bazele contabilitati

5

www.bazelecontabilitatii.ro - The Future of Education is Online

NoYiuniăintroductive În contabilitate sunt doar 2ămariăecuaYii deăbaz<: 1.ăPrimaăecuaYie: unde: A = Activul unei firme (cuprinde toate elementele de Activ) P = Pasivul unei firme (cuprinde toate elementele de Pasiv)

Aceast<ăecuaţieăpoate fi întâlnit< sub 3 denumiri: - ecuaYiaădubleiăreprezent<ri - ecuaYiaăbilanYier< - ecuaYiaăpatrimonial<

În contabilitate, toate elementele de Activ şiăPasiv poart< denumirea de CONTURI . De aiciă şiădenumirea de CONTABILITATE : de la faptul c< în acest domeniu se lucreaz< cu conturi , adic< cu aceste elemente de Activ şiăPasiv.

Toate CONTURILE de ACTIV se împart în 3 mari categorii:

BANI (banii din casierie şiăbaniiădin contul bancar)

BUNURI (m<rfuri, maşini, utilaje, terenuri, etc.)

CREANXE (faţ< de clienYi etc.)

am de luat am de dat

creanY< ≠ăăăădatorie

Toate CONTURILE de PASIV sunt numai:

DATORII - ce pot fi îns< de 2 feluri: (Capitaluri proprii)

● DATORII interne – datorii ale firmeiăfaţ< de acYionari. Ex: Capitalul social, Profitul, Rezervele etc.

(Datorii) ● DATORII externe – datorii aleăfirmeiăfaţ< de terYi, adic< faţ< de oricare alte persoane fizice sau juridice din afara firmei. Ex: datorii faţ< de furnizori , datoriiăfaţ< de b<nci, datoriiăfaţ< de Stat etc.

→ă A = P

A = P

Toate conturile de PASIV → sunt doar niste DENUMIRI ale conturilor din ACTIV

6


DEFINIXII: TerYii reprezint< toate persoaneleăfiziceăşiăjuridice cu care o firm< intr< în contact.

Persoane fizice suntătoţiăoamenii uneiăţ<ri, ca simpli cet<ţeni. Tot persoane fizice sunt îns<ă şi firmele (societ<Yiă comerciale) deă anvergur<ă mic<,ă cumă ară fi:ăȊntreprinderileă Individualeă - II sau Persoanele Fizice Autorizate – PFA,ă aă c<roră contabilitateă seă ţineăsimplificat,ăcuăajutorulăcontabilit<ţiiă„înăpartid<ăsimpl<”.

Persoane juridice sunt toate firmele (societ<Yileăcomerciale), sub diversele lor forme: Societate peă acţiuniă (SA),ă Societateă cuă R<spundereă Limitat<ă (SRL),ă Societateă înă Numeă Colectivă (SNC)ă etc...ăăăăăăăăăăaăc<rorăcontabilitateăseăţineă„înăpartid<ădubl<”. 2. AădouaăecuaYie:

unde: D = Debit

C = Credit Aceast< ecuaţie este întâlnit< sub denumirea de: ecuaYiaădubleiăînregistr<ri . Ea va fi studiat< ulterior, laălecţia FORMULA CONTABIL ;. AtenYie! A nu se confunda cu ecuaYiaădubleiăreprezent<ri (A = P). Adic<, atunci când într-o problem< se spune c< „se cump<r<”, „se vinde” etc., înseamn< c< „eu cump<r”, „eu vând” etc., adic< „firma mea cump<r<”, „firma mea vinde” etc. Deci, devenim subiectivi în tot ceea ce gândim în contabilitate.

CONCLUZIE :

A = P

AVERE = DATORII (adic<ătotăceăareăoăfirm<ăcaăAVERE în Activ …ăseăvedeăînăPasiv ca o DATORIE a acelei firme faţ<ădeăacţionariăsauăterţi)

D = C

Totul în contabilitate seăgândeşte d.p.d.v. al FIRMEI noastre!

7


Aspecte privind CUMP;RAREA şiăVÂNZAREA de bunuri şiăservicii

CUMP;RAREAă fluxul 1 (doar iau marfa, f<r< s< pl<tesc) ) fluxul 1 (doar dau marfa, f<r< s< încasez) fluxul 2 (pl<tesc banii) fluxul 2 (încasez banii)

VÂNZAREA ▪ălaăCUMP;RARE avem:

fluxul 1: cump<rarea (iau marfa de la Furnizorul X , dar f<r< s< pl<tesc banii c<treăacesta) → Ex:ă„Se achiziYioneaz< / cump<r< …” fluxul 2: plata (pl<tesc banii c<tre Furnizorul X ) →ă Ex:ă„Se pl<teşte …”ă

▪ăla VÂNZARE avem:

fluxul 1: vânzarea (dau marfa c<tre Clientul Y , dar f<r< s< încasez banii de la acesta) →ăă Ex:ă„Se vinde …” fluxul 2: încasarea (încasez banii de la Clientul Y ) →ăă Ex:ă„Se încaseaz< …”

Furnizori ClienYi Firma

noastrǎ

8


Structura conturilor de ACTIV şiăPASIV I. Structura conturilor de ACTIV 1. Active imobilizate (sau denumite pe scurt imobiliz<ri ) a) Imobiliz<ri corporale b) Imobiliz<ri necorporale c) Imobiliz<ri financiare BANI 2. Active circulante (sauăîntâlniteăşiăsubădenumireaădeăactive curente) BUNURI a) Stocuri b)ăCreanţe CREANXE c)ăInvestiţiiăfinanciareăpeătermenăscurt d) Disponibilit<ţiăb<neşti 3. Conturi speciale de Activ II. Structura conturilor de PASIV

1. DATORII interne (înăc<rţi: Capitaluri proprii ) 2. DATORII externe (înăc<rţi: Datorii )

DATORII totale 3. Conturi speciale de Pasiv

ȊnălegislaYiaăromâneasc<ăînăvigoare, structura conturilor de Activ şiăPasiv seăclasific<ăastfel:

Conturi de Activ: - Active imobilizate;

- Active circulante; - Cheltuieli în avans.

Conturi de Pasiv: - Capitalăşiărezerve; - Provizioane; - Datorii; - Venituri în avans.

Structuraă prezentat<ă deă mineă maiă susă cuprindeă aceeaşiă clasificareaă caă şiă ceaă dină legislaYiaă

româneasc<,ăcuădiferenYaăîns<,ăc<ăesteăevidenYiat<ăaltfel,ăadic<ămultămaiălogicăşiămaiăclar,ăzicăeu!!!

DefiniYii: Activele imobilizate (imobiliz<rile) – sunt bunuri sau valori similare de valoare mare, (peste 1.800 lei) ce au intrat în patrimoniul firmei cu scopul de a fi p<strate pe termen lung (t.l.) - peste 1 an.

Activele circulante – sunt bunuri sau valori similare, care indiferent de valoare, au intrat în patrimoniulăfirmeiăcuăscopulădeăaăfiăp<strateăpe termen scurt (t.s.) - sub 1 an. Ele circul<,ăadic<ăintr< în firm< şiăiesădinăfirm<, foarte repede.

9


Structura detaliat< (cu exemple) a conturilor de ACTIV

(t.l.) 1. Active imobilizate (sau denumite pe scurt imobiliz<ri ) a) Imobiliz <ri corporale

- Construcţii, Terenuri, Mijloace de transport, Utilaje,ăInstalaţiiăetc.

b) Imobiliz <ri necorporale - Softuriăşiăprogrameăinformaticeăetc.;ă(intr<ăîn contul Alte imobiliz<ri necorporale)

- Concesiuni,ăbrevete,ălicenţe,ăm<rci comerciale →ăăăreprezint<ănişteăDREPTURI - Fond comercial (reprezint<ăvadul comercial, valoarea zonei) - Cheltuieli de constituire →ăăăinvestesc banii în Numele / în Actele firmei - Cheltuieli de dezvoltare →ăăăinvestesc banii într-o Invenţie

c) Imobiliz<ri financiare (investiţiiăfinanciareăpe termen lung) - Titluri de participare (acYiuniăşi obligaYiuni luate pe termen lung) - Împrumuturi acordate pe termen lung (reprezint< o creanY< pe termen lung)

- Garanţiiăşiăcauţiuniădepuseăpeătermenălungă(reprezint< alte creanYe pe termen lung)

(t.s.) 2. Active circulante (întâlniteăşiăsubădenumireaăde active curente) a) Stocuri - Materii prime →ăăle cump<r pentru a le consuma - Materiale consumabile - Produse (produse finite, semifabricate, produse reziduale) →ă le produc pentru a le vinde - M<rfuri şiăambalaje →ă leăcump<răpentruăa le vinde - Animale →ăăleăcump<răsauăleăobţinăpentru a le vinde b)ăCreanYe (exprim< faptul c< am de primit bani sau bunuri) - Clienţiă(deălaăeiăam de primit contravaloarea bunurilor sau serviciilor vândute lor) - Debitori (similar cu Clienţi) - Împrumuturi acordate pe termen scurt

- Efecte de primit →ăexprim< oăcreanţ< special< faţ< de clienYi, dar pe baza unei hârtii de valoare (numit< Efect comercial), spre exemplu cec sau bilet la ordin

- Furnizori-debitori →ăadic< Furnizori – de la care am de primit ceva; acest cont se foloseşteăcând acord avansuri de bani c<tre furnizori

c)ăInvestiYiiăfinanciareăpeătermenăscurt - Titluri de plasament (acYiuniăşi obligaYiuni, luate pe termen scurt)

d) Disponibilit<Yiăb<neşti (Banii firmei) - Casa (sau Casieria sau Numerarul – adic< banii cash din firm<) - Contul la banc< - Acreditiv ul (este tot un cont bancar, dar care se foloseşte doarăînăcomerţulăexterior,ă pentru plata unui furnizor extern) 3. Conturi speciale de Activ (Ch >V)

- Profit sau pierdere (pierdere) - Rezultatul reportat (pierdere) reprezint< oăcreanY< aăfirmeiăfaţ< de acYionari - toate conturile de CHELTUIELI (vezi SCHEM;)

- Repartizarea profitului (deşiăareăînădenumireăcuvântulăprofit - careăexprim<ăunăcontădeăPasiv, acesta este totuşiăun cont de Activ ,ădeoareceăreprezint<ăoăcreanY< a firmei faţ<ădeăacYionari)

10


Structura detaliat< (cu exemple) a conturilor de PASIV

1. Datorii interne – sunt datoriile firmeiăfaţ< de acYionari înăc<rţiănumite Capitaluri proprii

- Capitalul social (V>Ch) - Profit sau pierdere (profit ) - Rezultatul reportat (profit ) reprezint< o datorie aăfirmeiăfaţ< de acYionari (vezi SCHEM;) - Rezervele - Primele de capital (de emisiune, de fuziune, de aport)

2. Datorii externe – sunt datoriile firmeiăfaţ< de terYi înăc<rţiănumite Datorii

- Credite bancare pe termen lung/scurt - Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung/scurt - Împrumuturiădinăemisiuniădeăobligaţiuni - Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni deăobligaţiuni - Furnizori - Creditoriă→ăsuntăceiăcareămi-au dat ceva

- Salarii - Impozite,ătaxeăşiădiverseăalteădatoriiăfiscaleăşiăsociale

- Efecte de pl<tit →ăexprim< o datorie special< faţ< de furnizori , dar pe baza unei hârtii de valoare (numit<ăEfect comercial), spre exemplu cec sau bilet la ordin - ClienYi-creditori →ăadic< ClienYiă- care mi-au dat ceva; acestăcontăseăfoloseşteăcând primesc avansuri deăbaniădeălaăclienţi - Subvenţiiăpentruăinvestiţii →ăexprim<ăbani şiăbunuriăprimiteăcuătitluăgratuităde la Stat, precumăşi diverse donaţiiăprimite, ce sunt privite în contabilitate ca o datorie a fi rmeiăfaţ<ădeăStat sau donatori

3. Conturi speciale de Pasiv - toate conturile de VENITURI → reprezint< datorii aleăfirmeiăfaţ< de acYionari (vezi SCHEM;)

- Provizioanele (sunt ca un fel de provizii / rezerve, ce le constitui pentruănişteădatorii incerteă şiănesigure pe care presupun c< le voi avea în anul urm<tor, dar pe care le înregistrez deja ca datorii previzibile laăsfârşitulăanuluiăcurent); au rol fiscal ...

- Ajust<rile pentru deprecierea activelor - Amortiz<rile aferenteăimobiliz<rilorăcorporaleăşiănecorporale

DefiniYii: ClienYii – lor le vând bunuri ceăYinădeădomeniulădeăactivitateăalăfirmei →ădeălaăeiăamădeăprimităbaniiăpeăacesteăbunuriă→ădeciăexprim< o creanţ< →ăcontădeăActiv Debitorii – lor le vând bunuri ce nu Yinădeădomeniul de activitate al firmei →ăşiădeălaăeiăamădeăprimit astfel baniiăpentruăbunurileăvânduteăloră→ădeciăexprim< tot o creanţ< →ădeci tot cont de Activ

Debitori ≠ Creditori

de la ei lor am de primit ceva amăs<ăleădau ceva

(creanY< →ăA) (datorie →ăP)

11


Contul 121 Profit sau pierdere →ăneăarat< profitul sau pierderea firmei deălaăsfârşitulăunuiăan Contul 117 Rezultatul reportat →ă în acest cont seă reporteaz<ă (se trece), la începutul anului, profitul neutilizat deă laă sfârşitulă anuluiă precedentă (evidenţiată laă sfârşitulă anuluiă precedentă în contul 121 Profit sau pierdere) sau pierderea neacoperit< deălaăsfârşitul anului precedentă(evidenţiat<ălaăsfârşitulăanului precedent tot în contul 121 Profit sau pierdere). Astfel, acest cont 117 Rezultatul reportat, ne arat< profitul sau pierderea firmei, ce s-a acumulat din anii anteriori.

Iat<ăînăcontinuareăo SCHEM; deosebitădeăsimpl< şiăsugestiv<, prin care am explicat foarte clar natura conturilor: Profit, Pierdere, VenituriăşiăCheltuieli:

SCHEMA lui Budacia

exprim<ăDATORII aleăfirmeiăfaţ<ădeăacţionari →ădeci sunt conturi de PASIV Profit / Venituri →ăă nivelul 0 (zero) alăfirmeiăă(adic<ăfirma nu are nimic / „e pe zero”) Pierdere / Cheltuieli exprim< CREANXE aleăfirmeiăfaţ<ădeăacţionari →ădeci sunt conturi de ACTIV

12


Modele de probleme privind conturile de ACTIV şiăPASIV 1. S<ăseăîntocmeasc<ăBilanYulăpentru o societateăcomercial<ăcareăprezint<ăurm<toareaăsituaţieăăpatrimonial<: - Clienţi 3.000 lei - Furnizori 5.000 lei - Capital social 15.000 lei - Rezerve 1.500 lei - Terenuri 21.000 lei - Construcţiiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă30.000ălei - Împrumuturi acordate pe termen lung 15.000 lei - Rezerve din reevaluare 2.500 lei - Credite bancare pe termen lung 30.000 lei - Materii prime 1.000 lei - Împrumuturi din emisiuniădeăobligaţiuni 20.000 lei - Fond comercial 4.000 lei Rezolvare:

BILANX Conturi de ACTIV Conturi de PASIV

●ăClienţiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă3.000ăleiăă ●ăTerenuriăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă21.000 lei ●ăConstrucţiiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă30.000ălei ●ăÎmprumuturiăacordate 15.000 lei pe termen lung ●ăMateriiăprimeăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă1.000ălei ●ăFondăcomercialăăăăăăăăăăăăăăăăăă4.000ălei

●ăFurnizoriăăăăăăăăăăă 5.000 lei ●ăCapitalăsocialăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 15.000 lei ●ăRezerveăă 1.500 lei ●ăRezerveădinăreevaluareăăăăăăăăă 2.500 lei ●ăCredite bancare pe 30.000 lei termen lung ●ăÎmprumuturi din emisiuni 20.000 lei deăobligaţiuniăăăăăăăăăăăăăăăăă

Total ACTIV 74.000 lei Total PASIV 74.000 lei Deci: A = P Not<: Pentru credite sau împrumuturi,ădac<ănuăseăspecific<ădac<ăsuntăluate sau date, ele sunt întotdeauna luate →ădeciăexprim<ădatorii →ădeci sunt conturi de Pasiv

13


2. S<ăseăîntocmeasc<ăbilanYulăpentruăoăsocietateăcomercial<ăcareăprezint<ăurm<toareaăsituaţieăpatrimonial<: - Materiale de natura obiectelor de inventar 6.000 lei - Cheltuieli de constituire 9.000 lei - Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 4.000 lei - Provizioane 3.000 lei - Concesiuni,ăbrevete,ălicenţe, m<rciăcomercialeăăăăăăăăăăăăăă 15.000 lei - Asigur<riăsocialeă 8.000 lei - Personalăremuneraţiiădatorateă(sauăSalarii)ă 20.000 lei - Cheltuieli de dezvoltare 5.000 lei - Conturiălaăb<nciăînăleiă 10.000 lei - Credite bancare pe termen scurt 7.500 lei - Casa în lei (sau Casieria sau Numerarul) 500 lei - Profit sau pierdere (profit) 11.000 lei - Rezerve 2.000 lei - Rezultatul reportat (pierdere) 1.000 lei - Repartizarea profitului 3.000 lei - Acreditive în lei 6.000 lei Rezolvare:

BILANX Conturi de ACTIV Conturi de PASIV

●ăMaterialeădeănaturaăobiecteloră de inventar 6.000 lei ●ăCheltuieliădeăconstituireăăăăăăăăăăăăă9.000ălei ●ăConcesiuni,ăbrevete, licenţe, m<rciăcomercialeăăăăăăăăă 15.000 lei ●ăCheltuieliăde dezvoltare 5.000 lei ●ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăăăăăăăăăăăă 10.000 lei ●ăCasaăîn lei (sau Casieria sau Numerarul) 500 lei ●ăRezultatulăreportată(pierdere)ăăăă 1.000 lei ●ăRepartizareaăprofituluiăăăăăăăăăăăăăă 3.000 lei ●ăAcreditiveăîn lei 6.000 lei

●ăDobânziăaferenteăcreditelor bancare pe termen lung 4.000 lei ●ăProvizioaneăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă3.000ălei ●ăAsigur<riăsocialeăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă8.000ălei ●ăPersonalăremuneraţiiă datorate (sau Salarii) 20.000 lei ●ăCrediteăbancare pe termen scurt 7.500 lei ●ăProfităsauăpierdereă(profit)ăăăăăăăăăă 11.000 lei ●ăRezerve 2.000 lei

Total ACTIV 55.500 lei Total PASIV 55.500 lei

Deci: A = P

14


3. S<ă seă determineă valoareaă total<ă aă activelor imobilizate (imobiliz<rilor) la o întreprindere,ă careă prezint<ă urm<toareaă situaţieă deă maiă jos,ă argumentându-seă r<spunsulă cuăevidenţiereaăelementelorăşiăsumelorăaferente:

- Utilaje 25.000 lei - Conturiălaăb<nci în lei 30.000 lei - Casa în lei 2.000 lei - Terenuri 10.000 lei - Furnizori 95.000 lei - Clienţi 4.000 lei - Împrumuturi acordate pe termen lung 8.000 lei - Capital social 3.000 lei - M<rfuri 6.000 lei - Construcţii 14.000 lei - Alteăcreanţeăimobilizate 7.000 lei - Personal – salarii datorate 8.000 lei

Rezolvare: Dină totalulăconturilorădeăActivăşiăPasiv enumerate mai sus, doar o parte sunt Active imobilizateă(Imobiliz<ri).ăAcesteaătrebuiescăidentificateăşiăînsumate: Activele imobilizate sunt:

- Utilaje 25.000 lei - Terenuri 10.000 lei - Împrumuturi acordate pe termen lung 8.000 lei - Construcţii 14.000 lei - Alteăcreanţeăimobilizate 7.000 lei

Total Active imobilizate 64.000 lei

15


4. S<ăseăstabileasc<ăvaloareaătotal<ăaăconturilorăde Pasiv laăoăfirm<,ăpeăbazaădatelorădeămaiăjos, argumentându-seăr<spunsulăcuăevidenţiereaăelementelorăşiăsumelorăaferente: - Furnizori 5.000 lei - Debitoriădiverşi 1.500 lei - Credite bancare pe termen scurt 8.500 lei - TVAădeăplat< 3.500 lei - Cheltuieli de dezvoltare 6.000 lei - Efecteădeăpl<tit 2.500 lei - Fond comercial 4.500 lei - Personal – salarii datorate 6.500 lei - Efecte de primit 17.500 lei - Rezultatul reportat (profit) 5.500 lei - Rezultatulăexerciţiuluiă(pierdere) 4.500 lei - Capital social 2.000 lei - Casa în lei 2.500 lei - Rezerve 3.000 lei Rezolvare: Urm<toareleăconturiăsuntădeăPasiv: - Furnizori 5.000 lei - Credite bancare pe termen scurt 8.500 lei

- TVAădeăplat< 3.500 lei - Efecteădeăpl<tit 2.500 lei

- Personal – salarii datorate 6.500 lei - Rezultatul reportat (profit) 5.500 lei - Capital social 2.000 lei - Rezerve 3.000 lei

Atfel, valoareaătotal<ăaăconturilorădeăPasiv este de 36.500 lei.

16


5. S<ăseăprecizezeăr<spunsulăcorectăprivindăvaloareaătotal<ăa creanYelor la o întreprindere, ceă prezint<ă urm<toareaă situaţieă patrimonial<ă deămaiă josă şiă s<ă seă argumentezeă r<spunsulă cuăevidenţiereaăelementelorăşiăsumelorăaferente: - M<rfuri 1.500 lei - Furnizori - debitori 4.000 lei - Alte impozite, taxe şiăv<rs<minteăasimilate 2.500 lei

- Clienţi 2.000 lei - Fond comercial 2.500 lei - Debitoriădiverşi 3.500 lei - Împrumuturi din emisiuni deăobligaţiuni 4.500 lei - Împrumuturi acordate pe termen lung 6.500 lei - Capital social 20.000 lei - Clienţiă- creditori 3.000 lei - Conturiălaăb<nciăînălei 10.000 lei a) 15.000 lei; b) 15.500 lei; c) 16.000 lei; d) 16.500 lei Rezolvare:

Valoareaătotal<ăaăcreanYelor esteădat<ădeăurm<toareleăelemente / conturi: - Furnizori - debitori 4.000 lei - Clienţiă 2.000 lei - Debitoriădiverşi 3.500 lei - Împrumuturi acordate pe termen lung 6.500 lei R<spunsăcorect: c) 16.000 lei 6. S<ă seă determine valoareaă total<ă a imobiliz<riloră necorporale la o întreprindere care prezint<ă urm<toareaă situaţieă deă maiă jos,ă argumentându-seă r<spunsulă cuă evidenţiereaăelementelorăşiăsumelorăaferente:ă

- Instalaţiiătehnice 15.000 lei - Cheltuieli de constituire 10.000 lei - Conturiălaăb<nciăînălei 13.000 lei

- Fond comercial 12.000 lei - Obligaţiuni 14.000 lei - M<rfuri 18.000 lei - Dobândaăaferent<ăîmprumuturi acordate pe termen lung 17.000 lei - Concesiuni, brevete, licenţe,ăm<rciăcomerciale 11.000 lei - Produse finite 10.000 lei - Capital social Rezolvare: Urm<toareleăelementeăsuntăimobiliz<riănecorporale:

- Cheltuieli de constituire 10.000 lei - Fond comercial 12.000 lei - Concesiuni, brevete, licenţe,ăm<rciăcomerciale 11.000 lei

Astfel,ăvaloareaătotal< a imobiliz<rilorănecorporale este de 33.000 lei.

17


Cele 4 tipuri de modific<ri bilanYiere

Ecuaţiaădeăbaz< a contabilit<ţiiăeste:

AăţăPăăăăăăăăăăecuaYiaăbilanYier<

Ecuaţiaă bilanţier< exprim< faptul c<, oricând dac< facem bilanYul unei firme, trebuie s< avem egalitatea A = P. Deci, oricâteăoperaYiiăeconomice ar avea loc într-o firm<, în urma fiec<reia dintre ele trebuie s< r<mân< egalitatea A = P.

Astfel,ătoateăoperaţiile economice care au loc într-o firm<, pot produce în urma lor doar 4 tipuri de modific<riăbilanYiere, ce nu vor afecta îns<ăegalitatea A = P dinăbilanţ:

Cele 4 tipuri de modific<ri bilanYiere

1) A + x = P + x modific<ri de volum 2) A - x = P - x 3) A + x - x = P modific<ri de structur< 4) A = P + x - x

x = suma de bani ce apare într-o operaţieăeconomic<

Concluzie: În urma oric<rei modific<ri din cele 4 posibile, de mai sus, se va p<stra egalitatea A = P.

●ăPrimeleădou< se numesc modific<ri de volum, deoarece în urma lor seăschimb<ăvaloarea/ volumul egalit<ţiiăiniţialeăA = P.

●ă Ultimele dou< se numesc modific<ri de structur<, deoarece auă avută locă modific<riă doar în structura Activul ui sau doar în structura Pasivului, f<r< a se schimba îns<ăvaloarea egalit<ţiiăiniţialeăA = P.

PAŞII de urmat - pentru stabilirea modific<rii bilanYiere ceăseăproduceăînăurmaăuneiăoperaţiiăeconomice: 1. Identificarea conturilor ceăintervinăînătranzacţia economic<

2. Stabilirea naturii conturilor (dac< sunt de Activ sau Pasiv)

3. Stabilirea creşteriiă(+)ăsauădescreşteriiă(-) conturilor

Not<: În orice operaYieăeconomic< trebuiesc identificate celăpuYină2ăconturi !!! Obs: Dac< înătextulăenunţuluiănu apare îns<ădecât un cont, cel de-al doilea cont, care obligatoriu trebuie s< existe, este astfel un cont ascuns / subînYeles, ce trebuie dedus în mod logic.

18


AplicaYii: (fl.1 →ăC) Ex.1: SeăachiziYioneaz< un utilaj de la furnizori în sum< de 20.000 lei. Utilaje A (+) Modificareăbilanţier< de volum: A + x = P + x, Furnizori P (+) (datorie extern<) unde x = 20.000 lei Creşteă(+) datoria firmei mele faţ<ădeăfurnizori Not<: ●ăLa toate conturile de datorii externe m< întreb:ă„Ce face datoria firmei mele faţ< de … ? În cazulă deă faţ< m< întreb:ă „Ce face datoria firmei mele faţ< de …ă furnizori ?”ăR<spuns: Fiindc< suntem la fluxul 1 deălaăCUMP;RARE,ăcând doar iau marfa, dar f<r< s< pl<tesc banii, în felul acesta creşteă(+) datoria firmei mele faţ< de furnizori . Astfel pot s<-mi dau seama dac< aceste conturi cresc (+) sau scad (-). (Vezi: Ex. 1, 3ăşiă5) ●ăLa toate conturile de creanYe m< întreb:ă„Ce face creanţa firmei mele faţ< deă…ă. Astfel pot s<-mi dau seama dac< aceste conturi cresc (+) sau scad (-). (Vezi: Ex. 6) Ex.2: Se ridic< din contul de la banc< sumaădeă5.000ăleiăşiăseădepuneăînăcasierie. Contul la banc< A (–) Modificareăbilanţier< de structur<: A + x – x = P, Casa (Casieria) A (+) unde x = 5.000 lei (fl.2 →ăC) Ex.3: Se face plata c<tre furnizorul deălaăprimaăoperaYie,ăplat< în sum< de 20.000 lei, din contul de la banc<. Scade (-) datoria firmei mele faţ<ădeăfurnizori (datorie extern<) Furnizori P (–) Modificareăbilanţier< de volum: A – x = P – x, Contul la banc< A (–)

unde x = 20.000 lei Ex.4: Se hot<r<şteămajorareaăcapitaluluiăsocialădinărezerve,ăcuăsumaădeă7.000ălei.

Capital social P (+) Modificareăbilanţier< de structur<: A = P + x – x, Rezerve P (–) unde x = 7.000 lei

19


Ex.5: Laăsfârşitulăluniiăseăfaceăplataăsalariilorădinăcasierie,ăînăsum< de 10.000 lei. Scade (-) datoria firmei mele faţ<ădeăsalariaYi (datorie extern<) Salarii P (–) Modificareăbilanţier< de volum: A – x = P – x, Casa A (–)

unde x = 10.000 lei (fl.2 →ăV) Ex.6: Se încaseaz< de la un client prin contul de la banc< suma de 3.000 lei. Scade (-) creanţa firmei mele faţ<ădeăclienYi (creanţ<)ăă ClienYi A (–) Modificareăbilanţier< de structur<: A + x – x = P, Contul la banc< A (+) unde x = 3.000 lei

20


Contul toate elementele patrimoniale de Activ şiăPasiv reprezint< de fapt CONTURI . toate conturile sunt precedate de nişteăcoduri numerice, formate din 3 sau 4 cifre: Ex:ă•ă401ăăăFurnizoriăă •ă411ăăăClienţi •ă5121ăConturiălaăb<nci în lei etc. orice cont, fie c< e de Activ fie c< e de Pasiv, se prezint< subăformaăunuiă„teu”,ăadic< arat< schematic sub forma litereiă„T”, având în stânga Debitul (D) iar în dreapta Creditul (C) . Între DebităşiăCredit se afl< denumirea contului.

(A) (P) D Casa în lei C D Furnizori C

toate conturile încep cu liter< mare, adic< se scriu cu majuscul< (Furnizori, Clienţi,ăM<rfuri etc.) funcYiaădeăbaz< a tuturor conturilor este aceea de aăevidenYiaăpe DebităşiăpeăCredit sumele ce intervin într-oăoperaţieăeconomic< a debita un cont cu o anumit< sum<, înseamn< a înregistra acea sum< în Debitul acelui cont. Toate sumele înregistrate în Debit se numesc sume debitoare. a credita un cont cu o anumit< sum< înseamn< a înregistra acea sum< în Creditul acelui cont. Toate sumele înregistrate în Credit se numesc sume creditoare. soldul unui cont reprezint< restul r<mas în acel cont, laăsfârşitulăuneiăperioadeă(zile,ălun<, an etc.)

Soldul poate fi de 2 feluri: •ăsoldul final (SF) – reprezint< restul final r<mas într-unăcontălaăsfârşitulăanului

•ăsoldulăiniYial (SI) – reprezint< exactăsoldulăfinală(restulăfinal)ădeălaăsfârşitulăanuluiă precedent, preluat la începutul anului curent ca restăiniYial RegulileădeăfuncYionare ale conturilor de ACTIV

(+) D Cont de ACTIV C (–)

+

–

RegulileădeăfuncYionare ale conturilor de PASIV (–) D Cont de PASIV C (+)

–

+

21


Elementele componente ale conturilor de ACTIV :

▪ăauăînăstângaăteuluiăDebit (D) iar în dreapta teului Credit (C)

▪ăîntreăD şiăC se afl< denumirea contului

▪ăSID (Soldul IniYialăDebitor) reprezint< soldul final (restul final) deălaăsfârşitulăanuluiăprecedent

▪ăRD (Rulajul Debitor) reprezint< intr <rile din timpul unui an, f<r< a se lua în considerare şi Soldul Iniţial Debitor (SID)

▪ăRC (Rulajul Creditor) reprezint< ieşirile din timpul unui an ▪ăTSD (Total Sume Debitoare) = SID + RD reprezint<ătotalulăintr<rilor din timpul unui an,

cu tot cu Soldul IniţialăDebitoră(SID)

▪ăTSC (Total Sume Creditoare) = 0 + RC, adic< coincide cu RC reprezint<ătotalulăieşirilor din timpul unui an

▪ăSFD (Soldul Final Debitor) = TSD – TSC, adic<ătotalăintr<riă– totalăieşiri reprezint< restul final r<mas în cont la sfârşitul anului

(A)

(+) D Casa în lei C (–)

RD: 4.500

SID: 1.000 – RC: 4.000

(1) 4.000 (4) 200 (5) 300

2.500 (2) 1.500 (3)

TSD: 5.500 TSC: 4.000 SFD: 1.500

Pentru EXAMEN îns<,ăseăfoloseşteăvarianta prin care atât Rulajului Debitor (RD )ăcâtăşiă

Rulajului Creditor (RC) suntăevidenţiateăşiăeleăpeăunărând,ălaăfelăca TSD şiăTSC, astfel:

(A) (+) D Casa în lei C (–)

SID: 1.000 –

(1) 4.000 (4) 200 (5) 300

2.500 (2) 1.500 (3)

RD: 4.500 RC: 4.000 TSD: 5.500 TSC: 4.000 SFD: 1.500

22


Elementele componente ale conturilor de PASIV:

▪ăauăînăstângaăteuluiăDebit (D) iar în dreapta teului Credit (C)

▪ăîntreăD şiăC se afl< denumirea contului

▪ăSIC (Soldul IniYialăCreditor) reprezint< soldul final (restul final) deălaăsfârşitulăanuluiăprecedent

▪ăRC (Rulajul Creditor) reprezint< intr <rile din timpul unui an, f<r< a se lua în considerare şi Soldul Iniţial Creditor (SIC)

▪ăRD (Rulajul Debitor) reprezint< ieşirile din timpul unui an

▪ăTSC (Total Sume Creditoare) = SIC + RC reprezint<ătotalulăintr<rilor din timpul unui an, cu tot cu Soldul IniţialăCreditor (SIC)

▪ăTSD (Total Sume Debitoare) = 0 + RD, adic< coincide cu RD reprezint<ătotalulăieşirilor din timpul unui an

▪ăSFC (Soldul Final Creditor) = TSC – TSD, adic<ătotalăintr<riă– totalăieşiri reprezint< restul final r<masăînăcontălaăsfârşitulăanului

(P) (–) D Rezerve C (+)

RD: 4.000

– SIC: 10.000 RC: 6.000

(1) 2.500 (4) 1.500

5.000 (2) 1.000 (3)

TSD: 4.000 TSC: 16.000 SFC: 12.000

Pentru EXAMEN îns<,ăseăfoloseşteăvarianta prin care atât Rulajului Debitor (RD )ăcâtăşiăRulajului Creditor (RC) suntăevidenţiateăşiăeleăpeăunărând,ălaăfelăcaăTSD şiăTSC, astfel:

(P)

(–) D Rezerve C (+)

– SIC: 10.000

(1) 2.500 (4) 1.500

5.000 (2) 1.000 (3)

RD: 4.000 RC: 6.000 TSD: 4.000 TSC: 16.000 SFC: 12.000

23


AplicaYii:

Ex.1 S< se determine RD, RC, TSD, TSC şiă SF (soldul final) pentru contul 5121 Conturi la b<nci în lei, în urm<toareaăsituaţie:ă

(1) la 1.01.2009 contul 5121 Conturiălaăb<nciăînălei prezint< un soldăiniYial de 30.000 lei;

(2) pe 15.01.2009 se încaseaz< de la un client prin contul de la banc< suma de 20.000 lei; (3) pe 25.02.2009 se face o plat< c<tre un furnizor, prin virament bancar, în sum< de 15.000 lei; (4) pe 4.04.2009 prin vânzarea unui utilaj se încaseaz< deălaădebitoriădiverşiă suma de 50.000 lei; (5) pe 9.08.2009 se face plata c<tre un creditor în sum< de 25.000 lei; (6) pe 20.12.2009 seăachiziţioneaz<, pentru decorarea firmei de s<rb<tori, un brad în valoare de 5.000 lei, ce se pl<teşte prin virament bancar.

(A) (+) D 5121 Conturi la b<nci în lei C (–)

(1) SID: 30.000 –

(2) 20.000 (4) 50.000

15.000 (3) 25.000 (5) 5.000 (6)

RD: 70.000 RC: 45.000 TSD: 100.000 TSC: 45.000 SFD: 55.000

ExplicaYii: RD = 20.000 + 50.000 = 70.000 RC = 15.000 + 25.000 + 5.000 = 45.000 TSD = SID + RD = 30.000 + 70.000 = 100.000 TSC = 0 + RC = 45.000 SFD = TSD – TSC = 100.000 – 45.000 = 55.000

Obs: Aceste Explicaţii de mai sus nu se cer la examen, dar le-amăar<tatădoarăpentruăcei care efectiv nuămaiăştiuăcum s-au calculat RD, RC, TSD, TSC şi SFD în teul contului 5121 Conturi la b<nci în lei de mai sus.

24


Ex.2 S< se determine RD, RC, TSD, TSC şi SF (soldul final) pentru contul 401 Furnizori, în urm<toarea situaţie:ă

(1) la 01.01.2009 contul 401 Furnizori prezint< un soldăiniYial de 10.000 lei; (fl.1 →ăC) (2) pe 20.01.2009 seăachiziYioneaz< materii prime de la furnizori, în sum< de 20.000 lei; (fl.2 →ăC)ă (3) pe 10.02.2009 se pl<tesc 7.000ăleiădinăvaloareaămateriilorăprimeăachiziţionateă de la furnizori; (4) pe 19.03.2009 se pl<teşte diferenţaădeă13.000ăleiădinădatoriaăfaţ< de furnizorii de materii prime; (5) pe 28.08.2009 seăachiziYioneaz< de la furnizori alte materii prime, în valoare de 35.000 lei; (6) pe 03.09.2009 se pl<tesc 18.000 lei din valoarea materiilor prime nou achiziţionate (7) pe 17.12.2009 se mai pl<tesc 2.000 lei din valoarea materiilor prime nou achiziţionate.

(P) (–) D 401 Furnizori C (+)

– SIC: 10.000 (1)

(3) 7.000 (4) 13.000 (6) 18.000 (7) 2.000

20.000 (2) 35.000 (5)

RD: 40.000 RC: 55.000 TSD: 40.000 TSC: 65.000 SFC: 25.000

ExplicaYii:

RC = 20.000 + 35.000 = 55.000 RD = 7.000 + 13.000 + 18.000 + 2.000 = 40.000

TSC = SIC + RC = 10.000 + 55.000 = 65.000 TSD = 0 + RD = 40.000 SFC = TSC – TSD = 65.000 – 40.000 = 25.000

Obs: Aceste Explicaţii de mai sus nu se cer la examen, dar le-amăar<tatădoarăpentruăceiăcareăefectivănuămaiăştiuăcumăs-au calculat RD, RC, TSD, TSC şi SFD în teul contului 401 Furnizori de mai sus.

25


Formula contabil< Orice operaYie economic< (ex: cump<rare, vânzare, plat<, împrumut etc.) se înregistreaz< în contabilitate codificat, cu ajutorul unei formule contabile.

Elementele care alc<tuiesc o formul< contabil< sunt urm<toarele: - Conturile ceăaparăînăoperaţiaăeconomic< c<reia vrem s<-i întocmim formula contabil<; - semnulă„ţ”; - Debitul (D) şiăCreditul (C) , ce se g<sesc în stânga şiărespectivăîn dreapta faţ<ăde semnul

„ţ” - suma (sumele) aferent<(e) conturilor; - semnulă „%” (careă seă citeşteă „URM;TOARELE”ă şiă seă foloseşte doar atunci când în

formula contabil< avem mai mult de 2 conturi);ă„urm<toarele”ăreprezint< prescurtarea de laă„urm<toarele conturi se debiteaz<”ăsauă„urm<toarele conturi se crediteaz<”.ă

PAŞII de urmat - pentru întocmirea oric<rei formule contabile: Obs.: Primii 3 PAŞI sunt exact PAŞII de la stabilirea modific<rii bilanYiere

1) identificarea conturilor ceăintervinăînătranzacţiaăeconomic< 2) stabilirea naturii conturilor (dac< sunt de Activ sau Pasiv) 3) stabilireaăcreşteriiă(+)ăsauădescreşteriiă(-) conturilor şiă 4) aplicareaăăregulilorădeăfuncYionareăaleăconturiloră Întocmirea formulei contabile, ce se realizeaz< astfel:

●ăseăpuneămaiăîntâiăsemnulă„=”ălaămijloculăpaginii; ●ă seă ştieă c< întotdeaunaă înă stângaădeă „=”ăesteăDebitulă (D)ă iară înădreaptaădeă „=”ă esteă

Creditul (C), punându-seăastfelăliteraăDăînăstângaădeă„=”ăşiăliteraăCăînădreaptaădeă„=”,ădar peărândulăimediatădeădeasupraărânduluiăcuăsemnulă„=”;ă

●ăconformăregulilorădeăfuncţionare ale conturilor stabilite la pasul 4),ăseăaşaz< conturile sub Debită (D)ă şiă respectivăsub Credit (C) peă rândă cuă semnulă „=”, iar apoi se trec sumele corespunz<toareăîn dreptul conturilor, în partea dreapt< a formulei (este vorba de sumele ce apar în operaţiileăeconomice).

Not<: În orice operaYieăeconomic< trebuiesc identificate celăpuYină2ăconturi !!!

Formulele contabile pot fi de 2 feluri:

a) simple - în aceste formule se reg<sesc doar 2 conturi

b) compuse - în aceste formule se reg<sesc celăpuYină3ăconturi

26


Orice formul < contabil< se bazeaz< pe ecuaYiaădubleiăînregistr<ri : sau pe scurt:

EcuaYiaădubleiăînregistr<ri (D = C) se refer< la faptul c<: •ă înă oriceă formul < contabil< simpl<: un cont se debiteaz< (D) iar cel<lalt cont se crediteaz< (C),ăcuăaceeaşiăsum<; •ăînăoriceăformul < contabil< compus<: ori un cont se debiteaz< (D) iar restul conturilor se crediteaz< (C)ă cuă aceeaşiă sum<, ori un cont se crediteaz< (C) iar restul conturilor se debiteaz< (D),ăcuăaceeaşiăsum<.

AplicaYii:

1. Se decide majorarea capitalului social din rezerve, cu suma de 20.000 lei.

Capital social P (+) →ăC Rezerve P (–) →ăD D C Formula contabil< simpl< (FCS): Rezerve = Capital social 20.000 lei →ă Modificareaăbilanţier< (MB ): A = P + x – x, unde x = 20.000 lei

(fl.1 →ăC)

2. SeăachiziYioneaz< m<rfuri de la furnizori, în valoare de 50.000 lei. M<rfuri A (+) →ăD Furnizori P (+) →ăC D C FCS: M<rfuri = Furnizori 50.000 lei → MB: A + x = P + x, unde x = 50.000 lei Obs.:ăDinăoriceăformul<ăcontabil<ăsimpl<ăsauăcompus<ăvaărezultaăecuaYiaădubleiăînregistr<ri D = C.

Debit = Credit D = C

D = C

D = C

27


(fl.2 →ăC) 3. Se pl<teşte datoriaăfaY< de furnizorii de la Ex. 2, datorie în sum< de 50.000 lei. Furnizori P (–) → D Conturiălaăb<nciăînăleiăăăă A (–) → C Obs: Contul Conturiălaăb<nciăînălei este un cont ascuns /ăsubînYeles, ce s-a dedus în mod logic. Dac< aveam bani şi în casieria firmei, în loc de contul Conturiălaăb<nciăînălei, puteam la fel de bineăs<ăpl<timăfurnizorulăşiădinăcash, folosind contul Casa în lei. D C FCS: Furnizori = Conturiălaăb<nciăînălei 50.000 lei MB : A - x = P - x, unde x = 50.000 lei (fl.2 →ăV) 4. Se încaseaz< deălaăclienYiăînănumerară(cash),ăsumaădeă2.500ălei. Clienţiăăăăăăăăă A (–) → C Casa în lei A (+) → D

D C FCS: Casa în lei ţăăăăăăClienYiăăăăăăă2.500ălei MB : A + x - x = P, unde x = 2.500 lei

5. Se pl<teşteăc<tre un creditor o datorie în valoare de 5.500 lei astfel: 4.500 lei din banc< şiă1.000ăleiăînănumerar.ăăă

Scade (-) datoria firmeiămeleăfaţ<ădeăcreditori (datorie extern<) Creditori diverşi P (–) → D

Conturiălaăb<nciăînălei A (–) → C Formula contabil< compus< (FCC): Casa în lei A (–) → C D C Creditori diverşi = % 5.500 lei Conturiălaăb<nciăînălei 4.500 lei → Casa în lei 1.000 lei

Obs: La toate formulele contabile compuse, suma total< dină dreptulă semnuluiă „%”ăăăăăăăă

se subliniaz<. MB : A – x = P – x, unde x = 5.500 lei

D = C

28


(fl.2 →ăV) 6. Se încaseaz< de la debitori suma de 6.000 lei astfel: 1.200 lei cash, iar restul de 4.800 lei prin contul de la banc<.

Scade (-) creanţa firmeiămeleăfaţ<ădeădebitori (creanţ<)ăă Debitori diverşi A (–) →ăC

Conturiălaăb<nciăînălei A (+) →ăD Casa în lei A (+) → D D C FCC: % = Debitori diverşi 6.000 lei Conturiălaăb<nciăînălei 4.800 lei → Casa în lei 1.200 lei MB : A + x – x = P, unde x = 6.000 lei Not<: Dup< înregistrarea oric<rei formule contabile, sumele din formula contabil< se trec ulterior în teuri le conturilor ce apar formulaăcontabil<, astfel:

(A) (A)

Conturiălaăb<nci (A) Debitori (+) D în lei C (–) (+) D Casa în lei C (–) (+) D diverşiăăăăC (–) 4.800 (6) 1.200 (6) 6.000 (6) 7. Se contracteaz< (se ia) un credit bancar pe termen lung în sum< de 50.000 lei. Creşteă(+) datoria firmeiămeleăfaţ<ădeăbanc<,ăprivindăcreditulăluatădeălaăbanc< (datorie extern<) Credite bancare pe termen lung Pă(+)ă→ C

Conturiălaăb<nciăînălei A (+) → D D C FCS: Conturiălaăb<nciăînălei = Credite bancare pe termen lung 50.000 lei MB : A + x = P + x, unde x = 50.000 lei

D = C

29


8. Se înregistreaz< rambursarea unei rate dintr-un creditul bancare pe termen lung, în sum< de 2.000 lei. Scade (-) datoria firmeiămeleăfaţ<ădeăbanc<,ăprivindăcreditulăluatădeălaăbanc< (datorie extern<) Credite bancare pe termen lung P (–)ă→ D

Conturiălaăb<nciăînălei A (–) → C D C FCS: Credite bancare pe termen lung = Conturiălaăb<nciăînălei 2.000 lei MB : A - x = P - x, unde x = 2.000 lei 9. Se încorporeaz< prime de capital, în sum< de 8.000 lei, în capitalul social ¹/ şiăseăaduce un aport în natur< la capitalul social, aport reprezentat de un utilaj în valoare de 25.000 lei ²/. Obs: Din textul problemei, se observ< c< avemăînăacelaşiătext 2ăoperaYii economice, ce trebuiesc înregistrate separat:

9.1. Încorporarea primelor de capital în capitalul social şi 9.2. Aducerea utilajului ca aport la capitalul social

9.1. Încorporarea primelor de capital în capitalul social Prime de capital P (–) → D Capital social Pă(+)ă→ C D C FCS: Prime de capital = Capital social 8.000 lei MB : A = P + x - x, unde x = 8.000 lei 9.2. Aducerea aportului la capitalul social Utilajul A (+) → D Capital social Pă(+)ă→ C D C FCS: Utilajul = Capital social 25.000 lei MB : A + x = P + x, unde x = 25.000 lei

30


10. Se efectueaz< plata impozitului pe profit, în sum< de 10.000 lei, astfel: 1.000 lei cash, iar restul prin virament bancar. Scade (-) datoria firmeiămeleăfaţ<ădeăSat,ăprivindăimpozitul pe profit datorat (datorie extern<) Impozitul pe profit P (–)ă→ D

Casa în lei A (–)ă→ C Conturiălaăb<nciăînăleiăăăăăăA (–)ă→ C D C FCS: Impozitul pe profit = % 10.000 lei Casa în lei 1.000 lei

Conturiălaăb<nciăînăleiăăăăăă 9.000 lei MB : A - x = P - x, unde x = 10.000 lei

31


PROBLEM;ăCOMPLEX;ă– recapitulativ<ă– 1 Societatea comercial< INGENIOSU’ă SRL prezint< laă sfârşitulă anuluiă 2009 în

componenţaăsa,ăurm<toarele elemente patrimoniale: ●ăFurnizori 21.000 lei ●ăMijloaceădeătransport 40.000 lei ●ăConturiălaăb<nci în lei 30.000 lei ●ăCapitalăsocial 50.000 lei ●ăClienţi 3.000 lei ●ăCasaăîn lei 2.000 lei ●ăRezerve 4.000 lei

În timpul anului urm<tor 2010, societatea desf<şoar< urm<toareleăoperaţiiăeconomice: 1. SeăachiziYioneaz< m<rfuri de la furnizori în valoare de 18.000 lei, din care se pl<tesc doar 6.000 lei. 2. Se aduce ca aport la capitalul social, de c<treăunăacţionar,ăsumaădeă10.000ălei. 3. Se constituie un acreditiv în lei, în valoare de 12.000 lei.

Se cere: a) S< se întocmeasc< bilanYulăfinal al societ<ţii,ăpentru anul 2009. (Sau se putea cere bilanYulăiniYial al societ<ţii,ăpentru anul 2010. Esteăexactăacelaşiălucruă!!!) b) S< se efectueze analiza contabil< aăoperaţiilorăenunţate,ăprezentându-se formula contabil< şi modificareaăbilanYier<,ăpentruăfiecareăoperaţieăînăparte. c) S< se prezinteăsituaţiaăconturilor pe anul 2010 (adic< se cer teurile conturilor ) d) S< se întocmeasc< bilanYulăfinal , de la sfârşitulăanului 2010. Rezolvare: a) ÎntocmireaăbilanYuluiăfinal de la sfârşitulăanului 2009:

BILANXă - încheiatălaăsfârşitulăanuluiă2009 -

ACTIV PASIV ●ăMijloaceădeătransport 40.000 lei ●ăConturiălaăb<nci în lei 30.000 lei ●ăClienţi 3.000 lei ●ăCasaăînăleiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 2.000 lei

●ăFurnizori 21.000 lei ●ăCapitalăsocial 50.000 lei ●ăRezerve 4.000 lei

Total ACTIV: 75.000 lei Total PASIV: 75.000 lei A = P ,ădeciăBilanţulăaăfostăîntocmităcorect.

32


b) Analizaăcontabil<ăaăoperaYiilorăeconomice ce au avut loc în anul 2010 1.1 SeăachiziYioneaz< m<rfuri de la furnizori, în valoare de 18.000 lei M<rfuri A (+) →ăD Furnizori P (+) →ăC D C FCS: M<rfuri = Furnizori 18.000 lei MB : A + x = P + x, unde x = 18.000 lei

1.2. Se pl<teşteăoăparteădinădatoriaăfaY< de furnizori, în valoare de 6.000 lei, astfel: 5.000ădinăbanc<ăşiă1.000ăleiăcash Obs.: Puteamă s<ă pl<timă numaiă dină banc< sau numai din cas<,ă dară amă alesă s<ă pl<tim şiădinăbanc<ăşiădinăcas<ăînăacelaşiătimp,ăpentruăaălucraăşiăcuăoăformul<ăcontabil<ăcompus<. Furnizori P (–) → D Conturiălaăb<nciăînălei A (–) → C Casa în lei A (–) → C D C FCC: Furnizori = % 6.000 lei Conturiălaăb<nciăînălei 5.000 lei Casa în lei 1.000 lei

MB : A – x = P – x, unde x = 6.000 lei

2. Aducerea aportului la capitalul social, înăsum<ădeă10.000ălei Casa în lei A (+) → D Capital social Pă(+)ă→ C D C FCS: Casa în lei = Capital social 10.000 lei MB : A + x = P + x, unde x = 10.000 lei

3. Constituirea unui acreditiv în valoare de 12.000 lei Conturiălaăb<nciăînălei A (–) → C Acreditive în lei A (+) → D D C FCS: Acreditive în lei = Conturiălaăb<nciăînălei 12.000 lei MB : A + x - x = P, unde x = 12.000 lei

33


c) Prezentarea teurilor conturilor din anul 2010

(P) (A) (–) D Furnizori C (+) (+) D Mijloace de transport C (–)

– SIC: 21.000 SID: 40.000 – (1.2) 6.000

18.000 (1.1) – –

RD: 6.000 RC: 18.000 RD: 0 RC: 0 TSD: 6.000 TSC: 39.000 TSD: 40.000 TSC: 0

SFC: 33.000 SFD: 40.000

(A) (P) (+) D Conturiălaăb<nciăînălei C (–) (–) D Capital social C (+)

SID: 30.000 – – SIC: 50.000 5.000 (1.2)

12.000 (3) 10.000 (2)

RD: 0 RC: 17.000 RD: 0 RC: 10.000 TSD: 30.000 TSC: 17.000 TSD: 0 TSC: 60.000 SFD: 13.000 SFC: 60.000

(A) (A) (+) D ClienYi C (–) (+) D Casa în lei C (–)

SID: 3.000 SID: 2.000 – – –

(2) 10.000 1.000 (1.2)

RD: 0 RC: 0 RD: 10.000 RC: 1.000 TSD: 3.000 TSC: 0 TSD: 12.000 TSC: 1.000 SFD: 3.000 SFD: 11.000

(P) (–) D Rezerve C (+)

– SIC: 4.000

– – RD: 0 RC: 0 TSD: 0 TSC: 4.000

SFC: 4.000

Conturiănouăap<ruteăînăcursulăluniiăianuarieă2010:

(A) (A) (+) D M<rfuri C (–) (+) D Acreditive în lei C (–)

SID: 0 – SID: 0 – (1.1) 18.000 (3) 12.000 RD: 18.000 RC: 0 RD: 12.000 RC: 0 TSD: 18.000 TSC: 0 TSD: 12.000 TSC: 0 SFD: 18.000 SFD: 12.000

34


d) Întocmirea BilanYuluiăfinal deălaăsfârşitulăanuluiă2010: Obs.: BilanYulăfinal seăîntocmeşteădin soldurile finale ale conturilor din anul respectiv BILANXă - încheiatălaăsfârşitulăanuluiă2010ă- ACTIV PASIV ●ăMijloaceădeătransport 40.000 lei ●ăConturi la b <nci în lei 13.000 lei ●ăClienYi 3.000 lei ●ăCasa în lei 11.000 lei ●ăM<rfuri 18.000 lei ●ăAcreditive în lei 12.000 lei

●ăFurnizori 33.000 lei ●ăCapitalăsocial 60.000 lei ●ăRezerve 4.000 lei

Total ACTIV: 97.000 lei Total PASIV: 97.000 lei A = P ,ădeciăBilanţulăfinal a fost întocmit corect.

35


PROBLEM;ăCOMPLEX;ă– recapitulativ<ă– 2 Societatea comercial< INGENIOSU ’ăSRL prezint< la sfârşitulăanuluiă2009 urm<toarele elemente patrimoniale: Împrumuturi acordate pe termen lung 20.000 lei Conturi la b<nci in lei 50.000 lei Credite bancare pe termen lung 60.000 lei Produse finite 25.000 lei Rezerve 5.000 lei Clienţi 5.000 lei Capital social 25.000 lei Furnizori 10.000 lei

În timpul anului urm<tor 2010, societatea desf<şoar< urm<toarele operaţii economice:

1. Se achiziţioneaz< de la un furnizor materii prime în valoare de 20.000 lei, ulterior plata furnizorului f<cându-se prin virament bancar înăproporţie de 75 %. 2. Se încaseaz< suma de 5.000 lei de la clienţi astfel: 1.000 lei în numerar, iar restul prin banc<. 3. Seăpl<teşteăc<treăbanc<ăoărat<ădinăcreditulăbancarăpeătermenălung,ăînăsum<ădeă10.000ălei.ă 4. Se încorporeaz< rezerve la capitalul social înăsum<ădeă3.000ăleiăă(adic<ă3.000 lei din valoareaătotal<ăa rezervelor se trece în capitalul social). Se cere: a) S< se întocmeasc< bilanYulăfinal al societ<ţii,ăpentru anul 2009. b) S< se efectueze analiza contabil< aă operaţiiloră enunţate,ă prezentându-se formula contabil< şi

modificareaăbilanYier<,ăpentruăfiecareăoperaţieăînăparte. c) S< se prezinte situaţiaăconturilorăpe anul 2010 (adic< se cer teurile conturilor ). d) S< se întocmeasc< bilanYulăfinal , de la sfârşitulăanului 2010. Rezolvare:

a) ÎntocmireaăbilanYuluiăfinal deălaăsfârşitulăanuluiă2009:

BILANXă - încheiatălaăsfârşitulăanuluiă2009ă-

ACTIV PASIV ●ăÎmprumuturiăacordate pe t.l. 20.000 lei ●ăConturiălaăb<nciăînălei 50.000 lei ●ăProduse finite 25.000 lei ●ăClienţi 5.000 lei

● Credite bancare pe t.l. 60.000 lei ●ăRezerve 5.000 lei ●ăCapitalăsocial 25.000 lei ●ăFurnizori 10.000 lei

Total ACTIV: 100.000 lei Total PASIV: 100.000 lei A = P ,ădeciăBilanţulăaăfostăîntocmităcorect.

36


b) Analizaăcontabil<ăaăoperaYiilorăeconomice ce au avut loc în anul 2010 1.1 AchiziYionareaămateriilorăprimeădeălaăfurnizori,ăînăvaloareăde 20.000 lei Materii prime A (+) →ăD Furnizori P (+) →ăC D C FCS: Materii prime = Furnizori 20.000 lei MB : A + x = P + x, unde x = 20.000 lei

1.2 PlataăfurnizoruluiăînăproporYieădeă75% 20.000 lei x 75% = 15.000 lei Furnizori P (–) → D Conturiălaăb<nciăînălei A (–) → C D C FCS: Furnizori = Conturiălaăb<nciăînălei 15.000 lei MB : A – x = P – x, unde x = 15.000 lei

2. Încasarea sumei de 5.000ăleiădeălaăclienYiăastfel:ă1.000 lei în numerar, iar restul prin banc< Clienţiăăă A (–) →ăC Casa în lei A (+) → D Conturiălaăb<nciăînălei A (+) →ăD D C FCC: % = ClienYi 5.000 lei Casa în lei 1.000 lei Conturiălaăb<nciăînălei 4.000 lei MB : A + x – x = P, unde x = 5.000 lei 3. Plata uneiărateădinăcreditulăbancarăpeătermenălung,ăînăsum<ădeă10.000ălei Credite bancare pe termen lung P (–) → D Conturiălaăb<nciăînălei A (–) → C D C FCS: Credite bancare pe t.l. = Conturiălaăb<nciăînălei 10.000 lei MB : A – x = P – x, unde x = 10.000 lei

37


4. Majorarea capitalului social din rezerve în sum<ădeă3.000 lei

Rezerve P (–) → D Capital social P (+) →ăC D C FCS: Rezerve = Capital social 3.000 lei MB : A = P + x – x, unde x = 3.000 lei

c) Prezentarea teurilor conturilor din anul 2010 (A) (A)

(+) D Împrumuturi acordate pe t.l. C (–) (+) D Conturiălaăb<nciăînălei C (–) SID: 20.000 – SID: 50.000 –

–

–

(2) 4.000

15.000 (1.2)

10.000 (3) RD: 0 RC: 0 RD: 4.000 RC: 25.000 TSD: 20.000 TSC: 0 TSD: 54.000 TSC: 25.000

SFD: 20.000 SFD: 29.000

(P) (A) (–) D Credite bancare pe t.l. C (+) (+) D Produse finite C (–)

– SIC: 60.000 SID: 25.000 – (3) 10.000 – – RD: 10.000 RC: 0 RD: 0 RC: 0 TSD: 10.000 TSC: 60.000 TSD: 25.000 TSC: 0

SFC: 50.000 SFD: 25.000

(P) (A) (–) D Rezerve C (+) (+) D ClienYi C (–)

– SIC: 5.000 SID: 5.000 – (4) 3.000 5.000 (2) RD: 3.000 RC: 0 RD: 0 RC: 5.000 TSD: 3.000 TSC: 5.000 TSD: 5.000 TSC: 5.000

SFC: 2.000 SFD: 0

(P) (P) (–) D Capital social C (+) (–) D Furnizori C (+)

– SIC: 25.000 – SIC: 10.000 3.000 (4)

(1.2) 15.000 20.000 (1.1)

RD: 0 RC: 3.000 RD: 15.000 RC: 20.000 TSD: 0 TSC: 28.000 TSD: 15.000 TSC: 30.000

SFC: 28.000 SFC: 15.000

38


Conturi nouăap<ruteăînăcursulăluniiăianuarieă2010:

(A) (A) (+) D Materii prime C (–) (+) D Casa în lei C (–)

SID: 0 – SID: 0 – (1.1) 20.000 (2) 1.000 RD: 20.000 RC: 0 RD: 1.000 RC: 0 TSD: 20.000 TSC: 0 TSD: 1.000 TSC: 0 SFD: 20.000 SFD: 1.000

d) Întocmirea BilanYuluiăfinal deălaăsfârşitulăanuluiă2010: Obs.1: BilanYulăfinal seăîntocmeşteădin soldurile finale ale conturilor din anul respectiv Obs.2: Conturileăcareăprezint<ălaăsfârşitulăanuluiăunăSold Final egal cu 0 (zero), nu se mai trec înăBilanţulăfinal.

(aşaăcum s-a procedat înăcazulădeăfaţ<ăcontulăClienţi) BILANXă

- încheiatălaăsfârşitulăanuluiă2010ă- ACTIV PASIV

●ăÎmprumuturiăacordate pe t.l. 20.000 lei ●ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăăăăăăăăăăăă 29.000 lei ●ăProduseăfinite 25.000 lei ●ăMateriiăprimeăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă20.000ălei ●ăCasaăînălei 1.000 lei

●ăCrediteăbancareăpeăt.l.ăăăăăăăăăă 50.000 lei ●ăRezerve 2.000 lei ●ăCapitalăsocial 28.000 lei ●ăFurnizori 15.000 lei

Total ACTIV: 95.000 lei Total PASIV: 95.000 lei A = P ,ădeciăBilanţulăfinalăaăfostăîntocmităcorect.

39


CLASA 1 – CONTURI DE CAPITALURI (t.l.) CAPITALURILE reprezint< aici DATORIILE pe termen lung ale firmei ,ăîmp<rţiteăastfel:

101 Capital social 121 Profit sau pierdere (profit ) 117 Rezultatul reportat (profit ) DATORII interne 106 Rezerve ale firmei faţ< de acYionari 105 Rezerve din reevaluare 104 Prime de capital (Înăc<rţi:ăCAPITALURI proprii )

DATORII pe t.l.

162 Credite bancare pe termen lung 161 Împrumuturi din emisiuniădeăobligaţiuni DATORII externe 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe t.l. aleăfirmeiăfaţ< de terYi

1681 Dobânzi aferente împrum. din emis. de oblig. 151 Provizioane (Înăc<rţi:ăCAPITALURI împrumutate

sau simplu... Datorii )

Def: Un contăbifuncYional este acel cont care poate fi când de Activ când de Pasiv,ăînăfuncYieădeăsituaYie

În CLASA 1 de conturi exist< 2 conturi bifuncYionale:

Contul 121 Profit sau pierdere →ăneăarat< profitul sau pierderea firmei deălaăsfârşitulă anului în curs

Contul 117 Rezultatul reportat →ăneăarat< profitul sau pierderea firmei, ce s-a acumulat din anii anteriori

ExplicaYii:

Contul 121 Profit sau pierdere (profit ) →ăexprim< datoria firmeiăfaţ< deăacţionariă→ăcontădeăPasiv Contul 121 Profit sau pierdere (pierdere) →ăexprim< creanYa firmeiăfaţ< deăacţionariă→ăcontădeăActiv Contul 117 Rezultatul reportat (profit ) →ăexprim< datoria firmeiăfaţ< deăacţionariă→ăcontădeăPasiv

Contul 117 Rezultatul reportat (pierdere) →ăexprim< creanYa firmeiăfaţ< deăacţionariă→ăcontădeăActiv

40


APLICAXII: Constituirea capitalului social al unei firme,ălaăînfiinţareaăacesteia Ex.: La constituirea unei societ<ţiăcomercialeăseăaducăcaăaportăla capitalul social (adic< se aduc în firm< de c<tre acţionari) bani înăvaloareădeă50.000ăleiăşiăunămijloc de transport în valoare de 20.000 lei. Conturi la b<nci în lei Aă(+)ă→ăD Mijloace de transport Aă(+)ă→ăD Capital social P (+)ă→ăC D C % = Capital social 70.000 lei Conturi la b<nci în lei 50.000 lei

Mijloace de transport 20.000 lei

A + x = P + x, unde x = 70.000 lei Majorarea capitalului social, prin aducerea ulterioar< de noi aporturi în firm< de c<treăacţionari Ex.: La o societate comercial<, se majoreaz< capitalul social ulterior constituirii firmei, prin aducerea în firm< de c<tre acţionari a sumei de 10.000 lei, a unui utilaj înăvaloareădeă30.000ăleiăşi a unui teren în valoare de 40.000 lei. Casa în lei Aă(+)ă→ăD Utilaje Aă(+)ă→ăD Terenuri Aă(+)ă→ăD Capital social Pă(+)ă→ăC D C % = Capital social 80.000 lei Casa în lei 10.000 lei

Utilaje 30.000 lei Terenuri 40.000 lei

A + x = P + x, unde x = 80.000 lei

Obs.: Celeă 2ă operaţiiă economiceă deămaiă susă auă fostă înregistrateă aiciă simplificat,ă pentruă oămaiă uşoar<ăînţelegereăaăfenomenuluiădeămajorareăaăcapitaluluiăsocialăprinăaporturiădeălaăacţionari.ăȊns<,ămodalitatea deăînregistrareăcorect<,ăconformăpracticiiăcontabile,ăpoateăfiăstudiat<ălaăpag.ă81-82. Alte modalit<Yiădeămajorareăaăcapitaluluiăsocial Ex. 1: Se majoreaz< capitalul social din rezerve legale cu suma de 7.000 lei. 101 Capital social Pă(+)ă→ăC 1061 Rezerve legale P (–)ă→ăD D C 1061 Rezerve legale = 101 Capital social 7.000 lei A = P + x - x, unde x = 7.000 lei

41


Ex.2: Se decide majorarea capitalului social cu suma de 25.000 lei astfel: 10.000 lei din rezerve statutare şiă15.000ăleiădinăprime de emisiune. 101 Capital social Pă(+)ă→ăC 1063 Rezerve statutare P (–)ă→ăD 1041 Prime de emisiune P (–) →ăD D C % = 101 Capital social 25.000 lei 1063 Rezerve legale 10.000 lei

1041 Prime de emisiune 15.000 lei A = P + x – x, unde x = 25.000 lei Diminuarea capitalului social, prin retragereaăunuiăacţionarădinăfirm< Ex: În data de 20.05.2004 acţionarulăXăseăretrageădinăfirm<, cu suma de 13.000 lei (bani ce reprezint< partea sa din capitalul social cu care a contribuit la constituirea firmei respective). 5121 Conturi la b<nci în lei A (–)ă→ăC 101 Capital social P (–)ă→ăăDă D C 101 Capital social = 5121 Conturi la b<nci în lei 13.000 lei

A – x = P – x, unde x = 13.000 lei Obs.: Aceast<ăoperaţieăfostăînregistrat<ăaiciăsimplificat,ăpentruăoămaiăuşoar<ăînţelegereăaăfenomenuluiădeădiminuareăaăcapitaluluiăsocialăprinăretragereaăacţionarilorădină firm<.ă Ȋns<,ămodalitatea de înregistrare corect<,ăconformăpracticiiăcontabile,ăpoateăfiăstudiat<ălaăpag.ă83-84. AplicaYiiăprivindăSubvenYiileăpentruăinvestiYiiă Def: SubvenYiileă pentruă investiYii reprezint< bani sau bunuri primite cu titlu gratuit de la Stat sau primiteăsubăform<ădeădonaYi,ădeălaăterţeăpersoaneăfiziceăsauăjuridice.

Obs.: Chiarădac<ăoăfirm<ăprimeşteănişteăbaniăsauăbunuri gratis, oriceăprimeşteăacea firm<ădeălaăcineva,ăînă conştiinYaă eiă „curat<”ă apareă caă oădatorie. Astfel, SubvenYiileă pentruă investiYii reprezint< o datorie extern< a firmeiăfaţ< de Stat sauăterţi, ceăseăreg<seşte în contul 475 SubvenYiiăpentruăinvestiYii, cont de Pasiv.

Ex.: În data de 3.04.2004, seăprimeşteăde la Stat un echipament tehnologic, ca subvenYieăpentruăinvestiYii , în valoare de 200.000 lei. 2131 Echipamente tehnologice Aă(+)ă→ăD 475ăăăSubvenţiiăpentruăinvestiţii Pă(+)ă→ăCăă(creşteădatoria firmeiănoastreăfaţ<ădeăStat) D C 2131 Echipamente tehnologice = 475 SubvenYiiăpentruăinvestiYii 200.000 lei A + x = P + x, unde x = 200.000 lei

42


AplicaYiiăprivindăcontractareaăunui credit bancar pe termen lung

Prin „contractarea” unui credit bancar seăînţelegeăc< „se ia” un împrumut de la banc<. Datoria firmeiă faţ< de banc<, privind creditul bancar luat, se înregistreaz< prin contul 162 Credite bancare pe termen lung, cont de Pasiv, ce exprim< o datorie extern< aăfirmeiăfaţ< de banc<. Dobânda ce trebuie s-o pl<teasc< firma pentru creditul luat de la banc< se exprim< prin contul 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung, de asemenea un cont de Pasiv, întrucât exprim< şiăeaătotăoădatorie extern< aăfirmeiăfaţ< de banca care a acordat împrumutul (creditul ). Ex.1: Se ia un credit bancar pe termen lung în sum< de 400.000 lei. 162 Credite bancare pe termen lung Pă(+)ă→ăC (creşteădatoria firmei noastre faţ< de banc<) 5121 Conturi la b<nci în lei Aă(+)ă→ăD D C 5121 Conturi la b<nci în lei = 162 Credite bancare pe termen lung 400.000 lei A + x = P + x, unde x = 400.000 lei Ex.2: Se ramburseaz< simultan c<tre banc<, o rat< dintr-un creditul bancar pe termen lung în sum< de 50.000ălei,ăprecumăşiădobâda aferent< în sum< de 3.000 lei. 162 Credite bancare pe termen lung P (–)ă→ăD (scade datoria firmeiăfaţ< de banc<) 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung P (–) →ăD (scade datoria firmeiăfaţ< de banc<) 5121 Conturi la b<nci în lei A (–)ă→ăCă D C % = 5121 Conturi la b<nci în lei 53.000 lei 162 Credite bancare pe 50.000 lei termen lung 1682 Dobânzi aferente creditelor 3.000 lei bancare pe termen lung A - x = P - x, unde x = 53.000 lei AplicaYiiăprivindăîmprumuturi din emisiun iădeăobligaYiuni

La fel cum unele firme se împrumut< de la banc< prin credite bancare, alte firme au alternativa de a se împrumuta prin emisiuniă deă obligaţiuni deă laă diverşiă creditori, folosindu-se contul 161 Împrumuturi din emisiuni deăobligaYiuni, cont de Pasiv, cont ce exprim< o datorie extern< a firmei faţ< de aceştiăcreditori (adic< faţ< de cei care ne-auădatăbaniăpeăobligaţiuni)ă. Ex.1: O firm< se împrumut< cuăsumaădeă250.000ălei,ăprinăemisiuniădeăobligaţiuni.

Sau altfel formulat: Se emit (se vând) 1.000ădeăobligaYiuni, valoarea de emisiune (de vânzare) a unei obligaţiuniăfiindăVEăţă250ălei/obligaYiune.

161ăăăÎmprumuturiădinăemisiuniădeăobligaţiuniăăă Pă(+)ă→ăC (creşteădatoria firmeiăfaţ< de creditori) 5121 Conturi la b<nci în lei Aă(+)ă→ăD D C 5121 Conturi la b<nci în lei = 161ăÎmprumuturiădinăemisiuniădeăobligaYiuniăăă 250.000 lei

43


Ex.2: O firm< ramburseaz<ăunăîmprumutădinăemisiuniădeăobligaţiuniăînăvaloareădeă3.000ălei. 161ăăăÎmprumuturiădinăemisiuniădeăobligaţiuniăăăP (–)ă→ăD (scade datoria firmeiăfaţ< de cei care ne-au dat baniăpeăobligaţiuni,ăadic<ăfaţ<ădeăcreditori) 5121 Conturi la b<nci în lei A (–)ă→ăC D C 161 Împrumuturi din emisiuniădeăobligaYiuniăăăăăă= 5121 Conturi la b<nci în lei 3.000 lei A - x = P - x, unde x = 3.000 lei

44


TAXAăPEăVALOAREAăAD;UGAT;ă(TVA-ul) 100.000 lei + 30.000 lei 19.000 lei + 5.700 lei P.C. TVA 19 % P.V. TVA 19 % 100.000 lei + 19.000 lei 130.000 lei + 24.700 lei

PTC = 119.000 lei PTV = 154.700 lei

V.A. = 30.000 lei TVA = 19 % x 30.000 lei = 5.700 lei (doar atât trebuie s< dau eu TVA la Stat) 24.700 – 19.000 = 5.700 ( exact TVA-ul pe care trebuie s<-l dau eu la Stat) TVA TVA de la vânzare de la cump<rare

M FIRMA NOASTR; C

45


TAXAăPEăVALOAREAăAD;UGAT;ă(TVA-ul)

(fl.1 →ăC) (fl.1 →ăV) Întotdeauna la cump<rare şiăvânzare înregistr<m TVA .

TVA -ul poate fi de mai multe feluri :

▪ăTVA deductibil (TVAd ) →ăseăfoloseşteăîntotdeaunaănumai la cump<rare Se pl<teşteăînăplusălaăcump<rareă→ădeciăesteăoăcreanY< faY< de Stat →ădeciăesteăunăcontădeăActiv ▪ăTVA colectat (TVAc ) →ăseăfoloseşteăîntotdeaunaănumai la vânzare

Se colecteaz< la vânzare, pentru ca o parte din el s< fie dat laăStatăă→ădeciăesteăoădatorie faY<ădeăStată→ădeciăesteăunăcontădeăPasiv

C V Dac< laăsfârşitulălunii:ăă TVAd < TVAc →ă ▪ăTVA de plat< (TVAp) →ădatorieă→ăPasiv

Dac< laăsfârşitulălunii:ăă TVAd > TVAc → ▪ăTVA de recuperat (TVAr) →ăcreanY< →ăActiv

PreYulădeăCump<rare (PC) reprezint< preţulăunuiăbunăcump<rat,ăcare nu cuprindeăşiăTVA . PreYulădeăcump<rare la care se adaug< şiăTVA formeaz< PreYulăTotalădeăCump<rare (PTC).

PreYulădeăvânzare (PV) reprezint< preţulăunui bun vândut, dar care nu cuprindeăşiăTVA .

PreYulădeăvânzare la care se adaug< şiăTVA formeaz< PreYulăTotalădeăVânzareă(PTV).

Cum calculez TVA-ul mental, f<r< calculator, din orice sum< rotund<? Procentul TVA-ului de 19%, pare un procent aparent greu de calculat mental, dar pe care totuşi îl putem calcula foarteăuşor, astfel: Ex: 19% x 8.000 lei = ? 10% x 8.000 = 800 lei

1% x 8.000 = 80 lei

10% + 10% - 1%

Rezult< c<: 19% x 8.000 = 800 + 800 - 80 = 1.520 →ăăăR<spuns:ă1.520ălei

19% = 10% + 10% – 1%

TVA = 19 %

46


Not<: La toate operaYiileădeăcump<rare şiăvânzare, TVAd şiăTVAc întotdeauna cresc (+). Ele scad (-) înătotalitateădoarălaăsfârşitulălunii,ăprinăoperaţiunea de regularizare a conturilor de TVA.

(fl.1 →ăC) (PC) Aplicaţiaă1: Se achiziYioneaz< m<rfuri de la furnizori, în sum< de 30.000 lei, TVA 19%. 371 M<rfuri A (+) →ăD 401 Furnizori P (+) →ăC 4426 TVAd A (+) →ăD D C % = 401 Furnizori 35.700 lei (PTC) = PC + TVA 371 M<rfuri 30.000 lei (PC) 4426 TVAd 5.700 lei (TVA)

(fl.2 →ăC) Aplicaţiaă2: Se face plata c<tre furnizori, în sum< de 35.700 lei (Pl<timăcuătotăcuăTVA). Furnizori P (–) → D Conturiălaăb<nciăînălei A (–) → C

D C Furnizori = Conturiălaăb<nciăînălei 35.700 lei

(fl.1 →ăV) (PV) Aplicaţiaă3: Se vând m<rfuri în valoare de 40.000 lei, TVA 19%. (P) (A) Not< 1: La toateăoperaYiileăîn care avem conturi de venituri şiăcheltuieli, ele întotdeauna cresc (+). Ele scad (-) doarălaăsfârşitulălunii,ăcândăseăînchid cu contul 121 Profit sau pierdere. Not< 2: Întotdeauna, laă înregistrareaă contabil<ă aă vânz<rii unui bun,ă niciodat<ăNU vom avea în analiza contabil< vreună contă careă s<ă exprimeăbunul respectiv ce se vinde, ci vom avea în locul lui contul „Venituri din vânzare bunului respectiv”. Astfel: - dac< vândă„m<rfuri ”, voi avea în loc de contul M<rfuri , contul „Venituri din vânzarea m<rfurilor ” - dac< vândă„produse finite”, voi avea contul „Venituri din vânzarea produselor finite” - dac< vândă„semifabricate”, voi avea contul „Venituri din vânzarea semifabricatelor” etc.

411ăăăClienţiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă A (+) → D 707 Venituri din vânzarea m<rfurilor P (+) → C (deci NU avem contul „M<rfuri ” A (-) ) 4427 TVAc P (+) → C D C

411ăClienYiăăăăă = % 47.600 lei (PTV) = PV + TVA 707 Venituri din vânzarea m<rfurilor 40.000 lei (PV) 4427 TVAc 7.600 lei (TVA)

47


(fl.2 →ăV) Aplicaţiaă4: Se încaseaz< deălaăclienţiăcontravaloareaăm<rfurilor vândute, în sum< de 47.600 lei. (Încas<măcuătotăcuăTVA) 411 Clienţi A (–) → C 5121ăConturiălaăb<nciăînălei A (+) → D 40.000 lei (valoarea contului D C Venituri din vânzarea m<rfurilor , Conturiălaăb<nci în lei = ClienYiăăăă47.600ălei de la Aplicaţiaă3 precedent<) +

7.600 lei (TVAc)

ATENXIE !!!

ExcepYie:

Orice intrare de BANI înăfirmǎă→ăreprezintǎăpentruăfirm<ăVENITURI (mai devreme sau mai târziu)

Orice ieşireăde BANI dinăfirmǎăă→ăreprezintǎ pentruăfirm< CHELTUIELI (mai devreme sau mai târziu)

Singurele intr<riădeăBANI înăfirm<ăcareăNU aparăcaăşiăVENITURI suntăintr<rileă deăbaniăînăfirm<ăobYinuteădinăȊMPRUMUTURIăde la acYionari sau de la terYi. Singurele ieşiriădeăBANI dinăfirm<ăcareăNU aparăcaăşiăCHELTUIELI suntăieşirileă deăbaniădinăfirm<ănecesareăpentruărestituireaăȊMPRUMUTURILORăobYinuteădeăla acYionari sau de la terYi, precumăşi orice alte ieşiriăde baniădinăfirm<ăpentruăacYionari.

48


CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZ;RI Aceast< clas< de conturi cuprinde toate conturile de imobiliz<ri (active imobilizate):

●ăimobiliz<ri corporale ●ăimobiliz<ri necorporale ●ăimobiliz<ri financiare

Specific< acesteiăclaseădeăconturiăesteănoţiuneaădeăAMORTIZARE . AMORTIZAREA reprezint< evidenţiereaă treptat<, în timp, peă parcursulă durateiă deă viaţ<ă aăbunului, a cheltuielilor f<cute cu bunul cump<rat, cheltuieli ce ar fi trebuit s<ă fiă fostă evidenţiate în contabilitate, în mod normal, imediat la momentul pl<ţii acelui bun. Amortizarea unui bun se înregistreaz< lunar. Doar imobiliz<rile corporale şiănecorporale se amortizeaz<.

Amortizarea poate fi de mai multe feluri: •ăliniar < – adic< amortizareaăseăînregistreaz<ăînătranşeăegale, pe toat< durataădeăviaţ< a

bunului; •ăaccelerat< – adic< înregistreză înăprimulăanăoă tranş< de amortizare de 50% din valoarea

bunului, ca ulterior, amortizarea s-o înregistrez liniar, adic< înătranşeăegale,ăpeătoat<ăperioada r<mas< de amortizat;

•ădegresiv< – adic< amortizareaăseă înregistreaz<ă în tranşeămaiămariă laă începutăşiămaiămiciăspreăsfârşitulădurateiădeăviaţ<ăaăbunului.

Laăsfârşitulădurateiădeăviaţ< a unui bun, are loc casarea bunului, adic< scoaterea din gestiune a bunului respectiv, adic< scoaterea bunului din Activul firmei, adic< scoaterea bunului dină evidenţaăcontabil< a firmei.

Scoaterea din gestiune a unui bun poate s< apar< înă2ăsituaţii:

1.ălaăsfârşitulădurateiădeăviaY< a bunului

2. în urma vânz<rii bunului

(f<r< TVA) La scoaterea din gestiune a unui bun, acesta iese din firm< la valoarea de intrare !!! Obs.: La disciplina Contabilitateăfinanciar< seăvaăînv<ţaăîns<, c<ăunăbunăpoateăieşiădinăgestiune şi la o valoarea de intrare care s<ăcuprind< şiăTVA. Dar acest lucru este oăexcepţie şiăse întâmpl< destul de rar, doar atunci când firmele s-au declarat ca fiind nepl<titoareădeăTVA ...

reprezint< denumirea din PASIV a … cheltuielilor ceătrebuiescăar<tateăînăACTIV

Amortizareaă→ăcontădeăPASIV şi:ă•ăcreşteă(+) când o înregistrez

•ăscade (–) la casarea bunului (la scoaterea din gestiune a bunului)

49


AplicaYii: În practic< pot ap<rea 2 tipuri de probleme privind AMORTIZAREA unui bun:

A) bunul se p<streaz< în firm< pe toat< durataăsaădeăviaţ<

B) bunul se p<streaz< în firm< doar o anumit< perioad<, dup< care se vinde Tipul A) :ăSeăachiziţioneaz< un mijl oc de transport în valoare de 60.000 lei (preţăf<r< TVA), TVA 19%, având o durat< deăviaţ< de 5 ani. Dup< aceştiă5ăaniădeăfolosinţ<, mijlocul de transport se caseaz<, adic< se scoate din gestiunea firmei. Obs.:ă Laă toateă problemeleă dină aceast<ă carte, în careă vomă întâlniă operaţiiă economiceă cuă vânzare şiăcump<rare, preYurile bunurilorăşiăserviciilorătranzacţionateăsuntăf<r<ăTVA !!! Rezolvare: 1) Achiziţionareaămijloculuiădeătransportădeălaăfurnizori 404 Furnizori de imobiliz<ri P (+) → C 2133 Mijloace de transport A (+) →ăD 4426 TVAd A (+) →ăD D C % = 404 Furnizori de imobiliz<ri 71.400 lei 2133 Mijloace de transport 60.000 lei (val. de intrare) 4426 TVAd 11.400 lei A + x = P + x, unde x = 71.400 lei 2) Plata furnizorului 404 Furnizori de imobiliz<ri P (–) →ăD 5121 Conturi la b<nci în lei A (–) → C D C 404 Furnizori de imobiliz<ri = 5121 Conturi la b<nci în lei 71.400 lei A - x = P - x, unde x = 71.400 lei

50


3) Înregistrarea amortiz<rii lunare a mijlocului de transport

(Amortizarea lunar< = 60.000 lei : 5 ani : 12 luni = 1.000 lei/lun<) Not<: Întotdeauna când amortizez un bun: ●ăobligatoriuăvoiăaveaăcontulă„Amortizarea bunului respectiv”

●ăobligatoriu,ăpentruăoriceăbun aşăamortiza,ăvoiăfolosi întotdeaunaăacelaşiăcontăde cheltuieli: 6811 Cheltuieli cu amortiz<rile

2813 Amortizarea mijloacelor de transport P (+) →ăC 6811 Cheltuieli cu amortiz<rile A (+) →ăD D C 6811 Cheltuieli cu amortiz<rile = 2813 Amortizarea mijloacelor de transport 1.000 lei A + x = P + x, unde x = 1.000 lei

4) Înregistrarea cas<rii (scoaterii din gestiune) a mijlocului de transport, dup< cei 5 ani de viaţ<.

Not<:

Întotdeauna la scoaterea din gestiune a unui bun amortizabil, bunul respectiv iese din gestiune, adic<ăscadeă(-) din Activul firmei, obligatoriu cu ajutorul contului „Amortizareaăbunului respectiv”.

Acest cont „Amortizareaăbunului respectiv”,ă lun<ădeă lun<,ăcuăocaziaă înregistr<riăamortiz<riiălunare, a crescut (+), iar acum, la scoaterea din gestiune/ la casarea bunului, obligatoriu vaăsc<deaă(-), cu întreaga sa valoare total<ăcuăcâtăaăcrescutăpân<ălaăacestămoment. 2133 Mijloace de transport A (–) → C 60.000 (val. de intrare) 2813 Amortizarea mijloacelor de transport P (–) → D 60.000 (val. total< a amortiz<rii acumulat< în cei 5 ani) D C

2813 Amortizarea mijloacelor = 2133 Mijloace de 60.000 lei (val. de intrare) de transport transport

A - x = P - x, unde x = 60.000 lei

51


Tipul B): S< presupunem c< avemă aceeaşiă problem< ca cea anterioar<, numai c< mijlocul de transport se vinde dup< 1ăanădeăfolosinY<, deci nu se mai amortizeaz< total.

Obs.: AchiziYionarea, plata şiăamortizarea lunar< a mijlocului de transport se înregistreaz< identic ca la problema anterioar<.

Rezolvare: 4) Înregistrarea vânz<rii mijlocului de transport cu 45.000 lei, TVA 19%. Not<: Întotdeauna când vindem orice fel de imobiliz<ri (maşini,ăterenuri,ăutilajeăetc.):

●ăîn loc de contul 411 ClienYi folosim contul 461 Debitoriădiverşi ● folosim mereu acelaşiăcontădeăvenituri : 7583 Venituri din vânzarea activelor.

461 Debitoriădiverşi (în loc de ClienYi) A (+) D (creşteăcreanţa firmeiăfaţ< de debitori /ăclienţi) 7583 Venituri din vânzarea activelor P (+) C (cont unic-general,ăpentruăoriceăimobilizareăaşăvinde) 4427 TVAc P (+) C D C

461 Debitoriădiverşi = % 53.550 lei 7583 Venituri din vânzarea activelor 45.000 lei 4427 TVAc 8.550 lei A + x = P + x, unde x = 53.550 lei 5) Înregistrarea scoaterii din gestiune aămaşiniiăvândute.

Not<: Întotdeauna dup< ce vând imobiliz<ri (maşini,ăterenuri,ăutilajeăetc),ăcândăle scot din gestiune f<r< a fi amortizate complet,ăseăfoloseşteăacelaşiăcontădeăcheltuieli: 6583 Cheltuieli privind activele cedate.

2133 Mijloace de transport A (–) C 60.000 lei (val. de intrare a maşinii) 2813 Amortizarea mijloacelor de transport P (–) D 12.000 lei (val. amortiz<rii maşinii pe 1 an) 6583 Cheltuieli privind activele cedate A (+) D 48.000 lei (cheltuieli evidenţiateăforţat sau

(cheltuieli cu bunul neamortizat complet)

D C % = 2133 Mijloace de transport 60.000 lei 2813 Amortizarea mijloacelor de transport 12.000 lei 6583 Cheltuieli privind activele cedate 48.000 lei 6) Înregistrarea încas<rii banilor de la debitori. 461ăăăDebitoriădiverşiăăăă A (–) →ăC 5121 Conturiălaăb<nciăînălei A (+) →ăD

D C Conturiălaăb<nciăînălei ţăăăă461ăDebitoriădiverşiăăăăăă53.550ălei

52


CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI

Stocurile fac parte din grupa activelor circulante. Înă celeă maiă întâlniteă situaţiiă eleă intr < în gestiune (adic< intr< în Activul firmei) prin

2 modalit<Yi: A) ori le produc eu (Ex: Produse finite, Semifabricate, Produse reziduale)

B) ori le cump<r (Ex: Materii prime, Materiale consumabile, M<rfuri, Ambalaje) Problemaă esenYial< care apare la aceast< clas< de conturi este scoaterea din gestiune

a stocurilor (adic<ăieşireaăstocurilorădinăActivul firmei). !!! Stocurile ies din gestiune înă funcYieă deă cumă intr < în gestiune. Astfel apar

2ăsituaYii:

A) în cazul intr <rii în gestiune prină producYieă înă regieă proprie (adic< le produc eu), stocurile atât intr < în gestiune câtă şiă ies din gestiune cuă acelaşiă cont - 711 Venituri aferente costurilor stodurilor de produse B) în cazul intr <rii în gestiune prin cump<rare, stocurile ies din gestiune cu un cont de genul „Cheltuieli cu stocurile respective”

Ex:ăScotădinăgestiuneă„m<rfuri ” →ă voiăfolosiăcontulă„Cheltuieli cu m<rfurile ” Scotădinăgestiuneă„materii prime ”ă→ă voiăfolosiăcontulă„Cheltuieli cu materiile prime” etc. Not<: Toate stocurile ies din gestiune la valoarea de intrare (f<r<ăTVAă!!!). (Aăseăvedeaăîns<ăşiăsituaţiaădeăexcepYie prezentat<ălaăObservaţiaădeălaăpag.ă43 !!!) APLICAXII Ex.1 [pentru cazul A)] SeăobYinăînăregieăproprie (adic< produc eu) produse finite (imprimante - spre exemplu) în valoare total< de 70.000 lei. Acestea se vând toate ulterior cu 80.000 lei, TVA 19%. Rezolvare: 1) Înregistrarea obţinerii produselor finite (reprezint<ăpracticăo intrare în gestiune,ăadic<ăo intrare în Activul firmei ) 345 Produse finite A (+) →ăD 711 Venituri aferente costurilor stodurilor de produse P (+) →ăC D C 345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor 70.000 lei (valoarea de intrare)

stodurilor de produse A + x = P + x, unde x = 70.000 lei

53


2) Vânzarea produselor finite cu 80.000 lei, TVA 19% 411ăăăClienţiă A (+) →ăD 701 Venituri din vânzarea produselor finite P (+) →ăC 4427 TVAc P (+) → C D C 411ăClienYiăăăă = % 95.200 lei 701 Venituri din vânzarea produselor finite 80.000 lei 4427 TVAc 15.200 lei A + x = P + x, unde x = 95.200 lei 3) Scoaterea din gestiune a produselor finite vândute 345 Produse finite A (–) → C 711 Venituri aferente costurilor stodurilor de produse P (–) →ăD D C 711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 70.000 lei (valoarea de intrare) stodurilor de produse

A - x = P - x, unde x = 70.000 lei 4) Încasareaăbanilorădeălaăclienţi 5121 Conturi la b<nci în lei A (+) →ăD 411 ClienţiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăA (–) →ăC D C

5121 Conturi la b<nciăînăleiăăăăţăăăă411ăClienYiăăăăăă95.200ălei

A + x - x = P, unde x = 95.200 lei

54


Ex.2 [pentru cazul B)] Seăachiziţioneaz< de la un furnizor materii prime în valoare de 10.000 lei, materiale consumabile înăvaloareădeă5.000ăleiăşiăm<rfuri înăvaloareădeă20.000ălei,ăpreţuriăf<r< TVA (TVA = 19%). M<rfurile se vând contra sumei de 30.000 lei, TVA 19%, iar materiileă primeă şiămaterialele consumabile se dau în consum în totalitate. Rezolvare: 1) Achiziţionareaăstocurilorădeălaăfurnizor 301 Materii prime A (+) →ăD 302 Materiale consumabile A (+) →ăD 371 M<rfuri A (+) →ăD 401 Furnizori P (+) →ăC 4426 TVAd A (+) →ăD Valori de intrare D C % = 401 Furnizori 41.650 lei

301 Materii prime 10.000 lei 302 Materiale consumabile 5.000 lei 35.000 lei 371 M<rfuri 20.000 lei 4426 TVAd 6.650 lei (19% x 35.000 lei)

A + x = P + x, unde x = 41.650 lei

2) Plata furnizorului 401 Furnizori P (–) →ăD 5121 Conturi la b<nci în lei A (–) →ăC D C

401 Furnizori = 5121 Conturi la b<nci în lei 41.650 lei

A - x = P - x, unde x = 41.650 lei 3) Vânzarea m<rfurilor cu 30.000 lei, TVA 19% 411ăăăClienţiăăăăăăăăăăăă A (+) →ăD 707 Venituri din vânzarea m<rfurilor P (+) → C 4427 TVAc P (+) → C D C 411ăClienYiăăăăă = % 35.700 lei 707 Venituri din vânzarea m<rfurilor 30.000 lei

4427 TVAc 5.700 lei A + x = P + x, unde x = 35.700 lei

55


4) Scoaterea din gestiune a m<rfurilor vândute 371 M<rfuri A (–) →ăC 607 Cheltuieli cu m<rfurile A (+) → D D C

607 Cheltuieli cu m<rfurile = 371 M<rfuri 20.000 lei (valoarea de intrare)

A + x – x = P, unde x = 20.000 lei 5) Încasareaăbanilorădeălaăclienţi 411 ClienţiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăA (–) →ăC 5121 Conturi la b<nci în lei A (+) →ăD D C

5121 Conturi la b<nciăînăleiăăăăţăăăăă411ăClienYiăăăăă35.700ălei

A + x – x = P, unde x = 35.700 lei 6) Darea în consum a materiilor prime Not<: Darea în consum în firm< a unor stocuri cump<rate reprezint< de fapt o scoatere din gestiune a acelor stocuri cump<rate →ăceăseăînregistreaz< cu ajutorul conturilor de cheltuieli. 301 Materii prime A (–) →ăC 601 Cheltuieli cu materii le prime A (+) →ăD

D C 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 10.000 lei (valoarea de intrare) A + x – x = P, unde x = 10.000 lei 7) Darea în consum a materialelor consumabile 302 Materiale consumabile A (–) →ăC 602 Cheltuieli cu materialele consumabile A (+) →ăD

D C 602 Cheltuieli cu materialele = 302 Materiale consumabile 5.000 lei (valoarea de intrare) consumabile A + x – x = P, unde x = 5.000 lei

56


Ex.3 Se dau în consum produse finite, a c<rorăvaloareădeăintrareălaăobţinereăaăfostădeă 60.000 lei. Not<: Darea în consum în firm< a unor stocuri produse în regie proprie reprezint<,ă caă şiă laă

stocurileăcump<rate, tot o scoatere din gestiune aăacelorăstocuriă→ăceăseăînregistreaz< îns<ăcu ajutorul contului 711 Venituri aferente costurilor stodurilor de produse

345 Produse finite A (–) → C 711 Venituri aferente costurilor stodurilor de produse P (–) →ăD D C

711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 60.000 lei stodurilor de produse

A - x = P - x, unde x = 60.000 lei

MINUSURI şiăPLUSURI cantitative la inventar de stocuri A. MI NUSURI cantitative la inventar de stocuri Obs.: Un minus la inventar de stocuri înseamn< de fapt o ieşire din firm < a acelor stocuri, din diverse cauze: furturi, pierderi, perisabilit<ţiăetc., adic< o scoatere din gestiune a acelor stocuri. Astfel, putem avea 2ăsituaţii: a) minusuri la inventar de stocuri produse în regie proprie →ă cu contul 711 b) minusuri la inventar de stocuri cump<rate →ă cu un cont de cheltuieli

a) minusuri la inventar de stocuri produse în regie proprie Ex: S< se înregistreze un minus la inventar de produse finite, în valoare de 500 lei. 345 Produse finite A (–) →ăC 711 Venituri aferente costurilor stodurilor de produse P (–) →ăD D C 711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 500 lei stodurilor de produse

A - x = P - x, unde x = 500 lei

57


b) minusuri la inventar de stocuri cump<rate Ex: S< se înregistreze un minus la inventar de m<rfuri , în valoare de 300 lei. 371 M<rfuri A (–) → C 607 Cheltuieli cu m<rfurile A (+) →ăD D C

607 Cheltuieli cu m<rfurile = 371 M<rfuri 300 lei B. PLUSURI cantitative la inventar de stocuri Obs.: Un plus la inventar de stocuri înseamn< de fapt o intrare în gestiunea firmei a acelor stocuri, din diverse cauze. Astfel, putem avea 2ăsituaţii: a) plusuri la inventar de stocuri produse în regie proprie →ăcuăcontul 711 b) plusuri la inventar de stocuri cump<rate →ăcuăunăcontădeăcheltuieli

a) plusuri la inventar de stocuri produse în regie proprie Ex: S< se înregistreze un plus la inventar de semifabricate, în valoare de 800 lei. 341 Semifabricate A (+) →ăD 711 Venituri aferente costurilor stodurilor de produse P (+) →ăC D C

341 Semifabricate = 711 Venituri aferente costurilor 800 lei stodurilor de produse

b) plusuri la inventar de stocuri cump<rate Ex: S< se înregistreze un plus la inventar de materii prime , în valoare de 200 lei. 301 Materii prime A (+) →ăC 601 Cheltuieli cu materiile prime A (–) →ăD [singura excepYie în care cheltuielile scad (–) într-oăoperaţieăeconomic<ădinăcursulălunii] D C

301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime 200 lei Obs.: Ȋnătimpulălunii,ăconturile de cheltuieli, întotdeauna cresc (+). Aici îns<ăavem o EXCEPXIE, întrucât contul Materii prime fiind un cont de Activ şiătrebuindăaiciăîn mod logic s<ăcreasc<ă(+), întrucât e vorba deă ună plusă laă inventar,ă adic<ăde o intrare în gestiune, cel de-al doilea cont, de cheltuieli, care este tot un cont de Activ ,ă nuă poateă decâtă s<ă scad<ă (-),ă pentruă aă seă p<straă înăcontinuare egalitatea A = P, în contabilitate.

58


CLASA 4 – CONTURI DE TERXI

AplicaYiiăprivindăsalariile AplicaYie: Presupunând c< avem un angajat care este pl<tit cu un salariu brut de 1.000 lei peă lun<, s< vedem în continuare care sunt înregistr<rile contabile ale firmei, aferente acord<riiăacestuiăsalariu brut. Salariul brut reprezint<ăsalariulănegociatădeăc<treăun angajatăcuăpatronulăfirmei,ăpentruămuncaăprestat<ăde acesta peă oă lun<ă deă zile, din care se vor pl<tiă c<treă stată şiă Impozitul pe salariu şiă celelalteă obligaţiiăbugetare. Astfel, salariul brut reprezint< "banii de pe hârtie" ,ă adic<ă baniiă dină contractulă semnată întreăangajatăşiăfirm<.ă

Salariul net reprezint<ă banii pe care-i mai iaă efectivă înămân<ă angajatul,ă dup<ă deducereaă (sc<derea) tuturorăd<rilorăc<treăstatădinăsalariul brut . Salariul net pe o lun< de zile poateăfiăpl<titădeăc<treăfirm< înădou<ămodalit<ţi:

a) oriăseăpl<tescătoţiăbaniiăo dat<,ăîntr- oăsingur<ătranş<,ălaăsfârşitulălunii; b) oriăbaniiăseăpl<tescăînădou<ătranşe lunare, numite avans şi lichidare.

Înregistr <rile contabile ce se pot efectua, privind acordarea deăc<treă firmaănoastr<ă aăunui salariu

brut de 1.000 lei: 1. Înregistrarea salariului brut al angajatului (adic< înregistrarea datoriei firmei noastre faţ<ădeăangajat, privind salariul brut ce trebuie acordat acestuia) 421 Personal-salarii datorate (Salarii) P (+) →ăC (creşteădatoria firmei noastre faţ< de angajat) 641 Cheltuieli cu salariile personalului A (+) → D

D C

641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate 1.000 lei A + x = P + x, unde x = 1.000 lei Obs: Înăproblemaănoastr<,ăpentruăaăfiăcâtămaiăcuprinz<toriăînăexplicaţii,ăvomăpl<tiăsalariul net cuvenit angajatuluiăînădou<ătranşe,ăprinăavans şiălichidare. 2. Ridicarea sumei de 400 lei de la banc<, pentru plata avansului * ( veziăşiălaăsfârşitulăacesteiălecYii !) 5121ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăăă A (–) → C 5311 Casa în lei A (+) → D

D C

5311 Casa în lei = 5121ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăăă 400 lei

A + x – x = P, unde x = 400 lei

59


3. Plata avansului c<treăsalariat,ăînăsum<ădeă400 lei 425 Avansuri acordate personalului A (+) →ăD (creşteăcreanYa firmei mele faţ< de angajat) 5311 Casa în lei A (–) →ăC

D C

425 Avansuri acordate personalului = 5311 Casa în lei 400 lei A + x – x = P, unde x = 400 lei

Pentru salariul net pe care-l ia angajatul în mân<, atât angajatul câtă şiă firma ,ă trebuieă s<ăpl<teasc<, fiecareăseparat,ănişteăcontribuYii (d<ri)ăc<treăStat,ăastfel:

angajatului îiăopreşteăfirmaăaceste contribuYii din salariul brut , pentru a fi pl<tite apoi c<tre stat de

c<treăfirm<.ăCeeaăce-i r<mâne salariatului dup< plataăcontribuţiilorăsaleăc<tre stat şiăaăimpozituluiăpeăsalariu, reprezint< salariul net, adic< baniiăcashăprimiţiădeăc<tre el pentru munca sa prestat< pe o lun< de zile, adic< baniiăluaţiăefectiv în mân<.

firma , pe lâng< salariul brut peăcareătrebuieăs<ăîlăpl<teasc<ă(dinăcareăoăparteăc<tre angajat sub form< de salariu net, iar o alt< parte c<tre Stat sub forma contribuYiilorăsalariatuluiăfaţ<ădeăStat şiăaăimpozitului pe salariu), trebuie s< mai pl<teasc< şiăeaăînăplus,ădinăparteaăei,ănişteăcontribuYii c<treăstat,ăpentruăacelăsalariulăbrutăalăangajatului,ădarăalteleădecâtăcontribuYiileăsuportateădeăc<treăangajatădinăsalariulăs<u brut. ContribuYiileăangajatului sunt exprimate prin urm<toarele conturi: •ă4312ăCAS - 9,5 % •ă4314ăCASS - 5,5 % procentele se aplic< la salariul brut •ă4372 Şomajul - 0,5 %

•ă444ăăăImpozitul pe salarii - 16% din salariul baz< de calcul (deci nu din salariul brut) ContribuYiileăfirmei sunt exprimate prin urm<toarele conturi: •ă4311ăCAS - 18,5 % •ă4313ăCASS - 5,2 % procentele se aplic< la salariul brut •ă4371ăŞomajul - 0,5 % Obs.: Acesteăprocenteăseăschimb<ăperiodic,ăînăfuncţieădeăpoliticaăfiscal<ăaăstatului CAS reprezint< prescurtarea de la ContribuYiaă laă Asigur<rile Sociale, adic< contribuţiaăangajatuluiăsauăfirmeiăfaţ< de Stat, pentru crearea fondului de pensii. CASS reprezint< prescurtarea de la ContribuYiaă laă Asigur<rile Sociale de S<n<tate, adic< contribuţiaăangajatuluiăsauăfirmeiăfaţ< de Stat, pentru crearea fondului special pentru asigur<rile sociale de s<n<tate. Şomajul reprezint< prescurtarea de la ContribuYiaă laă fondulă deă şomaj, adic< contribuţiaăangajatuluiăsauăfirmeiăfaţ< de Stat, pentru crearea fondului destinat şomerilor.

60


4. Înregistrarea contribuYiilorăangajatului faţ< de Stat CAS = 9,5% x 1.000 lei = 95 lei CASS = 5,5% x 1.000 lei = 55 lei Şomajul = 0,5% x 1.000 lei = 5 lei

Impozitul pe salarii = 80 lei (suma acestui impozit se d< întotdeauna la examen, deoarece este mai greoaie modalitatea sa de calcul) 421 Personal-salarii datorate (Salarii) P (–) → D (scade datoria firmei mele faţ< de angajat)

4312 CAS P (+) → C 4314 CASS P (+) → C cresc datoriile firmei mele faţ< de Stat, 4372ăŞomajulăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă P (+) → C privind contribuţiileăangajaţilor 444 Impozitul pe salarii P (+) → C

D C

421 Personal-salarii datorate = % 235 lei 4312 CAS 95 lei

4314 CASS 55 lei 4372ăŞomajul 5 lei 444 Impozitul pe salarii 80 lei

A = P + x – x, unde x = 235 lei

5. Înregistrarea separat a contribuYiilorăfirmei noastre faţ< de Stat, pentru salariul acordat angajatului

5.1 Înregistrarea CAS-ului datorat de firm < (adic< înregistrarea datoriei firmei noastre de a pl<ti CAS-ul la Stat)

CAS-ul = 18,5% x 1.000 lei = 185 lei 4311 CAS P (+) →ăC (creşteădatoria firmei mele faţ< de Stat, privind CAS-ul) 6451 Cheltuieli privind CAS-ul A (+) →ăD

D C 6451 Cheltuieli privind CAS-ul = 4311 CAS 185 lei

A + x = P + x, unde x = 185 lei

61


5.2 Înregistrarea CASS-ului datorat de firm < (adic< înregistrarea datoriei firmei noastre de a pl<ti CASS-ul la Stat)

CASS-ul = 5,2% x 1.000 lei = 52 lei 4313 CASS P (+) →ăC (creşteădatoria firmei mele faţ< de Stat, privind CASS-ul) 6453 Cheltuieli privind CASS-ul A (+) →ăD

D C 6453 Cheltuieli privind CASS-ul = 4313 CASS 52 lei

A + x = P + x, unde x = 52 lei

5.3 Înregistrarea şomajului datorat de firm < (adic< înregistrarea datoriei firmei noastre de a pl<ti şomajul la Stat)

Şomajulă=ă0,5% x 1.000 lei = 5 lei 4371ăŞomajulă P (+) →ăC (creşteădatoria firmei mele faţ< de Stat, privind Şomajul) 6452 Cheltuieli privind şomajulăăA (+) →ăD

D C 6452ăCheltuieliăprivindăşomajulăăăăţăăăă4371ăŞomajulăăăăă 5 lei

A + x = P + x, unde x = 5 lei

6. Plata contribuYiilor c<tre Stat

6.1 Plata c<tre Stat a contribuYiilorăangajatului 4312 CAS P (–) →ăD 4314 CASS P (–) →ăD scad datoriile firmei mele faţ< de Stat, privind 4372ăŞomajulăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăP (–) →ăD contribuţiileăangajatului 444 Impozitul pe salarii P (–) →ăD

5121 Conturi la b<nci în lei A (–) →ăC

D C

% = 5121 Conturi la b<nci în lei 235 lei 4312 CAS 95 lei 4314 CASS 55 lei 4372ăŞomajulăăăă 5 lei

444 Impozitul pe salarii 80 lei

A – x = P – x, unde x = 235 lei

62


6.2 Plata c<tre Stat a contribuYiilorăfirmei 4311 CAS P (–) → D 4313 CASS P (–) → D 4371ăŞomajulăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă P (–) → D 5121 Conturi la b<nci în lei A (–) → C

D C

% = 5121 Conturi la b<nci în lei 242 lei 4311 CAS 185 lei 4313 CASS 52 lei 4371ăŞomajulăăăă 5 lei

A – x = P – x, unde x = 242 lei

7. Plata lichid<rii (Plata restului de plat< c<tre angajat) Salariul brut = 1.000 lei Avansul ce a fost pl<tit deja din salariul brut = 400 lei (am v<zut la pct. 3) ContribuYiile totale ale angajatului, ce au fost pl<tite din salariul brut = 235 lei (am v<zut la pct. 6.1) Lichidarea = Salariul brut - Contribuţiileăangajatuluiă- Avans Lichidarea = 1.000 lei - 235 lei - 400 lei = 365 lei 421 Personal-salarii datorate (Salarii) P (–) → D (scade datoria firmei mele faţ< de angajat) 5311 Casa în lei A (–) → C

D C 421 Personal - salarii datorate = 5311 Casa în lei 365 lei

A – x = P – x, unde x = 365 lei

63


* ExplicaYii suplimentare pentru Op. 2.: Prezentarea Op. 2. – aşaăcumăaăfostăprezentat< înăAplicaYiaădeămaiăsus: 2. Ridicarea sumei de 400 lei de la banc<, pentru plata avansului 5121ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăăăăAă(–) → C 5311 Casa în lei A (+) → D

D C 5311ăCasaăînăleiăăăăţăăăă5121ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăăăă400ălei

Prezentarea Op. 2. – ÎNăPRACTIC;: 2. Ridicarea sumei de 400 lei de la banc<, pentru plata avansului

2.1 Trecerea banilor din contul bancar în contul intermediar 581 Viramente interne 5121ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăă A (–) →ăC 581 Viramente interne A (+) →ăD

D C 581 Viramente interne ţăăăă5121ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăăă400ălei

2.2 Trecerea banilor din contul intermediar 581 Viramente interne în casierie

581 Viramente interne A (–) →ăC 5311 Casa în lei A (+) →ăD

D C 5311 Casa în lei = 581 Viramente interne 400 lei

64


APLICAXII privind avansurile acordate furnizorilorăşiăavansurile primite deălaăclienYi

Contul folosităpentruăevidenţiereaăavansurilor acordate furnizorilor este contul:

■ă409 Furnizori - debitori

(am de primit avansul acordat lor) ■ăFurnizori - debitori →ăadic< Furnizori - de la care am de primit ceva →ăam o creanY< →ăActiv Acest cont „Furnizori-debito ri ”ă îlă folosescă înă cazulă înă care,ă înainteă s<ă cump<ră oă marf< de la furnizori, leăacordăacestoraăoăsum<ădeăbaniăîn avans,ăpentruăaăfiăsigurăc<ăîmiăp<streaz<ămarfaădorit<ădeămine.ăAstfel,ăpân<ăprimescămarfaădeă laă furnizori,ăbaniiămeiăsuntă laă furnizori daţiăca avans, deci eu am o creanY< faţ<ădeăfurnizori deăvaloareaăbanilorăacordaţiăcaăavans. Ex:ăÎnăvedereaăachiziţion<riiăunorăm<rfuri, se acord< un avans furnizorilor, în valoare de 5.000 lei. 5121 Conturi la b<nci în lei A (–) →ăC 409 Furnizori - debitori A (+) → D (creşteăcreanYa meaăfaţ< de furnizori)

D C

409 Furnizori - debitori = 5121 Conturi la b<nci în lei 5.000 lei

A + x – x = P, unde x = 5.000 lei Contul folosităpentruăevidenţiereaăşiăavansurilor primite deălaăclienYiăeste contul:

■ă419 ClienYiă- creditori

(mi-au dat un avans) ■ăClienYiă- creditori →ăadic< ClienYiă– care mi-au dat ceva →ăam o datorie →ăPasiv

Acest cont „ClienYi-creditori ”ă îl folosesc în cazul în care vânzândăoămarf<,ă înainteăs<ă le dau marfa clienţilor, încasezădeălaăaceştiaăoăsum<ădeăbaniă în avans,ăastfelăîncât,ăpân<ălaădataăcândăvoiălivraămarfaăc<treăaceştiăclienţi banii lor sunt la mine, şiădeci eu, în tot acest timp, am o datorie faţ<ădeăaceştiăclienţi. Ex: Seăprimeşte un avans deălaăclienţiăînăsum< deă3.000ălei,ăpentruănişteăm<rfuri ce urmeaz< s<ăleălivr<măc<treăaceştiaăabiaăpesteătreiăs<pt<mâni. 5121 Conturi la b<nci în lei A (+) →ăD 419ăăăClienYiă- creditori P (+) →ăC (creşteădatoria meaăfaţ< deăclienţi) D C

5121 Conturi la b<nci în lei = 419ăClienYiă- creditori 3.000 lei

A + x = P + x, unde x = 3.000 lei

65


Folosirea contului 121 Profit sau pierdere pentru ”închiderea” conturilor de venituri şi cheltuieli

deălaăsfârşitulăfiec<reiăluni La lecYiaă privindăTVA-ul,ă amă înv<Yată c<ă înă toateă operaYiileă economiceă dină timpulă lunii,ă toateăveniturile şiăcheltuielile întotdeauna cresc (+). Îns<,ăîn ultima zi de la sfârşitulăfiec<rei luni, toate veniturile şiăcheltuielile de pe luna respectiv< „seăînchid”, adic< „toate veniturile şiăcheltuielile de pe luna respectiv< „se scad (-) în totalitate”, valoarea lor trecându-se în contul 121 Profit sau pierdere”. Operaţiaăseărepet< laăsfârşitulăfiec<rei luni, astfel încât, oricând dac< citim soldul (restul) contului 121 Profit sau pierdere, în care s-au adunat toate veniturile şiăcheltuielile firmei, putem vedea dac< firma are pân< la acel moment ori profit (dac<ăV > Ch) ori pierdere (dac<ăChă>ăV),ăprinădiferenţaădintreăTotal venituri şiăTotal cheltuieli. ExerciYiu: Laăsfârşitulăuneiăluniăse închid urm<toarele conturi de venituri şiăcheltuieli:

▪ă601ăCheltuieli cu materiile prime 1.000 lei ▪ă607ăCheltuieli privind m<rfurile 1.500 lei

▪ă621ăCheltuieli cu colaboratorii 3.000 lei

▪ă707ăVenituri din vânzarea m<rfurilor 6.000 lei ▪ă766 Venituri din dobânzi 2.000 lei 1) Închiderea conturilor de cheltuieli

601 Cheltuieli cu materiile prime A (–)ă→ C 607 Cheltuieli privind m<rfurile A (–)ă→ăC 621 Cheltuieli cu colaboratorii A (–)ă→ăC 121 Profit sau pierdere A (+)ă→ăD (aici funcţioneaz<ăcaăşiăunăcontăde Activ , fiindc<

a preluat Cheltuieli care sunt conturi de Activ )

D C 121 Profit sau pierdere = % 5.500 lei 601 Cheltuieli cu materiile prime 1.000 lei 607 Cheltuieli privind m<rfurile 1.500 lei

621 Cheltuieli cu colaboratorii 3.000 lei (B) D 121 Profit sau pierdere C

(1) 5.500 (Ch)

(B) – înseamn<ăBifuncYional,ăadic<ădesemneaz<ăunăcontăcareăpoateăaveaăfuncţieăcândădeăActiv când de Pasiv, în funcţieădeăsituaţie.

66


2) Închiderea conturilor de venituri

707 Venituri din vânzarea m<rfurilor P (–)ă→ăD 766 Venituri din dobânzi P (–)ă→ăD

121 Profit sau pierdere P (+)ă→ăC (aici funcţioneaz< caăşiăunăcontăde Pasiv, fiindc<

a preluat Venituri care sunt conturi de Pasiv) D C

% = 121 Profit sau pierdere 8.000 lei 766 Venituri din dobânzi 2.000 lei 707 Venituri din vânzarea 6.000 lei

m<rfurilor (B) D 121 Profit sau pierdere C

(1) 5.500 (Ch) (2) 8.000 (V)

RD: 5.500 RC: 8.000 TSD: 5.500 TSC: 8.000 SFC: 2.500

(rest de venituri , deci profit )

profit , dac< V > Ch Rezultatul exerciYiului = V – Ch pierdere, dac< Ch > V

În exerciţiul de mai sus am avut SFC (Sold Final Creditor), aceasta însemnândăc<ăamăavută un rest final Creditor ,ăadic<ăun rest de pe Credit, adic<ăun rest de Venituri,ăadic<ăam avut profit .

Dac<ă înă exerciţiulă deămaiă susăam fi avut SFD (Sold Final Debitor) – şiă eraă posibilă numaiă dac<ăcheltuielile totale erau > veniturile totale –,ăaceastaăarăfiăînsemnatăc<ăamăfiăavutăunărest final Debitor, adic<ăun rest de pe Debit,ăadic<ărest de Cheltuieli,ăadic<ăamăfiăavutăpierdere.

67


„Regularizarea” conturilor de TVA de laăsfârşitulăfiec<rei luni

Prină„regularizarea” conturilor de TVA seăînţelegeăc<ăîţiăregleziă/ă îţiăregularizeziăsituaţiaăfirmeiăcuăStatul,ăînăleg<tur<ăcuăTVA-ul;ăadic<,ăstabileşti laăsfârşitulăfiec<reiăluni,ădac<ăaiădeădatăTVAălaăStat sau ai de luat TVA de de la Stat şiăînregistreziăacesteălucruriăînăcontabilitate.

La lecYiaă privindă TVA-ul,ă amă înv<Yată c<ă înă toateă operaYiileă economiceă dină timpulă lunii,ă atât TVAd cât şiăTVAc întotdeauna cresc (+),ălaăfelăcaăşiăveniturile şiăcheltuielile.

Îns<,ă în ultima ziă deă laă sfârşitulă fiec<rei luni, TVAd şi TVAc de pe luna respectiv< scad (-) în totalitate,ă diferenţaă dintreă eleă transformându-se în TVAp (dac<ă TVAcă >ă TVAd)ă sauă înă TVAr (dac<ăTVAdă>ăTVAc). În practic<, laăsfârşitulălunii, pot ap<rea 2ăsituaYii:

i) TVAc > TVAd

ii) TVAd > TVAc i) dac< TVAc > TVAd Total TVAc în timpul lunii = 16.500 lei →ăăTVAp = 2.500 lei (adic< am TVA de plat< c<tre Stat) Total TVAd în timpul lunii = 14.000 lei 1) Regularizarea conturilor de TVA 4427 TVAc P (–) →ăD 16.500 4426 TVAd A (–) →ăC 14.000 4424 TVAp P (+) →ăC 2.500 (creşteădatoria firmei mele faţ< de Stat) D C 4427 TVAc = % 16.500 lei 4426 TVAd 14.000 lei 4423 TVAp 2.500 lei 2) Plata c<tre Stat a TVA-ului de plat< 4424 TVAp P (–) →ăD (scade datoria firmei mele faţ< de Stat) 5121 Conturi la b<nci în lei A (–) →ăC D C

4424 TVAp = 5121 Conturi la b<nci în lei 2.500 lei

68


ii) dac< TVAd > TVAc Total TVAd în timpul lunii = 16.500 lei →ă TVAr = 2.500 lei (adic< am TVA de recuperat de la Stat) Total TVAc în timpul lunii = 14.000 lei

1) Regularizarea conturilor de TVA 4426 TVAd A (–) →ăC 16.500 4427 TVAc P (–) →ăD 14.000 4424 TVAr A (+) →ăD 2.500 (creşteăcreanYa firmei mele faţ< de Stat) D C % = 4426 TVAd 16.500 lei 4427 TVAc 14.000 lei 4424 TVAr 2.500 lei 2) Încasarea de la Stat a TVA-ului de recuperat 4424 TVAr A (–) → C (scade creanYa firmei mele faţ< de Stat) 5121 Conturi la b<nci în lei A (+) →ăD D C

5121 Conturi la b<nci în lei = 4424 TVAr 2.500 lei

69


PROBLEM;ăCOMPLEX;ă– deăsfârşitădeămaterie

Societatea comercial< INGENIOSU’ă SRL prezint< laă sfârşitulă anuluiă 2009 înă componenţaă sa,ăurm<toarele elemente patrimoniale:

●ă101ăăăCapitalăsocial 10.000 lei ●ă371ăăăM<rfuri 7.000 lei ●ă5311ăCasa în lei 2.000 lei ●ă401ăăăFurnizori 15.000 lei ●ă5121ăConturiălaăb<nci în lei 20.000 lei ●ă121ăăăProfit sau pierdere (profit) 4.000 lei

În timpul lunii ianuarie din anul urm<tor 2010, societatea desf<şoar< urm<toarele operaYiiăeconomice:

1) Seăachiziţioneaz<ămateriiăprimeădeălaăfurnizoriăînăsum<ădeă2.000ălei,ăTVAă19ă%. 2) Seăvândăm<rfuriăînăvaloareădeă5.000ălei,ăTVAă19ă%ăşiăulteriorăacesteaăseăscotădinăgestiune,ăă valoareaădeăintrareăaăm<rfurilorăvânduteăfiindădeă3.000ălei. 3) Laăsfârşitulăluniiăseăînregistreaz<ăregularizareaăconturilorădeăTVA. 4) Deăasemenea,ălaăsfârşitulălunii,ăseăînchidăconturileădeăvenituriăşiăcheltuieli.

Se cere:

a) S< se întocmeasc< bilanYulăfinal al societ<ţii,ăpentruăanul 2009. b) S< se efectueze analiza contabil< aăoperaţiilorăenunţate,ăprezentându-se formula contabil< şi modificareaăbilanYier<, pentru fiecareădinăoparaţiileăeconomiceăceăauăavutălocăînălunaă ianuarie din anul 2010. c) S< se prezinte teurile conturilor pe luna ianuarie, anul 2010. d) S< se întocmeasc< balanYaădeăverificare cuă4ăseriiădeăegalit<ţi,ălaăsfârşitulăluniiăianuarieă2010.ăăă

Rezolvare:

a) Întocmirea bilanYuluiăfinalăalăsociet<ţiiăpentruăanul 2009

BILANXă - încheiatălaăsfârşitulăanuluiă2009ă-

ACTIV PASIV ●ă5121ăConturiălaăb<nci în lei 20.000 lei ●ă5311ăCasaăînăleiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă2.000ălei ●ă371 M<rfuri 7.000 lei

●ă101 Capital social 10.000 lei ●ă401ăFurnizori 15.000 lei ●ă121ăProfităsauăpierdereă(profit)ăăăăăăăăăă4.000ălei

Total ACTIV = 29.000 lei Total PASIV = 29.000 lei A = P ,ădeciăBilanţul a fost întocmit corect.

70


b) Analizaăcontabil< aăoperaţiilorăeconomiceădinălunaăianuarie 2010. 1) Seăachiziţioneaz< materii prime de la furnizori în valoare de 2.000 lei, TVA 19% 301 Materii prime A (+) → D 401 Furnizori P (+) →ăC 4426 TVAd A (+) →ăD D C % = 401 Furnizori 2.380 lei

301 Materii prime 2.000 lei 4426 TVAd 380 lei

A + x = P + x, unde x = 2.380 lei 2.1) Vânzarea m<rfurilor cu 5.000 lei, TVA 19% 411ăăăClienţiă Aă(+)ă→ăD 707 Venituri din vânzarea m<rfurilorăăăăăPă(+)ă→ăCăă 4427 TVAc Pă(+)ă→ăC D C 411ăClienYiăăăăăţ % 5.950 lei 707 Venituri din vânzarea m<rfurilor 5.000 lei 4427 TVAc 950 lei A + x = P + x, unde x = 5.950 lei 2.2) Scoaterea din gestiune a m<rfurilor vândute, la valoarea de intrare de 3.000 lei 371 M<rfuri A (–)ă→ăC 607 Cheltuieli cu m<rfurileăăăăăAă(+)ă→ăD D C

607 Cheltuieli cu m<rfurile = 371 M<rfuri 3.000 lei

A + x – x = P, unde x = 3.000 lei 3) Regularizarea conturilorădeăTVAălaăsfârşitulăluniiăianuarie Total TVAc în timpul lunii = 950 lei → TVAp = 570 lei (adic<ăavemăTVA de plat< c<tre Stat) Total TVAd în timpul lunii = 380 lei 4427 TVAc P (–)ă→ăDăăăăăă950ălei 4426 TVAd A (–)ă→ăCăăăăăă380ăleiă 4423 TVAp Pă(+)ă→ăCăăăăăă570ălei (creşteădatoria firmeiămeleăfaţ< de Stat privind TVAădeăplat<)

71


D C 4427 TVAc = % 950 lei 4426 TVAd 380 lei 4423 TVAp 570 lei 4) Închiderea conturilor de venituri şiăcheltuieli laăsfârşitulăluniiăianuarie

4.1) Închiderea conturilor de venituri înăsum<ătotal<ădeă5.000ăleiă 707 Venituri din vânzarea m<rfurilor P (–)ă→ăD 121 Profit sau pierdere P (+)ă→ăC (BifuncYional →ăaiciăfuncţioneaz<ăcaăunăPasiv) D C

707 Venituri din vânzarea = 121 Profit sau pierdere 5.000 lei m<rfurilor

A = P + x - x, unde x = 5.000 lei

4.2) Închiderea conturilor de cheltuieli înăsum<ătotal<ădeă3.000ăleiă 607 Cheltuieli cu m<rfurile A (–)ă→ăC 121 Profit sau pierdere A (+)ă→ăD (BifuncYional →ăaiciăfuncţioneaz<ăcaăunăActiv)

D C 121 Profit sau pierdere = 607 Cheltuieli cu m<rfurile 3.000 lei

A + x - x = P, unde x = 3.000 lei

c) Prezentarea teurilor conturilor din luna ianuarie 2010

(A) (A) (+) D 5121ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăăC (–) (+) D 5311 Casa în lei C (–)

SID: 20.000 – SID: 2.000 – – – – – RD: 0 RC: 0 RD: 0 RC: 0 TSD: 20.000 TSC: 0 TSD: 2.000 TSC: 0 SFD: 20.000 SFD: 2.000

(A) (P) (+)ăDăăăăăăăăăăăăăăă371ăM<rfuriăăăăăăăăăăăăăăăC (–) (–) D 101 Capital social C (+)

SID: 7.000 – – SIC: 10.000 3.000 (2.2) – – RD: 0 RC: 3.000 RD: 0 RC: 0 TSD: 7.000 TSC: 3.000 TSD: 0 TSC: 10.000 SFD: 4.000 SFC: 10.000

72


(P) (B) (–) D 401 Furnizori C (+) (–) D 121 Profit sau pierdere (profit) C (+)

– SIC: 15.000 – SIC: 4.000 2.380 (1)

(4.2) 3.000 5.000 (4.1)

RD: 0 RC: 2.380 RD: 3.000 RC: 5.000 TSD: 0 TSC: 17.380 TSD: 3.000 TSC: 9.000

SFC: 17.380 SFC: 6.000

Conturi noi - ap<ruteăînăcursulăluniiăianuarieă2010:

(A) (A) (+) D 301 Materii prime C (–) (+) D 4426 TVAd C (–)

SID: 0 – SID: 0 – (1) 2.000 (1) 380

380 (3) RD: 2.000 RC: 0 RD: 380 RC: 380 TSD: 2.000 TSC: 0 TSD: 380 TSC: 380 SFD: 2.000 SFD: 0

(P)

(A) 707 Venituri din (+) D 411ăClienţiăăăăăăăăăăăăăăăăCă(–) (–)ăDăăăăăăăăăăăăvânzareaăm<rfurilorăăăăăăăăăăăC (+)

SID: 0 – – SIC: 0 (2.1) 5.950

(4.1) 5.000 5.000 (2.1)

RD: 5.950 RC: 0 RD: 5.000 RC: 5.000 TSD: 5.950 TSC: 0 TSD: 5.000 TSC: 5.000 SFD: 5.950 SFC: 0

(P) (A) (–) D 4427 TVAc C (+) (+) D 607 Cheltuieliăcuăm<rfurileăăăăăăCă(–)

– SIC: 0 SID: 0 – (3) 950

950 (2.1) (2.2) 3.000 3.000 (4.2)

RD: 950 RC: 950 RD: 3.000 RC: 3.000 TSD: 950 TSC: 950 TSD: 3.000 TSC: 3.000

SFC: 0 SFD: 0

(P)

(–) D 4423 TVAp C (+) – SIC: 0

570 (3) RD: 0 RC: 570 TSD: 0 TSC: 570

SFC: 570

73


d) Întocmirea BalanYeiădeăverificare cuă4ăseriiădeăegalit<ţi,ălaăsfârşitulăluniiăianuarieă2010

Societatea comercial< INGENIOSU SRL

BALANX;ăDEăVERIFICARE întocmit< la 31.01.2009

Simbol conturi

Denumirea conturilor SolduriăiniYiale Rulaje Total sume Solduri finale D C D C D C D C

101 Capital social - 10.000 0 0 0 10.000 - 10.000 121 Profit sau pierdere (profit) - 4.000 3.000 5.000 3.000 9.000 - 6.000 301 Materii prime 0 - 2.000 0 2.000 0 2.000 - 371 M<rfuri 7.000 - 0 3.000 7.000 3.000 4.000 - 401 Furnizori - 15.000 0 2.380 0 17.380 - 17.380 411 Clienţi 0 - 5.950 0 5.950 0 5.950 - 4423 TVAădeăplat< - 0 0 570 0 570 - 570 4426 TVA deductibil 0 - 380 380 380 380 0 - 4427 TVA colectat - 0 950 950 950 950 - 0 5311 Casa în lei 2.000 - 0 0 2.000 0 2.000 - 5121 Conturi laăb<nciăînălei 20.000 - 0 0 20.000 0 20.000 - 607 Cheltuieliăcuăm<rfurile 0 - 3.000 3.000 3.000 3.000 0 - 707 Venituriădinăvânzareaăm<rfurilor - 0 5.000 5.000 5.000 5.000 - 0 TOTAL 29.000 29.000 20.280 20.280 49.280 49.280 33.950 33.950

74


AplicaYiiăprivindăProvizioanele

Provizioanele sunt datorii previzibileăşiăprobabile ale firmei, îns<ă incerte din punct de vedere al

scadenYei (datei realiz<rii lor) şiăalăm<rimii lor. Aceste provizioane se stabilesc laăsfârşitulăfiec<rui an şiăevidenţiaz< posibilele evenimente ce ar

putea genera o datorie pentru firm< în anul urm<tor (litigii, garanţii acordateăclienţilorăetc.). Fiind datorii →ăProvizioanele sunt conturi de Pasiv.

Provizioanele sunt constituite în general cu un scop fiscal. Aceasta seăexplic<ăprinăNota de mai jos: (A) Not<: Toate provizioanele se constituie laăsfârşitulăunuiăanăcuăajutorul cheltuielilor, iar în anul (P) urm<tor, se anuleaz< obligatoriu cu ajutorul veniturilor. ExerciYiu:ăLaă sfârşitulăanuluiăNăse constituie un provizion pentru litigii, în sum< de 8.500 lei. În anul urm<tor N+1, provizionul constituit în anul precedent N se anuleaz<. 1) Constituirea provizionului laăsfârşitulăanuluiăN. 1511 Provizioane pentru litigii Pă(+)ă→ăC 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele Aă(+)ă→ăD

D C 6812 Cheltuieli de exploatare = 1511 Provizioane pentru litigii 8.500 lei privind provizioanele 2) Anularea provizionului în anul urm<tor N+1 1511 Provizioane pentru litigii P (–)ă→ăD 7812 Venituri din provizioane Pă(+)ă→ăC D C 1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 8.500 lei ObservaYie: •ăOriceăprovizion, se constituie cuăacelaşiăcontăde cheltuieli: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele” •ăOriceăprovizion, se anuleaz< cuăacelaşiăcontădeăvenituri: 7812 „Venituri dinăprovizioane”

75


AplicaYiiăprivindăAjust<rile

Ajust<rile se constituie la sfârşitulăanului pentru deprecierile reversibile ale activelor (imobiliz<ri,ăstocuri,ăcreanţe,ătrezorerie).

M<rimea Ajust<rilor seăstabileşteăpentru aceste active, caădiferenţ<ădintreăvaloarea de intrare (mai mare)ăşiăvaloareaăactual<ăde la inventar (mai mic<). Valoareăactual<ădeăinventar seăstabileşteălaăsfârşitulăfiec<ruiăanăcuăocaziaăinventarierii.

Aceste ajust<ri nu sunt altceva decât minusuri de valoare la inventar constatate pentru diverse active. La fel ca şiăprovizioanele, se constituie la sfârşitulăunuiăanăpeăseamaăcheltuielilor şiăseăanuleaz<ăînăanulăurm<torăcuăajutorulăveniturilor . Dar ATENXIE !!! Ajust<rile suntănoYiuniătotalădiferiteăfaY<ădeăProvizioane !!! ExerciYiu: Seăachiziţioneaz<ămaterii prime în cantitate de 2.000 kg înregistrate laăcostulădeăachiziţieădeă4 lei / kg, TVA 19%. În cursul anului se dau în consum 400 kg.ăLaăsfârşitulăanului, cu ocazia inventarierii, seăconstat<ăc<ăpreţulămateriilor prime respectiveăaăsc<zutălaă3,5 lei / kg ,ăadic<ăaăsc<zutăcuă0,5 lei / kg faţ<ăde costulădeăachiziţieă/ăvaloareaădeăintrare. Ulterior,ăînăanulăurm<tor,ăpreţulămateriilor prime creşteălaăă4,5 lei / kg. 1) Achiziţionareaămateriilorăprime 301 Materii prime A (+) →ăD 401 Furnizori P (+) →ăC 4426 TVAd A (+) →ăD D C % = 401 Furnizori 9.520 lei 301 Materii prime 8.000 lei 4426 TVAd 1.520 lei 2) Plata furnizorului 401 Furnizori P (–) →ăD 5121 Conturi la b<nci în lei A (–) →ăC D C 401 Furnizori = 5121 Conturi la b<nci în lei 9.520 lei

76


3) Darea în consum a 400 kg de materii prime, valoarea de intrare fiind de 4 lei /kg. 301 Materii prime A (–) →ăC 601 Cheltuieli cu materii prime A (+) →ăD 400 kg x 4 lei / kg = 1.600 lei D C 601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 1.600 lei 4) Constituirea unei ajust<ri pentru deprecierea materiilor prime 2.000 kg – 400 kg = 1.600 kg (rest de marii prime laăsfârşitul anului) 0,5 lei / kg 1.600 kg x (4 lei – 3,5 lei) = 800 lei (valoareaăcuăcareăaăsc<zutăstoculădeămateriiăprimeăr<masălaă sfârşitulăanului,ăfaţ<ădeăvaloarea lui de intrare) Deci valoarea stocului de materii prime r<masă laă sfârşitulă anuluiă s-aădiminuată cuă800ă leiă faţ<ă deăvaloarea lui deă intrare,ă faptă ceă seăvaăevidenţiaă în contabilitate cuăajutorulă înregistr<riiăuneiăajust<ri de valoare înăsum<ădeă800ălei. 391 Ajust<ri pentru deprecierea materiilor prime P (+) →ăC 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajust<rileăpentruădepreciereaăăăă A (+) →ăD activelor circulante D C 6814 Cheltuieli deăexploatareăprivindăajust<rileăăăăţăăăă391ăAjust<ri pentru deprecierea 800 lei pentru deprecierea activelor circulante materiilor prime 5) Anularea ajust<rii,ădatorit<ăcreşteriiădeăvaloareăaămateriilorăprime 391 Ajust<ri pentru deprecierea materiilor prime P (–) →ăD 7814 Venituri dinăajust<riăpentruădepreciereaăactivelorăcirculanteăăăă P (+) →ăC D C 2911 Ajust<ri pentru = 7814 Venituri dinăajust<riăpentruăăăăăăăăăăăă 800 lei deprecierea terenului deprecierea activelor circulante Obs.: Întrucât înăanulăurm<tor,ăvaloareaămateriilorăprimeăaărevenitălaăvaloareaălorădeăintrareăşiăulteriorăchiarăaăşiădep<şit-o, ajustarea deăvaloareăconstituit<ăanulătrecutăacumătrebuieăanulat<,ăpeămotivăc<ănu-şiămaiăg<seşteărostul.ăIarăcreştereaădeăvaloareăaăactivelorăpesteăvaloareaădeăintrareănuăesteăpermis<ăaăseăcontabiliza, conform principiuluiăprudenYei.

77


STORNAREA – Corectarea unor greşeli în Contabilitate Formuleleăcontabileăscriseăgreşitănu pot fi corectate prin ştergere sau t<iere. Stornarea reprezint<ăcorectarea în contabilitate a greşelilor ap<rute la înregistrarea formulelor contabile. Greşelile potăap<reaăatât la sumele înscrise înăformul<,ăcâtăşi la conturile folosite înăformul<. Corectarea (stornarea) se poate face prin 2ămodalit<ţi:

A) Stornarea în negru

B) Stornarea înăroşu

78


A) Stornarea în negru

Const<ăînăcorectarea unei formuleăcontabileăscriseăgreşit, prin inversarea conturilor din formula contabil<ăcorectoare (ce duce astfel la anularea formulei contabile scris< greşit),ă caă apoiă s<ă seă rescrieăformulaăcontabil<ăscris<ăcorect. Exemplu: S<ăpresupunem ca avem oăfirm<ăîn care contul Capital social prezint<ăunăSICădeă2.000ălei,ăiarăcontulăRezerveăunăSICădeă7.000ălei.ăLaăaceast<ăfirm<ăseămajoreaz<ăcapitalulăsocialădinărezerveăcuăsumaădeă500ălei.ăÎntrucâtălaăînregistrareaăcontabil<ădeămajorareaăaăcapitaluluiăsocialăs-aăgreşităsuma,ăscriindu-se 400ă leiă înă locă deă 500ă lei,ă seă corecteaz<ă apoiă imediată eroareaă printr-oă operaţieă deă stornare în negru. Ulteriorăseărescrieăformulaăcontabil<ăcorect,ăcuăsumaădeă500ălei.ăă 1) Seămajoreaz<ăcapitalul social din rezerve cu suma de 500 lei.

101 Capital social P (+) →ăC 106 Rezerve P (–) →ăD D C 106 Rezerve = 101 Capital social 400 lei (S-aăgreşităsuma !!!)

2) Stornarea în negru a formulei contabile de mai sus, scris< greşit.

101 Capital social P (–) →ăD 106 Rezerve P (+) →ăC D C 101 Capital social = 106 Rezerve 400 lei

Obs.: În urma acestei storn<riăînănegru, s-aăanulatăpracticăformulaăcontabil<ăscris<ăgreşitădeălaăOp. 1) 3) Înregistrareaăcorect< a operaţieiăeconomiceădeămajorareăaăcapitalului social din rezerve cu 500 lei.

101 Capital social P (+) →ăC 106 Rezerve P (–) →ăD D C 106 Rezerve = 101 Capital social 500 lei (P) (P)

(-) D 101 Capital social C (+) (-) D 106 Rezerve C (+) – SIC: 2.000 – SIC: 7.000

(2) 400

400 (1)

500 (3)

(1) 400

(3) 500 400 (2)

RD: 400 RC: 900 RD: 900 RC: 400 TSD: 400 TSC: 2.900 TSD: 900 TSC: 7.400

SFC: 2.500 SFC: 6.500

79


B) Stornarea înăroşu

Const<ă înă corectarea unei formule contabile scris< greşit, prin rescrierea formulei contabile greşite, înămodăidentic,ăîns<ăcuăsuma scris<ăcuăroşu sau încadrat<ăînăchenar (suma,ăoriăc<ăeăscris<ăcuăroşu,ăoriăc<ăeăîncadrat<ăînăchenar,ăînseamn<ăacelaşiălucru: „stornareăînăroşu”). Aceastaăînseamn<ăc<,ăăînăteurile conturilor, aceast<ăsum<ăscris<ăcuăroşuăsauăîncadrat<ăînăchenară„seăvaăsc<dea”ăînălocăs<ăse adune, atunci când se va calcula Rulajul Debitor (RD) sau Rulajul Creditor (RC) al conturilor. Astfel,ăaceast<ăformul<ăcontabil<ădeăstornareă/ corectoare,ăscris<ăcuăsumaăînăroşuăsauăîncadrat<ăînăchenar,ăvaăduceăpracticăla anularea formulei contabile scris<ăgreşit.ă

Ulterior, printr-o a treia înregistrare contabil<,ăseărescrieăformulaăcontabil<ăscris<ăcorect.

Exemplu: Seă p<streaz<ă acelaşiă Exemplu de la Stornarea în negru,ă doară cuă diferenţaă c<ă corectareaăformuleiăcontabileăscris<ăgreşităseăfaceăprinăStornare înăroşu. 1) Seămajoreaz<ăcapitalul social din rezerve cu suma de 500 lei.

101 Capital social P (+) →ăC 106 Rezerve P (–) →ăD D C 106 Rezerve = 101 Capital social 400 lei (S-aăgreşităsuma !!!)

2) Stornarea în roşu a formuleiăcontabileădeămaiăsus,ăscris< greşit.

101 Capital social P (+) →ăC 106 Rezerve P (–) →ăD D C 106 Rezerve = 101 Capital social lei

Obs.: În urma acestei storn<riăînăroşu, s-aăanulatăpracticăformulaăcontabil<ăscris<ăgreşitădeălaăOp. 1) 3) Înregistrareaăcorect< a operaţieiăeconomiceădeămajorareăaăcapitalului social din rezerve cu 500 lei.

101 Capital social P (+) →ăC 106 Rezerve P (–) →ăD D C 106 Rezerve = 101 Capital social 500 lei (P) (P)

(-) D 101 Capital social C (+) (-) D 106 Rezerve C (+) – SIC: 2.000 – SIC: 7.000

400 (1) (2)

500 (3)

(1) 400 (2)

(3) 500

RD: 0 RC: 500 RD: 500 RC: 0 TSD: 0 TSC: 2.500 TSD: 500 TSC: 7.000

SFC: 2.500 SFC: 6.500

400

400 400

80


Exemplu deăexerciţiuăcuăstornare: Determinaţiăînăbazaăregulilorădeăfuncţionareăaleăconturilor,ăelementeleăcontuluiăcareălipsesc.

(P) (-) D Capital social C (+)

– SIC: ?

?

200 300

RD: 600 RC: ? TSD: ? TSC: 900

SFC: ? Rezolvare:

(P) (-) D Capital social C (+)

– SIC: ? (400)

? (680)

200 300

RD: 600 RC: ? (500) TSD: ? (600) TSC: 900

SFC: ? (300) Obs.: Întotdeauna cândăcalcul<măRulajul (fie el Debitor sau Creditor), suma din chenar (sauăscris<ă cuăroşu)ăse scade, înălocăs<ăseăaduneă!!!ă

80

80

81


Constituirea capitalului social al unei firme - ÎNăPRACTIC; Exemplu: La constituirea unei societ<ţiăcomercialeăseăaducăcaăaportălaăcapitalul social (adic< se aduc în firm< de c<tre acţionari) bani înăvaloareădeă50.000ăleiăşiăunămijloc de transport în valoare de 20.000 lei.

a)ăAşaăcumăamăînv<Yat,ăîn mod simplist, la Clasa 1 de conturi Conturi la b<nci în lei Aă(+)ă→ăD Mijloace de transport Aă(+)ă→ăD Capital social Pă(+)ă→ăC

D C % = Capital social 70.000 lei Conturi la b<nci în lei 50.000 lei Mijloace de transport 20.000 lei

b)ăAşaăcumăseăcereăÎNăPRACTIC; – obligatoriu au loc 3ăînregistr<riăcontabile: 1) Subscrierea capitalului social Adic<:ă„înregistrareaăpromisiunii acYionarilor de a aduce în firm< baniiăşiăbunurileăpromise”;ă Adic<:ă„înregistrareaăcreanYei firmei faţ< deăacţionariiăpromitenţiă→ătotulăgândimăd.p.d.v.ăalăfirmei 456 Decont<riăcuăasociaYiiăprivindăcapitalul A (+) →ăDăă (creşte creanYa firmeiăfaţ< deăacţionari) 1011 Capital social nev<rsat Pă(+)ă→ăC D C 456 Decont<riăcuăasociaYiiăprivind capitalul = 1011 Capital social nev<rsat 70.000 lei 2) V<rsarea (aducerea) de c<treăacYionariăaăbanilorăşiăbunurilorăpromise 5121 Conturi la b<nci în lei Aă(+)ă→ăD 2133 Mijloace de transport Aă(+)ă→ăD 456 Decont<riăcuăasociaYiiăprivindăcapitalul A (–) →ăC (scade creanYa firmeiăfaţ< deăacţionari) D C % = 456 Decont<riăcuăasociaYiiăprivind capitalul 70.000 lei 5121 Conturi la b<nci în lei 50.000 lei 2133 Mijloace de transport 20.000 lei 3) Transformarea capitalului social de la nev<rsat la v<rsat 1011 Capital social nev<rsat P (–) →ăD 1012 Capital social v<rsat Pă(+)ă→ăC D C 1011 Capital social nev<rsat = 1012 Capital social v<rsat 70.000 lei

82


S< urm<rimăcuăatenţieăcareăesteădeosebireaă întreăoperaţiaăsimplist< de constituire a capitalului social şiăceleă3ăoperaţiiăsuccesive folositeăînăpractic<ăpentruăacelaşiălucru:

a)ăAşaăcumăamăînv<Yat,ăîn mod simplist, la Clasa 1 de conturi

D C % = Capital social 70.000 lei Conturi la b<nci în lei 50.000 lei Mijloace de transport 20.000 lei

b)ăAşaăcumăseăcereăÎN PRACTIC;

D C 1) 456 Decont<riăcuăasociaYiiăăăăăăăţăăăăăă1011ăCapitalăsocialăăăăăă70.000ălei privind capitalul nev<rsat D C 2) % = 456 Decont<riăcuăasociaYiiăăăăăăă70.000 lei privind capitalul 5121 Conturi la b<nci în lei 50.000 lei

2133 Mijloace de transport 20.000 lei D C 3) 1011 Capital social nev<rsat = 1012 Capital social (v<rsat) 70.000 lei Obs:ăSeăobserv<ăc<ădinăceleă3ăînregistr<riăcontabileăsuccesive,ăr<mânăaceleaşiăconturiăcaăşiăînăexemplulăsimplist ar<tat la Clasa 1 de conturi. Celelalteăconturiăajut<toare,ă456ăşiă1011,ăs-au eliminat, prin faptul c<ăiniţialăauăcrescută(+ă)ăşiăapoiăauăsc<zută(-),ăcuăaceeaşiăsum<. Not<:ăDac<ăamăfiăîntâlnităoăproblem<ăînăcareăseăspuneaăc<ăseămajoreaz<ăcapitalulăsocialăalăfirmeiăcuăoăanumit<ăsum<ădeăbani,ălaăoădat<ăulterioar<ăconstituiriiăfirmei, ȊNăPRACTIC; treceam prin aceleaşi 3 înregistr<riăcontabileăsuccesive: subscriere, v<rsare şiătransformare, laăfelăcaălaăoperaţiaădeăconstituire aăcapitaluluiăsocialădeălaăînfiinYareaăuneiăfirme,ăaşaăcumăamăv<zutăaici!

83


Diminuarea capitalului social al unei firme, ca urmare a retrageriiăunuiăacYionarădinăfirm<

– ÎNăPRACTIC; –

Aceasta este una dintre posibilit<ţileă deă diminuareă aă capitaluluiă social.ă Prezint< oă importanţ<

major<, prin faptul c< înregistrarea acestui fenomen necesit< folosirea contuluiă BIFUNCXIONAL 456 Decont<riă cuă asociaYiiă privindă capitalul, cont care vom vedea c< în aceast< situaţieă evidenţiaz<ădatoria firmeiăfaţ<ădeăacţionari, fapt ce implic< utilizareaăluiăcaăşiăunăcont de Pasiv.

Laăconstituireaăcapitaluluiăsocial,ăacelaşiăcont,ă456 Decont<ri cu asociaYiiăprivindăcapitalul, juca rolul unui cont de Activ ,ăevidenţiindăcreanYa firmeiăfaţ<ădeăacţionari.

Exemplu: În data de 20.05.2009 acţionarulă Xă seă retrageă dină firm<, cu suma de 13.000 lei (bani ce reprezint< partea sa din capitalul social, cu care a contribuit la constituirea firmei respective). a)ăAşaăcumăamăînv<Yat,ăîn mod simplist, la Clasa 1 de conturi 5121ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăă A (–)ă→ăCă 101 Capital social P (–) →ăD

D C 101 Capital social = 5121ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăăăăăăăă13.000ălei

b)ăAşaăcumăseăcereăÎNăPRACTIC; – obligatoriu au loc 2ăînregistr<riăcontabile: 1) Înregistrarea datoriei firmei de a-i pl<tiăacYionarului partea sa din capitalul social 1012 Capital social v<rsat P (–)ă→ăD 456 Decont<riăcuăasociaYiiăprivindăcapitalul Pă(+)ă→ăC (creşte datoria firmei meleăfaţ<ă deăacţionari, în acest cont) D C

1012 Capital social v<rsat = 456 Decont<riăcuăasociaYiiăăăăăăă13.000ălei privind capitalul

2) Restituirea c<treăacYionarulăX,ă aăp<rYiiă luiă dină capitalulă socială cuă careă aă contribuită laă înfiinYareaăfirmei 5121 Conturi la b<nci în lei A (–)ă→ăC 456 Decont<riăcuăasociaYiiăprivindăcapitalul P (–) →ăD (scade datoria firmei meleăfaţ<ă deăacţionari, din acest cont) D C 456 Decont<riăcuăasociaYiiăăăăăăţăăăăă5121ăConturiălaăb<nci în lei 13.000 lei privind capitalul

84


S< urm<rimăcuăatenţieăcareăesteădeosebireaă întreăoperaţiaăsimplist< de diminuare a capitalului social prinăretragereaăunuiăacYionarădinăfirm< şiăcele 2 operaţiiăsuccesive folositeă înăpractic<ăpentruăacelaşiălucru:

a)ăAşaăcumăamăînv<Yat,ăîn mod simplist, la Clasa 1 de conturi

D C 101 Capital social ţăăăăă5121ăConturiălaăb<nciăînăleiăăăăăăăăăă13.000ălei

b)ăAşaăcumăseăcereăÎNăPRACTIC; D C (1) 1012 Capital social = 456 Decont<riăcuăasociaYiiăăăăăăăăăă13.000 lei v<rsat privind capitalul D C (2) 456 Decont<riăcuăasociaYiiăăăăăă = 5121 Conturi la b<nci în lei 13.000 lei privind capitalul Obs:ăSeăobserv<ăc<,ădinăceleă2ăînregistr<riăcontabileăsuccesive,ăr<mânăaceleaşiăconturiăcaăşiăînăexemplulăsimplist ar<tat la Clasa 1 de conturi.

85


APLICAXIIăprivind cump<r<ri de servicii Ex. 1: O firm< primeşteăfacturaădeăenergiaăelectric<ăconsumat<, înăsum<ădeă500ălei,ăTVAă19ă%. 1.1) Înregistrarea cump<r<rii serviciului deăfurnizareădeăenergieăelectric<,ăînăsum<ădeă500 lei 605 Cheltuieli privindăenergiaăşiăapa Aă(+)ă→ăD 401 Furnizori Pă(+)ă→ăC 4426 TVAd Aă(+)ă→ăD D C % = 401 Furnizori 595 lei

624 Cheltuieli privindăenergiaăşiăapaăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă500 lei 4426 TVAd 95 lei

1.2) Plata furnizorului 401 Furnizori P (–)ă→ăD 5121 Conturi la b<nci în lei A (–) →ăC D C 500 lei - valoarea serviciului cump<rat 401 Furnizori = 5121 Conturi la b<nci în lei 595 lei 95 lei - valoarea TVAd Obs.: Sc<dereaă(-) de bani de la Op. 1.2) justific<ăînregistrareaădeăcheltuieli de la Op. 1.1). Aceast<ăobservaţieăeăvalabil<ăşiăpentruăceleă3ăexerciţiiăceăurmeaz<. Ex. 2: O firm< cump<r< de la un transportator serviciul de a i se face un transport de m<rfuri, în sum< de 2.000 lei, TVA 19%. 2.1) Înregistrarea cump<r<rii serviciului de transport ,ăînăsum<ădeă2.000ălei 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal Aă(+)ă→ăD 401 Furnizori Pă(+)ă→ăC 4426 TVAd Aă(+)ă→ăD D C % = 401 Furnizori 2.380 lei

624 Cheltuieli cu transportul de 2.000 lei bunuriăşiăpersonal

4426 TVAd 380 lei 2.2) Plata furnizorului 401 Furnizori P (–)ă→ăD 5121 Conturi la b<nci în lei A (–) →ăC D C 2.000 lei - valoarea serviciului cump<rat 401 Furnizori = 5121 Conturi la b<nci în lei 2.380 lei 380 lei - valoarea TVAd

86


Ex. 3: Se contracteaz< printr-un furnizor de servicii, realizarea unei lucr<riă deă întreţinereă şiă reparaţii,ăefectuate la un utilajădeăproducţieăşiăieşitădinăgaranţie,ălucrareăînăvaloareădeă4.000 lei, TVA 19 %. 3.1) Înregistrarea cump<r<rii serviciului de realizare a lucr<rilorăînăsum<ădeă4.000ălei 611 Cheltuieli cu întreţinerea şiăreparaţiile Aă(+)ă→ăD 401 Furnizori Pă(+)ă→ăC 4426 TVAd Aă(+)ă→ăD D C % = 401 Furnizori 4.760 lei 611 Cheltuieli cu întreYinerea şiăreparaYiile 4.000 lei 4426 TVAd 760 lei 3.2) Plata furnizorului 401 Furnizori P (–)ă→ăD 5121 Conturi la b<nci în lei A (–) →ăC D C 4.000 lei - valoarea serviciului cump<rat 401 Furnizori = 5121 Conturi la b<nci în lei 4.760 lei 760 lei - valoarea TVAd Ex. 4: O firm< închiriaz< (ia cu chirie) în timpul unui an, pe o perioad< deă 3ă luni,ă ună spaţiuă pentruăbirourile sale, pl<tind 4.500 lei, TVA 19 %. 4.1) Înregistrarea cump<r<rii serviciului de închiriere a spaYiuluiădeălucru,ăînăsum<ădeă4.500ălei 612 Cheltuieli cuăredevenţele,ălocaţiileădeăgestiuneăşiăchiriile Aă(+)ă→ăD 401 Furnizori Pă(+)ă→ăC 4426 TVAd Aă(+)ă→ăD D C % = 401 Furnizori 5.355 lei

612 Cheltuieli cuăredevenYele,ălocaYiileăăăăăăăă 4.500 lei deăgestiuneăşiăchiriile

4426 TVAd 855 lei 4.2) Plata furnizorului 401 Furnizori P (–)ă→ăD 5121 Conturi la b<nci în lei A (–) →ăC D C 4.500 lei - valoarea serviciului cump<rat 401 Furnizori = 5121 Conturi la b<nci în lei 5.355 lei 855 lei - valoarea TVAd

87


APLICAXIIăprivind vânz<riă(prest<ri) de servicii Ex. 1: Oăsocietateăcomercial<,ă specializat<ă în transporturi rutiere, îi presteaz<ă (îiăvinde)ăunuiăclient,ăunăserviciu de transport de bunuri, în valoare de 80.000 lei, TVA 19 %. 1.1)ăÎnregistrareaăvânz<riiăserviciului deătransport,ăînăsum<ădeă80.000ălei 411 Clienţiă Aă(+)ă→ăD 704 Venituri din servicii prestate Pă(+)ă→ăC 4427 TVAc Pă(+)ă→ăC

D C

411ăClienYiăăă = % 95.200 lei 704 Venituri din servicii prestate 80.000 lei 4427 TVAc 15.200 lei

1.2)ăȊncasareaăbanilorădeălaăclienYi 5121 Conturiălaăb<nciăînălei A (+) →ăD 411ăăăClienţiăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă A (–)ă→ăC

D C 80.000 lei - Venituri 5121 Conturiălaăb<nciăînălei ţăăăă411ăClienYiăăăă95.200 lei

15.200 lei - TVAc Obs.: Din cei 95.200 lei încasaţi prin contul bancar, 80.000 lei reprezint<ă intr<riă de bani careă justific<ăînregistrarea contului 704 Venituri dinăprest<riăservicii deălaăoperaţiaăanterioar<ă1.1), în valoarea tot de 80.000 lei, iarădiferenţaădeă15.200 lei reprezint<ăvaloareaăTVAc încasat<.ă

Observaţiaădeămaiăsusăvineăcaăurmareăaăfaptuluiăc<, aşaăcumăamămaiăprecizatălaălecţiaăprivindăTVA-ul, de la pag. 47, „oriceăintrare de bani înăfirm<,ădinăactivit<ţiădeăexploatare,ătrebuieăs<ăseăreg<seasc<ăînăcontabilitate, mai devreme sau mai târziu, prin înregistrarea unui cont de VENITURI ,ă deă aceeaşiăvaloareăcuăintrareaădeăbani”.

Similar, „oriceă ieşireădeăbani dină firm<,ădinăactivit<ţiă deă exploatare,ă trebuieă s<ă seă reg<seasc<ă înăcontabilitate, mai devreme sau mai târziu, prin înregistrarea unui cont de CHELTUIELI ,ă deă aceeaşiăvaloareăcuăieşireaădeăbani”.

Not<: ORICE serviciu am presta (adic<ăamăvinde) unei alte persoane fizice sau juridice, se va înregistra în contabilitate identic ca în acestăexerciţiuădeămaiăsus !!!

93


CUPRINS LECXIAă- 1 NoYiuniăintroductive ……………………………………….………………………………………....5 Aspecte privind CUMP;RAREA şiăVÂNZAREA deăbunuriă……………………………………....7 Structura conturilor de ACTIV şiăPASIV ………………………………………………………….....8 Modele de probleme privindăconturileădeăACTIVăşiăPASIVă………………………………………..12 Cele 4 tipuri de modific<riăbilanYiere ……………………………………………………………....17 LECXIAă- 2 Contul ………………………………………………………………………………………………..20 Formulaăcontabil< ............................................................................................................... 25 PROBLEM;ăCOMPLEX;ă– recapitulativ<ă– 1 ……………………………………………………31 PROBLEM;ăCOMPLEX;ă– recapitulativ<ă– 2 ……………………………………………………35 LECXIAă- 3 CLASA 1 – Conturi de CAPITALURI ……………………………………………………………..39 Taxa pe Valoarea Ad<ugat< (TVA-ul) ……………………………………………………………..44 CLASA 2 – Conturi de IMOBILIZ;RI ………………………………………………………….....48 LECXIAă- 4 CLASA 3 – Conturi de STOCURI ……………………………………………………………….....52 CLASA 4 – Conturi de TERXI ……………………………………………………………………...58 Aplicaţiiăprivindăsalariile ………………………………………………………………………….....58 Aplicaţiiăprivindăavansurile acordate furnizorilor şiăavansurileăprimiteădeălaăclienYi ……….…..64 Folosirea contului 121 Profit sau pierdere pentru „închiderea” conturilor deăvenituriăşiăcheltuieli, deălaăsfârşitulăfiec<rei luni ……………………………………….……..….65 „Regularizarea”ăconturilorădeăTVA, deălaăsfârşitulăfiec<rei luni …………………………………..67 PROBLEM;ăCOMPLEX;ă– deăsfârşitădeămaterie ………………………………………………....69 ALTEăCÂTEVAăNOXIUNIăDEăBAZ;ăSUPLIMENTARE AplicaţiiăprivindăProvizioanele ……………………………………………………………………...74 AplicaţiiăprivindăAjust<rile ……………………………………………………………………….....75 STORNAREA – CorectareaăunorăgreşeliăînăContabilitate …………………………………………..77 Constituirea capitalului social al unei firme - ÎNăPRACTIC; …………………………………....81 Diminuarea capitalului social alăuneiăfirmeăcaăurmareăaăretrageriiăunuiăacţionar dinăfirm<ă- ÎN PRACTIC; …………………………………………………………………………..83 Aplicaţiiăprivindăcump<r<ri de servicii ………………………………………………………….......85 Aplicaţiiăprivindăvânz<riă(prest<ri) de servicii ……………………………………………………….87

bazele contabilitati

Documents