bătălia de la stalingrad

10
Galer Alexandra Clasa a XI-a E Bătălia de la Stalingrad Parte a celui de al Doilea Război Mondial, Frontul de răsărit Informații generale Perioadă 21 august 1942 2 februarie 1943 Loc Stalingrad, Uniunea Sovietică Rezultat Victorie decisivă sovietică Combatanți Germania Nazistă România Italia Ungaria Croația Uniunea Sovietică Efective ~ 1.500.000 ~ 1.700.000 Pierderi ~750.000 morți sau răniți 91.000 capturați 643.000 militar ~40.000 civili

Upload: sandra-galer

Post on 26-Sep-2015

48 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

istorie

TRANSCRIPT

Galer Alexandra

Clasa a XI-a E

Btlia de la Stalingrad

Parte a celui deal Doilea Rzboi Mondial,Frontul de rsrit

Informaii generale

Perioad

21 august19422 februarie1943

Loc

Stalingrad,Uniunea Sovietic

Rezultat

Victorie decisiv sovietic

Combatani

Germania Nazist

RomniaItaliaUngariaCroaia

Uniunea Sovietic

Efective

~ 1.500.000

~ 1.700.000

Pierderi

~750.000 mori sau rnii

91.000 capturai

643.000 militar

~40.000 civili

Btlia de la Stalingrad(acumVolgograd), din 1942/1943 n timpul celui deAl Doilea Rzboi Mondiala reprezentat un punct de cotitur important n desfurarearzboiuluii este considerat cea mai sngeroas i mai mare btlie din istoria omenirii. Btlia a fost marcat de brutalitate i de lipsa de grij pentru populaia civil.

Btlia a inclus campania de bombardamente germane asupra orauluiStalingrad(azi redenumitVolgograd) din sudulRusiei, atacul terestru german asupra oraului, i lupte din interiorul oraului nsui, dup care a urmat contraofensiva sovietic care, n cele din urm, a ncercuit i distrusforele germanei ale celorlalialiai din cadrul Axeidin ora i din regiunea periferic a oraului.

Numrul total al pierderilor de viei umane este estimat la aproximativ 3 milioane. Lipsa unor date mai exacte este datorat i refuzului guvernului sovietic de atunci de a calcula pierderile din cauza temerilor c sacrificiile ar fi prut prea mari i ar fi demobilizat eforturile de rzboi. ForeleAxeiau pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pefrontul de rsriti nu i-au mai revenit niciodat de pe urma acestei nfrngeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat nceputul eliberriiURSS, lupt care a dus n cele din urm la victoria din1945asupraGermaniei Naziste.

Introducere

Pe22 iunie1941, Germania i aliaii ei din Ax auinvadatUniunea Sovietic i au avansat rapid n interiorul rii. Suferind nfrngere dup nfrngere n timpul verii i toamnei anului 1941, forele sovietice au contraatacat viguros n faa porilor capitalei nbtlia de la Moscovadin decembrie 1941. Germanii, epuizai, neechipai corespunztor pentru lupta de iarn i cu liniile de aprovizionare suprasolicitate, au fost respini din faaMoscovei.

Germanii au reuit stabilizarea frontului pn n primvara anului urmtor (1942). Planurile de a lansa un nou atac asupra Moscovei au fost abandonate,Grupul de Armate Centrufiind prea slbit pentru nc un atac. n plus, un nou atac ar fi fost prea evident, caracteristica tactic principal aRzboiului Fulgergerman devenind atacul masiv n punctul n care inamicul se ateapt cel mai puin, aa nct ctigurile tactico-strategice s fie fcute rapid, mai nainte ca sovieticii s poat organiza aprarea. Pentru ndeplinirea unor astfel de obiective, au fost luate n consideraie noi atacuri n nord i n sud.

n plus, naltul Comandament German era contient c timpul lucra n defavoarea atacatorilor, atta vreme ctSUAintraser n rzboi dup ceJaponiaatacase baza naval de laPearl Harborn decembrie 1941. Germanii aveau nevoie s ncheie luptele pe frontul de rsrit sau, cel puin, s le reduc amploarea mai nainte ca SUA s poat deschide un nou front n ajutorul sovieticilor. Un atac n sudulRusieiar fi asigurat controlul asupra zonei bogate n petrol din zonaCaucaziani asupra ruluiVolga, o cale foarte important de transport pentru sovietici. O victorie n sudul Rusiei ar fi dat o lovitur mortal economiei i mainii de rzboi ruseti.

Operaiunea Blau

Pn n cele din urm, a fost alesGrupul de Armate Sud, (care mai nainte cuceriseUcraina), avnd sarcina s strpung frontul sovietic, s traverseze stepele ruseti pn nCaucaz, pentru a captura zona petrolier important de aici. Aceast operaiune de var a fost numitFall Blau. Forele atacatoare erau formate dinArmata a 6-a germani Armatele 1 Panzer i a 17-a.

Hitlera intervenit n planurile strategice ale atacului, dnd ordin ca Grupul de Armate s se divid n dou ramuri. Grupul de Armate Sud (A), sub comanda luiErich von MansteiniEwald von Kleist, trebuia s continue atacul ctre sud aa cum fusese plnuit iniial. Grupul de Armate Sud (B), care cuprindea Armata a 6-a a luiFriedrich Paulusi Armata a 4-a Panzer a lui Hermann Hoth, trebuia s atace spre est, ctre rulVolgai oraulStalingrad.

Operaiunea Blau (Albastru): Avansarea german din7 mai1942 pn n18 noiembrie1942

Cucerirea oraului era important pentru Hitler din mai multe motive. Oraul era un important centru industrial, aezat pe rul Volga, o cale de transport vital care lega zonaMrii Caspicede nordul Rusiei. O victorie aici ar fi asigurat flancul stng al armatelor germane n timpul marului lor ctre Caucaz. i nu pe ultimul loc se aflau raiuni care ineau depropagandiideologie, oraul purtnd numele conductorului sovietic,Iosif Vissarionovici Stalin. Desfurarea evenimentelor a dovedit c i Stalin se gndise la aceleai lucruri.

nceputurile btliei

nceputul Operaiunii Albastru a fost planificat pentru sfritul lunii mai 1942. Un numr de uniti germane i romne, care urmau s ia parte la atac, erau nc angajate ncucerirea Sevastopolului, ora fortificat i port nPeninsula Crimeea. ntrzierile datorate aprrii sovietice hotrte au fcut ca nceperea atacului s fie amnat de cteva ori, pn la sfritul lunii iunie. Au fost ntreprinse atacuri de mai mic amploare, blocnd forele sovietice ntr-o pung laHarkov, pe 22 mai.

Atacul a nceput ntr-un trziu, pe28 iunie1942, cnd Grupul de Armate Sud a naintat n sudul Rusiei. Ofensiva german a nceput bine. Forele sovietice au opus o rezisten slab n largile stepe ruseti i s-au retras n dezordine ctre est. Cele cteva ncercri de a stabili o linie defensiv au euat, trupele germane le-au strpuns, nconjurat, formndu-se dou pungi largi, prima distrus pe 2 iunie la nord-est de Harkov, iar a doua n jurul localitiiMillerovo, regiuneaRostov, o sptmn mai trziu. ntre timp, Armata a 2-a Maghiar i Armata a 4-a Panzer au lansatatacul asupra Voronejului, cucerind oraul pe5 iulie1942.

Succesul avansrii iniiale a fost att de mare, nct Hitler a intervenit i a ordonat Armatei a 4-a Panzer s se alture Grupului de Armate Sud (A). A rezultat un blocaj de trafic teribil, cnd armata de tancuri a ajuns din urm Armata a 6-a, amndou armatele fiind stopate pn cnd s-a reuit fluidizarea circulaiei. ntrzierea a fost neateptat de lung, apreciindu-se c s-a pierdut cel puin o sptmn. n faa acestei prime nereuite pariale, Hitler s-a rzgndit, hotrnd ca din nou, Armata a IV-a Panzer s se alture atacatorilor Stalingradului.

Soldai romni n zona Don/Stalingrad

n acest moment, inteniile germane au devenit clare comandanilor sovietici care, n iulie, fceau planuri pentru aprarea oraului. Trupele aflate n retragere din faa germanilor au fost oprite n ora i trupe proaspete au fost aduse din spatele frontului pe cellalt mal al Volgi. S-a format o nou armat, a 62-a, sub comanda luiVasili Ciuikov, care avea misiune s apere oraul cu orice pre.

Soldai romni i prizonieri rui n zona Don/Stalingrad

Luptele din ora

Lupta pentru ora a fost nemiloas i disperat. Stalin a dat ordine ca toi militarii care se retrgeau fr ordin s fie executai. Nici un pas napoi a devenit lozinca aprtorilor. n toat perioada luptelor, forele Ministerului de Interne au executat sau au trimis n batalioane disciplinare peste 13.000 de militari pentru laitate sau dezertare.

Peste 300.000 de oameni au fost trimii napoi la

Germani pe strzile Stalingradului

unitile lor sau au ajutat la completarea altora. n schimb, germanii au atacat indifereni la pierderi.

ntririle sovietice erau aduse cu vapoarele de pe malul estic al Volgi, convoaiele fiind atacate n mod constant de artileria i aviaia german.

Att pentru Stalin, ct i pentru Hitler, btlia de la Stalingrad a devenit o problem capital. Comandamentul sovietic a nceput s mute

rezervele din zona Moscovei ctre regiunea Volgi inferioare i a transferat toate avioanele disponibile din ntreaga ar n aceeai zon. Stresul la care erau supui comandanii militari era imens: Paulus a cptat un tic incontrolabil al ochiului, iar Ciuikov a dezvoltat oeczemcare l-a forat s-i bandajeze complet minile.

Lupte de strad n Stalingrad

Contraofensiva sovietic

n tot timpul asediului, s-au fcut presiuni asupra Statelor Majore ale trupelor Axei s fac eforturi pentru atingerea liniei fluviului, neglijnd aprarea flancurilor. Astfel, Armata a 2-a Maghiar, constituit n principal din uniti slab pregtite i echipate, a primit sarcina aprrii a 200 de kilometri la nord de Stalingrad. Asta a dus la o linie slab, n unele pri, poriuni de front de 1 2km fiind aprate de un singur pluton. Forele sovietice deineau cteva capete de pod n zona sudic a frontului, orice comandant militar competent considerndu-le ameninri serioase. Hitler era att de concentrat asupra oraului nsui, nct orice cerere pentru ntrirea flancurilor i distrugerea capetelor de pod sovietice a fost respins. eful Marelui Stat Major German (OKW), generalul de armatFranz Halder, i-a exprimat preocuparea pentru atenia acordat de Hitler exclusiv oraului, atrgnd atenia asupra flancurilor slab aprate ale germanilor. Incomodat de observaiile lui Halder, Hitler l-a nlocuit n octombrie cu generalulKurt Zeitzler.

Pe timpul toamnei, cnd luptele continuau cu violen n ora, generalul sovieticGheorghi Jukov, care preluase sarcina planificrii strategice n zona Stalingradului, a nceput s concentreze fore sovietice masive n stepele din nordul i sudul oraului. Planul lui Jukov era s intuiasc forele germane n interiorul oraului i apoi s strpung flancurile slab aprate ale inamicului i s-l ncercuiasc n oraul transformat n capcan. Operaiunea a primit numele de codUranusi a fost lansat simultan cuOperaiunea Marte, care vizaGrupul de Armate Centru.

Contraatacul sovietic de la Stalingrad

Misiunile de aprovizionare aerian au euat aproape imediat. Condiiile meteo defavorabile i antiaeriana sovietic foarte eficient au fcut imposibil meninerea unui pod aerian. Doar aproximativ 10% dintre proviziile cerute au putut fi duse la destinaie.

Avioanele care reueau s aterizeze, transportau bolnavii i rniii din enclava asediat. Militarii Armatei a 6-a sufereau de foame i, la un moment dat, piloii au fost ocai s vad c soldaii desemnai s descarce avioanele de transport erau prea slbii pentru a manevra proviziile.

Sfritul btliei

n scurt vreme, germanii din ncercuire au fost silii s se retrag din suburbii n centrul oraului Stalingrad. Pierderea a dou aeroporturi, Pitomnik i Gumrak a dus la stoparea aprovizionrii pe calea aerului i la ncetarea evacurii rniilor i bolnavilor. Din acest moment, germanii au nceput, practic, s moar de foame. Muniia a ajuns pe sfrite. Totui, au continuat s reziste cu ncpnare, n parte i pentru c muli credeau c sovieticii aveau s-i execute pe cei care s-ar fi predat. n schimb, sovieticii au fost suprini de numrul mare de militari pe care-i ncercuiser i au trebuit s-i ntreasc poziiile ca s strng ncercuirea i s ctige teritoriu. Din nou, a reizbucnit rzboiul sngeros urban, de aceast dat, germanii fiind cei mpini ctre malurile Volgi.

Numai 6.000 din cei 91.000 deprizonieri de rzboiau mai supravieuit deteniei n Uniunea Sovietic i s-au mai ntors acas. Dei erau slbii de boli, foame i lipsa de ngrijire medical, cei mai muli dintre ei au fost trimii n lagre de munc de pe tot ntinsul Uniunii Sovietice, unde cei mai muli au murit de foame i de extenuare.

Civa dintre ei, printre care i Paulus, au semnat o declaraie anti-Hitler care s fie difuzat trupelor germane. GeneralulWalter von Seydlitz-Kurzbachs-a oferit s formeze o armat antihitlerist dintre supravieuitorii Stalingradului, dar sovieticii nu au fost de acord. Ultimii supravieuitori au fost repatriai n1955.

Marealul Paulus (la mijloc) mpreun cu Statul su Major, prizonieri de rzboi

Publicului german nu i s-a adus la cunotin n mod oficial nimic despre dezastru dect la sfritul lui ianuarie1943, dei rapoartele optimiste despre lupte ncetaser n media german n sptmnile de dinaintea anunului. Nu era prima nfrngere german, dar dezastrul de la Stalingrad a fost de o magnitudine nemaintlnit pn n zilele noastre.

Din toate punctele de vedere, btlia de la Stalingrad a fost cea mai sngeroas, cu cele mai multe pierderi ntr-o singur btalie. A durat 199 de zile. Pierderile n rndurile militarilor Axei au fost de circa 850.000 de oameni. Printre acetia, 400.000 de germani, 200.000 de mii de romni, 130.000 de italieni i 120.000 de unguri. Mai mult de 40.000 de civili sovietici au murit n ora i n suburbii. Numrul de civili ucii n zonele din raionul nconjurtor nu a putut fi estimat.