararea tabelei sau, daca e specificat, numarul si ordinea campurilor din lisata de coloane (col_nume,...) prezentata anterior.

O sintaxa introdusa o data cu versiunea 3.22.10 permite specificarea explicita a corespondentei intre coloane si valorile inserate:

INSERT [LOW_PRIORITY | DELAYED] [IGNORE] [INTO] tbl_nume SET col_nume1=expresie1, col_nume2=expresie2, ...

O a treia sintaxa permite adugarea automata a inregistrarilor prin selectia lor din alte tabele:

INSERT [LOW_PRIORITY | DELAYED] [IGNORE] [INTO] tbl_name [(col_name,...)] SELECT ...

Optiunea SELECT va fi discutata pe larg in capitolul urmator. In principiu trebuie retinute totusi cateva limitari:

l operatia de selectie nu poate contine clauza ORDER_BY pentru ordonarea rezultatului

l datele nu pot fi selectate din aceeasi tabela in care sunt apoi inserate

1.2. Utilizare comenzii INSERT

ABD

37

Se considera baza de date Banca descrisa in capitolul anterior, cuprinzand tabelele:

Deponent nr_buletin char(8) NOT NULL PRIMARY KEY cnp char(13) NOT NULL nume char(24) NOT NULL prenume char(24) NOT NULL datan date oras char(24) DEFAULT 'Timisoara' adresa char(32) telefon char(9)

Conturi nr_cont char(6) NOT NULL PRIMARY KEY nr_buletin char(8) NOT NULL tip_cont char(3) DEFAULT 'Lei' termen_depozit int(3) DEFAULT 0 sold int DEFAULT 0

Operatii nr_cont char(6) NOT NULL suma int data timestamp

2. Modificarea datelor din tabele

2.1. Comanda UPDATE

Comanda UPDATE permite actualizarea (modificarea) valorilor dintr-o tabela.


UPDATE [LOW_PRIORITY] [IGNORE] tbl_nume SET col_nume1=expr1,col_nume2=expr2,... [WHERE conditie_de_actualizare]


l LOW_PRIORITY - intarzie executia comenzii UPDATE pana cand nici un alt client nu mai citeste din tabela. Are acelasi efect ca si in cazul comenzii INSERT.

l IGNORE - nu se intrerupe executia in cazul in care se duplica chei unice la actualizare. Inregistrarile care cauzeaza erori sunt pur si simplu ignorate.

l tbl_nume - nume tabela unde are loc actualizarea l SETcol_nume1=expr1,col_nume2=expr2,... - indica acele coloane care

sunt modificate si noile lor valori. Expresiile de actualizare pot cuprinde

ABD

38

vechile valori ale campurilor de actualizat. l WHERE conditie_de_actualizare - indica acele coloane care sunt

actualizate, si anume doar cele pentru care conditie_de_actualizare are valoarea adevarat. Daca clauza WHERE lipseste, vor fi actualizate toate inregistrarile.

2.2. Utilizarea comenzii UPDATE

Considerand tabelele bazei de date Banca si datele adaugate in cadrul activitatii anterioare, se vor exemplifica urmatoarele actualizari:

mysql> UPDATE Deponent SET nume='Predescu' WHERE nr_buletin='TM123456'; mysql> SELECT * FROM Deponent; # Prefixele telefonice ale oraselor se schimba din 0xx in 7xx: mysql> UPDATE Deponent SET telefon=concat('7',right(telefon, length(telefon)-1)); mysql> SELECT * FROM Deponent;

3. Stergerea datelor din tabele

3.1. Comanda DELETE

Pentru stergerea datelor din tabele se foloseste comanda DELETE. Foarte important: datele o data sterse nu mai pot fi recuperate. Totusi, din motive de viteza, datele nu sunt efectiv sterse din fisiere, locul ocupat de ele fiind alocat pentru adaugarea de noi inregistrari la operatia de INSERT.

Sintaxa comazii DELETE este:

DELETE [LOW_PRIORITY] FROM tbl_nume [WHERE conditie_de_stergere]


l LOW_PRIORITY - intarzie executia comenzii DELETE pana cand nici un client nu mai citeste din tabela. Are acelasi efect ca si in cazul comenzii INSERT.

l FROMtbl_nume - specifica tabela de unde se sterg inregistrari. l WHEREconditie_de_stergere - specifica inregistrarile care vor fi sterse, si

anume cele care indeplinesc conditia logica precizata. Atentie! Daca clauza WHERE este omisa se vor sterge toate inregistrarile din tabela.

3.2. Utilizarea comenzii DELETE

Considerand tabelele bazei de date Banca si datele adaugate in cadrul activitatii anterioare, se vor exemplifica urmatoarele stergeri:

ABD

39

mysql> DELETE FROM Deponent WHERE oras='Galati'; mysql> SELECT * FROM Deponent; # Se vor sterge inregistrarile cu numarul de telefon necompletat: mysql> DELETE FROM Deponent WHERE IsNull(telefon); mysql> SELECT * FROM Deponent;


ABD

40

Cap.7. Interogari

1. Interogarea datelor 1.1. Comanda SELECT 1.2. Utilizarea conditiilor de selectie 1.3. Ordonarea rezultatului 1.4. Folosirea alias-urilor (poreclelor)

1. Interogarea datelor

1.1. Comanda SELECT

Comanda SELECT este cea mai utilizata comanda SQL. Ea permite atat regasirea si vizualizarea datelor din tabelele bazei de date cat si calcularea unor expresii care nu au legatura cu datele din tabele. Sintaxa comenzii SELECT pentru calcularea valorii unor expresii este foarte simpla si a fost deja folosita in capitolele anterioare:

SELECT expresie; Ex: SELECT 3*(5+12);

Utilizarea comenzii SELECT pentru interogarea tabelelor este mai complexa. Sintaxa de baza a comenzii in acest caz este:

SELECT [SQL_BUFFER_RESULT] [HIGH_PRIORITY] [DISTINCT | ALL] expresie_de_selectie,... [INTO {OUTFILE | DUMPFILE} 'nume_fisier'] [FROM referinte_tabele [WHERE conditie_selectie] [ORDER BY {intreg_pozitiv | nume_col | formula} [ASC | DESC] ,...]

Parametrii din paranteze drepte sunt optionali. Cei din acolade si despartiti prin '|' sunt obligatorii dar mutual exclusivi (doar unul poate apare). Ei au urmatoarea semnificatie:

l SQL_BUFFER_RESULT - se foloseste pentru a forta serverul sa creeze o tabela temporara cu rezultatul interogarii. Acest lucru este util in cazul in care tabela interogata este utilizata intensiv in retea si se doreste deblocarea rapida a ei pentru accesul altor clienti. In mod obisnuit nu este necesar.

l HIGH_PRIORITY - da prioritate interogarii curente fata de alte interogari INSERT sau UPDATE aflate in coada de asteptare pentru acea tabela.

l DISTINCT - Permite eliminarea randurilor duplicate din selectie.

ABD

41

l ALL - Rezultatul selectiei va cuprinde si randuri duplicate. Daca nu se specifica nici DISTINCT, nici ALL, implicit se considera ALL.

l expresie_de_selectie - expresia de selectie poate cuprinde referinte la coloane sau la functii aplicate asupra acestora. Un caz special il reprezinta caracterul * care semnifica includerea tuturor coloanelor din tabela in rezultat.

l INTO {OUTFILE | DUMPFILE} 'nume_fisier' - permite salvarea rezultatului unei interogari sub forma unui fisier text. Fisierul va fi creat pe server (trebuie sa nu existe), implicit in directorul bazei de date. Optiunea OUTFILE specifica salvarea tuturor randurilor rezultatului formatate pe coloane, pe cand DUMPFILE permite salvarea unui singur rand fara formatare. DUMPFILE este util pentru a salva campuri de tip BLOB (imagini, sune, video).

l FROMreferinte_tabele - specifica tabela sau tabelele din care se selecteaza datele. In cazul in care referinta cuprinde mai multe tabele operatia este una de JOIN.

l WHEREconditie_selectie - specifica conditia de includere a datelor in selectie. Permite selectia doar a datelor care intereseaza la un moment dat. In cazul operatiunii de JOIN aici se vor adauga si constrangerile date de relatiile dintre tabele. Conditia de selectie consta dintr-o expresie logica simpla sau complexa care poate cuprinde functiile prezentate in capitolul 3.

l ORDER BY {intreg_pozitiv | nume_col | formula} [ASC | DESC], ... - permite ordonarea rezultatului dupa anumite coloane sau formule. Daca se specifica o lista de numere, acestea vor fi interpretate ca numere de ordine a coloanelor specificate in SELECT (incepand cu 1). Ordonarea se face dupa prima coloana din lista. In cazul in care doua inregistari au aceiasi valoare pentru coloana respectiva se va lua in considerare a doua coloana din lista (daca este specificata) etc. Parametrii ASC si DESC specifica ordonarea crescatoare, respectiv descrescatoare a inregistrarilor in rezultat.

1.2. Utilizarea conditiilor de selectie

Conditiile de selectie permit regasirea datelor necesare intr-un anumit context. La scrierea acestor conditii vor putea fi folosie functiile prezentate in Capitolul 3. De asemenea, la folosirea operatorilor de comparatie se va tine seama de observatiile facute acolo.

1.3. Ordonarea rezultatului

In multe situatii este necesara ordonarea rezultatelor instructiunii SELECT. Un exemplu concludent este reprezentat de lista rezultatelor la un concurs. Daca la concurs s-au prezentat 2000 de candidati si rezultatul este afisat intr-o lista neordonata, probabil ca ar fi necesar ca un candidat sa piarda jumatate de zi pentru a se regasi pe lista. Ordonarea se poate controla prin clauza ORDER BY. Este important de inteles ca aceasta clauza presupune o operatie suplimentara, mare consumatoare de timp.

ABD

42

1.4. Folosirea alias-urilor (poreclelor)

Pentru a simplifica scrierea instructiunilor se pot folosi denumiri prescurtate, numite alias-uri (porecle). Ele pot fi folosite atat pentru a desemna tabele cat si coloane.

O utilitate deosebita o au in cazul combinarii datelor din mai multe baze de date, pentru a inlocui nume de tipul nume_baza_de_date2.nume_tabela_1.nume_coloana_3, in cazul coloanelor calculate sau in cazul operatiilor de JOIN (vor fi discutate in capitolul urmator).

Sintaxa de definire a unui alias este urmatoarea:

SELECT alias_t1.nume_coloana1 [AS] alias_c1,... FROM tabela1 alias_t1ORDER BY alias_c1 ...;

Dupa cum se observa, alias-urile definite pentru tabele pot fi folosite in partea de specificare a coloanelor, iar alias-urile coloanelor pot fi folosite in clauze ORDER BY sau HAVING (va fi discutata in capitolul urmator).


ABD

43

Cap.8. Interogari avansate

1. Selectarea datelor din mai multe tabele. Operatia JOIN. 1.1.Selectarea datelor din mai multe tabele. 1.2. Tipuri de JOIN. 2. Extragerea informatiilor de sumarizare.

1. Selectarea datelor din mai multe tabele. Operatia de JOIN.

1.1. Selectarea datelor din mai multe tabele.

Comanda SELECT in forma studiata in capitolul anterior permite efectuarea operatiei de selectare a datelor dintr-o singura tabela (implementeaza operatorul SELECT din algebra relationala).

Limbajul SQL foloseste insa tot comanda SELECT pentru implementarea operatorului JOIN. Acest operator este definit de algebra relationala pentru a permite colectarea datelor din tabelele aflate in legaturi relationale. Folosirea comenzii SELECT pentru a face JOIN presupune specificarea in clauza FROM a tabelelor de unde se preiau datele si, in lista de proiectie, a campurilor care vor face parte din rezultat. In acest caz forma generala a instructiunii SELECT este:

SELECT lista_campuri FROM lista_tabele WHERE conditii_join AND conditii_selectie ORDER BY ... ...


l lista_campuri - specifica acele campuri care vor face parte din rezultat. Aceste campuri pot fi din oricare tabela specificata in clauza FROM. In situatia in care un camp din rezultat apare sub acelasi nume in doua sau mai multe tabele el trebuie prefixat cu tabela din care se extrage. In locul numelui tabelei se prefera de obicei folosirea unui alias.

l lista_tabele - specifica tabelele din care se vor aduna datele. Unele tabele de aici pot fi doar tabele de legatura intre alte tabele, ele neavand nici un camp selectat in rezultat. Functie de tipul de operatie JOIN dorit, lista_tabele poate fi doar o lista de nume despartite prin virgula sau poate avea o forma mai execta, dupa cum se va preciza in sectiunea urmatoare.

l conditii_join - specifica conditiile relationale care leaga tabelele. Ele sunt de obicei de forma tabela1.cheie_externa=tabela2.cheie_primara AND .... Daca o legatura lipseste sau este pusa gresit, rezultatul va fi de obiecei un produs cartezian intre tabele (toate combinatiile posibile intre inregistrari, fara a tine seama de legaturile relationale).

ABD

44

l conditii_selectie - specifica conditiile de filtrare a rezultatului dupa adunarea datelor din tabele.

1.2. Tipuri de JOIN

Variantele posibile la operatia de JOIN se refera la modul in care sunt tratate inregistrarile care nu au corespondenta in fiecare tabela legata relational de tabelele in care inregistrarile respective apar.

Principial, rezultatul operatiei de JOIN poate include sau nu inregistrarile fara corespondenta. In primul caz operatia se numeste OUTER JOIN, iar in cel de al doilea INNER JOIN. Operatia de OUTER JOIN va completa automat campurile care lipsesc din tabela corespondenta cu valoarea NULL. Un OUTER JOIN are la randul sau doua varinate. Ambele includ toate inregistrarile care au corespondenta in ambele parti ale relatiei. In plus, LEFT OUTER JOIN va include in rezultat si inregistrarile din tabela stanga care nu au corespondent in tabela din partea dreapta a relatiei. In opozitie, RIGHT OUTER JOIN va include in rezultat si inregistrarile din tabela din dreapta care nu au corespondent in tabela din partea stanga. Operatia de INNER JOIN nu are variate pe stanga sau pe dreapta, pentru ca in ambele cazuri se vor include in rezultat doar capurile care au corespondent la ambele capete ale relatiei. Daca lista de tabele din SELECT cuprinde doar tabele despartite prin virgula se considera implicit o operatie de INNER JOIN.

Specificarea explicita a tipului de JOIN are sintaxa:

SELECT lista_campuri FROM tabela [INNER JOIN | LEFT OUTER JOIN | RIGHT OUTER JOIN] tabela ON conditie_join ... WHERE conditii_selectie ORDER BY ... ...

In cazul acesta se observa ca specificarea conditiei de join (legatura relationala dintre tabele) se face dupa fiecare pereche de tabele printr-o clauza ON separata. In mod natural, clauza WHERE va contine aici doar conditiile suplimentare de filtrare a inregistrarilor dorite.

2. Extragerea informatiilor de sumarizare.

Informatiile de sumarizare reprezinta informatii globale despre datele din tabele. Informatiile de sumarizare se extrag pe grupuri de inregistrari. Mai mult, ele nu au sens decat in contextul gruparii datelor.

Pentru a grupa datele se va utiliza urmatoarea sintaxa pentru instructiunea SELECT:

ABD

45

SELECT lista_campuri FROM lista_tabele WHERE conditii_selectie GROUP BY {colana | expresie} HAVING conditie_includere_grup ORDER BY ... ...

Clauza GROUP BY specifica dupa ce valoare se va face gruparea. In majoritatea cazurilor expresia de grupare este reprezentata de o singura coloana. Toate inregistrarile cu aceeasi valoare pentru expresia de grupare vor fi considerate ca facand parte din acelasi grup. Daca clauza GROUP BY lipseste, dar in lista_campuri apar informatii de sumarizare se considera implicit ca toate inregistrarile fac parte din acelasi grup.

Clauza HAVING permite selectarea grupurilor care sunt luate in considerare. Conditia din HAVING se aplica dupa constituirea grupului, pe cand conditia din clauza WHERE in timpul selectarii inregistrarilor. In plus, acesta clauza poate cuprinde doar referinte la campuri si aliasuri de campuri din lista de campuri a comenzii SELECT sau functii de sumarizare pe grup.

Lista de campuri din comanda SELECT poate include urmatoarele functii de sumarizare:

l COUNT(*) - numara cate inregistrari sunt selectate in fiecare grup. l COUNT(DISTINCT expr) - numara cate inregistrari pentru care expresia are

o valoare distincta sunt selectate in fiecare grup. l AVG(expr) - calculeaza media aritmetica a valorilor expresiei pentru

inregistrarile din fiecare grup. l MIN(expr) - calculeaza valoarea minima a expresiei pentru toate

inregistrarile din fiecare grup. l MIN(expr) - calculeaza valoarea maxima a expresiei pentru toate

inregistrarile din fiecare grup. l SUM(expr) - calculeaza suma valorilor expresiei pentru toate inregistrarile

din fiecare grup.

Atentie! Nu este permisa combinarea functiilor de sumarizare cu campurile din tabele decat in cazul in care campurile respective au o valoare unica in cadrul grupului. In cele mai multe cazuri acestea vor fi campurile din clauza GROUP BY.


ABD

46

Cap.9. Biblioteci mySQL. Accesul concurent la date.

1. Implemetarea programelor client. 1.1. Suport ODBC. 1.2. Suport JDBC. 1.3. Biblioteca MySQL C. 1.4. Suport Pearl. 1.5. Suport PHP. 2. Accesul concurent la date. 2.1. Tranzactii. Blocarea/deblocarea unei tabele. 2.2. Replicarea datelor.

1. Implemetarea programelor client.

1.1. Suport ODBC.

Standardul ODBC (Open DataBase Conectivity) a fost dezvoltat de firma Microsoft in scopul de a permite aplicatiilor Windows sa se conecteze la baze de date relationale. El reprezinta un strat intermediar (un driver) ce se interpune intre client si baza de date.

Rolul ODBC este acela de a transforma interogarile clientului si a returna rezultatele catre acesta. In acest sens driver-ul ODBC preia interogarile client scrise in sintaxa ODBC SQL (apropiata de ANSI SQL) si le transforma in sintaxa particulara a server-ului la care se face conectarea. De asemenea va tranforma rezultatele din formatul returnat de server intr-un format ODBC. In acest fel se realizeaza o "independenta" a clientului fata de server-ul de baza de date, acesta din urma putand fi schimbat fara modificari substantiale la nivelul programului client.

Sistemul MySQL pune la dispozitia programatorilor un driver numit MyODBC care asigura suport pentru acest standard.

MyODBC este un driver de nivel scazut (Level 0) pe 32 de biti si poate fi instalat sub Windows'95, Windows'98, WindowsNT si chiar sub mai multe variante de Unix. Suportul pentru Unix a fost gandit in ideea ca unele sisteme, cum ar fi de exemplu ColdFusion, ruleaza sub Unix dar necesita suport ODBC pentru conectarea la baza de date.

Pentru mai multe informatii despre utilizarea MySQL prin ODBC pot fi consultate la adresele:

l The FreeODBC Pages.

ABD

47

l The UnixODBC Project.

Dupa instalarea driver-ului MyODBC sub Windows se poate trece la crearea legaturii spre baza de date MySQL dorita prin intermediul managerului ODBC care se gaseste in Control Panel. Legatura se numeste DSN (Data Source Name) si poate fi folosita apoi pentru a deschide conexiunea ODBC la server-ul MySQL si apoi pentru a accesa baza de date specificata.

1.2. Suport JDBC.

Standardul JDBC (Java DataBase Conectivity) este asemanator celui prezentat anterior si a fost creat de catre firma SUN pentru a permite conectarea clientilor scrisi in limbajul Java la baze de date relationale.

Pentru MySQL au fost create doua drivere JDBC gratuite (numite "twz" respectiv "mm"). Ele pot fi descarcate de la adresa:

l http://www.mysql.com/Downloads/Contrib/

1.3. Biblioteca MySQL C.

Distributia standard MySQL vine cu biblioteca MySQL C API (Application Programming Interface). Ea cuprinde functii C de conectare si interogare a bazelor de date MySQL. Mai mult chiar, majoritatea clientilor MySQL sunt scrisi in limbajul C.

Fiecare client C va avea alocat un buffer gestionat dinamic pentru comunicarea cu server-ul. Acest buffer creste doar cand este necesar, astfel incat ocuparea resurselor calculatorului este minima.

Biblioteca C defineste o serie de tipuri de date care permit comunicarea cu server-ul:

l MYSQL - structura care gestioneaza conexiunea cu server-ul. l MYSQL_RES - reprezinta raspunsul server-ului la o interogare (result set). l MYSQL_ROW - reprezentarea unei inregistrari din rezultat. l MYSQL_FIELD - informatii despre un camp al unei tabele: nume, tip,

dimensiune etc.

Principalele functii din biblioteca sunt:

l mysql_real_connect() - realizeaza conexiunea cu server-ul

ABD

48

l mysql_close() - inchide conexiunea cu severul l mysql_select_db() - selecteaza o baza de date l mysql_query() - executa o comanda SQL trimisa sub forma unui sir de

caractere l mysql_row_seek() - cauta o valoare in rezultatul unei interogari l mysql_affected_rows() - intoarce numarul de inregistrari afectate de

comenzile INSERT, UPDATE sau DELETE l mysql_errno() - intoarce codul de eroare al ultimei operatii executate l mysql_fetch_row() - preia urmatoarea inregistrare din rezultat

Mai multe informatii despre biblioteca C pentru MySQL pot fi gasite in documentatia de la adresa:

l MySQL documentation

1.4. Suport Pearl.

Suportul Pearl oferit este materializat in interfata DBI cu DBD:mysql.

DBI (DataBase Interface) este o interfata Pearl comuna multor sisteme de gestiune a bazelor de date. In acest fel, clietii Pearl isi pastreaza independenta fata de server-ul de baze de date in maniera asemanatoare cu ODBC si JDBC.

Pentru a se conecta la un anumit server este necesar cun DBD (DataBase Driver). Pentru MySQL driver-ul se numeste DBD:mysql.

Interfata DBI pune la dispozitie o serie de metode printre care:

l connect - realizeaza conexiunea cu server-ul MySQL l disconnect - inchide conexiunea cu server-ul l do - pregateste si executa o comanda SQL l fetchrow_array - preia urmatoarea inregistrare din rezultat sub forma unui

tablou de campuri l rows - informeaza asupra numarului de inregistrari afectate de ultima

comanda

Informatii detaliate despre interfata DBI se pot obtine la adresa:

l Pearl5 DBI

1.5. Suport PHP.

PHP (Personal HomePage) este un limbaj de tip script, inglobat in pagini HTML

ABD

49

si interpretat pe server-ul de Web. Pricipalul sau scop este acela de a permite crearea de pagini Web dinamice. In acest sens el cuprinde suport pentru mai multe servere de baze de date printre care si MySQL.

Ca si in alte biblioteci, in PHP sunt implementate o serie de functii pentru conectarea si comunicarea cu server-ul MySQL:

l mysql_connect() - realizeaza o conexiune cu server-ul de baze de date l mysql_close() - inchide conexiunea l mysql_db_query() - trimite o comanda SQL catre server l mysql_affected_rows() - intoarce numarul de inregistrari afectate de

comenzile INSERT, UPDATE sau DELETE l mysql_num_rows() - numarul de randuri din rezultat l mysql_fetch_array() - returneaza rezultatul unei interogari sub forma unui

tablou asociativ (coloana-valoare) l mysql_fetch_object() - returneaza rezultatul sub forma unui obiect care are

ca si atribute campurile din rezultat l mysql_fetch_row() - returneaza rezultatul sub forma unui tablou l mysql_errno() - intorce codul de eroare al ultimei comenzi executate

Mai multe informatii despre PHP si utilizarea functiilor PHP-MySQL pot fi gasite la adresa:

l PHP website

2. Accesul concurent la date.

2.1. Tranzactii. Blocarea/deblocarea unei tabele.

Pentru ca mai multi clienti sa poata accesa o tabela in acelasi timp (concurent), este necesara implementarea unui sistem de partajare a informatiilor.

In multe situatii este de asemenea necesar sa se asigure "atomicitatea" unui set de operatii. Acest lucru permite executia in totalitate a tuturor operatiilor din set intr-un singur pas, ca si cand ar fi vorba de o singura operatie.

Notiunea de tranzactie se refera tocmai la asigurarea executiei unui set de operatii ca un tot unitar. O tranzactie asigura fie ca se executa toate operatiile, fie ca nu se executa nici una.

Dezvoltatorii sistemului MySQL au decis sa nu implementeze direct un sistem de tranzactii din motive de performanta. In schimb, s-a implementat o alta paradigma care se refera la integritatea datelor si anume "operatiile atomice". Pe de alta parte, datorita raspandirii utilizarii sitemului MySQL, exista planuri de a introduce in versiunile viitoare si un sistem tranzactional, astfel incat utilizatorul

ABD

50

sa poata alege intre operatii atomice sau tanzactii.

Pe de alta parte, functie de tipul de operatii efectuate, datele vor trebui sau nu blocate pentru a asigura accesul exclusiv al unui client. Blocarea datelor in general este necesara daca se doreste o scriere sau o modificare a lor care ar afecta rularea altor clienti pentru aplicatii sensibile cum ar fi gestiunea bancara sau e-comerce.

Pentru a bloca accesul altora asupra unei tabele, MySQL pune la dispozitie comanda LOCK care are urmatoarea sintaxa:

LOCK TABLES nume_tabela [AS alias] {READ | WRITE} [, nume_tabela {READ | WRITE} ...]

Corespunzator, exista si opusa ei, si anume comanda UNLOCK:

UNLOCK TABLES

Parametrii comenzii LOCK au urmatorea semnificatie:

l nume_tabela - specifica tabela care va fi blocata l READ - toti clienti (inclusiv cel care blocheaza) pot doar citi, dar nu si insera

sau modifica datele din tabela l WRITE - permite scrierea sau citirea din tabela doar pentru clientul curent

Comanda UNLOCK nu are parametrii si deblocheaza automat toate tabelele blocate de clientul curent.

Cand se decide folosirea comezii LOCK trebuie avuta in vedere blocarea tuturor tabelelor care vor fi prelucrate.

Pentru a simula o tranzactie se poate folosi secventa:

1. Se blocheaza tabelele care fac parte din tranzactie utilizand comanda LOCK TABLES.

2. Se testeaza conditiile de integritate. 3. Se insereaza/modifica datele, daca totul a fost ok la testare. 4. Se deblocheaza tabelele utilizand comanda UNLOCK TABLES.

2.2. Replicarea datelor.

Replicarea datelor se aplica pentru cresterea robustetii si vitezei de acces. Ea reprezinta un mecanism foarte util in contextul unui server de baze de date.

ABD

51

Cresterea robustetii se face prin utizarea replicarii datelor pe doua siteme - unul master (principal) si unul backup (de rezerva) - si utilizarea sistemului backup atunci cand cel principal nu este disponibil.

Pentru cresterea vitezei de acces la date, interogarile care necesita doar citirea lor din tabele pot fi executate impartit pe master si pe backup. Acest procedeu este eficient doar daca tabelele respective sunt intensiv accesate pentru citire si mai putin pentru scriere. Aceasta este insa situatia intalnita pentru majoritatea tabelelor unei baze de date.

MySQL implementeaza un sistem de replicare intern in arhitectura master-slave. Calculatorul master pastreaza un jurnal cu toate schimbarile efectuate intr-o baza de date replicata. Calculatorul slave se conecteaza la master, verifica ce modificari au fost facute si incearca sa le preia. Starea actualizarii datelor este pastrata de calculatorul slave. In acest fel, chiar daca procesul de reactualizare este intrerupt prin caderea conexiunii, a calculatorului cu server-ul master sau a celui cu slave, la reconectare se va continua din punctul ramas, asigurandu-se corectitudinea procesului.

Pentru a implementa replicarea pe doua servere se vor urma pasii:

l Se creaza un utilizator pe calculatorul master. Acest utilizator va fi folosit doar pentru replicare si va avea setat dreptul FILE.

l Se face o copie de siguranta pentru toate tabelele care vor fi replicate. l Se seteaza optiunea log-bin in fisirul my.cnf de pe master. Pentru a avea

efect se restarteaza calculatorul master. l Se incarca manual copia de siguranta pe calculatorul slave. l Se adauga in fisierul my.cnf de pe calculatorul slave optiunile:

master-host= < nume calculator master > master-user= < nume utilizator creat pentru replicare > master-password= < parola pentru utilizator >

inlocuindu-se specificatiile din parantezele unghiulare <> cu valorile concrete.

l Se reporneste calculatorul slave.

Dupa efectuarea acestor pasi, calculatorul master si slave se vor sincroniza automat.


ABD

52

Cap. 10 PHP - prezentare

1.1. Introducere 1.2. Comparatia cu alte sisteme

Cap 1.1. Introducere.

Limbajul PHP este un un limbaj de tip script creat special pentru Web. Liniile de cod PHP trebuie incluse in interiorul unei pagini Web scrisa in HTML.

Limbajul PHP este un limbaj interpretat de server (server-side scripting language). Acest lucru permite generarea flexibila a unor pagini dinamice, care ofera informatii in timp real. Scopul este acela de a permite crearea de la simple pagini de prezentare pana la un site e-comerce complex.

Utilizand PHP pot fi construite usor:

l mecanisme de autentificatre utilizatori l sisteme de gestiune a continutului l sisteme de tip "web based e-mail" l gestionare de liste de mesaje l forumuri Web l generarea automata de documente pdf

Contextul in care limbajul PHP poate fi utilizat presupune existenta unui server de Web. Interpretorul de PHP va actiona ca si modul al acestui server. Schema generala de lucru este prezentata in figura urmatoare.

Un utilizator lanseaza prin intermediul unui navigator Web (ex: Internet Explorer sau Netscape Navigator) o cerere HTTP (HyperText Transport Protocol) catre un server Web pentru a pagina cu extensia PHP.

ABD

53

Serverul Web incarca pagina din sitemul propriu de fisiere propriu si, constatand ca este vorba de o pagina PHP o trimite interpretorului PHP.

Interpretorul PHP parcurge pagina si executa instructiunile PHP intalnite. Instructiunile PHP au ca si scop pricipal acela de a genera cod HTML. De asemenea, codul HTML din fisierul original este copiat pur si simplu la iesire.

Interpretorul PHP transmite inapoi catre server fisierul transformat prin interpretarea codul PHP. Acest fisier va contine doar cod HTML (eventual si JavaScript etc.) dar nu si cod PHP.

Serverul Web raspunde cererii navigatorului transmitandu-i fisierul transformat. La navigator nu va ajunge nici o instructiune PHP.

Observatie: daca un fisier PHP este incarcat direct in navigator de pe discul local, prin comanda File/Open, fara a apela un server de Web, documentul afisat va contine codul PHP neinterpretat. Din aceasta cauza, pentru a crea si testa documente PHP este nevoie de instalarea lor pe un server de Web.

Cap 1.2. Comparatia cu alte sisteme.

Limbajul PHP are multi competitori, limbaje care au fost create sau adaptate in acelasi scop: generarea de continut dinamic pe Web. Dintre acestea cele mai importante sunt: Perl, Microsoft ASP (Active Server Pages), JSP (Java Server Pages) si Allaire Cold Fusion.

Fata de aceste produse, PHP are cateva avantaje importante:

l performanta buna l interfete cu variate sisteme de gestiune a bazelor de date l biblioteci puternice care acopera toate operatiilor Web uzuale l cost scazut l usor de invatat si utilizat l portabil l disponibil ca si cod sursa

Performanta - PHP este foarte eficient. Chiar utilizand un server Web ieftin, pot fi serviti milioane de clienti pe zi. Mai multe informatii privind eficeinta PHP pot fi citite la adresa http://www.zend.com.

Interfete cu sisteme de gestiune a bazelor de date - PHP ofera inerfete native cu cele mai populare sisteme de gestiunea a bazelor de date cum ar fi mySQL, Oracle, Informix, InterBase, Sybase, FilePro, PostgreSQL etc. De asemenea se pot realiza conexiuni practic cu orice sistem care ofera un driver de ODBC (Microsoft Open Database Conectivity standard).

Biblioteci standard - cuprind un numar foarte mare de functii, care ajuta la:

ABD

54

generarea de imagini GIF in mod dinamic, conectarea cu alte servicii din retea, trimiterea de mesaje e-mail, gestiunea fisierelor cookies sau chiar generarea automata de documente PDF. Utilizand functiile din biblioteci, toate aceste operatii se pot implementa in foarte putine linii de cod.

Cost - PHP este gratuit. Ultima varianta este disponibila permanent la adresa: http://www.php.net .

Invatarea PHP - sintaxa limbajului PHP este bazata in principal pe cea a limbajelor C si Perl. Din acest motiv, pentru un programator care stie un limbaj cu sintaxa inrudita cu acestea (ex. Javascript, Java, C++ etc.) va fi foarte usor de invatat si utilizat.

Portabilitatea - PHP este disponibil pe multe sisteme de operare. Acelasi script va rula la fel pe o serie de sisteme Unix comerciale gen Solaris sau IRIX, sisteme UNIX gratuite gen Linux sau FreeBSD sau diverse versiuni de Microsoft Windows (95, 98, NT, 2000, XP). De asemenea exista foarte multe servere de Web cu care sistemul PHP poate conlucra.

Disponibilitatea ca si cod sursa - pe langa faptul ca sistemul PHP este gratuit, este disponibil ca si cod sursa. In acest fel, el poate fi oricand extins sau modificat daca cineva considera necesar acest lucru.


ABD

55

Cap. 11 PHP - Instalare

1.1. Instalarea serverului Apache 1.2. Instalarea suportului PHP pentru serverul Apache 1.3. Testarea instalarii modulului de PHP 1.4. Instalarea mySQL 1.5. Informatii aditionale

Cap 1.1. Instalarea serverului Apache

A. Instalarea serverului sub Windows.

In cazul in care nu exista instalat un server Apache, se va proceda dupa urmatoarea schema:

1. Se va aduce ultima versiune pentru Windows de la adresa: http://www.apache.org/dist/httpd/binaries/win32/ Serverul este pre-compilat si se poate instala direct (ex. apache_1.3.31-win32-x86-no_src.exe ).

2. Se executa programul de instalare. Se citesc conditiile de licentiere si se accepta.

3. Se schimba directorul de instalare in C:\Apache. Daca nu exista suficient spatiu pe discul C se poate plasa directorul de instalare si pe alt disc, spre exemplu: D:\Apache .

4. Se alege modul de instalare "typical"

In timpul instalarii se creaza un set implicit de fisiere de configurare in sub-directorul "conf". Pentru a asigura o buna functionare, sunt necesare mici modificari in fisierul httpd.conf (fisierele de configurare au extensia conf). Modificarile pot fi facute cu ajutorul oricarui editor de text, spre exemplu Notepad. Modificarile in httpd.conf sunt urmatoarele:

1. Se modifica linia ServerAdmin astfel incat sa indice propria adresa de mail. Ex: ServerAdmin [email protected]

2. In linia #ServerName se va indeparta semnul # si se va introduce numele masinii: ServerName computer.domeniu.ro In cazul in care calculatorul nu este conectat la Internet sau nu stiti host-name-ul sau se va introduce: ServerName localhost

Dupa salvarea acestor schimbari, se poate incerca pornirea serverului. Pentru aceasta, se va selecta intrarea "Start Apache" din meniul Start/Programs.

B. Instalarea serverului sub Linux.

ABD

56

In cazul in care nu exista instalat un server Apache se va proceda in felul urmator:

l Se va aduce ultima versiune (recomandat 1.3.x) pentru Linux de la adresa: http://www.apache.org/dist/httpd/binaries/linux/

l Se decomprima in directorul /usr/local/apache si apoi se intra in acest director.

l Se compileaza distributia prin comanda make l Se instaleaza cu ajutorul comenzii make install l Se modifica fisierul /usr/local/apache/conf/httpd.conf conform specificatiei

in cazul instalarii sub Windows l Se porneste serverul cu ajutorul comenzii /usr/local/apache/bin/apachectl

start

Cap 1.2. Instalarea suportului PHP pentru serverul Apache.

Pentru a avea posibilitatea rularii scripturilor PHP pe serverul Apache va fi necesara intalarea acestui modul. In acest scop se vor urmarii pasii:

A. Instalarea suportului PHP pentru Windows.

1. Se aduce ultima variata compleata (fisier zip) de la adresa http://www.php.net/downloads.php (Ex. PHP 5.0.1 zip package )

2. Se dezarhiveaza distributia in directorul c:\php (daca este necesar, utilitarul winzip se poate aduce de la adresa: http://www.winzip.com).

3. Se copiaza fisierele c:\php\php5ts.dll, c:\php\libmysql.dll si c:\php\ext\php_mysql.dll in directorul c:\windows\system (respectiv c:\winnt\system32 in cazul Windows NT).

4. Pentru Windows 98 si NT 4 se instaleaza ultima variata de MDAC de la adresa http://www.microsoft.com/data/download.htm.

5. Se copiaza fisierul c:\php\php.ini-optimized in directorul C:\windows (sau C:\winnt) si se redenumeste php.ini.

6. Se editeaza fisirul php.ini dupa cum urmeaza: ¡ se schimba extension_dir cu c:\php\extensions ¡ se schimba intrarea doc_root in c:\apache\htdocs ¡ se sterge marcajul ";" din fata liniei ";extension=php_mysql.dll"

7. se adauga in fisierul c:\apache\conf\httpd.conf urmatoarele linii: ¡ LoadModule php5_module c:/php/php5apache.dll ¡ AddModule mod_php5.c ¡ AddType application/x-httpd-php .php

8. In final se porneste (re-porneste) serverul Apache.

B. Instalarea suportului PHP pentru Linux.

1. Se aduce ultima variata de la adresa http://www.php.net/downloads.php (Ex. PHP-5.0.x.tar.gz ), x fiind numarul celei mai recente versiuni

2. Se dezarhiveaza distributia in directorul /usr/local/php-5.0.x cu ajutorul

ABD

57

comenzii gunzip -c php-5.0.x.tar.gzip | tar xvf -. 3. Se schimba directorul prin cd /usr/local/php-5.0.x. 4. Se executa comanda de confisurare: ./configure --with-xml --with-

apache=../apache_1.3.x --with-curl=/usr/local/curl --with-pspell=/usr/local/pspell.

5. Se compileaza cu ajutorul comenzii make. 6. Se instaleaza prin comnada make install. 7. Se copiaza fisierul de initializare in directorul lib prin cp

php.ini.dist /usr/local/lib/php.ini. 8. Se adauga in fisierul /usr/local/apache/conf/httpd.conf urmatoarele

linii: AddType application/x-httpd-php .php AddType application/x-httpd-php-source .phps

9. In final se testeaza intsalarea pe serverul Apache prin comanda /usr/local/apache/bin/apachectl configtest si se lanseaza serverul prin /usr/local/apache/bin/apachectl start.

Cap 1.3. Testarea instalarii modulului de PHP

Se va crea un fisiser text c:\apache\htdocs\phptest.php (sau, pentru Linux /usr/local/apache/htdocs/phptest.php)continand liniile:

<HTML> <H2> Acesta este un fisier de test PHP </H2> <P> <HR> <? phpinfo() ?> <P> <HR> </HTML>

Dupa salvare se va lansa navigatorul preferat (Microsoft Internet Explorer sau Netscape Navigator se se va incarca pagina: http://localhost/phptest.php. Efectul ar trebui sa fie o pagina in care apar informatii despre versiunea PHP intalata.

Cap 1.4. Instalarea mySQL.

A. Instalarea serverului mySQL sub Windows.


1. Download fisier mysql-4.0xx-win.zip de la adresa http://www.mysql.com/downloads. De preferabil se va aduce versiunea 52 (xx=52) sau mai noua, dar in varianta Stable Release . Diferenta intre subversiuni consta doar in mici cosmetizari si inlaturare de erori. O solutie mai rapida consta in aducerea unei copii din Romania, de ex. de la adresa

ABD

58

ftp://ftp.roedu.net/pub/mirrors/ftp.mysql.com/Downloads/MySQL-4.0/mysql-4.0.21-win.zip.

2. Dezarhivare fisier mysql-4.0.21-win.zip intr-un director temporar (ex c:\temp).

3. Se va rula programul setup.exe din directorul de dezarhivare. Directorul de instalare va fi ales C:\mysql.

4. Crearea fisierului de configurare se va face prin copierea fisierului my-example.cnf din directorul de instalare in radacina discului C sub numele c:\my.cnf .

5. Pentru rulare in Winodws 95/98 se va lansa unul din serverele: ¡ mysqld - cu suport de depanare si alocare automata de memorie ¡ mysqld-opt - serverul optimizat pentru sisteme cu procesoare

Pentium 6. Serverul se va rula din Command Prompt (MS-DOS Prompt) (meniul

Start/Programs/MS-DOS Prompt) tastand: c:\mysql\bin\mysqld sau c:\mysql\bin\mysqld-opt Eventualele mesaje de eroare vor fi gasite in fisierul c:\mysql\mysql.err. Pentru oprirea serverului se va tasta: c:\mysql\bin\mysqladmin -u root shutdown Sub Winodws NT/2000/XP-Pro se va instala serverul ca si serviciu (va fi disponibil automat chiar si dupa repornirea sistemului) tastand comanda: c:\mysql\bin\mysqld-nt -install. Pentru activarea serverului se va tasta in linia de comanda (Command Prompt): NET START mysql respectiv, pentru oprire: NET STOP mysql.

7. Pentru a testa serverul se vor executa comanda: c:\mysql\bin\mysqlshow care va produce ca rezultat afisarea bazelor de date disponibile pe server

B. Instalarea serverului mySQL sub Linux.


1. Download fisier mysql-4.0xx.tar.gz de la adresa http://www.mysql.com/downloads. De preferabil se va aduce versiunea 21 (xx=21) sau mai noua, dar in varianta Stable Release . Diferenta intre subversiuni consta doar in mici cosmetizari si inlaturare de erori.

2. Dezarhivare fisier mysql-4.0xx.tar.gz intr-un director temporar (ex /tmp/download) prin comanda gunzip -c mysql-3-4.0xx.tar.gz | tar xvf -.

3. Se schimba directorul prin comanda cd mysql-4.0xx. 4. Se configureaza prin ./configure --prefix=/usr/local/mysql. 5. Se compileaza prin make. 6. Se instaleaza prin make install. 7. Se instaleaza baza de date sistem (mysql) prin scripts/mysql_install_db. 8. Se seteaza parola de administrator prin cd /usr/local/bin/mysql,

./safe_mysqld & si ./mysqladmin -u root password 'parola'. 9. Se testeaza instalarea prin rularea comenzii bin/mysqlshow -p.

Cap 1.5. Informatii aditionale

ABD

59

Desi editarea paginilor php se poate face in principiu cu orice editor de text (ex. Notepad) se recomanda folosirea unui editor specializat, care ofera cel putin colorarea bazata pe sintaxa si un sistem de ajutor (help) cu informatii despre functiile php. Un astfel de editor este Arisesoft Winsyntax v 2.0 si se poate obtine gratuit de la adresa http://www.winsyntax.com/.


ABD

60

Cap. 12 PHP - Tipuri de date. Variabile.

2.1.1. Inserarea codului PHP intr-o pagina HTML. Taguri PHP 2.1.2. Generarea dinamica de continut HTML 2.1.3. Tipuri de date. Conversii de tip 2.1.4. Identificatori. Constante 2.1.5. Variabile utilizator. Variabile referinta. Domeniu de valabilitate 2.1.6. Accesarea variabilelor din form-uri HTML

Cap 2.1.1. Inserarea codului PHP intr-o pagina HTML. Taguri PHP

Scripturile PHP sunt destinate generarii dinamice de continut in paginile de Web. De aici rezulta faptul ca un astfel de script trebuie inclus intr-o pagina HTML. In acest scop pot fi folosite mai multe tipuri de tag-uri HTML dupa cum urmeaza:

l stilul "scurt":

<? echo "<H1>Text generat dinamic din PHP</H1?>"; ?>

Avantajul acestui stil este simplitatea. De aici rezulta o visteza mai mare de scriere a codului.

l stilul XML:

<?php echo "<H1>Text generat dinamic din PHP</H1?>"; ?>

Acest stil este compatibil cu documente conforme cu standardul XML (Extensible Markup Language). Datorita raspandirii in continua crestere a acestui standard in continuare se va prefera acest stil.

l stilul SCRIPT:

<SCRIPT LANGUAGE='php'> echo "<H1>Text generat dinamic din PHP</H1?>"; </SCRIPT>

Acest stil este destinat celor obisnuiti cu scrierea de cod JavaScript sau VBScript. Este util daca se foloseste un editor HTML care are probleme cu alte stiluri de tag-uri.

l stilul ASP:

<% echo "<H1>Text generat dinamic din PHP</H1?>"; %>

ABD

61

Acest stil este similar cu cel folosit la ASP (Active Server Pages). Este util daca se foloseste un editor HTML care genereaza cod ASP.

Texul care apare intre tagul de inceput si cel de incheiere (indiferent de stil) va fi interpretat ca script PHP. Textul care apare in afara acestor taguri va fi tratat ca si cod HTML obisnuit.

Cap 2.1.2. Generarea dinamica de continut HTML

Codul PHP nu va fi vizibil in sursa trimisa de serverul Web catre navigatorul clientului. Acest cod va fi interpretat de catre modulul PHP din server si doar textul generat de acest script va fi trimis mai departe de catre server.

La scrierea codului, instructiunile PHP din script vor fi terminate printr-un separator punct si virgula ';' asemanator celor din limbajul C, C++ sau Java. Omiterea acestul separator va genera o eroare de sintaxa.

Interpretorul de PHP va ingnora in schimb spatiile dintre instructiuni sau dintre elementele unei instructiuni. Spre exemplu, secventele:

<?php echo "Hello"; echo "world !"; ?>

si

<?php echo "Hello"; echo "world !" ;?>

vor genera acelasi rezultat.

Pentru claritatea codului se obisnuieste sa se adauge comentarii in care sa se explice rolul liniilor respective. Interpretorul de PHP va ignora textul din comentarii, el avand doar rolul de a ajuta programatorul in dezvoltarea codului respectiv. Comentariile pot si adaugate in trei moduri:

l stilul C: Comentariul se poate intinde pe mai multe linii si este cuprins intre semnele '/*' si '*/'. El se poate insera chiar si in mijlocul unei expresii dar nu poate fi imbricat in alt comentariu.

l stilul C++: Comentariul se intinde pe o singura linie, de la aparitia semnului '//' pana la sfarsitul liniei curente.

l stilul Shell: Comentariul se intinde pe o singura linie, de la aparitia semnului '#' pana la sfarsitul liniei curente.

Pentru a exemplifica generarea dinamica de continut se va utiliza functia date() pentru a afisa data si ora la care a fost interpretat scriptul pe server:

ABD

62

Cap 2.1.3. Tipuri de date. Conversii de tip

Limbajul PHP suporta urmatoarele tipuri de date:

l Integer - utilizat pentru numere intregi l Double - utilizat pentru numere reale l String - utilizat pentru siruri de caractere l Array - utilizat pentru a stoca date multile de acelasi tip l Object - utilizat pentru a retine obiecte - instante ale claselor

In plus, PHP suporta si tipurile pdfdoc respectiv pdfinfo pentru a asigura suport pentru PDF (standardul Portable Document Format).

PHP este un limbaj slab tipizat. In limbajele puternic tipizate, o variabila poate retine un singur tip de date pe toata durata sa de viata, tip asignat la declararea acelei variabile. In PHP varibilele nu trebuie declarate explicit (ele sunt considerate ca fiind declarate implicit la prima lor utilizare in cod), iar tipul de date asignat este determinat de valoarea retinuta in acel moment. Urmatoarele linii de cod sunt corecte in PHP (numele variabilelor PHP sunt prefixate de semnul $):

$var1 = 1; $var1 = "sirul 1";

Tipul datelor extrase din variabile poate fi schimbat fortat (casting sau conversie de tip) in expresiile unde acestea intervin. Acest lucru se face prin

Ex. 1

Creati fisierul a2121.php cu urmatorul continut:

<HTML> <HEAD> <TITLE>Activitate 1.</TITLE> </HEAD> <BODY> <H2>Exemplu de generare dinamica de cod.</H1><P> Linia urmatoare este generata de PHP:<P> <?php echo "Data curenta pe server: "; echo date("H:i, jS F"); // se obtine data si ora curenta cu ajutorul functiei date() echo "<BR>"; ?> </BODY> </HTML>

Incarcati fisirul direct in navigator (prin File/Open) si apoi copiati fisierul in directorul htdocs al serverului de Web si incarcati adresa http://localhost/a2121.php

ABD

63

precizarea noului tip intre paranteze rotunde in fata variabilei respective:

$var1 = 1; $var2 = (double)$var1 + 3.52; Conversia de tip nu afecteaza tipul real al varibilei.

Cap 2.1.4. Identificatori. Constante

Identificatorii sunt cuvinte care denota entitati intr-un program. Exemple de identificatori sunt: numele de variabile, de functii sau de clase. In PHP identificatorii trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

l Identificatorii pot fi de orice lungime si pot fi formati din litere, cifre, liniuta de subliniere sau semnul dolar.

l Identificatorii nu pot incepe cu o cifra. l Identificatorii sunt de tip "case sensitive" (tin cont de litere mici-mari).

Spre exemplu, $numepers este diferit de $numePers. Singurii identificatori care nu respecta aceasta regula sunt cei care denota nume de functii PHP predefinite.

PHP permite folosirea a doua tipuri de constante.

Constantele de tip valoare sunt precizate direct in expresii dependent de tipul lor:

l constantele intregi: 0, 100, -1320 l constantele de tip double: 0.00, 3.1523, -4.5 l constantele de tip sir de caractere: "sir1", 'sir2', 'sir cu "gilimele"! ', "sir cu

'apostrof'! "

Constantele cu nume se aseamana cu varibilele, dar valoarea lor nu poate fi schimbata de-a lungul programului. Pentru a face codul scris mai lizibil se obisnuieste ca numele varibilelor sa fie scrise in intregime cu litere mari. O diferenta notabila fata de variabile este aceia ca numele acestora nu sunt precedate de semnul $. Declararea cosntantelor se face cu ajutorul cuvantului cheie define.

... define("PI",3.14); $unUnghi = PI; $altUnghi = 2*PI;

Cap 2.1.5. Variabile utilizator. Variabile referinta. Domeniu de valabilitate

Variabilele sunt locatii de memorie desemnate printr-un identificator care incepe

ABD

64

cu semnul $. Ele permit memorarea valorilor de diverse tipuri. Tipul unei variabile PHP poate fi modifcat in momentul cand i se asigneaza o valoare. Declararea variabilelor utilizator nu trebuie facuta explicit. O variabila se considera declarata implicit prima data cand este folosita.

Pentru a asigna o valoare unei variabile se va folosi operatorul = sub forma $variabila = expresie. Daca $variabila nu exista ea va fi creata in prealabil apoi i se va asigna valoarea expresiei.

Varibilele referinta permit schimbarea numelui unei variabile in mod dinamic. Acest lucru se face prin utilizarea valorii unei varibile pe post de nume de variabila. Indirectarea se realizeaza prin utilizarea marcajului dolar '$' in fata numelui variabilei referinta, ca si in exemplul urmator:

$var1 = 5; $var2 = "var1"; echo "Valoarea din var1 este "; echo $var1; echo " sau "; echo $$var2;

In acest exemplu notatia $$var2 a fost folosita pentru a desemna valoarea retinuta de varibila $var1.

Prin domeniul de valabilitate a unei variabile se intelege locurile in care o variabila poate fi folosita (este vizibila) dupa ce a fost creata. Domeniile definite de PHP sunt urmatoarele:

l Global - varibilele globale, definite in afara functiilor sunt vizibile in tot fisierul curent, mai putin in interiorul functiilor.

l Locale unei functii - variabilele create in functii sunt vizibile doar in interiorul acestora.

l Globale in interiorul unei functii - acest tip de varibile sunt folosite pentru a accesa variabilele globale cu acelasi nume.

Cap 2.1.6. Accesarea variabilelor din form-uri HTML

Principalul mecanism de colectare a datelor de la utilizatori prin intermediul unui site Web il reprezinta formularele HTML (HTML forms). Din acest motiv, limbajul PHP pune accent pe facilitarea accesului la aceste date.

Un formular HTML cuprinde campuri in care utilizatorul (cel care acceseaza pagina) poate introduce date. Pentru procesarea acestor date formularul defineste o actiune numita submit (trimitere), care corespunde de obicei apasarii unui buton cu acelasi titlu. Rezultatul acestei actiuni este accesarea unei alte pagini (pagina tinta - target) care va primi automat valorile completate in campurile formularului si le va prelucra. In cadrul subiectului

ABD

65

prezentat, paginile tinta ale formularelor vor fi fisiere PHP, paginile cuprinzand formularele putand fi fisiere PHP sau HTML.

Mai multe informatii despre formulare HTML se pot obtine la adresa http://www.w3.org/MarkUp/.

In PHP datele dintr-un formular HTML pot fi accesate prin doua metode.

Prima metoda, mai simpla dar mai inceata si mai nesigura, consta in folosirea varibilelor inregistrate global. In acest fel numele campurilor dintr-un formular HTML devin automat varibile PHP, cu valori setate corespunzator, in pagina tinta a formularului. Transmiterea se face asemanator cu transmiterea parametrilor spre functii. Pentru a putea folosi aceasta metoda trebuie ca fisierul de configurare php.ini sa aiba setarea register_globals pe valoarea "On".

A doua metoda presupune obtinerea valorilor din doua tablouri create automat si denumite $_POST, respectiv $_GET corespunzator metodei de trimitere din formular spre server (post sau get). Indicele de acces in tablou va fi chiar numele campului dorit din formular.

In scripturile profesionale, unde viteza si securitatea sunt determinante, a doua metoda este de preferat.

Creati fisierul a2161.html cu urmatorul continut:

<HTML> <HEAD> <TITLE>Activitate 2 (form)</TITLE> </HEAD> <BODY> <FORM name="primulForm" method="post" action="a2162.php"> <P>Date personale <P>Nume <INPUT type="text" name="numePers" size="36" maxlength="36"><BR> Prenume <INPUT type="text" name="prenumePers" size="36" maxlength="36"><BR> Mijlocul de transport preferat <SELECT name="transport"> <OPTION>Masina</OPTION> <OPTION>Trenul</OPTION> <OPTION>Avionul</OPTION> <OPTION>Vaporul</OPTION> </SELECT> <P> <INPUT type="submit" name="trimit" value="Submit"> <INPUT type="reset" name="sterg" value="Reset"> </FORM> </BODY> </HTML>

ABD

66


Ex. 2


<HTML> <HEAD> <TITLE>Activitate 2 (procesare)</TITLE> </HEAD> <BODY> <H1>Prelucrare date din formularul a261.html</H1> <HR> <?php $numePers = $_POST["numePers"]; $prenumePers = $_POST["prenumePers"]; $transport = $_POST["transport"]; echo "Nume persoana: ".$numePers."<BR>"; echo "Prenume persoana: ".$prenumePers."<BR>"; echo "Mijloc de transport preferat: ".$transport."<BR>"; $nume=$numePers." ".$prenumePers; echo $nume." prefera sa calatoreasca cu ".$transport."."."<BR>"; ?> <HR> </BODY> </HTML>

Copiati fisierele in directorul htdocs al serverului de Web si incarcati adresa http://localhost/a2161.html. Completati formularul si apasati apoi butonul Submit.

ABD

67

Cap. 13 PHP - Operatori si expresii

2.2.1. Operatori 2.2.1.1. Operatori aritmetici 2.2.1.2. Operatori pe siruri de caractere 2.2.1.3. Operatori de asignare 2.2.1.4. Operatori de referire 2.2.1.5. Operatori de comparare 2.2.1.6. Operatori logici 2.2.1.7. Operatori pe biti 2.2.1.8. Operatori aditionali 2.2.2. Expresii

Cap 2.2.1. Operatori

Operatorii sunt simboluri care pot fi utilizate pentru a efectua operatii asupra unor varibile si constante de diverse tipuri. Entitatile asupra carora se aplica un operator se numesc operanzi. Un operator poate avea unul, doi sau chiar trei operanzi. Majoritatea operatorilor sunt binari (au doi operanzi). In general operatorii sunt clasificati functie de tipul datelor asupra carora actioneaza.

Cap 2.2.1.1. Operatori aritmetici

Operatorii aritmetici provin din matematica si actioneaza asupra datelor de tip numeric.

Acestia sunt:

Operatorul % (modulo) are ca si rezultat restul impartirii numerelor transmise.

Operatorii de incrementare/decrementare sunt operatori unari care au ca

Operator Denumire Exemplu + adunare $a + $b- scadere $a - $b* inmultire $a * $b/ impartire $a / $b% modulo $a % $b++ incrementare - post $a++++ incrementare - pre ++$a-- decrementare - post $a---- decrementare - pre --$a

ABD

68

rezultat cresterea/descresterea cu o unitate a varibilei operand asupra careia se aplica. Operatorii post se aplica dupa ce valoarea este evaluata in expresia din care face parte iar operatorii pre se aplica inainte de evaluarea expresiei. Ex:

$a = 5; $b = $a++; // b = 5, a = 6 $c = ++$a; // c = 7, a = 7 $d = 4 + --$a; // d = 10, a = 6 $e = 4 + --$c; // e = 11, c = 6

Daca operatorii aritmetici se aplica asupra unor valori de tip string, PHP va incerca conversia acestora in numere. Daca conversia nu reuseste, sirurile sunt convertite la valoarea 0.

Cap 2.2.1.2. Operatori pe siruri de caractere

In PHP exista un singur operator pe siruri de caractere, restul operatiilor fiind efectuate prin intermediul unor functii din biblioteca standard a limbajului. Acest operator este operatorul de concatenare - punct '.'.

$s1 = "Sirul 1"; $s2 = "Sirul 2";

Ex. 1


<HTML> <HEAD> <TITLE>Activitate 2.2.1.1.</TITLE> </HEAD> <BODY> <H2>Operatori aritmetici.</H1><P> <?php $a = 3; $b = 11; $c = 4.7; echo "a = "; echo $a; echo "<BR>"; echo " b = "; echo $b; echo "<BR>"; echo " c = "; echo $c; echo "<BR>"; echo "a - b = "; echo $a - $b; echo "<BR>"; echo "a * c = "; echo $a * $c; echo "<BR>"; echo "b % a = "; echo $b % $a; echo "<BR>"; echo "b % c = "; echo $b % $c; echo "<BR>"; echo "b + --a= "; echo $b + --$a; echo "<BR>"; echo "a / 0 = "; echo $a / 0; echo "<BR>"; ?> </BODY> </HTML>

Copiati fisierul in directorul htdocs al serverului de Web si incarcati adresa http://localhost/a2211.php

ABD

69

$s3 = $s1."-".$s2; // s3 = "Sirul 1-Sirul 2"

Cap 2.2.1.3. Operatori de asignare

Operatorii de asignare permit atribuirea de valori varibilelor. Cel mai simplu operator este operatorul '='. El are doi operanzi: o variabila in partea stanga si o expresie in partea dreapta. Valoarea expresiei este evaluata apoi atribuita variabilei din partea stanga si, in final, returnata de operator. Deoarece = nu este o intructiune PHP ci un operator, el poate intra in expresii complexe de genul:

$a = $b = 4 + ($c = 3); // a = 7, b = 7, c=3

In plus fata de operatorul de asignare simplu, PHP pune la dispozitia programatorilor si operatori de asignare combinati:

Cap 2.2.1.4. Operatori de referire

Varsiunea PHP 4 a introdus un nou operator si anume operatorul de referire '&'. El este un operator unar, avand ca operand o variabila si permite legarea unui nume de variabila de zona de memorie a varaibilei operand. Spre exemplu se considera secventa:

$a = 3; $b = $a; // a = 3, b = 3 $b = 5; // a = 3, b = 5

In urma acestei secvente vor exista doua variabile independente $a si $b. Modificarea ulterioara a valorii lui $b nu afecteaza valoarea retinuta de $a. Daca, in schimb, consideram secventa:

$a = 3; $b = &$a; // a = 3, b = 3 $b = 5; // a = 5, b = 5

Se va observa ca $b nu este o varibila independenta ci este un nou nume pentru variabila $a (ambele vor indica spre aceiasi zona de memorie). Orice modificare a valorii lui $b va afecta in aceiasi masura si valoarea lui $a.

Cap 2.2.1.5. Operatori de comparare

Operator Utilizare Echivalent cu += $a += $b $a = $a + $b-= $a -= $b $a = $a - $b*= $a *= $b $a = $a * $b/= $a /= $b $a = $a / $b

%= $a %= $b $a = $a % $b.= $s1 .= $s2 $s1 = $s1 . $s2

ABD

70

Operatorii de comparare sunt operatori binari care au ca si scop compararea valorilor operanzilor. Rezultatul acestor operatori este unul logic, avand valoarea true (adevarat) sau flase (fals).

Acestia sunt:

Daca operanzii nu sunt de acelasi tip se va incerca conversia operanzilor pentru a deveni compatibili si apoi se va face comparatia. In cazul operatorului test de identitate '===' operanzii nu sunt considerati egali daca nu au acelasi tip.

Cap 2.2.1.6. Operatori logici

Operatorii logici sunt utilizati pentru a combina valori logici in expresii.

Acestia sunt:

Cap 2.2.1.7. Operatori pe biti

Operatorii pe biti ajuta la prelucrarea numerelor intregi considerate ca siruri de biti.

Acestia sunt:

Operator Denumire Exemplu == egalitate $a == $b=== test de identitate $a === $b!= inegalitate $a != $b<> inegalitate $a <> $b< mai mic $a < $b> mai mare $a > $b

<= mai mic egal $a <= $b>= mai mare egal $a >= $b

Operator Denumire Rezultat ! negare !$a neaga valoarea logica a lui $a

&& si logic $a && $b intoarce adevarat doar daca ambele valori $a si $b sunt adevarate and si logic $a and $b intoarce adevarat doar daca ambele valori $a si $b sunt adevarate

|| sau logic $a || $b intoarce adevarat daca cel putin una dintre valorile lui $a sau $b este adevarata

or sau logic $a or $b intoarce adevarat daca cel putin una dintre valorile lui $a sau $b este adevarata

xor sau exclusiv $a xor $b intoarce adevarat daca $a si $b au valori logice diferite

Operator Denumire Rezultat

ABD

71

Cap 2.2.1.8. Operatori aditionali

Operatorii prezentati in acest subcapitol sunt: operatorul conditional, operatorul de suprimare a erorilor si operatorul de executie.

Operatorul conditional are sintaxa:

conditie ? valoare_adevarata : valoare_falsa

Operatorul evalueaza mai intai expresia logica din conditie. Daca conditia este adevarata va intoarce expresia valoare_adevarata iar in caz contrar valoare_falsa.

Exemplu: echo ($varsta < 18) ? "adolescent" : "matur";

Operatorul de suprimare a erorilor '@' are sintaxa:

@(expresie)

El are rolul de a suprima erorile si avertismentele generate de expresia operand.

Exemplu:

$a = ($b / 0); // genereaza avertisment de impartire la zero $a = @($b / 0 ); // nu genereaza avertisment

In cel de al doilea caz, valoarea lui $a va fi setata pe valoare vida ( convertita la 0 ca intreg).

Operatorul de executie poate fi folosit pentru a executa o comnada pe interpretorul de comenzi al serverului.

El consta in doua apostroafe inverse '̀ 'intre care este plasata comanda de executat. Exemplu `ls -al`.

Operatorul de executie actioneaza doar daca optiunea safe_mode din php.ini este dezactivata (Off). In general acest operator nu se foloseste datorita breselor de securitate pe care le deschide pe server.

~ negare pe biti ~$a inverseaza valorilor tuturor bitilor lui $a& si pe biti $a &$b doar biti pe 1 in $a si $b simultan sunt setati pe 1 in rezultat| sau pe biti $a | $b biti pe 1 in $a sau $b sunt setati pe 1 in rezultat

^ sau exclusiv pe biti

$a ^ $b bitii setati in $a sau $b dar nu in ambele sunt setati pe 1 in rezultat

<< deplasare stanga $a << $b deplaseaza bitii din $a la stanga cu $b pozitii>> deplasare dreapta $a >>$b deplaseaza bitii din $a la dreapta cu $b pozitii

ABD

72

Cap 2.2.2. Expresii

O definitie simpla a expresiilor PHP este urmatoarea: "expresie = orice are o valoare". Cea mai mare parte a unui program PHP consta in expresii. Expresiile combina operanzi si operatori de diverse tipuri: constante, variabile sau nume de functii.

La evaluarea expresiilor operatorii se vor aplica intr-o ordine prestabilita, data de "precedenta" lor. Tabelul urmator prezinta operatorii in ordinea inversa a precedenteiv lor (in fata sunt cei mai putin prioritari).

O atentie deosebita trebuie acordata sirurilor de caractere intre ghilimele " ". La evaluarea expresiei in care acestea apar, toate numele de variabile care apar in interiorul lor sunt inlocuite cu valorile corespunzatoare. Exemplu:

$nume = "Vasile"; $sir1 = "Domnul $nume are masina rosie!"; $sir2 = 'Domnul $nume are masina rosie!'; echo $sir1; // afiseaza Domnul Vasile are masina rosie! echo $sir2; // afiseaza Domnul $nume are masina rosie!

Precedenta Asociativitate Operator1 stanga , 2 stanga or 3 stanga xor 4 stanga and 5 stanga = += -= *= /= .= %= 6 stanga ? : 7 stanga || 8 stanga && 9 stanga | 10 stanga ^ 11 stanga & 12 - == != === 13 - < > <= >= 14 stanga << >> 15 stanga + - . 16 stanga * / % 17 dreapta ! ~ ++ -- @ 18 dreapta [] 19 - new 20 - ( )

ABD

73


Ex. 2


<HTML> <HEAD> <TITLE>Activitate 2.2.2.1.</TITLE> </HEAD> <BODY> <H2>Operatori si expresii.</H1><P> <?php $nume = "Ionescu"; $prenume = "Vasile"; $varsta = 38; $salar = 1500; $prop1 = "Domnul $prenume $nume are $varsta ani."."<BR>"; echo $prop1; $prop2 = "Domnul ".$nume." are salar ".(($salar<1000)?"mic":"mare")."!<BR>"; echo $prop2; $salarNou = &$salar; // salarNou indica spre salar $procentMarire = 26; // procentul cu care se mareste salarul $salarNou += $salarNou*($procentMarire / 100); $prop3 = " Salarul sau dupa marire este de $salar $."; // salar si salar nou indica spre aceiasi valoare echo $prop3; ?> </BODY> </HTML>


ABD

74

Cap. 14 PHP - Structuri conditionale si repetitive

3.1.1. Instructiuni conditionale 3.1.1.1. Instructiunea if 3.1.1.2. Instructiunea switch 3.1.2. Instructiuni repetitive 3.1.2.1. Instructiunea while 3.1.2.2. Instructiunea do while 3.1.2.3. Instructiunea for 3.1.2.4. Tablouri PHP. Instructiunea foreach 3.1.3. Instructiuni de control pentru repetitii

Cap 3.1.1. Instructiuni conditionale

Instructiunile conditionale permit executia conditionata a secventelor de program. In lipsa unor astfel de instructiuni ar fi practic imposil de implementat o mare parte dintre problemele din luma reala.

Cap 3.1.1.1. Instructiunea if

Instructiunea if permite luarea de decizii privind executia unei alte instructiuni sau a unui bloc de instructiuni inclus intre acolade ('{' si '}').

Cea mai simpla sintaxa a instructiunii if este:

if (expr) instructiune

Expresia expr este o expresie (conditie) logica ce se evalueaza la true sau false. Daca evaluarea conditiei are ca rezultat o valoare adevarata se va executa instructiunea specificata, daca nu, instructiunea va fi ignorata si se va trece mai departe.

Exemplu:

if ($nota < 5) echo 'Examenul trebuie repetat!';

Daca expresia conditionala nu este una logica, se va face o conversie automata la o valoare logica. Valorile numerice 0 sau 0.0, sirurile vide (""), tablourile fara nici un element sau variabilele neinitializate vor fi evaluate la fals, restul fiind evaluate la true.

Daca se doreste executia conditionala a mai mult de o instructiune se va utiliza costructia de bloc, ca in exemplul urmator:

ABD

75

if ($nota < 5) { echo 'Examenul trebuie repetat!'; $bursa = 0; }

In multe cazuri, pentru conditie neadevarata se doreste executia altei instructiuni sau a unu bloc de instructiuni. In acest caz se va folosi clauza optionala else. Exemplu:

if ($nota < 5) { echo 'Examenul trebuie repetat!'; $bursa = 0; } else { echo 'Felicitari pentru trecerea examenului!'; $bursa = 1000000; }

In unele situatii, la luarea unei decizii exista mai multe optiuni. In acest caz ar trebui testate mai multe conditii. Pentru aceasta, limbajul PHP pune la dispozitia programatorilor clauza elseif. In acest caz sintaxa instructiunii este:

if (expr1) instructiune1 elseif (expr2) instructiune2 ...

elseif (expr3) instructiune

Exemplu:

if ($nota < 5) { echo 'Insuficient'; $bursa = 0; } elseif ($nota<7) { echo 'Suficient'; $bursa = 500000; } elseif ($nota<9) { echo 'Bine'; $bursa = 1000000;

ABD

76

} else { echo 'Bine'; $bursa = 1500000; }

Cap 3.1.1.2. Instructiunea switch

Instructiunea switch este similara cu o serie de instructiuni if care testeaza mai multe valori posibile pentru o anumita expresie. Avantajul sau este o scriere mai concisa si mai simplu de inteles si depanat. Sintaxa acestei instructiuni este:

switch (expr) { case valoare_1: instructiune_1; break; case valoare_2: instructiune_2; break; ... case valoare_n: instructiune_n; break; defaut: instructiune_default; }

Dupa evaluarea expresiei, valoarea obtinuta este comparata cu valorile din clauzele case. Daca se intalneste o potrivire se va continua cu executia instructiunilor din clauzele case urmatoare, pana la intalnirea instructiunii break. Consecinta este ca, daca instructiunile dintr-o clauza case nu se termina cu break, se va continua executia cu instructiunile clazei urmatoare. Acest lucru se poate utiliza pentru a executa o secventa de instructiuni comuna pentru mai multe valori, ca si in exemplu urmator:

switch ($nota) { case 1: case 2: case 3: case 4: echo ' nu are bursa!'; break; case 5: case 6: echo ' bursa este 500000.'; break; case 7: echo ' bursa este 700000.'; break; case 8: case 9: echo ' bursa este 1000000.'; break;

ABD

77

case 10: echo ' bursa este 1500000.'; break; defaut: echo 'nota nu este corecta!'; }

Cap 3.1.2. Instructiuni repetitive

Instructiunile repetitive permit implementarea algoritmilor care necesita repetarea unei secvente de calcul.

Cap 3.1.2.1. Instructiunea while

Instructiunea while se foloseste pentru a implementa o bucla repetitiva cu test initial. Ea permite executia unei instructiuni sau a unui bloc de instructiuni inclus intre acolade ('{' si '}') si are sintaxa:

while (expr) instructiune

Expresia expr este o expresie (conditie) logica ce se evalueaza inainte de fiecare repetitie. Daca rezultatul evaluarii conditiei este adevarat, se va executa instructiunea specificata apoi secventa se va relua. Daca rezultatul evaluarii este fals, instructiunea va fi ignorata si se va trece la intructiunea de dupa while.

Exemplu:

$i = 1; while ($i< 5) echo 'Numarul '.$i++."<BR>";

In cazul in care conditia este neadevarata de la inceput, instructiunea din bucla nu se va executa de loc.

Creati fisierul a3121.php pentru a genera o tabela de conversie valutara.

<HTML> <HEAD> <TITLE>Activitate 3.1.2.1.</TITLE> </HEAD> <BODY> <H2>Tabela de conversie dolari/lei.</H1><P> <?php $curs= 33000; $n = 50;

ABD

78

Cap 3.1.2.2. Instructiunea do-while

Instructiunea do-while este asemanatoare cu instructiunea while dar se foloseste pentru a implementa o bucla repetitiva cu test final. Ca si while, ea permite executia unei instructiuni sau a unui bloc de instructiuni inclus intre acolade ('{' si '}') si are sintaxa:

do instructiune while (expr);

Expresia expr este o expresie (conditie) logica ce se evalueaza dupa fiecare repetitie. Daca, dupa executarea instructiunii conditia este adevarata se va relua secventa de la inceput. In cazul in care conditia devine falsa, repetitia se va incheia si se va trece la intructiunea de dupa do-while.

Exemplu:

echo "Se genereaza un sir de numere aleatoare in intervalul 0-100.<BR>"; echo "Generarea se opereste la primului numar mai mare de 90 sau cand s-au depasit 20 de numere.<BR>"; $i = 1; do { $n = rand(0,100); echo 'Numarul '.$i++." = ".$n."<BR>"; } while ($n<=90 and $i<21);

In cazul buclei do-while, instructiunea din bucla se va executa cel putin o data

Ex. 1

echo "<TABLE border=1>"; while ($n<=5000) { echo "<TR>"; // se creeaza o noua linie in tabel echo "<TD>"; // se creeaza coloana pentru valoarea in lei echo number_format($n)." $ </TD>"; // se completeaza valoarea in lei echo "<TD>"; // se creeaza coloana pentru valoarea in dolari echo number_format($n*$curs)." lei </TD> </TR>"; // se completeaza valoarea in dolari $n+=50; // se vor tabela valorile din 50 in 50 de dolari } echo "</TABLE>"; ?> </BODY> </HTML>


ABD

79

chiar si in cazul in care conditia nu este adevarata de la inceput.

Cap 3.1.2.3. Instructiunea for

Instructiunea for este inspirata din limbajul C. Ca si while, ea permite executia unei instructiuni sau a unui bloc de instructiuni inclus intre acolade ('{' si '}') si are sintaxa:

for (expr1; expr2; expr3) instructiune

Prima expresie (expr1) este numita expresie de initializare si se executa o singura data, neconditionat, la inceputul ciclului. De obicei aceasta expresie contine atribuiri. Expr2 este o conditie logica ce se evalueaza la inceputul fiecarei iteratii. Pentru conditie adevarata se va executa instructiunea din bucla, daca este falsa, repetitia se va incheia si se va trece la intructiunea de dupa for. Expr3 se numeste expresie de iterare si se evalueaza la sfarsitul fiecarei repetari. Ea are rolul de a asigura trecerea la pasul urmator (incrementarea contoarelor, citirea datelor urmatoare etc.).

Oricare dintre cele trei expresii pot fi vide. Daca expr3 este vida PHP o va considera adevarata si va cicla la infinit. In acest caz trebuie asigurata o iesire fortata din bucla utilizand una dintre instructiunile de control pentru repetitii (vezi capitolul 3.1.3).

Exemplu de folosire a instruciunii for:

echo "Tabloul factorialelor primelor 10 numere naturale.<BR>"; echo "Definitia factorialului unui numar n este n!=1*2*3*...*n.<BR>"; echo "<TABLE border=1>"; for ($n = 1, $factorial = 1; $n <= 10; $n++) { echo "<TR> <TD>"; echo $n; echo "</TD> <TD>"; $factorial *= $n; echo $factorial; echo "</TD> </TR>"; }

Cap 3.1.2.4. Tablouri PHP. Instructiunea foreach

Un tablou este un tip de date ce poate retine un set de valori. In PHP tabloul va asocia fiecarei intrari o cheie prin care aceasta poate fi regasita. Cheile pot fi numerice (in acest caz indicii creati implicit vor fi 0,1,2 ...) sau pot fi siruri de caractere (caz in care tabloul se numeste asociativ). Valorile retinute pot avea orice tip dar sunt de acelasi fel pentru un tablou dat.

O variabila de tip tablou poate fi creata prin constructorul array().

ABD

80

Sintaxa pentru crearea unui tablou indexat numeric este:

$tablou = array (el0, el1, ... el_n);

Exemplu:

$culori= array ("alb", "albastru", "verde", "rosu", "galben");

Accesul la elementele tabloului se face prin indecsi numerici (cu semnificatia de numere de ordine in tablou). Spre exemplu $culori[0] are valoarea "alb", $culori[4] are valoarea "galben" etc.

In PHP dimensiunea unui tablou este variabila. Pentru a adauga un nou element se va atribui pur si simplu variabilei cu urmatorul indice o anumita valoare. Spre exemplu $culori[5]="negru" va adauga un nou element ("negru") la sfarsitul tabloului $culori.

Numarul curent de elemente ale unui tablou se poate afla in orice moment cu ajutorul functiei count($tablou).

Tablourile asociative sunt tablouri in care valorilor continute le sunt asociate chei prin care acestea pot fi regasite. Sintaxa pentru crearea unui astfel de tablou este:

$tablou = array( "cheie1" => el1, "cheie2" => el2, ... "cheie_n" => el_n);

Exemplu:

$pret = array ("paine alba" => 7000, "ou" => 3000, "zahar" => 24000);

Accesul la un element se face prin cheia asociata. Spre exemplu $pret["paine alba"] are valoarea 7000. Si in acest caz tabloul poate si extins dinamic prin adaugarea unui nou element a carei cheie nu exista in tablou. Spre exemplu $pret["miere 500g"] = 30000 va adauga elementul 30000 cu cheia "miere 500g" la tabloul $pret, acesta avand acum patru elemente.

Ambele tipuri de tablouri retin intern o referinta (pointer) catre elementul curent de prelucrat. Acest lucru permite scrierea secventelor pentru parcurgerea si prelucrarea elementelor lor.

Instructiunea foreach este asemanatoare cu instructiunea for dar este destinata exclusiv parcurgerii de tablouri, in special a celor asociative. Sintaxa acestei instructiuni are doua forme alternative:

foreach (tablou as valoare_element_curent) instructiune foreach (tablou as cheie => valoare_element_curent) instructiune

Prima forma permite extragerea tuturor valorilor din tablou si prelucrarea lor

ABD

81

individual, pe cand cea de a doua forma permite si extargerea si prelucrarea cheilor asociate.

Ex. 2

Creati fisierul a3124.php pentru a genera o tabela de conversie valutara.

<HTML> <HEAD> <TITLE>Activitate 3.1.2.4.</TITLE> </HEAD> <BODY> <H2>Parcurgerea tablourilor.</H1> <P> <?php $culori= array ("alb", "albastru", "verde", "rosu", "galben"); $pret = array ("paine alba" => 7000, "ou" => 3000, "zahar" => 24000); echo "<P>Tablou indexat numeric, extragere valori.<BR>"; echo "<UL>"; foreach ($culori as $culoare) echo "<LI>".$culoare."</LI>"; echo "</UL>"; echo "<P>Tablou indexat numeric, extragere valori si indecsi.<BR>"; echo "<TABLE border=1>"; foreach ($culori as $indice => $culoare) { echo "<TR>"; // se creaza o noua linie in tabel echo "<TD>"; // se creaza coloana pentru valoarea indexului echo $indice; // se completeaza valoarea indexului echo "</TD> <TD>"; // se creaza coloana pentru culori echo $culoare; // se completeaza culoarea echo "</TD> </TR>"; // se inchide linia curenta } echo "</TABLE>"; echo "<HR>"; echo "<P>Tablou asociativ, extragere valori.<BR>"; echo "<UL>"; foreach ($pret as $pret_produs) echo "<LI>".$pret_produs."</LI>"; echo "</UL>"; echo "<P>Tablou asociativ, extragere valori si chei.<BR>"; echo "<TABLE border=1>"; foreach ($pret as $produs => $pret_produs) { echo "<TR>"; // se creaza o noua linie in tabel echo "<TD>"; // se creaza coloana pentru valoarea cheii (produsul) echo $produs; // se completeaza valoarea cheii

ABD

82

La prelucrarea tablourilor numerice se prefera folosirea iteratiei dupa index in genul:

echo "<UL>"; for ($i = 0; $i < count($culori); $i++) echo "<LI>".$culori[$i]."</LI>"; echo "</UL>";

Cap 3.1.3. Instructiuni de control pentru repetitii

In multe situatii, pentru simplificarea implementarii este necesar sa se iasa fortat dintr-o iteratie. In acest scop limbajul PHP include trei instructiuni speciale: continue, break si return.

Instructiunea break permite intreruperea fortata a buclei curente. Ea poate fi folosita cu instructiunile for, foreach, while, do..while sau switch. Exemplu - se vor genera 20 de numere aleatoare in intervalul [0-50] si se va imparti numarul 1000 la numerele generate. Generarea se va opri fortat daca se genereaza 0:

for ($i=1; $i <= 20; $i++) { $a = rand(0,50); if ($a == 0) { echo "S-a generat 0.<BR> "; break; } echo "Pasul $i: 1000 / $a = ".(1000/$a)."<BR>"; } echo "Generare terminata!";

Instructiunea continue permite terminarea fortata a iteratiei curente si trecerea la urmatoarea iteratie. Ea poate fi folosita cu instructiunile for, foreach,

echo "</TD> <TD>"; // se creaza coloana pentru pret echo $pret_produs; // se completeaza pretul echo "</TD> </TR>"; // se inchide linia curenta } echo "</TABLE>"; ?> </HR> </BODY> </HTML>


ABD

83

while sau do..while. Exemplu - se considera exemplul anterior, dar daca se genereaza numarul 0 nu se va executa impartirea si se va trece la generarea urmatorului numar:

for ($i=1; $i <= 20; $i++) { $a = rand(0,50); if ($a == 0) { echo "S-a generat 0.<BR> "; continue; } echo "Pasul $i: 1000 / $a = ".(1000/$a)."<BR>"; } echo "Generare terminata !";

Instructiunea return permite terminarea fortata a functiei sau programului curent. Ea poate fi folosita in instructiunile for, foreach, while sau do..while unde, prin terminarea scriptului, termina in mod evident si bucla curenta. Daca se doreste generarea unui mesaj in pagina inainte de incheierea scriptului, in loc de return se pot folosi functiile exit(mesaj) sau die(mesaj) - die fiind un alias al functiei exit. Exemplu - in exemplul anterior, la generarea lui 0 se termina fortat pagina:

for ($i=1; $i <= 20; $i++) { $a = rand(0,50); if ($a == 0) { echo "Eroare: S-a generat 0."; return; } /* alternativ se poate folosi secventa if ($a == 0) die("Eroare: S-a generat 0."); */ echo "Pasul $i: 1000 / $a = ".(1000/$a)."<BR>"; } echo "Generare terminata !";


ABD

84

Cap. 15 PHP - Functii. Formulare. Sesiuni.

3.2.1. Functii 3.2.1.1. Functii de biblioteca 3.2.1.2. Functii utilizator 3.2.1.3. Transmiterea parametrilor 3.2.1.4. Functii recursive 3.2.2. Reutilizarea codului 3.2.2.1. Instructiunea require 3.2.2.2. Instructiunea include 3.2.3. Cotrolul sesiunilor 3.2.4. Utilizare formulare si sesiuni pentru controlul utilizatorilor

Cap 3.2.1. Functii

Functiile sunt utilizate pentru a grupa instructiunile care executa un anumit algoritm. Ele permit refolosirea codului ori de cate ori este nevoie de acel algoritm intr-un program.

O functie este un modul de cod care ofera o interfata de apel, rezolva un anumit algoritm si optional, returneaza o valoare.

Cap 3.2.1.1. Functii de biblioteca

Functiile de biblioteca reprezinta portiuni de cod gata scrise care pot fi reutilizate ca atare de catre toti programatorii care folosesc acel limbaj. Aceste functii rezolva cele mai comune probleme legate de scopul in care a fost dezvoltat limbajul. In cazul PHP, scopul este acela de a crea cotinut Web dinamic, ca atare majoritatea functiilor de biblioteca se refera la prelucrarea de texte, lucrul cu protocoalele Internet si comunicarea cu servere de baze de date.

Cele mai simple functii sunt cele care nu necesita parametrii de apel (valori de prelucrat) si nu intorc nici o valoare. Apelul unei astfel de functii se face folosind sintaxa:

nume_functie();

Numele functie identifica unic codul care va fi apelat in acel loc. Spre deosebire de variabile, numele functiilor nu sunt "case-sensitive" deci pot fi scrise cu orice combinatii de litere mari/mici (ex: Nume_functie sau Nume_FUNCTIE etc.)

Un exemplu in acest sens este functia phpinfo() care ofera (genereaza in pagina) informatii referitoare la versiunea de PHP instalata in sistem si la serverul de Web pe care aceasta ruleaza.

ABD

85

In cele mai multe dintre cazuri, functiile au ca si scop prelucrarea unor date de intrare transmise sub forma unor paramerii (variabile) de apel. Acesti parametrii se specifica intr-o lista de expresii despartite prin virgula in momentul apelului:

nume_functie( parametrul1, parametrul2, ... parametrul_n);

Un exemplu in acest sens este functia asort(tablou). Aceasta functie primeste ca si argument un tablou asociativ unidimensional si il ordoneaza dupa valoarea elementelor sale.

$masini = array ( "Dacia" => "Supernova", "Bmw" => "316i", "Renault" => "Clio", "Audi" => "A2"); asort($masini); foreach($masini as $marca => $masina) echo $masina." (".$marca.")<BR>";

Unele functii au ca si scop calcularea unei valori. Aceasta valoare este apoi returnata prin numele functiei. Apelul acestor functii poate fi facut in interiorul expresiilor.

$var1 = functie_oarecare( lista_paramertri1 ); $var2 = 30 * ( 2 + functie_numerica( lista_parametrii2 ) ); $var3 = "text:".functie_caracter( lista_parametrii3);

Un astfel de exemplu este functia number_format(numar) care are ca scop formatarea un numar cu virgule pe pozitia miilor, milioanelor etc.

$sir1 = "Salarul net: ".number_format($salar);

Cap 3.2.1.2. Functii utilizator

Chiar daca acopera o mare clasa de algoritmi, functiile de biblioteca sunt limitate ca numar. Deoarece clasa algoritmilor necesari rezolvarii problemelor reale este infinita, in foarte multe situatii este necesar sa se defineasca functii specifice acelei aplicatii, numite in continuare functii utilizator.

Declararea unei functii care nu necesita parametrii de apel se face in felul urmator:

function nume_functie() { // secventa de instructiuni }

Spre deosebire de functiile de biblioteca, functiile utilizator sunt disponibile doar in fisierul unde sunt declarate.

Numele unei functii utilizator trebuie sa fie cat mai scurt dar, in acelasi timp, sa dea indicatii precise asupra scopului acelei functii (algoritmului implementat). In

ABD

86

plus, un nume de functie poate contine numai litere, cifre sau liniuta de subliniere; numele nu poate incepe cu o cifra si nu poate fi identic cu cel al unei functii de biblioteca.

Cap 3.2.1.3. Transmiterea parametrilor

Parametrii permit transmiterea datelor catre functii. Un parametru se va comporta in interiorul functiei ca si o variabila locala acesteia. Parametrii pot avea orice tip scalar sau tablou.

Parametrii se specifica prin nume la declararea functiei. Exemplul urmator declara o functie care preia un tablou ca si parametru si il afiseaza intr-o lista in pagina curenta.

function afis_tablou( $tablou, $numeTablou) { echo "Continut tablou $numeTablou <BR>"; echo "<UL>"; foreach ( $tablou as $indice => $element ) echo "<LI> $indice - $element </LI>"; echo "</UL>"; } // apel functie $dataNPers = array( "Ionescu" => 1962, "Popescu" => 1967, "Vasilescu" => 1978); afis_tablou("anul nasterii", $dataNPers);

In anumite situatii functiile pot avea parametrii optionali - cu valori implicite (predefinite). Acest lucru ajuta la scrierea unor functii care sunt usor de apelat pentru cei care nu cunosc semnificatia tuturor parametrilor, dar in acelasi timp permit specialistilor sa personalizeze algoritmul implementat de functie. Parmetrii optionali se pot specifica doar la sfarsitul listei de parametrii. Dupa un parametru optional nu mai poate urma un parametru neoptional. La declararea unui parametru optional valoarea implicita a acestuia poate fi doar o constanta. Urmatorul exemplu exemplifica folosirea paramtrilor optionali.

function afiseaza_titlu( $titlu, $marime = "H1", $culoare = "#000000") { echo "<$marime> <FONT color=\"$culoare\">".$titlu."</FONT></$marime><P>"; } afiseaza_titlu("Titlu cu valori implicite!"); afiseaza_titlu("Titlu cu marimea H2!","H2"); afiseaza_titlu("Titlu cu marimea H3 si culoare roz!","H3","#FF00FF");

O problema importanta legata de transmiterea parametrilor o reprezinta felul in care aceasta are loc: prin referinta sau prin valoare.

Implicit toti parametrii sunt parametrii transmisi prin valoare. La tansmiterea unui astfel de parametru, in momentul apelului se va crea o copie a

ABD

87

parametrului transmis, copie ce va contine valoarea de apel. Orice modificare asupra parametrului efectuata in interiorul functiei nu va fi vizibila in exteriorul acesteia. Exemplul urmator scoate in evidenta tocmai acest lucru:

function schimba( $a, $b ) { echo "Apel schimba cu a=$a si b=$b. <BR>"; $c = $b; $b = $a; $a = $c; } $x = 1; $y = 3; echo "Inainte de apel: x=$x si y = $y. <BR>"; schimba( $x, $y); echo "Dupa apel: x=$x si y = $y. <BR>";

Pentru a propaga modificarile parametrilor realizate in interiorul functiei trebuie schimbata metoda de transmitere a lor. Transmiterea parametrilor ptin referinta presupune crearea unei referinte (alias) a parametrului transmis. In felul acesta nu se mai realizeaza o copie a parametrului ci, dinpotriva, la parametrii transmisi prin referinta numele parametrului din functie (numit parametru formal) va referi aceiasi zona de memorie ca si cea a parametrului transmis.

Transmiterea parametrilor prin referinta se specifica prin plasarea semnului '&' in inaintea acestor parametrii, la declararea functie. La apel, parametrilor transmisi prin referinta le pot corespunde doar nume de variabile nu si expresii sau constante.

function schimba( &$a, &$b ) { echo "Apel schimba cu a=$a si b=$b. <BR>"; $c = $b; $b = $a; $a = $c; } $x = 1; $y = 3; echo "Inainte de apel: x=$x si y = $y. <BR>"; schimba( $x, $y); echo "Dupa apel: x=$x si y = $y. <BR>";

Cap 3.2.1.4. Functii recursive

Limbajul PHP ofera suport complet pentru functii recursive. O functie recursiva este o functie care se apeleaza pe ia insasi direct sau indirect, prin intermediul altor functii.

Utilitatea functiilor recursive iese in evidenta mai ales la implementarea algoritmilor care prin natura lor sunt recursivi. Exemple de astfel de algoritmi

ABD

88

sunt calculul seriilor matematice recursive sau navigarea prin structuri de date dinamice gen liste inlantuite sau arbori.

La aplicatiile Web utilitatea functiilor recursive este mai restransa. Totusi, o serie de algoritmi repetitivi de prelucrare a textelor sau de prelucrarea a tablourilor asociative pot profita de aceasta tehnica.

In general insa trebuie retinut ca un algoritm implementat printr-o functie recursiva este de obicei mai incet si consuma mai multa memorie decat acelasi algoritm implementat iterativ.

In exemplul urmator se prezinta o functie recursiva pentru afisarea inversa a unui sir de caractere:

function afis_inversat($sir) { if (strlen($sir)>0) afis_inversat(substr($sir, 1)); // apelul recursiv al functiei echo substr($sir, 0, 1); }

$mesaj = "Iarna este ger!"; afis_inversat($mesaj);

La scrierea unor functii recursive trebuie acordata o mare atentie iesirii din recursivitate. Apelul recursiv din interiorul functiei va fi executat intotdeauna conditionat.

Cap 3.2.2. Reutilizarea codului

Un scop important al ingineriei software este acela a reutilizarii codului in locul scrierii de cod nou. Acest lucru duce de obicei la reducerea costurilor, reducerea erorilor si cresterea standardizarii programelor produse. In mod ideal un proiect nou se creaza prin combinarea componentelor reutilizabile in locul scrierii altora noi, timpul de dezvoltare fiind redus drastic.

In continuare vor fi analizate cele mai importante trei deziderate obtinute prin reutilizarea codului: costul dezvoltarii, stabilitatea si consistenta produsului.

Costul. De-a lungul duratei de viata a unui produs software s-a observat ca o foarte mare parte din timpul de dezvoltare il reprezinta timpul alocat mentinerii, modificarii, testarii si documentarii. In mod surprinzator, timpul cerut pentru scrierea initiala a programului are de obicei ponderea cea mai putin semnificativa. Din acest punct de vedere, cu cat numarul de linii de cod care trebuiesc intretinute este mai mic, cu atat scade si costul general al produsului. Scaderea numarului de linii scrise se poate obtine prin reutilizarea celor existente.

Stabilitatea . Stabilitatea produsului se defineste in raport invers proportional

ABD

89

cu numarul de erori existente intr-un produs. Aceasta se poate obtine in general printr-o faza de testare corect dimensionata. Este evident faptul ca o portiune de cod "matura", care a fost deja testata inclusiv de catre beneficiari, este de preferat unei secvente noi, care poate include o serie de erori dificil de detectat.

Consistenta. La dezvoltarea unei linii de produse software un aspect important il constituie consistenta interfetei cu utilizatorul si a comportamentului aplicatiilor respective. Reutilizarea codului existent duce automat la asigurarea consitentei cu celelalte produse care folosesc acelasi cod.

Limbajul PHP pune la dispozitia programatorilor doua instructiuni foarte utile raportat la reutilizarea codului: require si include.

Cap 3.2.2.1. Instructiunea require

Instructiunea require permite includerea unui fisier extern in interiorul unui fisier script. Ea functioneaza asemanator clauzei #include din limbajele C si C++. Sintaxa de apel este:

require ( "nume_fisier_reutilizat.php" );

Desi extensia fisierului care se include nu este obligatorie, prin conventie ea este fie .php fie .inc. Din motive de securitate se prefera totusi extensia standard .php, in acest fel fiind eliminat riscul de a dezvalui codul php la o incarcare directa in browser a acestui fisier (fara extensia .php el nu este interpretat).

In momentul interpretarii scriptului, apelul instructiunii require va fi inlocuit de continutul fisierului transmis ca si parametru si apoi acesta va fi interpretat.

Acest lucru este ilustart de urmatorul exemplu:

// fisierul "reutilizabil.php" <? echo "<H2> Acesta este cod reutilizabil. </H2>"; ?>

//fisierul "principal.php" <? echo "<H1> Acesta este fisierul principal. </H1><P>"; require ( "reutilizabil.php" ); echo "<P>Linie din fisierul principal."; ?>

La executiea fisierului principal.php, codul executat va fi:

<? echo "<H1> Acesta este fisierul principal. </H1><P>"; echo "<H2> Acesta este cod reutilizabil. </H2>"; echo "<P>Linie din fisierul principal.";

ABD

90

?>

Se poate observa necesitatea introducerii codului intre taguri php. In absenta acestor taguri, codul este interpretat ca si text (codificat HTML) si afisat ca atare la iesire.

Includerea codului prin require poate fi folosita si la scrierea unor biblioteci de functii care sa fie inclusa in alte fisire sau poate fi folosita la crearea unui aspect standardizat pentru un set de pagini (o macheta - "page template").

Cap 3.2.2.2. Instructiunea include

Instructiunea include este asemanatoare cu require. O deosebire importanta se refera insa la modul in care se face includerea si interpretarea codului din fisierul inclus.

Instructiunea require este inlocuita cu fisierul referit la incarcarea paginii, indiferent daca executia codului va ajunge sau nu la aceasta instructiune.

Instructiunea include va fi inlocuita doar in momentul in care executia a ajuns in acel punct. Din acest punct de vedere se prefera folosirea acestei instructiuni, ea generand o incarcare mai mica pe server.

In varianta:

if (conditie) { require ("fis1.php"); } else { require("fis2.php"); }

se vor expanda intai ambele ramuri ale instructiunii if, prin inlocuirea instructiunilor require.

Spre deosevire de cazul anterior, daca se va folosi include:

if (conditie) { include ("fis1.php"); } else { include("fis2.php"); }

se va expanda doar ramura care se va executa efectiv.

ABD

91

O alta deosebire importanta consta din faptul ca instructiunea include poate returna o valoare in programul apelant, valoare care poate fi testata sau folosita de acesta.

// fisierul generezPI.php <?php echo "fisierul genereaza numarul PI<BR>"; return 3.14; ?>

// fisier folosestePI.php <?php echo "fisierul care foloseste numarul PI<BR>"; $PI = include( "genereazaPI.php" ); echo "<B>PI</B> = ".$PI; ?>

Cap 3.2.3. Controlul sesiunilor

Dupa cum se stie, protocolul HTTP este un protocol lipsit de informatii de stare. Acest lucru se traduce prin faptul ca acest protocol nu are nici un mecanism propriu prin care sa trasmita datele intre doua tranzactii. La cererea succesiva a doua pagini de catre un utilizator catre un server de Web, nu exista nici o posibilitate de transmitere spre cea de a doua pagina faptul ca este vorba de catre acelasi utilizator.

Ideea de la care pleaca controlul sesiunilor este tocmai acela de a permite urmarirea actiunilor unui utilizator pe parcursul unei sesiuni de accese catre respectivul server de Web.

Acest lucru permite implementarea unui mecanism de tip "logging in" pentru un utilizator, si, implicit, posibilitatea de a limita accesul la anumite pagini cu informatii confidentiale, respectiv de a pezenta continutul paginilor personalizat dupa preferintele utilizatorului respectiv.

Sesiunile PHP sunt gestionate prin intermediul unui numar unic (session ID) generat aleator pe baza unui algoritm criptografic. Acest numar este generat de catre PHP si mentinut de catre clientul de Web care a acceseaza pagini pe tot parcursul sesiunii de lucru.

Numarul de sesiune (session ID) permite inregistrarea variabilelor de sesiune stocate pe server. Aceste variabile sunt apoi vizibile in toate paginile acelei sesiuni.

Pasii care se fac la utilizarea unei sesiuni sunt urmatorii:

l crearea unei sesiuni l inregistrarea variabilelor sesiune l utilizarea variabilelor sesiune pentru controlul accesului sau personalizarea

ABD

92

paginii l stergerea variabilelor sesiune si distrugerea sesiunii

Inainte de a utiliza o sesiune aceasta trebuie creata. Cel mai simplu mod de a porni o sesiune este acela de a apela functia session_start(). Apelul acestei functii creeaza automat un numar de sesiune si permite apoi utilizarea variabilelor de sesiune. Aceasta functie trebuie apelata inainte de antetul "<HTML>". O alta metoda, mai putin recomandata, este metoda creari implicite a unei sesiuni in momentul in care se inregistreaza fortat o variabila de sesiune.

Functia session_start va fi apelata la inceputul tuturor paginilor care compun sesiunea curenta.

Pentru a folosi valori transmise intre pagini diferite se vor folosi variabile sesiune. Variabilele sesiune se inregistraza ca atare prin apelul functiei session_register(nume_variabila). De exemplu:

$varSesiune1 = 10; session_register( "varSesiune1");

Trebuie remarcat ca numele variabilei se transmite functiei ca si un sir de caractere, fara a include si semnul $. Variabila va ramane vizibila pana cand este stearsa sau pana cand sesiunea curenta se incheie. Daca se doreste, se pot inregistra mai multe variabile printr-un singur apel de session_register prin sintaxa:

session_register( "v1", "v2" ...);

Pentru a utiliza variabilele sesiune in alte pagini din aceeasi sesiune exista doua metode, asemanator cu accesul la datele unui formular. Daca optiunea register_globals din php.ini este setata pe On, in toate paginile sesiunii variabila va fi accesibila direct prin nume. Daca optiunea este Off se poate apela variabila prin intermediul tabloului asociativ $HTTP_SESSION_VARS. De exemplu:

$n = 4 * $HTTP_SESSION_VARS["varSesiune1"];

Pentru a testa intr-o pagina daca o variabila a fost sau nu inregitrata in sesiunea curenta se va folosi functia session_is_registered("numeVariabila"). Aceasta functie intoarce o valoare logica care poate fi ulterior testata.

Daca se doreste la un moment dat stergerea unei variabile sesiune se poate apela la functia session_unregister(numeVariabila).

Pentru a incheia sesiunea cureta si a sterge toate variabilele sesiune asociate se va apela functia session_destroy(). Aceasta functie nu primeste nici un parametru si va distruge sesiunea curenta impreuna cu toate informatiile asociate.

Observatie! Pentru a functiona corect mecanismul de control al

ABD

93

Cap 3.2.4. Utilizare formulare si sesiuni pentru controlul utilizatorilor

Pentru controlul utilizatorilor se poate folosi o pagina de intrare in care se citesc, intr-un formular HTML, date despre acesta (nume, parola etc.). Datele acestei pagini se inregistreaza ulterior ca si variabile sesiune, iar inforamtiile obtinute se folosesc pentru personalizarea paginilor ulterioare sau pentru controlul accesului la diverse pagini sau resurse. Exemplul urmator prezinta tocmai acest mecanism.

sesiunii trebuie ca in fisierul php.ini sa existe setarile:

session.save_path = c:/temp ;setare valabina pentru Windows (pt. Unix: session.save_path = /tmp) session.cache_limiter = private

Ex. 1

Creati fisierul a3231.html pentru a citirea numelui unui utilizator.

<HTML><HEAD><TITLE>Activitate 3.2.3.1.</TITLE></HEAD> <BODY> <H2>Start sesiune.</H1><P>

<FORM name="f1" method="post" action="a3232.php"> <B>Nume </B> <INPUT type="text" name="numePers" size="36" maxlength="36"><BR> <P> <INPUT type="submit" name="trimit" value="Submit"> <INPUT type="reset" name="sterg" value="Reset"> </FORM> </BODY></HTML> Creati fisierul a3232.php pentru startul sesiunii. <?php session_start(); ?> <HTML><HEAD><TITLE>Activitate 3.2.3.2.</TITLE></HEAD> <BODY>

<?php $utilizator = $_POST["numePers"]; echo "Bine ai venit $utilizator!<BR>"; session_register("utilizator"); echo "<P><A href="a3233.php">Pagina personalizata.</A> ?> </BODY>

ABD

94


</HTML> Creati fisierul a3233.php pentru pagina parsonalizata si sfarsitul sesiunii. <?php session_start(); ?> <HTML> < HEAD><TITLE>Activitate 3.2.3.3.</TITLE></HEAD> <BODY>

<?php echo "Aceasta este pagina personalizata pentru uilizatorul $utilizator!<BR>"; session_destroy(); ?> </BODY> </HTML>

Copiati fisierele in directorul htdocs al serverului de Web si incarcati adresa http://localhost/a3231.html

ABD

95

Cap. 16. Fisiere

4.1.1. Functii de biblioteca 4.1.1.1. Functii de prelucrare tablouri 4.1.1.2. Functii de prelucrare date calendaristice 4.1.1.3. Functii matematice 4.1.1.4. Functii de prelucrare siruri de caractere 4.1.2. Utilizare fisiere 4.1.2.1. Deschiderea si inchiderea unui fisier 4.1.2.2. Scrierea intr-un fisier 4.1.2.3. Citirea dintr-un fisier 4.1.2.4. Functii speciale pentru fisiere 4.1.3. Tema 4.a

Cap 4.1.1. Functii de biblioteca

Prin intermediul functiilor de biblioteca se asigura implementarea celor mai uzuale operatii in domeniile tinta pentru un anumit limbaj de programare. In felul acesta creste eficienta, robustetea si standardizarea programelor fara a fi nevoie sa se complice limbajul in sine. Avantajul acestei metode este scurtarea timpului de invatare a unui nou limbaj si cresterea eficientei compilatorul.

Limbajul PHP este livrat cu o serie de biblioteci de functii dedicate in special controlului generarii dinamice a continutului paginilor de Web. Deoarece numarul functiilor de biblioteca este impresionant, in continuare se vor studia doar cele mai uzuale. Pentru aplicatii specifice se poate recurge la documentatia oficiala de la adresa http://www.php.net/docs.php.

Cap 4.1.1.1. Functii de prelucrare tablouri

Aceste functii permit gestionarea tablourilor in diverse moduri. In general suporta tablouri uni sau multi-dimensionale. Biblioteca aceasta este instalata automat la instalarea PHP si nu necesita configurari ulterioare.

l array array_count_values ( array tablou);

Functia array_count_values creaza un tablou asociativ care va avea ca si chei valorile din tabloul primit ca si parametru si ca si valori frecventa de aparitie a acestora.

l array array_fill ( int index_start, int numar, tip_oarecare valoare);

Functia array_fill completeaza un tablou cu valoarea transmisa ca si parametru, incepand cu pozitia index_start pe un numar precizat de pozitii.

l bool array_key_exists ( tip_oarecare cheie_cautata, array tablou);

ABD

96

Functia array_key_exists testeaza daca o anumita cheie exista intr-un tablou asociativ.

l array array_keys ( array tablou );

Functia array_keys creaza un tablou completat cu cheile intalnite in tabloul transmis ca si parametru.

l array array_merge ( array tablou1, array tablou2 ...);

Functia array_merge creaza un tablou prin unirea tablourilor date ca si parametrii. Elementele din rezultat vor fi in ordinea aparitiei paramterilor (tablou2 se adauga la sfarsitul lui tablou1 etc.) Daca tablourile sunt asociative cu chei de tip sir de caractere, la intalnirea unei valori comune intre tablourile 1 si 2, valoarea corespunzatoare cheii din tablou1 va fi suprascrisa de valoarea corespunzatoare din tablou2.

l tip_oarecare array_search ( tip_oarecare valoare_cautata , array tablou, [bool strict]);

Functia array_search cauta valoarea transmisa in parametrul tablou. Daca valoarea este gasita se va returna cheia asociata (numerica sau sir de caractere). In caz contrar se va returna valoarea logica FALSE. Datorita faptului ca PHP interpreteaza valori precum 0 sau "" ca si FALSE, se recomanda testarea rezultatului cu ajutorul operatorului ===. Paramterul logic optional strict permite precizarea tipului cautarii. Daca este TRUE, valoarea gasita va trebuie sa se conformeze si tipului valorii cautate.

l void asort ( array tablou );

Functia asort creaza un tablou obtinut prin sortarea in ordine crescatoare a valorilor din tabloul original, mentinand corecta asocierea valorilor cu cheile corespondente. Pentru sortarea in ordine inversa se poate folosi arsort.

l void ksort ( array tablou );

Functia ksort creaza un tablou obtinut prin sortarea in ordine crescatoare a cheilor din tabloul original, mentinand corecta asocierea valorilor cu cheile corespondente. Pentru sortarea in ordine inversa se poate folosi krsort.

l int count ( array tablou );

Functia count returneaza numarul de elemente din tabloul transmis ca si parametru.

l bool print_r ( tip_oarecare variabila);

Functia print_r este folosita in special pentru depanare, pentru a afisa continutul unei variabile intr-un mod usor de citit si inteles pentru om. In cazul in care varibila este tablou, se va afisa in clar asocirea index=>valoare sau

ABD

97

cheie=>valoare. Daca se doresc parcurgeri multiple trebuie apelata functia reset(tablou) dupa fiecare apel al functiei print_r.

Cap 4.1.1.2. Functii de prelucrare date calendaristice

Aceste functii permit preluarea datelor calendaristice de pe serverul pe care scriptul ruleaza si formatarea lor pentru afisarea in pagina. Majoritatea functiilor prelucreaza valori de tip UNIX timestamp. Acestea sunt valori numerice reprezentand numarul de secunde scurse intre data curenta si 1 Ianuarie 1970, ora 00:00:00.

l array getdate ( [int timestamp] );

Activitate 1

Creati fisierul a4111.php referitor la functii de prelucrare tablouri.

<HTML> <HEAD><TITLE>Activitate 4.1.1.1.</TITLE></HEAD> <BODY>

<?php $preturiProduse = array( " paine" => 6000, "ou" => 3200, " mere" =>23000, "biscuiti" => 16000 ); echo "Tabloul original:<BR>"; print_r($preturiProduse); asort($preturiProduse); echo "<P><HR>Tabloul sortat prin <B>sort()</B>:<BR>"; print_r($preturiProduse); krsort($preturiProduse); echo "<P><HR>Tabloul sortat prin <B>krsort()</B>:<BR>"; print_r($preturiProduse); $preturiNoi = array ( "ou" => 3500, "lapte" => 11000) ; $preturiProduse = array_merge($preturiProduse, $preturiNoi); echo "<P><HR>Se adauga tabloul de preturi noi:<BR>"; print_r($preturiNoi); echo "<BR>Prin utilizarea <B>array_merge</B> a rezultat:<BR>"; print_r($preturiProduse); echo "<P><HR>Noul tablou are ".count($preturiProduse)." elemente. <BR>"; ?> </BODY> </HTML> Copiati fisierul in directorul htdocs al serverului de Web si incarcati adresa http://localhost/a4111.php

ABD

98

Functia getdate creaza un tablou asociativ continand informatii despre data specificata de parametrul optional UNIX timestamp sau, despre data curenta a serverului daca parametrul lipseste. Tabloul asociativ va avea urmatoarele chei: "seconds", "minutes", "hours", "mday" (ziua lunii in intervalul 1..31), "wday" (ziua din saptamana: 0 - duminica .. 6 - sambata), "mon" (luna in format 1 .. 12), "year" (anul pe 4 cifre), ydey (ziua din an: 1 .. 366), "weekday" (ziua saptamanii, text in engleza), "month" (luna, text in engleza).

l int strtotime ( string time );

Functia strtotime creaza o valoare UNIX timestamp dintr-un sir specificand o data in limba engleza conform specificatiilor GNU. Exemple de siruri time corecte: "now", "10 September 2002", "next Thursday", "last Monday". Functia returneaza valoarea -1 daca sirul introdus nu este corect.

l int time ( );

Functia time returneaza valoarea UNIX timestamp pentru data curenta.

l string date ( string format , [int timestamp] );

Functia date transforma o data din forma UNIX timestamp sau data curenta (daca parametrul lipseste) intr-un sir de caractere conform machetei format. Macheta este un sir de caractere care poate cuprinde urmatoarele caractere:

Caractere Semnificatie Caractere Semnificatiea 'am' sau 'pm' A 'AM' sau 'PM'

d ziua in luna (01..31) D ziua in saptamana pe 3 caractere 'Mon' .. 'Sun'

F luna, cuvant ('January' .. 'December') g ora, format 1..12

G ora, format 0..23 h ora pe 2 caractere, format 01..12

H ora pe doua caractere, format 00..23 i minute 00..59

j ziua in luna 1..31 l ziua din saptamana, ('Monday' .. 'Sunday')

m luna 01..12 M luna, text pe 3 caractere 'Jan' .. 'Dec'n luna 1..12 s secunde 00..59

Ssufixul in engleza pentru ziua lunii 'st', 'nd', 'rd', sau 'th'

t numarul de zile ale lunii curente 28..31

w ziua saptamanii 0(duminica)..6(sambata) Y anul pe 4 cifre

y anul pe doua cifre z ziua din an 0..365

ABD

99

Cap 4.1.1.3. Functii matematice

Aceste functii permit efectuarea de calcule matematice, de la cele foarte simple pana la cele complexe. Ele permit prelucrarea numerelor intregi (integer) sau fractionare (float). Daca se doreste prelucrarea unor numere de foarte mari dimensiuni se poate apela la biblioteca BCMath (Binary Calculator) care considera numere reprezentate sub forma de siruri de caractere.

Pe langa functii, biblioteca matematica standard defineste de asemenea o serie de constante foarte utile:

l tip_n abs ( tip_n numar );

Functia abs intoarce valoarea absoluta a numarului transmis (valoarea fara semn). Rezultatul pastreaza tipul intreg sau float al parametrului.

Activitate 2

Creati fisierul a4112.php referitor la functii de prelucrare date calendaristice.


<?php $acum = time(); echo "<P>Data curenta (Unix timestamp): ".$acum."<BR>"; echo "<P>Data curenta (<b>date('\R\u\l\a\\t \a\s\\t\a\z\i, d F Y \l\a \o\\r\a h:i:s A.'): ".date('\R\u\l\a\t \a\s\t\a\z\i, d F Y \l\a \o\r\a h:i:s A.', $acum)." <BR>"; echo "<P>Tabloul obtinut prin apelul getdate()<BR>"; $dataCrt = getdate(); print_r($dataCrt); ?> </BODY> </HTML> Copiati fisierul in directorul htdocs al serverului de Web si incarcati adresa http://localhost/a4112.php

Nume Valoare SemnificatieM_PI 3.14159265358979323846 numarul PIM_E 2.7182818284590452354 numarul eM_LOG2E 1.4426950408889634074 log in baza 2 din eM_LN2 0.69314718055994530942 ln(2)M_SQRT2 1.41421356237309504880 Radical din 2M_EULER 0.57721566490153286061 contanta lui Euler

ABD

100

l float ceil ( float numar );

Functia ceil rotunjeste in sus valoarea parametrului. Desi rezultatul este intreg, el este retunat tot sub forma de float.

l float floor ( float numar );

Functia floor rotunjeste in jos valoarea parametrului. Desi rezultatul este intreg, el este retunat tot sub forma de float.

l float round ( float numar );

Functia round rotunjeste valoarea parametrului. Desi rezultatul este intreg, el este retunat tot sub forma de float. Fractiile sub 0.5 sunt rotunjite in jos iar cele peste 0.5 (inclusiv) sunt rotunjite in sus.

l float cos ( float unghi ); l float sin ( float unghi ); l float tan ( float unghi );

Functiile cos, sin si tan calculeaza valoarea coresponedenta din unghiul dat in radiani.

l float deg2rad ( float unghi ); l float rad2deg ( float unghi );

Functiile deg2rad si rad2deg convertesc unghiurile din grade in radiani si invers.

l float exp ( float numar );

Functia exp calculaeza expresia: e la puterea numar.

l tip_n pow ( tip_n baza ,tip_n exponent );

Functia pow calculeaza expresia: baza la puterea exponent.

l float log ( float numar);

Functia log calculeaza logaritmul natural al numarului transmis ca si argument.

l tip_n max ( tip_n numar1, tip_n nuamar2, ...); l tip_n min ( tip_n numar1, tip_n nuamar2, ...);

Functiile max si min calculeaza valoarea maxima (minima) din sirul de valori transmise ca si parametru. Functiile pot primi oricati parametrii. Daca primul parametru este numeric, se va calcula valoarea maxima (minima) dintre valorile continute.

l int mt_rand ( [[int min,] int max] );

ABD

101

Functia mt_rand genereaza un numar aleator. Valoarea generata va fi in intervalul [0..mt_getrandmax()] daca min si max lipsesc, in intervalul [0..max] daca min lipseste, respectiv in intervalul [min..max] daca ambii parametrii sunt prezenti.

l float sqrt ( float numar );

Functia sqrt calculeaza radacina patrata din numarul transmis.

Cap 4.1.1.4. Functii de prelucrare siruri de caractere

Aceste functii permit efectuarea de prelucrari asupra valorilor de tip string. Ele au o importanta deosebita deoarece majoritatea operatiilor asupra paginilor de Web se refera la prelucrarea textelor.

l string chr ( int ascii );

Functia chr transforma un numar intre 0 si 255 intr-un sir continand caracterul corespunzator codului ASCII al acestuia.

l int ord ( string sir );

Functia ord returneaza un numar corespunzator codului ASCII al primului

Activitate 3

Creati fisierul a4113.php referitor la functii matematice.


<?php for($i=0; $i<6; $i++) $noteExamene[$i] = mt_rand( 4, 10 ); echo "<P>Sirul de note obtinute in sesiune<BR>"; print_r( $noteExamene ); echo "<P> Nota maxima obtinuta in sesiune:".max($noteExamene)." <BR>"; echo "<P>Suma notelor obtinute: "; for ($suma=$i=0; $i<count( $noteExamene); $i++) $suma += $noteExamene[$i]; echo $suma."<BR>"; echo "<P>Media notelor obtinute: ".($suma / count($noteExamene))."<BR>"; ?> </BODY> </HTML> Copiati fisierul in directorul htdocs al serverului de Web si incarcati adresa http://localhost/a4113.php

ABD

102

caracter din sirul transmis ca si parametru.

l array explode ( string separator, string sir );

Functia explode desparte sirul transmis ca si parametru intr-un tablou de subsiruri, considerandu-le despartite de caracterul transmis pe post de parametru (separator).

l string implode ( string lipici, array tablouSiruri );

Functia implode uneste sirurile continute in tablouSiruri. Intre fiecare siruri unite se interpune sirul lipici.

l string ltrim ( string sir ); l string rtrim ( string sir ); l string trim ( string sir );

Functiile ltrim, rtrim, trim elimina spatiile albe de la inceputul, sfarsitul respectiv din ambele capete ale sirului transmis ca si parametru. Sunt considerate ca si spatii albe caracterele spatiu, tab, linie noua si NULL.

l void printf ( string format, tip_oarecare valoare1 ... ); l string sprintf ( string format, tip_oarecare valoare1 ... );

Functiile printf si sprintf formateaza o serie de valori conform unei machete transmise prin parametrul format. Prima functie afiseaza sirul rezultat in pagina generata asemanator comenzii echo. Cea de a doua functie returneaza sirul fara sa il afiseze in pagina generata. Caracterele de control pentru macheta sunt prezentate in tabela urmatoare:

l string strstr ( string sirOriginal, string sirCautat ); l string stristr ( string sirOriginal, string sirCautat );

Functiile strstr si stristr cauta prima aparitie a sirului sirCautat in sirul sirOriginal. Daca sirul este gasit, ambele functii returneaza subsirul care incepe pe pozitia identificata si pana la sfarsitul sirului sirOriginal. Daca sirul nu este gasit, functiile retuneaza FALSE. Diferenta dintre cele doua functii rezida in maniera in care se face comparatia celor doua siruri: pentru strstr se face diferenta intre caractere mici / mari iar pentru stristr nu se face aceasta diferenta.

Caractere Semnificatie Caracter Semnificatie

%b intreg reprezentat binar %cargumentul este considerat ca intreg si transformat in caracterul ASCII corespunzatoare valorii sale

%d intreg cu semn reprezentat binar %u intreg fara semn reprezentat binar%f numar in virgula flotanta %o intreg reprezentat octal%s sir de caractere %X intreg reprezentat hexazecimal

ABD

103

l int strpos ( string sirOriginal, string sirCautat );

Functia strpos intoarce pozitia subsirului sirCautat in sirOriginal. Daca subsirul apare la inceputul sirului original, functia returneaza 0. Daca subsirul nu apare, functia returneaza FALSE (trebuie facut test de identitate strpos(...) === false).

l string substr ( string sir, int start, [int lungime] );

Functia substr extrage subsirul care incepe pe pozitia start si are lungima lungime din sirul transmis ca si parametru. Daca parametrul lungime lipseste, lungimea se considera pana la sfarsitul sirului original.

l int strlen ( string sir );

Functia strlen intoarce lungimea (numarul de caractere) a sirului transmis ca si parametru.

l string ucfirst ( string sir ); l string ucwords ( string sir );

Functiile ucfirst si ucwords transforma prima litera din primul cuvant, respectiv prima litera din toate cuvintele din sir, in litera mare.

l string strtolower ( string sir ); l string strtoupper ( string sir );

Functiile strtolower si strtoupper transforma toate literele din sir in litere mici, respectiv litere mari.

Activitate 4

Creati fisierul a4114.php referitor la functii de prelucrarea siruri de caractere.


<?php $sir = "alin dinu george ion laurentiu ovidiu serban"; $adresa = "[email protected]"; $sirCorect = ucwords ( $sir ); $tNume = explode ( " ", $sirCorect ); echo "<P> Sirul de nume: ".$sir."<BR>"; echo "<P> Sirul corectat prin ucword: ".$sirCorect."<BR>"; echo "<P> Tabloul rezultat prin expode:<BR>"; print_r ( $tNume ); $sirNou = implode ( ",", $tNume ); printf ( "<P> printf: Sirul '%s' are lungimea %d.<BR>", $sirNou, strlen( $sirNou )); $poz = strpos( $adresa, "@");

ABD

104

Cap 4.1.2. Utilizare fisiere

Majoritatea aplicatiilor necesita salvarea datelor intre executii. In general exista doua metode de a realiza acest lucru: utilizand fisiere respectiv utilizand baze de date. Prima metoda este folosita cand datele de retinut sunt putine sau total nestructurate (ex. text). Cea de a doua metoda se foloseste in cazul in care volumul de date este mare, datele putand fi descrise structurat.

Un fisier poate fi prelucrat ca fisier text (detine informatii sub forma de text ASCII organizat pe linii) sau ca fisier binar (infromatia este privita ca un sir de octeti).

In PHP fisierele sunt tratate prin functii asemanatoare limbajului C.

Pasii care trebuie parcursi pentru scrierea intr-un fisier sunt urmatorii:

1. Deschiderea fisierului. Daca nu exista se va crea unul nou. 2. Scrierea datelor care se doresc a fi pastrate. 3. Inchiderea fisierului.

Similar, pentru citirea dintr-un fisier:

1. Deschiderea fisierului. Daca nu exista se va genera eroare. 2. Citirea datelor necesare. 3. Inchiderea fisierului.

Cap 4.1.2.1. Deschiderea si inchiderea unui fisier

Pentru deschiderea unui fisier se va utiliza functia fopen(). In general, numele tuturor functiilor referitoare la fisiere incep cu litera 'f'.

if ( $poz === false ) echo "<P> Adresa de e-mail este incorecta!<BR>"; else { $user = substr ( $adresa, 0, $poz ); $server = substr ( $adresa, $poz+1); echo "<P> Adresa de mail ".$adresa." este corecta.<BR>"; echo "User = <B>".$user."</B> si server = <B>".$server."</B><BR>"; } ?> </BODY> </HTML> Copiati fisierul in directorul htdocs al serverului de Web si incarcati adresa http://localhost/a4114.php

ABD

105


int fopen( string numeFisier, int mod );

Functia returneaza un 'handler ' pentru fisierul deschis prin care programatorul poate interactiona cu fisierul.Daca nu se reuseste deschiderea fisierului, functia returneaza valoarea FALSE.

Numele fisierului este o cale prin care fisierul poate fi accesat. Exista trei situatii posibile:

l Serverul Web ruleaza sub Unix: calea catre fisier este data prin nume de directoare despartite prin '/', spre exemplu "/tmp/a1.dat";

l Serverul Web ruleaza sub Windows: calea catre fisier respecta conventia Windows, cu dublarea caracterului '\' (caracter de control PHP) in cale, spre exemplu "c:\\temp\\a1.dat";

l Adresa este a unei resurse de pe un server HTTP sau FTP: "http://server1.domeniu5.com/diretorulmeu/" sau "ftp://utilizator:[email protected]/pub/fisier4.txt";

Daca numele este simplu (nu cuprinde nici o cale) fisierul se considera in directorul unde se gaseste scriptul PHP.

Parametrul mod specifica modul in care se va prelucra fisierul. El este un sir format din urmatoarele caractere:

Pe langa caracterele precizate se mai poate adauga caracterul 'b' specificand accesul in mod binar la informatiile din fisier, ex. "wb". Implicit informatiile sunt privite ca fiind texte despartite prin caracterul linie noua '\n'.

Dupa folosirea unui fisier, acesta trebuie inchis. In acest scop se foloseste functia fclose. Sintaxa sa este:

bool fclose ( int fp );

Parametrul fp este un handler al unui fisier deschis prin functia fopen. Daca fclose nu poate inchide fisierul, functia returneaza valoarea FALSE.

mod efectr deschide strict in citire si pozitioneaza referinta la inceputul fisieruluir+ deschide in citire / scriere si pozitioneaza referinta la inceputul fisierului

w deschide doar in scriere si pozitioneaza referinta la inceput, trunchiind fisierul; daca fisierul nu exista va fi creat

w+ deschide doar in scriere /citire si pozitioneaza referinta la inceput, trunchiind fisierul; daca fisierul nu exista va fi creat

a deschide doar in scriere si pozitioneaza referinta la sfarsitul fisierului, permitand adaugarea; daca fisierul nu exista va fi creat

a+ deschide doar in scriere /citire si pozitioneaza referinta la sfarsitul fisierului, permitand adaugarea; daca fisierul nu exista va fi creat

ABD

106

Cap 4.1.2.2. Scrierea intr-un fisier

Scrierea intr-un fisier poate fi realizata apeland la una din cele doua functii: fwrite sau fputs.

Functia fwrite permite scrierea intr-un fisier text sau binar a unui sir de octeti transmisi prin intermediul unei variabile string. Observatie: doar sistemele bazate pe Windows vor face diferenta intre fisierele binare si cele text. Prototipul acestei functii este:

int fwrite ( int fp, string sir [, int numarOcteti] );

Daca se transmite si parametrul optional numarOcteti, se va scrie doar subsirul de aceasta lungime de la inceputul sirului transmis. Daca lungimea sirului este mai mica, parametrul optional va fi ignorat.

Functia returneaza numarul de octeti scrisi sau -1 daca scrirea s-a facut cu eroare.

Functia fputs (file put string) este identica cu functia fwrite atat ca si parametrii cat si ca actiune.

La scrierea unui sir intr-un fisier text se va face interpretarea caracterelor de control: '\n' - new line (linie noua), '\t' - tab (spatii de aliniere) etc. Prin intermediul acestor caractere se poate realiza formatarea textului in fisier astfel incat sa fie mai usor de citit direct sau de prelucrat apoi prin functii specifice.

Cap 4.1.2.3. Citirea dintr-un fisier

Citirea datelor din fisiere permite regasirea informatiilor salvate si prelucrarea lor ulterioara. Pentru citire, functiile utilizate sunt: fread, fgetc, fgets, readfile si file.

Functia fread are prototipul:

string fread ( int fp, int numarOcteti );

Functia citeste dintr-un fisier binar un numar de numarOcteti octeti si ii returneaza. Daca se intalneste sfarsit de fisier (eof) inainte de citirea octetilor specificati, sirul returnat va avea o lungime corespunzatoare datelor efectiv citite. Daca se doreste citirea intregului fisier se poate folosi apelul filesize($numeFisier) pe post de parametru numarOcteti.

Functia fgetc permite citirea caracter cu caracter din fisierul specificat. La intalnirea sfarsitului de fisier returneaza FALSE. Sintaxa de apel este:

string fgetc ( int fp );

Functia fgets permite citirea unei linii de text dintr-un fisier text. La intalnirea unei erori de citire returneaza FALSE. Sintaxa de apel este:

ABD

107

string fgets ( int fp, [int lungime]);

Linia citita va avea lungimea data de parametrul lungime daca nu se intalneste mai intai caracterul de linie noua '\n' sau sfarsitul de fisier (eof). Daca parametrul nu este specificat se va conisdera la valoarea implicita 1024 (1KO).

Exemplu de citire a tuturor liniilor dintr-un fisier folosind fgets:

$fd = fopen ("inputfile.txt", "r"); while (!feof ($fd)) { $sir = fgets($fd, 4096); echo $sir; } fclose ($fd);

Daca se doreste copierea pur si simplu a textului dintr-un fisier in pagina generata se poate folosi mai eficient functia readfile. Ea are prototipul:

int readfile ( string numeFisier );

Functia returneaza numarul de caractere citite corect sau FALSE daca a aparut o eroare. De remarcat faptul ca, spre deosebire de functiile anterioare, readfile primeste direct numele unui fiser si nu necesita deschiderea acestuia in prealabil cu ajutorul lui fopen.

Functia file este asemanatoare cu functia prezentata anterior dar, spre deosebire de readfile, nu copiaza continutul fisierului in pagina generata ci il plaseaza intr-un tablou. Fiecare intrare in tablou va contine cate o linie de text, linie incheiata cu caracterul '\n' (acesta apare in tablou). Sintaxa sa este:

array file ( string numeFisier );

Cap 4.1.2.4. Functii speciale pentru fisiere

Pe langa functiile prezentate exista o serie de alte functii menite a realiza operatii specifice cu fisiere. In continuare vor fi prezentate cele mai utile dintre acestea.

int copy ( string sursa, string destinatie );

Functia copy permite copierea fisierului specificat prin parametrul sursa in fisierul destinatie . Daca operatia reuseste functia returneaza TRUE, iar daca nu FALSE. Fisierele se specifica prin nume si nu trebuiesc deschise prin fopen in prealabil. In exemplul urmator se face o copie de siguranta a fisierului comenzi:

$fisier = "comenzi.dat"; if (!copy($fisier, $fisier.".bak")) echo "Nu s-a reusit crearea unei copii de siguranta pentru $fisier...<BR>");

int unlink ( string fisier );

ABD

108

Functia unlink sterge un fisier specificat prin numele sau. Daca stergerea reuseste returneaza TRUE, FALSE in caz contrar.

bool file_exists ( string fisier);

Functia file_exists permite testarea existentei unui fisier specificat prin numele sau. Testarea se face fara deschiderea fisierului.

int feof ( int fp );

Functia feof este utila in determinarea sfarsitului de fisier la parcurgerea iterativa a acestuia. Functia returneaza TRUE daca s-a ajuns la sfarsitul fisierului.

int filesize ( string fisier );

Functia filesize returneaza dimensiunea in octeti a unui fisier dat prin nume. In caz de eroare intoarce FALSE. Nu se poate afla dimensiunea unui fisier care nu este local (peste FTP sau HTTP).

int fseek ( int fp, int deplasament [, int deUnde] );

Functia fseek permite pozitionarea pe o anumita pozitie in fisier. Are sens doar daca informatia este structurata. Deplasamentul se specifica in octeti. Pozitia din care acesta se calculeaza este specificata de parametrul deUnde care poate avea valorile: SEEK_SET (fata de inceputul fisierului), SEEK_CUR (fata de pozitia curenta), SEEK_END (fata de sfarsitul fisierului). Daca parametrul deUnde nu este specificat se considera implicit SEEK_SET.

int flock ( int fp, int operatie);

Functia flock permite blocarea accesului la un anumit fisier dintr-un script PHP. Acest lucru este necesar pentru a nu permite ca doua procese sa acceseze simultan continutul unui fisier, in cazul in care cel putin unul dintre ele modifica fisierul. Tipul blocarii accesului se specifica prin parametrul operatie:

Exemplu de blocare la scriere:

$fp = fopen ( "comenzi.dat","w"); flock ( $fp, 2); // blocare de scriere

operatie efect

1 blocare de citire (reading lock). Fisierul poate fi accesat de altii pentru citire dar nu si pentru scriere.

2 blocare de scriere (writing lock). Fisierul nu mai poate fi accesat de nimeni altcineva.

3 Eliberare blocare (atat de citire cat si de scriere)

+4 prin adaugarea valorii 4 la valorile anterioare functia flock nu se va bloca in cazul in care nu a putut obtine accesul ci va returna imediat FALSE.

ABD

109

fwrite ( $fp, $comanda ); flock ( $fp, 3); // eliberare blocare fclose ( $fp);

Cap 4.1.3. Tema 4.a

A) Efectuati activitatile prezentate in acest capitol.

B) Pornind de la exemplul din Activitatea 5, scrieti un program reutilizabil (prin include) care sa defineasca o functie:

int incrementeazaContor( string numeSite );

Functia va incrementa contorul corespunzator site-ului transmis prin numeSite (un singur cuvant). Programul va apela procedura si va afisa apoi valoarea returnata. Toate contoarele vor fi retinute in acelasi fisier "contoare.dat". Acesta este un fisier text cu structura unui fisier .ini din Windows:

Activitate 5

Creati fisierul a4124.php pentru afisarea unui contor simplu de accese in pagina.

<HTML> <HEAD><TITLE>Activitate 4.1.2.4</TITLE></HEAD> <BODY>

<?php

@$fp = fopen ( "counter.dat", "r" ); if ( $fp === false ) $fp = fopen ( "counter.dat", "w" ); $n = fgets ( $fp ); $n = $n+1; fclose ( $fp ); $fp = fopen( "counter.dat", "w" ); fputs ( $fp, $n ); fclose ( $fp ); echo "accesul cu numarul ".$n; ?> </BODY> </HTML> Copiati fisierul in directorul htdocs al serverului de Web si incarcati adresa http://localhost/a4124.php. Reicarcati apoi de mai multe ori pagina prin apasarea butonului Refrech si observati rezultatul.

ABD

110

[site1] 12 [siteulMeu] 56 ... Fiecare site va avea o intrare cu numele sau intre paranteze drepte '[' si ']' pe o linie si cu valoarea contorului corespunzator pe linia urmatoare. Functia va incrementa doar contorul corespunzator numelui transmis. Daca functia incrementeazaContor nu gaseste o intrare corespunzatoare numelui transmis, va crea o astfel de intrare si o va initializa cu 1.

Scrieti apoi o pagina care foloseste acest program pentru a afisa un contor.

Raspunsul la aceasta tema va consta in numele celor doua fisiere si observatiile referitoare la problemele intampinate, fisierele urmand sa fie transmise prin e-mail la adresa [email protected].

<< Cuprins

©'2010 conf. ing. Dan Pescaru

ABD

111

Cap. 17 PHP si MySQL

4.2.1. MySQL. Limbajul SQL 4.2.1.1. Baze de date. Tabele 4.2.1.2. Utilizatori si privilegii 4.2.1.3. Adaugarea, modificarea si stergerea datelor 4.2.1.4. Interogari SELECT 4.2.2. Utilizarea unei baze de date mySQL in PHP 4.2.2.1. Conectarea la server 4.2.2.2. Adaugarea de informatii 4.2.2.3. Cautarea si afisarea rezultatelor 4.2.3. Tema 4.b

Cap 4.2.1. MySQL. Limbajul SQL

In acest capitol vor fi analizate pe scurt cateva caracteristici ale sistemului mySQL si se va face o recapitulare a principalelor instructiuni SQL pe care acesta le suporta.

MySQL este unul dintre cele mai populare sisteme de gestiune de baze de date (SGBD) in regim OpenSource. Producatorul sau se numeste MySQL AB si este o companie a carei principala activitate consta in oferirea de servicii legate de acest SGBD (sistem de gestiune a bazelor de date).

Printre caracteristicile care il recomanda se pot enumera:

l este un SGBD relational. Datele sunt organizate in tabele. Intre tabele sunt stabilite relatii si constrangeri de integritate. Pentru gestiunea datelor foloseste limbajul SQL (Structured Query Language) care este un standard in acest domeniu.

l este un sistem client-server. Serverul de baze de date este separat logic si deseori fizic (pe calculatoare diferite) de programele client care asigura interfata operatiilor cu baza de date. Serverul MySQL suporta o paleta larga de programe client, scrise in diverse limbaje de programare.

l este distribuit in formula Open Source Software. Aceasta formula permite oricarei persoane sa utilizeze si sa modifice programul, care poate fi luat gratuit de pe Internet.

l este rapid. In multe aplicatii este chiar mai rapid dacat alte sisteme foarte scumpe.

l este fiabil. Asigura o buna protectie a datelor prin mecanisme specifice.

l asigura suport pentru multe limbaje de programare. Interfete pentru clienti: C, C++, Eiffel, Java, Perl, PHP, Python

l este multiplatforma. Sunt suportate urmatoarele sisteme de operare: Linux, Win95, Win98, WinNT, Win2000, AIX, DEC Unix, HP-UX, Mac OS XServer, OS2 Warp, Solaris, SCO UnixWare etc.

Cap 4.2.1.1. Baze de date. Tabele

În conceptia relationala o baza de date este formata dintr-o colectie de relatii (tabele , fisiere de date) asupra carora se aplica o colectie de operatori pentru a gestiona datele continute de relatii.

Principiile algebrei relationale au fost stabilite de F. C. Codd în 1970. Ea reprezinta fundamentarea matematica a bazelor de date relationale.

Cel mai facil client pentru conectarea la serverul de mySQL este cel tip linie de comanda care face parte din kit-ul standard de instalare mySQL. El se numeste mysql.exe si permite conectarea atat local cat si la un server la distanta. In continuare, comenzile si exemplele se vor rula de la prompterul afisat dupa conectarea la server.

ABD

112

Pentru a crea o baza de date mySQL se va folosi comanda:

mysql> CREATE DATABASE nume_db;

Pentru a sterge o baza de date mySQL care nu mai este necesara se va folosi comanda:

mysql> DROP DATABASE nume_db;



mysql> USE nume_db;

Datele retinute sunt organizate de o baza de date in tabele . Pentru a crea o tabela se va utiliza comanda CREATE TABLE. Aceasta are sintaxa:

mysql> CREATE [TEMPORARY] TABLE tbl_name [(create_definition,...)];

TEMPORARY - specifica crearea unei tabele temporare care va fi stearsa automat la inchiderea conexiunii in care a fost creata; doua conexiuni pot crea doua tabele temporare cu aceleasi nume, ele nu vor interfera. create_definition - pentru definirea coloanelor este un sir de tipul: col_name type [NOT NULL | NULL] [DEFAULT default_value] [AUTO_INCREMENT] [PRIMARY KEY] PRIMARY KEY - specifica cheia primara pentru tabela. Un singur camp din tabela poate avea acest parametru. Coloana declarata ca si cheie primara este indexata automat. Daca tabela are cheia primara formata din mai multe campuri, aceasta va trebui specificata separat, pe post de camp suplimentar, cu sintaxa "primary key (camp1, camp2 ...)".


mysql> DROP TABLE tbl_name;

Cap 4.2.1.2. Utilizatori si privilegii

La un server mySQL se pot conecta mai multi utilizatori in diverse scopuri. Pentru a asigura securitatea datelor intre utilizatori, respectiv securitatea generala a serverului, mySQL are implementat un sistem de privilegii .

Functia pricipala a sistemul de privilegii al MySQL este aceea de a autentifica si autoriza utilizatorii conectati la server. Autorizarea se refera la permisiunea de a rula interogari precum SELECT, INSERT, UPDATE sau DELETE. O clasa aparte de privilegii se refera la drepturile de administrare si de interactionoare cu sistemul de operare. Termenul privilegiu denota in general un drept al unui utilizator de a actiona intr-un anumit fel asupra unui obiect al bazei de date (tabela, camp, index etc.).

Regula de baza la stabilirea privilegiilor este urmatoarea: un utilizator (sau proces) trebuie sa aiba cel mai scazut nivel de privilegii, suficient pentru a putea executa sarcinile care i -au fost alocate.

Gestiunea sistemului de privilegii al mySQL se realizeaza in principal prin comanda GRANT. Aceasta comanda permite crearea utilizatorilor si/sau stabilirea, respectiv modificarea privilegiilor acestora pe patru nivele de privilegii: - Global - se aplica tuturor bazelor de date existente pe un server - Database - se aplica tuturor tabelelor dintr-o baza de date - Table - se aplica tuturor coloanelor dintr-o tabela - Column - se aplica doar coloanelor specificate explicit


ABD

113

mysql> GRANT privilegii [coloane] ON componenta TO nume_utilizator [IDENTIFIED BY 'parola'] [WITH GRANT OPTINS ]

Pentru mai multe informatii se poate consulta documentatia de la adresa: http://www.mysql.com/documentation/index.html

Cap 4.2.1.3. Adaugarea, modificarea si stergerea datelor

Adaugarea de noi inregistrari (randuri) intr-o tabela se face prin comanda INSERT. Exista trei forme de baza ale acestei comenzi:

mysql> INSERT [INTO] tbl_nume [(col_nume1,...)] VALUES (expresie1,...),(...),...

mysql> INSERT [INTO] tbl_nume SET col_nume1=expresie1, col_nume2=expresie2, ...

mysql> INSERT [INTO] tbl_nume [(col_name,...)] SELECT ...

tbl_nume - specifica numele tabelei unde se adauga inregistrarile. (col_nume1,...) - este o lista de coloane care specifica ordinea in care se vor adauga datele in tabela. Prin aceasta se pot insera doar datele considerate esentiale, restul primind valorile implicite specificate la declararea tabelei. Daca lista lipseste, setul de date furnizat trebuie sa aiba valori pentru toate campurile, in ordinea din declararea tabelei. (expresie1, ...),(...),... - fiecare paranteza specifica datele unei inregistrari ce va fi adaugata. Ele trebuie sa respecte numarul si ordinea coloanelor de la declararea tabelei sau, daca e specificat, numarul si ordinea campurilor din lisata de coloane (col_nume1,...) prezentata anterior. SELECT - permite specificarea datelor care vor fi adaugate prin selectarea lor din alte tabele

Pentru modificarea datelor existente se va folosi comanda UPDATE . Sintaxa acestei comenzi este:

mysql> UPDATE tbl_nume SET col_nume1=expr1,col_nume2=expr2,... [WHERE conditie_de_actualizare]

WHERE conditie_de_actualizare - indica acele coloane care sunt actualizate, si anume doar cele pentru care conditie_de_actualizare are valoarea adevarat. Daca clauza WHERE lipseste, vor fi actualizate toate inregistrarile !

Pentru stergerea datelor din tabele se foloseste comanda DELETE. Foarte important: datele o data sterse nu mai pot fi recuperate.

mysql> DELETE FROM tbl_nume [ WHERE conditie_de_stergere]

FROM tbl_nume - specifica tabela de unde se sterg inregistrari. WHERE conditie_de_stergere - specifica inregistrarile care vor fi sterse, si anume cele care indeplinesc conditia logica precizata. Atentie! Daca clauza WHERE este omisa se vor sterge toate inregistrarile din tabela !

Cap 4.2.1.4. Interogari SELECT

Comanda SELECT este cea mai utilizata comanda SQL. Ea permite atat regasirea si vizualizarea datelor din tabelele bazei de date cat si calcularea unor expresii care nu au legatura cu datele din tabele.

O sintaxa simplificata a comenzii SELECT este urmatoarea:

mysql> SELECT [DISTINCT | ALL] expresie_de_selectie,... [FROM referinte_tabele ] [WHERE conditie_selectie] [ORDER BY {intreg_pozitiv | nume_col | formula} [ASC | DESC] ,...]

Parametrii ei au urmatoarea semnificatie: DISTINCT - Permite eliminarea randurilor duplicate din selectie. ALL - Rezultatul selectiei va cuprinde si randuri duplicate. Daca nu se specifica nici DISTINCT, nici

ABD

114

ALL, implicit se considera ALL. expresie_de_selectie - expresia de selectie poate cuprinde referinte la coloane sau la functii aplicate asupra acestora. Un caz special il reprezinta caracterul * care semnifica includerea tuturor coloanelor din tabela in rezultat. FROM referinte_tabele - specifica tabela sau tabelele din care se selecteaza datele. In cazul in care referinta cuprinde mai multe tabele operatia este una de JOIN. WHERE conditie_selectie - specifica conditia de includere a datelor in selectie. Permite selectia doar a datelor care intereseaza la un moment dat. In cazul operatiunii de JOIN aici se vor adauga si constrangerile date de relatiile dintre tabele. Conditia de selectie consta dintr-o expresie logica simpla sau complexa care poate cuprinde operatori si functii. ORDER BY {intreg_pozitiv | nume_col | formula} [ASC | DESC], ... - permite ordonarea rezultatului dupa anumite coloane sau formule. Daca se specifica o lista de numere, acestea vor fi interpretate ca numere de ordine a coloanelor specificate in SELECT (incepand cu 1). Ordonarea se face dupa prima coloana din lista. In cazul in care doua inregistari au aceiasi valoare pentru coloana respectiva se va lua in considerare a doua coloana din lista (daca este specificata) etc. Parametrii ASC si DESC specifica ordonarea crescatoare, respectiv descrescatoare a inregistrarilor in rezultat.

Cap 4.2.2. Utilizare unei baze de date mySQL in PHP

In multe aplicatii care necesita stocarea datelor solutia utilizarii fisierelor nu este convenabila. La utilizarea fisierelor pentru date complexe apar urmatoarele probleme:

l Fisierele de mari dimensiuni sunt parcurse extrem de incet

Activitate 1

Din clientul de mySQL rulati secveta pentru crearea bazei de date biblioteca: mysql> DROP DATABASE IF EXISTS Biblioteca; mysql> CREATE DATABASE Biblioteca; mysql> USE Biblioteca mysql> CREATE TABLE Carti ( mysql> ISBN char(13) PRIMARY KEY, mysql> titlu char(64) NOT NULL, mysql> autori char(64) NOT NULL, mysql> data_aparitiei date, mysql> nr_pagini int, mysql> poza_coperta char(64) DEFAULT 'nu', mysql> cod_editura char(3), mysql> cod_domeniu char(3) mysql> ); mysql> CREATE TABLE Edituri ( mysql> cod_editura char(3) PRIMARY KEY, mysql> nume char(64) NOT NULL, mysql> adresa char(64), mysql> telefon char(24) mysql> ); mysql> CREATE TABLE Domenii ( mysql> cod_domeniu char(3) PRIMARY KEY, mysql> denumire char(36) NOT NULL mysql> ); mysql> INSERT INTO Edituri VALUES ("OUP", "Oxford University Press", "UK", "+44 (0) 1536 741519"); mysql> INSERT INTO Domenii VALUES ("IST", "ISTORIE"); mysql> INSERT INTO Carti VALUES ("0198731744", "Origins of the French Revolution", mysql> "William Doyle", "1999-07-01",276,"frenchRev.jpg","OUP","IST"); mysql> SELECT * FROM Carti, Edituri, Domenii mysql> WHERE Carti.cod_editura=Edituri.cod_editura AND Carti.cod_domeniu=Domenii.cod_domeniu; mysql> GRANT all ON Biblioteca.* TO webcititor@localhost IDENTIFIED BY 'pAroLA!';

ABD

115

l Cautarea unei informatii in fisier necesita un timp mare si diverse artificii de programare l Apar probleme la accesul concurent asupra fisierelor care pot ingreuna sau chiar bloca pentru

un timp indelungat accesul la site l La stergerea sau inserarea datelor in mijlocul fisierului acesta va trebui recopiat, ceea ce duce

la timpi inadmisibili de mari pentru prelucrari l Nivelul de securitate la accesul spre aceste fisiere este lasat exclusiv la latitudinea sistemului

de operare. In general este imposibil de asigurat chiar si un nivel minim de securitate.

Din motivele expuse reiese necesitatea de a utiliza baze de date in locul unor simple fisiere pentru a asigura stocarea si regasirea eficienta a datelor aplicatiei.

Utilizand combinatia PHP+mySQL se pot scrie adevarate aplicatii de baze de date cu interfata Web. Cele mai comune implementari raman totusi cele specifice Internetului: magazine virtuale, forumuri de discutii, portaluri de e -mail etc.

Cap 4.2.2.1. Conectarea la server

Pentru a putea interoga o baza de date, o pagina PHP trebuie sa stabileasca in prealabil o conexiune cu serverul de mySQL. Conexiunea poate fi privita ca un canal de comunicatie prin care programul transmite cereri SQL iar serverul returneaza raspunsurile corespunzatoare.

Din PHP se pot stabili doua tipuri de conexiuni catre un server mySQL: persistente si nepersistente.

Conexiunile persistente se realizeaza prin apelul functiei mysql_pconnect iar cele nepersistente prin apelul mysql_connect. Ambele tipuri de conexiuni asigura aceiasi functionalitate. Singura diferenta dintre ele consta in eficienta cu care se trateaza deschiderea unei conexiuni raportata la cantitatea de resurse blocate. Concret, o conexiune persistenta se pastreaza dupa prima utilizare chiar si dupa terminarea paginii curente sau dupa apelul mysql_close. Orice deschidere a unei noi conexiuni cu aceiasi parametrii va reutiliza pe cea veche in locul crearii uneia noi. In opozitie cu aceasta, o conexiune nepermanenta va fi distrusa la terminarea paginii sau la apelul mysql_close .

Avantajele conexiunilor permanente: viteza de stabilirea a conexiunilor, resimtita in timpi de raspuns mai buni catre utilizatori. Dezavantaje: blocarea indelungata a unei conexiuni catre server, afectand numarul de clienti care sunt acceptati spre a fi serviti.

Avantajele conexiunilor temporare: nu blocheaza conexiunea decat pe perioada interpretarii scriptului. Dezavantaje: timpul mai mare de raspuns datorat crearii unei noi conexiuni la fiecare apel.

Observatie: datorita faptului ca ambele conexiuni asigura aceiasi functionalitate, in cazul paginilor comerciale se poate testa la incepul crearea de conexiuni permanente din toate paginile si apoi a le modifica in conexiuni nepermanente daca se constata ca apar cazuri dese in care paginile nu sunt accesibile datorita imposibilitatii stabilirii conexiunilor cu serverul de mySQL. Modificarea se poate realiza prin simpla inlocuire a apelurilor mysql_pconnect cu apeluri mysql_connect cu aceiasi parametri.

Sintaxa celor doua functii de conectare este foarte asemanatoare:

resource mysql_pconnect ( string server , string utilizator , string parola )

resource mysql_connect ( string server , string utilizator , string parola )

Parametri au urmatoarea semnificatie:

server - specifica numele masinii pe care ruleaza serverul de mySQL. Daca sereverul de Web si cel de mySQL ruleaza pe aceiasi masina, numele poate fi "localhost". In cazul in care serverul de mysQL s-a instalat pe alt port decat cel standard (3306), numarul portului se specifica dupa numele serverului, spre exemplu "loalhost:3371". utilizator - specifica numele utilizatorului pentru care se realizeaza conexiunea. Deoarece prin nume serverul va stabili drepturile pe care programul le are asupra unei anumite baze de date, acest parametru poate fi folosit pentru a creste securitatea site-ului.

ABD

116

parola - este un sir de caractere cuprinzand parola in clar a utilizatorului specificat. Deoarece liniile php nu traverseza serverul Web, aceasta parola nu poate fi citita de utilizator prin comanda View Source a navigatorului Web. Singura problema apare daca cineva neautorizat are acces local la sistemul de fisere de pe server si poate citi direct fisierul php.

Ambele comenzi returneaza conexiunea daca totul este ok si valoarea FALSE daca nu se poate stabili legatura. O secventa tipica de apel este:

@ $bd = mysql_connect( "localhost", "utilizator403", "parola.403"); if( !$bd ) die("Server ocupat. Reveniti peste 1 ora!");

Pentru inchiderea conexiunii, dupa ce nu mai este necesara, se va utiliza comanda:

bool mysql_close ( resource identificatorBD );

Parametrul identificatorBD trebuie sa fie un identificator valid de conexiune returnat in prealabil de comada mysql_connect (sau mysql_pconnect).

Dupa realizarea unei conexiuni, pentru a putea accesa datele din tabelele unei anumite baze de date de pe server, aceasta trebuie selectata prin comanda mysql_select_db:

bool mysql_select_db ( string numeBazaDeDate );

Cap 4.2.2.2. Adaugarea de informatii in baza de date

Pentru adaugarea informatiei in baza de date trebuie transmisa din pagina de PHP o interogare INSERT spre serverul de mySQL. Transmiterea (rularea) unei interogari SQL spre server se poate face cu ajutorul functiei mysql_querry . Aceasta functie presupune existenta unei conexiuni deschise spre server, selectia prealabila a bazei de date si existenta unor drepturi suficiente pentru rularea interogarii.

Functia mysql_query are sintaxa:

resource mysql_query ( string query );

In cazul in care interogarea transmite inapoi un rezultat (SELECT, DESCRIBE, EXPLAIN sau SHOW), functia returneaza un identifictor spre resursa reprezentata de rezultat. In cazul interogarilor actiune (INSERT, DELETE, UPDATE etc.) functia va retura TRUE daca s-a executat corect interogarea. In ambele situatii functia returneaza FALSE daca interogarea nu a putut fi executata de server.

La compunerea interogarii trebuie avuta o grija deosebita la corectitudinea parametrilor folositi (majoritatea valorilor vor fi preluate din formulare HTML). De asemenea, pentru a evita problemele care apar din cauza caracterelor speciale interpretate diferit de mySQL si PHP, valorile variabilelor trebuie transformate corespunzator prin utilizarea functiei addslashes:

string addslashes ( string parametru)

Pentru a afla numarul inregistrarilor afectate de o interogare actiune se poate folosi functi mysql_affected_rows:

int mysql_affected_rows ( );

Creati fisierul a4222.html pentru citirea unei noi edituri:

<HTML> <HEAD> <TITLE>Citire editura </TITLE> </HEAD> <BODY>

ABD

117

Cap 4.2.2.3. Cautarea si afisarea rezultatelor

Pentru a cauta informatii intr-o baza de date se vor utiliza interogari SELECT. Procedura de

Activitate 2

<FORM name="formEdi" method="post" action="a4222.php"> <P>Adaugare EDITURA <P>Cod editura <INPUT type="text" name="codEdi" size="3" maxlength="3"><BR> Denumire <INPUT type="text" name="numeEdi" size="64" maxlength="64"><BR> Adresa <INPUT type="text" name="adrEdi" size="64" maxlength="64"><BR> Telefon <INPUT type="text" name="telEdi" size="24" maxlength="24"><BR> <P> < INPUT type="submit" name="trimit" value="Submit"> <INPUT type="reset" name="sterg" value="Reset"> </FORM> </BODY> </HTML>


<HTML> <HEAD> <TITLE>Adaugare editura </TITLE> </HEAD> <BODY> <H1>Prelucrare date din formularul a4222.html</H1> <HR> <?php $codEdi = addslashes ( trim( $HTTP_POST_VARS["codEdi"] ) ); $numeEdi = addslashes ( trim( $HTTP_POST_VARS["numeEdi"] ) ); $adrEdi = addslashes ( trim( $HTTP_POST_VARS["adrEdi"] ) ); $telEdi = addslashes ( trim( $HTTP_POST_VARS["telEdi"] ) ); echo "Cod editura: " .$codEdi."<BR>"; echo "Nume editura: ".$numeEdi."<BR>"; echo "Adresa editura: " .$adrEdi."<BR>"; echo "Telefon editura: ".$telEdi."<BR>"; if($codEdi=="" or $numeEdi=="") die("Nu sa compeltat codul si numele editurii!"); @ $bd = mysql_connect( "localhost", "webcititor", "pAroLA!"); if( !$bd ) die("Nu s-a putut realiza conexiunea cu mySQL!"); mysql_select_db ( "Biblioteca" ); $interogare = "INSERT INTO Edituri VALUES (\"$codEdi\", "; $interogare .= "\"$numeEdi\", \" $adrEdi\", "; $interogare .= "\"$telEdi\" )"; echo "<P> Interogarea rezultata: ".$interogare."<BR>"; $rez = mysql_query ($interogare); if ( !$rez) die("Eroare la adaugare!"); echo "Adaugare reusita. Inregistrari adaugate: ".mysql_affected_rows() ."<BR>"; mysql_close ($bd); ?> <HR> </BODY> </HTML>

Copiati fisierele in directorul htdocs al serverului de Web si incarcati adresa http://localhost/a4222.html. Completati formularul si apasati apoi butonul Submit. Observatie: serverul mysql trebuie sa fie pornit.

BD

118

transmitere a unor astfel de interogari este asemanatoare cu cea pentru interogari actiune, prezentata in capitolul anterior. Diferenta majora la interogarile de tip SELECT consta in necesitatea de a afisa rezultatul interogarii.

In urma rularii unei interogari de cautare se va folosi functia mysql_num_rows pentru a afla numarul de inregistrari din rezultat. Acestei functii i se va transmite ca si parametru referinta rezultata in urma apelului functiei mysql_query.

Exista trei metode diferite de a interpreta si prelucra rezultatul unei interogari SELECT:

1. Rezultatul este preluat prin functia mysql_fetch_array si interpretat ca un tablou asociativ. Acest tablou are ca si chei numele coloanelor selectate iar ca si valori, valorile corespondente din rezultat. Fiecare apel succesiv al functiei mysql_fetch_array va returna urmatoarea inregistrare din rezultat. Cand nu mai sunt disponibile inregistrari, functia va retuna valoarea FALSE.

2. Rezultatul este preluat prin functia mysql_fetch_row si interpretat ca un tablou indexat numeric. Acest tablou are ca si indexi numerele 0,1,2 etc. iar ca si valori, valorile corespondente coloanelor de pe pozitiile respective din rezultat. Fiecare apel succesiv al functiei mysql_fetch_row va returna urmatoarea inregistrare din rezultat. Cand nu mai sunt disponibile inregistrari, functia va retuna valoarea FALSE.

3. Rezultatul este preluat prin functia mysql_fetch_object si interpretat ca un obiect. Acest obiect are ca si atribute numele coloanelor selectate iar ca si valori ale acestora, valorile corespondente din rezultat. Fiecare apel succesiv al functiei mysql_fetch_object va returna urmatoarea inregistrare din rezultat. Cand nu mai sunt disponibile inregistrari, functia va retuna valoarea FALSE.

De obicei la prelucrarea rezultatelor unei interogari SELECT se vor genera liste sau tablouri HTML.

Creati fisierul a4223.html pentru cautarea unei edituri:

<HTML> <HEAD> <TITLE>Cautare editura </TITLE> </HEAD> <BODY> <FORM name="cautEdi" method="post" action="a4223.php"> <P>Cautare EDITURA (daca nu se introduce nimic se vor afisa toate editurile!)<BR> Denumire <INPUT type="text" name="numeEdi" size="64" maxlength="64"><BR> <P> < INPUT type="submit" name="trimit" value="Submit"> <INPUT type="reset" name="sterg" value="Reset"> </FORM> </BODY> </HTML>


<HTML> <HEAD> <TITLE>Afisare editura </TITLE> </HEAD> <BODY> <H1> Afisare rezultat la cautare editura</H1> <HR> <?php $numeEdi = addslashes ( trim( $HTTP_POST_VARS["numeEdi"] ) ); echo "Se cauta editura cu numele: " .$numeEdi."<BR>";

@ $bd = mysql_connect( "localhost", "webcititor", "pAroLA!"); if ( !$bd )

ABD

119

Cap 4.2.3. Tema 4.b


B) Creati pagini pentru adaugarea si vizualizarea de carti (2 formulare si 2 fisiere php pentru prelucrarea lor). La adaugarea unei noi carti se va testa existenta campurilor cod_editura si cod_domeniu in tablele Edituri respectiv Domenii inainte de a face adaugarea (se vor rula in prealabil 2 interogari SELECT si, daca ele returneaza corect se va executa interogarea INSERT).

Raspunsul la aceasta tema va consta in numele celor patru fisiere si observatiile referitoare la problemele intampinate, fisierele urmand sa fie transmise prin e- mail la adresa [email protected].

<< Cuprins

© '2010 conf. ing. Dan Pescaru

Activitate 3

die ("Nu s-a putut realiza conexiunea cu mySQL!"); mysql_select_db ( "Biblioteca" ); $interogare = "SELECT * FROM Edituri "; if ( $numeEdi!="") $interogare .= "WHERE nume LIKE \"$numeEdi%\""; echo "<P> Interogarea rezultata: ".$interogare."<BR>"; $rez = mysql_query ($interogare); if (!$rez) die ("Eroare la cautare!"); $nrRez = mysql_num_rows( $rez ); if($nrRez == 0) echo "Nu s-a gasit nici o editura!"; else { echo "S-au gasit $nrRez edituri:<BR>"; echo "<TABLE BORDER=1>"; echo "<TR><TD>Cod</TD><TD>Nume</TD><TD>Adresa</TD><TD>Tel</TD></TR>"; for($i=0; $i<$nrRez; $i++ ) { $ed = mysql_fetch_object($rez); echo "<TR><TD>".$ed ->cod_editura ."</TD>"; echo "<TD>".$ed ->nume ."</TD>"; echo "<TD>".$ed ->adresa."</TD>"; echo "<TD>".$ed ->telefon."</TD></TR>"; } echo "</TABLE>"; } mysql_close ($bd); ?> <HR> </BODY> </HTML>


ABD

120

Pentru a crea o baza de date mySQL se va folosi comanda:

mysql> CREATE DATABASE nume_db;

Pentru a sterge o baza de date mySQL care nu mai este necesara se va folosi comanda:

mysql> DROP DATABASE nume_db;



mysql> USE nume_db;

Datele retinute sunt organizate de o baza de date in tabele . Pentru a crea o tabela se va utiliza comanda CREATE TABLE. Aceasta are sintaxa:

mysql> CREATE [TEMPORARY] TABLE tbl_name [(create_definition,...)];

TEMPORARY - specifica crearea unei tabele temporare care va fi stearsa automat la inchiderea conexiunii in care a fost creata; doua conexiuni pot crea doua tabele temporare cu aceleasi nume, ele nu vor interfera. create_definition - pentru definirea coloanelor este un sir de tipul: col_name type [NOT NULL | NULL] [DEFAULT default_value] [AUTO_INCREMENT] [PRIMARY KEY] PRIMARY KEY - specifica cheia primara pentru tabela. Un singur camp din tabela poate avea acest parametru. Coloana declarata ca si cheie primara este indexata automat. Daca tabela are cheia primara formata din mai multe campuri, aceasta va trebui specificata separat, pe post de camp suplimentar, cu sintaxa "primary key (camp1, camp2 ...)".


mysql> DROP TABLE tbl_name;

Cap 4.2.1.2. Utilizatori si privilegii

La un server mySQL se pot conecta mai multi utilizatori in diverse scopuri. Pentru a asigura securitatea datelor intre utilizatori, respectiv securitatea generala a serverului, mySQL are implementat un sistem de privilegii .

Functia pricipala a sistemul de privilegii al MySQL este aceea de a autentifica si autoriza utilizatorii conectati la server. Autorizarea se refera la permisiunea de a rula interogari precum SELECT, INSERT, UPDATE sau DELETE. O clasa aparte de privilegii se refera la drepturile de administrare si de interactionoare cu sistemul de operare. Termenul privilegiu denota in general un drept al unui utilizator de a actiona intr-un anumit fel asupra unui obiect al bazei de date (tabela, camp, index etc.).

Regula de baza la stabilirea privilegiilor este urmatoarea: un utilizator (sau proces) trebuie sa aiba cel mai scazut nivel de privilegii, suficient pentru a putea executa sarcinile care i -au fost alocate.

Gestiunea sistemului de privilegii al mySQL se realizeaza in principal prin comanda GRANT. Aceasta comanda permite crearea utilizatorilor si/sau stabilirea, respectiv modificarea privilegiilor acestora pe patru nivele de privilegii: - Global - se aplica tuturor bazelor de date existente pe un server - Database - se aplica tuturor tabelelor dintr-o baza de date - Table - se aplica tuturor coloanelor dintr-o tabela - Column - se aplica doar coloanelor specificate explicit


ABD

121

mysql> GRANT privilegii [coloane] ON componenta TO nume_utilizator [IDENTIFIED BY 'parola'] [WITH GRANT OPTINS ]

Pentru mai multe informatii se poate consulta documentatia de la adresa: http://www.mysql.com/documentation/index.html

Cap 4.2.1.3. Adaugarea, modificarea si stergerea datelor

Adaugarea de noi inregistrari (randuri) intr-o tabela se face prin comanda INSERT. Exista trei forme de baza ale acestei comenzi:

mysql> INSERT [INTO] tbl_nume [(col_nume1,...)] VALUES (expresie1,...),(...),...

mysql> INSERT [INTO] tbl_nume SET col_nume1=expresie1, col_nume2=expresie2, ...

mysql> INSERT [INTO] tbl_nume [(col_name,...)] SELECT ...

tbl_nume - specifica numele tabelei unde se adauga inregistrarile. (col_nume1,...) - este o lista de coloane care specifica ordinea in care se vor adauga datele in tabela. Prin aceasta se pot insera doar datele considerate esentiale, restul primind valorile implicite specificate la declararea tabelei. Daca lista lipseste, setul de date furnizat trebuie sa aiba valori pentru toate campurile, in ordinea din declararea tabelei. (expresie1, ...),(...),... - fiecare paranteza specifica datele unei inregistrari ce va fi adaugata. Ele trebuie sa respecte numarul si ordinea coloanelor de la declararea tabelei sau, daca e specificat, numarul si ordinea campurilor din lisata de coloane (col_nume1,...) prezentata anterior. SELECT - permite specificarea datelor care vor fi adaugate prin selectarea lor din alte tabele

Pentru modificarea datelor existente se va folosi comanda UPDATE . Sintaxa acestei comenzi este:

mysql> UPDATE tbl_nume SET col_nume1=expr1,col_nume2=expr2,... [WHERE conditie_de_actualizare]

WHERE conditie_de_actualizare - indica acele coloane care sunt actualizate, si anume doar cele pentru care conditie_de_actualizare are valoarea adevarat. Daca clauza WHERE lipseste, vor fi actualizate toate inregistrarile !

Pentru stergerea datelor din tabele se foloseste comanda DELETE. Foarte important: datele o data sterse nu mai pot fi recuperate.

mysql> DELETE FROM tbl_nume [ WHERE conditie_de_stergere]

FROM tbl_nume - specifica tabela de unde se sterg inregistrari. WHERE conditie_de_stergere - specifica inregistrarile care vor fi sterse, si anume cele care indeplinesc conditia logica precizata. Atentie! Daca clauza WHERE este omisa se vor sterge toate inregistrarile din tabela !

Cap 4.2.1.4. Interogari SELECT

Comanda SELECT este cea mai utilizata comanda SQL. Ea permite atat regasirea si vizualizarea datelor din tabelele bazei de date cat si calcularea unor expresii care nu au legatura cu datele din tabele.

O sintaxa simplificata a comenzii SELECT este urmatoarea:

mysql> SELECT [DISTINCT | ALL] expresie_de_selectie,... [FROM referinte_tabele ] [WHERE conditie_selectie] [ORDER BY {intreg_pozitiv | nume_col | formula} [ASC | DESC] ,...]

Parametrii ei au urmatoarea semnificatie: DISTINCT - Permite eliminarea randurilor duplicate din selectie. ALL - Rezultatul selectiei va cuprinde si randuri duplicate. Daca nu se specifica nici DISTINCT, nici

ABD

122

ALL, implicit se considera ALL. expresie_de_selectie - expresia de selectie poate cuprinde referinte la coloane sau la functii aplicate asupra acestora. Un caz special il reprezinta caracterul * care semnifica includerea tuturor coloanelor din tabela in rezultat. FROM referinte_tabele - specifica tabela sau tabelele din care se selecteaza datele. In cazul in care referinta cuprinde mai multe tabele operatia este una de JOIN. WHERE conditie_selectie - specifica conditia de includere a datelor in selectie. Permite selectia doar a datelor care intereseaza la un moment dat. In cazul operatiunii de JOIN aici se vor adauga si constrangerile date de relatiile dintre tabele. Conditia de selectie consta dintr-o expresie logica simpla sau complexa care poate cuprinde operatori si functii. ORDER BY {intreg_pozitiv | nume_col | formula} [ASC | DESC], ... - permite ordonarea rezultatului dupa anumite coloane sau formule. Daca se specifica o lista de numere, acestea vor fi interpretate ca numere de ordine a coloanelor specificate in SELECT (incepand cu 1). Ordonarea se face dupa prima coloana din lista. In cazul in care doua inregistari au aceiasi valoare pentru coloana respectiva se va lua in considerare a doua coloana din lista (daca este specificata) etc. Parametrii ASC si DESC specifica ordonarea crescatoare, respectiv descrescatoare a inregistrarilor in rezultat.

Cap 4.2.2. Utilizare unei baze de date mySQL in PHP

In multe aplicatii care necesita stocarea datelor solutia utilizarii fisierelor nu este convenabila. La utilizarea fisierelor pentru date complexe apar urmatoarele probleme:

l Fisierele de mari dimensiuni sunt parcurse extrem de incet

Activitate 1

Din clientul de mySQL rulati secveta pentru crearea bazei de date biblioteca: mysql> DROP DATABASE IF EXISTS Biblioteca; mysql> CREATE DATABASE Biblioteca; mysql> USE Biblioteca mysql> CREATE TABLE Carti ( mysql> ISBN char(13) PRIMARY KEY, mysql> titlu char(64) NOT NULL, mysql> autori char(64) NOT NULL, mysql> data_aparitiei date, mysql> nr_pagini int, mysql> poza_coperta char(64) DEFAULT 'nu', mysql> cod_editura char(3), mysql> cod_domeniu char(3) mysql> ); mysql> CREATE TABLE Edituri ( mysql> cod_editura char(3) PRIMARY KEY, mysql> nume char(64) NOT NULL, mysql> adresa char(64), mysql> telefon char(24) mysql> ); mysql> CREATE TABLE Domenii ( mysql> cod_domeniu char(3) PRIMARY KEY, mysql> denumire char(36) NOT NULL mysql> ); mysql> INSERT INTO Edituri VALUES ("OUP", "Oxford University Press", "UK", "+44 (0) 1536 741519"); mysql> INSERT INTO Domenii VALUES ("IST", "ISTORIE"); mysql> INSERT INTO Carti VALUES ("0198731744", "Origins of the French Revolution", mysql> "William Doyle", "1999-07-01",276,"frenchRev.jpg","OUP","IST"); mysql> SELECT * FROM Carti, Edituri, Domenii mysql> WHERE Carti.cod_editura=Edituri.cod_editura AND Carti.cod_domeniu=Domenii.cod_domeniu; mysql> GRANT all ON Biblioteca.* TO webcititor@localhost IDENTIFIED BY 'pAroLA!';

ABD

123

l Cautarea unei informatii in fisier necesita un timp mare si diverse artificii de programare l Apar probleme la accesul concurent asupra fisierelor care pot ingreuna sau chiar bloca pentru

un timp indelungat accesul la site l La stergerea sau inserarea datelor in mijlocul fisierului acesta va trebui recopiat, ceea ce duce

la timpi inadmisibili de mari pentru prelucrari l Nivelul de securitate la accesul spre aceste fisiere este lasat exclusiv la latitudinea sistemului

de operare. In general este imposibil de asigurat chiar si un nivel minim de securitate.

Din motivele expuse reiese necesitatea de a utiliza baze de date in locul unor simple fisiere pentru a asigura stocarea si regasirea eficienta a datelor aplicatiei.

Utilizand combinatia PHP+mySQL se pot scrie adevarate aplicatii de baze de date cu interfata Web. Cele mai comune implementari raman totusi cele specifice Internetului: magazine virtuale, forumuri de discutii, portaluri de e -mail etc.

Cap 4.2.2.1. Conectarea la server

Pentru a putea interoga o baza de date, o pagina PHP trebuie sa stabileasca in prealabil o conexiune cu serverul de mySQL. Conexiunea poate fi privita ca un canal de comunicatie prin care programul transmite cereri SQL iar serverul returneaza raspunsurile corespunzatoare.

Din PHP se pot stabili doua tipuri de conexiuni catre un server mySQL: persistente si nepersistente.

Conexiunile persistente se realizeaza prin apelul functiei mysql_pconnect iar cele nepersistente prin apelul mysql_connect. Ambele tipuri de conexiuni asigura aceiasi functionalitate. Singura diferenta dintre ele consta in eficienta cu care se trateaza deschiderea unei conexiuni raportata la cantitatea de resurse blocate. Concret, o conexiune persistenta se pastreaza dupa prima utilizare chiar si dupa terminarea paginii curente sau dupa apelul mysql_close. Orice deschidere a unei noi conexiuni cu aceiasi parametrii va reutiliza pe cea veche in locul crearii uneia noi. In opozitie cu aceasta, o conexiune nepermanenta va fi distrusa la terminarea paginii sau la apelul mysql_close .

Avantajele conexiunilor permanente: viteza de stabilirea a conexiunilor, resimtita in timpi de raspuns mai buni catre utilizatori. Dezavantaje: blocarea indelungata a unei conexiuni catre server, afectand numarul de clienti care sunt acceptati spre a fi serviti.

Avantajele conexiunilor temporare: nu blocheaza conexiunea decat pe perioada interpretarii scriptului. Dezavantaje: timpul mai mare de raspuns datorat crearii unei noi conexiuni la fiecare apel.

Observatie: datorita faptului ca ambele conexiuni asigura aceiasi functionalitate, in cazul paginilor comerciale se poate testa la incepul crearea de conexiuni permanente din toate paginile si apoi a le modifica in conexiuni nepermanente daca se constata ca apar cazuri dese in care paginile nu sunt accesibile datorita imposibilitatii stabilirii conexiunilor cu serverul de mySQL. Modificarea se poate realiza prin simpla inlocuire a apelurilor mysql_pconnect cu apeluri mysql_connect cu aceiasi parametri.

Sintaxa celor doua functii de conectare este foarte asemanatoare:

resource mysql_pconnect ( string server , string utilizator , string parola )

resource mysql_connect ( string server , string utilizator , string parola )

Parametri au urmatoarea semnificatie:

server - specifica numele masinii pe care ruleaza serverul de mySQL. Daca sereverul de Web si cel de mySQL ruleaza pe aceiasi masina, numele poate fi "localhost". In cazul in care serverul de mysQL s-a instalat pe alt port decat cel standard (3306), numarul portului se specifica dupa numele serverului, spre exemplu "loalhost:3371". utilizator - specifica numele utilizatorului pentru care se realizeaza conexiunea. Deoarece prin nume serverul va stabili drepturile pe care programul le are asupra unei anumite baze de date, acest parametru poate fi folosit pentru a creste securitatea site-ului.

ABD

124

parola - este un sir de caractere cuprinzand parola in clar a utilizatorului specificat. Deoarece liniile php nu traverseza serverul Web, aceasta parola nu poate fi citita de utilizator prin comanda View Source a navigatorului Web. Singura problema apare daca cineva neautorizat are acces local la sistemul de fisere de pe server si poate citi direct fisierul php.

Ambele comenzi returneaza conexiunea daca totul este ok si valoarea FALSE daca nu se poate stabili legatura. O secventa tipica de apel este:

@ $bd = mysql_connect( "localhost", "utilizator403", "parola.403"); if( !$bd ) die("Server ocupat. Reveniti peste 1 ora!");

Pentru inchiderea conexiunii, dupa ce nu mai este necesara, se va utiliza comanda:

bool mysql_close ( resource identificatorBD );

Parametrul identificatorBD trebuie sa fie un identificator valid de conexiune returnat in prealabil de comada mysql_connect (sau mysql_pconnect).

Dupa realizarea unei conexiuni, pentru a putea accesa datele din tabelele unei anumite baze de date de pe server, aceasta trebuie selectata prin comanda mysql_select_db:

bool mysql_select_db ( string numeBazaDeDate );

Cap 4.2.2.2. Adaugarea de informatii in baza de date

Pentru adaugarea informatiei in baza de date trebuie transmisa din pagina de PHP o interogare INSERT spre serverul de mySQL. Transmiterea (rularea) unei interogari SQL spre server se poate face cu ajutorul functiei mysql_querry . Aceasta functie presupune existenta unei conexiuni deschise spre server, selectia prealabila a bazei de date si existenta unor drepturi suficiente pentru rularea interogarii.

Functia mysql_query are sintaxa:

resource mysql_query ( string query );

In cazul in care interogarea transmite inapoi un rezultat (SELECT, DESCRIBE, EXPLAIN sau SHOW), functia returneaza un identifictor spre resursa reprezentata de rezultat. In cazul interogarilor actiune (INSERT, DELETE, UPDATE etc.) functia va retura TRUE daca s-a executat corect interogarea. In ambele situatii functia returneaza FALSE daca interogarea nu a putut fi executata de server.

La compunerea interogarii trebuie avuta o grija deosebita la corectitudinea parametrilor folositi (majoritatea valorilor vor fi preluate din formulare HTML). De asemenea, pentru a evita problemele care apar din cauza caracterelor speciale interpretate diferit de mySQL si PHP, valorile variabilelor trebuie transformate corespunzator prin utilizarea functiei addslashes:

string addslashes ( string parametru)

Pentru a afla numarul inregistrarilor afectate de o interogare actiune se poate folosi functi mysql_affected_rows:

int mysql_affected_rows ( );

Creati fisierul a4222.html pentru citirea unei noi edituri:

<HTML> <HEAD> <TITLE>Citire editura </TITLE> </HEAD> <BODY>

ABD

125

Cap 4.2.2.3. Cautarea si afisarea rezultatelor

Pentru a cauta informatii intr-o baza de date se vor utiliza interogari SELECT. Procedura de

Activitate 2

<FORM name="formEdi" method="post" action="a4222.php"> <P>Adaugare EDITURA <P>Cod editura <INPUT type="text" name="codEdi" size="3" maxlength="3"><BR> Denumire <INPUT type="text" name="numeEdi" size="64" maxlength="64"><BR> Adresa <INPUT type="text" name="adrEdi" size="64" maxlength="64"><BR> Telefon <INPUT type="text" name="telEdi" size="24" maxlength="24"><BR> <P> < INPUT type="submit" name="trimit" value="Submit"> <INPUT type="reset" name="sterg" value="Reset"> </FORM> </BODY> </HTML>


<HTML> <HEAD> <TITLE>Adaugare editura </TITLE> </HEAD> <BODY> <H1>Prelucrare date din formularul a4222.html</H1> <HR> <?php $codEdi = addslashes ( trim( $HTTP_POST_VARS["codEdi"] ) ); $numeEdi = addslashes ( trim( $HTTP_POST_VARS["numeEdi"] ) ); $adrEdi = addslashes ( trim( $HTTP_POST_VARS["adrEdi"] ) ); $telEdi = addslashes ( trim( $HTTP_POST_VARS["telEdi"] ) ); echo "Cod editura: " .$codEdi."<BR>"; echo "Nume editura: ".$numeEdi."<BR>"; echo "Adresa editura: " .$adrEdi."<BR>"; echo "Telefon editura: ".$telEdi."<BR>"; if($codEdi=="" or $numeEdi=="") die("Nu sa compeltat codul si numele editurii!"); @ $bd = mysql_connect( "localhost", "webcititor", "pAroLA!"); if( !$bd ) die("Nu s-a putut realiza conexiunea cu mySQL!"); mysql_select_db ( "Biblioteca" ); $interogare = "INSERT INTO Edituri VALUES (\"$codEdi\", "; $interogare .= "\"$numeEdi\", \" $adrEdi\", "; $interogare .= "\"$telEdi\" )"; echo "<P> Interogarea rezultata: ".$interogare."<BR>"; $rez = mysql_query ($interogare); if ( !$rez) die("Eroare la adaugare!"); echo "Adaugare reusita. Inregistrari adaugate: ".mysql_affected_rows() ."<BR>"; mysql_close ($bd); ?> <HR> </BODY> </HTML>


ABD

126

transmitere a unor astfel de interogari este asemanatoare cu cea pentru interogari actiune, prezentata in capitolul anterior. Diferenta majora la interogarile de tip SELECT consta in necesitatea de a afisa rezultatul interogarii.

In urma rularii unei interogari de cautare se va folosi functia mysql_num_rows pentru a afla numarul de inregistrari din rezultat. Acestei functii i se va transmite ca si parametru referinta rezultata in urma apelului functiei mysql_query.

Exista trei metode diferite de a interpreta si prelucra rezultatul unei interogari SELECT:

1. Rezultatul este preluat prin functia mysql_fetch_array si interpretat ca un tablou asociativ. Acest tablou are ca si chei numele coloanelor selectate iar ca si valori, valorile corespondente din rezultat. Fiecare apel succesiv al functiei mysql_fetch_array va returna urmatoarea inregistrare din rezultat. Cand nu mai sunt disponibile inregistrari, functia va retuna valoarea FALSE.

2. Rezultatul este preluat prin functia mysql_fetch_row si interpretat ca un tablou indexat numeric. Acest tablou are ca si indexi numerele 0,1,2 etc. iar ca si valori, valorile corespondente coloanelor de pe pozitiile respective din rezultat. Fiecare apel succesiv al functiei mysql_fetch_row va returna urmatoarea inregistrare din rezultat. Cand nu mai sunt disponibile inregistrari, functia va retuna valoarea FALSE.

3. Rezultatul este preluat prin functia mysql_fetch_object si interpretat ca un obiect. Acest obiect are ca si atribute numele coloanelor selectate iar ca si valori ale acestora, valorile corespondente din rezultat. Fiecare apel succesiv al functiei mysql_fetch_object va returna urmatoarea inregistrare din rezultat. Cand nu mai sunt disponibile inregistrari, functia va retuna valoarea FALSE.

De obicei la prelucrarea rezultatelor unei interogari SELECT se vor genera liste sau tablouri HTML.

Creati fisierul a4223.html pentru cautarea unei edituri:

<HTML> <HEAD> <TITLE>Cautare editura </TITLE> </HEAD> <BODY> <FORM name="cautEdi" method="post" action="a4223.php"> <P>Cautare EDITURA (daca nu se introduce nimic se vor afisa toate editurile!)<BR> Denumire <INPUT type="text" name="numeEdi" size="64" maxlength="64"><BR> <P> < INPUT type="submit" name="trimit" value="Submit"> <INPUT type="reset" name="sterg" value="Reset"> </FORM> </BODY> </HTML>


<HTML> <HEAD> <TITLE>Afisare editura </TITLE> </HEAD> <BODY> <H1> Afisare rezultat la cautare editura</H1> <HR> <?php $numeEdi = addslashes ( trim( $HTTP_POST_VARS["numeEdi"] ) ); echo "Se cauta editura cu numele: " .$numeEdi."<BR>";

@ $bd = mysql_connect( "localhost", "webcititor", "pAroLA!"); if ( !$bd )

ABD

127

Cap 4.2.3. Tema 4.b


B) Creati pagini pentru adaugarea si vizualizarea de carti (2 formulare si 2 fisiere php pentru prelucrarea lor). La adaugarea unei noi carti se va testa existenta campurilor cod_editura si cod_domeniu in tablele Edituri respectiv Domenii inainte de a face adaugarea (se vor rula in prealabil 2 interogari SELECT si, daca ele returneaza corect se va executa interogarea INSERT).

Raspunsul la aceasta tema va consta in numele celor patru fisiere si observatiile referitoare la problemele intampinate, fisierele urmand sa fie transmise prin e- mail la adresa [email protected].

<< Cuprins

© '2010 conf. ing. Dan Pescaru

Activitate 3

die ("Nu s-a putut realiza conexiunea cu mySQL!"); mysql_select_db ( "Biblioteca" ); $interogare = "SELECT * FROM Edituri "; if ( $numeEdi!="") $interogare .= "WHERE nume LIKE \"$numeEdi%\""; echo "<P> Interogarea rezultata: ".$interogare."<BR>"; $rez = mysql_query ($interogare); if (!$rez) die ("Eroare la cautare!"); $nrRez = mysql_num_rows( $rez ); if($nrRez == 0) echo "Nu s-a gasit nici o editura!"; else { echo "S-au gasit $nrRez edituri:<BR>"; echo "<TABLE BORDER=1>"; echo "<TR><TD>Cod</TD><TD>Nume</TD><TD>Adresa</TD><TD>Tel</TD></TR>"; for($i=0; $i<$nrRez; $i++ ) { $ed = mysql_fetch_object($rez); echo "<TR><TD>".$ed ->cod_editura ."</TD>"; echo "<TD>".$ed ->nume ."</TD>"; echo "<TD>".$ed ->adresa."</TD>"; echo "<TD>".$ed ->telefon."</TD></TR>"; } echo "</TABLE>"; } mysql_close ($bd); ?> <HR> </BODY> </HTML>


ABD

128

Cap 18. Aplicatii E-Comerce

5.1.1. Tipuri de aplicatii e-comerce 5.1.1.1. Brosuri de prezentare 5.1.1.2. Comenzi prin Internet pentru marfuri si servicii 5.1.1.3. Comert cu servicii si bunuri digitale 5.1.1.4. Aplicatii de tip "valoare adaugata" 5.1.2. Riscuri si probleme legate de aplicatiile e-comerce 5.1.3. Tema 5.a

Cap 5.1.1. Tipuri de aplicatii e-comerce

Inainte de a lua in considerare detaliile legate de implemetarea unui site Web comercial trebuie analizate scopurile si cerintele unui astfel de site.

Un scop stabilit apriori este acela de a produce bani.

Pornind de la acest fapt se pot identifica mai multe cai pentru a transpune concepte comerciale pe Internet. Serviciile on-line pot fi folosite pentru a face reclama unor produse "conventionale"; pentru a comercializa astfel de produse in magazine virtuale; pentru a comercializa produse "digitale" gen publicatii electronice, imagini, secvente audio sau video in format digital, produse software etc; pentru a oferi servicii Web gen "valoare adaugata" ca o alternativa eficienta la serviciile conventionale.

Cap 5.1.1.1. Brosuri de prezentare

Aceast tip de site-uri a aparut o data cu cristalizarea ideii de e-comerce. Explozia acestui gen a avut loc in jurul anilor '90 dar aceste site-uri sunt predominante si astazi.

Datorita simplitatii si pretului de cost scazut a acestor pagini precum si a cerintelor mai scazute in ceea ce priveste securitatea, metoda este foslosita in general ca si "punct de intrare pe Web" de mai toate companiile interesate de aceasta tehnologie.

Un site tip "brochureware" poate fi orice, de la o carte de vizita a companiei sub forma unei pagini Web pana la o colectie extinsa de informatii de marketing. In general un astfel de site poate fi asimilat unui catalog de produse si oferte. In toate situatiile, scopul unui astfel de site este acela de a facilita contactul cu clientii si beneficiarii companiei respective.

Acest tip nu produce castiguri materiale directe dar poate creste semnificativ aria clientilor potentiali pentru companie.

Problemele aparute la crearea unui astfel de site nu se adreseaza atat

ABD

129

implementarii (in multe situatii limbajul HTML este suficient) ci mai degraba sunt probleme legate de marketing:

l probleme legate de oferirea informatiilor cu adevarat importante l probleme referitoare la nivelul prezentarii, functie de segmentul de

populatie vizat l probleme legate de interactivitate l probleme legate de actualizarea informatiilor l probleme legate de evaluarea impactului noilor tehnologii folosite cat si

justificarea efortului facut

Primele doua probleme sunt strict de competenta unui specialist in marketing.

Legat de interactivitate, solutia cea mai comuna consta in oferirea unei adrese de e-mail unde beneficiarii pot pune intrebari. In cazul acesta, o companie care nu ofera raspuns zilnic la astfel de intrebari creaza senzatia ca desconsidera beneficiarul respectiv, ceea ce duce in general la intreruperea relatiilor bilaterale.

Actualizarea informatiilor este esentiala pentru a incuraja vizitele repetate la un site comercial. In acesta problema, generarea dinamica a continutului, folosind spre exemplu PHP, este o alternativa eficienta vizavi de actualizarea manuala a paginilor. In plus, acesta tehnica cupride chiar si schimbarea periodica a imaginii generale, eventual adaptarea la anotimpuri etc.

La companiile mari, problema evaluarii impactului diverselor metode de marketing este esentiala. In cazul site-urilor tip brosura de prezentare exista diverse optiuni pentru a realiza evaluarea: examinarea jurnalelor serverului Web pentru evidentierea traficului inregistrat (se pot folosi ustensile tip "WebAnalizer", ex: www.mrunix.net/webalizer), monitorizarea vanzarilor inainte si dupa aparitia site-ului, solicitarea opiniilor clientilor care viziteaza site-ul (prin e-mail sau formulare Web) sau chiar folosirea unui grup de "evaluatori platiti".

Cap 5.1.1.2. Comenzi prin Internet pentru marfuri si servicii

Un pas logic dupa implementarea unui site tip brosura este acela in care serviciile sunt extinse pentru a permite comandarea directa din pagina a produselor prezentate. Acest lucru este evident tinand cont de faptul ca un interval mare de timp scurs intre prezentarea unui produs si oferirea oportunitatii de a-l cumpara duce la pierdera unui procent important din cumparatorii care au urmarit prezentarea: "un cumparator se razgandeste cu atat mai usor cu cat are mai mult timp pentru a lua decizia de cumparare".

Posibilitatea de a ordona on-line duce atat la cresterea volumului de cumparatori posibili cat si la scaderea solicitarii personalului implicat in vanzari. O mare parte din munca poate fi automatizata prin legatura directa intre site si o baza de date (ex PHP+mySQL).

Totusi, tinand cont de anumiti factori obiectivi, se poate demonstra ca nu orice produs poate fi comercializat eficient pe Web. In mod ideal, un produs vandut

ABD

130

pe Web trebuie sa fie neperisabil, simplu de livrat, suficient de scump comparativ cu pretul livrarii dar nu intr-atat incat sa depaseasca pragul psihologic care cere o examinare directa inainte de cumparare. Exemple de astfel de produse care se vand deja cu succes pe Web sunt: carti si reviste, calculatoare si produse software, echipamente electonice de uz casnic, imbracaminte, muzica, bilete la diverse evenimente sau bilete de calatorii sau odihna. In general produsele "fara personalitate" se vand mult mai usor pe Web decat cele "cu personalitate". Spre exemplu, doua exemplare din aceiasi carte sunt virtual identice pe cand doi pepeni difera, chiar daca sunt de aceiasi gen.

Pentru a putea convinge un cumparator, un site de comenzi on-line trebuie sa asigure un minim de conditii: produsele trebuie sa fie de incredere (este dificil de vandut o marca despre care nu a mai auzit nimeni), trebuie oferita posibilitatea de a returna produsul intr-un interval de timp rezonabil daca acesta nu satisface, formularul pentru cumparare trebuie sa fie clar si simplu de folosit, site-ul trebuie sa fie compatibil cu diverse navigatoare si sisteme de operare (un cumparator nu va schimba navigatorul preferat doar pentru a putea vizualiza site-ul respectiv).

Cap 5.1.1.3. Comert cu servicii si bunuri digitale

In majoritatea cazurilor produsele sau serviciile sunt vandute pe Web dar livrarea lor se face prin intermediul unui curier. Cu toate acestea, exista si bunuri si servicii care se pot tranzactiona complet prin Internet, in multe cazuri chiar automat, fara interventie umana directa.

Cel mai clar exemplu in acest sens este chiar "informatia". In multe situatii informatia este complet gratuita sau suportata prin servicii aditionale de reclama. In alte cazuri, informatia este distribuita pe baza unei subscrieri.

Bunurile digitale includ: carti in format electronic (e-books), muzica in fomat digital (ex. mp3), imagini destinate designerilor sau produse software ce pot fi aduse direct prin Internet.

In privinta serviciilor, cele mai raspandite afaceri sunt cele de ISP (Internet Service Provider) sau Web Hosting. Alte servicii specializate in diverse domenii pot fi oferite chiar si sub forma de sisteme expert partial sau complet automate.

Avantajul comertului cu bunuri si servicii digitale consta mai ales in pretul extrem de scazut si rapiditatea livrarii. Pentru afacerile mari insa pot aparea probleme legate de latimea de banda a conexiunilor si timpul de raspuns la o cerere.

Dezavantajul major consta in domeniul destul de restrans al bunurilor care pot fi oferite digital.

Cap 5.1.1.4. Aplicatii de tip "valoare adaugata"

Multe afaceri de succes pe Web nu vand efectiv nici un produs or serviciu. Spre exemplu serviciul Web pentru posta rapida UPS (www.ups.com) ofera suport

ABD

131

altor servicii si nu aduce el insusi profit imediat. Un alt exemplu, de data aceasta acoperind mai multe domenii, de la transport pana la domeniul bancar, este FEDEX (www.fedex.com). El este menit doar sa adauge valoare unor servicii oferite in maniera conventionala de compania in cauza.

Posibilitatea clientilor de a urmari drumul unui colet (la UPS) sau de a-si consulta pe Web balanta bancara asigura in general un avantaj cometitiv companiilor respective.

Site-urile gen "forum de suport" pot fi include de asemenea in aceasta categorie. Aceste forumuri sunt menite facilitarii unor discutii intre clienti despre anumite produse sau probleme aparute la folosirea acelor produse. In felul acesta se asigura de fapt asistenta tehnica la cel mai scazut cost posibil atat pentru client, care poate apela direct la solutiile oferite de alti participanti fara a fi nevoie de telefoane internationale la un service, cat mai ales pentru ofertant, care nu asigura decat un moderator al acestor discutii.

Cap 5.1.2. Riscuri si probleme legate de aplicatiile e-comerce

Orice afacere prezinta riscuri. Oriunde exista posibilitatea competitiei neloiale, furturior si deturnarilor, dezastrelor naturale sau a altor riscuri asemanatoare.

Afacerile legate de aplicatii e-comerce au propriile categorii importante de riscuri:

l Crackeri l Riscul unui impact minor pe piata l Caderi hardware l Erori software l Probleme cu liniile de comunicatii l Neclaritati in legislatie l Limite fizice ale sistemelor

Atacurile crackerilor sunt cele mai mediatizate riscuri ale afacerilor e-comerce. Crackerii sunt specialisti in calculatoare rau intentionati. Activitatea lor se incadreaza in ceea ce politia denumeste "criminalitate electronica". Crackerii ataca un site comercial pentru a castiga prestigiu, pentru a-si demostra abilitatile, pentru a sabota o afacere sau pentru a fura bani sau bunuri oferite

Activitate 1

Cautati pe Web diverse site-uri internationale si din Romania care ofera servicii comerciale.

Alcatuiti o lista cu aceste site-uri, impartite in categoriile prezentate anterior.

ABD

132

pe Web. Pentru a limita pierderile determinate de aceste atacuri, cele mai utile masuri sunt: pastrarea unor copii de siguranta a tuturor datelor oferite pe Internet, o politica justa in privinta salariatilor care sa nu determine nemultumiri grave si dorinta de razbunare, utilizarea unui soft sigur si actulizarea lui permanenta, examinarea zilnica a activitatii si jurnalelor de tranzacti.

Tinand cont de timpul si sumele mari implicate de dezvoltarea unei afaceri e-comerce de dimensiune medie sau mare, un risc major il reprezinta calculul gresit al perioadei de amortizare, strict legata de evaluarea impactului pe care site-ul il va avea dupa lansare. Acest impact se masoara de obicei in numar total de vizitatori pe o perioada stabilita de timp sau, mai precis in numar de vizitatori raportati la segmentele de cumparatori avute in calcul.

Este evident faptul ca, din moment ce toata afacerea se bazeaza pe rularea unor programe specifice pe calculatoare ruland servere de Web, de baze de date, de e-mail etc. , caderea fizica (hardware) a unui astfel de calculator duce la blocarea afacerii. Din acest motiv, un important accent se pune pe asigurarea unor servicii redundante, astfel incat, la caderea unui server, altul de rezerva sa ii poata lua locul in cel mai scurt timp. Problema aici este legata de costul mare a suportului hardware relativ la costul total al afacerii.

Este in general acceptat de asemena ca orice produs software complex are intrinsec o serie de erori (bug-uri) foarte greu de descoperit si remediat. Din acest motiv, pe de o parte trebuie cumparate sisteme de operare si softuri tip server de incredere, iar pe de alta parte trebuie asigurat un proces serios de testare a programelor proprii (dezvoltate in HTML, JavaScript, PHP, SQL etc.)

Datorita faptului ca afacerea se bazeaza pe conexiunea la Internet, este evident ca alegerea unui serviciu de conectare cat mai sigur si eficient este esentiala. In acest sens trebuie avute in vedere largimea de banda reala oferita cat si de reputatia companiei ISP referitor la siguranta serviciilor. Daca nu este posibil (din cauza costurilor) asigurarea a cel putin doua cai separate de conectarea se va tine cont de includerea in contractul cu ISP a unor clauze privitoare la recuperarea daunelor provocate de intreruperea conexiunii peste o anumita limita de timp sau frecventa pe an.

Un capitol greu controlabil este legat de lacunele care exista peste tot in lume legate de legislatia in domeniul e-comerce. Aceste lacune sunt perfect explicabile tinand cont de vechimea relativ mica a unor astfel de afaceri. Partea incurajatoare este data de faptul ca se fac eforturi sustinute pentru inlaturarea acestor probleme. Din acest motiv este important sa se supravegheze continu modificarile legislatiei si sa se tina cont de eventuale taxe care pot apare in legatura cu cele existente deja in domeniul afacerilor conventionale.

Un ultim aspect discutat se refera la limitele fizice ale sistemelor de calcul. Pentru o afacere pe Internet este foarte important timpul de raspuns la o cerere si disponibilitatea serviciilor 24 ore din 24 si 7 zile din 7. Problema aici consta in a gandi sistemul de la inceput pentru o buna scalabilitate (posibilitate de extindere) la preturi rezonabile. Limitarile avute in vedere se refera atat la

ABD

133

largimea de banda a conexiunilor la Internet cat si la puterea de calcul oferita de calculatoarele server.

Cap 5.1.3. Tema 5.a

A) Efectuati activitatea prezentata in Cap. 5.1.1.

B) Creati o pagina tip catalog de produse (brosura de prezentare) pentru o categorie de produse la alegere. Pagina va fi creata dinamic folosind PHP si o baza de date mySQL in care se retin produsele respective. Fiecare produs va avea, pe langa o descriere a caracteristicilor, si o imagine. Imaginile se vor retine in fisiere .jpg sau .gif intr-un subdirector IMG. In baza de date se va retine intr-un camp numele fisierului imagine asociat produsului respectiv.

Baza de date va contine cel putin 3 produse, cu poze aferente in directorul IMG.

Raspunsul la aceasta tema va consta in prezentarea manierei in care s-a facut afisarea unui produs si observatiile referitoare la problemele intampinate. Fisierul SQL continand comenzile pentru crearea si popularea bazei de date mySQL, fisierul PHP si directorul IMG vor fi comprimate si transmise prin e-mail la adresa [email protected].

<< Cuprins


ABD

134

Cap. 19 Securitate

5.2.1. Utilizare cookies 5.2.1.1. Restrictii legate de cookies 5.2.1.2. Utilizare cookies in PHP 5.2.1.3. Probleme la folosirea cookies 5.2.2. Probleme de securitate la site-urile PHP 5.2.2.1. Securitatea serverului de Web 5.2.2.2. Securitatea instalarii PHP 5.2.3. Gestiunea utilizatorilor in PHP 5.2.3.1. Autentificarea utilizand serverul de Web 5.2.3.2. Autentificarea folosind PHP 5.2.4. Tema 5.b

Cap 5.2.1. Utilizare cookies

Necesitatea de a pastra informatii de stare pentru o aplicatie cuprinzand mai multe pagini php a fost discutata in capitolul referitor la sesiuni PHP. In continuare va fi prezentata o alta metoda de a realiza prezervarea informatiilor de stare.

Entitatile de tip cookies au fost create tocmai pentru a permite unui server de Web sa stocheze si sa citeasca mai apoi date de pe calculatorul clientului care ruleaza navigatorul Web. Aceste date vor fi stocate de catre navigator pe discul clientului, intr-un director dedicat. Acest lucru permite stocarea informatiilor nu doar pe parcursul unei sesiuni client (de la lansarea pana la oprirea navigatorului Web) ci chiar si intre sesiuni (pe o perioada de timp determinata de programatorul paginii care creaza cookies). In acest fel se permite spre exemplu pastrarea informatiilor de conectare (nume utilizator/parola) pentru a evita citirea lor la fiecare pornire a navigatorului si conectare la site, sau pastrarea informatiilor despre preferintele utilizatorului, astfel incat sa i se afiseze direct o pagina personalizata ori de cate ori se conecteaza la site.

Cookies sunt entitati de tipul "nume = valoare" retinute pe partea de client. In plus ele au asociata o adresa URL prin care navigatorul determina daca un anumit cookie trebuie sau nu trimis serverului accesat in acel moment.

Exista o serie de limitari care previn abuzul la folosirea de cookies. Un navigator este restrictionat la cel mult 300 de cookies. In plus nu sunt acceptate mai mult de 20 de cookies de la acelasi server. Daca o aplicatie necesita mai multe date, acestea pot fi retinute pe partea de server (prin sesiuni sau stocate in fisiere sau baze de date).

Observatie: In general exista o perceptie gresita potrivit careia entitatile cookies ar fi periculoase pentru clienti. Acest lucru este total neadevarat.

ABD

135

Cap 5.2.1.1. Restrictii legate de cookies

Pe langa nume si valoarea retinuta, un cookies are asociate o serie de informatii de restrictionare. Acestea sunt:

l Data expirarii (ex. 03/12/2003, 14:30:00) l Informatii despre calea valida (ex. /php/client1 ) l Informatii despre domeniul valid (ex. serverfirma.ro ) l Un parametru referitor la transmiterea securizata

Data expirarii este utilizata pentru ca navigatorul sa isi dea seama daca un cookie este inca valid, si ca atare trebuie transmis serverului. Daca un cookie a expirat, el nu va mai fi trimis catre server in nici o circumstanta. Daca timpul de expirare nu este precizat, navigatorul va sterge automat cookie-ul la oprire.

Prin informatia despre calea valida se va stabili directorul de pe server pentru care cookie-ul este activ. Daca pagina accesata nu provine din directorul specificat (sau din subdirectoare ale acestuia), informatia din cookie nu va fi transmisa serverului. Calea valida implicita este "/" care specifica orice director de pe server.

Informatia despre domeniul valid stabileste serverele spre care acel cookie va fi trimis. Informatia poate contine numele unui server (ex. "www1.domeniulmeu.ro") sau numele unui domeniu (ex. ".domeniulmeu.ro") caz in care sunt validate toate serverele din acel domeniu. Domeniul stabilit implict este cel al servrului care seteaza acel cookie.

Parametrul referitor la transmiterea securizata impune navigatorului transmiterea informatiei cookie doar daca conexiunea curenta este una securizata (prin protocolul HTTPS). Daca parametrul nu este precizat, se va trimite cookie-ul si pe conexiuni securizate si pe cele nesecurizate.

Cap 5.2.1.2. Utilizare cookies in PHP

Suportul pentru cookies este integrat in limbajul PHP. Utilizarea de cookies din PHP este la fel de facila ca si utilizarea informatiilor din form-uri HTML.

Pentru crearea unui cookie se va folosi functia setcookie. Cea mai simpla forma a acestei comenzi este:

boolean setcookie("numeCookie", "valoare")

Acest apel va crea un cookie avand numele "numeCookie" si valoarea specificata. Parametrii de restrictionare vor fi setati toti cu valori implicite.

Singura problema poate fi mentinerea unor informatii sensibile gen parole sau conturi pe un calculator la care au acces mai multi utilizatori intre care sistemul de operare nu asigura protectie.

ABD

136

Functia returneaza adevarat daca s-a putut trimite acel cookie spre navigator si fals in caz contrar. Daca functia returneaza adevarat nu inseamna insa ca acel client a acceptat respectivul cookie. Un client poate refuza un cookie daca s-au depasit limitele cantitative (300 sau 20) sau daca navigatorul este setat sa refuze informatiile cookie.

Pentru a permite cererii de creare a cookie-ului sa fie transmisa catre server trebuie ca apelul setcookie sa apara inaintea oricarei alte informatii trimise clientului, chiar si inaintea unui simplu spatiu sau a tagurilor <HTML> sau <HEAD>. Acest lucru este necesar deoarece datele pentru creare cookies sunt impachetate in antetul raspunsului HTTP catre client, antet care se transmite automat inaintea oricarei informatii care va aparea in pagina.

In cazul in care se doreste mentinerea mai multor date la client se vor crea mai multe cookies. Dezavantajul acestei metode este legata de restrictia de maxim 20 de cookies / server. Pentru a evita acest lucru se poate apela la asocierea valorilor multiple la un anumit cookie. Lucrul acesta este posibil daca se apeleaza la tablouri in locul valorii singulare. Spre exemplu se poate folosi secventa:

<?php setcookie("preturi[0]",2000); setcookie("preturi[1]",5000); ... ?>

Pentru a extinde durata de viata a unui cookie se poate trimite, prin intermediul functiei setcookie, si termenul de expirare a lui. Timpul trebuie transmis ca si o valoarea UNIX timestamp (numar de secunde scurs de la 01.01.1970). In PHP exista doua functii pe baza carora se poate calcula un timestamp pentru o anumita data. Prima este functia mktime care poate fi folosita pentru a calcula date absolute (sintaxa: mktime( ore, min, sec, luna, zi, an ) ). A doua functie este time care returneaza momentul curent in format timestamp . Utilizand time se poate calcula o data relativa de expirare (ex. 30 de zile de la data curenta: time()+30*24*60*60). O problema care apare relativ la data expirarii este "timpul diferit" intre setarea cookie-ului (timpul de pe server) si timpul fata de care navigatorul testeaza expirarea lui (timpul de pe calculatorul client).

<?php $expira1 = mktime ( 0, 0, 0, 12, 30, 2004 ); // 30.12.2004, ora 0:00 $expira2 = time () + 3*30*24*60*60; // trei luni: 90 de zile de la data curenta setcookie("user", "Horia", $expira1); setcookie("parola", "abcd", $expira2); ... ?>

In cazul acesta, navigatorul nu va mai distruge cookies la oprire. Ele vor fi folosite pana cand expira si abia dupa aceea vor fi sterse.

ABD

137

In mod frecvent un server Web retine mai multe site-uri diferite. In acest caz se creaza o serioasa bresa de securitate daca navigatorul trimite cookies setate de un site catre paginile altui site de pe acelasi server. Pentru a evita acest lucru se poate apela la parametrul "directorul valid" pentru un cookie. In acest caz, informatiile cookies vor fi trimise doar paginilor care se gases in directoarele care incep cu prefixul stabilit. Spre exemplu, pentru un director valid "/firma" se va trimite informatia spre paginile "/firma1/pag1.php" si "/firma2/formulare/f23.php", dar nu si spre "/firme/index.php":

setcookie("user", "Horia", $expira1, "/firmaMea/");

Tot in acest scop se poate limita numarul de servere spre care se transmite cookies, prin precizarea "domeniului valid" al lor. Parametrul "domeniu valid" poate cuprinde o singura masina (ex. "www.domeniulmeu.ro") sau mai multe (ex. ".domeniulmeu.ro" este valid si pentru www.domeniulmeu.ro dar si pentru hercules.domeniulmeu.ro etc.).

setcookie("user", "Horia", $expira1, "/firmaMea/", "www3.domeniulmeu.ro");

Daca in plus se doreste ca acel cookie sa fie trimis doar daca conexiunea este una securizata (protocolul este HTTPS in locul protocolului HTTP standard).

Pentru a sterge un cookie fortat dintr-o pagina se poate apela functia setcookie cu un singur parametru, si anume chiar numele cookie-ului respectiv. Trebuie avut in vedere doar ca aceasta functie nu poate fi apelata decat la inceputul paginii, inainte de orice iesire spre client.

setcookie("user") // sterge cookie-ul cu numele "user"

Pentru a folosi informatiile cookies intr-o pagina PHP, acestea pot fi accesate prin intermediul tabloului $HTTP_COOKIE_VARS ["numeCookie"] (cau $_COOKIE["numeCookie"] in PHP4). Spre exemplu se poate verifica daca un cookie este primit sau nu prin secventa:

if ( !isset($HTTP_COOKIE_VARS ["utilizator"]) ) die ( "Acesati aceasta pagina pentru prima data! Va rugam sa va inregistrati in prealabil." );

Observatie: un cookie nu este valabil in pagina care il seteaza ci doar in paginile care vor fi incarcate ulterior.

Cap 5.2.1.3. Probleme la folosirea cookies

Cea mai comuna problema se refera la apelul setcookie dupa ce s-a inceput trimiterea de informatii in pagina client. In acest caz se va primi un mesaj de atentionare care explica faptul ca antetul paginii a fost deja trimis si deci setcookie nu mai are efect.

A doua problema este aceea de a considera ca un cookie este valid in pagina in care a fost creat.

ABD

138

O problema mai greu de rezolvat este aceea in care aplicatia depinde de existenta informatiilor cookies, iar navigatorul clientului nu permite crearea acestor informatii. Solutia evidenta in acest caz este cea care afiseaza un mesaj de eroare prin care cere clientului sa schimbe optiunile navigatorului astfel incat sa permita acceptarea informatiilor cookies. Testul acesta este in schimb ingreunat de faptul ca in pagina curenta nu se poate determina daca navigatorul a acceptat sau nu coockies. Solutia este setarea cookie de test si apoi reicarcarea fortata a pagini cu ajutorul functiei header("Location: pagina_cutenta").

Activitate 1

Creati fisierul a5213.php pentru a testa daca navigatorul accepta sau nu cookies.

<?php // executia acestui script consta in doua faze: // Faza 1: se trimite un setcookie si apoi se reincarca pagina curenta // Faza 2: se testeaza daca, dupa reincarcarea paginii, informatia cookie exista if ( !isset($HTTP_GET_VARS["test"])) { // faza 1 $reincarca = "$PHP_SELF?test=1"; header("Location: $reincarca"); setcookie("cookieTest", "ok"); } else { echo "<HTML>"; echo "<HEAD>"; echo "<TITLE>Activitate 5.2.1.3.</TITLE>"; echo "</HEAD>\n <BODY>";

if (!isset($HTTP_COOKIE_VARS["cookieTest"])) die ( "Nu pot crea cookie. Va rugam scimbati optiunile navigatorului!"); else { // este ok. se poate redirecta spre pagina principala // de ex: header( "Location: main.php" ); echo "Navigatorul accepta cookies"; echo "</BODY>\n</HTML>"; } } ?> Copiati fisierul in directorul htdocs al serverului de Web. Porniti navigatorul si setati optiunile astfel incat sa nu accepte nici un cookie. Incarcati adresa http://localhost/a5213.php si verificati mesajul de eroare. Schimbati optiunile navigatorului ca sa accepte cookies, reporniti navigatorul si apoi reincarcati pagina.

ABD

139

Cap 5.2.2. Probleme de securitate la site-urile PHP

Deseori problema securitatii unui nou site de Web este pusa pe plan secund la crearea lui. Acest lucru se datoreaza faptului ca securitatea este putin vizibila unui client si nu are impact imediat asupra percetiei despre site. Din pacate, lipsa securitatii este foarte vizibila si poate avea consecinte dezastruase pentru afacere. Care client mai are curajul sa ofere informatii despre cartea sa de credit unui site despre care afla ca a fost "spart" de catre hackeri.

Un alt aspect se refera la mentinerea securitatii. Chiar daca un site a fost proiectat cu un grad satisfacator de securitate, datorita evolutiei continue a domeniului informaticii, continuu se descopera noi brese de securitate si apar noi metode de inchidere a lor. Din aceasta cauza, la fel de importanta ca si o proiectare corespunzatoare este mentinerea la zi a securitatii unui site.

Deoarece problema securitatii este foarte vasta, in continuare vor fi trecute in revista doar cateva aspecte foarte importante. Pentru mai multe informatii se recomanda studierea unor publicatii dedicate acestui subiect. Un punct de plecare util este spre exemplu pagina CERT (Computer Emergency Response Team) www.cert.org.

Cap 5.2.2.1. Securitatea serverului de Web

Prima masura de securitate la nivelul serverului de Web este aceea a revizuirii instalarii la zi. Acest lucru se poate face usor pentru ca, indiferent de serverul folosit, firma producatoare ofera continuu versiuni noi si patch-uri. Majoritatea versiunilor noi se refera la acoperirea unor lacune de securitate descoperite la versiunea precedenta.

Pe langa aceasta, restul metodelor sunt specifice fiecarui server in parte desi, principial, sunt asemanatoare. Exemplele urmatoare se refera la serverul de Apache.

l Permisiunile pentru directorul ServerRoot

Directorul ServerRoot este directorul in care serverul Apache este instalat. Pe acest director trebuie sa aibe drepturi doar administratorul serverului. In caz contrar, un utilizator rau intentionat sau in necunostinta de cauza va putea schimba optiunile serverului, provocand blocarea acestuia sau va putea copia informatii secrete. Singure directoare in care utilizatorul sub care ruleaza serverul trebuie sa aiba drepturi de speciale este directorul LOG in care se scriu fisierele jurnal si directorul DocumetRoot in care se gasesc paginile site-urilor gazduite.

l Protejarea sistemului de fisiere de pe server

O grija speciala trebuie avuta pentru a nu permite utilizatorilor serverului Web sa acceseze directoare in afara DocumentRoot. Acest lucru se poate asigura

ABD

140

printr-o direciva Directory in fisiserul httpd.conf:

<Directory /> AllowOverride None Options None Order deny, allow Deny from all </Directory>

Dupa instalare, trebuie verificat ca aceasta directiva sa apara in fisierul de configurare.

l Permiterea executiei programelor CGI doar din anumite directoare

O cale comuna de a introduce brese in securitate este cea a executiei de programe prin interfata CGI (Common Gateway Interface). La configurarea serverului de Web se pot preciza directoarele din care se permite executia unor astfel de programe. Acestea vor trebui protejate, prin intermediul sistemului de operare, astfel incat doar anumiti utilizatori sa aiba drepturi de scriere in ele. In mod obisnuit, dreptul de a gazdui programe executabile prin CGI il are doar directorul cgi-bin din directorul in care s-a instalat serverul Web.

ScriptAlias /cgi-bin "/usr/local/apache/cgi -bin" <Directory "/usr/local/apache/cgi-bin"> AllowOverride None Options None Order allow, deny Allow from all </Directory>

Cap 5.2.2.2. Securitatea instalarii PHP

Cea mai recomandata instalare a interpretorului de PHP este sub forma de modul incarcabil pe server. Instalarea ca si program CGI este mai instabila si mai greu de securizat.

Optiunile de configurare se gases in fisierul php.ini.

l open_basedir Aceasta optiune stabileste directoarele din care se pot accesa fisiere prin functii PHP. Deoarece implicit optiunea stabileste directorul radacina al serverului si, prin urmare sunt accesibile toate fisierele si directoarele acesteia, ea se constituie intr-o serioasa lacuna de securitate. Daca valoarea ei se stabileste la ".", vor putea fi accesate doar fisierele din directorul curent al paginii sau subdirectoare ale acestuia.

l memory_limit Aceasta optiune limiteaza cantitatea de memorie (in octeti) pe care scripul o poate utiliza. In felul acesta se poate evita ca un script sa ocupe prea multe resurse de pe server. Implict valoarea este stabilita la 8Mo.

l register_globals Daca aceasta optiune este ON, toate datele care provin din exterior (din

ABD

141

formulare get sau post, din linia de adresa sau din cookies) sunt transformate in variabile avand numele corespunzatoare. Acest lucru, desi simplifica intr-o 0oarecare masura scrierea programelor, adauga o mare supraincarcare la interpretarea scriptului precum si lacune mari de securitate. O astfel de variabila poate fi suprascrisa destul de usor de catre un hacker printr-un apel fals la pagina. In cazul in care optiunea este OFF, datele se pot accesa prin tablourile sistem $HTTP_grup_VARS[] (grup poate fi GET, POST, COOKIE, ENV etc.).

l expose_php Aceasta optiune trebuie stabilita pe OFF pentru ca sistemul sa nu ofere direct informatii ca ruleaza o anumita versiune de PHP. Desi acest lucru nu poate preveni un atac, il poate totusi intarzia.

Cap 5.2.3. Gestiunea utilizatorilor in PHP

In multe aplicatii PHP este nevoie de gestiunea utilizatorilor. Fie ca este vorba de un forum de discutii la care utilizatorii trebuie sa se inscrie pentru a putea purta discutii sau de un magazin virtual in care un utilizator are posibilitatea sa faca cumparaturi on-line, gestiunea utilizatorilor va asigura, pe langa autentificarea utilizatorilor autorizati si personalizarea aspectului paginilor afisate respectiv acordarea de drepturi diferite referitor la operatiile care se pot efectua pe site.

Metodele de a asigura gestiunea utilizatorilor si, implicit, autentificarea acestora difera destul de mult functie de cerintele aplicatiei. O cerinta importanta este nivelul de securitate. In mod evident lucrurile sunt mai stricte pentru un site care asigura tranzactii pe baza informatiilor de pe carti de credit si mai putin complicate pentru un forum de discutii. O alta cerinta se refera la numarul utilizatorilor care trebuie identificati pe un site. Daca numarul acestora este relativ mic, spre exemplu la un grup de discutii in interiorul unui departament al unei companii, gestiunea acestora se face relativ usor direct din PHP. In cazul general, in care utilizatorii se pot inregistra pe Web, numarul lor fiind practic imposibil de estimat exact la proiectarea acelui site, se impune folosirea unei baze de date din care, prin PHP se pot obtine pe langa informatiile de autentificare si informatii referitoare la optiunile personale ale fiecaruia. Spre exemplu, un magazin virtual de interes general, poate afisa pe pagina principala diferite oferte speciale funtie de varsta utilizatorului autentificat.

Cap 5.2.3.1. Autentificarea utilizand serverul de Web

Un mod simplu si standard de a autentifica utilizatorii este cel pus la dispozitie chiar de serverul de Web. Acest mod de autentificare este disponibil pentru orice pagina de Web, nu neaparat scrisa in PHP. In PHP se pot insa obtine si informatiile de autentificare (nume utilizator si parola) si, ca atare se pot personaliza paginile pe baza acestor informatii.

In continuare se va prezenta sintaxa serverului Apache pentru autentificare, celelalte servere punand la dispozitie metode asemanatoare.

ABD

142

Serverul Apache permite fortarea autentificarii pentru toate paginile unui director prin crearea unui fisier special, numit ".htaccess" in directorul respectiv. Acest fisier va contine informatii despre tipul autentificarii, drepturi de acces si fisierul de parole folosit ca si exemplul urmator:

AuthName "pagini_secrete" #informatia realm AuthType Basic # fisierul de parole (de obicei in afara htdocs) AuthUserFile c:\parole.pw <LIMIT GET POST> require valid-user </LIMIT>

Pentru simplitate, fisierul parole.pw va fi creat in acelasi director ca si pagina cu ajutorul programului htpasswd instalat odata cu serverul Apache. Intr-un caz real, fisierul de parole se va crea intr-un director aflat in afara spatiului rezervat paginilor (in afara directorului htdocs). Fisierul de parole va contine siruri de genul nume_utilizator:parola_criptata. Spre exemplu pentru nume=gigel si parola=gigel se creeaza o linie de genul:

gigel:$apr1$aS2.....$K0d7UyUtuGnxxTR9wWsX71

la apelul c:\>"C:\Apache\bin\htpasswd.exe" -c -b parole.pw gigel gigel in directorul unde este pagina.

Pentru ca o anumita pagina din acel director sa fie protejata, trebuie ca ea sa ceara autentificarea de un anumit nivel (specificat prin realm) in felul urmator (secventa apare la inceputul paginii):

<?php if (!isset($HTTP_SERVER_VARS["PHP_AUTH_USER"])) { header("WWW-Authenticate: Basic realm=\"pagini_secrete\""); header('HTTP/1.0 401 Unauthorized'); echo 'Nu aveti drepturi de access!'; exit; } else { echo "<p>Buna {$HTTP_SERVER_VARS['PHP_AUTH_USER']}.</p>"; echo "<p>Parola introdusa: {$HTTP_SERVER_VARS['PHP_AUTH_PW']} .</p>"; } echo "<P>Autentificare realizata. Puteti vedea informatia din pagina!"; ?>

O data introdusa o parola, ea va ramane activa pana la inchiderea navigatorului pentru toate paginile din director care solicita autentificare cu acelasi realm.

Cap 5.2.3.2. Autentificarea folosind PHP

Desi autentificarea prin serverul de Web este simplu de realizat, ea are o serie

ABD

143

de inconveniente cum ar fi:

l nu se poate realiza operatia de log-out (parola ramane activa pana la inchiderea navigatorului). In acest fel, daca se lasa navigatorul pornit, chiar daca nu mai sunt incarcate paginile secrete, oricine poate sa le consulte ulterior

l autentificarea nu poate expira daca nu se acceseaza serverul un anumit timp. Daca navigatorul se lasa pornit, autentificarea ramane valabila si peste cateva zile

l nu se poate imbunatatii in nici un fel decat o data cu schimbarea serverului de Web.

l nu poate retine informatii personale pe langa nume si parola. l utilizatorii si parolele trebuie create de catre administratror. Nu se poate

recurge la un sistem automat de inregistrare.

Pentru a realiza autentificarea din PHP se pot utiliza o variatate de metode. Majoritatea combina variabilele de sesiune sau variabilele cookies cu interogarea unei baze de date de utilizatori.

Daca in schimb trebuie protejata o singura pagina pentru un singur utilizator se poate apela la secveta simpla:

Activitate 2

Creati fisierul a5232.php pentru a proteja o pagina secreta.

<?php $user = $HTTP_POST_VARS["user"]; $parola = $HTTP_POST_VARS["parola"]; if ( $user != "gigel" || $parola != "gigel" ) { ?> <FORM action="a5232.php" method="POST"> <TABLE> <TR><TD><CENTER>Utilizator: <INPUT type="TEXT" name="user"> </CENTER></TD></TR> <TR><TD><CENTER>Parola: <INPUT type="PASSWORD" name="parola"> </CENTER></TD></TR> <TR><TD><CENTER> <INPUT type="SUBMIT" value="Log-in"> </CENTER></TD></TR> </TABLE> </FORM> <?php } else { echo "Acestea sunt informatii doar pentru Gigel!"; } ?>

ABD

144

In cazul general se apeleaza la o pagina de inregistrare in care un nou utilizator va introduce informatiile necesare, inclusiv parola dorita, acestea fiind inregistrate intr-o baza de date.

Urmatorul exeplu va crea un mic site care asigura atat faza de inregistrare cat si cea de log-in, autentificare si afisare de informatii personalizate.

Consideram baza de date pentru pastrarea datelor despre utilizatori:

CREATE DATABASE Aplicatia; USE Aplicatia CREATE TABLE Utilizatori ( user char(16) PRIMARY KEY, parola char(16) NOT NULL, email char(64), telefon char(24) ); GRANT all ON Aplicatia.* TO portar@localhost IDENTIFIED BY 'control!';

In acest caz paginile de inregistrare a unui nou utilizator ar putea fi:

 <HTML><HEAD><TITLE>Inregistrare</TITLE></HEAD> <BODY> <H1>Inregistrare utilizator nou</H1> <P><HR><P> <FORM action="inreg.php" method="POST"> <TABLE> <TR><TD>Utilizator:</TD> <TD> <INPUT type="TEXT" name="user"> </TD></TR> <TR><TD>Parola:</TD> <TD> <INPUT type="PASSWORD" name="parola"> </TD></TR> <TR><TD>E-mail:</TD> <TD><INPUT type="TEXT" name="email"> </TD></TR> <TR><TD>Telefon:</TD> <TD> <INPUT type="TEXT" name="telefon"> </TD></TR> <TR><TD> <INPUT type="SUBMIT" value="Aplic"></TD> <TD> <INPUT type="RESET" value="Reset"> </TD></TR>

Copiati fisierul in directorul htdocs al serverului de Web. Incarcati in navigator adresa http://localhost/a5232.php si verificati autentificarea.

ABD

145

</TABLE> </FORM> </BODY> </HTML>

 <?php $user = trim($HTTP_POST_VARS["user"]); $parola = trim($HTTP_POST_VARS["parola"]); $email = trim($HTTP_POST_VARS["email"]); $telefon = trim($HTTP_POST_VARS["telefon"]); // verificare corectitudine date de intrare if ( empty($user) || empty($parola) || empty($email)) { echo "Nu a-ti introdus toate datele!<BR>"; die ('<A HREF="inreg.html">Modifica</A>'); } // conectare la baza de date @ $bd = mysql_connect ("localhost", "portar", "control!"); if( !$bd ) die ("Baza de utilizatori nedisponibila! Reveniti."); mysql_select_db ("Aplicatia"); // verificare unicitate utilizator $verific = "SELECT * FROM Utilizatori WHERE user = \"$user\""; $res = mysql_query ($verific); if (mysql_num_rows($res) > 0) { echo "Mai exista un utilizator '$user' !<BR>"; mysql_close($bd); die ('<A HREF="inreg.html">Modifica</A>'); } // adaugare utilizator nou in baza de date $adaug = "INSERT INTO Utilizatori (user, parola, email, telefon) VALUES "; $adaug .= "('$user', '$parola', '$email', '$telefon')"; $res = mysql_query ($adaug); if ($res) { echo 'Felicitari. Inregistrare efectuata cu succes!<BR>'; echo '<A HREF="login.html">pagina de log-in</A>'; } else echo 'Inregistrarea nu s-a putut efectua. Reveniti!'; mysql_close ($bd); ?>

Pagina de log-in va tine cont de inregistrarile din tabela Utilizatori pentru autentificare.

 <HTML><HEAD><TITLE>Autentificare</TITLE></HEAD> <BODY> <H1>Introduceti numele si parola</H1> <P><HR><P> <FORM action="login.php" method="POST">

ABD

146

<TABLE> <TR><TD>Utilizator:</TD> <TD> <INPUT type="TEXT" name="user"> </TD></TR> <TR><TD>Parola:</TD> <TD> <INPUT type="PASSWORD" name="parola"> </TD></TR> <TR><TD> <INPUT type="SUBMIT" value="Login"></TD> <TD> <INPUT type="RESET" value="Reset"> </TD></TR> </TABLE> </FORM> </BODY> </HTML>

 <?php $user = trim($HTTP_POST_VARS["user"]); $parola = trim($HTTP_POST_VARS["parola"]); // verificare corectitudine date de intrare if ( empty($user) || empty($parola) ) { echo "Nu a-ti introdus toate datele!<BR>"; die ('<A HREF="login.html">Incearca din nou</A>'); } // conectare la baza de date @ $bd = mysql_connect ("localhost", "portar", "control!"); if( !$bd ) die ("Baza de utilizatori indisponibila! Reveniti."); mysql_select_db ("Aplicatia"); // autentificare utilizator $verific = "SELECT * FROM Utilizatori WHERE user = \"$user\""; $res = mysql_query ($verific); if (!$res || mysql_num_rows($res) == 0) { echo "Acces neautorizat!<BR>"; mysql_close($bd); die ('<A HREF="login.html">Incearca din nou</A>'); } $inreg = mysql_fetch_object ($res); $parola_buna= $inreg->parola; $email = $inreg->email; if ( $parola_buna !=$parola ) { echo "Acces neautorizat!<BR>"; mysql_close($bd); die ('<A HREF="login.html">Incearca din nou</A>'); } // setare informatii cookie pentru utilizatorul conectat // autentificarea va expira automat dupa 30 min. $expira= time () + 30*60; // expirare login in 30 min. header("Location: main.php"); setcookie("user", $user, $expira);

ABD

147

setcookie("parola", $parola, $expira); setcookie("email", $email, $expira); echo "Autentificare cu succes!"; mysql_close ($bd); ?>

 <?php $user = $HTTP_COOKIE_VARS["user"]; $parola = $HTTP_COOKIE_VARS["parola"]; $email = $HTTP_COOKIE_VARS["email"]; // verificare autentificare if ( empty($user) || empty($parola) ) { echo "Utilizator necunoscut!<BR>"; die ('<A HREF="login.html">Incearca din nou</A>'); } echo "<H1> Pagina principala a Aplicatiei!</H1>"; echo "<P><HR><P>"; echo "Buna ziua $user!"; echo "<P>Adresa ta de e-mail: <A HREF=\"mailto:$email\">$email</A>"; ?>

Pe baza acestui schelet simplu de aplicatie se pot dezvolta site-uri mult mai complexe. In situatii reale trebuie in schimb tinut cont de anumite modificari, printre care:

l informatiile despre utilizator pot fi mult mai numeroase l se pot adauga functii JavaScript prin care sa se valideze adresa de e-mail

si numarul de telefon in pagina inreg.html l pentru a evita problemele care apar datorita diferentelor de ora

inregistrate intre calculatoarele client si server se poate adauga un camp ascuns in fisierul login.html care sa fie completat cu ora clientului. In felul acesta pagina login.php poate calcula timpul de expirare a informatiilor cookies functie de timpul real al clientului, evitand probleme la conectare datorita setarii unor cookies gata expirate.

l trebuie testat in pagina de login faptul ca navigatorul accepta sau nu cookies.

Cap 5.2.4. Tema 5.b

A) Efectuati exemplul si activitatile prezentate in acest capitol.

B) Creati un mic site adaugand la pagina tip catalog de produse (din tema 5.a) pagini pentru autentificare si inregistrare clienti. In acest scop adaugati o tabela de utilizatori la baza de date deja creata.

Raspunsul la aceasta tema va consta in prezentarea manierei in care s-a

ABD

148

implementat autentificarea si observatiile referitoare la problemele intampinate. Fisierul SQL continand comenzile pentru crearea tabelei de utilizatori si fisierele PHP si HTML vor fi comprimate si transmise prin e - mail la adresa [email protected].

<< Cuprins


ABD

149

150

ABD


bdpescaru - documentatie php -msql

Documents