Universitatea din BucureştiFacultatea de GeografieDepartamentul de Geografie Regională şi Mediu

BABAZINE HIDROGRAFICEZINE HIDROGRAFICEROMÂNIAROMÂNIA

Lect.dr. Iuliana Vijulie

Formarea reţelei hidrografice în RomâniaFormarea reţelei hidrografice în România► Reţeaua hidrografică Reţeaua hidrografică aparţine unui aparţine unui sistem de văi format din mai sistem de văi format din mai

multe generaţii multe generaţii create prin scugerea apei pe suprafeţe de uscat create prin scugerea apei pe suprafeţe de uscat din ce în ce mai mari, pe măsură ce uscatul se tot mărea din ce în ce mai mari, pe măsură ce uscatul se tot mărea ((înălţarea Carpaţilor, retragerea lacurilor înălţarea Carpaţilor, retragerea lacurilor din cadrul D.T.C., Pod. din cadrul D.T.C., Pod. Moldovei, Câmpiei Române, Cp. de Vest etc.) Moldovei, Câmpiei Române, Cp. de Vest etc.) (Ielenicz, 2007);(Ielenicz, 2007);

Carpaţii:Carpaţii:► Consecinţele înălţării Carpaţilor: dobândirea altitudinilor actuale, Consecinţele înălţării Carpaţilor: dobândirea altitudinilor actuale,

întregirea treptată a unităţilor de relief carpatic (cristalin, fliş, întregirea treptată a unităţilor de relief carpatic (cristalin, fliş, vulcanic, depresiuni tectonice);vulcanic, depresiuni tectonice);

► Realizarea unui sistem hidrografic destul de complex: mari Realizarea unui sistem hidrografic destul de complex: mari bazine hidrografice cu orientare extracarpatică sau spre bazinul bazine hidrografice cu orientare extracarpatică sau spre bazinul transilvan;transilvan;

► 4-5 generaţii de văi 4-5 generaţii de văi (sf. miocen, pliocen inf. şi sup., pleistocen, (sf. miocen, pliocen inf. şi sup., pleistocen, holocen) holocen) (Ielenicz, 2007);(Ielenicz, 2007);

Dealurile şi podişuriDealurile şi podişuri►Sunt regiuni de uscat definitivate treptat (sarmaţian, sf. pliocenului Sunt regiuni de uscat definitivate treptat (sarmaţian, sf. pliocenului şi începutul cuaternarului);şi începutul cuaternarului);►Pe suprafeţele exondate, pe de o parte, se extindeau râurile ce Pe suprafeţele exondate, pe de o parte, se extindeau râurile ce veneau din carpaţi, iar pe de lată parte, concomitent se forma o reţea veneau din carpaţi, iar pe de lată parte, concomitent se forma o reţea hidrografică proprie acestor unităţi (hidrografică proprie acestor unităţi (4 generaţii de văi4 generaţii de văi, ex. D.C.T, , ex. D.C.T, Nordul Pod. Moldovei; Subcarpaţii Getici, Pod. Getic – Nordul Pod. Moldovei; Subcarpaţii Getici, Pod. Getic – 2 generaţii 2 generaţii de văide văi) ) (Ielenicz, 2007);(Ielenicz, 2007);

CâmpiileCâmpiile►Acestea au devenit uscaturi prin retragerea lacurilor;Acestea au devenit uscaturi prin retragerea lacurilor;►Cp. Română: retragerea Lacului Getic de la vest la est şi de la nord Cp. Română: retragerea Lacului Getic de la vest la est şi de la nord la sud şi est; Cp. de Vest: retragerea Lacului Panonic de la est la vest;la sud şi est; Cp. de Vest: retragerea Lacului Panonic de la est la vest;►Sedimentare din regiunile imediat apropiate (spaţiul montan de Sedimentare din regiunile imediat apropiate (spaţiul montan de dealuri şi podişuri); dealuri şi podişuri); 1-2 generaţii de văi 1-2 generaţii de văi (alohtone şi autohtone)(alohtone şi autohtone) (Ielenicz, 2007);(Ielenicz, 2007);

►;;

http://www.ordogborda.hu/foldrajz/RO/images/Geo_Fiz/Hidrografie/Hidrogr.gif

http://1.bp.blogspot.com/_oMLFvWW829U/TSbl9awI5OI/AAAAAAAAAAU/8TotLGbvd64/s1600/Harta-Apele-Romania.jpg

1) Grupa râurilor nord-vestice

► Este alcătuită din:

- Tisa - izvoare în Ucraina, în Carpaţii Păduroşi; peste 60 km cât formează graniţa cu Ucraina; debit – cca. 150 m3/s;

- Vişeul - cel mai important afluent al Tisei; izvorăşte din M. Maramureş (Pasul Prislop), traversează NE Depresiunii Maramureş, se varsă în Tisa); primeşte ca afluenţi pe: Vaser şi Ruscova (ambii cu izvoare în M. Maramureş);

- Iza - izvorăşte din M. Rodnei, străbate Depresiunea Maramureş (aici primeşte afluenţii: Mara – izv. din M. Gutâi şi Botiza – izv. din M. Ţibleş); se varsă în Tisa la Sighetul Marmaţiei;

- Turul îşi adună apele din Munţii Oaş-Igniş, apoi traversează depresiunea Oaş, Câmpia Someşului, iar pe teritoriul Ungariei se varsă în Tisa;

2) Grupa râurilor vestice

- Someşul (un bazin de 15015 km²; lungime de 435 km din care 349 în România unde are un debit de cca. 120 m³/s).

Este format din:

- Someşul Mare cu izvoare în M. Rodnei şi M. Suhard, afluenţii principali sunt Sălăuţa din nord (izvorăşte din M. Ţibleş, pe care îi separă de M. Rodnei) şi Şieul cu Bistriţa (cu afluentul Bârgău) din sud-est – (izvoare în M. Călimani);

- Someşul Mic situat în nord-estul M. Apuseni, format în urma confluenţei dintre Someşul Cald (izv. din M. Bihor) şi Someşul Rece (izv. din Muntele Mare), se unesc la Gilău;

- Lacuri antropice de baraj: Fântânele, Tarniţa, Gilău;

- Ambele râuri separă Câmpia Transilvaniei de Podişul Someşan;

► Someşul, după confluenţa de la Dej, străbate Podişul Someşan, Dealurile de Vest (taie în roci cristaline şi calcare defilee mici (ex. Jibou), Depresiunea Baia Mare şi Câmpia Someşului (aici sunt frecvente revărsările (inundaţiile) → oraşul Satu Mare).

► În Pod Someşan primeşte afl. Almaş (izv. din M. Meseş) şi Agrij (izv din M. Meseş);

- Crasna - izvoare în M. Meseş, drenează depresiunea Şimleu (Şimleul Silvaniei), Dealurile Crasnei şi Câmpia Someşului; se varsă în Tisa.

- Barcăul - izvorăşte din Munţii Plopiş (Şes), îşi dezvoltă bazinul în Dealurile Crasnei şi în câmpie, unde este canalizat la fel ca şi pârâul Ier; are în România o lungime de 118 km; în câmpie are un debit mediu de 1,65 m³/s). Se varsă în Criş pe teritoriul Ungariei.

- Crişul formează un sistem cu patru râuri mari cu obârşii în M. Apuseni, care străbat unităţi deluroase şi de câmpie, se unesc câte două şi, în final, se varsă în Tisa :

Barcău; Crişul Repede; Crişul Negru; Crişul Alb.

- Crişul Repede - izvorăşte în Depresiunea Huedin, străbate munţii spre vest, creând defileele de la Ciucea şi Vadu Crişului, apoi Depresiunea Vad-Borod şi Câmpia Crişurilor, trecând prin Oradea; primeşte afluenţii Iada şi Drăganul (cu izvoare în M. Vlădeasa).

- Crişul Negru - izvorăşte din M. Bihor, străbate Depresiunea Beiuş unde primeşte o serie de afluenţi (ex. Crişul Pietros), ulterior trece prin dealuri şi câmpie spre Ungaria;

- Crişul Alb - izvorăşte din M. Bihor, străbate depresiunile Brad, Hălmagiu, Gurahonţ şi Zarand, apoi până la graniţă Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor).

Bazinul Mureşului:

- Mureşul are izvoare în M. Hăşmaş şi în Depresiunea Gheorghieni (Giurgeu), pe care o străbate de la sud la nord;

- realizează defileul Topliţa-Deda dintre masivele vulcanice Călimani şi Gurghiu;

- traversează Depresiunea Colinară a Transilvaniei de la Deda la Alba Iulia, separând Câmpia Transilvaniei de Podişul Târnavelor, se înscrie sub forma unui culoar pe la sud-est şi sud de M. Apuseni şi nord de Munţii Poiana Ruscă şi Dealurile Lipovei.

► În ultima secţiune trece printre unităţi de câmpie la formarea cărora a contribuit (prin aluviuni) în cuaternar (Ielenicz, 2006).

Afluenţii Mureşului:

► Gurghiu (izvorăşte din M. Gurghiu).► Niraj (izvorăşte din M. Gurghiu).

► Târnava este cel mai mare afluent cu izvoare în Carpaţii Orientali; se varsă în Mureş la vest de Blaj, în culoarul depresionar Alba Iulia-Aiud; primeşte drept afluent Secaşul (Pod. Secaşelor);

► Este formată din două râuri: ► Târnava Mică - izvoare în M. Gurghiu; trece prin sectorul cu sâmburi de sare

de la Sovata-Praid, apoi drenează Podişul Târnavelor.

► Târnava Mare - izvoare din nordul M. Harghita, trece prin Depresiunea Odorhei şi prin Pod. Târnavelor; se uneşte cu Târnava Mică la Blaj;

► Arieşul format din Arieşul Mare şi Arieşul Mic cu izvoare în M. Bihor unite la Câmpeni, unde din sud ajunge şi Abrudul cu obârşia sub muntele Detunatele; în aval de Câmpeni separă Muntele Mare de Munţii Trascău, intră în vestul Câmpiei Transilvaniei; în culmile calcaroase din Munţii Apuseni a tăiat chei (afluenţii Iara – izv. din muntele Mare şi Hăşdate –izv. de sub Dealul Feleacului);

► Ampoiul - izvoare în M. Metaliferi, străbate depresiunea Zlatna şi se varsă în Mureş la Alba Iulia (în culoar); separă M. Vinţului de M. Trascău;

► În Mureş se mai varsă dispre M. Apuseni: Geoagiu (izv. în Metaliferi);

► Sebeşul este format din pâraie ce provin din Munţii Cândrel, Şureanu şi Lotrului; afluent: Secaşul (izv. din Pod. Secaşelor);

► Streiul – este format din Strei cu izvoare în M. Şureanu (Sebeşului) şi Râul Mare cu obârşie în Munţii Retezat şi Godeanu, care se unesc în Depresiunea Haţeg;

► în aval, Streiul parcurge depresiunea Călan până la vărsarea în Mureş;

► Cerna – izvoare în M. Poiana Ruscă, se varsă în Mureş;

3) Grupa de sud-vest

Principalele bazine sunt:

► Bega are izvoare în M. Poiana Ruscă, dar cea mai mare parte a bazinului se află în câmpie (Câmpia Lugojului, Câmpia Timişului), unde este canalizată şi unde era folosită în trecut pentru transportul naval (în aval de Timişoara); se varsă în Tisa;

► Timişul - are izvoare în M. Semenic; în aval de Caransebeş străbate Culoarul Timişului, Câmpia Lugojului, Câmpia Timişului, unde primeşte ca afluent Pogănişul; se varsă în Dunăre în Serbia;

► Bârzava - izvoare în M. Semenic pe care îi separă de M. Aninei; străbate depresiunea Caraş-Iezeriş, apoi printr-un defileu M. Dognecei, Câmpia Gătaiei şi Câmpia Timişului;

► Caraşul – izvorăşte din M. Aninei (sectoare de chei); Depresiunea Caraş-Ezeriş, depres. Oraviţei, intră în câmpia Caraşului unde pe mai mulţi km face graniţa cu Serbia; Se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei.

► Nera – izvorăşte din M. Semenic, traversează Depresiunea Bozovici (Almăjului) unde primeşte pe Miniş (izv. din M. Semenic), separă printr-un defileu M. Aninei de M. Locvei, ieşind în câmpie, unde realizează graniţa cu Serbia;

► Cerna – izvorăşte de sub Vf. Oslea, se axează pe un culoar tectonic; drenează afluenţi scurţi din M. Mehedinţi, Godeanu, Cernei şi Almăj între care Mehadia;

► o bună parte din cursul inferior reprezintă un golf al lacului Porţile de Fier (Golful Cernei), pe malurile căruia se află oraşul Orşova; se varsă în Dunăre.

►4. Grupa sudică4. Grupa sudică

►Topolniţa – izvorăşte din Pod. Mehedinţi, confluează cu Dunărea.Topolniţa – izvorăşte din Pod. Mehedinţi, confluează cu Dunărea.

În Câmpia Olteniei sunt o serie de râuri tributare Dunării:În Câmpia Olteniei sunt o serie de râuri tributare Dunării:►Blahniţa;Blahniţa;►Drincea;Drincea;►Desnăţuiul;Desnăţuiul;

Râurile de la vest de Jiu ► sunt scurte, desfăşurându-se în Podişul Mehedinţi (Bahna, Topolniţa, Coşuştea);► Podişul Getic şi Câmpia Olteniei (Blahniţa, Drincea, Desnăţui - cu Baboia);

► Jiul are izvoarele în M. Retezat (Jiul de Vest – Jiul Românesc) şi Şureanu (Jiul de Est – Jiul Transilvan);

► Jiul propriu-zis se formează la Livezeni-Iscroni, ulterior intră în zona de defileu (Defileul Jiului de la Livezeni-Bumbeşti);

► Subcarpaţii Gorjului (Depresiunea Tg. Jiu – piaţă de adunare a apelor – Lacul Ciauru); aici primeşte o serie de afluenţi cu obârşia în munţii Vâlcan (Tismana, Bistriţa, Jaleş, Şuşiţa) şi Parâng (Gilort cu afluentul său râul Galben);

► în bara calcaroasă a munţilor, aceşti afluenţi şi-au tăiat chei (ex. Cheile Galbenului);

► traversează Subcarpaţii Gorjului, alături de cei mai mari afluenţi ai săi, cât şi Podişul Getic, la Filiaşi primeşte Motrul (cu Coşuştea) şi Gilortul.

► Amaradia – izv. de sub dealul Cărbuneştilor;

► Jiul traversează Câmpia Oltenie; se varsă în Dunăre la Bechet. ► În Câmpia Romanaţi, alături de Jiu, se află un curs paralel – Jieţul.

Oltul► este unul din cele mai importante sisteme hidrografice din România.► traversează cele mai multe unităţi geografice din ţară;

► Izvorăşte din M. Hăşmaşu Mare, traversează depresiunea Ciuc; defileul de la Tuşnad (în roci eruptive);

► pătrunde în depresiunea Braşov - aici primeşte o serie de afluenţi (ex. Râul Negru (izv. din M. Nemira), Timiş (izv. din Piatra Mare), Turcu (izv. din Culoarul Rucăr-Bran);

► apoi, în culoarul Măieruş şi Depresiunea Baraolt unde primeşte Vârghişul şi Baraoltul (cu izvoare în M. Harghitei); defileul de la Racoş (M. Perşani); în Depresiunea Transilvaniei primeşte Homorodul (Homorodul Mare şi Homorodul Mic);

► în Depresiunea Făgăraş primeşte râurile care coboară din Munţii Făgăraş (Făgărăşel, Sâmbăta, Viştea, Ucea, Arpaş, Cârţişoara etc.);

► Înainte de intrarea în defileu primeşte Cibinul (izv. din Cândrel) unit cu Sadu (izv. din M. Lotrului) şi Hârtibaciu (izv din Podişul Hârtibaciului); în defileul Turnu Roşu-Cozia principalul afluent este Lotrul (unit cu Latoriţa – izv. din Parâng);

► Drenează depresiunea Loviştei;► afluenţii principali din cursul inferior au obârşia în Munţii Făgăraş şi Căpăţânii,

străbat Subcarpaţii Vâlcei, separă Podişurile Cotmeana şi Olteţ (ex. Topolog, Olteţ – cu Cerna Olteţului);

► Formează limita dintre Câmpia Romanaţi şi Câmpia Boianului, se varsă în Dunăre lângă Turnu-Măgurele. În regiunea de câmpie prezintă un curs paralel – Sîiul.

Izvoarele Latoriţei

Transalpina (M. Parâng)

► Bazinele hidrografice situate între Olt şi Argeş:Bazinele hidrografice situate între Olt şi Argeş:

► Călmăţuiul de TeleormanCălmăţuiul de Teleorman - izvorăşte din Câmpia Boianului de la o - izvorăşte din Câmpia Boianului de la o altitudine de 158 m; se varsă în Dunăre după ce drenează Lacul altitudine de 158 m; se varsă în Dunăre după ce drenează Lacul Suhaia (afluent Suhaia (afluent Călmăţuiul SecCălmăţuiul Sec););

► VedeaVedea – izvorăşte din Platforma Cotmeana (Piemontul Getic) de la – izvorăşte din Platforma Cotmeana (Piemontul Getic) de la 435 m, se varsă în Dunăre pe teritoriul comunei Pietroşani;435 m, se varsă în Dunăre pe teritoriul comunei Pietroşani;

► TeleormanulTeleormanul - izvorăşte din Platforma Cotmeana (Piemontul Getic) - izvorăşte din Platforma Cotmeana (Piemontul Getic) de la 339 m; se varsă în râul Vedea;de la 339 m; se varsă în râul Vedea;

► Alţi afluenţi ai Vedei: Alţi afluenţi ai Vedei: Burdea,Burdea, Plapcea,Plapcea, Cotmeana, Râul CâineluiCotmeana, Râul Câinelui etc. etc.

► Argeşul – izvorăşte din circurile glaciare din M. Făgăraş (râurile Buda şi Capra), separă munţii Frunţi de Ghiţu, străbate Muscelele Argeşului şi Podişul Getic, apoi diferite subunităţi ale Câmpiei Române (Piteşti, Titu, Vlăsia). În Câmpia Română primeşte: Câlniştea, Sabarul şi Dâmboviţa.

Principalii afluenţii sunt:► Vâlsanul - străbate Munţii Făgăraş, Muscelele Argeşului (Depresiunea

Brădet);

► Râul Doamnei - izvoare în mai multe circuri glaciare din Făgăraş; primeşte apele Râului Târgului, ce izvorăşte din M. Păpuşa (afluenţi râul – Bratia, cu izvoare în M. Iezer şi Argeşelul);

► Dâmboviţa - izvoare în munţii Făgăraş şi Păpuşa; străbate în munţi mai multe sectoare de chei; în câmpie primeşte ca afluent pe Colentina, transformată în raza oraşului Bucureşti într-o salbă de lacuri;

► În câmpie există sistemul Câlniştea (afl. Glavacioc, Neajlov cu Dâmbovnic).

Ialomiţa îşi are obârşia în M. Bucegi într-un complex glaciar (Valea Doamnelor, Obârşia Ialomiţei, Valea Şugărilor);

► realizează în aceştia mai multe sectoare de chei (Cheile Peştera, Urşilor, Cheile Tătarului, Zănoagei, Orzei);

► traversează de la nord la sud Subcarpaţii, unde primeşte mai multe râuri cu debit redus;

► în câmpie, pe de-o parte, îşi schimbă direcţia (de la vest la est), iar pe de alta, adună apele mai multor râuri principale precum:

► Cricovul Dulce - cea mai mare parte din bazin în dealuri, cursul inferior în câmpie.

► Prahova, cu izvor sub pasul Predeal, primeşte afluenţi din Munţii Bucegi, Baiu şi Subcarpaţi (Izvorul Cerbului, Azuga şi Doftana), străbate câmpia pe care a construit-o, la marginea căreia adună apele Teleajenului (obârşie în Munţii Ciucaş, afluenţi Telejenel în munte, Vărbilău în dealuri) şi Cricovului Sărat (râu cu bazin în dealuri şi câmpie).

5) Grupa hidrografică estică

► Suceava – îşi are obârşia în Obcina Mestecăniş; traversează de la vest la est toate obcinele şi apoi de la nord-vest către sud-est Podişul Sucevei; are ca afluenţi Brodina, Putna şi Suceviţa;

► Moldova - izvorăşte din Obcina Mestecăniş, traversează mai multe unităţi montane (sectoare de depresiuni şi defilee mici între Obcina Feredeu şi munţii Giumalău-Rarău-Stânişoarei) şi se află la contactul dintre Podişul Sucevei şi Subcarpaţii Moldovei; are ca afluenţi principali în munte pe Putna, Sadova, Moldoviţa, Humor şi Suha, iar în dealuri pe Neamţ;

► Bistriţa - izvorăşte din nord-estul M. Rodnei, separă sub numele de Bistriţa Aurie, Munţii Suhard de Obcina Mestecăniş până la intrarea în Depresiunea Dornelor (aici primeşte ca afluenţi pe Dorna şi Neagra Şarului cu obârşii în M. Călimani) pentru ca în aval de aceasta să treacă mai întâi printre munţii Bistriţei, Ceahlău -Tarcău în sud şi Giumalău-Rarău-Stânişoarei în nord şi apoi în Subcarpaţii Moldovei;

► afluenţii principali în munte sunt Neagra Broştenilor, Bistricioara, Bicazul, Tarcăul, iar în dealuri Cracăul (debit mediu 1,3 m3/s);

► Trotuşul - izvorăşte din nord-vestul M. Ciuc, separând-ui pe aceştia şi M. Nemira de masivele Hăşmaş, Tarcău, Goşmanu şi Berzunţ;

► în cursul inferior trece mai întâi prin depresiunea Caşin-Oneşti, desfăşurată la contactul dintre Subcarpaţii Moldovei şi cei de Curbură, dincolo de care realizează un culoar larg intercolinar;

► primeşte ca şi afluenţi: Asăul şi Tazlăul (din M. Goşmanu); Uzul, Oituzul şi Caşinul (M. Ciuc, M. Nemira ş M. Vrancei);

► Putna - este colectorul principal al apelor din munţii şi Subcarpaţii Vrancei;

► izvorăşte din nordul vârfului Lăcăuţi, traversează de la vest la est munţii şi dealurile (la Valea Sării primeşte pe Zăbala unită cu Năruja) pentru ca bazinul inferior să fie în câmpie unde are ca afluenţi pe Milcov şi Râmna (obârşii în Subcarpaţii Vrancei);

Râmnicul Sărat – izvorăşte din sudul Munţilor Vrancei;►cea mai mare parte a bazinului se află în subcarpaţii Vramcei şi în câmpie (Cp. Râmnicului, Cp. Siretului Inferior);

Buzăul este cel mai însemnat afluent sudic; ►izvorăşte din nordul Munţilor Ciucaş, realizează un cot larg la localitatea Întorsura Buzăului, separă munţii Siriu de Podul Calului, traversează Subcarpaţii Buzăului unde îşi schimbă de mai multe ori direcţia, iar în aval de oraşul Buzău se orientează către Siret, spre nord-est;

►are mai mulţi afluenţi importanţi – Bâsca Rosilei (formată din Bâsca Mare şi Bâsca Mică) în munţi, Bâsca Chiojdului, Bălăneasa, Sărăţel, Nişcov, Slănic şi Câlnău în Subcarpaţi.

Bârladul este cel mai mare afluent al Siretului, se desfăşoară în Podişul Moldovei pe stânga acestuia; ►izvoarele sunt în vestul Podişului Central Moldovenesc, iar până la vărsare separă Colinele Tutovei (vest) de Dealurile Fălciului şi Podişul Covurlui (în est); ►în sud, străbate un mic sector din Câmpia Tecuci; are numeroşi afluenţi care au debite mici şi o scurgere în care intervalul lung cu ape mici este întrerupt de viituri scurte; ►Afluenţi: Crasna, Vaslui, Racova, Tutova, Zeletin, Berheci;

Siretul – cu izvoare în Carpaţi – pe teritoriul Ucrainei;

Prutul este un râu cu obârşii în Carpaţi (Ucraina), reprezintă graniţa în E a ţării (cu Republica Moldova); ►Afluenţi: Volovăţ, Başeu, Jijia (cu Sitna, Miletin, Jijioara, Bahlui cu Bahlueţ); Elan, Covurlui;

6. Grupa hidrografică est-dobrogeană (pontică)

Include mai multe pâraie care ajung în lacuri de tip liman: ► Teliţa (izv. din Culmea Niculiţel), Taiţa (izv. din M. Măcin) se varsă în lacul

Babadag;

► Slava – izv. din Pod. Babadag – se varsă în lacul Goloviţa;► Casimcea - izv. Pod. Casimcei - se varsă în lacul Taşaul;

► Pâraiele din vestul Podişului Dobrogei sunt secate în cea mai mare parte a anului.

► Un fenomen distinct „sel-ul” se produce la marile averse şi constă într-o creştere rapidă a debitului, care conduce la un val de apă ce exercită o puternică spălare nu numai în albie, ci şi pe versanţi producând distrugeri materiale şi uneori pierderi de vieţi (Ielenicz, 2006).

► Cele mai lungi sunt în Dobrogea de sud-vest, unele având obârşia în Bulgaria; multe se varsă în lacuri de tip liman (Canaraua Fetii în Oltina, Ceair în Bugeac);

► pe valea Carasu a fost amenajat o bună parte din canalul Dunăre-Marea Neagră;

► în nord sunt Topologul, Jijila şi Luncaviţa.

Casimcea

http://peterlengyel.files.wordpress.com/2011/12/image356.jpg

Râul Casimcea

http://peterlengyel.files.wordpress.com/2011/12/dsc_0359.jpg

Tipuri de reţele hidrograficeTipuri de reţele hidrografice

La nivelul României, reţeaua hidrografică este La nivelul României, reţeaua hidrografică este radiar-divergentăradiar-divergentă, Carpaţii , Carpaţii jucând rol de jucând rol de ‘’castel de ape’’.‘’castel de ape’’.

► Reţeaua paralelăReţeaua paralelă – este specifică Pod. Târnavelor (Mureş, Târnave, – este specifică Pod. Târnavelor (Mureş, Târnave, Hârtibaciu; Olt-Cibin; râurile scurte de pe versantul N al M. Făgăraş);Hârtibaciu; Olt-Cibin; râurile scurte de pe versantul N al M. Făgăraş);

► Reţeaua dendriticăReţeaua dendritică (arbore) – specifică unităţilor cu înclinări mai reduse, (arbore) – specifică unităţilor cu înclinări mai reduse, podişuri sau câmpii (Bârlad, Călmăţui, Neajlov, Jiu);podişuri sau câmpii (Bârlad, Călmăţui, Neajlov, Jiu);

► Reţeaua rectangularăReţeaua rectangulară – îi sunt caracteristice confluenţele în unghiuri – îi sunt caracteristice confluenţele în unghiuri drepte. Este specifică arealelor montane cristalino-mezozoice, ex. Bistriţa, drepte. Este specifică arealelor montane cristalino-mezozoice, ex. Bistriţa, Lotru, Bistra etc. Lotru, Bistra etc. (Posea, 2004, p. 66).(Posea, 2004, p. 66).

► Reţeaua hidrografică radiar-convergentăReţeaua hidrografică radiar-convergentă este specifică craterelor vulcanice este specifică craterelor vulcanice (craterul Călimanilor, Saca, Tătarca etc.), depresiunilor (ex. Braşov), (craterul Călimanilor, Saca, Tătarca etc.), depresiunilor (ex. Braşov), arealelor subsidente.arealelor subsidente.

► Reţeaua hidrografică radiar-divergentăReţeaua hidrografică radiar-divergentă se întâlneşte pe conurile vulcanice se întâlneşte pe conurile vulcanice (Călimani, Gurghiu, Harghita), masivele vulcanice cu rol de castel de ape, (Călimani, Gurghiu, Harghita), masivele vulcanice cu rol de castel de ape, Piemontul Cotmeana.Piemontul Cotmeana.

Sursele de alimentare a râurilorSursele de alimentare a râurilor

► Alimentarea superficialăAlimentarea superficială (ploi, zăpezi); raportul dintre cele două diferă de (ploi, zăpezi); raportul dintre cele două diferă de anotimp, altanotimp, altiitudine, poziţie geografică în calea maselor de aer;tudine, poziţie geografică în calea maselor de aer;

► Alimentarea superficială participă cu 60-80% din scurgerea fluviatilă;Alimentarea superficială participă cu 60-80% din scurgerea fluviatilă;► Alimentarea nivalăAlimentarea nivală are un aport de 50-70% din cea superficială, la are un aport de 50-70% din cea superficială, la

altitudini mari;altitudini mari;► În În regiunile de câmpieregiunile de câmpie, alimentarea scurgerii din , alimentarea scurgerii din zăpadăzăpadă este specifică este specifică

perioadei de iarnă; chiar dacă ploile au o pondere anuală de 85% din perioadei de iarnă; chiar dacă ploile au o pondere anuală de 85% din precipitaţii, în timpul verii intervine evapotranspiraţia; scurgerea din precipitaţii, în timpul verii intervine evapotranspiraţia; scurgerea din vară este mai mică decât cea din iarnă;vară este mai mică decât cea din iarnă;

► Topirea zăpezilor provoacă ape mari de primăvară şi viituri (combinată Topirea zăpezilor provoacă ape mari de primăvară şi viituri (combinată cu ploi);cu ploi);

► Alimentarea pluvialăAlimentarea pluvială se face în lunile se face în lunile mai-iuniemai-iunie;;

► Alimentarea subteranăAlimentarea subterană contribuie cu contribuie cu 30%;30%; este mai mică în regiunile este mai mică în regiunile aride aride (15%)(15%) şi în Piemontul Getic, iar în Dobrogea (regiuni endoreice), şi în Piemontul Getic, iar în Dobrogea (regiuni endoreice), Bărăgan, unde infiltraţiile sunt puternice, rămâne singura sursă de Bărăgan, unde infiltraţiile sunt puternice, rămâne singura sursă de alimentare.alimentare.

Tipuri de scurgeriTipuri de scurgeri

Scurgerea apei râurilor este funcţie de tipurile de precipitaţii, influenţate şi Scurgerea apei râurilor este funcţie de tipurile de precipitaţii, influenţate şi ele de climatul temperat continetal ele de climatul temperat continetal (Posea, 2004);(Posea, 2004);

Variaţiile anotimpualeVariaţiile anotimpuale determină următoarele tipuri de scurgere: determină următoarele tipuri de scurgere:► Ape mici de iarnăApe mici de iarnă - din cauza îngheţului şi a stocării apei în zăpezi; - din cauza îngheţului şi a stocării apei în zăpezi;► Viituri de iarnăViituri de iarnă – în V, SV României, datorită unor mase de aer cald; – în V, SV României, datorită unor mase de aer cald;► Ape mari de primăvarăApe mari de primăvară – topirea zăpezii; – topirea zăpezii;► Viituri de primăvarăViituri de primăvară – topiri bruşte de zăpadă la care se mai adaugă şi – topiri bruşte de zăpadă la care se mai adaugă şi

ploi;ploi;► Ape mici de varăApe mici de vară – scăderea precipitaţiilor şi creşterea evapotranspiraţiei; – scăderea precipitaţiilor şi creşterea evapotranspiraţiei;► Viituri de varăViituri de vară – uneori cu inundaţii, datorate ploilor torenţiale; – uneori cu inundaţii, datorate ploilor torenţiale;► Ape mici de toamnăApe mici de toamnă – precipitaţiile se infiltrează rapid în sol, după o vară – precipitaţiile se infiltrează rapid în sol, după o vară

secetoasă;secetoasă;► Viituri reduse de toamnăViituri reduse de toamnă – din ploi de lungă durată. – din ploi de lungă durată.

Viitură – creştere bruscă de debit ce ţine un timp foarte scurt

După efectul scurgerii, râurile se împart în:După efectul scurgerii, râurile se împart în:

► Râurile cu scurgere permanentăRâurile cu scurgere permanentă – domină unităţile montane şi toate – domină unităţile montane şi toate râurile cu bazine mari ce ajung până la câmpie;râurile cu bazine mari ce ajung până la câmpie;

► Râurile semipermanenteRâurile semipermanente – – seacă o dată la 2-3 ani, maxim 30 de zileseacă o dată la 2-3 ani, maxim 30 de zile (Pod. (Pod. Transilvaniei – unde au fost create iazuri şi heleştee; centrul şi estul Transilvaniei – unde au fost create iazuri şi heleştee; centrul şi estul Câmpiei Române, Câmpia de Vest etc.) ;Câmpiei Române, Câmpia de Vest etc.) ;

► Râurile cu scurgere temporarăRâurile cu scurgere temporară – – seacă anualseacă anual şi au apă în timpul ploilor şi şi au apă în timpul ploilor şi în urma topirii zăpezilor (Câmpia Moldovei, Pod. Bârladului, Pod. Getic, în urma topirii zăpezilor (Câmpia Moldovei, Pod. Bârladului, Pod. Getic, Câmpia Română, Dobrogea).Câmpia Română, Dobrogea).

Tipuri de regim carpatic Tipuri de regim carpatic (după Geografia României, 1983; Posea, 2004)(după Geografia României, 1983; Posea, 2004)

Tipul carpatic vesticTipul carpatic vestic

Localizare: M. Apuseni, lanţul vulcanic nordic (Oaş-Gutâi); se Localizare: M. Apuseni, lanţul vulcanic nordic (Oaş-Gutâi); se află sub influenţa climatică a maselor de aer vestice;află sub influenţa climatică a maselor de aer vestice;

Se caracterizează prin:Se caracterizează prin:► Ape mari de primăvară (martie-aprilie);Ape mari de primăvară (martie-aprilie);► Viituri la începutul verii,Viituri la începutul verii,► Secetă hidrologică (iulie-noiembrie);Secetă hidrologică (iulie-noiembrie);► Viituri de toamnă;Viituri de toamnă;► Viituri de iarnă (catastrofale uneori);Viituri de iarnă (catastrofale uneori);► Scurgere minimă vara şi toamna şi la peste 1000 m iarna;Scurgere minimă vara şi toamna şi la peste 1000 m iarna;

Tipul carpatic transilvăneanTipul carpatic transilvănean – stă tot sub influenţa maselor de – stă tot sub influenţa maselor de aer vestice; se întinde peste toate laturile carpatice aer vestice; se întinde peste toate laturile carpatice transilvănene;transilvănene;

Caracteritici:Caracteritici:► Ape mici iarnă;Ape mici iarnă;► Viituri de iarnă reduse;Viituri de iarnă reduse;

Tipul carpatic de sud-vestTipul carpatic de sud-vest► localizare: M. Banatului, M. Mehedinţi, sudul M. Vâlcan; stă localizare: M. Banatului, M. Mehedinţi, sudul M. Vâlcan; stă

sub influenţe submediteraneene sub influenţe submediteraneene (Posea, 2004, p. 70);(Posea, 2004, p. 70);

Caracteristici:Caracteristici:► Lipsesc viiturile de vară;Lipsesc viiturile de vară;► Ape mari de primăvară;Ape mari de primăvară;► Ape mici de toamnă;Ape mici de toamnă;► Ape mari la sfârşit de toamnă.Ape mari la sfârşit de toamnă.

Tipul carpatic sudicTipul carpatic sudic

► Se extinde în est, inclusiv în zona Curburii Carpaţilor Se extinde în est, inclusiv în zona Curburii Carpaţilor (Ujvari, 1972);(Ujvari, 1972);Caracteristici:Caracteristici:► Viituri de iarnă la altitudini mai joase;Viituri de iarnă la altitudini mai joase;► Viituri produse din cauza foehnului;Viituri produse din cauza foehnului;► Domină apele mari de primăvară-vară;Domină apele mari de primăvară-vară;► Ape mici de iarnă şi de vară-toamnă;Ape mici de iarnă şi de vară-toamnă;

Tipul carpatic esticTipul carpatic estic

Localizare: estul Carpaţilor Orientali;Localizare: estul Carpaţilor Orientali;► Lipsa viiturilor de iarnă;Lipsa viiturilor de iarnă;► Ape mari de primăvară-vară cu vârful în luna mai;Ape mari de primăvară-vară cu vârful în luna mai;► Viituri de august;Viituri de august;► Ape mici de lungă durată şi debite minime în semestrul rece;Ape mici de lungă durată şi debite minime în semestrul rece;

Tipurile de regim pericarpaticTipurile de regim pericarpatic

Tipul pericarpatic vesticTipul pericarpatic vestic

► Localizare: Dealurile şi Câmpia de Vest, sudul Olteniei;Localizare: Dealurile şi Câmpia de Vest, sudul Olteniei;

Caracteristici:Caracteristici:

► Instabilitate mare a regimului de iarnă; viituri frecvente de iarnă;Instabilitate mare a regimului de iarnă; viituri frecvente de iarnă;► AApe mari de primăvară (sf. februarie);pe mari de primăvară (sf. februarie);► Ape mici de primăvară (sf. aprilie);Ape mici de primăvară (sf. aprilie);► Viituri în lunile mai-iunie;Viituri în lunile mai-iunie;► Ape mici de vară-toamnă;Ape mici de vară-toamnă;► Viituri în noiembrie-decembrie;Viituri în noiembrie-decembrie;

Tipul pericarpatic transilvăneanTipul pericarpatic transilvănean► Ape mari de scurtă durată în martie;Ape mari de scurtă durată în martie;► Viituri în lunile mai-iunie;Viituri în lunile mai-iunie;► Continentalism crescut de la nord la sud;Continentalism crescut de la nord la sud;

Tipul pericarpatic de CurburăTipul pericarpatic de Curbură► Viituri de iarnă;Viituri de iarnă;► Ape mari de primăvară.Ape mari de primăvară.

Tipul pericarpatic esticTipul pericarpatic estic – Subcarpaţii şi Pod. Moldovei – Subcarpaţii şi Pod. MoldoveiCaracteristici:Caracteristici:► Ape mici de iarnă;Ape mici de iarnă;► Ape mari în luna martie;Ape mari în luna martie;► Ape scăzute de primăvară; Ape scăzute de primăvară; ► Viituri în iunie;Viituri în iunie;► Viituri în august;Viituri în august;► Ape mici de vară-toamnă de lungă durată;Ape mici de vară-toamnă de lungă durată;

Tipurile de regim ponto-danubianTipurile de regim ponto-danubian

► Localizare: Bărăgan, Câmpia Siretului Inferior, Dobrogea;Localizare: Bărăgan, Câmpia Siretului Inferior, Dobrogea;► Ape mici de primăvară;Ape mici de primăvară;► În Dobrogea predomină văile cu scurgere episodică (datorită prezenţei În Dobrogea predomină văile cu scurgere episodică (datorită prezenţei

carstului).carstului).

Bibliografie selectivăBibliografie selectivă

► Ielenicz, M.,Ielenicz, M., 2005, 2005, Geografia fizică a RomânieiGeografia fizică a României, Ministerul Educaţiei şi , Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru învăţământul rural, ISBN 973-0-04221-7.Cercetării, Proiectul pentru învăţământul rural, ISBN 973-0-04221-7.

► Ielenicz, M.,Ielenicz, M., 2007, 2007, România. Geografie fizică. Climă, ape, vegetaţie, soluri, România. Geografie fizică. Climă, ape, vegetaţie, soluri, mediumediu, vol. 2, Editura Universitară, Bucureşti, ISBN 973-7787-47-1., vol. 2, Editura Universitară, Bucureşti, ISBN 973-7787-47-1.

► Pătru, Ileana, Zaharia, Liliana, Oprea, R.,Pătru, Ileana, Zaharia, Liliana, Oprea, R., 2006, 2006, Geografia fizică a Geografia fizică a României. Climă, ape, vegetaţie, soluri,României. Climă, ape, vegetaţie, soluri, Editura Universitară, ISBN 973-749- Editura Universitară, ISBN 973-749-065-7.065-7.

► Posea, G., Posea, G., 2004. 2004. Geografia Fizică a Românei, Partea a II-a. Clima. Apele. Geografia Fizică a Românei, Partea a II-a. Clima. Apele. Biogeografia. Solurile. Hazardele naturale,Biogeografia. Solurile. Hazardele naturale, Editura Fundaţiei România de Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.Mâine, Bucureşti.

► Tufescu, V., Popescu, Ş., Ene, N., Voine,a Ş.,Tufescu, V., Popescu, Ş., Ene, N., Voine,a Ş., 1980, 1980, Harta Fizică a R.S. Harta Fizică a R.S. RomâniaRomânia, scara 1:400.000, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. , scara 1:400.000, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

► Ujvari, I.Ujvari, I. 1972. 1972. Geografia apelor RomânieiGeografia apelor României, Editura Ştiinţifică, 590 p., Editura Ştiinţifică, 590 p.