Academia de Studii EconomiceFacultatea de Administraie si Management Public

Studiu comparativ privind participarea cetatenilor la luarea deciziilor la nivel local

Bucuresti 2015

CUPRINS

I. Conceptul de participare cetateneasca II. Nivelurile de participare cetateneasca III. Rolul administratiei locale in participarea cetateneasca IV. De ce este necesara participarea cetateneasca? V. Studiu comparativ privind participarea cetateneasca la luarea deciziilor la nivel local intre Romania si Franta VI. Bibliografie

I. Conceptul de participare ceteneasc

Participarea ceteneasc este procesul prin care preocuprile, nevoile i valorile cetenilor sunt ncorporate n procesul decizional al administraiei publice locale. Exist dou direcii de comunicare (ntre ceteni i administraie), cu scopul general de mbuntire a deciziilor (administraiei publice locale) susinute de ctre ceteni .Implicarea cetatenilor poate suplini atributele organelor guvernamentale in ceea ce priveste controlul si metodele de constrangere si, astfel, se economisesc bani si timp pentru autoritati. Se poate imbunatati performanta si imaginea institutiilor democratice, reducand clientelismul si coruptia. In acelasi timp, administratia publica locala va fi pregatita sa impartaseasca informatiile intr-o maniera onesta si clara, incurajand cetatenii sa-si exprime opiniile, pentru a influenta deciziile sale si, in acelasi timp, cetatenii vor intelege drepturile si obligatiile care le revin. Participarea cetatenilor la conducearea societatii este un drept dar si o responsabilitate. Cetatenii au responsabilitatea de a controla actiunile autoritatilor pentru a preveni si impiedica abuzul de putere.

Conceptul de participare cetateneasca se bazeaza pe necesitatea consultarii cetatenilor si exprimarea de catre acestia a opiniilor in legatura cu deciziile care se adopta la diferite nivele si de care ei pot fi afectati in mod direct sau indirect.

Intr-o comunitate sanatoasa, cetatenii participa la procesul de luare a deciziilor de interes public, informandu-se cu privire la problemele care ii afecteaza, solicitand autoritatilor sa adopte masurile pe care el le considera de cuviinta si participand efectiv la punerea in practica a deciziilor luate. Intalnim frecvent ideea ca imaginea unei tari este data de administratia acesteia. Acest fenomen administrativ se afla intr-o stransa legatura cu problematica puterii. In democratiile din toata lumea, populatia joaca un rol foarte important in guvernare. O societate democratica implica participarea celor carora li se adreseaza decizia, la adoptarea acesteia. Esenta democratiei o reprezinta un sistem de guvernare cu si pentru oameni.Aceste cuvinte sunt la fel de adevarate acum cat si cand au fost rostite in anul 1863 de catre presedintele american Abraham Lincoln.

Acest concept al democratiei este valabil si in Romania, la fel ca si pentru Statele Unite ale Americii, Anglia sau pentru orice alta tara democratica. Guvernarea cu si pentru oameni trebuie sa devina si sa ramana un parteneriat intre cetateni si alesii in care acestia si-au investit increderea.Aceasta incredere trebuie sa se extinda la toti functionarii publici si la toate institutiile administrative. In toate tarile democratice aceasta incredere se realizeaza prin onestitate, transparenta, oportunitatea oferita oamenilor de a juca un rol important in procesul guvernarii.

II. Nivelurile de participare ceteneasc

Participarea cetatenilor la luarea deciziilor intr-o democratie este un proces gradat, care presupune parcurgerea anumitor etape.Aceste etape se suprapun peste cele doua niveluri de participare, ca parte a unui model ideal de implicare a cetatenilor.

Primul nivel se refera la informare. Aceasta presupune eforturi atat din partea cetatenilor cat si din partea administratiei locale. Administratia publica este datoare sa emita informatii catre cetateni privind activitatile sale.

Al doilea nivel se refera la consultarea cetatenilor, aceasta fiind actiunea autoritatilor pentru identificarea necesitatilor cetatenilor pentru evaluarea prioritatilor unor actiuni sau colectarea de idei si sugestii privind o anumita problema.

III. Rolul administraiei locale n participarea ceteneasc

La baza participarii cetatenesti stau o serie de factori, intre care un rol deosebit de important este jucat de catre administratia locala, care trebuie sa fie deschisa spre implicarea cetatenilor in activitatea complexa a procesului de guvernare. Un proces de guvernare eficient trebuie sa se asigure un transfer continuu de informatii de la administratie la cetateni, dezvoltand in acest fel un canal important de comunicare, care-i va permite in acelasi timp sa culeaga informatii de la cetateni. Participarea cetateneasca, element de baza al conceptului de buna guvernare, are relevanta in cazul diferitelor comunitati, prin asigurarea accesului acestora la procesul de adoptare a deciziilor si la elaborarea politicilor a caror aplicabilitate ii influenteaza in mod direct. In momentul actual, in Romania, reprezentantii administratiei locale trebuie sa fie lideri in promovarea participarii cetatenesti. Deoarece participarea cetateaneasca este o idee noua pentru multi oameni, reprezentantii administratiei vor fi ace mai probabil aceia care vor avea initiativa procesului.Acesta presupune un angajament puternic al liderilor locali fata de participarea cetateneasca, incepand cu primarul si cu cei mai apropiati consilieri ai acestuia.Primarul, dar si colaboratorii sai, ar trebui sa-si exprime angajamentul fata de participarea cetateneasca clar, sincer si in mod frecvent. Personalul care este implicat in lucrul cu publicul trebuie sa aiba si ei un angajament puternic fata de participarea cetateneasca.

In planificarea participarii cetatenesti, este util sa tratam cetatenii ca si cum ar fi clienti ai unei afaceri. Daca cetatenii platesc pentru serviciile adiministratiei,taxe si impozite, ei ar trebui sa fie capabili sa cumpere acele servicii de care au nevoie si pe care le doresc. Daca administratia este platita din aceste taxe si impozite, ar trebui sa se straduiasca sa furnizeze servicii de cea mai buna calitate in cel mai eficient mod. Parteneriatul dintre oameni si administratie depinde de modalitatea in care cetatenii au acces la informatiile care le influenteaza viata.Cetatenii ar trebui implicati in procesul elaborarii si aplicarii politicilor locale, precum si in stabilirea domeniilor prioritare de

interventie. Ar trebui de asemenea informati cu privire la modalitatea prin care se formeaza bugetul local, devenind astfel constienti de greutatile si oportunitatile financiare existente.In cadrul unor dezbateri publice, intalniri sau audieri, cetatenilor trebuie sa li se ofere sansa formularii unor amendamente care pot fi luate in calcul de catre cei responsabili cu adoptarea bugetului local. Participarea cetatenilor ca reprezentanti voluntari in diferite grupuri de lucru, poate contribui la eforturile administratiei in a-si indeplini responsabilitatile fata de cetateni, intr-un mod cat mai transparent si eficient.Solidaritatea comunitatii fata de provocarile locale va creste astfel prin prezenta cetatenilor in astfel de structuri. Participarea cetateneasca, desi este esentiala in cadrul unei democratii, nu este intotdeauna usor de realizat. Cateodata este necesara vointa politica, perseverenta si o anumita dispozitie necesara educarii, atat autoritatilor, cat si a acetatenilor, pe tema responsabilitatilor ce le revin intr-o democratie. Esenta acestor idei de participare cetateneasca este o comunicare bi-directionala. De la administratie la cetateni precum si de la cetateni catre administratie.Aceasta inseamna ca reprezentantii adiminstratiei trebuie sa acorde o importanta reala modului in care administratia furnizeaza informatii publicului despre operatiunile si planurile ei. O buna comunicare a administratiei catre cetateni necesita timp si resurse dar se regaseste in increderea si intelegerea publica.

IV. De ce este necesar participarea ceteneasc?

La nivelul administraiei locale, ideea participrii ceteneti n procesul guvernrii are un neles adnc. Aceasta deoarece oamenii locuiesc n orae, comune i sate, iar aici:

Deciziile administraiei au cel mai vizibil impact asupra oamenilor i Contribuia cetenilor se obine mai uor, dac administraia i dorete aceasta.

Desigur, trebuie ca i cetenii s neleag care le sunt responsabilitile n acest proces democratic de guvernare. Aceasta nseamn c administraia local trebuie s educe cetenii n rolul lor de participani activi n activitile administraiei - nu numai n alegeri, ci i n derularea procesului de guvernare. ntr-o comunitate local, unde administraia i cetenii sunt implicai activ n procesul participrii ceteneti, administraia local va fi pregtit:

s mprteasc informaiile ntr-o manier onest, complet i clar; s ofere cetenilor posibilitatea de a-i exprima opiniile i de a influena deciziile administraiei ntr-un mod corect i deschis; s ncurajeze cetenii s profite de aceste posibiliti; s se angajeze n explicarea modului in care s-a luat decizia, furniznd toate argumentele care au fundamentat aceast decizie.

n acelai timp cetenii: vor nelege drepturile i obligaiile care le revin pentru a participa la luarea deciziilor la nivel local, decizii care le pot influenta direct sau indirect vieile; vor fi pregtii s lucreze onest i constructiv pentru a sprijini reprezentanii administraiei publice locale n rezolvarea problemelor.

VALORI DE BAZ PENTRU PUNEREA N PRACTIC A PARTICIPRII PUBLICE 1. Publicul ar trebui s aib un cuvnt de spus n deciziile cu privire la acele aciuni care le afecteaz viaa. 2. Participarea public include promisiunea c aceasta va influena decizia. 3. Procesul participrii publice comunic interesele i vine n ntmpinarea nevoilor tuturor participanilor. 4. Procesul participrii publice descoper i faciliteaz implicarea acestor persoane potenial afectate. 5. Procesul participrii publice invit participanii s-i defineasc modul propriu de implicare. 6. Procesul participrii publice arat participanilor felul n care contribuia lor a afectat decizia.

V. Studiu comparativ privind participarea cetatenilor la luarea deciziilor la nivel local Am ales studiul comparativ intre Romania si Franta pentru a-mi oferi posibilitatea de a cunoaste mai bine particularitatile acestor doua sisteme administrative si pentru a putea intelege modul prin care au reusit sa ofere un anumit standard in viata cetatenilor .

In Romania ,doua legi asigura respectarea principiilor deschiderii si transparentei : Legea nr.544/2001 si Legea nr.52/2003.Legea nr.544/2001 stabileste liberul acces la informatiile de interes public.Asigurarea de catre autoritatile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop.Legea nr.52/2003 stabileste regulile procedural minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice central si locale, alese sau numite , precum si a altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice, in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora.

Consultarea public n Romnia este folosit numai n etapa de indentificare a soluiilor alternative Contribuia cetenilor la politica public trebuie privit nu numai din punct de vedere al participrii la dezbateri, dar i al capacitii acestora de a raporta probleme, de a cuta soluii, a monitoriza activ implementarea de politici publice, de a convinge ali ceteni pentru a li se altura n diverse aciuni de contestare sau revendicare, de a mobiliza resurse etc. Implicarea cetenilor n procesul de luare a deciziilor ar trebui s se fac n cadrul fiecrei etape a ciclului politicilor publice. Att reprezentanii administraiei publice, ct i cei ai organizaiilor neguvernamentale au remarcat caracterul limitat i formalist al consultrii publice n Romnia. Astfel, exemplele de consultare public se concentreaz pe discutarea alternativei propuse de administraia public (central sau local), exprimat sub forma unui proiect de lege. Considerm c aceast situaie se poate explica prin: a) tradiia administrativ din Romnia, care nu a valorizat i nu valorizeaz inputul cetenilor n decizia de alocare de resurse publice; b) faptul c decizia administrativ are loc pornind de la o logic juridic excesiv, neglijnd elementele de logic managerial; c) ritmul lent de realizare a reformei administraiei i stadiul incipient al utilizrii consultrii publice.

Consultrile sunt slab manageriate n cadrul studiului nostru am acordat o atenie deosebit modului n care se realizeaz managementul proceselor de consultare public n Romnia. Factorii de decizie i reprezentanii organizaiilor neguvernamentale au precizat n cadrul interviurilor faptul c n Romnia nu legislaia reglementnd consultarea public reprezint o problem, ci organizarea consultrilor, aadar managementul procesului de consultare public. n continuare prezentm prerile exprimate n cadrul interviurilor i focus-grupurilor, grupate n funcie deelementele clasice ale proceselor de consultare public.

Implicarea cetenilor n elaborarea politicilor publice se face doar la nivelul informrii publicului i al consultrii. Nu exist nc exemple de participare public n adevratul ei sens (atunci cnd ceteanul este considerat a fi partener n actul de guvernare). Publicul romn nu este consultat n politicile publice, ci pe proiecte de decizii sau acte normative (ntr-o singur etap din cele cinci ale procesului de elaborare a politicilor publice). Aceasta este ntr-o strns legatur cu modul de operare a administraiei, guvernat de o logic juridic excesiv i nu de regulile managementului public. ntr-adevr, reforma administraiei accept faptul c este necesar o schimbare radical i c toi reprezentanii administraiei trebuie s nvee managementul pe obiective i evaluarea performanei. Odat ce administraia va urma cu adevrat logica ciclului de elaborare a politicilor publice, implicarea cetenilor n fiecare etap a procesului va prea mult mai logic i necesar dect pare acum. Procesele de consultare public sunt limitate la activitile i situaiile prevzute de lege i chiar i acestea sunt slab gestionate. Astfel: Informaia public este difuzat de adminstraie n modul cel mai convenabil pentru ea (la sediul propriu sau pe internet), intr-o manier pasiv i neintit. Este greu de crezut c informaia ajunge la toate grupurile interesate. Informaia oferit const doar n proiectul de decizie sau act normativ. Pentru majoritatea grupurilor sau pentru publicul larg, limbajul tehnic n care sunt scrise este de neneles. Nu exist nici un fel de analiz a grupurilor interesate. Cei invitai la audierile publice nu sunt selectai n funcie de interesul lor pentru subiect, ci n funcie de vizibilitatea lor n faa administraiei. Cei invitai la consultri nu primesc alte informaii relevante, n afar de (n cazurile fericite), proiectele care vor fi discutate. ntlnirile sunt prost facilitate. Rapoartele consultrilor sunt scrise i distribuite foarte rar i aproape niciodat nu includ rezultatele consultrii (schimbrile fcute ca rezultat al sugestilor primite).

Franta reglementari si practiceFranta beneficiaza de un cadru normativ care ofera cetateanului mijloacele de a se informa si de a participa la luarea deciziilor publice.Cetateanul dispune de trei modalitati de a controla activitatile alesilor locali: Accesul la informatii privitoare la chestiunile colectivitatii: toti cetatenii pot asista la sedintele consiliului municipal si pot consulta rezultatele deliberarilor. Daca cetateanului i se refuza accesul la documente, poate sesiza Comisia de acces la documentele administrative; Alegerea, o data la sase ani, a reprezentantilor locali; Sesizarea, n anumite conditii, a unui judecator administrativ, daca cetateanul crede ca este lezat personal de un act al autoritatii comunale.

InformareaChestiunile legate de informare sunt la baza a numeroase texte de lege din Franta, fiind permis un acces larg la documente, actuale sau mai vechi (consultarea arhivelor publice): Documentele publice sunt documente elaborate sau detinute de stat, colectivitati teritoriale sau alte institutii publice sau persoane juridice care gestioneaza un serviciu public ; Modalitatea prin care se permite accesul la documentele administrative se exercita la alegerea solicitantului si n limita posibilitatilor tehnice: Prin consultare gratuita la fata locului, n afara de cazurile n care afecteaza conservarea, prin furnizarea unei copii, fara ca taxa de copiere sa depaseasca costul efectiv, Gratuit, prin posta electronica. Informatiile se pot reutiliza n anumite conditii, cu aprobarea institutiei n cauza; Comisia de acces la documentele administrative: Este o autoritate administrativa independenta Emite avize n urma unei sesizari a unei persoane careia i-a fost refuzat accesul la documentele administrative, consultarea arhivelor sau a primit o decizie nefavorabila n ceea ce priveste reutilizarea informatiilor publice.Informatiile privind legi, decrete, hotarri, circulare trebuie publicate n Jurnalul Oficial sau n Buletinele Oficiale ale ministerelor si prin afisarea n locurile publice; Directia franceza de documentare editeaza si difuzeaza publicatii, studii, rapoarte cu privire la administratia franceza; Politica franceza pentru dezvoltarea NTIC (noile tehnologii ale informatiei si comunicatiilor) ncurajeaza publicarea principalelor informatii pe site-urile administratiei; Administratia franceza are o retea de site-uri informative foarte bine pusa la punct. Exista si un portal al administratiei franceze (www.service-public.fr) si un site cu informatii legate de drepturile si responsabilitatile cetateanului si modalitatile de participare (www.vie-publique.fr).Legea Drepturile cetatenilor n relatia lor cu administratiile precizeaza: Dreptul fiecarei persoane la informatii este precizat si garantat prin lege; Autoritatile administrative sunt obligate sa organizeze un acces simplu la regulamentele pe care le creaza. n relatiile sale cu una din autoritati, orice persoana are dreptul de a cunoaste prenumele, numele, functia si adresa administrativa a agentului (functionarului) care se ocupa de cererea sa.

Consultare/ParticipareParticiparea cetatenilor la deciziile locale a fost considerabil ntarita dupa nceputul anilor 1990.1. Accesul la informatiiAccesul liber la documentele publice si la deliberarile consiliilor municipale.2. Diferitele proceduri de consultare Ancheta publica; Consultarea directa prin referendum local decizional; Comisia Nationala de Dezbatere Publica, creata n 2 februarie 1995; Consiliile de cartier (obligatorii pentru localitati cu mai mult de 80 000 de locuitori); Comisia consultativa pentru servicii publice; Consiliul de dezvoltare; Dreptul de petitionare.Participarea cetatenilor la gestionarea serviciilor publice este una din noile exigente aleguvernului francez care a introdus dispozitii legale ce urmaresc sa creasca democratialocala n colectivitati: Dreptul locuitorilor unei comunitati de a fi informati n legatura cu problemele ce o privesc si de a fi consultati n deciziile care i privesc, indisociabil de libera administrare a colectivitatilor teritoriale, este un principiu esential al democratiei locale. Electorii dintr-o colectivitate teritoriala pot fi consultati n deciziile pe care autoritatile colectivitatii doresc sa le ia pentru reglarea chestiunilor legate de competenta acesteia. ntr-o comuna, o cincime din electorii nscrisi pe listele electorale si, n celelalte colectivitati teritoriale, o zecime din electori, pot cere organizarea unei consultari pe un subiect nscris pe ordinea de zi a corpului deliberativ; n cursul unui an, un elector nu poate semna dect o cerere cu privire la organizarea unei consultari ale aceleiasi colectivitati teritoriale; Decizia de a organiza consultarea apartine corpului deliberativ. Electoratul unei comunitati cu mai putin de 3.500 de locuitori POATE fi consultat n deciziile care privesc comuna; Consultarea se face la propunerea primarului sau la cererea scrisa a o treime din membrii consiliului municipal n localitati de peste 3.500 locuitori sau la cererea scrisa a majoritatii membrilor consiliului municipal n localitati cu mai putin de 3.500 de locuitori; nainte cu 15 zile de consultare, primaria pune la dispozitia publicului un dosar de informare pe subiectul consultarii. n comunitatile cu peste 5.000 de locuitori se creaza comisii comunale pentru accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati fizice, compuse din reprezentanti ai comunei si reprezentanti ai asociatiilor; n comunitatile de minim 20.000 de locuitori POT fi create consiliile de cartier. Crearea acestor consilii este OBLIGATORIE n cele cu peste 80.000 locuitori. Instituite de consiliul municipal, au n componenta alesi municipali, personalitati reprezentative si asociatii ale cetatenilor. Joaca un rol consultativ, se relationeaza cu primarul si se axeaza, n principal, pe problemele legate de politicile publice locale; n colectivitatile de peste 50.000 de locuitori, la cererea a cel putin 1/6 din comunitate, se delibereaza crearea unei comisii de informare si evaluare, responsabila de culegerea unor informatii despre o chestiune de interes local sau evaluarea unui serviciu public local; n comunele de peste 80.000 de locuitori, consiliul municipal fixeaza perimetrul fiecarui cartier. Fiecare cartier are un consiliu de cartier a carui compozitie si modalitati de functionare sunt stabilite de consiliul municipal. Consiliile de cartier POT fi consultate de primar si POT face propuneri n orice problema care vizeaza cartierul sau orasul. Primarul le poate solicita aportul n elaborarea, implementarea si evaluarea actiunilor care afecteaza cartierul, n special cele cu titlu de politica a orasului. Consiliul local le poate oferi sediu si buget; n fiecare arondisment (sector) se creaza un comitet de initiativa si de consultare a locuitorilor arondismentului. Reprezentantii acestor asociatii pot participa, daca solicita acest lucru, cu rol consultativ, la dezbaterile consiliului de arondisment.

Revizuirea Constitutiei din 28 martie 2003 cu privire la organizarea descentralizata a Republicii aduce mai multe inovatii: Referendumul local decizional. Pna n 2003 era autorizat doar referendumul cu valoare consultativa. De retinut ca referendumul poate fi initiat doar de oficialii alesi, nu si de catre cetateni. Dreptul la petitie. Cetatenii pot cere (dar nu pot obtine n mod obligatoriu, asa cum prevedea proiectul initial) introducerea pe ordinea de zi a Consiliului Municipal a unei chestiuni relevante, care intra n competenta consiliului. Posibilitatea de a organiza, cu autorizare legala, consultari locale - n cazul crearii si n cazul modificarii organizarii unei colectivitati teritoriale cu statut special. n cazul modificarii limitelor (granitelor) unei colectivitati teritoriale (de exemplu, un proiect de fuziune a doua regiuni). Aceste consultari au doar valoare de aviz. Consultarea obligatorie a membrilor comunitatii n cazul schimbarii regimului juridic al colectivitatilor situate peste mari (outre-mer).

Conferintele cetatenestiForma de participare cetateneasca al carei obiectiv este sa permita unui grup de cetateni profani sa dialogheze cu expertii si sa se poata exprima pe problematicile stiintifice si tehnologice pentru care exista importante incertitudini sau divergente de opinie. Dupa o formare pregatitoare pe parcursul a doua sau trei week-enduri, condusa de experti, cetatenii dezbat public mpreuna cu reprezentantii clasei politice, economice, structure asociative si cu experti.n Franta s-au organizat trei conferinte cetatenesti: 1998 Organismele modificate genetic n agricultura si alimentatie 2002 Schimbarile climatice si cetatenia 2003 Reziduurile domestice emise de statia de epurare

Ancheta publicaCeruta de catre prefect, condusa de un comisar anchetator desemnat de presedintele Tribunalului administrativ si organizata n primaria (primariile) interesata (interesate) de proiect, ancheta publica este o procedura deschisa si fara restrictii care permite publicului sa fie informat si sa si exprime aprecierile, sugestiile, sau contra-propunerile pe un registru de ancheta.

VI. Bibliografie

www. ancic. ro www.sferapoliticii. ro Bazele Administratiei publice - Alina Profiroiu ,Irina Popescu 2010 www.ce-re.ro / Centrul de resurse pentru participare publica

1