MARIAN NAZAT

BASMULFOTBALULUINAsCOCIT TMPREU NA

CU MARIUS MITRAN

VOLUMUL 1

RAO PLASS

$, .:

;L t,,"

Etrr*I

: :::J:nt. Iaf eU*-: i':t:f-unfilm.

: -. :..-.esi\- devine:. ' r::e lui." L-am

-.::: lat drumul

{UTORUL

_,*,"*{

gs

INcIPUTUL BASMULUI

- Plec la Lisabona, mami.- Unde?

- in Portugalia,la Lisabona, repet moale. La finala Ligii, joaci Real cuAtl6tico, gtii c[ visez de mic si fiu in tribuni la un meci ca 6sta.

- Stiu, mami, gtiu! (Zdmbegte chinuit, biata de ea.) Cu cine te duci?- Cu Marius Mitran.

- Daa, l-am vlzut la televizor, imi place. Mergefi cu Dumnezeu!O las pe mama in pat gi, dupi ce ii sirut obrajii, pldng ca un copil. Mama

este in ghearele morfii de cateva luni, un cancer cerebral a muqcat-o hain gi-isfdgie viafa clipd de clip6, ca un carnasier insetat de sdnge. M,am codit dacisi plec ori nu, n-ag vrea si nu fiu acasd cand va fi sd fie... Alung gdndul, ilinghesui intr-un ascunzis neumblat al sufletului gi mi tdngui, mi zbucium.

Dimineafi molcomd de mai. oraEul moliie incd, nu se incumeti si searate luminii fragede. E atata linigte, atata tihni... 9i zorile, nu mi pot siturade ele' inceputul de zi e precum tinerefea, ai senzalia ci totul e vegnic gi cinimic nu-!i sti in cale, cd, zeii sunt cu tine orice ai face. Dar nu sunt, mai tdr-ziu vei afla adevirul acesta, dar pini atunci... ochii inlicrimali ai mamei, ladespirlire, parci ii zdrescundeva, in dou6 firimituri de nori alburii, infepe-nili pe cerul dezgolit.

,,Haide cu mine la finali!" mi-a zis deundzi Marius. Mi s-au inmuiatpicioarele, triiam un miracol. primeam darul la care tdnjisem dintotdeauna.Prin 1970, nu cred ci mi ingel, Ajax - poate cea mai charismatici echipd atuturor timpurilor (alituri de Barcelona lui Messi, desigur!) - catgrga cupacampionilor Europeni.,,De-ag ajunge weodati la un asa spectacol", imi repe-tam cu sfiiciune pe stridufele stramte gi rdncede ale adolescenfei. A trebuitsi treaci o jumitate de secol aproape gi si-l intdlnesc pe Marius pentru ca

11

MARIAN NAZAT

visul sd mi se implineascl. intdlnirea era sortiti si se int6mple, destinul ne-a

pus fafi in fa[i, iar noi ne-am ocupat apoi de restul detaliilor. M-am hotirAtpe loc si-i fac cadou zestrea mea de fotografii cu fotbaligti. Aveam acolo o

istorie intreagi: incepea cam din 1966, cu imagini sepia dela CampionatulMondial dinAnglia, gi se termina prin 1982. Printr-a opta, mi rugasem in felgi chip de colegul de banci din gcoal6, $tefan Vddineanu, s6-mi dea revistele

lui Sport, si-mi completez albumul cu pozele acelea rare de la World Cup.

Am fost mai mAndru ca niciodati cAnd le-am decupat gi le-am lipit pe car-

toanele din bibliorafturile de care, iati, acum mi despirfeam cu oaregce

remugciri. imi gisisem fratele de basmfotbalistic Ei numai lui puteam s[ i le

diruiesc, mie nu-mi mai foloseau. in noaptea aceea m-am zvircolit, m-am

tot perpelit, eroii de altidati mi luau la rost gi-mi cereau socoteald. I-amlinigtit anevoie, le-am promis ci despdrfirea nu-i definitiv[, cd Marius ii va

scoate din cutie gi-i va biga iar pe terenul de joc, la Replay. Ci lumea ii va

aplauda iar[gi... dar ce nu le-am indrugat?!

Aeroportul forfotegte, un Turn Babel cu filtre de securitate severe Ei cu

orare de zbor precise" Apare qi Marius, e somnoros, are moliciunea copi-landrului trezit cu de-a sila. L-am cunoscut prin ianuarie, venisem si-lsalut pe Gino Iorgulescu, fundaqul central de odinioarl, al tricolorilor.Demult, Progresul Bucureqti a jucat un amical la Turnu Migurele, cuChimia. La oaspefi, debuta un tinerel longilin gi cam lent, era mijlocagcentral. Mai tArziu, necunoscutul devenea unul dintre titularii indiscuta-bili ai nafionalei, gardianul necrulitor al piqicherului Rossi, in victorianeverosimili asupra unei Italii campioane mondiale. Se aprinsese in seara

aceea 23 August, stadionul devenise o tor!6 gi abia atunci am observat ciZoff incirunlise brusc. Amintiri...

Marius fusese cooptat in noua echipd a Ligii Profesioniste de Fotbal, ca

ofiler de presi. L-am felicitat gi i-am mirturisit ci ii ascult mereu cu incAn-

tare comentariile. De citit nu-l citisem, mai tArziu aveam si descopir uncondeier cu har, duios gi nostalgic. $i ne-am agezat la taclale, ca doi liceenibucuroqi ci au chiulit de la ore. in avion, l-am observat cum se crispeazidintr-odati Ei i-am ghicit teama de inilfime, spaima de pribuqire. La

Istanbul, i-am povestit cogmarul triit de mine in 1995, pe cimpul de laBalotegti, cAmpul morfilor ftri trup, transformat in groapi comuni pentruzeci de nefericifi, cind cu accidentul aviatic...

- Daci Dumitrache nu se ivea, probabil ci azi nu eram amAndoi aici,i-am zis la un moment dat, rupind ritmul discufiei.

12

BAS}IUL .

- Adica? s-a mirat Marius.

- Pai Corsarul s-a nimerit sa mar*r-.romopoulos, si ce muit a cAntari

-:taguiam pe lAngi difuzor, in casi.-' Crainicul rostea lung 9i exaltat;*-::a rraja ului persona'i de porest::';: ;e Fat-Frumos, gi astfel s-a nzu

--i= :colatrizat cu fanatism, desenr:- .< ::a.zirea, pldngeam ori de cat,

.l:':'* -:,:n implorat-o pe mama ind:,:i:r. Dumitrache... Ea rAdea gi-mi-: :-umeam neam... ,,Mai ai rabdl:'geaba, nu si nu, vreau si ma che:

::'a >oldat, am fugit din unitate in P;

.:--, unde idolul meu se dezechipil-:::edoara cAgtigase partida cu bai

-:= arn ajuns in cabini, habar n-ar

-;-;u m-a intrebat ce caut acoio. I

= :=ta emofie, si el a surAs cu ingi

=-:;:orui, astizi la $ahtior Donetli,::::;.ia dintre Galatasaray gi Genclii,x-:'or). Cu un Hagi irascibil gi ri:.:'::-': tb4ele de ordine, ii cigunase

-; =,--'.er-atura mare! Dar sd ma intrr -'.l:: ir ia du5, cu un prosop infbgur:t :-:i meciul cu grecii, sub care

'' -' i' iedicasera in 1970 spalii gen(

::: :- :ost simfindu-l atAt de apro,r:-:e-e. se transferase la ]iul Petro- ; - r=-.-iZrt la sediui clubului, in Stet

: l*^ . -a:r iubit enorm, Marius, ma

- ,*:::a !i eu l-am iubit pe Balaci-

-.r-:ri:: e- oare, Dumitrache, cel care a

..!-: : ::--:::: cu rigla cele doud mingi i:r, ---. :.:---=- :el care l-a <croqetat,i de zece

"r.-: - : : t::,-at pe Banks cdnd a asezat r:::

destinul ne-aM-amhotlrAt

Aveam acolo o

bCnmpionatulrirugasemin fel

*mi dea revisteleibleWorld Cup.

ih-am lipit pe car-

cu oaresce

ibiprteam si i lenircolit, m-amcocoteali. I-amci Marius ii vaCi lumea ii va

seYere sl cunoliciunea copi-

venisem si-lal tricolorilor.

btru Migurele, culcnt, era mijlocagrinlarii indiscuta-i lo,ssi, in victoria

f,cryrinsese in seara

am observat ci

de Fotbal, ca

nrcreu cu incdn-cmr si descopir untr !rd.le, ca doi liceeni

firm se crispeazi

Wc de pribu;ire. Lah :9'5, pe cimpul de lam guqE comuni pentru

;ii irn Trn :ram amAndoi aici,'lllllll{,, ;jl -

BASMUL FOTBALULUI

- Adicd? s-a mirat Marius.

- Pii corsarul s-a nimerit si marcheze la Atena doui goluri, in poarta luiIkonomopoulos, gi ce mult a cantirit punctul acela, mai fii minte? Iar eu mizbenguiam pe langi difuzor, in casa bunicilor din Israz. Aveam vreo sapteani. crainicul rostea lung gi exaltat numele golgheterului dinamovist, carecipita vraja unui personaj de poveste. Mi-l inchipuiam in toate felurile, maiceva ca Fit-Frumos, gi astfel s-a ni.scut dependenfa mea de... Dumitrache.L-am idolatrizat cufanatism, desenam cu litere ingrijite numele lui oriundemi se nizirea, plangeam ori de cdte ori alde Tonca gi Dan coe il cotono-geau... Am implorat-o pe mama indestul s6-mi schimbe onomastica, si mdboteze Dumitrache... Ea radea gi-mi gtergea lacrimile, dar eu vorbeam serios,nu glumeam neam... ,,Mai ai ri.bdare, sd mai creqti nifel.., parci o aud.Degeaba, nu gi nu, vreau si mi cheme Dumitrache! Deqi crescusem, eramdeja soldat, am fugit din unitate in parcul cu platani gi m-am furigat in vesti-arul unde idolul meu se dezechipa. Marcase un gol superb gi corvinulHunedoara cdgtigase partida cu bancarii lui viorel Mateianu, pare-mi-se.cum am ajuns in cabini, habar n-am nici azi, imi amintesc doar ci MirceaIlcescu m-a intrebat ce caut acolo. I-am explicat, poticnindu-mi" in cuvintede atita emofie, si el a suras cu ingiduinfi. peste ani, ne-am imprietenit, giantrenorul, astizi la $ahtior Donefk, m-a invitat pe stadionulAli samiyen,lapartida dintre Galatasaray qi Genclerbirligi (,,Tineretul Turciei", in limbaspahiilor). cu un Hagi irascibil gi violent de-a dreptul, pe care cu greu l-aupotolit for(ele de ordine, ii cisunase pe arbitru gi dla l-a tdrit prin procese.ce mai, tevaturi mare! Dar si mi intorc in vestiarul hunedorenilor. ,,Mopsul.,a iegit de la duq, cu un prosop infbgurat pe golduri - era slab, exact ca in pozade dupi meciul cu grecii, sub care Ioan chirili scrisese nigte fraze cumnumai el era in starel. Am fdgnit gi l-am imbrifigat pe atacantul ciruia mexi-canii ii dedicaseri in 1970 spafii generoase la televiziunea nafionali. Ce feri,cit am fost simfindu-l atdt de aproape! L-am mai atins o dati, la TurnuMlgurele, se transferase la fiul Petrosani, dar igi risipise magia. ultima datil-am revizut la sediul clubului, in $tefan cel Mare, intre alte glorii ale ,Ciinilorrogii". L-am iubit enorm, Marius, maladivchiar!

- Cum gi eu l-am iubit pe Balaci, fachirul Craiovei.

t,'Acesta e, oare, Dumitrache, cel care a zburat peste Tacchella? Acesta e Dumitrache, celcare a aruncat cu rigla cele doud mingi in poarta lui Ikonomopoulos, la Atena? Acesta eDumitrache, cel care l-a <crosetat> de zece ori pe fackie charlton? Acesta e Dumitrache, celcare l-a hipnotizat pe Banks cdnd a aqezat mingea la I I metri pe wembley?" (revista sporf)

13

MARIAN NAZAT

- Am o idee, ce-ar fi si scriem impreuni o carte despre toateastea,poves-

tea fotbalului nostru, al amAndurora?

Aeronava toarce asemenea unui motan ghemuit la gura sobei.Survolim liri Ei amintiri, impresii, frimintiri, vise. Zburimsprefinalalacare nu indriznisem siL sper cu ani in urmi. Zbwilm citre cartea intrecopertele cireia ne vom zidi aducerile-aminte, eu gi Marius, frafii basmu-lui fbri bitrinele'

MARTAN NAZATPLE(

ft*ndeauna, cdnd avioanele pleu.

-.*apfuut gi atunci cd e - o iliminehf"pt avealn emo{ii. $ti+ Ia I

qre ceva" dar aveam emofii din toluqort md inthlneam cu un str

Uqdsm cd imi va da pxte caP '

|ffiar cr mine insumi Pe care il1su fi urc intr-un avion. ApoL Fl-, pntru ci visez de ln cinci anignful meu de afoce caluctuihi b mina cu orkine md conduce

Sirnfiristul. Sd nu uit ziarele- Cut

n;t&t Sj cafeaua, e obligatorius

Hd, clnn seintdmplain dimin

Qepresd" e clnr cd n-o sd am n

rqacat s-o Pup, nefluierauuniihqhmuntaxi...

m flfi chiar in clipa in care ilrl.'*-in, e deja In. coadd. Opre;te a

ruChampions League cu Mari

-ra[a de imbarcare nu are alt rnst

C.cnfi? Cum vafi? Am dormit tott4

Q k cue am fost in picioafe, nu n

-furtugalia, aldturi de acest om.

puprima oardin viafd cindplck nici ln ornsul in care voi ajur

rytL ci ln omul cu care voi imfi

astea,poves-

la gura sobei.sprefinalala

citre cartea intreins fralii basmu-

}{ARIANNAZATPTTcRRER

intotdeauna, chnd avioanele pleacd prea devreme, dimine{ile sunt rele. Asami s-a pdrut si atunci cd e - o dimineald inceputd inainte sd-mi dau seama.

De fapt, aveam emofii. $tiu, la 47 de ani e o dovadd de sldbiciune, care

ryune ceva, dar aveam emolii din toate direcliile. Mai inthi de toate, fiindcdin aeroport md inthlneam cu un strdin, care era si foarte important, ;i imiinchipuiam cd imi va da peste cap toatd amorleala ancestrald, jocul acelaingeldtor cu mine tnsumi pe care tl puneam tn aplicare de fiecare datd chndurma sd urc intr-un avion. Apoi, pentru cd mi-e fricd de avioane, de indl-fime, pentru cd visez de la cinci ani cd o sd cad, cd md prdbu;esc de undeva;i am felul meu de a face ca lugurile sd nu se petreacd astfel. in fine, trebuiesd dau mdna cu oricine md conduce la aeroport, cd e un coleg un prieten sautaximetristul. sd nu uit ziarele. cumpdr tot ce pot. Dacd nu gdsesc ziare, esemn rdu. $i cafeaua, e obligatoriu sd beau o cafea. in condiSiile tn care sunta$teptat, cum se lnthmpla tn dimineala de atunci, aproape nedormit, n-amtimp de presd, e clar cd n-o sd am nici de licoarea tntremdtoare, pe cristinaam apucat s-o pup, ne fluierau unii care dirijau masinile cdtre alte culoare,blocaserdm un taxi...

Md sund chiar tn clipa in care il zdresc printre luminile albe ;i ro;ii de lacheck-in, e deja la coadd. opre;te apelul cdnd md.vede. plec la Lisabona,lafinala champions League, cu Marian Nazat ;i simt cum tot albul luminilordin sala de imbarcare nu are alt rost decht sd md pregdteascd pentru ce va fi.ce vafi? cum vafi? Am dormit totu;i. cht sdfi dormit? poate o ord-doud. Dindipa in care am fost in picioare, nu md ghndesc decht la cum vor fi cele trei zile,in Portugalia, aldturi de acest om. imi tot spun in gdnd cd va fi bine, dar epentru prima oard in viald chnd plec la un meci - ;i ce meci! - ;i nu md ghn-desc nici la ora;ul in care voi ajunge, nici la echipe, nici Ia lara care mda;teaptd, ci la omul cu cnre voi tmpdrli acest drum.

15

MARIAN NAZAT

... Practic, ne ;tim de cinci luni. Teoretic, sunt peste doudzeci de ani. in199i, n-aveam un an de presd, lucram la Ora, director era Nicolae Cristache,ziaristul meu preferat de laFlaclra lui Adrian Pdunescu, ;i, dintr-odatd, ziarula tnceput sd se umple cu tot mai multe articole ;i reportaje, apoi pagini;i edisiispeciale. Totul dedicat muncii unui procuror senzafional, Marian Nazat, care

rezolyase cazul ucideriilui Ioan Luchian Mihalea, un asasinat ingrozitor, care

tulburase mult o lard incd sensibild;i cu amintiri.Chnd ne-am pomenit fald in fafd, acum cinci luni, in sediul Ligii Profesioniste

de Fotbal, mi l-am adus aminte din pozele de la Ora. A zdmbit, ca gi cum ne-am

fi cunoscut de mult, am zhmbit ;i eu, a intins mdna gi, incurajat, i-am strdns-o,

privindu-L. Am rdmas de vorbd cdteva minute, apoi mi-a povestit cd are o colec-

fie de fotografii lipite pe cartoane, de articole decupate ;i ele din ziarele adoles-

cenfei lui, din Sporiil, dinFlaciffa" din Sirptdminu gi cd ar vrea sd mi le dea mie.

,,Egti singurul pentru care a; accepta sd md despart de amintirile mele. Poate Ia

Replay, poate la o altd emisiune de-a ta, sd-fifie defolos..." De-atunci, vorbim o

datd, de doud ori pe sdptdmhnd, schimbdm SMS-zn, ne amintim de o fard care

a fost a noastrd, despre fotbalul de atunci, de azi... Asa am ajuns sd planificdmaceastd aventurd Ia Lisqbona. Marian crede cd Real Madrid va invinge, eu cred

in AilAfico, in Cholo Simeone, in ,,Pldpumarii" mei...

... De cinci luni yorbesc cu acest om care, imediat ce mi-a incredinfat colec-

{ia lui de ani ;i de emofii din adolescen{d phnd la tinerefe, a scris in lurnahil luiMarius Tucd despre mine. ,,Frate de basm." Eu, fratele de basm aI lui. Basmule fotbal. Sau viafa. Totuna.

De cdteya zile imi spune de drama mamei sale, diagnosticatd cu un yer-

dict crunt. ,,Md rog sd fiu in {ard dacd va fi sd se inthmple rdul cel mare.Mdcar atdt, sd fiu ldngd ea..." ,!a fi bine, Marian. Hai la Lisabona, poate te

desprinzi un pic, poate va fi un meci cum erau pe vremuri..." ,,Mergem."(intre timp, in iarna care a urmat s-a petrecut inevitabila despdrfire. Mi-a zisla telefon. ,,$tiu cd tu;tii cum e, Marius." ,,Stiu. Din pdcate ;tiu ;i nimeni peIume nu ne poate ajuta tn clipele astea.")

Plecdm, a;adar,la Lisabona. Nu e un strdin cel care md agteaptd tn dimi-nea{a asta, tn aeroport. De ce am spus cd e un strdin? Probabil de teamd cd nuvoi fi in stare sd fiu un frate de basm, poate cd basmul s-a inchis odatd cu

fotografiile lui decupate dintr-un timp care nu ne mai recunoa;te pe niciunul.Un strdin? Unfrate?

,,Saa-lut!" A;a zice intotdeauna, lungind un pic prima silabd. ,,Ce faci?N-ai prea dormit." ,,Salut! Nu prea."

t6

BASMUL F

imi revin. Marian Nazat are o caP

crezi cd va fi bine. Orice. Oricdnd. E frca sd vedemfinala: Real Madrid - Atl

Am zburat prin Istanbul gi abia ot

Marian a venit cu ideea, duPd ce tot tnostru, tntotdeauna cel de altddatd. ,,1

care l-am trdit, ce ;tii tu, ce ;tiu eu."

Chiarhai s-o scriem!" $tiu cd mi s-a p

din viafa mea. $i cred cd a5a;i era. A

$tiu, cum am imaginat-o, cum am gdt

bit la Lisabona, apoi tn lungile plimbn

ne-am intors acasd, peste vard, fratekdis, de data asta doar al lui, la lslaz

povestee pentru el, undeva in anii '60.

,,Cdnd eram mic, Marius, intr-o i

)iu-mi pldcea cum md cheamd, mi

\azat. l-am spus mamei cd vreau

Dumitrache!',,i1i pldcea <<MoPsu',

mare." ,,A;a zice ;i Lucescu. Dar Yai

de la voi, mi-a pldcut Dudu." ,,$tiu, c

prea mult pe <<Mopsu'>>... e;ti mai tdn

A;a a inceput totul. Cam a;a. M,

tul. Eu cred cd apucaserdm s-o vori

lstanbul. $i cd, defapt, am incePut s

peste vard...

Oricum, Marian, sd pd;im cu gri.

cine vor deranja sau incurca aminti

atum ;i abia aici: ;tii chnd m-ai conr

decupate? La doud minute duPd ce nportarul Cehoslovaciei, pe care d

Europeanul din'72. Chnd cu golul Jgolul lui Dobrin, cu capul, o raritate

\iktor, nu Vencel, cum scrie Ia exPlia

;aruia i-a inscris Neagu." ,,$i ,,Mopst

-ebuie sd incepem, cu Guadalajarc

:;mic din alte vremuri?... De Venu

1': -iols... de generalul Gabriel Main'

ryt Fte doudzeci de ani. indrur1or era Nicolae Cristache,

gi, dintr- o d at d, zi ar ulwwaj e, apoi pagini ;i edilii

bnaL Marian Nazat, caretrcr asasinat ingrozitor, care

in vdiul Ligii Profesioniste

I zdmbiL ca;i cum ne-amgi incurajat, i-am strdns-o,ai-a pwatit cd are o colec-

gi ele din ziarele adoles-

{&sweesdmile deamie.& mtintirile mele. Poatelafu*-' De-atunci, vorbim o

rr amintim de o lard care

ln on ajuns sdplan{icamI{aeil va tnvinge, eu cred

rk*u mi-a incredinfat colec-

a scris tnlurnalulluifftn* debasm allui. Basmul

n-e" dicgnosticatd cu un ver-$ z lnti.mple rdul cel mare.

ILri la Lisabona, poate teffiml :Dg tzemttri.,." ,,Mergem."nrlee$ila despdrfire. Mi-a zis

Dr;a ficate;tiu ;i nimeni pe

"az".:rl"e mi a;teaptdin dimi-tnmrtliea kobabil de teamd cd nu";a ne;nu/ s-a inchis odatd curte ffir: retunoa;te pe niciunul.

:4ma silabd. ,,Ce faci?

BASMUL FOTBALULUI

imi revin. Marian Nazat are o capacitate aproape hipnoticd de a teface sdcrezi cd vafi bine. Orice. Orichnd. Efratele meu de basm ;i plecdm la Lisabonaca sd vedemfinala: Real Madrid - Atl|tico Madrid. Defapt, eu sunt strdinul.

Am zburat prin lstanbul gi abia acolo am bdut cafeaua. La cafeaua aceea,

Marian a venit cu ideea, dupd ce tot vorbiserdm o ord intreagd despre fotbalulnostru, tntotdeauna cel de altddatd. ,,Hai sdfacem o carte, Marius! Fotbalul pecnre l-am trdit, ce Stii tu, ce Stiu eu..." ,,Ar fi, tntr-adevdr, o carte! S-o facem!Chisr, hai s-o suiem!" $tiu cd mi s-a pdrut apoi cd am bdut cea mai bund cafeadin viafa mea. $i cred cd a;a gi era. Acolo, pe Atatilrk, a inceput aceastd carte.

$tiu, cum am imaginat-o, cum am ghndit sdfie;i cum sd se numeascd am vor-bit la Lisabona, apoi in lungile plimbdri pe malul Atlanticului,la Estoril. Chndne-am intors acasd, peste vard, fratele meu de basm m-q luat cu el tn alt para-dis, de data asta doar aI lui, la Islaz, lhngd Turnu Mdgurele, unde incepuse

povestea pentru el, undeva in anii '60.

"Chnd eram mic, Marius, intr-o zi am venit acasd pldnghnd de la ;coald.)iu-mi pldcea cum md cheamd, mi se pdrea ciudat ;i urdt sd mi se spund\azat. I-am spus mamei cd vreau sd-mi schimbe numele, sd md chemeDumitrache!" ,,i;i pldcea <<Mopsr,t'>t!" ,,Enorm. Dumitrache a fost cel maimare." ,,Asa zice ;i Lucescu. Dar voi sunteli subiectivi, ca dinamovi;ti... Mie,de ls voi, mi-a pldcut Dudu." ,,$tiu, cd ai ;i scris despre el." ,,Nul-ai vdzut tnsdprea mult pe <Mopsu'>-. egti mai tdndr."

A;a a tnceput totul. Cam aga. Marian susline cd Lisabona a fost momen-tul Eu cred cd apucaserdm s-o vorbim mai inainte, tn dimineala aceea, lalstanbul. $i cd, de fapt, am tnceput s-o construim la Islaz, pe malul Dundrii,peste vard...

Oricum, Marian, sd pd;im cu grijd pe aceastd muchie de cufit. Cine ;tie pecine vor deranja sau incurca amintirile noastre?! $i tfi spun drept, uite, abiaacum ;i abia aici: ;tii chnd m-ai convins cd ai iubit a;a mult fotografiile aceleadecupate? La doud minute dupd ce mi le-ai dat, ardtdndu-mi o pozd cu Viktorportarul cehoslovaciei, pe care am tntdlnit-o in preliminariile pentruEuropeanul din '72. Cdnd cu golul fdcut cadou de Ricd lui eapkovii, apoi cugolul lui Dobrin, cu capul, o raritate, dupd cursa furibundd a lui Lucescu. ,,8ltiktor, nuvencel, cum scrie la explicaliafoto. vencel era cel de la Guadalajara,caruia i-a inscris Neagu." ,,$i ,,Mopsu'r, din penalty. ",,D a, uite de aici poate cdtrebuie sd incepem, cu Guadalajara, cu Mexicul, cu '70..." ,,Si sd nu scriemnimic din alte vremuri?... De Venus, de Ripensia, de Baratky, de Dobay, deBadola... de generalul Gabriel Marinescu?" ,,Nu-mi efoarte clar ce afost atunci.

17

MARIAN NAZAT

scrie tu capitolele cu ei. Eu o sd scriu doar ce-am vdzut. ce'am trdit." ,,si eulafel. Dar o sd zic cd am trdit gi in anii dia, ca sd nu iesim din reguld. Am citit, deciam trdit! Mdcar am vdzut 40 de ani din ce-afost." ,,Ai dreptate! sd zicem 50."

,.. Ata m-a salvat, intr-una din cele o mie de ddti in care m-a salvst, un omcare, pentru o senzalie de-o clipd, tntr-o diminea{d, tnainte de a pleca tn aceastdcdldtorie, mi s-a pdrut un strdin. chnd el era, ;i este, fratele meu. De aiciurmeazd basmul. Al lui Si al meu. $i poate ne gdndim cd w fi a;a, sperdm, ;i aldumneavoastrd. (Jrmeazd Lisabona, momentul tdu, frate de basm. Eu voi yeniapoi cu al meu. I-am gdsit ;i titlul: ,,CentrAre Cri;an, cap Dudu'. pe vechiul23 August, de Ziua Copilului, I iunie 1975. Romhnia - Sco{ia, pentruEaro.Prima mea secven[d din poveste: Dobrin scdpdnd singur, de Ia centru, cu porta-rullor... dupd o pasd aiurea alui DalglIsh.

... Dar sd nu scriu, tncd de-acum, prea mult. E rhndul tdu, frate! incepebasmul! Desi, in cazul nostru, poate cd nici nu trebuie sd inceapd, Marian, e deajuns sd continue. Pentru cd nu intotdeauna, chnd avioanele pleacd preadevreme, dimine{ile sunt rele. (Jneori sunt exact a;a cum trebuie sdfie pentruo cdldtoriela capdtul nopfii'

MARIUS MITRAN

:l1i

riii

l'!J

AterizSm la Lisabona. E un em

lumina cade altcumva, are mai mt

,La Estoril!'il rugSm Petaximetisvai, camere disPonibile, caPitah

Sintra 9i Cascais la fel- Oragul fut

muzici portughezi la ndio, Poae,

El mi fixeaz5 cu nigte ochi brusch

fodo, vinho verde, fish, monge(m

neazi o melodie 9i gesticuleaz5 k

lscodesc prin geamul maginii in

ascult pe menestrelul de ocazie c

,,0rgulho-medPortugu6s e fa

Eu que me cha

Sou para toda :

M-am afundat in scaun 9i

E atita abandonare in fiecare ct

zit la realitate dintr-odat5.

- Marius, uite, in stinga, Esaddit

hie, ai nogtri pierdeau cu 3-0! En

mriile pentru Mexic. $i chiar cu '

rCXntire! portughez de fado (f891-l

-6rylar' (provine din latinescul mercana2.MA mandresc peste tot ce sunt

Portughez qi fadist cu-adevirat,Erg care mi numesc Alfredo 9i Duar

Dar Pentru toati lumea sunt Marcer

ffete traducerile din limba portugl

C*-an trdit." ,,$i eulalddalrryuln. Amcitit, deci

'*b eqbte! Sd zicem 50.,,

istlae m-a salvat, un omde a pleca in aceastd

ry, Jratele meu. De aicici ru-fi' a;a, sperdm,;i al

fre de basm. Eu voi venitry Dudu". Pe vechiul

- kotiq pentruEaro.&Iecentru, cuporta-

f rdndrd tau, frate! incepe:drrweapq Marian, e denimnele pleacd prea

,wr trebuie sdfie pentru

\TARIUSMITRAN

Ateriz5m la Lisabona. E un soare orbitor, de margine de lume. P6ni 9ilumina cade altcumva, are mai multi sacralitate aici decAt in alte pi(i.,,La Estoril!" il rugim pe taximetrist. Acolo am reusit si gisim, cu chiu, cu

vai, camere disponibile, capitala era sufocati de suporteri madrileni,

Sintra 9i Cascais la fel. Oragul forfotegte, pare cuprins de febr5. ,,Ceva

muzici portughezi la radio, poate Alfredo Marceneirol?"ilintreb pe 9ofer.El mi fixeazd cu nigte ochi brusc lucitori 9i-9i dezleagd limba ,portugol...

fodo, vinho verde, fish, mongeore, mm..."Tipul igi tuguie buzele, fredo-neazb o melodie 9i gesticuleazS larg, ca orice latin. ParcS ar fi in vacanle.lscodesc prin geamul maginii imprejurimile mereu schimbdtoare gi-l

ascult pe menestrelul de ocazie care cdnti de zor...

,,0rgulho-me de ser em toda a parte

PortuguAs e fadista verdadeiro,

Eu que me chamo Alfredo, mas Duarte

Sou para toda a gente o Marceneiro..."2

M-am afundat in scaun 9i simt cum mi cuprinde molegeala.E atAta abandonare in fiecare consoanS, in fiecare sunet... Tresar, tre-zit la realitate dintr-odatd.

- Marius, uite, in stAnga, Estddio Nacional, pe care, in 1968, la27 octom-brie, ai noqtri pierdeau cu 3-0! Era o toamni bldndi, debutam in prelimi-nariile pentru Mexic. $i chiar cu ,,bronzul" World Cup din Anglia. Nu ne

t cintiref portughez de fado (1s91-1982); marceneiro inseamni in limba portughezi

"tAmplar" (provine din latinescsl mercenarius, ,,contractat pe bani', care a dat ,,mercenar").2,,Mi mdndresc peste tot ci suntPortughez qi fadist cu-adevirat,Eu, care mi numesc Alfredo qi Duarte,Dar pentru toati lumea sunt Marceneiro..."(Toate traducerile din limba portughezi ii aparlin bunului meu prieten Dan caragea.)

19

I4ARIAN NAZAT

fhceam iluzii, selecfionata noastri fusese preluati de un antrenor inteligentgi incipifdnat, care, firesc, nu reugise sL cristalizeze o formuli de echipi sta-biln. un amestec de experienfi gi de tinerefe, un experiment departe insi dea oferi sperante. Nimeni nu se gdndea atunci ci am putea s6 ne calificim,nimeni. Aveam in spate atatea egecuri, incdt Guadalajara se arita la orizontchiar ca... Fata morgana. Dar mai e pini acolo, incepea jocul unui destinde poveste. Noi, cu Coman ('46 Gornea), Sitmireanu, Dumitru Nicolae,Dinu, Mocanu, Gergely, Petescu, Pircilab, Dobrin, Dembrovschi ('75Grozea), Lucescu. Ei, cu Am6rico, |os6 |acinto, Rui ('56 Umberto), |os6Carlos, Hilario, Graga, Coluna, Augusto, Figueredo, Eus6bio, Simoes ('14fodo facinto). cei doi |acinto ne-au curifat atunci, iar Ioan chirili scriadupi meci ci,,echipa noastri a avut inimaginabila gansi de a intalni real-mente umbra unei mari echipe, dar a finut parci sd demonstreze ci umbrainsigi poate si-i taie aripile"r. $i mai nota ceva marele ziarist sportiv, cevacare azi mi se pare neverosimil pentru vremurile acelea: ,,Existenfa fotbaliq-tilor nogtri nu depinde de fotbal. Pentru ei, fotbalul este un fel de <violond'Ingres>. Ei nu au de apirat pe gazoncertitudinea zilei de miine, pentru ciinginerii Petrescu + Lucescu sau viitorii profesori de educalie fizici pircilabsau Sitmireanu au de pe acum aceasti certitudine.

$i-atunci?Fotbalul nostru trebuie apirat, deci, de pasionafi, adicl de viitorii ingi-

neri sau profesori pentru care balonul rotund nu este doar o trambulini.Iatd de ce, inaintea tuturor discufiilor gi parlamentirilor despre criterii,

metode gi variante de seleclie, trebuie pus criteriul net al pasiunii, un criteriucare si-i excludi din capul locului pe cei blazati"z.yasizicd, pasiune, nu pro-fesionism, gazetarul s-a ferit si foloseasci termenul repudiat de comunigti...

- Ai;i nu ai dreptate. Adicd, neaVanea. $i are;i nu are dreptate dacd echi-valdm pasiunea cu profesionismul. Fotbalul e pasiune prin definifie, nu? Deaia mergem in ;ort ;i tricou pe teren, morfi sd atingem mingea, sd dribldm, sdmarcdm, nu? De ce lipdm, de ce ne tdvdlim prin iarbd, de ce ne strigdm bucu-ria? cd suntem pasionafi! E interpretarea ta insd cd nea vanea pune egalitatetntre pasiune ;i profesionism. De fapt, ii spune profesionismului pasiune, pen-tru cd se fere;te tn plind perioadd cornunistd de urmdrile posibile, dacd nuchiar foarte probabile, pe care invocarea profesionismului le-ar fi putut avea.Chiar ;i tntr-o carte, sau mai ales tntr-o carte.

I Mexicul... aceastd,,Fata Morgana"2Ibidem

BASMUL I

- De acord cu tine, teama de reprnmstre, ceea ce este interzis si se rofubierul din Sevilla.'Iar Ioan Chiriprza sincer...

- Revin tnsd. Fotbalul e pasiune, e t

ddmitinpasiunii, o implicd. De cenuaMru cdfotbalul, incd de atunci, dinpea sd te ducd la performantd dnd i

*&iliL inclusd. Profesionismul a veni

Ar*naL a lui Chapman, in anii'20frrlrton, Chelsea, Tottenham. Spun de

& azi nu existd tn lume, tn Europa ;i iwd dub mare care sd nu aibd steagul

E uili atent. Eforma de recuno;tinfi,d, *mn pe propria stemd. Athletic B)

* I{ndrid echip a-fiicd... Geno a 1 893

AC Milan t;i zice ata tot pe englez

M, intorchndu-md iar, englezii au e

gd n-au vrut sd coboare de pe ,,Insuliet H" aia nici nu participdla primettr.cllaau cu cine juca!), au exportat, z

ri hofesionism, adicd. Ripensia era

J q cu Biirger gi Chiroiu, cu formia

'kdrdrul] ;i cu atacul pe care nea Vx ywtunld intr-un singur cuvhnt: l*,Ciolac, Schwarz, Dobay. Dobalfu rcmAn dintre rdzb oaie. Oricum, itt*iperioade.

- Marius, profesionismul apare i

a in 1989, am ator i smul fotbahgdci ereu profesioniqti in toati reguladm, ci prin birourile de for{i de,ryrinsut patriei. lin minte ci in or& h Chimia, tocmai promovatd in aFnsulan, Dumnezeu sl-l odihneasciehma se ingroga qi infrdngerile se in:em-vr4ii si se intoarcd la locul o

20

& m antrenor inteligento hrmuli de echipi sta-

departe insi depnfea si ne calificim,iara se arita la orizont

irrpea jocul unui destinDumitru Nicolae,

Dembrovschi ('75bi {'X Umberto), }osd

Eus€bio, Simoes ('14L iar loan Chirild scria

Fn€ de a intilni real-&rnonstreze ci umbra

ziarist sportiv, ceva

-"Existenfa fotbalig-cste un fel de <violon

ddde miine, pentru cd

ie fizicd Pircilab

dici de viitorii ingi-doar o trambulini.

dpasiunii, un criteriu-Itruizic4 pasiune, nu pro-

Eefndiat de comunisti...iw we dreptate dacd echi-

prin definifie, nu? Demingea, sd dribldm, sd& ce ne strigdm bucu-

lcfr rw \hnea pune egalitate

a ru';lille posibile, dacd nui le-ar fi putut avea.

BASMUL FOTBALULUI

- De acord cu tine, teama de represalii te obligi la autocenzuri. ,,in zilelenoastre, ceea ce este interzis si se rosteasci se cinti", aga suni o replici dinMrbierul din sevilla.'Iar Ioan chirild cunogtea foarte bine avatarul de a fiprza sincer...

- Revin tnsd. Fotbalul e pasiune, e clar. ca orice sport. sporturinsu;i ascunde&ftni{ia pasiunii, o implicd. De ce nu arfi egalitate intre pasiune ;i profesionism?funtru cdfotbalul, incd de atunci, din'68, ba poate chiar mult mai devreme, nupttea sd te ducd la performan{d dacd tl jucai doar cu pasiune. pasiunea erl, amsabilit, inclusd. Profesionismul a venit mai tdrziu, cdnd s-a terminat cu joaca.

-\rsenal, a lui chapman, in anii '20-'30, ce era? La feL Manchester [.Inited,berton, chelsea, Tottenham. spun despre elefiindcd de acolo a plecat totul. $tii,u azi nu existd tn lume, in Europa ;i in America de Sud, cu siguranfd, galerie awati club mare care sd nu aibd steagul Angliei, crucea ro;ie pe alb,la vedere? sdE uili atent. E forma de recuno;tinfd a lumii pentru inventatori. Barcelona aretd vznn pe propria stemd. Athletic Bilbao se nume;te englezesJe, nu ca Atlhticode Yndrid echipa-fiicd... Genoa 1893 nu e Genova, nu?

AC Milan t;i zice a$a tot pe engleze;te, nu ca Inter, care e Milano, nu Milan.W, intorchndu-md iar, englezii au exportat, cdnd au exportat, cd vreo 50 desui n-au vrut sd coboare de pe ,,Insuld" cu fotbalul, erau prea mari ;i prea mdn-M {de aia nici nu participd Ia primele trei cupeMondiale, erau de pdrere cdttr{rr€au cu cine juca!), au exportat, zic, si fotbalul in nomenclatorul de mese-*r- kofesionism, adicd. Ripensia era profesionistd, cu pavlovici, cu Zomboryd cr c'r Biirger ;i chiroiu, cu formidabiliihalfi Deheleanu ;i Kotormany, zis

-&dtirul*, ;i cu atacul pe care nea vanea, cd de la el am ytornit, ne spunea cd* ptwrunfd intr - un singur cuv hnt : Bindeab ekeciolacs chw arzdob ay. Bindea,W, Ciolac, Schwarz, Dobay. Dobay, zis ,,Calul'i probabil cel mai bunfotba_fu twnin dintre rdzboaie. oricum, intre el, Bodola ;i BaratlE e de ales liderul'*i ps7;oade.

- Marius, profesionismul apare atunci cand pasiunea devine... profesie.Fhi in 1989, amatorismulfotbaligtilor nogtri era unul de fa{adi. in realitate,ei erzn profesioniEti in toati regula, cir{ile lor de munci zd,ceaunu la sta-

'&m. ci prin birourile de fo4i de munci ale fabricilor si uzinelor de peqnnsd patriei. lin minte ci in orag la mine, la Turnu Migurele, jucitoriidr h chimia, tocmai promovati in a doua divizie,sub comanda lui Georgici!ff{-in: Dumnezeu si-l odihneasci! au fost scogi din produclie. Doar candgt *; >e ingroga gi infrdngerile se inmulfeau, conducerea clubului poruncea* "-*:-'.--nlsji si se intoarcd la locul oshndei,la combinatui de ingrigiminte

2t