Bazele stiintei nursingului

Bazele stiintei nursinguluiMesopotamiaLa inceputurile istoriei lor mesopotamienii au abordat bolile prin prisma medicinei magico-religioase, iar cand acestea dadeau gres se recurgea la serviciile medicului empiric sau la chirurg. Medicina magica era practicata de preoti, iar cauza bolilor era pusa pe seama greselilor savarsite fata de zei. Diferiti demoni, spirite si duhuri erau asociate unor boli si afectiuniCu timpul asiro-babilonienii dezvolta o noua stiinta, numita catarctica, sau arta de a preveni si vindeca bolile si suferintele morale, prin purificarea sufletului si curatenie corporala, reusind sa-si dezvolte o medicina empirica pre-stiintifica.

Bazele stiintei nursinguluiMesopotamiaActivitatea medicilor se desfasura conform unei stricte etici profesionale, care reglementa atributiile si onorariile ce li se cuveneauCivilizatia asiro-babiloniana a dat culturii medicale o farmacopee bogata, cu un mare numar de retete si tehnici terapeutice, din care insa lipsea un element esential: cantitatea diferitelor produse componente.

Judecand dupa vechimea textelor descoperite, mesopotamienii au fost probabil, primii care au reusit sa creeze o medicina empirica.

Bazele stiintei nursinguluiEgiptstudiul scrierilor medicale egiptene releva baza empirica a procedeelor medicale, amestecate cu magia si practicile religioasePreocuparile medicale erau in deplina concordanta cu civilizatia egipteana si aveau un caracter mistico-religios, dezvoltand in paralel si o medicina empirica, laica, bazata pe unele proceduri terapeutice ce isi dovedisera eficacitatea de-a lungul timpuluicunosteau arta imbalsamarii si practica disectiei cadavrelor, dar se pare ca aveau putine cunostinte despre anatomia corpului omenesc.

Bazele stiintei nursinguluiEgiptAflam de la istoricul grec Herodot, ca medicina egipteana avea un oarecare grad de specializare: Tara este plina de medici, unii pentru ochi, altii pentru dinti, altii pentru abdomen, altii pentru boli ascunseIncepand din jurul anului 1650 ICh., in Egipt incepe sa se formeze o medicina sociala si o medicina a muncii. Soldatii primeau ingrijire medicala gratuita, constructorii de piramide erau supravegheati medical, favorizand astfel dezvoltarea chirurgiei si a ortopediei. Totusi in vechiul Egipt nu s-a gasit nici o urma a vreunei institutii comparabila cu spitalul

Bazele stiintei nursinguluiIndiaExperientele medicinii indiene pot fi catalogate pe trei mari perioade trei perioade:medicina pre ariana (300-1500 ICh..), medicina vedica (700 ICh., pana acum), medicina ayurvedica (traditionala indiana). Conceptele medicale ale civilizatiei preariene au putut fi deduse odata cu descoperirea minelor de la Mohenj-Daro si Harrapa, ai caror locuitori, se pare ca acordau o mare importanta igienei corporale.Medicina vedica are la baza o conceptie medicala mitica, bazata pe exorcizare si demonologie.Filozofia medicala indiana se bazeaza pe existenta unor canale (nandi, dhamani si hira) prin care circula forta organica, care va constitui fundamentul pe care se vor construi, atat medicina ayurvedica cat si tehnica yoga.Ayurveda, sau stiinta vietii, este o conceptie bio-medicala asupra omului sanatos, dar si bolnav

Bazele stiintei nursinguluiIndiaIn India educatia medicala se facea in universitati. Dupa 7 ani de invatatura, invatacelul isi desavarsea cunostintele sub indrumarea unui maestru. Odata dobadit, dreptul de a practica, medicul se obliga sa inlature suferinta si sa lupte pentru fericirea oamenilor.Ingrijirea medicala era acordata, deopotriva de catre barbati cat si de femei. Bolile erau diagnosticate prin obsevartie si examinarea cilinica, medicul luand in observatie trei elemente principale: culoarea conjunctivei, aspectul limbii si caracteristicile urinei. Din arsenalul terapeutic bazat pe droguri, vegetale si produse de origine animala, faceau parte: boraxul, sulfatul de cupru, carbonat de sodiu, mercurul, rezepina, tiroida, extracte de substanta nervoasa, etc

Bazele stiintei nursinguluiIndiaIn esenta medicina ayurvedica poate fi rezumata astfel: este creata de preoti, filozofi sau medici, fiind practicata de profesionisti; se bazeaza pe o literatura medicala temeinica, ce contine o semiologie bogata, dar si un arsenal terapeutic medical si chirurgical evoluat, comparabil cu cel european; in ecuatia sanatate-boala, bolnavul reprezinta factorul pasiv ce apeleaza la factorul activ pentru a-l salva

Bazele stiintei nursinguluiChinaAtat civilizatia antica chineza cat si medicina pe care au dezvoltat-o, se bazeaza in special pe viziunea cosmologica asupra lumii. De aici ideea ca microcosmosul corpului omenesc, nu reprezinta altceva decat o imagine miniaturala a macrocosmosului.Interzicerea disectiilor a dus la dezvoltarea unei anatomii sofiste in care se incerca un paralelism intre alcatuirea corpului si astrologie, soldat de cele mai multe ori cu deductii aberante. Pe baza acestor conceptii se va dezvolta medicina traditionala si acupunctura

Bazele stiintei nursinguluiChinaIntre secolele XII si III ICh, mestesugul vindecarii incepe sa se diferentieze pe ramuri: medici de boli (internisti), medici de tumori (chirurgi), medici de hrana (dieteticieni) sau medici de animale (veterinari). Prima lucrare medicala chineza cunoscuta este Yi Jing (Cartea Schimbarilor ) atribuita imparatului Fu Xsi (2850 ICh.), ce reuseste sa fundamenteze conceptiile filozofice ale stiintelor medico-chirurgicale ale acelor vremuri. Imparatul Sei Nung (2748 ICh.) publica Farmacopeea vegetala Chineza (Pen Tsao) Imparatul Huang Ti (2697 ICh.) editeaza o scrisoare medicala celebra, numita Canonul Medicinei (Nei Ching), in care reuseste sa formuleze principalele obiective ale artei medicale chineze : Vindecarea bolnavilor si intarirea sanatatii celor sanatosi.

Bazele stiintei nursinguluiChinaIn paralel cu medicina cosmologica se va dezvolta si o medicina empiric-pragmatica, scolile medicale aparand, se pare, in perioada 800 1000 era noastra, unde medicii erau invatati sa consulte bolnavii cu deosebita minitiozitate.Terapia prin acupunctura, ce cauata sa aduca redobandirea echilibrelor diferitelor organe ale corpului prin intepere si presopunctura diferitelor puncte corespondente ale organelor interne, a reusit sa reziste timpului peste 1200 de ani.

Bazele stiintei nursinguluiIudeeaCodul de sanatate cuprins in Vechiul Testament, abordeaza in primul rand aspecte ale igienei individului, familiei si comunitatii, cu scopul de mentinere a sanatatii si prelungirea vietii. Vechii evrei aveau programe atent planificate de vizitare si ingrijire a bolnavilor la domiciliu, pentru curatenie fizica si spirituala, atat al celui suferind cat si a familiei sale.Preotii erau aceia care dadeau vedictul, de curat sau purcat unei persoane, pe baza cartilor sfinte si tot ei decideau izolarea bolnavilor suferinzi de boli contagioase sau reintegrarea in familie a celor vindecati.

Bazele stiintei nursinguluiGrecia anticaMiturile si legendele vechilor greci se oglindesc si in preocuparile pentru perfectionarea artei de vindecare a trupului si sufletului. Pentru eleni bolile erau rezultatul pedepselor pe care zeul Apollo si sora sa Artemis le aplicau pamantenilor intrati in conflict cu ei. Apollo era recunoscut in Olimp ca patron al medicinei iar Artemis zeita care ocroteste campurile, animalele, si vindeca miraculos bolile

Bazele stiintei nursinguluiGrecia anticafaimosul medic al antichitatii grecesti, Asklepios este zeificat si identificat ca zeu al medicinii. Metodele sale de tratament erau descantecul, elixirul, buruienile de leac, alifiile si interventiile chirurgicale.Templele inchinate zeului vindecator erau de regula asezate in locuri cu clima calda, inconjurate de multa verdeata, unde cei bolnavi erau adusi pentru a-si mentine o igiena riguroasa si un regim de viata foarte chibzuitDe fapt sanctuarele lui Asklepios erau un fel de sanatorii cu caracter laic iar discipolii lui numiti asklepiazi, sunt considerati primii medici ai antichitatii

Bazele stiintei nursinguluiGrecia anticaCel care a reusit sa sintetizeze cunostintele medicale ale timpului sau, elaborand o conceptie medicala unitara bazata pe filozofia materialista a fost Hippocrate din Kos, care a reusit desprinderea medicinii ca stiinta din cuprinsul general al filozofiei. Cele aproximativ 67 de carti meduicale atribuite lui Hippocrates, cunoscute sub numele de Corpus Hippocraticum, reprezinta conceptia stiintifica si filozofica a epocii de aur a culturii elene

Bazele stiintei nursinguluiGrecia anticaPrincipiile generale ale doctrinei hipocratice se fundamenteaza pe urmatoarele teze patogenice:Teoria dezechilibrului celor patru umori prin care sangele produs de inima, phlegma produsa de creier, bila neagra (melancolia) produsa de de splina, si bila galbena secretata de ficat, trebuie sa fie in echilibru, aparitia bolii datorandu-se dezechilibrului produs intre aceste umori.Teza temperamentelor, care sustine ca oamenii aflandu-se sub influenta factorilor cosmici si geografici formeaza urmatoarele tipuri tempramentale: sangvinic (vioi), flegmatic (rece), coleric (impetuos), melancolic (timid, trist).

Bazele stiintei nursinguluiGrecia anticaIn ceea ce priveste etiologia bolilor, Hippocrate sustine in tratatul Despre aer,ape si lacuri: Orice boala are o cauza naturala si nimic nu se intampla fara interventia naturii... Nu exista boli divine datorita interventiei zeilor... Natura este primul medic al bolnavilor si numai favorizand eforturile sale putem obtine oarecare succes. Observarea atenta a bolnavului, descrierea simptomelor bolii pentru un diagnostic cat mai exact, fac din lucrarea Despre prognoze, o carte de referinta pentru tripla misiune a medicului: sa judece asupra celor petrecute, sa cunoasca cele prezente si sa prevada cele ce vor fi. Referindu-se la terapie enunta un pricipiu universal valabil: nu exista reguli absolute, caci nu exista boli, ci bolnavi si organisme diferite ce pot reactiona in mod diferit la acelasi remediu.

Bazele stiintei nursinguluiGrecia anticaDe la Hippocrate ne-a ramas si celebrul juramant atribuit lui, care cuprinde ndatoririle morale ale unui medic n exercitarea profesiunii sale. n multe universitati, absolventii facultatilor de medicina presteaza la sfritul studiului juramntul lui Hippocrate:"Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea i Panacea i pe toti zeii i zeitele, pe care i iau ca martori, ca voi ndeplini acest juramnt i poruncile lui, pe ct ma ajuta fortele i ratiunea:Sa respect pe cel care m-a nvatat aceasta arta la fel ca pe propriii mei parinti, sa mpart cu el cele ce-mi apartin i sa am grija de el la nevoie; sa-i consider pe descendentii lui ca frati i sa-i nvat aceasta arta, daca ei o doresc, fara obligatii i fara a fi platit.

Bazele stiintei nursinguluiGrecia anticaSa transmit mai departe nvataturile acestei arte fiilor mei, fiilor maestrului meu i numai acelor discipoli care au jurat dupa obiceiul medicilor, i nimanui altuia. Att ct ma ajuta fortele i ratiunea, prescriptiunile mele sa fie facute numai spre folosul i buna stare a bolnavilor, sa-i feresc de orice dauna sau violenta. Nu voi prescrie niciodata o substanta cu efecte mortale, chiar daca mi se cere, i nici nu voi da vreun sfat n aceasta privinta. Tot aa nu voi da unei femei un remediu avortiv. Sacra i curata mi voi pastra arta i mi voi conduce viata. Nu voi opera piatra din baica, ci voi lasa aceasta operatie celor care fac aceasta meserie.

Bazele stiintei nursinguluiGrecia antican orice casa voi intra, o voi face numai spre folosul i bunastarea bolnavilor, ma voi tine departe de orice actiune daunatoare i de contacte intime cu femei sau barbati, cu oameni liberi sau sclavi. Orice voi vedea sau voi auzi n timpul unui tratament voi pastra n secret, pentru ca aici tacerea este o datorie. Daca voi respecta acest juramnt i nu l voi calca, viata i arta mea sa se bucure de renume i respect din partea tuturor oamenilor; daca l voi trada devenind sperjur, atunci contrariul."

Bazele stiintei nursinguluiRoma anticaRomanii au dezvoltat servicii comunitare de sanatate a caror organizare eficienta a contribuit la perpetuarea functionarii acestora, chiar dupa destramarea imperiului. In primul secol al eri noastre, o serie de invatati ai vremii reusesc sa cuprinda in operele lor sinteza cunostintelor acumulate in diverse domeniiCele mai remarcabile personalitati medicale romane sunt considerati Aulus Cornelius Celsus (60 ICh.-20 DCh) autorul lucrarii De arte medica, cel care a introdus in semiologia medicala celebrele caracteristici ale inflamatiei: rubor et tumor cum color et dolor si celebrul medic antic, Galenus (129-201), nascut in Pergam, cosnsiderat ultimul mare reprezentant al medicinei antice. Datorita disectiilor si vivisectiilor publice, este considerat primul mare experimentator al medicinei. In tratatul sau De simplicum medicamentorum, reuseste sa descrie si sa clasifice aproximativ 473 de remedii vegetale.

Bazele stiintei nursinguluiIslamIngrijirile medicale practicate de arabi aveau la baza mostenirea medicala hippocratica, adaptata la principiile islamice. Cea mai reprezentativa figura a medicinei arabe a fost Abu al Hussein ibn Abdallah ibn Sina (980-1037) mai cunoscut sub numele de Avicena. In tratatul sau Al Quanun (Canonul Stiintelor Medicale) reda cu rigurozitate matematica cunostintele medicale ale vremii: anatomia, fiziologia, diagnosticul, si tratamentul. A facut primele descrieri clinice ale diabetului zaharat (boala urinilor dulci si antraxul (focul persan), a reusit sa faca o diferentiere argumentata intre ulcer, gastrita si stenoza pilorica precum si intre meningism si meningita.

Bazele stiintei nursinguluiRenastereaO perioada in care arta de a igriji incepe sa se impuna ca o practica diferita fata de arta de a vindeca, in paralel cu progresul stiintei, tehnicii si daramarea barierelor mistico-religioase, la care au contribuit numerosi invatati.Andre Vesale (1514-1564) in cele 7 parti ale tratatului sau de anatomie, De Humani Corporis Fabrica (Alcatuirea corpului uman), expune o conceptie noua, bazata pe observatii directe, cercetare si gandire rationala.Miguel Seret (1509-1553) bazandu-se pe studii anatomice reale reuseste sa dea o descriere exacta a micii circulatii.Paracelasus (1493-1541), fiu al unui medic elvetian, este considerat un inovator al gandirii biomedicale. Folosind metoda experimentala a incercat sa fundamenteze urmatorul concept biomedical: procesele care se petrec in corpul uman sunt chimice, iar chimia este sortita sa joace un rol imens in medicina.

Bazele stiintei nursinguluiRenastereaGirolamo Francastoro (1483-1553) in lucrarea sa De contagione contagionis morbis et eorum curratione (Despre contagiune boli contagioase si tratamentul lor) descrie caile de transmitere a bolilor infectioase, realizand totodata o clasificare a lor. Sustinand ca infectia este produsa de particule mici invizibile poate fi considerat ca pionierul epidemiologiei. A fost primul care a diferentiat ciuma de tifosul exantematic.

Ambroise Pare (1509-1590) va introduce in tratamentul plagilor un antiseptic format din galbenus de ou, solutie alcoolizata si terebentina, acoperite de fese din bumbac. A imaginat tot felul de proteze mecanice pentru ranitii suferinzi de amputari.

William Harvey (1578-1657), cu studii de medicina la Cambridge si Padova, publica lucrarea Excitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus (Cercetarea anatomica asupra miscarii inimii si sangelui la animale). Socotita ca apogeu al descoperirilor Renasterii, descrierea circulatiei sanguine reprezinta o lovitura definitiva data medicinii dogamatice traditionale. El este cel care va pune bazele embriologiei prin dezvoltarea epigenezei: Omne vivum ex ovo (tot ceea ce este viu provine din ou

Bazele stiintei nursinguluiRenastereaWilliam Perry, care a emis ideea ca doar controland bolile transmisibile s-ar putea ameliora mortalitatea materno-infantila.Spitalele vremii devin locuri unde pe langa ingrijirea bolnavilor se studia si se invata arta medicala. Arta de a ingriji incepe sa se diferentieze fata de arta de a vindeca.

Saint Francisc De Sales (1567-1662) infiinteaza o asociatie voluntara a vizitatorilor prieteni, care mergeau la domiciliul persoanelor bolnave acordand ingriiri. Asociatia a reprezentat o forma timpurie de ingrijiri tip nursing la domiciliu.

Bazele stiintei nursinguluiRenastereaSaint Vincent de Paul (1581-1660) este considerat un alt precursor al dezvoltarii ingrijirilor de sanatate si al ajutorului social. In 1617 organizeaza la Paris Confreria caritatii, organizatie formata din tinere credincioase laice, ce se consacra ingrijirilor la domiciliu.

Camille de Lelis, militar de cariera, se converteste la catolicism si se dedica ingrijirii bolnavilor, in special a celor atinsi de ciuma. Dupa canonizare a fost ales ca patron al infirmierelor.Crearea centrelor de primire destinate bolnavilor si a celor saraci, va institutionaliza functia de ajutor social si de ingrijire, creand premisele aparitiei functiei de ingrijitor de sanatate.

Bazele stiintei nursingului