Matrimoniale. Dating.

Fete. BaietiDirector Web. Optimizare SEO Retete Naturiste Bancuri

Disciplina• Astronomie

• Informatica

• Matematica

Reciclarea energiei bateriilor - Astronomie -

Cauta in site!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicitate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Masterand : Ene Marinela

Facultatea TPP

Specializarea TAIPM , anul I

 

 

 

 

 

 

 

CUPRINS :

 

1 Introducere

 

2 Deseurile menajere periculoase

 

2.1 Caracteristicile deseurilor menajere periculoase

2.2 Bateriile portabile

�          efecte asupra sanatatii

�          costurile detoxifierii

2.3 Despre reciclarea bateriilor

�          ce se poate recicla din bateriile portabile

2.4 Autoturismele si deseurile

 

3 Gestionarea bateriilor si acumulatorilor uzati

 

3.1 Legislatia romana

3.2 Legislatia europeana

3.3 Materiale recuperate din baterii si acumlatori uzati

3.4 Ciclul de viata al bateriilor

3.5 Clasificarea bateriilor si acumulatorilor

�          bateriile auto

�          situatia colectarii acumulatorilor uzati in Romania

�          bateriile industriale

�          bateriile portabile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.INTRODUCERE

 

Cumpărăm bunuri frumos ambalate, legume în casolete de plastic, sucuri în cutii de aluminiu,

aparatură electrică, electronică şi de uz casnic în înveliş de carton, scutece de unică folosinţă, detergenţi, baterii şi ulei de maşină, cauciucuri, mobilă şi multe altele. Primim pungi de plastic la piaţă sau la magazin. Ambalajele sunt primele care ajung în tomberon, urmate de resturile menajere. Apoi, în funcţie de durata lor de viaţă, de modă şi de propriile noastre dorinţe, şi celelalte lucruri sunt aruncate la gunoi şi înlocuite cu altele, noi.

Deşi par inutile, gunoaiele noastre au un potenţial fantastic de a se transforma în lucruri folositoare şi uneori surprinzătoare. Pentru ca omenirea să nu devină sufocată şi otrăvită de gunoaie, cu toţii ar trebui să reducem consumul de materiale care nu ne sunt neapărat necesare, să refolosim ce se poate utiliza şi să reciclăm ce nu ne mai trebuie.

 

O lume invadata de gunoaie

 

Gunoaiele au existat dintotdeauna. Ele reprezintă chiar o modalitate prin care istoricii pot afla date referitoare la modul de viaţă al unei populaţii dispărute.

În zilele noastre, deşeurile au devenit o problemă. Aruncăm mult

mai mult decât în trecut. Pentru a produce bunurile de consum,

care mai devreme sau mai târziu devin deşeuri, folosim cantităţi

din ce în ce mai mari de materii prime şi resurse naturale, energie

şi apă. În plus, tipurile de deşeuri s-au diversificat, multe dintre

ele fiind greu de asimilat de mediu, iar spaţiul alocat gunoaielor

s-a tot lărgit. Deşeurile pe care le producem au ajuns să afecteze

sănătatea noastră şi a mediului înconjurător. Cu toate acestea, continuăm să consumăm şi să aruncăm.

Statistica ultimilor ani trage un puternic semnal de alarmă. Potrivit Agenţiei Europene pentru Mediu, ţările Uniunii Europene aruncă 1,3 miliarde de tone de gunoi pe an, ceea ce înseamnă 3,5 tone de gunoaie anual pe cap de european. Din această cantitate, 40 de milioane de tone o reprezintă deşeurile periculoase.

 

 

 

Cauze

 

Cauzele acestui fenomen sunt multiple: evoluţia modului de viaţă şi a obiceiurilor alimentare, creşterea demografică, consumismul, industrializarea excesivă.

 

Efecte

 

Deşeurile sunt vinovate de poluarea mediului şi implicit de schimbările climatice pe care le trăim la începutul secolului XXI. Depozitate în gropi de gunoi sau aruncate în natură, deşeurile distrug

calitatea aerului pe care-l respirăm prin emisia de CO2 şi gaz metan, poluează pământul şi apele.

 

Solutii europene

 

Pentru a stopa inflaţia de gunoaie şi pentru a controla distrugerea sau reciclarea acestora, ţările Uniunii Europene, printre care şi România, au stabilit că:

• Cel care produce este şi cel care reciclează (industria este obligată prin lege să adune o parte dintre deşeurile rezultate din produsele sale şi să le recicleze)

• Toţi suntem răspunzători de calitatea vieţii noastre (fiecare om are obligaţia de a selecta gunoiul menajer şi de a-l depozita în pubelele speciale oferite de municipalitatea din oraşul său)

• Circulaţia deşeurilor între statele Uniunii Europene este interzisă.

Fiecare deşeu a fost numerotat şi introdus într-un nomenclator, cu descrierea exactă a categoriei din care face parte şi a caracteristicilor sale. Avem, astfel, deşeuri menajere (din gospodărie) şi deşeuri industriale; deşeuri periculoase (toxice); deşeuri biodegradabile (resturile alimentare şi vegetale); deşeuri reciclabile (hârtia, cartonul, metalul, sticla, plasticul); deşeuri care nu pot fi reintroduse în circuitul industrialşi trebuie depozitate. Însă, în pofida angajamentelor asumate, o cantitate însemnată de deşeuri este exportată către state slab dezvoltate, unde nu există sisteme de

control privind reciclarea sau distrugerea lor. Aici, gunoaiele ajung să reprezinte un pericol deosebit de grav pentru oameni şi mediu.

Cum putem evita transformarea planetei într-un uriaş tomberon?

 

 

Colectarea selectiva si reciclarea

 

Colectarea selectivă a deşeurilor este soluţia la îndemâna tuturor şi presupune depozitarea temporară a deşeurilor, pe categorii, în locuri special amenajate.

Reciclarea reprezintă procesarea unora dintre componentele deşeurilor în vederea transformării lor în produse utile.

 

De ce este important sa sortam si sa reciclam ?

 

Colectarea selectivă şi reciclarea sunt soluţii la îndemâna tuturor, cu efecte imediate:

• Protejarea naturii şi economisirea consumului de resurse naturale prin refolosirea unor materiale, cum ar fi metalele.

• Reducerea poluării solului, apelor şi aerului.

• Economisirea de energie electrică.

 

Ce e in cosul nostru de gunoi ?

 

Deşeurile menajere intră în categoria deşeurilor obişnuite. Ştim deja că unele dintre ele pot fi reciclate. Mai ales românii de peste 30 de ani cunosc campaniile de colectare a deşeurilor de dinainte de 1989: sticle şi borcane, hârtie şi cartoane, fier vechi.

Este şi unul dintre motivele pentru care termenii „reciclare”, „refolosire”, „recondiţionare” au o

conotaţie negativă pentru majoritatea populaţiei.

În absenţa unei infrastructuri de colectare pe categorii şi a

unei informări adecvate privind efectele pe care deşeurile le

au asupra noastra, aruncăm de-a valma tot ce nu ne mai trebuie – şi, destul de des, din păcate, nu doar la tomberon, ci şi în natură.

PLASTICUL reprezintă aproape un sfert din gunoiul pe care-l aruncam.Pungile de plastic sunt distribuite gratuit la casa oricărui magazin, alimentele sunt ambalate în cutii de plastic, iar apa minerală şi băuturile carbogazoase în PET-uri.

• Durata de viaţă a acestor ambalaje este foarte scurtă, uneori de mai puţin de o oră din momentul în care au fost achiziţionate până în momentul în care ajung la gunoi.

• Aruncat în natură, plasticul are nevoie de sute de ani pentru a se degrada. Din păcate, mulţi dintre noi aruncă sticle de plastic pe stradă, pe malul apelor, în păduri sau pe pajişti, fără să se gândească la efectele unui astfel de gest.

• Plasticul reprezintă o ameninţare pentru delfinii şi broaştele ţestoase care se sufocă de-a lungul coastelor în pungile de plastic aruncate în mări şi oceane.

• Pe lângă substanţe cancerigene numite dioxine, arderea plasticului degajă cantităţi mari de CO2, gaz cu efect de seră, responsabil pentru încălzirea globală.

Ambalajele din plastic pot fi reciclate, chiar dacă acest proces este destul de costisitor (deşi depozitarea temporară a ambalajelor din plastic ocupă mult spaţiu, acestea se transportă sub formă compactată către facilităţile de reciclare). Incinerate într-un mediu controlat de filtre speciale, ambalajele din plastic degajă o energie extraordinară.

• Arderea unei tone de plastic degajă tot atâta energie cât o tonă de petrol. Deocamdată însă, dezavantajul incinerării plasticului este producerea de dioxid de carbon, care contribuie la fenomenul de încălzire globală.

• Potrivit unor studii, fiecare tonă de plastic reciclat economiseşte 1,8 tone de petrol.

• Din 10 PET-uri reciclate se poate face un tricou. În cea mai mare parte, prin reciclarea sticlelor din plastic se obţin fibre necesare la fabricarea covoarelor şi hainelor.

• Din 670 de halbe de bere din plastic se poate fabrica o anvelopă de maşină.

 

Irlanda şi punga de plastic

În 2002, Irlanda a devenit prima ţară care a introdus o taxă de 15 eurocenţi pentru fiecare pungă de plastic folosită de cumpărători la ambalarea produselor cumpărate din magazine. Până în acel moment, statisticile arătau că fiecare irlandez utiliza, anual, 342 de pungi de plastic. După introducerea taxei, în numai şase luni, au fost strânse 3,5 milioane de euro, bani folosiţi la proiecte de protecţie a mediului. Taxa a dus la reducerea cu 90% a numărului de pungi de plastic folosite de irlandezi.

HÂRTIE ŞI CARTON

Hârtia şi cartonul sunt fabricate din fibre de celuloză. Pentru fabricarea lor sunt tăiaţi copaci, singura sursă de oxigen a Terrei.

• Pentru tipărirea unui cotidian se folosesc 3 000 de metri cubi

de lemn, adică se taie 1 500 de copaci cu vârsta de 50 de ani.

• O tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci.

• Reciclarea unei tone de hârtie reduce emisiile de carbon cu 95% şi înseamnă un consum de apă cu 3 000 de litri mai mic decât este necesar pentru a produce o tonă de hârtie.

Din hârtia reciclată se poate obţine carton, hârtie igienică, hârtie de ambalat, hârtie de ziar.

METAL

Este folosit în industria alimentară (conserve, doze de băuturi răcoritoare sau bere) precum şi în industria cosmetică (tuburi de deodorant sau fixativ, recipienţi de pastă de dinţi).

• Fabricarea unui produs nou din material reciclat economiseşte între 74 şi 95 % din energia electrică necesară realizării acelui produs din materii prime.

• Metalul poate fi reciclat la infinit.

• Zăcămintele de fier nu sunt inepuizabile. O tonă de oţel reciclat reprezintă o tonă de minereu de fier economisit.

• Pentru extragerea bauxitei, folosită la fabricarea aluminiului, sunt utilizate substanţe chimice care otrăvesc solul şi apa. Fiecare tonă de aluminiu produs lasă în urma sa o tonă de noroi caustic, rezultat din extragerea bauxitei.

• Aluminiul este cel mai valoros material reciclabil. Este de zece ori mai valoros decât oţelul.

• Un televizor poate funcţiona trei ore iar un bec de 100 W poate sta aprins timp de 20 de ore cu

energia economisită prin reciclarea unei singure cutii de aluminiu.

STICLĂ

Sticlele şi borcanele de sticlă pot fi topite. Materia astfel recuperată este folosită în industria sticlăriei.

• Sticla poate fi reciclată la nesfârşit fără să-şi piardă calităţile.

• Prin reciclarea sticlei se economiseşte energie.

 

2.DEŞEURI MENAJERE PERICULOASE

 

O parte dintre produsele folosite în gospodărie reprezintă o ameninţare pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediul înconjurător, din cauza substanţelor chimice pe care le conţin. Acestea sunt deşeurile periculoase şi trebuie selectate şi depozitate în condiţii speciale, nu la lada de gunoi.

Cei mai mulţi oameni nu-şi dau seama câte lucruri otrăvitoare aruncă zilnic la lada de gunoi şi care este impactul pe care aceste substanţe îl au asupra apei, aerului sau pământului.

 

2.1.Caracteristicile deseurilor menajere periculoase

 

• Toxice – care otrăvesc oamenii şi animalele (insecticide, produse de curăţare, antigel).

• Inflamabile – care ard cu uşurinţă (uleiuri uzate, terebentină)

• Explozive sau reactive – care pot exploda sau degaja vapori toxici (amoniacul, gazele din dozele de spray, acetona)

• Corozive – care ard sau distrug materialul (acidul din bateriile auto)

De cele mai multe ori un singur produs întruneşte două sau mai multe dintre aceste caracteristici, fapt ce-l face cu atât mai periculos.

Pentru a înţelege mai bine cât de nocive sunt aceste produse pentru sănătatea noastră ar trebui ca fabricanţii să atragă atenţia prin diverse metode asupra substanţelor periculoase pe care anumite

produse de folosinţă zilnică îl conţin.

Colectarea acestor produse separat se află în perioada de pionierat în România.

Eliminarea lor se face greu şi cel mai adesea prin incinerarea gunoiului obişnuit în care sunt incluse şi acestea.

Dar la reducerea deşeurilor menajere periculoase poate contribui oricine prin folosirea substanţelor ecologice şi naturale în locul celor chimice pentru curăţarea locuinţei şi pentru igiena personală. Trebuie să citim cu atenţie eticheta fiecărui produs pentru a afla cât de periculos este pentru sănătatea noastră şi a mediului înconjurător. Un pas înainte ar fi acela de a căuta pe rafturile magazinelor produsele ecologice.

E vremea să ne schimbăm o parte din obiceiuri.

Important este să producem mai puţine gunoaie. Şi pentru asta sunt necesare câteva gesturi simple, la îndemâna fiecăruia din noi:

• Refuză pungile de plastic oferite de magazine. Foloseşte o pungă adusă de acasă, din plastic sau pânză.

• Nu cumpăra produse în porţii mici, ambalate individual.

Preferă cantităţile mai mari de produse (orez, zahăr,cafea, biscuiţi, ceai, apă minerală) celor ambalate la minidoze.

• Evită folosirea obiectelor de unică folosinţă: pixuri, aparate de ras, stilouri, aparate foto, căni, pahare, tacâmuri.

• Limitează folosirea de baterii portabile; utilizează baterii reîncărcabile sau acumulatori.

• Încearcă să foloseşti produse naturale sau biodegradabile în locul substanţelor chimice. În locul detergenţilor obişnuiţi, foloseşte detergenţi ecologici – există acum şi la noi în magazine.

 

 

 

2.2 Bateriile portabile

 

Cumpărăm baterii pentru lanterne, jucării, casetofoane. Le folosim

şi apoi le aruncăm la gunoi. Din cauza substanţelor pe care le conţin

(metale grele cum ar fi mercurul, plumbul, nichelul, litiul şi cadmiul),

bateriile reprezintă un pericol pentru mediu şi pentru sănătatea

noastră. Unele dintre ele, de obicei cele foarte ieftine, cumpărate de la tarabă, sunt chiar mai periculoase decât cele luate de la magazin.

În statele Uniunii Europene, în fiecare an sunt aruncate circa 190 000 tone de acumulatori industriali şi 160 000 tone baterii portabile obişnuite.

România importă un număr mic de baterii portabile şi acumulatori faţă de alte ţări europene.

Anual, pe piaţa românească, se vând aproximativ 40 milioane de baterii, dar, extrem de grav, toate ajung la groapa de gunoi.

!!! Ajunse la groapa de gunoi, bateriile portabile se oxidează şi eliberează metalele grele care ajung în sol, intră în pânza freatică şi ajung apoi în apa de la robinet sau de la fântână.

!!! Incinerate, bateriile portabile degajă în fum aceste substanţe toxice şi poluează aerul.

Atenţie !!!

Mercurul conţinut într-o baterie tip pastilă, dintre cele folosite la ceasuri sau la calculatoarele portabile, poate polua cinci sute de litri de apă sau un metru pătrat de sol pe o perioadă de cincizeci de ani.

Fabricarea unei baterii consumă de 50 de ori mai multă energie decât cea produsă de baterie.

 

 

 

 

 

 

Efecte asupra sanatatii

 

Intoxicaţia cu metale grele poate produce: dureri abdominale, confuzie, oboseală, pierderi de memorie, convulsii, tulburări cardiovasculare, probleme respiratorii, cancer.

 

  Costurile detoxificarii

Preocuparea pentru mediul inconjurator are un pret al ei. Nici reciclarea nici aruncarea materialelor nefolositoare nu sunt niste operatii ieftine. De exemplu, o baterie auto obisnuita cantarind 18 kilograme poate aduce dupa reciclare aproximativ 2 dolari. Corporatia Americana pentru Reciclarea Bateriilor a estimat costurile colectarii si reciclarii bateriilor pe baza de nichel si cadmium in 1996 la aproximativ 5,5 milioane de dolari, adica 1% din vanzarile de nichel si cadmium. La un nivel de reciclare mai mare de 2,25 milioane de kilograme in 1996, inseamna aproximativ 2,20 dolari per kilogram, adica acelasi cost ca si in cazul in care materialele ar fi aruncate.

In Franta, pretul este asemanator, 3,20 dolari

per kilogram iar doi ani mai tarziu, Elvetia a anuntat un pret de 6,60 dolari per kilogram.

O corecta si buna dispensare a bateriilor nu aduce beneficii banesti directe, multi consumatori gasind mai comoda si mai ieftina calea aruncarii lor in tomberoanele publice sau in alte locuri decat cele special amenajate in scopul reutilizarii lor. Costurile aferente dispensarii bateriilor trebuie sa constituie o prioritate pentru corporatiile si organizatiile insarcinate cu reciclarea acestor produse.

  

2.3. Despre reciclarea bateriilor

 

În prezent şase state europene deţin deja infrastructura pentru reciclarea bateriilor portabile. În 2002 , rata de colectare a bateriilor portabile în cele şase ţări care au stabilit deja reţele în acest sens a fost: 59% în Belgia, 55% în Suedia, 44% în Austria, 39% în Germania, 32% în Olanda, 16% în Franţa.

O nouă directivă europeană fixează ratele minime de colectare a bateriilor portabile în statele membre: 25% în 2012 şi 45% în 2016. Şi în România există prevederi legale privind importul, desfacerea şi depozitarea bateriilor portabile, precum şi condiţiile de colectare şi reciclare a bateriilor uzate. Însă puţini sunt aceia dintre noi care ştiu că magazinele care vând baterii sunt şi obligate prin lege să primească bateriile folosite şi să pună la dispoziţia cumpăratorilor recipiente speciale pentru colectarea selectivă a acestora.

Reciclarea bateriilor portabile şi a acumulatorilor este necesară pentru :

• Protejarea mediului şi a sănătăţii oamenilor

• Evitarea costurilor enorme implicate de decontaminarea apelor şi solurilor

• Conservarea resurselor naturale de metale grele şi sprijinirea industriei care poate folosi metalele reciclate, cu costuri mai mici de producţie.

 

Ce se poate recicla din bateriile portabile ?

 

Dintr-o mie de baterii portabile reciclate se pot obţine:

• 350 de kilograme de feromangan, necesar în industrie

• 280 de kilograme de oxid de zinc reutilizat la fabricarea altor baterii

• 190 de kilograme de fier, reutilizat în oţelării

• reziduuri de mercur, reutilizate la fabricarea de noi baterii

• în acumulatori, mai mult de 50 la sută din cadmiu şi nichel pot fi recuperaţi.

Sfat: nu cumpăra baterii ieftine, de la tarabă sau de la cine ştie ce comercianţi. Astfel de baterii au o durată de viaţă mult mai scurtă decât cele comercializate în magazine. În plus, compoziţia lor nu

este cunoscută cu exactitate iar acest lucru îngreunează procesul de reciclare.

 

2.4 AUTOTURISMELE ŞI DEŞEURILE

Bateriile auto

 

Bateriile auto fac parte din categoria deşeurilor periculoase din

cauza substanţelor chimice pe care le conţin.

Firmele care se ocupă cu activitaţi de service auto au obligaţia

de a colecta bateriile uzate. Firmele care comercializează baterii

auto sunt obligate prin lege sa aplice sistemul „depozit” asupra

preţului de vânzare. Astfel, conform legii, în termen de 30 de zile de la data achiziţionării bateriei auto, vânzătorul trebuie să ramburseze valoarea depozitului pe baza chitanţei emise (10% din preţul de vânzare al bateriei). Cu toate acestea, studiile arată că 8 la sută dintre bateriile auto uzate sunt aruncate la ghena de gunoi sau în natură.

Cercetările din ultimii ani arată că cele mai periculoase deşeuri pentru România sunt bateriile de maşină, uleiul de motor, produsele chimice folosite la curăţarea locuinţei şi bateriile portabile.

De ce sunt periculoase ?

Pentru că sunt TOXICE.

Se degradează într-o perioadă lungă de timp, iar substanţele eliberate prin degradare poluează solul, apele şi aerul.

Bateriile auto conţin plumb sub formă de ioni solubili. Expunerea la plumb poate duce la intoxicaţii grave.

Bateriile auto conţin acid sulfuric, substanţă care produce arsuri dacă este vărsată accidental.

Schimbarea bateriilor auto este o activitate periculoasă, care necesită personal autorizat şi competent.

Depozitarea bateriilor auto uzate trebuie făcută în containere speciale, rezistente la coroziune.

De ce sa reciclam bateriile auto?

• pentru a proteja mediul înconjurător şi sănătatea oamenilor

• din raţiuni economice, pentru colectarea plumbului şi reciclarea acestuia

• pentru a economisi energia necesară producerii plumbului

• pentru prelungirea duratei de viaţă a resurselor naturale

În mod ideal, o baterie auto funcţionează aproximativ şase ani, dar numeroşi factori contribuie la reducerea acestei durate de viaţă. Creşterea numărului de maşini va duce în mod automat la creşterea numărului de baterii uzate.

Pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri este importantă reciclarea acestui tip de deşeu prin:

• Predarea la atelierele de service auto sau la firmele care comercializează baterii auto

• Predarea într-un centru de colectare autorizat

 

 

 

 

3.GESTIONAREA BATERIILOR SI ACUMULATORILOR UZATI

 

3.1.Legislatia romana actuala in domeniul bateriilor si acumulatorilor uzati:

 

  HG nr.1057/2001 – transpune, in legislatia romana Directiva 91/157/CEE si reglementeaza conditiile de introducere pe piata a bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase, precum si modalitatile de gestionare a bateriilor si acumulatorilor uzati, in scopul asigurarii conditiilor de protectie a mediului si sanatatii populatiei

 

In HG nr. 1057/2001 nu sunt prevazute tinte de colectare si de reciclare.

 

3.2.Legislatia europeana actuala in domeniul bateriilor si acumulatorilor uzati:

 

  Directiva 2006/66/CE – privind bateriile si acumulatorii, care contin substante periculoase, precum si deseurile de baterii si acumulatori uzati, abroga Directiva 91/157/CEE.

 

 

Directiva trebuia transpusa in legislatia romana pana in data de 26.09.2008.

 

Directiva 2006/66/CE stabileste:

 

1. Norme aplicabile introducerii pe piata a bateriilor si a acumulatorilor (in special o interdictie de introducere pe piata a bateriilor si a acumulatorilor care contin substante periculoase).

 

2. Cantitatile maxime admisibile de substante periculoase existente in componenta bateriilor si acumulatorilor sunt urmatoarele:

a)Hg – 0,0005% din greutate

b)Cd Hg – 0,0005% din greutate

c) Interdictia de la punctul a) nu se aplica bateriilor de tip pastila cu un continut de Hg sub 2% din greutate

d) Interdictia de la punctul b) nu se aplica bateriilor si acumulatorilor portabili utilizati pentru:

- sisteme de urgenta si de alarma

- echipamente medicale

- scule electrice fara fir

2. Norme speciale pentru colectarea,

tratarea, reciclarea si eliminarea deseurilor de baterii si acumulatori (cu scopul de a promova un nivel ridicat de colectare si reciclare a deseurilor de baterii si de acumulatori)

 

 

 

Obiective de colectare si de reciclare:

Ratele minime de colectare (inclusiv baterii si acumulatori integrati in aparate):

a) 25% incepand cu anul 2012

b) 45% incepand cu anul 2016

Rata de colectare se calculeaza ca procent din media vanzarilor calculata pe 3 ani anteriori anului considerat.

Procesele de reciclare ating urmatoarele randamente minime de reciclare:

a) 65% din greutatea medie a bateriilor si a acumulatorilor cu plumb acid

b) 75% din greutatea medie a bateriilor si acumulatorilor Ni-Cd

c) 50% din greutatea medie a celorlalte baterii si acumulatori

 

 

Reciclarea bateriilor presupune mai multe operatii distincte:

�         colectarea bateriilor uzate

�        sortarea lor in functie de continut

�        recuperarea materialului reciclabil

�          purificarea materialului reciclabil

�           

�          aruncarea partilor nereciclabile

Trebuie mentionat ca sortarea bateriilor in functie de alcatuirea lor este foarte importanta, intrucat sunt folosite procedee industriale diferite pentru extragerea materialului din fiecare tip de baterie in parte.

3.3 Materiale recuperate din baterii si acumulatori uzati

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bateriile auto :

 

  Bateriile auto vandute sunt:

-          Baterii aflate in componenta vehiculelor

-          Piese de schimb pentru inlocuirea celor uzate

 

  Luand in considerare o durata de viata de 5 ani:

Baterii auto disponibile pentru colectare 2007 = piese de schimb 2002 + VSU 2007

 

  In Uniunea Europeana in anul 2002 s-au vandut aproximativ 850.000 t baterii auto, dintre care 600.000 t sunt baterii disponibile pentru colectare in anul 2007. Dintre acestea 80 – 95% sunt colectate si reciclate. Veniturile obtinute din reciclare (vanzarile de Pb si mase plastice) sunt suficiente pentru a acoperi costurile sistemului de gestionare a deseurilor de baterii auto. Oricum, economia sistemului este sensibila la pretul de piata al Pb, care poate varia semnificativ de-a lungul anilor.

 

 

 

 

Situatia colectarii acumulatorilor auto uzati in Romania

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Baterii industriale :

 

  Exista 2 categorii de baterii industriale:

-Baterii NiCd

-Baterii Pb Acid

 

  In anul 2002 s-au vandut 200.000 t baterii industriale, dintre care 97% sunt baterii Pb Acid. Considerand duratele medii de viata, rezulta ca in anul 2007 sunt disponibile pentru colectare 185.000 t baterii industriale, din care 3.000 t baterii NiCd. 80 – 90% din bateriile industriale sunt colectate si trimise spre reciclare.

 

  Prin natura si domeniul de utilizare, colectarea si reciclarea bateriilor industriale este reglementata de practicile industriale si de relatiile furnizor-beneficiar.

 

  Pentru bateriile NiCd trimise la fabricile de reciclare, reciclatorii incaseaza 0 – 300 €/t, functie de proportia metalelor recuperate si preturile de piata ale metalelor (Ni, Cd, otel). Preturile ar putea sa scada la 0 - 200 €/t, prin cresterea cu 10-15% a recuperarii fero-nichelului.

   

Baterii portabile:

 

  In anul 2002 in Uniunea Europeana s-au vandut 160.000 t baterii portabile, ceea ce corespunde unei medii de 410g/locuitor/an. In functie de tara media variaza intre 250-425g/locuitor/an. Aproximativ 75% din totalul bateriilor portabile vandute sunt nereincarcabile.

 

  Aproximativ 30% din totalul bateriilor portabile (45.000 t) sunt continute in echipamentele electrice si electronice (EEE). O medie de 20% din bateriile uzate disponibile pentru colectare sunt continute in DEEE.

 

  Colectarea separata a bateriilor portabile este bine dezvoltata in 8 state europene:

-          colectarea separata bazata pe bateriile NiCd – Danemarca, Norvegia;

-          colectarea separata a tuturor tipurilor de baterii portabile – Austria, Belgia, Franta, Germania, Olanda si Suedia.

 

  Diferentele intre rezultatele obtinute de statele europene pot fi explicate cu ajutorul urmatorilor factori:

-data de incepere a colectarii separate; in unele tari sistemul are o vechime mai mare de 10 ani, in altele de 1-2 ani, iar in altele este in curs de implementare;

-tipul si nivelul obiectivelor stabilite la nivel national, de la tinte obligatorii la obiective necuantificate;

-          schemele de colectare si programele de comunicare implementate, functie de obiectivele ce trebuie atinse si de nivelele de penalizare prevazute.

  Limitarea ratelor de reciclare a bateriilor portabile este cauzata de:

-          continutul relativ ridicat de Hg existent in bateriile puse pe piata inaintea intrarii in vigoare a legislatiei in domeniu, ceea ce inseamna costuri ridicate de reciclare;

-          depozitarea finala a anumitor tipuri de baterii portabile care nu contin substante periculoase.

 

  Reciclarea bateriilor portabile se poate face in instalatii specializate, instalatii de topire si cuptoare electrice cu arc.

 

  In Uniunea Europeana exista peste 30 instalatii de reciclare, concentrate in Franta si Germania.

 

Categorii de costuri pentru sistemele de gestionare a bateriilor portabile:

 

 

Costuri variabile  

Puncte de colectare (echipamente) 50 – 150 €/t

Colectare (logistica) 250 – 550 €/t

Sortare 150 – 250 €/t

Transport si reciclare (fara depozitare finala) 400 – 900 €/t

Costuri fixe  

Relatii publice si comunicare 50 – 1700 €/t

Administrative 125 – 900 €/t

Costuri totale 1115 – 3765 €/t

 

 

 

In Romania exista ,,Asociatia de Baterii Portabile din Romania”:

- este o asociatie profesionala

- cota de piata a membrilor asociatiei este de peste 75% din piata de baterii portabile

- pe scheletul acestei asociatii se va infiinta viitoarea organizatie colectiva care va gestiona sistemul de colectare si reciclare a bateriilor si acumulatorilor uzati

 

Dificultati de implementare a sistemului de gestionare bateriilor portabile uzate in Romania

  Lipsa infrastructurii de colectare (mai ales in mediul rural)

  Cantitate mare de baterii contrafacute

  Cantitate mare de baterii cu compozitie chimica necorespunzatoare (Hg, Cd, Pb peste limitele admisibile)

  Lipsa instalatiilor de reciclare

  Costurile ridicate de gestionare ale sistemului

Bibliografie�          Revista Spectrum din luna februarie 1998 (The Institute Of Electrical And Electronics

Engineers, Inc.)

http://www_alt-energy.com/catalog/batteries.html

http://sunsite.pub.ro

http://www_envirosystemsinc.com

  

 

www.comarion.ro  

 

Termeni si Conditii   Copyright © 2010-2011 Comarion.roWeb design: Comarion.ro

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori uzaţi/uzate

Legislaţie europeană Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6

septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L266 din 26 septembrie 2006.

Transpunerea legislaţiei Uniunii Europene privind deşeurile în legislaţia din România

H.G. nr. 1132 din 18 septembrie 2008 ( publicată in Monitorul Oficial nr. 667 din 25 septembrie 2008 ), privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.

Data intrării în vigoare: 25.09.2008.

Abrogă: H.G. nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase

H.G. nr. 1132/2008 transpune în legislaţia naţională Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 266 din 26 septembrie 2006.

Ordin nr. 669/1304/2009 privind aprobarea Procedurii de înregistrare a producătorilor de baterii şi acumulatori.

Ordin rr. 1399/2032 din 26 octombrie 2009 pentru aprobarea Procedurii privind modul de evidenţă şi raportare a datelor referitoare la baterii şi acumulatori şi la deşeurile de baterii şi acumulatori.

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto portabili

Bateriile şi acumulatorii portabili: Bateriile şi acumulatorii portabili sunt acele baterii sau acumulatori, baterii de tip pastilă, ansamblu de baterii care este sigilat, poate fi transportat manual şi nu este nici baterie industrială sau accumulator industrial, nici baterie ori acumulator auto.

Aceştia pot fi: • Baterii nereîncărcabile (de exemplu bateriile cu zinc-carbon şi magneziu alcalin – baterii pentru scopuri generale), baterii pastilă, baterii cu oxid de litiu; împreună reprezintă aproximativ 75% din segmentul de baterii portabile; • Baterii reîncărcabile sau acumulatori (de exemplu bateriile cu nichel-cadmiu, nichel metal hidrid, cu ioni de litiu şi cu plumb acid), care reprezintă aproximativ 25% din segmentul de baterii portabile;

În Judeţul Mehedinţi nu sunt operatori economici, autorizaţi ca producători de baterii şi acumulatori portabili.

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industrialiBateriile şi acumulatorii industriali: Bateriile şi acumulatorii industriali sunt acele baterii sau acumulatori proiectaţi exclusiv pentru utilizare industrială sau profesională sau folosiţi în orice tip de vehicul electric. Bateriile şi acumulatorii auto:

Bateriile şi acumulatori auto sunt acele baterii sau acumulatori destinaţi să alimenteze sistemele auto de pornire, iluminat ori de aprindere. În conformitate cu lista prevazută in Decizia Comisiei Europene 2000/532/CE, bateriile care conţin plumb, mercur şi nichel-cadmiu sunt clasificate ca deşeuri periculoase.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 1132 din septembrie 2008 ţintele propuse pentru colectarea bateriilor şi acumulatorilor portabili sunt următoarele:

25% până la data de 26 septembrie 2012;

45% până la data de 26 septembrie 2016;

Obligaţia atingerii acestor ţinte revine în sarcina producătorilor de baterii şi acumulatori portabili (sau organizaţiilor colective care acţionează în numele lor).

Pentru bateriile şi acumulatorii industriali şi auto nu este prevăzută o ţintă de colectare întrucât aceştia au mai puţine şanse de a fi eliminaţi în fluxul de deşeuri municipale solide, din cauza faptului că sunt mari şi deoarece utilizatorii lor sunt profesionişti şi apreciază mai mult valoarea economică a reciclării. Pe lângă acestea, se adaugă şi combinaţia între obligaţiile legale de a primi înapoi aceste baterii şi acumulatori şi interdictia de depozitare şi incinerare care are drept scop colectarea acestor baterii şi acumulatori.

Cerinţe de colectare prevăzute de Directiva europeană 2006/66/CE:

consumatorii trebuie să aibă posibilitatea de a returna deşeurile de baterii portabile la punctele de colectare aflate în vecinătatea lor, fără plata unei taxe şi fara obligaţia de a cumpăra o nouă baterie;

distribuitorii sunt obligaţi să primească înapoi deşeurile de baterii portabile atunci când furnizează baterii portabile (în afara cazului în care se dovedeşte că sistemele alternative existente sunt eficiente);

producătorii de baterii industriale sau terţii care acţionează în numele lor, sunt obligaţi să primească înapoi bateriile industriale de la utilizatorii finali;

producătorii de baterii auto sau terţii trebuie să stabilească sisteme de colectare pentru deşeurile de baterii auto care nu sunt colectate prin intermediul schemelor de colectare stabilite prin Directiva vehiculelor uzate.

Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali

1. Registrul producătorilor de baterii şi acumulatori existenţi pe piaţă: Până la data de 31 decembrie 2008, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, întocmeşte un registru al producătorilor de baterii şi acumulatori în care sunt centralizate anual informaţii, inclusiv estimări cu privire la: a) tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor introduşi pe piaţă;

b) tipul, numărul şi greutatea deşeurilor de baterii şi acumulatori care au fost colectate prin toate mijloacele şi tratate, reciclate şi eliminate;

c) tipul, numărul şi greutatea deşeurilor de baterii şi acumulatori colectate exportate.

Procedura de înregistrare se stabileşte prin ordin comun al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului economiei şi finanţelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.Până la data de 30 aprilie 2009, producătorii de baterii şi acumulatori existenţi pe piaţă, au obligaţia să se înscrie într-un registru întocmit de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin Agenţia Naţională pentru Pratecţia Mediului, primind un număr de înregistrare pe care îl vor comunica tuturor reţelelor comerciale prin care sunt vândute bateriile şi acumulatorii. Procedura de înregistrare va fi stabilită prin ordin al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului economiei şi finanţelor.

2. Introducerea pe piaţă: Introducerea pe piaţă - furnizarea sau punerea la dispoziţia unui terţ, contra cost sau gratuit, pe teritoriul României, inclusiv importul pe teritoriul vamal al României Persoanele fizice şi juridice nu pot introduce pe piaţă, după data de 26 septembrie 2008, decât baterii sau acumulatori care îndeplinesc cerinţele prezentei hotărâri.

Introducerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor se realizează numai de către producătorii înregistraţi.

Se interzice distribuitorilor să comercializeze baterii şi acumulatori proveniţi de la producători care nu sunt înregistraţi în registrul mentionat la pct.1.

Se interzice distribuitorilor să primească în scopul comercializării, după data de 26 septembrie 2008, baterii şi acumulatori care nu îndeplinesc acestei hotărâri.

3. Interdicţii:

Este interzisă introducerea pe piată:

a) tuturor bateriilor sau acumulatorilor care conţin mercur într-o proporţie mai mare de 0,0005% din greutate, indiferent dacă sunt sau nu integrate în aparate; se exceptează bateriile tip pastilă cu un conţinut de mercur de cel mult 2% din greutate.

b) bateriilor şi acumulatorilor portabili, inclusiv a celor integraţi în aparate, care conţin cadmiu într-o proporţie mai mare de 0,002% din greutate.

4. Obligaţiile producătorilor Producătorul-orice persoană dintr-un stat membru care, cu titlu profesional şi

indiferent de tehnica de vânzare utilizată, inclusiv tehnicile de comunicare la distanţă, definite conform Ordonanţei Guvernului nr. 130/2000 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă, republicată, introduce pentru prima dată pe piaţă în România baterii sau acumulatori, inclusiv cei încorporaţi în aparate ori vehicule.

5. Obligaţiile producătorilor de baterii şi acumulatori portabili

Producătorii de baterii şi acumulatori portabili sau organizaţiile colective care acţionează în numele lor sunt obligaţi:

- să realizeze o evidenţă care să cuprindă care să cuprindă informaţii privind tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor portabili introduşi pe piaţă, ale deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili colectate, precum şi a punctelor de colectare organizate;

- să stabilească sisteme de colectare adecvate pentru deşeurile de baterii şi acumulatori portabili, în vederea îndeplinirii ratelor de colectare

6. Obligaţiile producătorilor de baterii şi acumulatori industriali

Producătorii de baterii şi acumulatori industriali sau terţii care acţionează în numele lor sunt obligaţi:

- să stabilească sisteme de colectare a deşeurilor de baterii sau acumulatori industriali, indiferent de compoziţia chimică şi de origine, prin care să fie asigurată returnarea acestora de către utilizatorii finali. Terţii independenţi pot, deasemenea, să colecteze bateriile şi acumulatorii industriali;- să asigure predarea deşeurilor de baterii şi acumulatori industriali colectaţi unui operator economic care desfăşoară activităţi de tratare şi/sau reciclare pe bază de contract;- să realizeze o evidenţă care să cuprindă informaţii privind tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor industriali colectaţi şi predaţi pentru tratare şi/sau reciclare. 7. Obligaţiile producătorilor de baterii şi acumulatori auto

Producătorii de baterii şi acumulatori auto sau terţii care acţionează în numele lor sunt obligaţi:

- să predea deşeurile de baterii şi acumulatori auto unui operator economic care desfăşoară, pe bază de contract, activităţi de tratare şi/sau reciclare;

- să realizeze o evidenţă care să cuprindă informaţii privind tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor auto introduşi pe piaţă, precum şi tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor auto colectaţi şi predaţi pentru tratare şi/sau reciclare;

- să stabilească sisteme de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori auto de la utilizatorii finali sau de la un punct de colectare accesibil în vecinătatea acestora, atunci când colectarea nu se desfăşoară în cadrul sistemelor de colectare a vehiculelor scoase din uz (potrivit H.G. nr. 2406/2004).

8. Colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

Colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori se face individual de către producători sau prin transferarea responsabilităţilor, pe bază de contract, către un operator economic legal constituit – organizaţie colectivă.

Producătorii de baterii şi acumulatori portabili trebuie să realizeze următoarele rate minime de colectare: - 25% până la data de 26 septembrie 2012; - 45% până la data de 26 septembrie 2016.

Rata de colectare pentru un an calendaristic - procentajul obţinut prin împărţirea greutăţii deşeurilor de baterii portabile şi de acumulatori portabili colectaţi pe parcursul anului calendaristic respectiv, la greutatea medie a bateriilor portabile şi acumulatorilor portabili pe care producătorii fie îi vând direct utilizatorilor finali, fie îi livrează unor terţi pentru a fi vânduţi utilizatorilor finali din România pe parcursul anului respectiv şi al celor 2 ani calendaristici precedenţi.

9. Obligaţiile distribuitorilorDistribuitor - orice persoană care furnizează baterii şi acumulatori, cu titlu profesional, unui utilizator final;

Distribuitorii de baterii şi acumulatori auto au următoarele obligaţii: să colecteze bateriile şi acumulatorii auto de la utilizatorii finali; să aplice sistemul "depozit" asupra preţului de vânzare al bateriilor şi

acumulatorilor auto;

să depoziteze în spaţii special amenajate, împrejmuite şi asigurate pentru prevenirea scurgerilor necontrolate, bateriile şi acumulatorii auto primiţi în schimbul celor vânduţi;

să predea bateriile şi acumulatorii auto producătorilor sau unui operator economic care este autorizat să execute colectarea în numele producătorului;

să afişeze la loc vizibil anunţul cu următorul conţinut: "Predaţi bateriile şi acumulatorii auto în vederea valorificării";

să afişeze în mod vizibil preţul pentru o baterie sau un acumulator auto şi valoarea depozitului corespunzător;

să emită cumpărătorului, la vânzarea bateriei sau acumulatorului auto, o chitanţă pe care să se specifice valoarea depozitului;

să ramburseze cumpărătorului valoarea depozitului, pe baza chitanţei emise, în cazul în care în termen de maximum 30 de zile de la data achiziţionării cumpărătorul îi predă o baterie sau un acumulator auto.

10. Sistemul "depozit"

Sistemul "depozit" se aplică asupra preţului de vânzare de către distribuitorii de baterii şi acumulatori auto, la comercializarea către consumatorul final, reprezintă 10% din preţul de vânzare al unei baterii sau al unui acumulator auto şi este plătit odată cu achiziţionarea unei baterii sau unui acumulator auto, în cazul în care nu se predă o baterie sau un acumulator auto uzat.

Sumele încasate din aplicarea sistemului "depozit", nerambursate sunt evidenţiate separat în contabilitatea persoanei care desfăşoară activitate de comerţ cu baterii şi acumulatori auto şi sunt utilizate numai pentru organizarea activităţii de colectare a bateriilor şi acumulatorilor auto uzaţi.

11. Obligaţiile utilizatorului final: Utilizator final - orice persoană fizică, persoană fizică autorizată sau persoană juridică care cumpără ori dobândeşte baterii sau acumulatori portabili, baterii ori acumulatori auto, baterii sau acumulatori industriali în scopul utilizării lor, şi nu al comercializării;Utilizatorul final de baterii şi acumulatori auto şi industriali este obligat să predea deşeurile de baterii şi acumulatori auto şi industriale separat de alte deşeuri către: - distribuitorii de baterii şi acumulatori angro şi en-detail; - unităţile care prestează servicii de înlocuire a bateriilor şi acumulatorilor; - punctele de colectare pentru deşeuri de baterii şi acumulatori; - producător, după caz.

12. Obligaţii generale ale producătorilor de baterii şi acumulatori

Producătorii de baterii şi acumulatori, terţii sau organizaţiile colective care acţionează în

numele lor au următoarele obligaţii generale:

să elaboreze şi să depună la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, până la data de 28 februarie a anului următor celui în care a avut loc introducerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor, un raport care să cuprindă informaţii despre tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor introduşi pe piaţă;

să elaboreze şi să depună la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, până la data de 28 februarie a anului următor celui în care a avut loc introducerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor, un raport care să cuprindă informaţii despre tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor colectaţi;

să păstreze timp de 5 ani de la sfârşitul anului calendaristic în care a fost elaborată, evidenţa următoarelor date:

- tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor portabili introduşi pe piaţă, ale deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili colectate, precum şi a punctelor de colectare organizate

- tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor industriali colectaţi şi predaţi pentru tratare şi/sau reciclare.

- tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor auto introduşi pe piaţă, precum şi tipul, numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor auto colectaţi şi predaţi pentru tratare şi/sau reciclare

13. Îndepărtarea deşeurilor de baterii şi acumulatori Producătorii de aparate sunt obligaţi:

a) să asigure proiectarea şi să realizeze aparatele astfel încât deşeurile de baterii şi acumulatori să poată fi îndepărtate cu uşurinţă;

b) să se asigure că aparatele în care sunt încorporate baterii şi acumulatori sunt însoţite de instrucţiuni în care se arată cum pot fi acestea îndepărtate în siguranţă;

c) după caz, să informeze utilizatorul final cu privire la tipul bateriilor şi al acumulatorilor încorporaţi.

14. Tratarea şi reciclarea:Până la 26 septembrie 2009:

a) producătorii sau terţii, folosind cele mai bune tehnici disponibile pentru protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului, stabilesc sisteme pentru a asigura tratarea şi reciclarea deşeurilor de baterii şi acumulatori;

b) toate bateriile şi acumulatorii identificabili colectaţi în conformitate cu prevederile art. 7 sau ale Hotărârii Guvernului nr. 448/2005 sunt trataţi şi reciclaţi prin sistemele care respectă, cel puţin, legislaţia naţională armonizată, în special în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei, siguranţa şi gestionarea deşeurilor. Până la data de 26 septembrie 2011, operatorii economici care execută activităţi de reciclare a bateriilor şi acumulatorilor de orice tip trebuie să se asigure că procesele de reciclare respectă nivelurile de eficienţă a reciclării şi cerinţele conexe prevăzute în partea B din anexa nr. 3.

Anexe cuprinse în H.G. nr. 1132/2008 : ANEXA 1 MONITORIZAREA respectării ratelor de colectare stabilite la art. 7 alin. (3)

ANEXA 2 SIMBOLURI pentru baterii, acumulatori şi ansambluri de baterii în vederea colectării separateANEXA 3 CERINŢE DETALIATE privind tratarea şi reciclarea

Actul normativ în discuţie conţine contravenţii şi sancţiuni aplicabile pentru nerespectarea de către producători, distributori, utilizatori finali a obligaţiilor ce le revin.

Dintre acestea amintim: 1. Contravenţii ce se pot constata de Autoritatea naţională pentru protecţia consumatorilor:

Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2000-6000 lei, incalcarea de catre distribuitor a urmatoarelor obligatii

- să afişeze la loc vizibil anunţul cu următorul conţinut: "Predaţi bateriile şi acumulatorii auto în vederea valorificării";

- să afişeze în mod vizibil preţul pentru o baterie sau un acumulator auto şi valoarea depozitului corespunzător;

- să emită cumpărătorului, la vânzarea bateriei sau acumulatorului auto, o chitanţă pe care să se specifice valoarea depozitului;

- să ramburseze cumpărătorului valoarea depozitului, pe baza chitanţei emise, în cazul în care în termen de maximum 30 de zile de la data achiziţionării cumpărătorul îi predă o baterie sau un acumulator auto.

2. Contravenţii ce se pot constata de Garda Naţională de Mediu şi de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Introducerea pe piaţă, după data de 26 septembrie 2008, a bateriilor sau acumulatorilor care nu îndeplinesc cerinţele acestei hotărâri constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 25.000-30.000 lei, pentru persoane juridice.

3.Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.

Conform Art. 5, alin (1) din Ordinul nr. 1399/2032/23.11.2009, ’’ Operatorii economici care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori sunt obligaţi să raporteze autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului din judeţul în a cărui rază teritorială funcţionează fiecare punct de lucru, până la data de 28 februarie a fiecărui an, informaţii conform Anexei nr. 2. ‘’

Conform Art. 5, alin (2) din Ordinul nr. 1399/2032/23.11.2009, ’’ Operatorii economici care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori sunt obligaţi să raporteze autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului din judeţul în a cărui rază teritorială funcţionează fiecare punct de lucru, până la data de 28 februarie a fiecărui an, informaţii conform Anexei nr. 3. ‘’

În Judeţul Mehedinţi nu sunt operatori economici, autorizaţi ca producatori de baterii şi acumulatori auto şi industriali.

Judeţul Mehedinţi deţine o agenţi economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de baterii şi

acumulatori auto şi/sau industriali; o agenţi economici care generează baterii şi acumulatori auto şi/sau

industriali; o agenţi economici distribuitori de baterii şi acumulatori auto şi/sau

industriali;

Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi/sau industriali, predau aceste tipuri de deşeuri, în baza facturii/contractactului încheiat, la societăţile autorizate pentru tratare/valorificare.

Agenţii economici care generează baterii şi acumulatori auto şi industriali care prezintă deteriorări ale carcaselor sau pierderi de electrolit ( deşeuri provenite de la efectuarea schimbului la mijloacele de transport din dotarea societăţii ) au obligaţia de a depozita şi colecta temporar în containere speciale, pentru a fi predate operatorilor economici care desfăşoară, pe bază de contract, o activitate de tratare şi/sau reciclare –

Conform Art. 7, alin (15) din H.G. nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.

Agenţii economici distribuitori de baterii şi acumulatori auto, au obligaţia de a respecta prevederile Art. 7, alin (16), alin (17) din H.G. nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori.

În anul 2009, agenţii economici din Judeţul Mehedinţi, au colectat o cantitate de 403,680 tone deşeuri de baterii/acumulatori auto uzaţi.