bc energbank sa situaţiile financiare pentru anul...

BC ENERGBANK SA

Situaţiile financiare Pentru anul încheiat Ia 31 decembrie 2016

întocmite în conformitate cuStandardele Internaţionale de Raportare Financiară

BC EN ERG BA NK SASITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

CUPRINS

Raportul auditorilor

Situaţia poziţiei financiare 1Situaţia rezultatului global 2

Situaţia m odificărilor capitalului propriu 3Situaţia fluxurilor de trezorerie 4N ote explicative la rapoartele financiare 5-61

III

❖ GrantThorntonGrant Thomton Audit S.R.L

str. Grigore Ureche Nr. 69 MD-2005 Chişinău Moldova

T + 373 22 8 6 0 5 7 1 F + 373 2 2 2 2 74 64 E [email protected] W www.grantthomton.md

Raportul auditorului independent

către acţionarii BC Energbank S.A.

OpinieAm auditat situaţiile financiare anexate ale BC Energbank S.A. (“Banca”), care cuprind situaţia poziţiei financiare la data de 31 decembrie 2016, situaţia rezultatului global, situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie aferente anului încheiat la acea dată şi notele la situaţiile financiare, inclusiv un sumar al politicilor contabile semnificative.

în opinia noastră, situaţiile financiare prezintă fidel, din toate aspectele semnificative, poziţia financiară a Băncii la data de 31 decembrie 2016, şi performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie aferente anului încheiat la acea dată, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.

Baza pentru opinieAm desfăşurat auditul nostru în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit (ISA-uri). Responsabilităţile noastre în baza acestor standarde sunt descrise detaliat în secţiunea Responsabilităţile auditorului într-un audit al situaţiilor financiare din raportul nostru. Suntem independenţi fată de Bancă, conform Codului Etic al Profesioniştilor Contabili (Codul IESBA) emis de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etice pentru Contabili, coroborat cu cerinţele etice relevante pentru auditul situaţiilor financiare din Republica Moldova şi ne-am îndeplinit celelalte responsabilităţi etice, conform acestor cerinţe şi Codului IESBA. Credem că probele de audit pe care le-am obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia noastră.

Aspectele cheie de auditAspectele cheie de audit sunt acele aspecte care, în baza raţionamentului nostru profesional, au avut cea mai mare importanţă pentru auditul situaţiilor financiare din perioada curentă. Aceste aspecte au fort abordate în contextul auditului situaţiilor financiare în ansamblu şi în formarea opiniei noastre asupra acestora şi nu oferim o opinie separată cu privire la aceste aspecte.

Provizioane pentru deprecierea creditelorLa 31 decembrie 2016, conducerea Băncii a constituit provizioane pentru deprecierea creditelor în valoare de MDL'000 33,871. Aceste provizioane au fost estimate în baza fluxurilor de numerar estimate din rambursarea creditelor, inclusiv fluxurile din realizarea activelor gajate, estimate de experţi independenţi şi experţi ai Băncii; probabilitatea nerambursării şi pierderea în cazul nerambursării, acestea necesitând raţionamente semnificative ale conducerii Băncii. Noi am identificat provizioanele pentru deprecierea creditelor ca fiind un risc semnificativ ce necesită consideraţii speciale în cursul auditului. Noi am evaluat rezonabilitatea fluxurilor de numerar estimate din realizarea activelor gajate şi am verificat corectitudinea calculelor modelului probabilităţii nerambursării şi pierderilor din nerambursare. în baza procedurilor efectuate, nu am identificat provizioane adiţionale semnificative necesare a fi create. Procedurile noastre de audit au inclus, de asemenea, testarea controalelor interne în procesul de acordare şi monitorizare a creditelor, revizuirea portofoliului de credite. în urma acestora, nu am identificat deficienţe semnificative în procesul de estimare a pierderilor pentru deprecierea creditelor.

(1 )

mailto:[email protected]

http://www.grantthomton.md

o GrantThorntonPărţi afiliateIn conformitate cu cerinţele IAS 24 Prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate, Banca trebuie să prezinte natura relaţiilor, tranzacţiile şi soldurile cu părţile afiliate. Banca a dezvăluit aceste informaţii în Nota 35 a situaţiilor financiare. Datorită naturii inerente specifice a relaţiilor cu părţile afiliate, am identificat aria de prezentare a informaţiilor relevante ca un risc semnificativ. Noi am efectuat verificări ale informaţiilor privind acţionarii Băncii şi alte părţi afiliate semnificative, în baza evidenţelor suportate documentar şi a discuţiilor cu conducerea Băncii, şi am testat soldurile şi tranzacţiile cu părţile afiliate în conformitate cu cerinţele Standardelor Internaţionale de Audit. Procedurile noastre de asemenea au inclus testarea controalelor interne ale Băncii aferente identificării şi prezentării informaţiilor privind părţile afiliate şi a tranzacţiilor şi soldurilor cu acestea. în baza procedurilor noastre, nu am identificat deficiente semnificative în prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate.

Rezervele generale pentru riscuri bancareBanca are obligaţia să calculeze reduceri prudenţiale pentru deprecierea activelor în conformitate cu Regulamentul BNM cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale. Pentru diferenţa dintre provizioanele înregistrate în situaţiile financiare şi reducerile prudenţiale Banca constituie rezerve generale pentru riscuri bancare (Nota 19). Calculul acestor reduceri este semnificativ pentru auditul nostru, deoarece mărimea rezervelor generale pentru riscuri bancare intra în calculul capitalului normativ si, în consecinţa, a suficienţei capitalului ponderat la risc. în plus, alocarea activelor pe grad de risc necesită din partea conducerii o analiză detaliată a activelor şi aplicarea unor raţionamente semnificative. Procedurile noastre de audit au inclus analiza şi estimarea eficientei controalelor interne implementate de Bancă pentru calculul reducerilor prudenţiale pentru deprecierea activelor, analiza portofoliilor de active şi a activelor individual semnificative pentru estimarea rezonabilităţii raţionamentelor aplicate de conducere şi corectitudinea clasificării activelor. în baza procedurilor noastre nu am identificat ajustări semnificative.

Continuitatea activităţiiSituaţiile financiare ale Băncii sunt întocmite în baza principiului continuităţii activităţii. Utilizarea acestui principiu este adecvată, în afara cazului în care conducerea fie intenţionează sau nu are altă alternativă decât să lichideze Banca sau să înceteze operaţiunile. Ca aspect al auditului situaţiilor financiare, am concluzionat că utilizarea principiului de continuitate a activităţii în întocmirea situaţiilor financiare ale Băncii este adecvată.

Conducerea nu a identificat incertitudini care ar influenta semnificativ abilitatea Băncii de a-si continua activitatea, şi de aceea nici o incertitudine nu este dezvăluita în situaţiile financiare ale Băncii. în baza auditului nostru, noi de asemenea nu am identificat astfel de incertitudini semnificative. în acelaşi timp, nici conducerea şi nici auditorul nu pot garanta abilitatea Băncii de a continua activitatea.

Responsabilităţile conducerii pentru situaţiile financiareConducerea este responsabilă pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară şi pentru acel control intern pe care conducerea îl consideră necesar pentru a permite întocmirea de situaţii financiare care sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.

în întocmirea situaţiilor financiare, conducerea este responsabilă pentru aprecierea capacităţii Băncii de a-şi continua activitatea, prezentând, dacă este cazul, aspectele referitoare la continuitatea activităţii şi utilizând contabilitatea pe baza continuităţii activităţii, cu excepţia cazului în care conducerea fie intenţionează şi să lichideze Banca sau să oprească operaţiunile, fie nu are nici-o altă alternativă realistă în afara acestora.

Persoanele responsabile cu guvernanţa sunt responsabile pentru supravegherea procesului de raportare financiară al Băncii.

(2)

o GrantThorntonResponsabilităţile auditorului într-un audit al situaţiilor financiareObiectivele noastre constau în obţinerea unei asigurări rezonabile privind măsura în care situaţiile financiare, în ansamblu, sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare, precum şi în emiterea unui raport al auditorului care include opinia noastră. Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanţie a faptului că un audit desfăşurat în conformitate cu ISA-urile va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă, dacă aceasta există. Denaturările pot fi cauzate fie de fraudă, fie de eroare şi sunt considerate semnificative dacă se poate preconiza, în mod rezonabil, că acestea, individual sau cumulat, vor influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate în baza acestor situaţii financiare.

Ca parte a unui audit în conformitate cu ISA-urile, exercităm raţionamentul profesional şi menţinem scepticismul profesional pe parcursul auditului. De asemenea:

• Identificăm şi evaluăm riscurile de denaturare semnificativă a situaţiilor financiare, cauzată fie de fraudă, fie de eroare, proiectăm şi executăm proceduri de audit ca răspuns la respectivele riscuri şi obţinem probe de audit suficiente şi adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia noastră. Riscul de nedetectare a unei denaturări semnificative cauzate de fraudă este mai ridicat decât cel de nedetectare a unei denaturări semnificative cauzate de eroare, deoarece frauda poate presupune înţelegeri secrete, fals, omisiuni intenţionate, declaraţii false şi evitarea controlului intern.

• înţelegem controlul intern relevant pentru audit, în vederea proiectării de proceduri de audit adecvate circumstanţelor, dar fără a avea scopul de a exprima o opinie asupra eficacităţii controlului intern al Băncii.

• Evaluam gradul de adecvare a politicilor contabile utilizate şi caracterul rezonabil al estimărilor contabile şi al prezentărilor aferente de informaţii realizate de către conducere.

• Formulăm o concluzie cu privire la gradul de adecvare a utilizării de către conducere a contabilităţii pe baza continuităţii activităţii şi determinăm, pe baza probelor de audit obţinute, dacă există o incertitudine semnificativă cu privire la evenimente sau condiţii care ar putea genera îndoieli semnificative privind capacitatea Băncii de a-şi continua activitatea. în cazul în care concluzionăm că există o incertitudine semnificativă, trebuie să atragem atenţia în raportul auditorului asupra prezentărilor aferente din situaţiile financiare sau, în cazul în care aceste prezentări sunt neadecvate, să ne modificăm opinia. Concluziile noastre se bazează pe probele de audit obţinute până la data raportului auditorului. Cu toate acestea, evenimente sau condiţii viitoare pot determina Bancă şi nu îşi mai desfăşoare activitatea în baza principiului continuităţii activităţii.

• Evaluăm prezentarea, structura şi conţinutul general al situaţiilor financiare, inclusiv al prezentărilor de informaţii, şi măsura în care situaţiile financiare reflectă tranzacţiile şi evenimentele de bază intr-o manieră care realizează prezentarea fidelă.

Comunicăm persoanelor responsabile cu guvernanţa, printre alte aspecte, aria planificată şi programarea în timp a auditului, precum şi principalele constatări ale auditului, inclusiv orice deficienţe semnificative ale controlului intern, pe care le identificăm pe parcursul auditului.

De asemenea, furnizăm persoanelor responsabile cu guvernanţa o declaraţie că am respectat cerinţele etice relevante privind independenţa şi că le-am comunicat toate relaţiile şi alte aspecte despre care s-ar putea presupune, în mod rezonabil, că ne afectează independenţa şi, acolo unde este cazul, măsurile de protecţie aferente.

Dintre aspectele comunicate cu peroanele responsabile cu guvernanţa, stabilim care sunt aspectele cele mai importante pentru auditul situaţiilor financiare din perioada curenta şi care reprezintă, prin urmare, aspecte cheie de audit. Descriem aceste aspecte în raportul auditorului cu excepţia cazului în care legile sau reglementările interzic prezentarea publică a aspectului sau a cazului în care, în circumstanţe extrem de rare, considerăm că un aspect nu ar trebui comunicat în raportul nostru deoarece se preconizează în mod rezonabil ca beneficiile

(3)

GrantThorntoninteresului public să fie depăşite de consecinţele negative ale acestei comunicări.

Alte aspecteAcest raport este adresat exclusiv acţionarilor Băncii în ansamblu. Auditul nostru a fost efectuat pentru a putea raporta acţionarilor Băncii acele aspecte pe care trebuie să le raportăm într-un raport de audit financiar, şi nu în alte scopuri. în măsura permisă de lege, nu acceptăm şi nu ne asumăm responsabilitatea decât faţă de Bancă şi de acţionarii acesteia, în ansamblu, pentru auditul nostru, pentru acest raport sau pentru opinia formată.

Partenerul de misiune al auditului pentru care s-a întocmit acest raport al auditorului independent este Ludmila Costin.

Grant Thornton Audit S.R.L. Chişinău, Republica Moldova Licenţa A MMII nr.047103

21 aprilie 2017

(4)

BC EN ER G BA NK SASITUAŢIA POZIŢIEI FINANCIARELa 31 decem brie 2016

Note 2016 2015M D L ’000 M D L ’000

ACTIVEM ijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională 3 688,738 528,344

Conturi curente şi depozite la bănci 4 132,672 356,409

Valori m obiliare investiţionale păstrate până la scadenţă 5 538,037 271,970

Credite, net 6 865,205 866,852

Investiţii financiare disponibile pentru vânzare 7 1,044 1,044

Investiţii în întreprinderi asociate 8 3,476 3,455

Proprietate investiţională 9 47 47

Active nem ateriale 10 1,969 2,426

M ijloace fixe 11 130,808 118,098

Creanţe privind im pozitul pe venit curent 855 1,345

Alte active 12 53,764 76,113

Total active 2,416,615 2,226,103

DATO RII

Datorii către clienţi 14 1,674,857 1,541,115

A lte împrum uturi 15 179,034 188,196

A lte datorii 16 17,219 10,033

D atorii privind im pozitul pe venit amânat 17 2,923 2,784

Total datorii 1,874,033 1,742,128

CAPITAL PROPRIUCapital acţionar 18 100,000 100,000

Rezerve din reevaluare a m ijloacelor fixe 15,966 15,966

Rezerve prevăzute de statut 19 147,111 134,210

Profit nerepartizat 279,505 233,799

Capital propriu atribuit deţinătorilor capitalului în banca 542,582 483,975

Interese care nu controlează - -

Total capital propriu 542,582 483,975

Total datorii şi capital propriu 2,416,615 2,226,103

N otele anexate sunt parte integră a acestor situaţii financiare.

Situaţiile financiare au fost autorizate pentru em itere la 21 aprilie 2017 de către Executivul Băncii reprezentat de:

BC ENERG BANK SASITUAŢIA REZULTATULUI GLOBALPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

Note 2016M D L ’000

2015M D L ’000

Venituri din dobânzi şi venituri similare Cheltuieli privind dobânzile şi cheltuielile similare

2323

184,863(78,242)

158,848(75,290)

Venitul din dobânzi şi venituri sim ilare, net 106,621 83,558

Venituri din speze şi comisioane Cheltuieli din speze şi com isioane

2424

50,421(9,390)

43,047(7,194)

Venitul din com isioane, net 41,031 35,853

Venituri din activitatea financiară, net A lte cheltuieli operaţionale

2526

50,2921,723

69,971(1,284)

Total venituri operaţionale 199,667 188,098

Pierderi din deprecierea valorii creditelor Pierderi din deprecierea creanţelor şi a altor active

612

(7,152)(13,099)

(31,137)(22,618)

Venitul operaţional net 179,416 134,343

Cheltuieli privind retribuirea muncii şi cheltuieli aferente Cheltuielile generale şi administrative Uzura şi deprecierea

2728

10,11

(68,311)(30,784)

(5,507)

(55,619)(25,928)

(5,318)Total cheltuieli operaţionale (104,602) (86,865)

Ponderea de profit a întreprinderii asociate 8 21 37Profit până la im pozitare 74,835 47,515

Cheltuieli privind impozitului pe venit 17 (6,228) 10,455Profit net al perioadei 68,607 57,970

Alte venituri globaleReevaluarea m ijloacelor fixe - 174

Total venituri globale ale anului 68,607 58,144

Profitul atribuit:Deţinătorilor capitalului în banca Intereselor care nu controlează

68,607 59,405(1,435)

- 57,970

Total venitul global atribuit:Deţinătorilor capitalului în banca Intereselor care nu controlează

68,607 59,579(1,435)

- 58,144

Câştiguri pe acţiune (lei pe acţiune)

Notele anexate sunt parte integra a acestor

Situaţiile financiare au fost

Preşedinte Dl. lurii Vasilachi

33 34.30 29 .7 0

2017 de către Executivul Băncii reprezentat de:

Contabil Ş efDl. Serghei Slobodcan

BC ENERG BANK SASITUAŢIA M O DIFICĂRILO R C APITALULUI PROPRIU Pentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

Capital propriu atribuit deţinătorilor capitalului în bancă

Acţiuniordinare

M D L ’000

Rezerve din reevaluare a

m ijloacelor fixe

M D L ’000

Diferenţe din reevaluarea investiţiilor disponibile

pentru vânzare

M D L ’000

Alterezerve

M D L ’000

Profitnerepartizat

M D L ’000

Interese care nu

controlează

M D L ’000Total

M D L ’000

Sold la 1 ianuarie 2016 100,000 15,966 - 134,210 233,799 - 483,975

Dividende - - - - (10,000) - (10,000)

Transferuri la rezerve - - - 12,901 (12,901) - -

Tranzacţii cu acţionari - - - 12,901 (22,901) - (10,000)

Profitul net al anului - - - - 68,607 - 68,607

Reevaluarea mijloacelor fixe ~ “ " “ “

Total venituri globale - - - - 68,607 - 68,607

Sold la 31 decem brie 2016 100,000 15,966 - 147,111 279,505 - 542,582

Sold la 1 ia n u arie 2015 100,000 15,803 145,813 167,780 1,435 430,831

Dividende - - - - (5,000) - (5,000)

Transferuri la rezerve - - - (11,603) 11,603 - -Trecerea rezervei p/u reevaluarea clădirii la profitnedistribuit - (11) - - 11 - -

Tranzacţii cu acţionari - (11) (11,603) 6,614 - (5,000)

Profitul net al anului 59,405 (1,435) 57,970

Reevaluarea m ijloacelor fixe - 174 “ 174

Total venituri globale - 174 - - 59,405 (1,435) 58,144

Sold la 31 decem brie 2015 100,000 15,966 - 134,210 233,799 - 483,975

Notele anexate sunt parte integră a acestor situaţii financiare.

3

BC ENERG BANK SASITUAŢIA LU X U RILO R DE TREZORERIEPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

Nota 2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Fluxul de m ijloace băneşti din activităţi operaţionaleDobânzi încasate 184,509 155,138Dobânzi achitate (80,117) (73,524)încasări băneşti din taxe şi comisioane, net 41,031 35,853V enituri financiare şi alte venituri operaţionale, net 50,131 82,982Plăţi băneşti privind retribuirea muncii (61,187) (51,062)Plăţi băneşti privind cheltuieli generale şi adm inistrative (29,869) (25,529)

încasări înainte de m odificările în capitalul circulant 104,498 123,858

(Majorarea ) /diminuarea activelor curente:Conturi curente şi depozite plasate în BNM 11,757 (15,848)Valori m obiliare peste 90 de zile . (76,244) (30,167)Credite (5,910) 104,284

Alte active 15,224 48,680Majorarea/(diminuarea) obligaţiunilor: Datorii către bănci . (553)Datorii către clienţi 138,243 123,061Alte datorii (2,320) (2,530)Fluxul net al m ijloacelor băneşti din activităţi operaţionale până la im pozitare 185,248 350,785

Plăţi privind impozitul pe venit (5,599) (7,800)

Fluxul net de m ijloace băneşti din activitatea operaţională 179,649 342,985

Fluxul m ijloacelor băneşti din activităţi investiţionalePlăţi privind activele nem ateriale (383) (163)P lăţi privind mijloacele fixe (17,783) (5,010)

încasări din vânzarea m ijloacelor fixe 160 31

Plăţi privind imobilizări corporale disponibile pentru vinzare - (71)încasări din vânzarea investiţiilor financiare - 459

Fluxul net de m ijloace băneşti din activităţi investiţionale (18,006) (4,754)

Fluxul m ijloacelor băneşti din activităţi financiareîncasări băneşti din credite şi împrumuturi 90,085 174,366

Plăţi băneşti aferente creditelor şi împrumuturilor (99,491) (187,441)

Dividende plătite (10,000) (5,000)

Fluxul net de m ijloace băneşti din activitatea financiară (19,406) (18,075)

Diferenţe de curs valutar, net 1,896 (11,819)

Fluxul net al m ijloacelor băneşti 144,133 308,337

Soldul mijloacelor băneşti la 1 ianuarie 876,269 567,932

Soldul m ijloacelor băneşti la 31 decem brie 22 1,020,402 876,269

Notele anexate sunt parte integră a acestor situaţii financiare.

4

BC EN E RG BA N K SAN O TE EXPLICATIVE L A SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

1. Inform aţie generală despre Bancă

BC Energbank SA (“Banca”) a fost fondată în Republica M oldova la 16 ianuarie 1997 ca societate pe acţiuni de tip închis. Activitatea principală a Băncii o constituie operaţiunile bancare retail în Republica M oldova. Banca

activează prin intermediul sediului principal situat în Chişinău, 22 de filiale (22 de filiale conform situaţiei la

31 decem brie 2015) şi 43 agenţii (44 conform situaţiei la 31 decem brie 2015) am plasate pe întreg teritoriul

Republicii Moldova.

La sfârşitul anului 2016 Banca deţinea licenţa eliberată de Banca N aţională a M oldovei, care perm ite desfăşurarea tuturor tipurilor de activităţi.

In aprilie 2015 Banca a vândut cota deţinută in com panie Oldex SA.

Banca are 593 de salariaţi la data de 31 decem brie 2016 (588 la 31 decem brie 2015).Adresa ju rid ică a Băncii este str. Tighina 23/3, Chişinău, Republica Moldova.

Deoarece operaţiunile Băncii nu sunt expuse la riscuri şi rentabilităţi cu un grad semnificativ de diferenţiere,

precum şi datorită faptului că mediul legislativ, natura serviciilor, procesul de activitate, tipologia clienţilor pentru serviciile şi produsele oferite, cât şi m etodele folosite pentru furnizarea serviciilor sunt omogene pentru

toate activităţile sale, Banca operează ca un segm ent unic de activitate şi activităţile ei sunt desfăşurate exclusiv

în Republica Moldova.

Consiliul de Adm inistrare form ulează politicile operaţionale ale Băncii şi supervizează implementarea acestora.

Consiliul este com pus din 6 membri aleşi de A dunarea Generală a Acţionarilor.

La 31 decem brie 2016, Consiliul de A dm inistraţie a inclus următorii membri:

- Dl V ladim ir Tonciuc, Preşedintele Consiliului;

- Dl V aleriu Usatii, Energoim pex, M em bru al Consiliului;- Dl M ihail Pop, M em bru al Consiliului;- Dna N atalia Cecetova, Gamaiun SRL, M em bru al Consiliului;

- Dna Galina M aximenco, M em bru al Consiliului;- Dna N atalia Covanji, M em bru al Consiliului.

Prezentele situaţii financiare au fost autorizate pentru em itere la 21 aprilie 2017 de către Executivul Băncii

reprezentat de Preşedintele şi Contabilul Şef.

2. Politici contabile

Declaraţie de conform itateSituaţiile financiare ale Băncii au fost pregătite în conform itate cu Standardele Internaţionale de Raportare

Financiară (SIRF), emise de Consiliul Internaţional al Standardelor Contabile (CISC).

Principii de evaluareSituaţiile financiare sunt pregătite în baza costului istoric, cu excepţia terenurilor şi clădirilor, proprietăţilor

investiţionale şi a investiţiilor disponibile pentru vânzare, care sunt reflectate la valoarea justă.

5

BC ENERG BANK SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

2. Politici contabile (continuare)

2.1 Baza de prezentare (continuare)

M oneda funcţională şi de prezentareSituaţiile financiare sunt întocm ite în lei moldoveneşti (“M DL”), care este m oneda funcţională şi m oneda ţării în

care operează Banca. Toată informaţie financiară prezentată în MDL a fost rotunjită până la cel mai apropiată mie, cu excepţia cazurilor în care este indicat altfel.

Baza de consolidare - relevant pentru exerciţiul financiar 2015Situaţiile financiare consolidate cuprind situaţiile financiare ale Băncii la data de şi pentru anul încheiat la 31

decem brie a fiecărui an. Situaţiile financiare ale com paniei fiice au fost întocm ite pentru aceeaşi perioadă de

raportare, utilizând politici contabile consecvente.

Toate soldurile şi tranzacţiile între com panii, veniturile şi cheltuielile, precum şi profiturile sau pierderile rezultate din tranzacţiile intra-grup, sunt elim inate în întregime.

Com paniile fiice sunt consolidate din data când controlul este transferat Băncii. Un părinte controleaza o

subsidiară în cazul în care are expunere sau drepturi asupra rezultatelor variabile ale acesteia în baza participării sale în operaţiunile subsidiarei şi are capacitatea de a influenţa aceste rezultate prin utilizarea autorităţii sale asupra subsidiarei. Rezultatele com paniilor fiice achiziţionate sau vândute pe parcursul anului sunt incluse în raportul consolidat privind rezultatele financiare de la data achiziţiei sau până la data vânzării, după caz.

Interesele care nu controlează reprezintă parte din profit sau pierdere şi din activele nete nedeţinute, direct sau

indirect de către Banca şi sunt prezentate separat în raportul privind rezultatele financiare şi în cadrul capitalului

propriu în bilanţul contabil consolidat, separat de capitalul acţionarilor societăţii mame. Achiziţia intereselor care

nu controlează este contabilizată utilizând metoda extinderii de la societatea mamă prin care diferenţa dintre

consideraţia şi valoarea justă a porţiunii de active nete achiziţionate este recunoscută ca goodwill. Orice valoare

a costului de achiziţie sub valoarea justă a activelor nete identificabile achiziţionate (ex. discont la achiziţie) este

recunoscută direct în raportul privind rezultatele financiare în anul achiziţiei.

2.2 Estim ări şi raţionam ente contabile sem nificative

Banca efectuează estimări şi presupuneri care afectează valorile raportate ale activelor şi datoriilor al următorului

an financiar. Estim ările şi raţionam entele sunt revizuite în continuu în baza experienţei istorice şi a altor factori,

inclusiv previziunile evenimentelor ulterioare care sunt considerate a fi rezonabile conform circumstanţelor.

(i) Pierderi din depreciere creditelor şi avansurilorBanca îşi revizuieşte, cel puţin o dată pe lună, portofoliul de credite pentru a evalua deprecierea. în procesul determ inării dacă pierderea din depreciere ar trebui reflectată în contul de profit şi pierderi, Banca evaluează dacă există dovezi care ar indica existenţa unei diminuări m ăsurabile în fluxurile viitoare de mijloace băneşti

aferente unui portofoliu de credite înainte ca diminuarea să fie atribuită unui singur credit din acest portofoliu. Această dovadă poate include date observabile care să indice existenţa unei schimbări adverse în capacitatea de ram bursare a debitorilor într-un grup, sau în condiţiile economice locale sau naţionale care corelează deprecierea

activelor în grup. în procesul de planificare a fluxurilor viitoare de m ijloace băneşti conducerea Băncii utilizează estim ări bazate pe experienţa activelor care com portă un risc de creditare şi o dovadă evidentă de depreciere

sim ilară celorlalte credite din portofoliu. M etodologia şi previziunile utilizate pentru estim area valorii şi

perioadelor fluxurilor viitoare de m ijloace băneşti sunt revizuite regulat cu scopul reducerii oricăror diferenţe

între pierderile estimate şi ale celor actuale.

în cazul în care valoarea finală a acestor factori este diferită de valorile care au fost iniţial înregistrate, atunci o astfel de diferenţă ar putea afecta m aterial provizionul pentru deprecierea creditelor, în perioada în care astfel de

situaţii sunt identificate.

6

BC EN E RG BA N K SAN O TE EXPLICATIVE L A SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016


2.2 Estim ări şi raţionam ente contabile sem nificative (continuare)

(ii) Continuitatea activităţiiConducerea Băncii a evaluat abilitatea Băncii de a continua activitatea sa şi s-a convins că Banca dispune de

resursele necesare pentru a-şi continua activitatea în viitorul previzibil. Plus la aceasta, conducerea nu cunoaşte careva incertitudini semnificative care ar crea îndoieli în ceea ce priveşte abilitatea Băncii de a-şi continua

activitatea. Prin urmare, situaţiile financiare continuă să fă fie pregătite în baza principiului continuităţii

activităţii.

(iii) Valoarea justă a instrumentelor financiareValoarea justă a instrum entelor financiare care nu sunt com ercializate pe o piaţă activă este determ inată prin

folosirea tehnicilor de evaluare. Conducerea determ ină la discreţia sa, m etoda de evaluare şi efectuează asumări care sunt în m are parte bazate pe condiţiile de piaţă existente la data bilanţului.

2.3 M odificarea politicilor contabile

Politica de contabilitate adoptată este consistenta cu cea din anul precedent. A doptarea standardelor şi interpretărilor noi care sunt efective pentru Banca începând cu 1 ianuarie 2016 nu au avut niciun im pact asupra politicilor contabile, perform anţei sau poziţiei financiare a Băncii.

2.4 Politici contabile sem nificative

Principalele politici contabile aplicabile la pregătirea acestor situaţii financiare sunt desfăşurate m ai jos.

a. Conversia valutei străine

Tranzacţiile în valută străină sunt convertite în valuta funcţională utilizând ratele de schim b în efect la datele

tranzacţiilor. Profiturile şi pierderile în urm a schim bului valutar rezultate în urm a efectuării tranzacţiilor şi în urm a conversiei activelor şi datoriilor m onetare, conform ratelor de schim b valutar la sfârşitului anului financiar,

denom inate în valute străine, sunt trecute în raportul privind rezultatele financiare.

Schim bările în valoarea justă a titlurilor m onetare denom inate în valută străină clasificate ca disponibile pentru vânzare sunt analizate ca diferenţe de conversie rezultate dintre schim bările în costul am ortizat al hârtiilor de valoare şi alte schimbări în valoarea contabilă a hârtiei de valoare. D iferenţele de conversie legate de schimbările

în costul am ortizat sunt recunoscute ca profit sau pierdere. Alte schimbări în valoarea contabilă sunt recunoscute

în capitalul propriu.

Diferenţele de convertire a instrum entelor nem onetare, cum ar fi investiţiile de capital clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare, sunt incluse în rezerva la valoare justă în capitalul propriu. Ratele de schim b la sfârşitul anului şi m edie în cadrul anului dat au fost:

2016 2015USD Euro USD Euro

M edia perioadei Finele anului

19.923819.9814

22.054820.8895

18.816119.6585

20.898021.4779

7

BC ENERG BANK SANOTE EXPLICATIVE L A SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016


2.4 Politici contabile sem nificative (continuare)

b. Active financiareBanca clasifică activele sale financiare în următoarele categorii: active financiare la valoarea justă reflectate prin

contul de profit şi pierderi, credite şi creanţe, investiţii păstrate până la scadenţă şi active financiare disponibile

pentru vânzare. Conducerea Băncii determină clasificarea investiţiilor la recunoaşterea iniţială ale acestora.

(i) Credite şi creanţeCreditele şi creanţele reprezintă active financiare nederivate, cu plăţi fixe sau determ inabile şi care nu sunt cotate

pe o piaţa activă în afară de: (a) cele pe care entitatea intenţionează să le vândă imediat sau într-un term en scurt,

care sunt clasificate ca păstrate pentru comercializare, şi acelea pe care entitatea iniţial le desem nează la valoare justă reflectate prin contul de profit şi pierderi; (b) acelea pe care entitatea iniţial le desem nează ca disponibile pentru vânzare; sau (c) pentru care există posibilitatea ca posesorul să nu-şi poată recupera o parte substanţială a

investiţiilor sale, din cauze altele decât deteriorarea creditului.

(ii) Investiţii păstrate până la maturitateInvestiţiile păstrate până la m aturitate sunt active financiare nederivate cu achitări fixe sau determ inabile şi cu

scadenţe fixe pentru care Conducerea Băncii are intenţia pozitivă şi abilitatea de a le păstra până la maturitate. Dacă Banca ar fi vândut un num ăr sem nificativ de active păstrate până la scadenţă, întreaga categorie ar fi

afectată şi reclasificată ca disponibilă pentru vânzare.

(iii) Activele financiare disponibile pentru vânzareInvestiţiile disponibile pentru vânzare sunt cele care urm ează a fi păstrate pe o perioadă nedeterm inată de timp, şi care pot fi vândute cu scopul măririi lichidităţii sau ca urmare a modificării dobânzilor, ratelor de schimb sau a preţului de piaţă. în această categorie sunt, de asemenea, incluse hârtiile de valoare de stat.

Achiziţiile şi vânzarea activelor financiare la valoare justă reflectate ca profit sau pierdere, ţinute până la m aturitate şi disponibile pentru vânzare sunt reflectate la data efectuării tranzacţiei, adică la data la care Banca se

obligă să vândă sau să cum pere aceste active.

Activele financiare sunt iniţial recunoscute la valoarea justă plus cheltuielile tranzacţionale pentru toate activele financiare care nu sunt contabilizate la valoarea justă reflectate prin contul de profit şi pierderi. Activele

financiare contabilizate la valoarea justă reflectate prin contul de profit şi pierderi sunt iniţial recunoscute la valoare justă, şi costurile tranzacţionale sunt trecute ca cheltuieli în raportul privind rezultatele financiare.

Activele financiare sunt scoase din evidenţă când dreptul de a primi m ijloace financiare din activele financiare a

expirat sau când Banca a transferat o parte im portantă din riscurile şi recom pensele aferente dreptului de proprietate. Datoriile financiare sunt scoase din evidenţă atunci când ele au fost stinse, adică la mom entul când

datoria a fost onorată, anulată sau a expirat.

Activele financiare disponibile pentru vânzare şi cele la valoarea justă reflectate prin contul de profit şi pierderi

sunt ulterior contabilizate la valoarea justă. Creditele, creanţele şi investiţiile ţinute până la scadenţă sunt înregistrate la cost am ortizat, folosind m etoda dobânzii efective. Veniturile şi pierderile din modificările în

valoarea justă a activelor financiare la valoare justă reflectate prin contul de profit şi pierderi sunt incluse în

raportul privind rezultatele financiare în perioada în care ele apar. Veniturile şi pierderile din m odificările în valoarea justă a activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt incluse direct în raportul privind situaţia

m işcărilor în capitalul acţionar, până când activul financiar este scos din evidenţă sau depreciat. In acest mom ent

câştigul sau pierderea cum ulativă recunoscută anterior în capitalul acţionar este recunoscută ca profit sau

pierdere.

Cu toate acestea, dobânda calculată prin m etoda dobânzii efective şi veniturile şi pierderile din schimburile valutare din activele băneşti clasificate ca disponibile pentru vânzare sunt reflectate în raportul privind rezultatele financiare. Dividendele aferente acţiunilor disponibile pentru vânzare sunt reflectate în raportul

8

BC EN ERG BA NK SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016



b. Active financiare (continuare)

privind rezultatele financiare în mom entul apariţiei drepturilor de încasare a dividendelor.

V aloarea justă a plasam entelor cotate pe piaţa activă se bazează pe preţurile de licitaţie, şi în cazul în care nu

există, se utilizează ultimul preţ din acea zi. Dacă piaţa unui activ financiar nu este activă (inclusiv pentru acţiunile nelistate), Banca stabileşte valoarea justă prin aplicarea tehnicilor de evaluare. Acestea includ utilizarea

preţului tranzacţiei com erciale, analiza fluxurilor financiare actualizate, modelul preţului de opţiuni şi alte

tehnici de evaluare, utilizate pe larg de participanţii pieţei.

c. Investiţii în întreprinderi asociateîntreprindere asociată este o entitate în care Banca are influenţă sem nificativă şi care nu este nici întreprindere fiică, nici întreprindere mixtă. în situaţiile financiare separate ale Băncii, investiţiile în întreprinderi asociate sunt

trecute conform m etodei punerii în echivalenţă.

Datele de raportare ale întreprinderii asociate şi ale Băncii sunt identice şi politicile contabile ale întreprinderii asociate corespund cu cele folosite de Banca pentru tranzacţiile şi evenim entele ce au loc în circumstanţe

similare.

d. Com pensarea instrum entelor financiareActivele şi datoriile financiare sunt com pensate şi sunt prezentate la valoarea netă în bilanţul contabil, atunci

când există un drept legal de a com pensa valorile înregistrate şi există intenţia de a le deconta în bază netă, sau

de a realiza activul şi achita datoria simultan.

e. V eniturile şi cheltuielile din dobânziVeniturile şi cheltuielile din dobânzi pentru toate instrum entele financiare cu o rata de dobândă, cu excepţia

celor clasificate ca păstrate pentru com ercializare sau desem nate la valoarea justă reflectate prin contul de profit

şi pierderi sunt recunoscute în raportul privind rezultatele financiare pentru toate instrumentele evaluate la costul

de am ortizare în baza metodei dobânzii efective.

M etoda dobânzii efective este o m etodă de calculare a costului de am ortizare al activului financiar sau datoriei

financiare şi de atribuire a venitului sau cheltuielilor din dobânzi la perioada relevantă. Rata efectivă a dobânzii este rata care discontează în mod exact viitoarele plăţi în num erar estimate sau achitările folosind durata de viaţă

preconizată al unui instrumentului financiar, sau, dacă este oportun, perioada mai scurtă a valorii nete contabile a

unui activ sau a unei datorii financiare. La calcularea ratei efective a dobânzii, Banca estim ează fluxurile de num erar, luând în consideraţie toţi term enii contractuali ai instrumentului financiar, dar nu evaluează pierderile

ulterioare de credit. Calculul include toate onorariile achitate sau prim ite între părţi conform contractului care

reprezintă o parte integrantă a ratei efective a dobânzii, a costurilor de tranzacţii şi a tuturor altor prime şi

reduceri.

Odată ce un activ financiar sau o clasă de active financiare a fost trecută la pierderi ca rezultat al deprecierii,

venitul din dobânzi este recunoscut aplicând rata dobânzii utilizată pentru discontarea fluxurilor viitoare de

num erar pentru evaluarea pierderilor în urm a deprecierii.

9

BC EN ERG BA NK SAN O TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016



f. Venit din speze şi comisioane

Veniturile din speze şi com isioane sunt contabilizate prin m etoda sporirii la m om entul prestării serviciului

respectiv. Spezele pentru creditele la termen sunt raportate în perioadele viitoare (îm preună cu costurile directe aferente) şi sunt recunoscute ca ajustare la rata efectivă a dobânzii la credite. Com isioanele şi spezele rezultate

din negocieri, sau din participarea la negocierea unei tranzacţii cu terţe părţi - precum aranjarea unei achiziţii de acţiuni sau de alte participaţii, achiziţii sau vânzării a unei participaţii - sunt reflectate la data de finalizare a

tranzacţiei. Atât com isioanele de portofoliu cât şi cele de consultanţă pentru managem ent şi alte servicii sunt

recunoscute în baza contractelor de servicii, de obicei distribuite în timp.

g. Acorduri de vânzare şi răscum părare

H ârtiile de valoare vândute, câre fac obiectul unui contract de răscum părare ( '‘repo” ) sunt recunoscute în situaţiile financiare ca investiţii disponibile pentru vânzare (hârtii de valoare de stat) şi obligaţia aferentă este inclusă în disponibilităţi datorate băncilor sau clienţilor, după relevanţă. Hârtiile de valoare cum părate, care fac

obiectul unui contract de revânzare (“repo revers”) sunt recunoscute ca avansuri şi credite acordate altor bănci sau clienţilor, după relevanţă. Diferenţele dintre preţurile de vânzare şi procurare sunt considerate a fi dobânzi şi sunt sporite pe parcursul term enului de valabilitate a acordului „repo” , utilizând metoda ratei efective a dobânzii.

Hârtiile de valoare deţinute de Banca în calitate de gaj la împrum uturi de la instituţiile financiare nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, în afară de cazurile în care ele sunt vândute sau procurate de la persoane terţe. In acest caz ele sunt înregistrate ca venituri (pierderi) din activitatea financiară, respectiv ca câştig sau pierdere. Obligaţia de retum are este înregistrată ca datorie de com erţ la valoarea justă.

h. Derecunoaşterea

Banca derecunoaşte un activ financiar la stingerea dreptului de a încasa mijloace băneşti de pe urm a activului,

sau ea transferă dreptul de a încasa mijloace băneşti de pe urm a activului în o tranzacţie în care riscurile şi

beneficiile ce rezultă din posesia activului financiar sunt transferate. Orice participare în activul financiar

transferat care e creată sau reţinută de Bancă este recunoscută ca un activ sau datorie separată.

La derecunoaşterea unui activ financiar, diferenţa dintre valoarea contabilă a activului (sau valoarea contabilă alocată porţiunii transferate a activului), şi suma (i) contravalorii prim ite (inclusiv orice activ prim it m inus orice

datorie asum ată) şi (ii) orice câştiguri sau pierderi cum ulative care au fost recunoscute în alte elem ente ale

rezultatului global sunt recunoscute în profit sau pierdere.

D atoria financiară este derecunoscută în cazul când obligaţia aferentă datoriei se stinge, expiră sau este achitată.

Banca efectuează tranzacţii prin intermediul cărora ea transferă activele recunoscute în situaţia poziţiei

financiare, dar reţine fie toate riscurile şi beneficiile activelor transferate, sau o porţiune a lor. Dacă toate sau în

m od substanţial toate riscurilor sunt reţinute, atunci activele transferate nu sunt derecunoscute din situaţia

poziţiei financiare. Transferul activelor cu m enţinerea tuturor riscurilor sau m enţinerea în mod substanţial a

tuturor riscurilor şi beneficiilor include, spre exemplu, tranzacţiile de îm prum ut şi răscumpărare.

D repturile şi obligaţiile păstrate în transfer sunt recunoscute separat ca active sau datorii. In cazul transferurilor în care controlul asupra activelor este păstrat, Banca continuă să recunoască activul în m ăsura în care ea continuă implicarea, determinat de gradul în care ea este expusă la schimbările în valoarea activelor transferate.

10

BC EN E RG BA N K SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016



i. Deprecierea activelor financiare

(i) Active reflectate la costul amortizatBanca evaluează la fiecare dată de bilanţ dacă există evidenţă obiectivă pentru deprecierea activului financiar sau

al unui grup de active financiare. Un activ financiar sau o clasă de active financiare este depreciat şi cheltuielile

de depreciere sunt înregistrate doar dacă există o evidenţă obiectivă a deprecierii, generată de unul sau mai m ulte evenim ente întâmplate ulterior recunoaşterii iniţiale a activului („un eveniment de pierderi”) şi dacă evenimentul

(sau evenimentele) de pierdere are un im pact asupra viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti estimate aferente

activului financiar sau clasei de active financiare care pot fi estimate cu siguranţă.

Criteriile pe care Banca le utilizează pentru a determina dacă sunt dovezi care să dem onstreze pierderi în urma

deprecierii includ următoarele:

• Delicvenţă în achitarea contractuală a plăţii dobânzii sau al achitărilor de bază;• Dificultăţi suportate de debitor în fluxul de num erar (de exemplu, gradul de îndatorare, venit net ca procent din

vânzări);• încălcarea clauzelor şi înţelegerilor împrum utului;

• Iniţierea procedurii de faliment;• înrăutăţirea poziţiei com petitive a debitorului;• D eteriorare în valoarea gajului; şi• D im inuarea gradului investiţional existent.

Conducerea Băncii identifică pentru fiecare portofoliu perioada între m om entul în care pierderea a avut loc şi m om entul în care a fost identificată. în general, perioadele variază între 6 şi 12 luni.

Iniţial Banca evaluează dacă există dovezi pentru depreciere la nivel individual pentru activele financiare individual semnificative şi ulterior analizează colectiv sau individual activele financiare care individual nu sunt

semnificative. Dacă Banca nu găseşte evidenţă obiectivă de depreciere a unui activ financiar evaluat separat,

indiferent dacă este sem nificativă sau nu, atunci activul este trecut într-o clasă de active financiare cu un risc de credit similar, după care evaluează toată clasa colectiv. Activele financiare, care sunt evaluate individual pentru depreciere şi, pentru care, pierderea în urma deprecierii este şi continuă să fie reflectată, nu sunt incluse la

evaluarea colectivă la depreciere.

Pierderea este determ inată ca diferenţa dintre valoarea de bilanţ a activului şi valoarea prezentă a fluxului de

num erar estim at (excluzând viitoarele pierderi aferente creditelor care nu au fost înregistrate), discontat la rata

dobânzii efective iniţială a activului financiar. Valoarea de bilanţ a activului este redusă cu ajutorul unui cont de provizion şi pierderea este reflectată în raportul privind rezultatele financiare. Dacă creditul sau investiţia

păstrată până la scadenţă are o rată a dobânzii flotantă, atunci rata de discont pentru calcularea pierderii aferente

deprecierii va fi rata efectivă a dobânzii curente determ inată conform contractului.

Calcularea valorii prezente a viitoarelor fluxuri de num erar estimate a unui activ financiar gajat reflectă fluxul de num erar care ar rezulta din atribuirea dreptului de proprietate m inus costurile pentru obţinerea şi com ercializarea

gajului, indiferent dacă atribuirea dreptului de proprietate este probabilă.

în scopurile unei evaluări colective a valorii depreciate, activele financiare sunt grupate pe baza caracteristicilor de riscuri sim ilare aferente creditelor (de exemplu, pe baza procesului de gradare a Băncii referitoare la tipurile

de active, segm ente de industrie, locaţie geografică, tipul de gaj, situaţiei respective şi a altor factori relevanţi). Aceste caracteristici sunt relevante în procesul de estim are a viitoarelor fluxuri de num erar pentru clasele unor

astfel de active, deoarece indică abilitatea debitorului de a plăti toate sumele datorate conform term enelor contractuali privind activele evaluate.

11

BC EN ERG BA NK SAN O TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat Ia 31 decem brie 2016



i. Deprecierea activelor financiare (continuare)

Viitoarele fluxuri de num erar ale unei clase de active financiare care sunt evaluate colectiv pentru depreciere sunt estimate în baza fluxurilor de num erar contractuale ale activelor Băncii şi a statisticii de pierderi ale

activelor cu caracteristici asem ănătoare ale riscului de creditare ale activelor Băncii. Pierderile istorice sunt

ajustate în baza datelor curente disponibile pentru a reflecta condiţiile curente, care nu au afectat perioada în care pierderile istorice au avut loc şi să elimine efectul condiţiilor din perioada istorică, care nu mai există în prezent.

Estim ările de schimbări în fluxul viitor de num erar pentru clasele de active ar trebui să reflecte şi să fie

consistente cu schimbările în datele relevante disponibile din perioadă în perioadă (de exemplu, schimbarea

ratelor de şomaj, preţuri de proprietate, statutul plăţilor, sau alţi factori care indică schimbarea probabilităţii de pierderi în grup şi a mărimii lor). M etodologia şi estimările utilizate pentru a determina viitoarele fluxuri de

num erar sunt revizuite regulat de către Banca pentru a reduce orice diferenţă între pierderile estimate şi cele

curente. în cazul în care un îm prum ut nu poate fi restituit, se trece la pierderi din contul provizionului pentru deprecierea valorii. Astfel de credite sunt trecute la pierderi după finisarea tuturor procedurilor necesare şi

determ inare a pierderii.

Dacă într-o perioadă ulterioară, valoarea pierderii se dim inuează şi dim inuarea poate fi atribuită obiectiv unui evenim ent care a avut loc ulterior recunoaşterii provizionului (precum ar fi îmbunătăţirea credibilităţii

debitorului), pierderea aferentă deprecierii recunoscută anterior este inversată prin ajustarea provizionului. Valoarea inversată este reflectată în raportul privind rezultatele financiare în cheltuieli privind deprecierea valorii

creditelor şi al altor active.

(ii) Active reflectate la valoarea justăBanca evaluează la fiecare dată de bilanţ dacă există evidenţă obiectivă pentru deprecierea activului financiar sau

a grupului de active financiare. în cazul investiţiilor în acţiuni clasificate ca disponibile pentru vânzare, un declin sem nificativ sau prelungit a valorii juste a hârtiei de valoare sub costul ei este folosit pentru a determ ina dacă activele sunt depreciate. Dacă există o astfel de evidenţă pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, pierderea cum ulativă - calculată ca diferenţa dintre costul de achiziţie şi a valorii juste curente, m inus orice

pierdere pentru depreciere pentru acel activ financiar contabilizat anterior în contul de profit şi pierderi - este elim inată din raportul privind situaţia m işcărilor în capitalul acţionar şi este reflectată în raportul privind rezultatele financiare. Dacă într-o perioadă ulterioară valoarea justă a instrumentului de datorie, clasificat ca

disponibil pentru vânzare sporeşte şi creşterea poate fi corelată în mod obiectiv unui eveniment care are loc după ce pierderea pentru depreciere a fost reflectată ca profit sau pierdere, pierderea scontată este inversată în raportul

privind rezultatele financiare.

(iii) Credite renegociateCând este posibil, Banca încearcă să restructureze creditele decât să ia în posesie gajul. Aceasta poate im plica

extinderea graficului de plată şi renegocierea condiţiilor de creditare. Odată ce condiţiile au fost renegociate

condiţiile de creditare, orice depreciere este m ăsurată prin folosirea ratei efective a dobânzii iniţiale, calculate

înainte de m odificarea condiţiilor, şi creditul nu m ai este considerat restant. Conducerea revizuie perm anent

creditele renegociate pentru a se asigura că sunt îndeplinite toate cerinţele şi plăţile ulterioare vor avea loc. Creditele continuă să fie supuse unei evaluări individuale sau colective pentru determ inarea deprecierii, calculate

prin folosirea ratei efective iniţiale a dobânzii.

12

BC ENERG BANK SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016



j. Deprecierea activelor nefinanciareActivele care au o durată de folosire utilă nedeterm inată nu se amortizează, se testează anual pentru determ inarea deprecierii. Activele care se am ortizează sunt verificate pentru determ inarea deprecierii atunci când

evenim entele sau schimbările de circum stanţe indică că valoarea de bilanţ poate să nu fie recuperabilă. Pierderea

din depreciere este recunoscută pentru suma cu care valoarea de bilanţ depăşeşte valoarea recuperabilă. Valoarea

recuperabilă este valoarea cea mai m are a valorii juste a activului m inus costurile de vânzare a acestuia şi valoarea lui în folosinţă. In scopul evaluării deprecierii, activele sunt grupate la cele mai m ici nivele pentru care

există fluxuri de num erar separat identificabile (unităţi generatoare de numerar). Activele nefinanciare, cu excepţia goodwill-ului, care au fost depreciate sunt verificate pentru a determ ina posibila inversare a deprecierii

la fiecare dată de raportare.

k. M ijloace băneşti şi echivalenţeîn scopurile raportului privind fluxurile m ijloacelor băneşti, mijloacele băneşti şi echivalentele cuprind solduri

cu scadenţa de m ai puţin de trei luni de la data de achiziţie inclusiv numerar, solduri nerestricţionate la Banca

N aţională a M oldovei, hârtii de valoare de stat, disponibilităţi datorate altor bănci, conturi curente şi depozite de la alte bănci şi plăţi cu sistemele rapide de transferuri băneşti, creanţe aferente sistemelor de transferuri băneşti.

1. A ctive nem aterialeCheltuielile de achiziţie a licenţelor pentru program e inform atice sunt capitalizate şi includ cheltuielile de achiziţie şi costurile de punere a softului în funcţiune. Aceste costuri sunt am ortizate în baza duratei de exploatare estimate (de la trei la cinci ani).

Costurile aferente îm bunătăţirii sau m enţinerii aplicaţiilor inform atice sunt trecute la cheltuieli la m omentul apariţiei lor.

m. M ijloacele fixeClădirile sunt înregistrate în bilanţ la valoarea lor reevaluată, care reprezintă valoarea justă la data reevaluării,

m inus uzura acumulată şi m inus provizionul pentru depreciere, dacă este necesar. A lte tipuri de active m ateriale se indică la valoarea de intrare m inus uzura. Valoarea de intrare include cheltuielile atribuite direct achiziţionării

activelor.

Terenurile nu se depreciază. Uzura celorlalte active este calculată ]n baza m etodei liniare pentru alocarea

costului lor valorile reziduale utilizând urm ătoarele durate de exploatare:

Tipul activelor_____________________ _________________________ Ani

Clădiri 25-75

Echipam ente şi alte m ijloace fixe 2-20

M ijloace de transport 7-10A ltele 5-20

Active în curs de execuţie nu se am ortizează până la m om entul punerii acestora în funcţiune.

La fiecare dată de bilanţ, valoarea reziduală şi valoare de viaţă utilă a activelor sunt revăzute, şi dacă este necesar ele sunt ajustate. Activele care se am ortizează sunt evaluate pentru depreciere de fiecare dată, când anum ite evenim ente sau schimbări în circumstanţe indică faptul că valoarea contabilă poate sa nu fie recuperată. In cazul

când valoarea de bilanţ a activului este mai m are decât valoarea recuperabilă estimată, valoarea de bilanţ este ajustată im ediat la valoarea sa recuperabilă. Valoarea recuperabilă este cea m ai m are dintre valoarea justă a

13

BC ENERG BANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016



m. M ijloacele fixe (cotinuare)

activului dim inuată cu costurile de vânzare şi valoarea lui de utilizare.

Pierderile şi câştigurile din casarea activelor fixe sunt determinate prin referinţă la valoarea de bilanţ. Aceste

sunt incluse în raportul privind rezultatele financiare în costurile operaţionale respective.

n. Proprietatea investiţionalăProprietatea im obiliară deţinută pentru câştiguri din arendă sau pentru creşterea valorii sau ambele care nu este

utilizată de Banca, este clasificată drept proprietate investiţională.

Proprietatea investiţională cuprinde terenuri de pământ. Proprietatea investiţională este reflectată la valoarea justă. Valoarea justă se bazează pe preţurile pieţii active, ajustate, daca e necesar, cu orice diferenţă apărută în

natura, am plasarea şi starea activului specific. Dacă astfel de inform aţie nu este accesibilă, Banca utilizează metode de evaluare alternative, cum ar fi cele de com parare a vânzărilor, comparând valoarea proprietăţii respective cu valoarea de piaţă a proprietăţilor similare. Aceste evaluări sunt revizuite anual de către Directori.

Dacă proprietate investiţională devine utilizată de posesor, aceasta se clasifică ca mijloc fix, construcţie sau echipam ent şi valoarea sa justă, la data reclasificării,devine costul acesteia, în scopuri contabile pentru înregistrările ulterioare. M ijloacele fixe care sunt construite sau îm bunătăţite cu scopul utilizării ulterioare ca

proprietate investiţională se clasifică drept mijloc fix, construcţie sau echipam ent şi reflectate la valoarea de cost până când construcţia sau îm bunătăţirea nu se încheie, fiind ulterior reclasificate şi contabilizate ca proprietate investiţională.

Dacă un elem ent de mijloc fix, construcţie sau echipament devine proprietate investiţională din cauză că s-a schim bat scopul utilizării sale, orice diferenţă rezultată între valoarea sa de bilanţ şi valoarea ju stă a acestuia la data transferului este recunoscută în capitalul propriu ca o reevaluare a mijlocului fix, construcţiei sau

echipamentului, în conformitate cu reglem entările SIC 16. Cu toate acestea, dacă câştigul din valoarea justă reversează o pierdere anterioară din depreciere, câştigul respectiv este recunoscut în raportul privind rezultatele financiare. La m omentul ieşirii a astfel de proprietăţi investiţionale, orice surplus înregistrat anterior în capitalul

propriu este transferat la profit nerepartizat; transferul nu se efectuează prin raportul privind rezultatele

financiare.

o. ArendaA precierea faptului dacă un contract reprezintă un contract de arendă sau conţine o arendă se bazează pe esenţa acordului şi necesită evaluarea faptului dacă îndeplinirea acordului depinde de folosirea unui activ sau active

specifice şi dacă acordul oferă un drept de folosire a activului.

Banca în calitate de arendaşArenda în baza căreia Banca nu i se transferă substanţial toate riscurile şi beneficiile incidente dreptului de

proprietate asupra articolului arendat este arendă operaţională. Plăţile referitoare la arenda operaţională sunt recunoscute ca cheltuieli în situaţia de profit şi pierderi în baza metodei liniare pe durata arenzii.

Banca în calitate de arendatorArenda în care Banca nu transferă substanţial toate riscurile şi beneficiile incidente dreptului de proprietate asupra articolului arendat este clasificată ca arendă operaţională. Costurile directe iniţiale suportate la negocierea arenzii operaţionale sunt adăugate la valoarea de bilanţ a activului arendat pe durata arenzii, pe aceeaşi bază ca şi

venitul din arendă.

14

BC EN ERG BA NK SAN O TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016



p. Planul de contribuţii fixeBanca efectuează, în cursul norm al al activităţii, plăţi către Fondurile de Stat ale Moldovei pentru pensii,

asigurare m edicală şi asigurare sociala din num ele angajaţilor săi. Toţi angajaţii Băncii sunt m em bri ai Fondului de pensii de stat.

Banca nu operează cu nici o altă schem ă de pensii şi, prin urmare, nu are altfel de obligaţii în ceea ce priveşte

pensiile. Banca nu operează cu nici un alt plan fix de beneficii sau de beneficii post-pensionare. Banca nu are

nici o obligaţia de prestare a serviciilor ulterioare angajaţilor prezenţi sau foştilor angajaţi.

q. ProvizioaneProvizioanele pentru costurile de restructurare şi creanţe legale sunt reflectate atunci când Banca are o

obligaţiune legală sau constructivă curentă de a transfera beneficii economice ca rezultat al evenim entelor

anterioare. Probabilitatea că un transfer de resurse va fi necesar pentru ram bursarea obligaţiei este mai m are

decât probabilitatea că transferul nu va fi necesar şi suma obligaţiei este estimată rezonabil.

în cazurile în care există obligaţii similare, probabilitatea că un transfer de resurse va fi necesar este determinată luând în consideraţie clasa obligaţilor în ansamblu. Un provizion este recunoscut chiar dacă probabilitatea de transfer în legătură cu oricare element inclus în aceeaşi clasă de obligaţii este mică.

Provizioanele sunt estim ate la valoarea prezentă a cheltuielilor estim ate pentru stingerea obligaţiei utilizând o rată până la im pozitare care să reflecte aprecierile curente de piaţă în ce priveşte valoarea de tim p a banilor şi riscurile specifice obligaţiei. M ărirea provizionului ca rezultat al trecerii tim pului este recunoscută ca cheltuieli

privind dobânzile.

r. Contracte de garanţie financiarăContractele de garanţie financiară sunt contracte care obligă em itentul să efectueze plăţi specifice pentru a ram bursa posesorului o pierdere pe care o suportă deoarece un debitor nu şi-a achitat datoria la timp în

conform itate cu stipulările instrumentului de datorie. Asem enea garanţii financiare sunt oferite băncilor,

instituţiilor financiare şi altor entităţi de către clienţi pentru a asigura îm prum uturi, overdraft-uri şi alte facilităţi

bancare.

Iniţial garanţiile financiare sunt recunoscute în situaţiile financiare la valoare justă la data la care garanţia a fost

emisă. U lterior recunoaşterii iniţiale, datoriile băncii sunt estim ate ca cea m ai mare valoare dintre valoarea iniţială m inus am ortizarea calculată pentru recunoaşterea în raportul privind rezultatele financiare a com isionului

încasat conform m etodei liniare pe durata de viaţă a garanţiei, şi cea mai bună estim are a cheltuielilor necesare

pentru achitarea oricărei datorii apărute la data bilanţului. Determ inarea acestor estimări se bazează atât pe

experienţa anterioară în tranzacţii sim ilare şi pierderi precedente, cât şi pe deciziile Conducerii com paniei. Orice

m ajorare a datoriilor legate de aceste garanţii se reflectă în raportul privind rezultatele financiare drept cheltuieli

operaţionale.

s. Im pozitareaConform legislaţiei fiscale aplicabilă în Republica M oldova im pozitul pe venit este recunoscut ca cheltuială în

perioada de apariţie a profitului. Efectele fiscale ale pierderilor fiscale recuperabile sânt recunoscute ca activ atunci când există probabilitatea apariţiei profiturilor impozabile preconizate care vor fi utilizate pentru

acoperirea pierderilor.

Impozitul pe venit am ânat este calculat în întregime, utilizând m etoda obligaţiei în baza diferenţelor temporare care apar între baza im pozabilă a activelor şi datoriilor, şi a valorilor lor contabile prezentate în situaţiile financiare. Impozitul pe venit am ânat este determ inat folosind ratele de im pozitare (şi legile respective) care au fost în vigoare sau parţial în vigoare la data de bilanţ şi urmează a fi aplicate la m om entul realizării activului




s. Im pozitarea (continuare)

aferent im pozitului pe venit am ânat sau la acoperirea datoriei privind im pozitul pe venit amânat.

Principalele diferenţe tem porare sunt generate de deprecierea m ijloacelor fixe, provizioanelor pentru credite şi a

avansuri către clienţi şi ale altor active şi datorii. Ratele care au fost în vigoare sau parţial în vigoare la data de

bilanţ sunt utilizate pentru a determina impozitul pe venit amânat. Cu toate acestea im pozitul pe venit am ânat nu

este recunoscut, dacă reiese din recunoaşterea iniţială a unui activ sau datoriei în cadrul unei tranzacţii alta decât o com binaţie de afacere, care la mom entul tranzacţiei nu afectează nici profitul contabil, nici profitul sau

pierderea fiscală. Activele privind im pozitul am ânat sunt recunoscute când există probabilitatea că profitul impozabil preconizat va fi disponibil, contrar căruia pot fi utilizate diferenţele temporare.

t. îm prum uturiîm prum uturile sunt recunoscute iniţial la valoarea lor justă m inus cheltuielile aferente tranzacţiei efectuate. U lterior, îm prum uturile sunt prezentate la costul am ortizat şi orice diferenţă între valoarea netă a m ijloacelor atrase şi valoarea de răscum părare este recunoscută în raportul privind rezultatele financiare pe perioada împrum utului, utilizând metoda ratei efective a dobânzii.

u. DividendeDividendele sunt contabilizate doar după ce au fost aprobate de A dunarea Generală a Acţionarilor,

v. Active pentru re-vânzareActivele destinate re-vânzării ulterioară includ gajul aferent creditelor neperformante. Ele sunt clasificate ca active deţinute pentru vânzare, dat fiind că valoarea lor de bilanţ urmează a fi recuperată în principal printr-o tranzacţie de vânzare-cum părare şi se consideră că vânzarea este foarte probabilă. Ele sunt indicate la cea mai

m ică suma dintre valoarea contabilă şi valoarea justă m inus costurile de vânzare, dacă valoarea de bilanţ urm ează a fi recuperată în principal prin intermediul unei tranzacţii de vânzare şi nu prin folosirea continuă. Banca ia în considerare calculul deprecierii atât la momentul clasificării drept active pentru re-vânzare, cât şi în

perioadele ulterioare. La m om entul recunoaşterii activelor pentru revânzare, orice pierdere din depreciere este recunoscută în profit sau pierdere, dacă activul nu a fost evaluat la valoarea reevaluată în conform itate cu IAS 16 sau IAS 38, caz în care deprecierea este tratată ca o scădere a reevaluării.

în perioadele ulterioare, orice pierdere din depreciere se calculează pe baza diferenţei dintre valorile contabile ajustate ale activului şi valoarea justă m inus costurile de vânzare. Orice pierdere din depreciere care apare este recunoscută în profit sau pierdere, chiar şi pentru activele care anterior au fost contabilizate la valorile

reevaluate.

16


2.5 Standarde noi şi revizuite, care sunt în vigoare pentru exerciţiile anuale care încep Ia sau după 1 ianuarie 2016

Un num ăr de standarde noi şi revizuite sunt în vigoare pentru perioadele anuale care încep la sau după 1 ianuarie

2015. Aceste am endam ente nu au avut nici un efect m aterial asupra situaţiei financiare pentru vreo perioadă, astfel încât nu au fost prezentate.

2.6 Standarde, am endam ente şi interpretări ale standardelor existente care nu sunt încă în vigoare şi care nu au fost încă adoptate de către Bancă

La data autorizării prezentelor situaţiilor financiare, anum ite standarde noi, am endam ente şi interpretări la standardele existente au fost publicate dar nu sunt încă în vigoare şi nu au fost încă adoptate de către Bancă.

Inform aţii cu privire la noile standarde, am endam ente şi interpretări care se aşteaptă a fi relevante pentru situaţiile financiare ale Băncii sunt prezentate mai jos.

M anagem entul anticipează că toate declaraţiile relevante vor fi adoptate în cadru politicii de contabilitate a

Băncii pentru perioada de după data intrării în vigoare a declaraţiei. Au fost em ise alte standarde şi interpretări noi care nu se aşteaptă să aibă un im pact m aterial semnificativ asupra situaţiilor financiare ale Băncii.

IFRS 9 „Instrumente financiare” (2014)

IASB a lansat recent IFRS 9 „Instrum ente financiare” (2014), reprezentând finalizarea proiectului său prin

înlocuirea IAS 39 „Instrum ente financiare: recunoaştere şi evaluare” . Noul standard introduce schimbări considerabile la îndrum ările oferite în IAS 39 privind clasificarea şi m ăsurarea activelor şi introduce un nou model de „pierderi probabile la credite” pentru deprecierea activelor financiare. IFRS 9 prevede, de asemenea, noi îndrumări privind aplicarea contabilităţii de acoperire îm potriva riscurilor. Conducerea Băncii va evalua în

viitor impactul IFRS 9 asupra acestor situaţii financiare. Noul standard se aplică pentru perioadele de raportare anuale care încep la, sau după 1 ianuarie 2018.

IFRS 15 „ Venituri din Contractele cu Clienţii”

IFRS 15 reprezintă noi cerinţe pentru recunoaşterea veniturilor, înlocuind IAS 18 „Venituri”, IAS 11 „Contracte

de Construcţii”, şi mai m ulte interpretări cu privire la venituri. Noul standard stabileşte un model de recunoaştere a veniturilor bazat pe control şi oferă îndrumări suplimentare în m ai m ulte dom enii care nu sunt acoperite

minuţios de IFRS-urile existente, inclusiv contabilitatea în cadrul acordurilor cu m ultiple obligaţii de

perform anţă, preţuri variabile, drepturi la ram bursare a clienţilor, opţiuni de răscum părare la furnizor, şi alte

com plexităţi frecvente. Conducerea Băncii consideră că aceste am endam ente nu vor avea impact asupra

situaţiilor financiare a Băncii.

IFRS 16 „Contracte de leasin g”

IFRS 16 va înlocui IAS 17 şi alte trei interpretări aferente. A cesta com pletează proiectul de durată IASB de

revizuire a contabilităţii arendei. Contractele de leasing vor fi înregistrate în situaţia poziţiei financiare sub

forma unui activ cu drept de utilizare şi a unei datorii aferente contractului de leasing. IFRS 16 se aplică perioadelor începând cu sau după 1 ianuarie 2019. Conducerea încă trebuie să evalueze în totalitate impactul Standardului şi, prin urmare, nu este gata să ofere inform aţii cuantificate.

Cu toate acestea, pentru a determ ina impactul, Banca este în proces de:

• efectuare a unei revizuiri a tuturor contractelor pentru a evalua dacă oricare din contractele adiţionale va deveni

un contract de leasing în corespundere cu noua definiţie a IFRS 16

17

BC ENERG BANK SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat Ia 31 decem brie 2016

2. Politici contabile (continuare)2.6 Standarde, am endam ente şi interpretări ale standardelor existente care nu sunt încă în vigoare şi care

nu au fost încă adoptate de către Bancă (continuare)

IFRS 16 „Contracte de leasin g” (continuare)

• decidere asupra dispoziţiei tranzitorii, care să fie adoptată; aplicarea retrospectivă integrală sau aplicarea

retrospectivă parţială (ceea ce înseam nă că cifrele com parative nu trebuie retratate). M etoda aplicării parţiale

prevede şi scutire opţională de la reevaluarea dacă contractele existente sunt, sau conţin, un contract de leasing, precum şi alte scutiri. Este importantă decizia asupra adoptării uneia din aceste expediente practice, deoarece

acestea sunt decizii unice.• evaluarea inform aţiilor adiţionale, care vor fi solicitate.

Am endam ente la IA S 7 Iniţiativa de prezentare

A m endam enetele solicită unei entităţi să furnizeze informaţii care să perm ită utilizatorilor situaţiilor financiare

să evalueze m odificările obligaţiilor rezultate din activităţile de finanţare, inclusiv atât cele care rezultă din fluxurile de trezorerie, cât şi din fluxurile altele decât de trezorerie. M odificările nu prevăd un format specific pentru prezentareactivităţilor de finanţare, totuşi o bancă poate îndeplini obiectivul de prezentare prin asigurarea

unei reconcilieri între soldurile de deschidere şi cele de închidere din situaţiile financiare pentru obligaţiile

rezultate din activităţile de finanţare.

M odificările se aplică prospectiv pentru perioadele care încep de la 1 ianuarie 2017 sau ulterior acestei date, cu o aplicare anterioară permisă. Entităţilor nu li se cere să prezinte inform aţii comparative pentru perioadele

anterioare.

18


3. M ijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

M ijloace băneşti 257,823 180,771Conturi curente la BNM 241,784 226,685

Overnight 80,000 -

Incluse în m ijloace băneşti şi echivalente (Nota 22) 579,607 407,456

Rezervele obligatorii 109,131 120,888

688,738 528,344

Cont curent şi rezen’e obligatoriiBanca N aţională a M oldovei (BNM ) cere băncilor com erciale să păstreze în scopul asigurării lichidităţii o

rezervă m inim ă calculată ca un anum it procent din fondurile medii atrase de bănci în lună precedentă (intervalul cuprins între data de 8 a lunii curente şi data de 7 a lunii următoare), inclusiv toate depozitele de la clienţi. în baza deciziei nr. 85 a Consiliului A dm inistrativ al BNM din 15 aprilie 2004, m etoda de calcul şi m enţinere a rezervelor obligatorii a fost modificată. Pentru fondurile atrase în Lei M oldoveneşti (M DL) şi în monedă neconvertibilă se creează rezerve în MDL. Pentru fondurile atrase în m onedă liber convertibilă sunt create rezerve în Dolari SUA (USD) şi/sau EURO (EUR). La data de 31 decem brie 2016 rata de calcul a rezervei

m inim e obligatorii în M DL a fost 35.0% (31 decem brie 2015: 35.0%), în Dolari SUA (USD) şi/sau EURO (EUR) a fost 14.0% (31 decem brie 2015: 14.0%).

La data de 31 decem brie 2016 soldul în contul curent deschis la BNM era în sumă de M D L’000 241,784 (31

decem brie 2015: M D L '000 226,686) şi includea rezervele obligatorii pentru fondurile atrase în lei m oldoveneşti şi valută neconvertibilă. Soldul rezervat în conturile de rezerve obligatorii pentru USD şi EU R a constituit

U SD ’000 2,536 şi EU R’000 2,811 respectiv (31 decem brie 2015: U SD ’000 2,896 şi EU R ’000 2,977).

Dobânda oferită de către BNM pentru rezervele obligatorii pe parcursul anului 2016 a variat între 0.27% şi

0.41% pe an pentru rezervele în valută străină şi 7.46% - 16.50% pentru rezervele în M DL (pe parcursul anului

2015: între 0.27% şi 0.41% pentru rezervele în valută străină şi între 7.46% - 16.50% pe an pentru rezervele

MDL). Rezervele obligatorii pentru fondurile atrase în USD şi EUR sunt plasate în conturile N ostro ale BNM în

băncile corespondente incorporate în ţările OECD.

Rezervele obligatorii deţinute la conturi curente în Banca Naţională pot fi folosite de către Banca în operaţiunile

sale zilnice.

19


4. Conturi curente şi depozite la bănci

2016 2015

M D L ’000 M D L ’000

Conturi curente 46,518 130,619

Depozite overnight 86,154 225,790


132,672 356,409

M ajoritatea conturilor curente şi a depozitelor sunt deschise băncile din strainatate.

La data de 31 decem brie 2016 depozitele ”overnight” reprezintă soldurile în USD la Bank o f N ew York. Pe

parcursul anului 2016 rata dobânzii la depozitele "overnight” variind între 0.05% şi 0.25%.

5. Valori m obiliare investiţionale

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Hârtii de valoare de stat 238,590 162,353

Certificatele em ise de BNM 299,447 109,617

538,037 271,970


Hârtii de valoare cu scadenţă mai m are de 90 zile 238,590 162,353

538,037 271,970

La 31 decem brie 2016 hârtiile de valoare de stat reprezintă hârtii de valoare denom inate în MDL pe term en scurt

şi mediu, emise de M inisterul Finanţelor al Republicii M oldova cu o rată a dobânzii variind între 5.16% şi

26.48% anual (2015: 6.40% şi 12.51%).

Certificatele emise de Banca N aţională a Moldovei, la 31 decem brie 2016 sunt cu scadenţa iniţială de 14 zile cu

o rată a dobânzii variind între 9.0% -19.5 % anual (2015: între 6.5 şi 19.5%).

La 31 decem brie 2016 şi 2015 Banca nu deţinea hârtii de valoare de stat gajate pentru creditul de la BNM.

20

BC EN ER G BA NK SANO TE EXPLICA TIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

6. Credite, net

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Credite 899,076 890,981

M inus: Reduceri pentru pierderi (33,871) (24,129)

865,205 866,852

La 31 decem brie 2016 dobânda acum ulată pentru creditele depreciate a constituit M D L’000 7,831. La 31decem brie 2015 - M D L’000 5,679.

Analiza portofoliului de credite pe sectoare de activitate este prezentată mai jos:

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Producţie şi com erţ 275,855 315,675

Agricultură şi industria alim entară 193,725 191,955

Credite acordate persoanelor fizice 151,896 99,285

M ediul financiar nebancar 67,640 73,654

Construcţii şi îm bunătăţiri funciare 38,492 50,502

Altele 171,468 159,910

899,076 890,981

Ratele dobânzilor la credite sunt prezentate m ai jos:

2016 2015

% %

Rata dobânzii la credite (min / max) 3 .0 - 2 0 .0 4 .5 -2 1 .5

M işcarea în provizionul pentru deprecierea creditelor pe parcursul anilor 2016 şi 2015 este prezentată mai jos:

2016 2015

M D L ’000 M D L ’000

Sold la 1 ianuarie 24,129 26,772

Casări (9) (34,387)

Recuperări 2,599 607

Cheltuieli anuale 7,152 31,137

Sold la 31 decem brie 33,871 24,129

Depreciere individuală 23,805 12,339

Depreciere colectivă 10,066 11,790

33,871 24,129

21


6. Credite, net (continuare)

Provizioane pentru depreciereBanca stabileşte provizioane pentru pierderile din depreciere care reprezintă estim ările sale privind pierderile

suportate în cadrul portofoliului său de credite. Com ponentele principale ale acestor provizioane sunt com ponente specifice de pierderi care se referă la expuneri sem nificative individual, şi un provizion pentru

pierderi colective de la credite stabilit pentru grupuri de active omogene în privinţa pierderilor care au fost

suportate însă nu au fost identificate în privinţa creditelor, în privinţa cărora a fost efectuată evaluarea

individuală pentru determ inarea deprecierii.

Politica de casareBanca casează soldul creditului (şi orice provizion legat pentru pierderi din depreciere) atunci când Banca determ ină că creditele sunt imposibil de încasat. La concluzia dată se ajunge după exam inarea unei astfel de

inform aţii cum ar fi apariţia schimbărilor semnificative în poziţia financiară a debitorului astfel că debitorul nu-şi

mai poate onora obligaţiile de plată, sau faptul că veniturile obţinute din contul garanţiei nu vor fi suficiente pentru acoperirea întregii expuneri a băncii.

7. Investiţii financiare disponibile pentru vânzare

Valori m obiliare investiţionale disponibile pentru vânzare includ investiţiile de capital în com paniile locale neincluse în listă. Analiza investiţiilor de capital se efectuează în felul următor:

Cota de Cota de participaţie participaţie

Domeniul de activitate 2016 2015 2016 2015% % M D L ’000 M D L ’000

Garant Invest SRL Garantarea creditelor 9.92 9.92 440 440Birou de credit SRL Birou de credit 3.29 3.29 500 500

Altele 104 104

1,044_________ 1,044

Toate investiţiile disponibile pentru vânzare conform situaţiei la 31 decem brie 2016 şi 2015 sunt reflectate la

cost, deoarece nu există un preţ de piaţă cotat pe o piaţă activă pentru acestea şi valoarea ju stă a lor nu poate fi

determ inată cu certitudine. Conducerea a analizat şi a constatat că nu sunt indicatori de depreciere a acestor

investiţii.

M işcarea în portofoliul de investiţii pentru vânzare al Băncii este prezentată mai jos:

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Sold la 1 ianuarie 1,044 1,139

Adiţii - 69

Ieşiri - (164)


22

BC EN E RG BA NK SAN O TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

8. Investiţii în întreprinderi asociate

Tabelul de mai jos ilustrează inform aţii financiare rezum ate de investiţii a Băncii în Electrosistem SA. Electrosistem SA este o com panie asociată, în care Banca deţine 24.83% (2015: 24.83% ) din capitalul social:

2016 2015

Cota în bilanţul contabil:

M D L ’000 M D L ’000

Active 8,612 10,089

Datorii (5,136) (6,634)

Activele nete 3,476 3,455

Cota în venit şi profit:

V enitul > 2,235 2,568

Profit 32 37

9. Proprietate investiţională

M işcările în proprietatea investiţională sunt după cum urmează:

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Sold la 1 ianuarie 47 47

M işcări nete a valorii juste - -

Sold la 31 decem brie 47 47

La 31 decem brie 2016 soldul proprietăţii investiţionale este compus dintr-un lot de păm ânt situat în Oniţcani (Republica M oldova). Proprietăţile investiţionale sunt înregistrate la valoarea justă, care a fost determ inată în

urm a evaluărilor efectuate de Vlasercom SRL, un specialist independent specializat în evaluarea acestui tip de proprietăţi investiţionale. Valoarea ju stă a proprietăţii investiţionale a fost determ inată utilizând metoda

vânzărilor comparabile.

23


10. Active nem ateriale

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

CostSold la 1 ianuarie 9,547 9,387

Intrări 383 162

Ieşiri (590) (2)


Am ortizare acumulatăSold la 1 ianuarie 7,121 6,216

Cheltuiala anuală 840 907

Ieşiri (590) (2)


Valoarea netă de bilanţ

La 31 decem brie 1,969 2,426

Activele nem ateriale reprezintă program e inform atice şi licenţe pentru calculatoare.

La 31 decem brie 2016 costul activelor nem ateriale com plet am ortizate a constituit M D L’000 5,293 (la 31

decem brie 2015: M D L’000 5,127).

24


11. M ijloace fixe

Terenuri şi C lădiri M obilier şi echipam ente A utovehicule Active în curs de execuţie Total

M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000

CostSold la 1 ianuarie 2016 104,127 32,891 5,737 399 143,154

Intrări 177 2,659 - 15,299 18,135

Transferuri 13,183 335 1,981 (15,499) -

Reclasificarea - - - (122) (122)

Ieşiri (325) (920) (643) (77) (1,965)

Sold la 31 decem brie 2016 117,162 34,965 7,075 - 159,202

Uzura acumulată

Sold la 1 ianuarie 2016 718 21,635 2,703 - 25,056

Cheltuiala anuală 1,440 2,547 680 - 4,667

Ieşiri - (884) (445) - (1,329)

Sold la 31 decem brie 2016 2,158 23,298 2,938 - 28,394

Valoarea netă de bilanţLa 31 decem brie 2016 115,004 11,667 4,137 - 130,808

La 31 decem brie 2015 103,409 11,256 3,034 399 118,098

La 31 decem brie 2016, costul m ijloacelor fixe uzate integral, dar încă utilizate de către Banca a constituit M D L’000 15,057 (la 31 decem brie 2015: M D L’000

12,998).La data de 27.07.2015 a fost efectuată reevaluarea clădirilor BC ENERGBANK de către com pania de evaluare interdependentă Vibimobil SRL . în rezultatul reevaluării a fost înregistrată m ajorarea valorii de bilanţ a clădirilor în suma de M DL’000 424 şi o diferenţă de M D L’000 174 în rezerva de reevaluare. Evaluarea a fost efectuata utilizând metoda vanzarilor com parabile. La 31 decem brie 2016 conducerea a analizat preţurile de piaţă şi a constatat că acestea aproxim ează valorile existente la data efectuării

raportului de reevaluare.

25

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

1. M ijloace fixe (continuare)

M obilier şi Active în curs de

Terenuri şi C lădiri echipam ente Autovehicule execuţie TotalM D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000

CostSold la 1 ianuarie 2015 111,940 32,269 5,269 398 149,876Intrări 623 3,633 - 836 5,092

Transferuri - - 571 (571) -

Reclasificarea (348) (9) (103) - (460)

Reevaluarea (5,481) - - - (5,481)

Ieşiri (2,607) (3,002) - (264) (5,873)

Sold la 31 decem brie 2015 104,127 32,891 5,737 399 143,154

Uzura acumulatăSold la 1 ianuarie 2015 6,060 22,076 2,255 - 30,391Cheltuiala anuală 1,479 2,383 549 - 4,411

Reclasificarea - - (101) - (101)

Reevaluarea (5,906) - - - (5,906)Ieşiri (915) (2,824) - - (3,739)

Sold la 31 decem brie 2015 718 21,635 2,703 - 25,056

Valoarea netă de bilanţLa 31 decem brie 2015 103,409 11,256 3,034 399 118,098

La 31 decem brie 2014 105,880 10,193 3,014 398 119,485

26

BC EN ERG BA N K SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

12. A lte active

2016 2015

M D L ’000 M D L ’000

Creanţe aferente sistem elor internaţionale de transferuri băneşti 8,676 2,787

Decontări cu alte persoane fizice 964 682

Debitori pe investiţii capitale 61 173

Active luate in posesie 56,136 81,385

Stocuri 1,606 1,583

Cheltuieli anticipate 750 928

Alte active 4,298 4,259

M inus: Reduceri pentru pierderi la active luate in posesie (18,727) (15,684)

53,764 76,113

Active luate in posesie includ terenuri de pam ant si clădiri luate in posesie de Banca in schimbul rambursării

creditelor.

13. Datorii către bănci

Banca nu are adatorii către banei la 31 decem brie 2016 şi la 31 decem brie 2015.

27


14. Datorii către clienţi

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Persoane juridice

Conturi curente 526,765 450,835Depozite la termen 95,653 83,598

622,418 534,433Persoane fiziceConturi curente 150,429 123,198Depozite la termen 902,010 883,484

1,052,439 1,006,682

1,674,857 1,541,115

Ratele anuale a dobânzilor acordate de Banca la depozitele în lei m oldoveneşti şi valută străină pentru persoanele fizice şi juridice au variat după cum urmează:

2016 2015M DL Valută străină M DL Valută străină

% % % % % % % %min max min max m in max min max

Persoane juridice

Depozite la vedere 0.00 5.00 0.10 1.50 0 8.0 0.1 1.5Depozite la term en de până la 3 luni

0.00 10.00 0.00 0.05 0.5 16.5 0.1 0.1

Depozite la term en >3 luni < 1 an 0.00 16.00 0.00 2.10 0.0 17.5 0.1 4.25Depozite la term en de peste 1 an 0.00 8.50 0.00 3.00 0.0 18.0 0.0 4.1

Persoane fizice

Depozite la vedere

Depozite la term en de până la 3luni

Depozite la term en >3 luni < 1 an

Depozite la term en de peste 1 an

0.00 17.25 0.00 0.10

0.00 18.00 0.00 2.00

0.00 18.50 0.00 2.70

0.5 17.2 0.1 0.1

1.5 17.7 0.3 1.1

0.3 18.5 0.1 5.5

15. Alte îm prum uturi

îm prum uturi

RISP cu rata flotantă scadente

FIDA cu rata flotantă scadente PAC cu rata flotantă scadente

KFW cu rata flotantă scadente

Filiera Vinului cu rata flotantă scadente

Livada M oldovei Dobânda calculată

Pe parcursul anului 2016 şi 2015 Banca nu a avut condiţiilor contractuale.

Rata dobânzii, %

2016

M D L ’000

2015

M D L ’000

1.35-6.00 70,131 84,017

1.78-6.00 56,408 56,0291.35-6.00 10,496 13,3331.78-6.00 4,411 2,6591.06-6.00 26,720 30,460

0,9 8,927 -1,941 1, 698

179,034 188,196

la plata principalului sau dobânzii, sau alte încălcări a

28


16. Alte datorii

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Conturi suspendate 3,349 193Sume în tranzit 108 91D econtări cu angajaţii 6,293 4,691Decontări cu alte persoane fizice şi juridice 6,488 4,010Dividende spre plata 21 28Creditori privind investiţiile capitale 460 -

A lte datorii 500 1,020

17,219 10,033

Conturile suspendate reprezintă soldurile clienţilor cu

transferate în conturile clienţilor.

inform aţii incomplete, care, după clearance-ul sunt

17. Im pozitare

Com ponentele principale ale cheltuielilor pe im pozite şi reconcilierea cheltuielilor teoretice pe im pozit în baza

ratei efective a im pozitului de 12% (2015: 12%) şi cheltuielile raportate pe im pozit în profit

prezentate mai jos:

sau pierderi sînt

2016 2015

M D L ’000 M D L ’000

Profit pînă la impozitare 74,814 50,280

Rata de im pozit pe venit în Republica M oldova 12% 12%

Im pozit pe venit teoretic 8,978 6,034

V eniturile neim pozabile/cheltuieli nedeductibile (2,750) (191)

Im pactul de m odificare a legislaţiei fiscale - (16,298)

C heltuieli efective privind im pozitul pe venit 6,228 (10,455)

Cheltuieli cu im pozitul cuprinde:

Cheltuieli cu im pozitul curent

Cheltuieli cu im pozitul amânat:

6,089 7,002

- Aferente originii şi stom ării diferenţelor tem porare 139 (17,457)

Cheltuiala pe im pozitul pe venit 6,228 (10,455)

Im pactul de m odificare a legislaţiei fiscale se refera la schim barea privind reducerile pentru pierderi la active şi

la angajam ente condiţionale, care a intrat în vigoare începând cu 1 m ai 2015. In conform itate cu m odificarea legislaţiei fiscale a Republicii M oldovei, instituţiilor financiare li se perm ite deducerea reducerilor pentru

pierderi la active şi la angajam ente condiţionale, calculate conform Standardelor Internaţionale de Raportare

F inanciară (IFRS). A nterior acestei modificări, a fost perm isă deducerea reducerilor pentru pierderi calculate conform regulam entului aprobat de Banca N aţională a M oldovei (BNM).

29

BC ENERG BANK SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat Ia 31 decem brie 2016

17. Im pozitare (continuare)

Im pozitele am înate provenite din diferenţele tem porare sînt prezentate după cum urmează:

Creanţe (datorii) privind im pozitul am înat 1 ianuarie 2016

M D L ’000

Recunoscute în profit şi p ierderi

M D L ’00031 decem brie 2016

M D L ’000Active

Credite şi avansuri acordate - - -

M ijloace fixe (3,347) 331 (3,678)Alte active - - -

DatoriiAlte datorii 563 192 755

t (2,784) (139) (2,923)

Recunoscute ca:

Creanţe privind impozitul am înat - - -

Datorii privind im pozitul am înat (2,784) (139) (2,923)

Creanţe (datorii) privind impozitul amînat 1 ianuarie 2015

Recunoscute în profit şi pierderi 31 decem brie 2015

M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000ActiveCredite şi avansuri acordate (16,298) 16,298 .

M ijloace fixe (4,086) 739 (3,347)

Alte active 143 (143) -

DatoriiAlte datorii - 563 563

(20,241) 17,457 (2,784)

Recunoscute ca:

Creanţe privind impozitul am înat - -

Datorii privind im pozitul am înat (20,241) 17,457 (2,784)

Impozitul am înat a fost calculat aplicînd cota standardă a impozitului pentru 2016 de 12% (2015: 12%).

18. Capital acţionar

La 31 decem brie 2016 capitalul acţionar constituie 2,000 de m ii (31 decem brie 2015: 2,000 de mii) de acţiuni ordinare autorizate şi emise. La 31 decem brie 2016 şi 2015 valoarea nom inală pentru o acţiune este de 50 MDL. Toate acţiunile oferă drepturi de vot egale şi sunt plătite integral.

30

BC EN ERG BA N K SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

18. Capital acţionar (continuare)

Acţionarii, cota parte cărora depăşeşte 5% din numărul total de acţiuni emise, sunt enum eraţi după cum urmează:

2016 2015Capitalul acţionar consistă din: % %

ICS „RED U NION FEN O SA ” SA 9.98 9.98

Hostex Establishm ent 9.62 9.62

Esperan Property Consultants Ltd 9.60 9.60Dim a-H olding SRL 8.62 8.62

Sfinx-Impex SA 6.89 6.89

Enteh SA 8.10 8.10

Evident-Electro SA 7.33 7.33

D unav IM 6.07 6.07

Altele, mai puţin de 5% fiecare 33.79 33.79

100.00 100.00

Alţi acţionari sunt în num ăr de 44 (31 decem brie 2015: 44 de acţionari) dintre care 34 de acţionari sunt

persoane fizice şi 10 - persoane juridice (31 decem brie 2015:: 34 persoane fizice şi 10 persoane juridice).

19. Rezerve

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Rezerve statutare 10,002 10,002

Rezerve generale pentru riscuri bancare 137,109 124,208

147,111 134,210

în conform itate cu legislaţia locală, 5% din profitul net al Băncii trebuie să fie alocat în capitalul de rezervă, până

în momentul când această rezervă va reprezenta 10% din capitalul social. Capitalul de rezervă nu poate fi

distribuit acţionarilor.

Rezerve generale pentru riscuri bancare includ sum ele rezultate din diferenţele dintre m ărim ea deprecierii

activelor conform SIRF şi m ărim ea calculată dar neform ată, a reducerilor pentru pierderi la active şi angajam ente

condiţionale, conform reglem entărilor prudenţiale (BNM).

Rezervele din reevaluare includ sumele din reevaluarea m ijloacelor fixe. A ceste rezerve nu pot fi distribuite

acţionarilor.

20. Dividende pe acţiune

în anul 2016 au fost propuse şi distribuite dividende pentru acţiunile ordinare în suma de M D L ’000 10,000 (M DL 5.0/acţiune). în anul 2015: M D L ’000 5,000 (M DL 2.5/acţiune).

31


21. G estionarea capitalului

Obiectivul Băncii in gestionarea capitalului este de a proteja posibilitatea sa de a continua activitatea în

conformitate cu principiul continuităţii pentru a asigura venituri acţionarilor şi beneficii altor părţi cointeresate,

cât şi de a m enţine o structură optim ă a capitalului pentru a reduce costul acestuia.

Pentru a m enţine sau a ajusta structura capitalului, Banca poate ajusta sum a dividendelor plătite acţionarilor,

retrage capitalul, em ite acţiuni noi sau să vândă activele pentru reducerea datoriilor. Pe parcursul anului curent nu au fost efectuate m odificări în obiective, politici şi procese de gestionare a capitalului.

Capitalul adecvat şi utilizarea capitalului regulator sunt m onitorizate de către m anagem entul Băncii,

im plem entând tehnicile bazate pe directivele ghidate de Banca Naţională a Moldovei.

Banca N aţională a Moldovei solicită fiecărei bănci sau grup de bănci să deţină cel puţin un nivel minim specificat de capital regulator de M D L’000 200,000 (31 decem brie 2015: M D L’000 200,000) şi să menţină

suficienţa capitalului ponderat la risc de cel puţin 16% (31 decem brie 2015: 16%).

2016

M D L ’000

2015

M D L ’000

Active si angajam ente condiţionale ponderate la risc conform

reglem entarilor BNMCapital norm ativ total conform reglem entarilor BNM

Suficienta capitalului ponderat la risc conform reglem entarilor

BNM, %

890,732

386,349

43.37

960,789

340,206

35.41

32

BC EN ER G BA NK SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

22. M ijloace băneşti şi echivalente

în scopul întocm irii raportului privind fluxul m ijloacelor băneşti, m ijloacele băneşti cuprind următoarele solduri

cu scadenţa de până la 90 de zile:

M ijloace băneşti şi conturi la BNM

Conturi curente şi depozite la bănci

Valori m obiliare investiţionale

A lte active

23. Venitul şi cheltuieli din dobânzi şi sim ilare

Nota 2016 2015

M D L ’000 M D L ’000

3 579,607 407,456

4 132,672 356,409

5 299,447 109,617

11 8,676 2,787

1,020,402 876,269

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Venituri din dobânzi şi venituri similare Credite şi avansuri acordate clienţilor 100,365 110,324

Hârtii de valoare de stat 59,229 19,109

Credite şi avansuri acordate băncilor 25,269 29,415

184,863 158,848

Cheltuieli p riv in d dobânzile ş i cheltuieli sim ilareDepozite ale persoanelor fizice (65,696) (60,363)

Depozite ale persoanelor juridice (5,232) (8,295)

Depozite şi îm prum uturi de la bănci (35) (704)

Altele îm prum uturi (7,279) (5,928)

(78,242) (75,290)

Venitul net din dobânzi 106,621 83,558

33


24. V enituri din speze şi com isioane, net

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Venit din speze şi com isioaneProcesarea plăţilor clienţilor 44,256 38,194Com isioane aferente garanţiilor şi acreditivelor 1,352 1,853Tranzacţiile cu cârduri de debit 1,757 1,173Altele 3,056 1,827

50,421 43,047Cheltuieli p riv in d speze ş i com isioane Com isioane aferente cârdurilor de debit (5,006) (3,751)Decontări interbancare (3,887) (3,302)Altele (497) (141)

(9,390) (7,194)

Venituri nete din speze şi com isioane 41,031 35,853

25. Venituri din activitatea financiară, net

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Venit din tranzacţionarea cu valute, net 48,396 81,790Venit/(Pierderi) din m odificări ale cursurilor valutare 1,896 (11,819)

50,292 69,971

26. Alte cheltuieli operaţionale, net

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

V enit din arendă 818 827

Venituri/(pierderi) din ieşirea m ijloacelor fixe şi altor active 803 157

Venituri/(pierderi) din ieşirea companiei fiice - (2,420)

Alte venituri neaferente dobânzilor 102 152

1,723 (1,284)

34

BC EN E RG BA N K SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

27. C heltuieli privind retribuirea m uncii şi cheltuieli aferente

2016 2015

M D L ’000 M D L ’000

Salarii şi prime 42,952 36,065

Asigurarea socială şi contribuţii 10,889 8,917

Asigurare m edicală 2,069 1,647

Alte cheltuieli aferente retribuirii muncii 6,880 4,907

Provizion pentru concediu neutilizat 5,521 4,083

68,311 55,619

Banca efectuează contribuţii în fondul de pensii al Republicii M oldova, care sunt calculate ca un procent de la

salariu brut. Aceste contribuţii sunt reflectate ca cheltuieli raportul privind rezultatele financiare în perioada

obţinerii salariului corespunzător de către angajaţi.

28. Cheltuieli generale şi adm inistrative

2016 2015M D L '000 M D L ’000

Cheltuieli com unale şi pentru arendă 6,698 5,744

Cheltuieli de telecom unicaţii şi poştale 2,480 2,244

Cheltuieli privind securitatea şi paza 3,775 3,351

Cheltuieli de reclam ă şi binefacere 3,829 1,810

Cheltuieli de birotică 1,966 1,307

Cheltuieli de reparaţie şi întreţinere 6,527 5,543

Cheltuieli privind servicii profesionale 1,639 1,459

Cheltuieli privind contribuţii în Fondul de garantare adepozitelor 766 668

Im pozite şi taxe 462 486

Alte cheltuieli 2,642 3,316

30,784 25,928

29. G aranţii şi alte angajam ente financiare

V aloarea agregată a garanţiilor, angajam entelor şi a altor elem ente extra-bilanţiere existente la 31 decem brie

2016 şi 2015 este:

2016 2015

M D L ’000 M D L ’000

Garanţii 76,960 76,739

A ngajam ente de finanţare şi altele 106,426 53,204

183,386 129,943

35

BC ENERG BANK SAN O TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

29. Garanţii şi alte angajam ente financiare (continuare)

în cursul activităţii economice ordinare, Banca emite garanţii şi acreditive în favoarea clienţilor săi. Riscul de creditare a garanţiilor este sim ilar celui generat din activitatea de creditare. în cazul reclam aţiei contra Băncii generată de nerespectarea obligaţiilor de către client aferente garanţiei, aceste instrum ente de asem enea prezintă

un anum it risc de lichiditate pentru Banca.

A ngajam entele de finanţare reprezintă angajamente contractuale ale Băncii de a oferi credite şi avansuri. A ngajam entele de finanţare nu presupun în m od obligatoriu o ieşire viitoare de num erar, având în vedere că

m ulte din aceste angajam ente vor expira fară a fi finanţate.

30. Angajam ente privind investiţii capitale

La 31 decem brie 2016 şi 2015, Banca nu avea angajam ente privind investiţiile capitale.

31. Angajam ente privind arenda operaţională

Plăţile minime viitoare conform contractelor de arendă operaţională aferente clădirilor şi m ijloacelor de transport

sunt următoarele:

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

Până la 1 an 2,896 3,172

între 1 la 5 ani 3,059 4,905

Peste 5 ani 1,818 2,374

8,773 10,451

32. Datorii contingente

La 31 decem brie 2016 şi 2015, Banca este im plicat în calitate de reclam ant într-o serie de procese juridice generate din activitatea ordinară corporativă. în opinia M anagem entului şi a departamentului jurid ic al Băncii

probabilitatea înregistrării unei pierderi semnificative este mică..

33. Câştiguri pe acţiune

Acţiuni ordinare Profit atribuibil Câştiguri pedeţinătorilor capitalului în bază de acţiune

bancaM D L ’000 M DL

La 31 decem brie 2016 2,000,000 68,607 34.30

La 31 decem brie 2015 2,000,000 _______________ 59,405______________ 29.70

Câştigul de bază pe acţiune este calculat prin divizarea venitului net anual atribuit deţinătorilor de acţiuni ordinare la numărul m ediu ponderat al acţiunilor ordinare emise în tim pul anului. La 31 decem brie 2016 şi 2015 nu existau instrum ente de capital cu caracter diluativ, subscrise de Banca.

36


34. Valoarea justă a instrum entelor financiare

Banca foloseşte urm ătoarea ierarhie pentru determ inarea si prezentarea valorii juste a instrumentelor financiare in funcţie de m etoda de evaluare: N ivel 1: preturi cotate

(neajustate) pe pieţe active pentru active si datorii similare; N ivel 2: alte metode de evaluare pentru care toate datele de intrare care au un efect sem nificativ asupra valorii juste recunoscute sunt observabile, fie direct sau indirect, si Nivel 3: metode de evaluare care utilizează date de intrare cu efect sem nificativ asupra valorii juste recunoscute, care nu sunt bazate pe date observabile de piaţa.

Tabelul de mai jos com bină valoarea de bilanţ a acelor active şi pasive financiare pe fiecare nivel ierarhic care nu sunt prezente în bilanţul contabil la valoarea justă:

Active financiare Mijloace băneşti şi conturi la BNM

Credite şi avansuriacordate băncilor Valori m obiliare investiţionale păstrate până la scadenţă

Credite şi avansuri

acordate clienţilor

D atorii financiare Alte împrumuturi

Datorii către clienţi

2016 2015

V aloarea de Valoarea Valoarea de Valoareabilanţ Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 justă bilanţ Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 justă

M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000

688,738

132,672

688,738

132,672

688,738 528,344

132,672 356,409

528,344

356,409

528,344

356,409

538,037 538,037

865,205

538,037 271,970 271,970

831,812 831,812 866,852

271,970

832,503 832,503

179,034

1,674,857

179,034

1,673,193

179,034

1,673,193

188,196

1,541,115

188,196

1,538,286

188,196

1,538,286

37


34. Valoarea justă a instrum entelor financiare (continuare)

(i) Credite şi avansuri acordate băncilorCredite şi avansuri acordate băncilor includ plasam ente şi credite interbancare. Valoarea justă a plasam entelor cu

rată flotantă a dobânzii şi a depozitelor overnight aproxim ează valoarea lor de bilanţ. Valoarea justă estimată a plasam entelor cu rata fixă a dobânzii se determ ină pe baza fluxurilor de m ijloace băneşti actualizate, utilizând rata

dobânzii predominantă pe piaţă pentru datoriile cu riscul de credit şi scadenţă similară.

(i) Valori mobiliare investiţionale păstrate până la scadenţăV aloarea justa a valorilor m obiliare păstrate păna la scadenţa aproxim ează valoarea de bilanţ. In principal aceste

plasam ente sunt Hârtii de valoare de stat şi Certificatele emise de BNM.

(ii) Credite şi avansuri acordate clienţilorCreditele şi avansurile acordate clienţilor sunt prezentate la valoarea netă a provizionului privind deprecierea

creditelor. Valoarea justă estirtiată a creditelor acordate clienţilor reprezintă valoarea actualizată a fluxurilor băneşti viitoare estimate. Fluxurile băneşti viitoare sunt actualizate pe baza ratei de piaţă, pentru a determina

valoarea justă a creditor şi avansurilor acordate clienţilor.

(iii) Datorii financiare, inclusiv datorate altor bănci, datorate clienţilor, şi alte fonduri împrumutateV aloarea justă a îm prum uturilor cu rată flotantă se echivalează cu valoarea lor de bilanţ. Valoarea justă estimată a depozitelor cu dobândă fixă şi alte împrumuturi, pentru care nu există preţuri de piaţă, se determ ină pe baza fluxurilor băneşti viitoare actualizate, utilizând rata dobânzii pentru noi instrum ente cu scadenţă răm asă similară.

38


35. Părţi afiliate

In cursul activităţii econom ice ordinare pe parcursul anului Banca a desfăşurat o serie de tranzacţii bancare şi nebancare cu părţi afiliate. Aceste tranzacţii includ acordarea

creditelor, deschiderea depozitelor, achitarea unor plăti, tranzacţii cu valuta străina şi procurarea de bunuri şi servicii de la părţi afiliate.

Conform declaraţiei Consiliului Băncii şi Consiliului de Adm inistraţie, la 31 decem brie 2016 şi 31 decem brie 2015, cât şi pe parcursul acestor perioade, Banca nu a avut nici o parte care ar fi controlat în ultim a instanţă societatea, adică o persoană sau un grup de persoane, care ar deţine un control com un. Acţionarii şi reprezentanţii acestora în Consiliului Băncii şi Consiliului de Adm inistraţie activează în spirit de cooperare, în ceea ce priveşte guvernarea şi implementarea politicilor operaţionale şi financiare ale Băncii.

La examinarea fiecărei relaţii posibile cu părţile legate, este atrasă o atenţie specială substanţei relaţiei şi nu numai formei juridice. Detaliile tranzacţiilor între Banca şi părţi legate

sunt dezvăluite mai jos:

Entităţi asociate şi asocieri în Personal-cheie din conducerea* A lte părţi afiliate

participaţie entităţii sau societăţii-m am ă

2016

M D L ’000

2015M D L ’000

2016

M D L ’000

2015

M D L ’000

2016

M D L ’000

2015

M D L ’OOC

Venituri din dobânzi 1,834 2,001 363 285 629 433

Venituri din taxe şi com isioane 11 12 120 43 311 329

Cheltuieli cu dobânzile - - 414 452 803 747

Cheltuieli cu chiria (în calitate de locatar) - - - - 239 239Cheltuieli de rem unerare - - 16,003 11,076 169 183

39


35. Părţi afiliate (continuare)

Soldurile şi tranzacţiile cu părţile afiliate sunt prezentate mai jos:

ActiveInstrumente de capitaluri proprii împrumuturi şi avansuri

DatoriiDepozite

Angajam ente de finanţare, garanţii financiare şi alte angajam ente |valoare noţională|:

DatePrimite

Entităţi asociate şi asocieri în participaţie

Personal-cheie din

conducere

2016 2015 2016 2015M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000

Alte părţi afiliate

2016 2015M D L ’000 M D L ’000

2,28716,408

19

56,759

2,28720,098

1

1,3755,565

4,286

8,648

3773,241

4,435

8,443

395

3,701

12,552

33,754

79415,444

4,590

43,000

1,4796,657

Com pensaţia personalului cheie de conducere pentru anul încheiat la 31 decem brie 2016 şi la 31 decem brie 2015 este reprezentată de beneficiile pe termen scurt ale angajaţilor

Termenii şi condiţiile tranzacţiilor cu părţile afiliateSoldurile menţionate mai sus sunt rezultatul derulării activităţii economice ordinare. Dobânzile percepute părţilor afiliate şi de către acestea sunt la rate com erciale normale. Creditele oferite angajaţilor sunt acordate la ratele de piaţă. Soldurile la finele anului sunt neasigurate. Nu au fost înregistrate garanţii oferite de sau prim ite de la părţi afiliate aferente datoriilor sau creanţelor. La 31 decem brie 2016 Banca nu a constituit provizioane pentru datoriile incerte aferente sumelor deţinute de părţile afiliate (2015: zero).

40

BC ENERG BANK SAN O TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

35. Părţi afiliate (continuare)

Companii fiiceîn anul 2015 au fost vîndute acţiunile com paniei O ldex SA, pe care Banca le-a deţinut în proporţie de 51% in anii anteriori.

36. Gestiunea riscurilor

A ctivităţile Băncii sunt expuse la o varietate de riscuri financiare şi aceste activităţi implică analiza, evaluarea,

acceptare şi dirijarea unui nivel sau a unei com binaţii de riscuri. Asum area riscului este esenţială activităţii

financiare, şi riscurile operaţionale sunt o consecinţă inevitabilă al acestui fapt. Ca rezultat, scopul Băncii este de

a atinge o balanţă rezonabilă între risc şi rentabilitate şi să reducă potenţialele efecte adverse care să afecteze

perform anţa financiară a Băncii.

Politicile de gestionare a riscurilor Băncii au ca scop identificarea şi analiza acestor riscuri, stabilirea unor limite şi controale adecvate, şi m onitorizarea riscurilor şi respectarea acestor lim ite prin utilizarea unor sisteme inform aţionale actualizate şi sigure. Banca în m od regulat îşi revizuieşte politicile de gestionare a riscurilor şi

sistem ele inform aţionale pentru ca acestea să reflecte ultim ele m odificări pe pieţe, produse şi să corespundă

tendinţelor actuale.

Gestionarea riscului este efectuată de Consiliul de Gestionare a Riscului conform politicilor aprobate de

Consiliul de Adm inistraţie. îm preună cu unităţile operaţionale ale Băncii, Consiliul de G estionare a Riscului identifică, evaluează şi acoperă riscurile financiare. Consiliul întocm eşte atât reguli scrise ce privesc gestiunea riscului la general, cât şi politici scrise ce acoperă domenii specifice cum ar fi riscul schim bului valutar, riscul

ratei dobânzii, riscul de creditare, utilizarea instrum entelor financiare derivative şi ne-derivative. Suplimentar,

auditul intern este responsabil de efectuarea unei analize independente în ceea ce priveşte gestiunea riscului şi mediului de control. Cele m ai importante tipuri de risc includ riscul de creditare, riscul lichidităţii, riscul de piaţă şi riscul operaţional. Riscul de piaţă include riscul valutar, riscul ratei dobânzii şi riscul de preţ.

41

BC ENERG BANK SAN O TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016________________________________________________________________

36. Gestionarea riscurilor (continuare)

36.1 Riscul de creditare

Banca se expune riscului de creditare, care reprezintă riscul că partea contractată va aduce un prejudiciu

financiar Băncii ca rezultat al neonorării obligaţiei. Riscul de creditare este cel mai important risc pentru

activitatea Băncii şi drept consecinţă Conducerea Băncii supraveghează cu atenţie expunerea sa la riscul de creditare. Expunerile la risc sunt prezente, în special, în activităţile de împrumut cum ar fi împrumuturi şi

avansuri, şi în activităţile de investiţii care suplinesc portofoliul Băncii cu obligaţiuni şi alte hârtii de valoare.

Riscul de creditare mai este prezent în instrumentele financiare extra-bilanţiere cum ar fi angajamentele de creditare. Echipa responsabilă de gestiunea riscului sub controlul Consiliul de Gestionare a Riscului este

responsabilă de gestiunea şi controlul riscului, şi în mod regulat raportează atât Consiliului de Administraţie, cât

şi responsabililor de departament.

Banca structurează nivelurile riscului de credit la care se expune prin stabilirea limitelor asupra nivelului de risc

acceptat în relaţia sa cu un debitor, un grup de debitori sau segmente de industrii. Astfel de riscuri sunt m onitorizate continuu şi se supun unei analize anuale sau unei analize mai frecvente. Limitele nivelului riscului

de creditare pe produs şi industrie sunt aprobate trimestrial de către Consiliul de Administrare.

Expunerea la risc în legătură cu orice debitor, inclusiv băncile şi brokerii, este ulterior restrânsă de sub-limite, care acoperă expunerile bilanţiere şi extra-bilanţiere, şi limitele zilnice de risc de livrare în legătură cu articolele comerciale, cum ar fi contractele valutare forward. Expunerile actuale în relaţie cu limitele sunt monitorizate

zilnic.

Expunerea la riscul de creditare este gestionată prin analiza regulată a abilităţii debitorilor şi potenţialilor debitori de a-şi onora obligaţiile de achitarea dobânzii şi de restituire a capitalului şi prin schimbarea limitelor date de împrumut atunci când este cazul. Expunerea la riscul de creditare este de asemenea gestionată în parte prin obţinerea de garanţi, precum şi garanţii personale şi personale, însă o porţiune semnificativă o constituie

creditele personale, în cadrul cărora nu pot fi obţinute asemenea facilităţi.

Banca evaluează probabilitatea de neîndeplinire a părţilor contractante individuale prin folosirea instrumentelor de clasificare adaptate la diferite categorii de părţi contractante. Ele au fost elaborate la nivel intern şi îmbină

analiza statistică cu opinia funcţionarului de creditare, şi sunt validate, atunci când este cazul, prin com pararea cu datele disponibile din afară. Clienţii Băncii sunt segmentaţi în cinci categorii de clasificare. Scara de clasificare a Băncii indicată mai jos reflectă diapazonul de probabilităţi de neîndeplinire a obligaţiilor definit pentru fiecare

categorie. Aceasta înseam nă că, în principiu, expunerile m igrează de la o clasă la alta la evaluarea probabilităţii

de schimbări adverse. Instrumentele de clasificare sunt verificate perm anent şi îmbunătăţite atunci când este

necesar. Banca validează regulat perform anţa clasificării şi puterea ei de prezicere în ceea ce priveşte cazurile de

neîndeplinire.

Grupa_______________ Categoria de credit

1 Standard2 Supravegheat

3 Sub-standard

4 Dubios5 Com prom is

42

BC ENERG BANK SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE Pentru anul încheiat la 31 decem brie 2016 36. Gestiunea riscurilor (continuare)

36.1 Riscul de creditare (continuare)

Calitatea creditelor conform clasei de active financiare

In tabelul de mai jos este indicată calitatea creditelor conform clasei de active pentru toate tipurile de active

financiare expuse riscului de creditare, în baza sistemului intern de clasificare a Băncii. Sumele prezentate includ rezervele pentru depreciere.

2016Nu sunt nici

restantenici R estante dar Depreciate

Nota depreciate nedepreciate individual TotalM D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000

Conturi la Banca Naţională 3 430,915 430,915Conturi curente şi depozite bănci 4 132,672 - - 132,672Investiţii financiare păstrate până lascadenţă 5 538,037 - - 538,037Credite, net 6 707,199 101,156 90,721 899,076Alte active financiare 12 11,576 - - 11,576

1,820,399 101,156 90,721 2,012,276

2015Nu sunt nicirestante nici Restante dar Depreciate

Note depreciate nedepreciate individual TotalM D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000

Conturi la Banca N aţională 3 347,573 347,573Conturi curente şi depozite la bănci 4 356,409 - - 356,409Investiţii financiare disponibile pentruvânzare 5 271,970 - - 271,970Credite, net 6 700,361 127,072 63,548 890,981Alte active financiare 12 5,428 - - 5,428

1,681,741 127,072 63,548 1,872,361

43

BC ENERG BANK SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE Pentru anul încheiat la 31 decem brie 2016 36. G estionarea riscurilor (continuare)


Credite şi avansuri

Creditele şi avansurile sunt grupate după cum urmează:

2016

Persoanejuridice

M D L ’000

Persoane

fiziceM D L ’000

2015Persoane

juridiceM D L ’000

Persoane

fiziceM D L ’000

Nu sunt nici restante nici depreciate 533,500 173,699 582,840 117,521Restante dar nedepreciate 82,986 18,170 111,039 16,033D epreciate individual 90,721 - 63,548 -

Brut 707,207 191,869 757,427 133,554

M inus: Reduceri pentru pierderea valorii (30,461) (3,410) (21,606) (2,523)

Net 676,746 188,459 735,821 131,031

(i) Credite şi avansuri care nu sunt nici restante nici depreciate

Calitatea portofoliului de credite şi avansuri care nu sunt nici restante nici depreciate pot fi evaluate cu referire lasistemul intern de clasificare adoptat de Bancă.

2016Persoane Persoane

2015Persoane Persoane

juridice fizice juridice fiziceM D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000

Standard 289,130 125,839 304,409 88,302Supravegheat 232,801 45,723 270,412 29,219Sub-standard 11,569 2,137 8,019 -

Dubios - - . .

Com prom is - - - -

533,500 173,699 582,840 117,521

44

BC EN ER G BA NK SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016J6. Gestionarea riscurilor (continuare)


(ii) Credit şi cn’ansuri restante, dar nedepreciate

Creditele şi avansurile care sunt restante nu sunt considerate depreciate cu excepţia cazurilor când este

disponibilă inform aţie privind contrariul. Suma brută a creditelor şi avansurilor restante dar nu depreciate pe categorii de clienţi, este următoarea:

2016 2015Persoane Persoane Persoane Persoane

juridice fizice juridice fiziceM D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000

Restante până la 30 zile 13,332 10,049 25,799 9,210Restante 30-60 zile 31,395 992 18,699 635M ai m ult de 61 zile 38,259 7,129 66,541 6,188

82,986 18,170 111,039 16,033

B anca deţine gajuri pentru creditele şi avansurile acordate clienţilor în form ă de drepturi de gaj asupra proprietăţii, rezervelor de materiale şi echipamentului, precum şi garanţii corporative şi depozite de numerar. La

recunoaşterea iniţială a creditelor şi avansurilor, valoarea justă a garanţiei se bazează pe tehnicile de evaluare

folosite de obicei pentru activele corespunzătoare. In perioadele ulterioare, valoarea justă este actualizată prin referinţă la preţul de piaţă sau indicii activelor similare. Din motivul lim itărilor sistemului, nu se prezintă posibilă raportarea asupra valorii juste a unei garanţii oferite pentru creditele restante dar nedepreciate.

(iii) Credite şi avansuri depreciate individual

La 31 decem brie 2016 sum a creditelor şi avansurilor depreciate individual, fară a lua în considerare fluxul

m ijloacelor băneşti gajurile deţinute este de M D L’000 90,721. La 31 decem brie 2015 - M D L’000 63,548. V aloarea justă a gajului aferentă îm prum uturilor depreciate individual deţinut de Banca la 31 decem brie 2016

este de M D L '000 88,010. Gajul reprezintă titluri de proprietate şi utilaj.

45

BC EN ERG BA NK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016________________________________________________________________36. Gestiunea riscurilor (continuare)


(ir) Credite şi avansuri renegociate

Activităţile de restructurare includ acordurile de extindere a plăţilor, planurile manageriale externe acceptate, modificările şi am ânarea plăţilor. Conform restructurărilor, contul restant al clientului este resetat la starea

normală şi gestionat împreună cu celelalte conturi similare. Politicile şi practicile de restructurare sunt bazate pe

indicatori sau criterii care, după părerea managementului local, indică continuitatea plăţilor. Aceste politici sunt perm anent revizuite. La 31 decembrie 2016 valoarea creditelor renegociate care ar fi în altă situaţie, restante sau

depreciate, este de M D L’000 132,755 (2015: M D L’000 166,937).

Angajamente de creditare

Scopul principal al acestor instrumente este de a garanta eliberarea m ijloacelor financiare clientului la cererea

acestuia. Garanţiile şi acreditivul'Stand-by, care reprezintă asigurări irevocabile ale Băncii de a efectua plăţile necesare în cazul insolvabilităţii unuia din clienţi, poartă acelaşi risc ca şi creditele. Acreditivul documentar şi comercial, reprezentând angajamentele scrise ale Băncii privind autorizarea unei terţe persoane de a retrage bani

din Banca în lim itele şi condiţiile strict specificate, sunt garantate prin stocurile de mărfuri la care se referă şi, de

aceea, poartă un risc mai mic decât creditarea directă.

A ngajamentele privind extinderea creditului reprezintă părţi neutilizate din autorizaţiile de acordare a creditelor

sub formă de împrumuturi, garanţii sau acreditive. Cât priveşte riscul de creditare aferent obligaţiilor de extindere a creditelor, Băncii este expus unei pierderi potenţiale, în mărimea egală cu angajamentele neutilizate.

Totodată, valoarea pierderii potenţiale este mai mică decât totalul angajamentelor neutilizate, deoarece

m ajoritatea angajamentelor de acordare a creditelor depind de clienţii ce m enţin un anumit standard de creditare. Banca monitorizează termenul de scadenţă al angajamentelor de acordare a creditelor, deoarece angajamentele

pe termen lung sunt cu un grad de risc mai ridicat decât angajamentele pe term en scurt.

46

BC ENERG BANK SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE Pentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

36. Gestiunea riscurilor (continuare)


Expunerea maximă la riscul de creditare fără garanţii deţinute sau orice ameliorare a rating-ului de credit.

Nota 2016 2015M D L ’000 M D L ’000

M ijloace băneşti şi conturi la BNM 3 430,915 347,573Conturi curente şi depozite la bănci 4 132,672 356,409Investiţii financiare păstrate până la scadenţă 5 538,037 271,970Credite, net 6 865,205 866,852Alte active financiare 12 11,576 5,428

1,978,405 1,848,232

Extrabilanţiere (Angajam ente condiţionale) 29 183,386 129,943

Expunerea maximă la riscul de credit 2,161,791 1,978,175

Tabelul de m ai sus reprezintă cel m ai nefavorabil scenariu de expunere a Băncii la riscul de credit la data de 31

decem brie 2016 şi 2015, fară a ţine cont de garanţii deţinute sau orice am eliorare a rating-ului de credit. Pentru activele bilanţiere, expunerile enum erate mai sus sunt bazate pe valoarea netă contabilă, aşa cum ele sunt înregistrate în bilanţul contabil.

M anagem entul este sigur în capabilitatea sa de a controla şi susţine la minim expunerea Băncii la riscul de credit.

Concentraţia expunerii maxime la riscul de credit

Concentraţia de risc ale Băncii este gestionată la nivel client/ contraparte şi sector de industrie. Expunerea m axim ă la riscul de credit pentru orice client sau parte contractantă la 31 decem brie 2016 a fost de

M D L’000 0,00 (la 31 decem brie 2015: M D L’000 35,717) fară a lua în consideraţie gajul sau alte garanţii deţinute.

Creditele acordate la 20 de clienţi m ajori (Grupuri) ai Băncii la 31 decem brie 2016 au constituit M D L’000 353,136 ceea ce reprezintă 39% din portofoliul brut de credite al Băncii (la 31 decem brie 2015:

M D L’000 417,440 sau 47% din portofoliul brut). Acestea sunt analizate conform industriilor, după cum urmează:

2016 2015

M D L ’000 M D L ’000

Com erţ şi industrie 129,103 160,350

A gricultură şi industria alim entară 126,168 122,699

Altele 97,865 134,391

353,136 417,440

Concentraţiile sem nificate de riscuri de creditare la nivelul industriei sunt prezentate în nota 6.

47

BC ENERG BANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016________________________________________________________________


36.2 Riscuri de piaţă

Econom ia Republicii Moldova continuă să fie caracterizată de o piaţă în tranziţie. Caracteristicile includ, dar nu

sunt limitate de, existenţa unei valute care nu este liber convertibilă în afara ţării, unui nivel scăzut de lichiditate

al pieţelor publice şi private de capital, cât şi a unei inflaţii sporite.

Adiţional, sectorul serviciilor financiare în Republica M oldova este vulnerabil la fluctuaţiile de valută adverse şi

la condiţiile economice.

Previziunile pentru stabilitatea viitoare a Republicii Moldova sunt în mare măsură dependente de eficienţa

m ăsurilor economice luate de Guvern, împreună cu schimbări ce ţin de cadrul legal şi reglementar.

Banca se expune riscului de piaţă, care este riscul că valoarea justă a fluxurilor ulterioare de num erar al unui instrument financiar va oscila în. urma schimbărilor în preţurile de piaţă. Riscul de piaţă apare ca rezultat al poziţiilor deschise în rata dobânzii, valută şi instrumente de capital, toate fiind expuse mişcărilor generale sau

specifice ale pieţii şi schimbărilor în nivelul volatilităţii ratelor de piaţă sau preţurilor cum ar fi ratele dobânzilor, varietatea de creditare, ratele de schimb valutar şi cotaţiile hârtiilor de valoare. Banca desparte expunerea la riscul de piaţă în portofolii pentru comercializare şi portofolii altele decât cele pentru comercializare.

Riscul de piaţă ce apare din activităţi de com ercializare şi alte activităţi decât cele de com ercializare este

concentrat în Trezoreria Băncii, şi este m onitorizat de două echipe diferite. Consiliul de Administraţie şi şefii de

departament primesc în mod regular rapoarte.

Portofoliile pentru comercializare includ acele poziţii care apar în urma tranzacţiilor de piaţa în care Banca

îndeplineşte rolul de garant cu clienţii sau cu piaţa.

48

BC E N E R G B A N K SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE Pentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

36. Gestionarea riscurilor (continuare)

36.2.1 Riscul valutar

Banca este expus la efectul fluctuaţiilor cursului valutar al principalelor valute străine asupra poziţiei sale

financiare şi fluxurilor băneşti. Consiliul Băncii stabileşte lim itele expunerii la riscul valutar şi în general pentru

poziţiile valutare ovem ight şi pe parcursul zilei, care sunt m onitorizate zilnic.

Analiza senzitivităţii la riscul valutar

Banca a efectuat analiza senzitivităţii riscului valutar la care este expus în mod rezonabil la 31 decem brie 2016,

indicând modul în care contul de profit şi pierdere ar fi fost afectat de m odificările posibile ale ratelor de schimb valutar.

Tabelele de mai jos indică valutele faţă de care Banca are expunere sporită la 31 Decem brie 2016 şi 31 Decem brie 2015 pe posturile de Ipilanţ sensibile la m odificările ratelor valutare. Analiza reprezintă efectul

unei schimbări rezonabile posibile în ratele de schimb faţă de leul moldovenesc, cu toate celelalte variabile răm ânând constante:

La 31 decem brie 2016 Creşterea Efectul D im inuarea Efectulposibilă a ratelor, Venit/(pierderi), posibilă a ratelor, Venit/(pierderi)

în % M D L’000 în % M D L ’000

EUR +5% (1,547) -5% 1,547USD +5% 579 -5% (579)

La 31 decem brie 2015 Creşterea Efectul Diminuarea Efectulposibilă a ratelor, Venit/(pierderi), posibilă a ratelor, Venit/(pierderi)

în % M D L ’000 în % M D L ’000

EUR +5% (1,823) -5% 1,823USD +5% (337) -5% 337

Tabelele de m ai jos prezintă expunerea Băncii la riscul ratei de schimb valutar la 31 decem brie 2016 şi

31 decem brie 2015. în tabele se includ activele şi datoriile Băncii cu valoarea lor contabilă, clasificate pe valută.

49


BC EN ERG BA NK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016_______________

36.2.1 Riscul valutar (continuare)

Total

M D L ’000

La 31 decem brie 2016

M DL USD

M D L ’000 M D L '000

EUR

M D L ’000

Alte valute

M D L ’000

ACTIVEMijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională 688,738 388,366 108,368 183,185 8,819Conturi curente şi depozite la bănci 132,672 93,942 37,620 1,110Hîrtii de valoare păstrate până la scadenţă 538,037 538,037 - - .

Credite, net 865,205 512,899 160,311 191,995 -

Investiţii financiare disponibile pentru vinzare 1,044 1,044 _ _ _

Investiţii în întreprinderi asociate 3,487 3,487 _ _ -

Alte active financiare 11,576 4,556 2,198 3,480 1,342

Total active 2,240,759 1,448,389 364,819 416,280 11,271

DATORIIDatorii către bănci

Datorii către clienţi 1,674,857 947,035 305,009 417,845 4,968

Alte împrumuturi 179,034 105,207 45,806 28,021 -

Alte datorii financiare 8,916 5,103 2,434 1,360 19

Total datorii 1,862,807 1,057,345 353,249 447,226 4,987

Decalajul 377,952 391,044 11,570 (30,946) 6,284

50


BC EN ER G BA NK SANO TE EXPLICA TIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

36.2.1 Riscul valutar (continuare)

Total

M D L ’000

La 31 decem brie 2015 M DL USD

M D L ’000 M D L ’000EUR

M D L ’000Altele

M D L ’000

ACTIVEM ijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională 528,344 309,119 81,232 134,914 3,079Conturi curente şi depozite la bănci 356,409 230,998 118,366 7,045Hîrtii de valoare păstrate până la scadenţă 271,970 271,970 .

Credite, net 866,852 539,560 136,986 190,306 .

Investiţii financiare disponibile pentru vânzare 1,044 1,044Investiţii în întreprinderi asociate 3,455 3,455A lte active financiare 5,428 2,757 987 1,359 325

Total active 2,033,502 1,127,905 450,203 444,945 10,449

DATORIIDatorii către bănci 1,541,115 694,951 383,232 455,840 7,092Datorii către clienţi 188,196 89,558 73,264 25,374 -

A lte împrumuturi 3,509 2,859 438 197 15Alte datorii financiare 528,344 309,119 81,232 134,914 3,079

Total datorii 1,732,820 787,368 456,934 481,411 7,107

Decalajul 299,514 339,369 (6,731) (36,466) 3,342

Alte valute includ, în principal, Rubla Rusească, Rubla Belorusă şi Hrivna Ucraineană.

51

BC ENERG BANK SANO TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat Ia 31 decem brie 2016________________________________________________________________


36.2.2 Riscul ratei dobânzii

Analiza senzitivităţii activelor, datoriilor şi articolelor extrabilanţiere - analiza schimbării ratei dobânzii

Riscul ratei dobânzii a fluxurilor m onetare reprezintă riscul că fluxul monetar viitor al unui instrument financiar

va oscila din cauza m odificărilor în valoarea ratei dobânzii pe piaţă. Riscul valorii juste a ratei dobânzii

reprezintă riscul precum că valoarea instrumentelor financiare va oscila datorită modificărilor în valoarea ratei dobânzii de piaţă. Banca este supusă atât riscului fluxurilor monetare cât şi riscului valorii juste. M arja ratei dobânzii poate creşte ca rezultat al acestor modificări, iar în cazul unor fluctuaţii neaşteptate pot să descrească

sau să genereze pierderi. Consiliul stabileşte limite privind nivelul decalajelor între termenii de recalculare a

dobânzii. Aceste lim ite sunt monitorizate zilnic.

Conform evoluţiei interne şi externe a pieţei financiare Banca prognozează evoluţia ratelor dobânzii pentru activele şi datoriile sale şi impactul acestor posibile schimbări asupra venitului net din dobânzi. Banca estimează

o fluctuaţie de +/- 100 şi +/-50 de puncte procentuale de bază:

Creşterea în puncte

procentuale de bază

Sensibilitatea venitului net aferent dobânzilor,

M D L’000

Diminuarea în

puncte procentuale de

bază

Sensibilitatea venitului net aferent dobânzilor,

M D L’000

2016 + 100 5,084 -100 (5,084)

+50 2,542 -50 (2,542)

2015 + 100 3,506 -100 (3,506)

+50 1,753 -50 (1,753)

Tabelele de mai jos prezintă expunerea Băncii la riscul ratei dobânzii la 31 decembrie 2016 şi 31 decembrie 2015. în tabele de mai jos sunt incluse activele şi datoriile Băncii la valoarea lor de bilanţ, clasificate după data

cea mai apropiată între data contractuală de schimbare a ra te i sau data scadenţei.

52

BC ENERG BANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITU A ŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016

La 31 decem brie 2016 Total

M D L ’000

Pînă la 1 lună

M D L ’000

1 - 2 luni

M D L ’000

2 -3 luni

M D L ’000

3 - 6 luni

M D L ’000

6 - 9 luni

M D L ’000

9 - 1 2 luni

M D L ’000

1 - 5 ani

M D L ’000

Peste 5 ani

M D L ’000

Nepurtătoare de dobândă

M D L ’000ACTIVEM ijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională 688,738 428,528 260,210Conturi curente şi depozite la bănci 132,672 86,964 . . . 45,708Hîrtii de valoare păstrate până la scadenţă 538,037 343,154 27,670 40,616 76,074 28,958 21,398 167 .Credite, net 865,205 71,675 704,300 - - T - - 89,230Investiţii financiare disponibile pentru vânzare 1,044 1,044Investiţii în întreprinderi asociate 3,487 _ _ _ . . 3,487Alte active finaciare 11,576 - - - - - - - 11,576

Total active 2,240,759 930,321 731,970 40,616 76,074 28,958 21,398 167 - 411,255


Datorii către clienţi 1,674,857 1,141,034 - - - - - - - 533,823Alte împrumuturi 179,034 41,634 - 5,097 124,253 - 4,932 - - 3,118Alte datorii financiare 8,916 4,127 - • - - - - - 4,789

Total datorii 1,862,807 1,186,795 - 5,097 124,253 - 4,932 - - 541,730

Decalaje în dobânda 377,952 (256,474) 731,970 35,519 (48,179) 28,958 16,466 167 - (130,475)

53


La 31 decem brie 2015 Total

M D L ’000

Pînă la 1 lunăM D L ’000

1 - 2 luni

M D L ’000

2 -3 luni

M D L ’000

3 - 6 luni

M D L ’000

6 - 9 luni

M D L ’000

9 - 1 2 luni

M D L ’000

1 - 5 ani

M D L ’000

Peste 5 ani

M D L ’000

Nepurtătoare de dobândă

M D L ’000

ACTIVEMijloace băneşti şi conturi

la Banca Naţională 528,344 304,399 223,945

Conturi curente şi

depozite la bănci 356,409 226,061 _ _ _ _ _ _ _ 130,348

Hîrtii de valoare păstrate până la scadenţă 271,970 128,159 15,160 20,385 42,068 38,692 27,506 _ _ _

Credite, net 866,852 105,282 696,092 - - - - - - 65,478

Investiţii financiare disponibile pentru vânzare 1,044 . _ _ _ _ _ _ 1,044

Investiţii în întreprinderi

asociate 3,455 . . _ _ _ _ _ _ 3,455

Alte active fmaciare 5,428 - * • " * - - 5,428

Total active 2,033,502 763,901 711,252 20,385 42,068 38,692 27,506 - - 429,698


Datorii către clienţi 1,541,115 180,720 884,293 - 39 3,525 - 465 - 472,073

Alte împrumuturi 188,196 31,876 - 5,469 144,564 - - - - 6,287

Alte datorii financiare 3,509 2,248 “ “ - “ - 1,261

Total datorii 1,732,820 214,844 884,293 5,469 144,603 3,525 - 465 - 479,621

Decalaje în dobânda 299,514 549,057 (173,041) 14,916 (102,535) 35,167 27,506 (465) - (51,091)

54

BC EN ERG BA NK SA

N O TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016


36.3 Riscul de lichiditate

Banca este expusă la cerinţele zilnice de lichidităţi din depozitele overnight, conturile curente, depozitele la term en, închiderea conturilor de credit şi a garanţiilor. Banca nu m enţine lichidităţi suficiente pentru a satisface

toate aceste cerinţe. Din practică, nivelul minim de reinvestire a activelor scadente poate fi prevăzut cu un grad

înalt de certitudine. Consiliul Băncii stabileşte nivelul minim de active scadente care pot fi folosite pentru a

satisface cererea de lichiditate, de asem enea şi nivelul minim de împrumuturi interbancare şi a altor instrumente financiare care ar fi fost suficiente pentru a acoperi cererea de lichiditate.

Procesul de supraveghere a coinciderii sau a necoinciderii scadenţelor şi a ratelor dobânzilor pentru active şi datorii este esenţial pentru conducerea Băncii. Este neobişnuit pentru instituţiile financiare să atingă o balanţă

perfectă, deoarece afacerile care implică tranzacţii sunt de diverse tipuri şi nu se bazează pe term eni siguri. O poziţie deschisă creşte profitabilitatea, dar în acelaşi timp m ăreşte şi riscul de pierderi.

Scadenţele activelor şi datoriilor şi posibilitatea de a le înlocui la un cost acceptabil şi datorii cu dobândă la term enul lor de scadenţă sunt factori importanţi în evaluarea lichidităţii Băncii şi a expunerii Băncii la schimbări ale ratelor dobânzii şi de schimb valutar.

Conducerea Băncii este încrezută, în pofida existenţei unui num ăr substanţial de depozite care îşi ating scadenţa în urm ătoarele trei luni, că diversificarea acestor depozite după num ăr şi tip, cât şi experienţa Băncii a anilor

precedenţi, ar indica că aceste depozite oferă o sursă de finanţare stabilă şi pe termen lung pentru Banca.

Tabelul de mai jos clasifică activele şi datoriile Băncii în grupe de m aturitate care se bazează pe perioada restantă până la scadenţa contractuală la data întocmirii bilanţului.

55



36.3 Riscul de lichiditate (continuare)


M D L ’000

Total Pînă la 1 lună

1 - 2 luni 2 -3 luni 3 - 6 luni 6 - 9 luni 9 - 1 2 luni 1 - 5 ani Peste 5 ani

ACTIVE

Mijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională 688,738 688,738Conturi curente şi depozite la bănci 132,672 132,672 - - - - - - -

Hîrtii de valoare păstrate până la scadenţă 547,891 344,024 28,498 42,113 79,427 30,883 22,771 175 _

Credite, net 1,019,092 98,387 43,953 42,133 127,026 88,410 90,119 500,155 28,909Investiţii financiare disponibile pentru vânzare 1,044 . . . . . - . 1,044

Investiţii în întreprinderi asociate 3,487 - - - - - - - 3,487

Alte active financiare 11,576 11,533 - “ 43

Total active 2,404,300 1,275,354 72,451 84,246 206,453 119,293 112,890 500,330 33,483

DATORIIDatorii către bănciDatorii către clienţi 1,715 ,400 736,944 88,575 85,579 179,940 250,040 239,251 124,625 10,446

Alte împrumuturi 199,235 4,480 978 28 15,119 6,459 21,656 134,186 16,329

Alte datorii fmaciare 8,916 8,916 - " “ “

Total datorii 1,923,551 750,340 89,553 85,607 195,059 256,499 260,907 258,811 26,775

Decalaje de scadcnţă 480,749 525,014 (17,102) (1,361) 11,394 (137,206) (148,017) 241,519 6,708

56

BC ENERG BANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016




M D L’000

Total Pînă la 1 lună

1 - 2 luni 2 -3 luni 3 - 6 luni 6 - 9 luni 9 - 1 2 luni 1 - 5 ani Peste 5 ani

ACTIVEMijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională 528,344 528,344

Conturi curente şi depozite la

bănci 356,409 356,409Hîrtii de valoare păstrate până la

scadenţă 289,381 128,632 15,514 21,282 45,345 44,245 34,042 321Credite, net 1,004,224 115,708 43,511 44,833 138,629 108,629 103,102 425,459 24,353Investiţii financiare disponibile pentru vânzare 1,044 1,044Investiţii în întreprinderi asociate 3,455 - - - - - - - 3,455Alte active financiare 5,428 5,385 - - - - - - 43

Total active 2,188,285 1,134,478 59,025 66,115 183,974 152,874 137,144 425,780 28,895


Datorii către clienţi 1,595,743 653,385 87,111 60,624 191,465 237,758 234,725 119,921 10,754Alte împrumuturi 207,792 2,136 - 16 13,025 2,002 31,744 142,954 15,915Alte datorii finaciare 3,509 3,509 " - - - - - -

Total datorii 1,807,044 659,030 87,111 60,640 204,490 239,760 266,469 262,875 26,669Decalaje de scadenţă 380,073 475,448 (28,086) 5,475 (20,516) (86,886) (129,325) 162,905 1,058

57




Tabelele de mai jos arată expirarea contractelor dupa scadenţă a obligaţiunilor contingente şi angajamentelor:

M ai puţin de 3 De la 3 luni De la 1 la M ai multLa 31 decem brie 2016 luni până la lan 5 ani de 5 ani Total

________M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000

Angajam ente şi garanţii 67,188 61,712 54,486 - 183,386

67,188 61,712 54,486 - 183,386

M ai puţin de 3 De Ia 3 luni De la 1 la M ai multLa 31 decem brie 2015 luni până la lan 5 ani de 5 ani Total

________M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000 M D L ’000

Angajam ente şi garanţii 53,719 32,031 44,094 99 129,943

53,719 32,031 44,094 99 129,943

Banca se aşteaptă că nu toate datoriile sau obligaţiile sale contingente vor fi încasate înainte de expirarea obligaţiilor.

58

BC EN ER G BA NK SA

N O TE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decem brie 2016



Tabelele de mai jos arată expirarea contractelor dupa scadenţă a activelor si obligaţiunilor Băncii:

La 31 decem brie 2016 Up to 12 monthsM ore than 12

months TotalACTIVEM ijloace băneşti şi conturi la Banca N aţională 688,738 688,738Conturi curente şi depozite la bănci 132,672 132,672Valori m obiliare investiţionale păstrate până la scadenţă 537,870 167 538,037Credite, net 418,404 446,801 865,205Investiţii financiare disponibile pentru vânzare 1,044 1,044Investiţii în întreprinderi asociate 3,476 3,476Proprietate investiţională 47 47Active nem ateriale 1,969 1,969M ijloace fixe 130,808 130,808Creanţe privind im pozitul pe venit curent 855 855Alte active 16,355 37,409 53,764

Total active 1,799,415 617,201 2,416,616

DATO RII

Datorii către clienţi 1,549,992 124,864 1,674,857A lte împrumuturi 42,727 136,306 179,034A lte datorii 17,219 17,219

Datorii privind impozitul pe venit amânat 2,923 2,923

Total datorii 1,612,862 261,171 1,874,033

Decalaje de scadenţă 186,553 356,030 542,583

59





ACTIVEM ijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională

Conturi curente şi depozite la bănci Valori m obiliare investiţionale păstrate până la scadenţă

Credite, netInvestiţii financiare disponibile pentru vânzare

Investiţii în întreprinderi asociate

Proprietate investiţională

Active nem ateriale

M ijloace fixe

Creanţe privind im pozitul pe venit curent

Alte active

Total active

DATORII

Datorii către clienţi

A lte împrumuturi

A lte datorii

Datorii privind im pozitul pe venit amânat

Total datorii

Decalaje de scadenţă

37. R aportare pe segm ent

Up to 12 monthsM ore than 12

m onths Total

528,344 528,344

356,409 356,409

271,678 293 271,970

467,634 399,218 866,852

1.044 1,044

3,455 3,455

47 47

2,426 2,426

118,098 118,098

1,345 1,345

10,412 65,701 76,113

0

1,640,321 585,782 2,226,103

1,424,732 116,383 1,541,115

42,890 145,306 188,196

10,033 10,033

2,784 2,784

1,480,439 261,689 1,742,128

159,882 324,093 483,975

Un segm ent de activitate este o com ponentă a băncii care se angajează în activităţi de afaceri din care poate obţine

venituri şi de pe urma cărora poate suporta cheltuieli, ale căror rezultate din activitate sunt examinate periodic de către principalii factorii decizionali ai băncii în vederea luării de decizii cu privire la alocarea resurselor pe

segmente şi evaluării perform anţei acestora, şi pentru care sunt disponibile inform aţii financiare distincte. Banca a

efectuat în cursul anului 2016 şi 2015 tranzacţii bancare care au fost prestate num ai pe piaţa Moldovei. M anagementul consideră că riscurile inerente şi beneficiile specifice activităţii bancare nu diferă în mod

sem nificativ între categoriile de clienţi, precum şi între diferite regiuni geografice şi în consecinţă nu prevede

necesitatea raportării alocate separat pe segm ente şi va oferi careva beneficii suplimentare. Banca nu m onitorizează activitatea pe diferite segmente, deoarece consideră irelevante în laurea deciziilor interne. Rezultatele sunt examinate de Bancă doar la nivelul Băncii, ca un singur segment. Vă rugam să consultaţi N ota 6 pentru structura portofoliului de credite şi Nota 14 pentru structura depozitelor.

60


37. Evenim ente ulterioare datei bilanţului

N u au avut loc evenim ente ulterioare datei bilanţului.

61

bc energbank sa situaţiile financiare pentru anul...

Documents