balaban alexandru proiectarea şi realizarea … · web view2.2.2 căutarea informaţiilor pe web...

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)______________________________________________________a staţiunii Buşteni

CUPRINS Capitolul I: INTERNET - MEDIU

INFORMATIV ŞI COMERCIAL SUPREM

1.1. Locul şi rolul Internet-ului în contextul societăţii informaţionale.............pag. 31.1.1. Evoluţia Internet-ului -scurt istoric..................................................pag. 31.1.2. Internet-ul astăzi...............................................................................pag. 51.1.3. Implicaţiile Internet-ului asupra dezvoltării societăţii......................pag. 6

1.2. Piaţa Internet..................................................................................................pag. 81.2.1. Internet-ul în calitatea sa de producător şi prestator de servicii......pag. 81.2.2.„Actorii"Internet.............................................................................pag. 12

1.3. Internet - mediu de afaceri............................................................................pag. 151.3.1. Comerţul electronic - alternativă modernă şi eficientă a comerţului

clasic.................................................................................................pag. 151.3.2. Marketingul pe Internet....................................................................pag. 161.3.3. Publicitatea pe Internet.....................................................................pag. 181.3.4. Modele de afaceri pe Internet...........................................................pag. 20

Capitolul II: FOLOSIREA WORLD WIDE WEB-ULUI - PUNCTUL DE PORNIRE A UNEI AFACERI VIRTUALE ÎN TURISM

2.1. WWW - Definire şi istoric.............................................................................pag. 242.1.1. Originile reţelei WWW....................................................................pag. 242.1.2 Structura şi funcţionarea reţelei WWW............................................pag. 24

2.2. Aspecte fundamentale ale Web-ului.............................................................pag. 272.2.1 Tehnici de navigare pe Internet......................................................pag. 272.2.2 Căutarea informaţiilor pe Web......................................................pag. 282.2.3 Aplicaţii ale serviciului WWW.......................................................pag. 30

2.3. Aspecte comerciale ale Web-ului..................................................................pag. 312.3.1 Tipuri de site-uri comerciale...........................................................pag. 312.3.2 Avantajele Web-ului ca mijloc comercial.......................................pag. 332.3.3. Turismul şi World Wide Web-ul.....................................................pag. 34

2.4. Realizarea site-urilor Web............................................................................pag. 352.4.1. Cerinţe necesare pentru realizarea unui site Web.........................pag. 352.4.2 Realizarea paginilor Web................................................................pag. 37

Capitolul III: TURISMUL - FENOMEN ECONOMIC, SOCIAL ŞI CULTURALCOMPLEX

3.1. Locul şi rolul turismului în dezvoltarea societăţii.......................................pag. 413.1.1. Conceptul de turism...........................................................................pag. 413.1.2. Turistul -element central al activităţii turistice................................pag. 423.1.3. Efectele turismului asupra dezvoltării economico - sociale a

societăţii............................................................................................pag. 443.2. Dimensiunile fenomenului turistic................................................................pag. 45

3.2.1. Potenţialul turistic..................................................................;........pag. 463.2.2. Factori de influenţă ai dezvoltării turismului....................................pag. 47

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)a staţiunii Buşteni ________________

3.2.2. Factori de influenţă ai dezvoltării turismului...................................pag. 473.3. Dezvoltarea turismului în România..............................................................pag. 49

3.3.1.Premise naturale şi social - economice ale dezvoltării turismului înRomânia............................................................................................pag. 49

3.3.2. Evoluţia turismului în România în ultimii ani..................................pag. 50

Capitolul IV : STAŢIUNEA BUŞTENI - PUNCT DE ATRACŢIE TURISTICĂ AVĂII PRAHOVEI

4.1. Coordonate generale ale staţiunii Buşteni.................................................pag. 534.1.1. Aşezare şi căi de acces...................................................................pag. 534.1.2. Zone turistice limitrofe...................................................................pag. 54

4.2. Potenţialul turistic natural al staţiunii Buşteni.........................................pag. 574.2.1. Relieful şi hidrografia.....................................................................pag. 574.2.2. Condiţii climatice............................................................................pag. 584.2.3.Vegetaţia şi fauna............................................................................pag. 59

4.3. Potenţialul turistic economic al staţiunii Buşteni......................................pag. 604.3.1. Baza materială a staţiunii Buşteni..................................................pag. 604.3.2. Posibilităţi de agrement...................................................................pag. 674.3.3. Obiective culturale..........................................................................pag. 68

Bibliografie..........................................................................................................pag. 70Anexă : CD cu site-ul Web - Staţiunea Buşteni

(Site-ul se află pe Internet la adresa http://www.bustenlgo.ro)

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)a staţiunii Buşteni ______________________________

Capitolul I: INTERNET - MEDIU INFORMATIV ŞI COMERCIAL SUPREM

Internet-ul este o structură mereu crescândă, de dimensiuni gigantice, ce nu poate fi controlată sau supravegheată. Expeditorii şi adresanţii rămân relativ anonimi, mesajele se criptează si devin ilizibile pentru autorităţi.

Mobilităţii personale, caracteristica societăţii industriale, i se asociază mobilitatea spirituală, cu ajutorul accesului la informaţii prin intermediul reţelelor. Internet-ul este o adevărată casetă cu surprize. Unii spun că este ca şi cum ai avea pe statul de plată peste 30 de milioane de consultanţi, în toate domeniile imaginabile şi care nu trebuie să fie plătiţi. Utilizatorii pot căuta răspunsuri la orice întrebare posibilă, pot trimite mesaje şi documente oriunde în lume într-o secundă (poştă electronică sau e-mail), pot efectua cumpărăturile pe alt continent (e-commerce), pot asculta muzică, vizita galerii de artă, citi cărţi, pot sta de vorbă în timp real cu oameni din toate colţurile lumii, pe orice subiect, pot afla ultimele ştiri din lume în orice limbă, pot juca jocuri, obţine software gratuit, se pot implica pe piaţa bursieră, sau pot doar să piardă vremea navigând printr-o lume de culori, imagini şi sunete.

Internet-ul se dovedeşte, astfel, că este atât un important instrument de comunicare cât şi un instrument de afaceri valoros, pentru corespondenţa zilnică, pentru promovarea produselor şi serviciilor, devenind pe zi ce trece parte integrantă a afacerii, ca şi faxul sau telefonul.

1.1. Locul şi rolul Internet-ului în contextul societăţii informaţionale

Deşi Internet-ul este considerat un fenomen relativ nou, acesta s-a extins cu rapiditate în tot mai multe domenii, devenind cunoscut în scurt timp de majoritatea populaţiei globului. în prezent un număr impresionat de oameni beneficiază de avantajele sale, impactul tehnologiei Internet fiind incomparabil mai mare decât cel al telefoniei fixe sau al televiziunii.

1.1.1. Evoluţia Internet-ului - scurt istoric

Cu toate că despre Internet a auzit toată lumea şi că miliarde de oameni îl folosesc în fiecare zi, generând un trafic de date imens, puţini sunt cei care cunosc evoluţia de ansamblu a acestei reţele.

Poate este curios dar, originea Internet-ului se află într-o decizie a URSS din anul 1957, când a fost lansat Sputnik, primul satelit artificial al Pământului. în replică, Statele Unite au format Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Avansate (ARPA -Advanced Research Projects Agency) în cadrul Departamentului de Apărare (DoD -Departement of Defense) care avea rolul de a stabili strategia cercetărilor cu caracter aplicativ în domeniul militar.

în 1962, Paul Baran de la agenţia guvernamentală RÂND a fost convocat de Forţele Aeriene ale SUA să efectueze un studiu referitor la modalităţile de a menţine controlul asupra rachetelor şi bombardierelor după un atac nuclear. Aceasta presupunea o reţea militară care să poată supravieţui unei lovituri nucleare şi care să fie descentralizată astfel încât, dacă atacul ar fi vizat oricare dintre oraşele SUA, armata să poată controla în continuare armele nucleare în vederea unui contra-atac.1 Documentul final prezentat

lhttp://www.internetvalley.com/intval.html

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)a staţiunii Buşteni

de Baran descria câteva modalităţi prin care să se poată ajunge la acest control, însăpropunerea finală a fost cea a unei reţele cu comutare de pachete.

„Comutarea de pachete este modalitatea prin care datele sunt descompuse în datagrame sau

pachete care sunt etichetate pentru a indica originea şi destinaţia informaţiei, iar pachetele sunt

expediate de la un calculator la altul până când ajung la calculatorul destinaţie. în cazul în care

pachetele se pierd în anumite puncte, mesajul poate fi retrimis de către expeditor."

Sursa: http://www.davesite.com/webstation/net-history.shtml

în urma propunerilor făcute, ARPA oferă contractul ARPANET companiei BBN în 1968. Reţeaua fizică a fost construită în 1969, prin legarea a patru noduri: Universitatea Carolina din Los Angeles, Universitatea Stanford, Universitatea Carolina din Santa Barbara şi Universitatea Utah.

Prima aplicaţie pentru e-mail a fost dezvoltată tot la BBN de către Ray Tomlinson, în 1972. Protocolul folosit de ARPANET era NCP (Network Control Protocol) care permitea comunicaţiile între calculatoare rulând în cadrul aceleiaşi reţele. La acea vreme, existau în reţea 23 de servere.

Un moment deosebit de important în istoria Internet-ului îl constituie anul 1973, când s-a început lucrul la dezvoltarea protocolului care mai târziu avea să se impună cu numele de TCP/IP. Scopul final era implementarea unui protocol capabil să permită conectarea şi comunicarea între calculatoare aflate în reţele diferite.

Un moment semnificativ în evoluţia Internet-ului2 a avut loc pe 1 ianuarie 1983, când fiecare calculator conectat la ARPANET a trecut pe utilizarea protocolului TCP/IP. în acest fel, a fost semnat „certificatul de deces" al vechiului protocol NCP. Tot în acel an, Universitatea Wisconsin a creat DNS (Domain Name System) care permite ca pachetele să fie direcţionate către un nume de domeniu, nume ce va fi translatat de către server în numărul IP corespunzător. în acest fel, este uşurat foarte mult accesul utilizatorilor la alte servere deoarece nu mai este necesară memorarea numerelor. La nivelul anului 1983, erau conectate în reţea 562 de servere.

Intuindu-se posibilităţile generate de tehnologia reţelelor de calculatoare, se lansează în anul 1984 proiectul FUNET care are ca scop dezvoltarea unei reţele de calculatoare pentru universităţi şi cercetători. în 1985 FUNET se dezvoltă permiţând utilizatorilor să trimită scrisori electronice oriunde în lume, dacă aceştia cunoşteau adresa destinatarului.

Predecesorul ISDN a fost lansat în 1986 sub numele de Diginet, o reţea pentru transmiterea vocii şi a datelor. Impactul noilor tehnologii este din ce în ce mai puternic, astfel că, la acea vreme, existau în reţea 2.308 servere.

O adevărată explozie a dezvoltării reţelei s-a petrecut în 1988, când numărul serverelor ajunsese la 56.000, iar a reţelelor de mari dimensiuni la 3: ARPANET, CSNET, NSFNET. Traficul de date era din ce în ce mai mare, iar necesitatea de a îmbunătăţi performanţele de transmisie determină pe cercetători să caute noi tehnologii.

Pe 2 noiembrie, programul de tip vierme al lui Robert Morris s-a răspândit în reţea cu o viteză uimitoare, cauzând căderea multor servere. în urma procesului intentat, studentul pasionat de calculatoare a fost nevoit să efectueze 400 de ore de muncă în folosul comunităţii. Acest eveniment a avut drept consecinţă conştientizarea de către oameni a vulnerabilităţii reţelei globale.

2 http://www. nic.funet.fi/index/FUNET/histoy/internet/en/

4


Anul 1990, pe lângă evoluţiile de natură hardware, s-au înregistrat progrese semnificative şi în domeniul software3: Tim Berners-Lee implementează un sistem Hipertext pentru a oferi acces eficient la informaţii membrilor comunităţii fizicienilor din domeniul energiei. Numărul serverelor ajunge la 313.000.

Intrarea utilizatorilor obişnuiţi în Internet s-a făcut în 1993, odată cu apariţia navigatorului Mosaic, primul program de navigare WWW cu interfaţă „prietenoasă", care făcea folosirea Web-ului accesibilă şi mai ales atrăgătoare nespecialiştilor în calculatoare. Evenimentele legate de fenomenul Internet se înmulţesc şi iau amploare. Reţeaua se extinde la 2.056.000 de servere, iar numărul utilizatorilor Internet creşte cu peste 300% graţie noului navigator.

în anul 1994 se finalizează importante dezvoltări legate în special de securitatea transferului informaţiei pe Web, făcând ca acesta să intre şi în vizorul sistemelor comerciale.4

în acelaşi an, 1994, apare First Virtual - prima bancă virtuală şi este lansat Yahoo, motorul de căutare, care avea să devină la un moment dat cel mai popular din reţea. în mod sigur acest motor avea mult de lucru din moment ce numărul serverelor ajunsese la 3.864.000. La Geneva are loc prima conferinţă internaţională World Wide Web, cunoscută mai târziu sub titulatura "Woodstock-ul Web-ului" şi se crează consorţiul WWW (W3C) de către Tim Berners-Lee şi Al Vezza.

Anul 1996 reprezintă cu adevărat începutul erei Internet, deoarece peste 150 de ţări sunt on-line, iar societatea informaţională începe o dezvoltare de neoprit, având peste 9.000.000 de servere.

în 1997, în lista numelor de domenii apare înregistrarea cu numărul un milion, pentru ca la sfârşitul anului 1998 să se ajungă la peste 3 milioane de înregistrări.

Anul 1999 a însemnat un adevărat "boom" în comerţul electronic, companiile înregistrând vânzări de peste 5,3 miliarde de dolari. în anul 2000 aproape jumătate de miliard de oameni aveau acces la Internet, numărul lor fiind într-o continuă creştere.

Probabil că puţine fenomene au avut o evoluţie atât de rapidă ca Internet-ul, însă este cert faptul că această evoluţie nu se va opri în viitorul apropiat. Dacă la început companiile şi guvernele erau cele care "construiau" Internet-ul, acum se poate afirma că Internet-ul este cel care generează noi entităţi juridice şi sociale. Există diverse estimări şi previziuni în legătură cu ceea ce va fi, însă timpul este cel care urmează să le confirme.

1.1.2. Internet-ul astăzi

în prezent, Internet-ul a devenit un mediu de comunicare la fel de banal precum presa scrisă sau televiziunea. Comunităţile locale se folosesc de reţeaua Internet pentru a deveni cunoscute în lumea întreagă şi pentru a atrage cât mai mulţi turişti. Instituţiile de învăţământ utilizează Internet-ul ca o vastă bibliotecă electronică cu posibilităţi nelimitate. Oamenii de ştiinţă sau doctorii apelează la el pentru a consulta colegi aflaţi la celalalt capăt al Pământului. Utilizatorii pot beneficia de produsele şi serviciile companiilor din lumea întreagă printr-o simplă comandă prin Internet. Comunicarea între oameni aflaţi la mii de kilometri distanţă a devenit un lucru simplu, rapid şi foarte ieftin.

Numai în anul 2001 companiile care au folosit Internet-ul pentru comercializarea produselor sau serviciilor specifice au raportat o cifră de afaceri de peste 300 de miliarde de dolari, aproape la fel de mult ca producătorii de automobile. De asemenea,

3 http://www.w3.org/4 Orzan, Gheorghe - „Sisteme informatice de marketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag.142.

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)a staţiunii Buşteni___________________________

companiile conectate la Internet au creat aproximativ 1,2 milioane de locuri de muncă, ceea ce reprezintă 40% din numărul total pe 2000.5

în prezent, la reţea sunt conectaţi utilizatori din peste 200 de tari, iar numărul lor se măreşte cu fiecare zi. De fapt, popularitatea Internet-ului se dublează de la an la an, ceea ce înseamnă o sporire continuă a cererii de servicii on-line. O performanţă uluitoare, pe care nici un alt mediu de comunicare nu a mai realizat-o vreodată.

în ultimii ani, Internet-ul a devenit nu doar simbolul tehnologiei de vârf, ci şi un instrument de maximă necesitate. "Explozia" sa din punct de vedere cantitativ şi calitativ a întrecut toate aşteptările, experţii în marketing caracterizându-1 drept "cel mai mare show al lumii şi cea mai mare piaţă cunoscută vreodată în istoria omenirii' .

Analiştii fenomenului Internet consideră că această dezvoltare fără precedent s-a datorat companiilor particulare care au găsit în această reţea un suport foarte eficient cu ajutorul căruia au putut să furnizeze informaţii contra cost, să-şi facă cunoscută oferta de produse şi servicii la costuri foarte mici şi, nu în ultimul rând, să realizeze vânzări on-line.

1.1.3. Implicaţiile Internet-ului asupra dezvoltării societăţii

Chiar dacă nu toată lumea este de acord cu Internet-ul, nu se poate contesta însă că el este un fenomen economico-social de primă importanţă al perioadei de început a secolului XXI. Considerat a fi „purtător de speranţe în materie de partajare a informaţiilor şi cunoştinţelor, capabil de a deveni un motor al economiei informaţiei"7, Internet-ul vehiculează, de asemenea, şi aspecte negative ale societăţii umane cum ar fi: referinţe la droguri, terorism, rasism, pornografie etc.

Reţeaua este încă în curs de maturizare şi creşterea ei rapidă este greu de stăpânit. Trebuie sperat că, odată devenit matur, Internet-ul îşi va aduce contribuţia pozitivă la difuzarea informaţiilor la comunicarea individuală şi la schimburile culturale internaţionale.

în afara implicaţiilor economice, Internet-ul are şi implicaţii politice. Guvernele sunt i nteresate d e Internet deoarece acesta a fost multă v reme finanţat des tat. Locul marilor lucrări ale epocii industriale (autostrăzi, căi ferate, electrificare etc.) a fost luat în epoca postindustrială de Internet şi de magistralele informaţionale. Competitivitatea internaţională a întreprinderilor depinde de existenţa unor infrastructuri de comunicaţie performante.

Deşi concurenţa a devenit mondială, întreprinderile europene sunt încă timide în faţa fenomenului Internet şi lasă câmp liber celor americane, care se grăbesc să-şi consolideze poziţia de lideri.

Nimeni nu poate prevedea astăzi dacă Internet-ul şi magistralele informaţionale vor servi la reducerea sau la lărgirea prăpastiei dintre ţările bogate şi cele sărace. Tot ceea ce se ştie este că din punct de vedere tehnic, conexiunea la reţea este destul de simplă şi dă acces la un număr considerabil de informaţii. Astfel, un acces Internet instalat în universităţile ţărilor în curs de dezvoltare va ameliora accesul la informaţii şi calitatea învăţământului. în acest mod, ţărilor industrializate de curând, care dispun de calculatoare şi au un nivel tehnologic satisfăcător, li se oferă o şansă suplimentară.

5 http://www.integrare.ro/6 Rohner, Kurt- "Ciber- marketing", Editura ALL, Bucureşti, 1999, pag.128.7 Colesca, Sofia Elena - Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.39.

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)__________________________________________________________________a staţiunii Buşteni ________________

Internet-ul are şi implicaţii culturale*. Limba este unul dintre elementele culturii. Din acest punct de vedere, dominaţia limbii engleze pe Internet este zdrobitoare. întărirea prezenţei altor limbi este necesară şi posibilă prin crearea de noduri bilingve sau multilingve. Insă bilingvismul antrenează costuri suplimentare la aceste noduri, a căror gestiune va fi mai scumpă decât cea a nodurilor în limba engleză, care beneficiază de o audienţă foarte largă.

Promovarea patrimoniului artistic este, de asemenea, un act cultural. Organizarea de expoziţii virtuale (publice sau private) joacă un rol important în difuzarea informaţiilor culturale şi turistice.

Răspândirea Internet-ului în şcoli, este de asemenea un factor important în educaţia tineretului, hipermedia fiind un instrument pedagogic puternic.

Internet-ul este mai mult decât o reţea de comunicaţie, este şi un fenomen social, deoarece modifică elemente fundamentale ale structurii societăţii, generând astfel puternice implicaţii sociale. Internet-ul distruge legăturile sociale, deoarece schimbă natura comunicaţiilor inter-umane, avantaj ându-le pe cele fără contact fizic concret. Acest lucru se complică în cazul ciber-cafenelei unde, în j ural unei ceşti de cafea (foarte concretă) se adună mai multe persoane care intră în lumea virtuală a Internet-ului şi în comunicaţie electronice cu altele, situate într-un loc îndepărtat al planetei.

Comunicaţia pe Internet nu trebuie să se substituie celei tradiţionale întrucât ea nu este decât un mijloc de comunicare suplimentar, aşa cum au fost la timpul lor telefonul şi corespondenţa.

Internet-ul şi informaţiile pe care le vehiculează ridică nenumărate probleme juridice. Legile naţionale nu sunt adaptate unui sistem mondial care nu ţine seama de frontiere. De exemplu, numeroase noduri difuzează imagini pornografice care sunt interzise în mai multe ţări.

Controlul este complicat de faptul că tehnologia este complexă. Un server Web care ar fi atacat justiţia unei ţări poate fi deplasat şi conectat la reţea în câteva minute, în altă ţară, unde legile sunt diferite.

Un exemplu revelator este cel al cazinourilor virtuale, care sunt instalate în noduri situate în insule exotice unde nu există legi împotriva lor. Aceste cazinouri dispun însă de o piaţă mondială, pătrunzând, bineînţeles, în zone unde sunt fie „interzise", fie supuse unor reglementări stricte (autorizaţii, taxe, coeficienţi de redistribuire a beneficiilor etc).

Deşi sarcina legislatorilor este considerabil complicată de evoluţia rapidă a noii tehnologii, a instrumentelor şi a serviciilor, statele trebuie să se preocupe urgent de definirea unor legii şi de stabilirea limitelor ciber-spaţiului, pentru a evita abuzurile necontrolate.

1 Colesca, Sofia Elena - Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.41.

7


1.2. Piaţa Internet

Intemet-ul nu reprezintă numai o importantă reţea informatică mondială sau cel mai spectaculos mediu de comunicaţie, ci şi un important mediu comercial.

1.2.1. Internet-ul în calitatea sa de producător şi prestator de servicii

în cadrul acestei pieţe globale, Internet-ul activează cu un dublu rol, fiind pe de o parte producător de servicii, iar pe de altă parte prestator de servicii. Această dublă calitate va fi pe larg prezentată în rândurile următoare.

♦♦♦ Internet-ul - producător de servicii publiceInternet-ul oferă utilizatorilor următoarele categorii de servicii9:

> Transferuri de fişiere. Transferul de fişiere permite copierea deinformaţii de la o maşină la alta, utilizând reţeaua ca suport de transmisie.

> Partajarea fişierelor. Participarea fişierelor permite utilizarea fişierelorpe o maşină aflată la distanţă de mai mulţi utilizatori.

> Poşta electronică. Poşta electronică este un sistem de corespondenţămult mai rapid decât cel poştal. Mesajele electronice pot cuprinde nu numai text, ci şielemente multimedia (sunete, imagini, video etc).

> Emulare de terminal. E mularea de terminal permite conectarea la uncalculator aflat la distanţă ca un terminal al acelui calculator.

> Accesul la informaţii. Acest serviciu permite accesul la informaţiistocate în diferite baze de date.

în continuare sunt expuse câteva dintre trăsăturile fiecărui tip de serviciu furnizat de către Internet.

♦ Telnet - Emulatorul de terminalTelnet-ul sau emulatorul de terminal este una dintre cele mai vechi aplicaţii ale

Internet-ului. Acest serviciu oferă posibilitatea de a conecta un microcalculator la un calculator îndepărtat ca şi cum ar fi un terminal al acestuia din urmă.

Unul dintre cele mai mari avantaje este utilizarea de la distanţă a puterii unei maşini de calcul (de exemplu, pentru efectuarea de calcule ştiinţifice pe un supercalculator), iar dezavantajul este că telnet-ul funcţionează numai în mod text, ceea ce este din ce în ce mai greu de acceptat de către utilizatorii unor interfeţe grafice ca Windows.

♦ Poşta (mesageria) electronicăE-mail este prescurtarea de la electronic mail (poştă electronică) şi este unul

dintre cele mai răspândite servicii Internet. A apărut iniţial ca un simplu serviciu capabil să mute un mesaj (şir de caractere) de pe un calculator pe altul si să-1 depună într-un director numit căsuţă poştală. Concomitent cu dezvoltarea reţelelor de comunicaţie e-mail-ul a cunoscut şi el o evoluţie spectaculoasă.

Pentru a trimite cuiva o scrisoare electronică (e-mail), trebuie cunoscută în primul rând adresa de e-mail, care este de forma: nume_utilizator@adresa_server_mail.

Un mesaj de e-mail este format din două componente: conţinutul (ceea ce se doreşte să se trimită prin e-mail) şi header-ul (generat de programul de mail şi care conţine informaţiile necesare pentru ca e-mail-ul să ajungă la destinaţie).

9 Eder, Bernhard, Kodym Willibald, Lechner,Franz - „ Computer Driving Licence - Internet", Editura BIC ALL, Bucureşti, 2001, pag.19-24.

8


Mesajele sunt organizate în colecţii numite foldere. Mesajele noi apar colecţionate într-un folder numit inbox (căsuţa cu mesaje noi), iar mesajele care nu pot fi trimise imediat sunt depozitate temporare într-un folder outbox.

Avantajele pe care le oferă poşta electronică fată de cea tradiţională sunt evidente. Astfel, timpul necesar unei sesiuni electronice pentru a ajunge de la expeditor la destinatar, chiar dacă aceştia se găsesc la distanţe mari, este de doar câteva minute (în funcţie şi de dimensiunile mesajelor), iar costurile sunt mult mai scăzute.

De asemenea, programele de mesagerie permit crearea şi consultarea mesajelor, dar oferă de obicei şi alte facilităţi: imprimarea şi înregistrarea mesajelor primite, trimiterea aceluiaşi mesaj la mai mulţi destinatari deodată, retransmisia unui mesaj primit, la care s-au mai adăugat comentarii, redirecţionarea unui mesaj, ordonarea mesajelor primite în funcţie de anumite criterii, ca de exemplu numele corespondenţei, posibilitatea de a asocia fişierele la mesajele transmise

Un dezavantaj al poştei electronice este securitatea. Mesajele care circulă în reţea sunt rareori cifrate, astfel încât orice administrator de nod care vehiculează mesaje le poate consulta. Protejarea aplicaţiilor comerciale care trebuie securizate se realizează cu ajutorul unor programe speciale de cifrare a mesajelor electronice.

♦ FTP - Transferul de fişiere (File transfer Protocol)Protocolul FTP - Transferul de fişiere (File Transfer Protocol) serveşte la

conectarea a două maşini în vederea transferării de fişiere între ele. Pentru a transfera un fişier de la un server FTP (remote host), e nevoie de un program numit client FTP.

Desfăşurarea unei conexiuni FTP este următoarea: sesiunea este iniţializată de programul FTP client căruia i se comunică adresa la care trebuie să se conecteze (adresa unui server FTP), iar după stabilirea conexiunii, serverul cere numele utilizatorului (user name, login name) şi parola (password). După identificarea utilizatorului, acesta dispune de un set de comenzi care îi permit să exploreze sistemul de fişiere şi să copieze fişierele dorite.

Situaţiile în care poate fi folosit serviciul FTP sunt diverse: când e nevoie de un program, de documentaţie şi există un host (gazdă) pe Internet (Intranet) care-1 pune la dispoziţie, când se doreşte stocarea datelor pe un alt calculator decât cel propriu, când se doreşte schimbul de date cu un alt utilizator etc.

♦ Reţele de ştiriUna dintre cele mai populare aplicaţii ale Internet-ului este sistemul de întindere

planetară de grupuri de ştiri numit net news (reţea de ştiri).Un grup de ştiri este un forum universal de discuţii pe teme specifice. Oamenii

interesaţi de un anumit subiect pot subscrie la un grup de ştiri. Cei care au subscris la un grup pot folosi un program special, de citire de ştiri (news reader) pentru a citi toate articolele (mesajele) trimise într-un grup de ştiri. De asemenea, oamenii pot să trimită articole unui grup de ştiri. Fiecare articol trimis unui grup de ştiri este transmis automat tuturor celor care aparţin grupului respectiv, oriunde ar fi el în lume.

Numărul grupurilor de ştiri este foarte mare, astfel încât au fost aranjate într-o ierarhie, pentru a putea fi gestionate. Tabelul 1.2.. arată nivelurile din vârful ierarhiilor „oficiale":10

Tabelul 1.2. — Ie rarhia grupurilor de ştiriNUME SUBIECTE ACOPERITE

Comp CalculatoareSci Ştiinţe fizice şi inginereşti

10 Colesca, Elena Sofia - Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.25.

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)__________________________________________________________________a staţiunii Buşteni _____________

Humanities Literatura şi Ştiinţe umanisteNews Discuţii despre USENETRec Activităţi recreative, inclusiv muzică şi sportSoc Aspecte socialeTalk Dezbateri, pamflete, polemici, argumenteAlt Arbore alternativ care acoperă orice

Grupurile Comp reprezintă grupurile de ştiri originale. Aceste grupuri sunt frecventate de către oameni de ştiinţa şi de profesionişti din domeniul ştiinţei calculatoarelor. Fiecare din discuţiile tehnice este legată de noţiunile de hardware şi software.

Grupurile Sci şi Humanities sunt populate de oameni de ştiinţă, şcolari ori de cei interesaţi de fizică, chimie, literatură şi altele.

Ierarhia News este folosită pentru discutarea şi gestionarea sistemului de ştiri propriu-zis. Prin ea pot fi ajutaţi administratorii de sistem şi tot aici pot avea discuţii despre crearea unor noi grupuri de ştiri.

Ierarhiile menţionate până acum au un ton profesional, academic şi se deosebesc de ierarhia Rec, care este legată de activităţi recreative şi hobby-uri.

Ierarhia Soc conţine grupuri de ştiri referitoare la politică, religie, genealogie.Ierarhia Talk se ocupă de subiecte controversate, iar Alt este un arbore conativ

care acoperă orice subiect şi care funcţionează după propriile reguli.Fiecare dintre aceste categorii este împărţită în subcategorii. De exemplu sport

este legat de sporturi, rec.sport.basketball este despre baschet şi rec.sport basketball.women despre baschet feminin.

♦ World Wide WebWeb-ul este un context arhitectural pentru accesul la documente, răspândite pe

mii de maşini din Internet, între care există legături. în câţiva ani a evoluat o aplicaţie pentru transmiterea de date utile pentru fizica energiilor înalte la o aplicaţie despre care milioane de oameni cred că este Internet-ul. Popularitatea sa se datorează faptului că are o interfaţă grafică plină de culoare, uşor de urmat de către începători şi în acelaşi timp oferă o cantitate imensă de informaţie aproape despre orice subiect posibil.

♦♦♦ Internet-ul - prestator de servicii publiceîn calitatea sa de prestator de servicii destinate publicului larg, Internet-ul pune

la dispoziţie o multitudine de facilităţi, după cum urmează:11

♦ Servicii gratuiteMajoritatea informaţiilor disponibile p e Internet sunt furnizate în mod gratuit,

direct de către organizaţiile care le produc. Astfel, o mare parte a întreprinderilor prezintă informaţii despre produsele şi serviciile pe care le oferă, iar organismele naţionale publică, prin reţea, diverse documente economice şi politice.

De asemenea, universităţile, şcolile, centrele de cercetare oferă o mare cantitate de informaţii (cursuri, documente de cercetare, publică etc). Câteodată, ele sunt publicate pe Internet chiar înaintea documentului imprimat. Internet-ul constituie în prezent un mijloc indispensabil de comunicaţie şi de schimb de informaţii pentru profesori şi cercetători. Toţi universitarii se servesc de instrumente birotice pentru a

11 Colesca, Elena Sofia - Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.28.

10


redacta documente (teze, rapoarte, memorii), ceea ce facilitează punerea lor la dispoziţie pe Internet şi favorizează deci, creşterea continuă a masei de informaţii disponibile.

Majoritatea marilor biblioteci sunt şi ele prezente pe Internet (bibliotecile virtuale, care se dezvoltă şi propun versiuni electronice ale multor opere) şi nu trebuie uitat că pretutindeni se nasc noduri WWW, care conţin tot felul de informaţii despre oraşe, regiuni sau ţări.

♦ Servicii comercialeExistă întreprinderi care oferă actualităţi pe Web sau prin reţelele de ştiri.

Clarinet de exemplu, publică telegramele agenţiilor de presă (Associated Press şi Reuters) şi articole de sinteză clasate în grupuri tematice (economie, politică, geografie, informatică) pe reţeaua de ştiri.

Alte întreprinderi s-au specializat în distribuirea informaţiilor „pe măsură": astfel, în paginile publicate în WWW de unele firme, informaţiile sunt afişate în funcţie de cererea clientului, care primesc un Jurnal" informatizat la comandă.

Difuzarea informaţiilor financiare, ca de exemplu cursurile burselor de valori sau ale schimburilor valutare, constituie un alt tip de serviciu. Din acest punct de vedere, Internet a devenit un mediu capabil să concureze sau să completeze mijloacele tradiţionale de informare: presa, radioul, televiziunea.

♦ Presa în linieMai multe reviste sunt publicate sub formă electronică. PC World şi PC Report,

care sunt reviste specializate în informatică, publică o versiune pe hârtie şi o versiune pe Internet. Pe Internet se poate consulta ultimul număr, se pot face cercetări în numere mai vechi, se poate discuta cu autorii etc. Cele mai mari jurnale sunt prezente pe Web.

Bine utilizată, presa on-line poate prezenta o valoare adăugată fată de hârtie, pentru că dăposibilitatea citirii unui articol dintr-un număr apărut în trecut sau de a beneficia de multimedia. De aceea, ea poate fi mai mult decât un înlocuitor al hârtiei.

♦ Baze de dateNumeroase baze de date sunt accesibile prin Internet. Cele mai multe sunt

accesibile în mod Telnet (emulaţie de terminal), dar cele mai avansate pun la dispoziţie date multimedia în noduri WWW.

♦ Teleservicii destinate vânzării de produse sau servicii prin reţeaDatorită posibilităţilor multimedia ale Web-ului, interesul pentru telecomerţ

creşte. Una dintre primele întreprinderi care a utilizat Web-ul pentru a înregistra comenzi a fost firma Pizza Hut, căreia i se pot adresa comenzi de pizza prin Internet.

Faţă de telefon, Internet-ul are avantajul de a putea transmite imagini de foarte bună calitate, ceea ce permite difuzarea de fotografii ale produsului.

Astăzi există numeroase sisteme comerciale prin corespondenţă astfel încât se poate găsi orice prin Internet: flori, cărţi, programe, automobile, călătorii.

Toate aceste aspecte fac din Internet un concurent puternic pentru reţelele de telecomerţ care acţionează prin televiziune cablată, având ca principal avantaj superioritatea în interacţiunea cu clientul.

♦ Cultură şi turismPosibilităţile multimedia ale WWW sunt de asemenea utilizate în domeniile

culturii şi ale turismului. Există pe Web muzee virtuale, dintre care unele sunt legate de muzee reale, care prezintă o parte din colecţii, expoziţii temporare informaţii practice (orare, planuri de acces, tarife) etc. Altele sunt adevărate muzee virtuale, cu expoziţii fără corespondenţă concretă.

Prin turism virtual înţelegem posibilitatea de a vizita la distantă obiective turistice. Se poate utiliza această tehnică pentru a pregăti o călătorie, pentru a alege destinaţiile, locurile de vizitat, hotelurile sau restaurantele. în acest caz, Web-ul poate fi

11


asimilat unui ghid universal de călătorii, în care informaţia provine de cele mai multe ori direct de la sursă.

♦ învăţământ şi cercetareInternet-ul provine din mediul universitar şi este deci prin natura sa adaptat

nevoilor de partajare a informaţiilor. în majoritatea sa, este utilizat de corpul profesoral, deşi studenţii au şi ei acces la reţea. Deja, la noi în ţara, şcoli, licee şi universităţi sunt conectate la reţea.

Profesorii şi cercetătorii folosesc Internet-ul pentru a comunica cu uşurinţă experienţa lor, lucrările, rezultate ale experienţelor, resursele pedagogice (planşe, cursuri, planuri de curs etc).

Din ce în ce mai mult, Web-ul este utilizat ca suport al învăţământului asistat de calculator, deoarece permite difuzarea informaţiilor multimedia şi interacţiunea cu elevul. Formularele pot cuprinde întrebări cu selecţie multiplă asistate de calculator. Au loc, de asemenea, numeroase experienţe de tele-învăţare prin Internet.

Pe de altă parte, Internet-ul constituie şi o sursă inepuizabilă de informaţii pentru profesori şi elevi. în lumea cercetătorilor, reţeaua a devenit un instrument indispensabil şi cercetătorii care nu dispun de acces la Internet sunt, într-o oarecare măsură, excluşi din cercurile ştiinţifice internaţionale.

♦ DivertismentPrin Internet se poate participa la numeroase activităţi cu caracter distractiv.

Turismul, care deja a fost citat în paragrafele anterioare, este o activitate din această categorie.

Transferul de fişiere FTP permite încărcarea de jocuri care se găsesc in mod freeware sau shareware pe Internet. Unele întreprinderi difuzează chiar versiuni restrânse ale programelor de jocuri pe care le comercializează.

Au apărut şi divertismente pentru adulţi. Cazinourile virtuale propun prin reţea participarea virtuală (dar pe bani adevăraţi) la jocuri de poker şi ruletă. Majoritatea acestor noduri îşi au baza în ţări unde legislaţia este mai puţin strictă, ca de exemplu în Insulele Bahamas, ceea ce pune probleme legale şi fiscale.

Există, de asemenea, servicii matrimoniale sau pentru organizarea de întâlniri. Cenzura este foarte sensibilă la alte servicii. Este adevărat că multă vreme a domnit o libertate absolută, dar azi lucrurile par să se organizeze în mod natural şi accesul la nodurile pentru adulţi sunt protejate de abonamente care garantează că utilizatorul este major.

Şcolile şi părinţii pot interzice accesul la anumite noduri folosind programe speciale.

1.2.2. „Actorii" Internet

Piaţa Internet este mondială. Pe ea se luptă numeroase întreprinderi, dintre care numai o parte sunt specializate în informatică. în tabelul 1.3. sunt prezentaţi actorii cei mai cunoscuţi.

Tabelul 1.3. - Actorii InternetActorii Internet Tipuri de întreprinderi şi exempleConsumatorii de servicii

Utilizatorii de Internet

Consultanţă, învăţământ Şcoli, universităţi, întreprinderi de învăţământ profesional, media, presă specializată

Furnizorii de servicii Furnizorii de informaţii on-line (agenţii de presă, editori, biblioteci);

12

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)_________________a staţiunii Buşteni _____________

Furnizori de produse şi servicii on-line (media, industria jocurilor, publicitate, baze de date diverse); întreprinderi care au integrat Internet-ul în strategia lor comercială (vânzare prin corespondenţă, bănci, organisme guvernamentale şi universitare, întreprinderi comerciale).

Aplicaţii şi programe Internet

Producători de programe server şi client (Netscape, Wollongong, IBM, Novell etc); Firme care realizează sisteme (design, construcţia servelor WWW, interfaţarea cu sistemele internaţionale ale întreprinderilor).

Sisteme (programe, maşini şi echipamente)

Constructorii de calculatoare şi echipamente (IBM, Compaq, Aplle,Sun etc).

Internet Furnizorii de acces la Internet; Operatorii de telecomunicaţii; Operatorii de reţele concurente, recordate la Internet (Compuserve).

Transportorii de date Operatorii de telecomunicaţii publici şi privaţi; Cablo-operatorii.

Sursa: adaptare după Colesca Sofia Elena— „Internet în administraţia publică"

Este bine de menţionat că unele întreprinderi sunt prezente în mai multe domenii. Astfel, firma IBM este în acelaşi timp furnizor de acces, fabricant de echipamente (calculatoare, rutere etc), producător de programe (sisteme de operare, aplicaţii, protocoale TCP/IP etc.) şi furnizor de servicii pe Internet (serverele WWW ale firmei).

în continuare sunt prezentate mai pe larg fiecare dintre cele şase categorii de „actori" pe piaţa Internet12.

• Transportorii de dateDatele sunt transportate de întreprinderi care închiriază sau vând linii de

comunicaţie destinate traficului Internet. Operatorii de telecomunicaţii sunt cele mai importante dintre ele, mai ales din cauza monopolurilor care există în numeroase state. Acolo unde monopolul telecomunicaţiilor a fost desfiinţat au apărut operatori privaţi.

Ar putea fi interesaţi, de asemenea, operatorii pe cablu prezenţi pe piaţa televiziunii prin cablu. Deocamdată, reţelele de televiziune prin cablu transportă emisiuni de televiziune, dar în viitor ar putea vehicula servicii comerciale numerice (telecomerţ, video la comandă etc). Aceste întreprinderi par în prezent mai interesate de televiziunea digitală decât de Internet, ceea ce va da poate operatorilor de telecomunicaţii răgazul necesar acaparării pieţei transportului de date. în acest fel, acestea vor ocupa o poziţie dominantă în cadrul magistralelor informaţionale ale viitorului.

• Operatorii InternetIniţial, Internet-ul era constituit din câţiva operatori importanţi care asigurau

funcţionarea reţelelor universitare. Aceşti operatori există în continuare şi ocupă poziţii solide pe piaţă. Unii dintre ei s-au deschis activităţilor comerciale, alţii au rămas fideli vocaţiei iniţiale.

12 Colesca, Sofia Elena - Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 32-35.

13


Din cauza dezvoltării conexiunilor cu caracter comercial, s-a născut un mare număr de mici furnizori de acces.

întreprinderile prezente pe piaţa reţelelor de comunicaţie naţionale sau internaţionale propun aproape toate servicii de acces la Internet mai mult sau mai puţin complete.

• Fabricanţii de echipamente şi producătorii de echipamenteMarile companii de informatică sunt interesate de Internet din mai multe puncte

de vedere, în special în calitate de fabricanţi ai echipamentelor şi programelor necesare utilizării serviciilor propuse pe reţea.

Producătorii de sisteme de operare sunt, de asemenea, interesaţi de integrarea protocoalelor TCP/IP în programele lor, căci aceasta le oferă un avantaj important în concurenţă.

• Furnizorii de aplicaţii InternetInternet-ul nu înseamnă mare lucru fără aplicaţiile create pentru el. în domeniul

programelor WWW, firma Netscape a reuşit să se impună ocupând o cotă mare din piaţă şi un mare număr de servere.

Concurenţa programelor freeware sau shareware este puternică, dar este puţin probabil că pe termen lung, programatorii acestora vor ţine piept firmelor comerciale.

In cadrul furnizorilor de aplicaţii Internet sunt incluse firmele specializate în realizarea de servere pentru companiile care oferă servicii pe Internet.

• Furnizorii de teleserviciiUnele companii trăiesc din exploatarea serviciilor oferite pe reţea. Astfel,

InfoSeek (http:/www.infoseek.com*) propune un serviciu de căutare de informaţii de baze de date care conţin articole din mai mult de 50 de publicaţii.

Alte firme se folosesc de Internet ca de un mijloc pentru a propune clienţilor lor noi servicii. Este, de exemplu, cazul magazinelor de telecomerţ pe Internet (shopping mails) ca şi al celor care propun servicii îmbunătăţite datorită reţelei. Astfel, Federal Express şi United Parcel Service propun un serviciu de mărire al pachetelor în timp real pe Web.

Mai trebuie incluse în această categorie universităţile, şcolile, centrele de cercetări care se folosesc de Internet pentru a difuza informaţii despre instituţii, cursuri sau cercetările pe care le efectuează (publicaţii, competenţe, specialităţi).

• ConsumatoriiPiaţa potenţială pe care o reprezintă cele 45 milioane de utilizatori ai Internet-

ului este enormă. Consumatorii de servicii pot fi persoane particulare sau întreprinderi.

Profilul utilizatorului de Internet

Conform unui studiu de monitorizare a WWW condus de Forumul Internaţional pentru management, utilizatorul „ tipic" al Internet-ului arăta astfel:

> Este bărbat;>Are 31 ani;>Câştigă cea. 65.000 USD pe an;y Are o slujbă profesională sau tehnică.

Forumul a obţinut, de asemenea, următoarele informaţii privind utilizatorul Internet-ului: y Petrece aproximativ 18 ore pe lună pe Internet; >■ Doreşte o navigare mai uşoară şi informaţii mai consistente şi mai utile;> Este interesat de securitatea navigării şi confidenţialitate.

Sursa: httn://iah!iforum. virtualave. net/articole/mediu, htm

Sursa: http://jobsforum. virtualave. net/articole/mediu, htm

http:Av>vw. infoseek. corn

14

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)__________________________________________________________________a staţiunii Buşteni _____________

1.3. Internet - mediu de afaceri

Nimeni nu poate contesta calitatea Internet-ului ca important mediu comercial şi de afaceri.

Astăzi o multitudine de firme utilizează reţeaua pentru publicitate, iar altele consideră că marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firmei şi pentru a atrage clienţi. Firmele furnizează informaţii tehnice si utilizează pagina de Web drept o platformă pentru lansarea noutăţilor firmei. Folosind propriul Website ca pe un magazin, ele oferă produse şi preiau comenzi, uşurându-şi foarte mult activitate şi având un plus de eficienţă.

1.3.1. Comerţul electronic - alternativă modernă şi eficientă a comerţului clasic

întreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o cerere din ce în ce mai mare, prin existenta unei competiţii la nivel mondial şi prin sporirea permanentă a aşteptărilor clienţilor. Pentru a putea răspunde acestor cerinţe, întreprinderile de pe tot globul sunt în plin proces de transformare organizaţională şi a modului lor de funcţionare. Comerţul electronic este o cale prin care se facilitează şi sprijină aceste schimbări, la scară globală.14

Pentru unele firme, comerţ electronic înseamnă orice tranzacţie financiară care utilizează tehnologia informatică. Pentru altele, noţiunea de comerţ electronic acoperă circuitul complet de vânzări - inclusiv marketingul şi vânzarea propriu-zisă. Mulţi oameni consideră comerţul electronic ca fiind orice tranzacţie comercială condusă electronic pentru cumpărarea unor produse cum ar fi: cărţi, CD-uri, bilete de călătorie şi altele. Dar, comerţul electronic a re, î n s ens 1 arg, u n i mpact m uit m ai p rofund a supra evoluţiei afacerilor şi cuprinde, în fapt, nu numai noile achiziţii comerciale ci şi totalitatea activităţilor care susţin obiectivele de marketing ale unei firme şi care pot include, spre exemplu, publicitate, vânzări, plăţi, activităţi post-vânzare, servicii către clienţi, etc.

Comerţul electronic dă posibilitatea firmelor să devină mai eficiente15 şi flexibile în modul intern de funcţionare, să conlucreze mai strâns cu furnizorii şi să devină mai atente faţă de nevoile şi aşteptările clienţilor. Permite companiilor să selecteze cei mai buni furnizori, indiferent de localizarea lor geografică şi să vândă unei pieţe globale.

Această evoluţie are un impact major asupra economiei, în ceea ce priveşte crearea de noi întreprinderi, diversificarea celor existente şi, în special, asupra potenţialului pieţei forţei de muncă şi a gradului de ocupare a acesteia în viitor.

în general, comerţul electronic are impactul cel mai puternic asupra sectoarelor implicate în transmiterea primară de informaţii (servicii poştale, de comunicaţii, radio şi TV) şi asupra sectoarelor care furnizează informaţiile (finanţe, cultură, agenţii de turism sau oameni de afaceri). Ca urmare, oferta electronică de produse, cum ar fi aplicaţiile soft, serviciile de turism, activităţile recreative şi financiare deţine supremaţia. Cu toate acestea, în etapa actuală se bucură de succes şi oferta de mărfuri adecvate promovării pe Internet, cum ar fi: cărţile, CD-muzica, articole mici care pot fi livrate cu uşurinţă 6. Mărfurile care necesită o informare mai minuţioasă, spre exemplu produsele sofisticate din punct de vedere tehnic, pot fi şi ele promovate pe Internet dacă activităţile de marketing aferente paginii de Internet se adresează audienţei specifice (ţintă).

14 Kosiar D. - „Comprendre le commerce electronique", Editura Microsoft Press, Paris, 1997, pag.35-46.15 Bucur, Cristina - Mihaela, - „ Comerţ electronic ", Editura ASE, Bucureşti 2002, pag.75-79.16 Balaure, Virgil (coordonator) - Marketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2000, pag. 407.

15


Tranzacţionarea electronică a mărfurilor si serviciilor constituie, astfel, o extensie a comerţului actual. Se obţine astfel o eficienţă sporită, în sensul reducerii costurilor şi în ceea ce priveşte efectul marketingului, îmbunătăţindu-se relaţia beneficiar-client. Comerţul electronic facilitează şi cooperarea între firme: reduce costurile de marketing şi de livrare, susţine strategia de marketing a firmei, oferă acces pe noi pieţe şi permite chiar şi celor mai mici furnizori, indiferent de provenienţa lor geografică, să facă afaceri în întreaga lume.

Comerţul electronic influenţează pozitiv nu numai activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar vine şi în sprijinul clienţilor, oferindu-le nenumărate opţiuni.

în acest moment, în România, comerţul electronic se află încă în faza incipientă. Clienţii manifestă temeri în ceea ce priveşte furtul cârdurilor de credit, a confidenţialităţii datelor personale, etc. Din acest motiv soluţiile alese de majoritatea comercianţilor români pe Internet sunt: plata ramburs, la livrare, prin mandat poştal sau cu ordin de plată. De asemenea multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comerţului lor electronic sau întâmpină dificultăţi în integrarea comenzilor şi a informaţiilor culese on-line, în activitatea curentă a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul că numărul clienţilor magazinelor electronice şi a firmelor care adoptă soluţiile comerţului electronic este în creştere. Mulţi furnizori de servicii Internet popularizează sistemul de cumpărare on-line tocmai pentru a induce un plus de încredere şi consideraţie.17

Se presupune că în viitorul apropiat, comerţul electronic va avea un impact puternic asupra competitivităţii firmelor. Acest lucru este susţinut şi de faptul că comerţul electronic nu este restricţionat de frontierele statelor, dar depinde de existenţa sau inexistenţa reţelelor de computere, de existenţa sau inexistenţa infrastructurii bancare care să permită efectuarea plăţilor prin Internet.

1.3.2. Marketingul pe Internet

Foarte mulţi oameni sunt de acord că Internet-ul constituie un important şi nou canal de distribuţie, care furnizează marketerilor căi puternice şi directe de a interacţiona cu consumatorii. Acest lucru este posibil deoarece Web-ul nu este asemănător cu nici un alt canal de distribuţie care a existat în trecut.

Una dintre cele mai importante caracteristici ale Web-ului este reţeaua sa globală. Punând informaţii despre o companie pe Internet, se obţine o expunere neparalelă şi disponibilă instantaneu pentru clienţii din întreaga lume, 24 de ore pe zi şi 365 de zile pe an. Clienţii de oriunde pot accesa materialul promoţional, la o oră care este convenabilă pentru ei, şi astfel compania nu trebuie să se "lupte " pentru a găsi oamenii potriviţi care să se ocupe cu vânzările.18 Mai mult, materialul promoţional poate face uz de facilităţile complete ale Internet-ului, aceasta incluzând fotografii color şi grafice, sunet, animaţie şi chiar video. De asemenea, aceste broşuri multimedia pot fi actualizate rapid, des (atât cât este necesar) ceea ce conferă un potenţial mare de promovare pentru ofertele de ultim moment.

Marketingul controlează conţinutul (informaţia care este prezentată), timpul (când este vizualizată), locaţia (unde este vizualizată) ca şi frecvenţa (cat de des este văzută).

17 Efinance - ,J>leci la cumpărături, dar rămâi acasă", nr. 35-36, iulie-august, 2003, pag. 21.18

Bender, D. - „Using the Web to market the hospitality, traveMc Grow - Hill Book Company, New York, 1997, pag. 33-39.

16

1 R

Bender, D. - „Using the Web to market the hospitality, travel and tourism product or service", Editura


Cu o prezentare pe Internet, clientul este cel care deţine controlul. Folosind link-urile, clienţii hotărăsc ce vor vedea şi când vor vedea. Dacă nu le place ce au văzut, pot sa iasă de acolo cu un singur click, aşa că noţiunea de a capta audienţă pasivă nu se aplică pe Internet.

De regulă, o versiune electronică a unei broşuri tipărite cu materiale promoţionale nu este suficientă, iar conţinutul şi forma trebuie adaptată, astfel încât să se poată profita de puterea Internet-ului. De asemenea, trebuie să fie incluse şi „uneltele" de navigare pentru a se evita ca utilizatorii să se piardă în date. Conţinutul unui site de Internet trebuie să fie relevant pentru nevoile vizitatorilor, uşor de folosit şi să includă link-uri logice pentru arii de interes principal. Doar făcându-1 pe utilizator să viziteze site-ul o dată nu este suficient. Conţinutul său trebuie schimbat cu regularitate şi trebuie să fie captivant pentru ca utilizatorii să dorească să se întoarcă pe site iar şi iar.

în al doilea rând, spre deosebire de tehnicile de marketing tradiţionale, clientul este cel care vine la companie să solicite informaţia, şi nu invers. Marketer-ul nu este trimis orbeşte sperând că va găsi pe cineva care va fi interesat. Pe Internet clientul este cel care caută în mod activ informaţii.

în al treilea rând, promovarea pe Internet nu este afectată de mărime sau capacitate, impuse de costurile sau de spaţiul alocat. Costul creerii de pagini este foarte scăzut, şi de aceea în lumea electronică este posibil să se includă informaţii foarte cuprinzătoare într-un mod foarte ieftin.

O pagină de Internet continuă să „muncească" pentru companie până ce aceasta decide să o schimbe. Cu ajutorul paginilor Web, marketer-ul poate crea o broşură multimedia personalizată foarte cuprinzătoare, care este instantaneu disponibilă pentru clienţii din întreaga lume. Aceasta permite utilizatorilor să exploreze produsele şi serviciile pe baza nevoilor şi intereselor individuale, şi nu pe mesajul de vânzare standardizat. Astfel, diferite informaţii pot fi uşor şi economic găzduite. în loc ca un singur mesaj să ajungă la clienţi, mai multe mesaje diferite pot fi trimise la clienţi la un cost marginal mic.

Unul d intre b eneficiile merketingului pe Internet este posibilitatea evaluării şi controlului acţiunilor întreprinse, care pot fi determinate relativ repede şi precis. Server-ele pot furniza statistici de folosire care să arate ce pagini sunt accesate de clienţi. în acest fel se poate afla cu exactitate cine se uită pe informaţiile companiei, de unde vin, la ce pagini se uită şi ordinea în care le-au accesat. Spre deosebire de o broşură tipărită, se ştie dacă nimeni nu citeşte pagina despre un anumit subiect.

Marketingul pe Internet nu este limitat numai la distribuţia de informaţie, ci are şi potenţial de vânzare directă19. Poate să treacă peste obstacole geografice şi bariere care separau în mod tradiţional vânzătorul de cumpărător, prin asta schimbând modul în care produsele sunt distribuite. De exemplu, într-un scenariu de hotel vizitatorul poate folosi Internet-ul pentru a vedea dacă serviciile oferite sunt compatibile cu interesele sale, pe urmă decide dacă să facă o rezervare, garantând-o cu o carte de credit.

Observând multitudinea avantajelor pe care le oferă Internet-ul pentru dezvoltarea unei afaceri, tot mai multe companii se străduiesc sa-şi stabilească prezenţa on-line. Deşi nu toate speră la obţinerea unor rezultate notabile pe timp foarte scurt, totuşi nimeni nu vrea să rişte să fie lăsat în urmă.

19 Murphy, J., Forrest, E., Wotring, C and Brymer, R. - „Hotel Management and Marketing on the Internet", Editura The Free Press, New York, 1996, pag. 70-82.

17

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni

1.3.3. Publicitatea pe Internet

Evoluţiile tehnologice au reprezentat întotdeauna un element cheie în desfăşurarea şi evoluţia comunicării. Noile mijloace de comunicare au reprezentat, fiecare la timpul lor, puncte cruciale în dezvoltarea ulterioară a societăţii.

Acest ultim deceniu este marcat de noile posibilităţi de comunicare prin intermediul reţelelor interactive de calculatoare. Acestea au permis accesul individual la primirea şi transmiterea unei cantităţi uriaşe de informaţii. Informaţia utilizată în acest proces de comunicare este digitală, poate fi multiplicată, manipulată şi transmisă cu o deosebită uşurinţă.20

Marele avantaj al unei astfel de comunicări îl reprezintă u şurinţa p rin c are s e poate realiza procesul de schimb de informaţii în ambele direcţii. Acest lucru reprezintă un atu faţă de procesul clasic de comunicare în masă, proces prin care informaţia circulă mai greu în ambele direcţii (între emiţător şi receptor).

Comunicarea prin intermediul reţelei permite pe de o parte o comunicare de masă, dar prezintă şi unele din avantajele comunicării interpersonale, dintre care cele mai importante sunt posibilitatea obţinerii unui răspuns imediat şi particularizarea (în funcţie de caracteristicile fiecărui individ) unor mesaje transmise de emiţător.

în tabelul 1.4. este realizată o comparaţie între diferite tipuri de comunicare.

Tabelul 1.4. - Diferenţele dintre diverse tipuri de comunicareTipul de

comunicareModelul

comunicăriiFeedback Interactivitate Audienţă Lăţimea

canaluluiComunicare

interpersonală1 emiţător şi 1 receptor

Da Mare Mică Nelimitată

Comunicare de masă

1 emiţător şi mai mulţi receptori

Nu De regulă nu există

Mare Mare

Comunicarea prin reţea de calculatoare

Mai mulţi emiţători şi mai mulţi receptori

Da Intre moderată şi mare

Foarte mare

Limitată (tehnic)

Sursa: Anghel, Laurenţiu - „Elemente de marketing în Internet"Din analiza asemănărilor şi deosebirilor între tipurile de comunicare prezentate

se desprinde concluzia că o comunicare realizată prin intermediul reţelelor interactive de calculatoare are particularităţi comune celor două variante, ceea ce determină obţinerea unor avantaje foarte mari de către cei ce folosesc acest tip.

Având în vedere avantajele oferite şi rapiditatea de extindere a acestui mod de comunicaţie, dar şi faptul că majoritatea utilizatorilor actuali au un nivel de pregătire profesională peste medie, iar mărimea veniturilor acestor persoane este şi ea superioară mediei populaţiei ţării de provenienţă, se poate concluziona că acest nou mediu reprezintă un teren propice pentru publicitate.

Publicitatea în Internet se poate realiza prin pagini de Web (site în limba engleză) care să găzduiască numai astfel de activităţi, prin (intermediul unor inserturi publicitare de mărime, formă şi prezentare variabilă, iar mai nou prin a numita publicitate "interstiţială". Practic, această ultimă formă de publicitate se realizează prin intermediul unor mesaje statice sau dinamice care sunt afişate pe întreg ecranul utilizatorului înainte ca acesta să poată accesa pagina pe care i-a ales-o. Ea reprezintă

20 Rohner, Kurt - „ Ober - marketing", Editura AL1, Bucureşti, 2002, pag.149-150.

18

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)__________________________________________________________________a staţiunii Buşteni __________________________________________________________________

pentru Internet c am c eea c e e ste s potul p ublicitar p entru t eleviziune, c u a vantaj ele ş i dezavantajele ce decurg din această asemănare.

Publicitatea în Internet reprezintă la ora actuală o alternativă la care recurg doar puţine firme. Acestea fac parte de regulă dintre cele pentru care Internet-ul reprezintă un mediu nativ de dezvoltare: producători de soft (Microsoft, Netscape, Symantec etc.) sau de hardware (Intel).

Dezvoltarea explozivă din ultimii doi ani a determinat însă tot mai multe firme ( şi din alte domenii de activitate) să încerce utilizarea acestui mediu de comunicaţie pentru transmiterea unor mesaje publicitare. în principal interesul este foarte mare în rândul prestatorilor de servicii (bănci, transport de călători, turism, învăţământ etc.) şi al unora dintre marile lanţuri comerciale.

Principalii "actori" (suporturi publicitare precum şi clienţii lor cei mai importanţi) ai publicităţii în Internet au fost în ultimii ani, după cum rezultă dint-un studiu realizat de CESP (Centrul de studii şi suporturi publicitare), firmele următoare: Nestcape, Infoseek, Excite, ZN NET, ESPNET (vânzători media) şi Microsoft, Excite, Nestcape, NYNEX, Lycos (cumpărători media).21

După cum se observă, unii dintre participanţi au o dublă ipostază de ofertant de spaţiu publicitar dar şi de cumpărător. Această constatare nu poate decât să confirme faptul că publicitatea în Internet începe să aibă o audienţă şi un impact din ce în ce mai mare.

Sumele cheltuite pentru publicitatea prin acest mediu au fost direcţionate în principal pentru promovarea unor produse care pot fi foarte uşor vândute prin intermediul comerţului electronic, în general bunuri şi servicii de larg consum. Astfel,

din punct de vedere al profilului site-urilor prezente pe Internet, cele mai numeroase vizează următoarele domenii: meteo, Tv & radio, turism, sport, e -comerţ, shareware, motoare de căutare, mică publicitate, ştiri, divertisment, e-mail, computere, umor, audio, muzică, finanţe, jocuri.

Internet-ul a reuşit, în ultima perioadă, o realizare demnă de toată atenţia şi anume concurarea cu succes a televiziunii. Sunt destul de multe persoane care preferă să renunţe la televiziune în favoarea conectării la Internet. Acest fapt îi îndreptăţeşte pe cei ce doresc să utilizeze acest nou mediu comunicaţional să spere că vor obţine rezultate foarte bune atunci când îşi vor transmite mesajele publicitare prin intermediul lui.

Problema pe care şi-o pun actualii şi viitorii utilizatori este cum să realizeze o alocare cât mai eficientă a. resurselor. Principiile de bază pentru realizarea unor anunţuri publicitare cât mai eficiente vizează respectarea unor reguli cunoscute de toţi specialiştii din domeniu, şi anume:

> Realizarea textului - explicit, simplu, clar, concis, direct;> Abordarea temei - stil mini-max;> Utilizarea unui limbaj obişnuit, fără formulări preţioase;> Folosirea propoziţiilor şi frazelor scurte;> Ordonarea informaţiei în mod logic;> Renunţarea la detalii şi cuvinte inutile;> Armonizarea relaţiei cuvânt-imagine.

Dacă în privinţa modului de realizare şi transmitere a publicităţii prin intermediul diferitelor suporturi din Internet lucrurile şi-au găsit o rezolvare prin apariţia firmelor specializate în proiectarea unor astfel de campanii publicitare, în domeniul măsurării efectelor publicităţii lucrurile sunt abia la început.

21 Anghel, L., Nistoreanu, P., Onete, B. - ,JLlemente de marketing în Internet", Editura ASE, Bucureşti, 2000, pag.85.

19


Un prim pas a fost realizat de Centrul de studii şi suporturi publicitare (CESP) prin realizarea unei metodologii de evaluare a impactului publicităţii difuzate în Internet. Acest organism a reuşit să reglementeze modul în care pot fi măsurate efectele publicităţii transmisă în Internet. Indicatorii utilizaţi pentru evaluare pot fi grupaţi în trei mari categorii:22

♦ Indicatori de audienţă editorială;> Număr de pagini vizitate pe site (de câte ori o pagină este în întregime încărcată şideci efectiv consultată);> Număr de pagini vizitate pe site în cursul unei sesiuni (de regulă dacă nu se maiconsultă nici o noua pagină în 30 de minute se consideră că vizita s-a încheiat).

♦ Indicatori de audienţă publicitară:> Număr de pagini cu publicitate vizitate pe site (pagini pe care figurează oferta celuice îşi face publicitate - PAP);> Costul pe mia de pagini vizitate pe site (CPM-PAP).

♦ Indicatori de eficienţă publicitară (bilanţ de campanie):> Număr de clic-uri constatate (numărul de clic-uri pe o bandă sau un obiectpublicitar, realizat de unul sau mai mulţi vizitatori);> Număr de pagini cu publicitate constatate (numărul de pagini cu publicitate vizitatepe un site în timpul unei anumite perioade de un singur vizitator: PAP - constatate);> Procentul de clic-uri (numărul de clic-uri constatate împărţit la numărul de pagini cupublicitate).

în final, trebuie încă odată subliniat potenţialul extrem de ridicat pe care îl are acest mediu comunicaţional pentru realizarea unei publicităţi personalizate pentru fiecare utilizator al WWW. Acest lucru poate fi realizat imediat după prima luare de contact cu un anumit utilizator şi folosind apoi un întreg arsenal de tehnici şi metode de identificare a preferinţelor acestuia.

1.3.4. Modele de afaceri pe Internet

Prima decizie ce trebuie luată atunci când se demarează o afacere pe Internet este asupra modelului. Există deja multe astfel de modele. Acestea pot fi clasificate în funcţie de numărul de furnizori şi prestatori de servicii către clienţi, astfel: 1 către 1 (e-shop), mai mulţi către 1 (e-mall), mai mulţi către mai mulţi (e-licitatie). Se constituie astfel, un lanţ de servicii în cadrul căruia fiecare element poate fi dominant. Primul element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la dispoziţie de la spaţiu pe pagina Web până la posibilitatea integrării într-un e-mall23.

Al treilea element al lanţului este clientul, având o anumită formare profesională, interese proprii şi preferinţe. Acest client poate fi un consumator, o altă firmă, administraţia publică sau un angajat, în contextul tranzacţiilor interne din cadrul unei firme.

în continuare sunt prezentate, în linii generale, câteva modele de afaceri pe Internet: magazinul electronic (e-shop), magazinul universal electronic (e-mall), achiziţia

22 Anghel, L., Nistoreanu, P., Onete, B. - Clemente de marketing în Internet", Editura ASE, Bucureşti, 2000, pag. 91-93.

Biz - revista noilor tendinţe în afaceri, nr.27/2001

20


publică electronică (e-procurement), licitaţia electronică (e-auction), comunitatea virtuală (virtual community), prestări servicii electronice (e-service providing), brokeraj de informaţii şi modele de publicitate.

♦ Magazinul electronic (e-shop)Ideea de bază a comerţului electronic este aceea de a transpune afacerea fizică,

materială, în pagina de Internet. Astfel, firma îşi prezintă catalogul de produse precum şi serviciile prin Internet.

Produsele sunt oferite, în general, la diferite categorii de preţ, ţinând seama de tendinţa clienţilor de a testa calitatea, viteza şi eficienţa livrării înainte de a decide să cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializării prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu uşurinţă şi nu necesită folosirea simţului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, cărţi, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de altă parte, produse care au fost considerate iniţial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet - cravatele, spre exemplu, se vând acum foarte bine pe Internet.

Serviciile completează de obicei oferta de produse, dar se circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, în cazul în care se comercializează cravate, site-ul poate prezenta şi un desen (schiţă) despre cum se face nodul de cravată. în plus, site-ul poate include şi un ghid de culori şi stiluri pentru oamenii de afaceri, un îndrumar pentru succesul în afaceri sau, magazinul de cravate poate decide să vândă şi şosete, pantofi şi pălării prin includerea pe site şi a altor vânzători.

Există diferite variante de găzduire a unui e-shop, astfel:> pe un server distinct (un computer proprietatea firmei deţinătoare a unui e-shop)

destinat unor pagini ample şi complexe de Web. Acesta va fi localizat în cadrul firmeidacă frecvenţa modificărilor ce trebuie făcute este mare (ex. ştiri, preţuri, etc.) sau dacăeste necesar un trafic intens între firmă şi serverul aferent e-shop.

> pe un server virtual (un spaţiu deţinut de firma proprietară a unui e-shop, pe unhard disk al unui computer furnizor de Web. Această soluţie este preferată demajoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii.

> în cadrul unui magazin universal electronic (e-mall)Alegerea variantei optime pentru magazinul electronic depinde de costurile de

telecomunicaţie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul ţintă, mărimea, structura şi obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop.

♦ Magazinul universal electronic (e-mall)Un e-mall oferă un front comun pentru mai multe e-shop-uri şi poate fi realizat

utilizând diverse modele de tranzacţii, în funcţie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreşte să le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupă şi de marketingul aferent mall-ului, astfel încât alegerea mall-ului potrivit este o decizie esenţială pentru deţinătorul unui magazin.

Mall-ul potrivit se defineşte ca fiind un mall cu o reţea puternică, cu o strategie de marketing bună, cu un front de prezentare potrivit şi din care să se poată accesa, direct şi pe mai multe căi, e-shop-ul. De asemenea trebuie să aibă o structură adecvată de magazine şi să fie capabil să ofere servicii, cum ar fi: furnizarea de informaţii curente regionale sau sectoriale.

♦ Achiziţia publică electronică (e-procurement)Achiziţia publică este aplicabilă în cazul în care organisme guvernamentale sau

mari organizaţii lansează apeluri pentru licitarea achiziţionării de bunuri sau servicii.

21


Sfera de cuprindere a licitaţiilor tipice include de la serviciile din construcţii şi bunurile pentru investiţii până la studii şi alte lucrări ample. Achiziţiile publice prin Internet pot include negocierea electronică, contractarea şi licitarea în colaborare, spre exemplu.

Pentru ca acest model să poată fi şi la îndemâna întreprinderilor mici, s-au înfiinţat platforme sau consorţii în cadrul cărora vânzătorii acţionează împreună pentru a obţine oferte mai avantajoase de la producători. Spre exemplu, industria modei este un important utilizator al acestor consorţii.

♦ Licitaţia electronică (e-auction)Licitarea produselor şi obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare

succes. Poate fi utilizat atât pentru comerţul electronic şi, datorită faptului că este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat şi în e-shop-urile obişnuite.

Produsele vândute prin licitaţia electronică pot fi produse de ultimă oră, de suprastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de valoare pentru colecţionari specializaţi şi includ de la bunuri materiale, metale şi materii prime agricole, la obiecte de artă unicat. Spre exemplu, firmele de hardware vând prin licitaţii electronice specializate şi deja bine cunoscute, atât modele noi cât şi produse folosite.

Asemeni unui e-mall, o licitaţie electronică include de obicei mai mulţi vânzători. Operatorul licitaţiei elaborează mecanismele pentru plasarea obiectului licitaţiei, pentru licitare (de obicei prin e-mail) şi poate oferi în plus servicii de plăţi şi de livrare.

♦ Comunitatea virtuală (virtual community)Pe Internet, la fel ca şi în realitate, oameni care au interese comune se întrunesc

în comunităţi pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri, cum sunt forumul de discuţii, grupul de discuţii interactiv (chat) sau lista de corespondenţi (mailing list), sunt utile atât pentru timpul liber cât şi pentru comunicările de afaceri şi sunt denumite "comunităţi virtuale".

Instrumentele menţionate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, în scopul sporirii traficului pe pagina de Internet şi pentru stimularea ataşamentului emoţional faţă de aceasta.

♦♦♦ Furnizare de servicii pentru comerţul electronic (e-service providing)

Serviciile care susţin activitatea de comerţ electronic nu sunt oferite exclusiv de către furnizorii de Internet, care se rezumă în general la găzduirea paginilor de Web sau la asigurarea accesului pe Internet. De exemplu, există magazine universale electronice (e-mall) conduse de producători, vânzători, furnizori de Internet, designeri de Web sau asociaţii. Există şi servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informaţii, de prelucrare a datelor, de consultanţă, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele variante de comerţ electronic.

în mod evident, oricare dintre verigile acestui lanţ valoric poate oferi servicii electronice şi poate deveni placă turnantă pe piaţa specifică.

Activităţile se pot concentra spre atragerea a cât mai mulţi participanţi în cadrul unei verigi a lanţului, astfel încât să se creeze o structură puternică.

♦ Brokeraj de informaţiiInformaţiile competente sunt necesare pe tot parcursul lanţului valoric de

furnizori de servicii. Această necesitate nu mai poate fi în prezent satisfăcută de

22


cunoscutele motoare de căutare sau de cataloage, astfel încât deţinătorii de baze de date consacrate au migrat către Web oferind arhive indexate pentru publicaţii periodice, brevete şi informaţii de piaţă, dar şi literatura ştiinţifică de specialitate.

Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie în baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul e-cash sau cybercash.

♦ Modele de publicitatePe lângă vânzările directe şi sistemul abonamentelor, reclamele găzduite pe

pagina de Internet respectivă sunt şi ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice şi pentru paginile de Internet în general.

în mod obişnuit, banerele publicitare - cea mai cunoscută formă de publicitate -sunt plasate pe paginile de Internet cu un conţinut corespunzător, cum ar fi pagina-gazdă, subpagini atractive, pagini rezultate în urma căutărilor prin cuvinte-cheie etc.

în practică se întâlnesc şi cazuri în care proprietarii de pagini de Internet acceptă banere publicitare pe paginile lor, în schimbul găzduirii banerelor proprii pe alte pagini de Internet. Acest schimb de banere publicitare este organizat în cadrul "inelelor de Web" (cercuri pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. în cadrul unui astfel de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate prin link-uri, în baza dorinţei exprimate de proprietarii paginilor şi, evident, a intereselor lor

în concluzie, sistemul Internet este marcat, în zilele noastre, de o dezvoltare uimitoare şi oferă, astfel, noi dimensiuni de extindere a oportunităţilor de afaceri.

Evoluţia din ultimii câţiva ani demonstrează că Internet-ul a devenit o importantă piaţă care permite oamenilor de afaceri să pătrundă pe noi pieţe şi să-şi prezinte paginile Web indiferent de mărimea firmei proprii sau de amplasarea ei geografică.

23


Capitolul II: FOLOSIREA WORLD WIDE WEB -ULUI - PUNCTUL DE PORNIRE AL UNEI AFACERI VIRTUALE ÎN TURISM

2.1. WWW - Definire şi istoric

World Wide Web reprezintă unul dintre cele mai importante servicii ale Internet-ului, fiind cel mai folosit, datorită modului simplu şi atractiv în care se accesează informaţiile. Cele mai utilizate prescurtări ale acestui serviciu sunt WWW şi Web.

2.1.1 Originile reţelei WWW

Dezvoltarea reţelei WWW începe în martie 1989 la CERN (European Laboratory for Partide Physics - denumirea vine de la numele iniţial: Conceil Europeen pour la Recherche Nucleaire).24

La CERN s-a pus problema unei scheme a maşinilor care să stocheze informaţiile. Planul presupunea utilizarea hipertextului, ca interfaţă utilizator unică, pentru multe categorii de informaţii stocate, precum rapoarte, note, baze de date, documentaţii tehnice, etc. Cu alte cuvinte se dorea dezvoltarea unui proiect care să permită grupurilor dispersate în toată lumea să aibă acces rapid la rapoarte, grafice, fotografii, imagini audio şi video ca şi alte documente aflate într-o continuă modificare.

Proiectul WWW este pus la punct în anul 1990 (data de 12 noiembrie se consideră a fi ziua de naştere oficială a Web-ului) şi îşi câştigă foarte repede popularitatea în rândul utilizatorilor Internet datorită promptitudinii şi vitezei cu care circulă informaţia.25

Prima aplicaţie este realizată în anul 1991, de către Tim Berners Lee şi oferă posibilităţi de navigare pe Web având la bază tehnologia hipertext. în anul următor CERN publică proiectul Web, acţiunea continuând în februarie 1993 cu crearea primei interfeţe grafice Mosaic. începând cu anul 1994, Web-ul devine una dintre cele mai populare căi de la Internet, ajungând ca în luna decembrie a aceluiaşi an, WWW să crească cu un procent de 1% pe zi.

Tot în 1994 a fost creat Consorţiul Worl Wide Web, organizaţie ce are ca obiectiv dezvoltarea Web-ului, standardizarea protocoalelor şi interoperabilitatea site-urilor, directorul acesteia fiind tocmai iniţiatorul proiectului, Tim Barners Lee.

De la crearea sa, reţeaua World Wide Web se dezvoltă permanent. Astăzi se estimează că numărul serverelor WWW a depăşit 1 milion. în ciuda dezvoltării lui spectaculoase, Web-ul nu trebuie confundat cu Internet-ul. El poate fi considerat segmentul Internet cu cea mai rapidă dezvoltare, sau "cea mai dinamică şi mai minunată componentă software a acestuia, neputând exista fără infrastructura hardware a reţelelor mondiale interconectat".26

2.1.2. Structura şi funcţionarea reţelei WWW

Proiectul World Wide Web este bazat pe principiul citirii universale: dacă informaţia este disponibilă, atunci orice persoană (autorizată) va putea să o acceseze, de oriunde din lume.

24 http://www.w3.org/25 Buraga, Sabin Corneliu- „Tehnologii Web", voi. I, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2001, pag. A-4.

26 Buraga, Sabin Corneliu - „Tehnologii Web ", voi. I, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2001, pag. A-2.

24

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)a stafiunii Buşteni

WWW este un serviciu ce se bazează pe principiul client/server: clientul (utilizatorul) cere informaţia, iar serverul (calculatorul) o oferă.

Pentru a obţine o informaţia dorită, clientul se adresează serverului, conform unui protocol. Serverul răspunde şi trimite informaţia dorită. Protocolul folosit în cazul WWW este Hyper Text Transfer Protocol (HTTP).

Conceptul care stă la baza WWW este hipertextul, care reprezintă un text cu elemente active.

Din punctul de vedere al utilizatorului,27 Web-ul constă dintr-o colecţie vastă de documente răspândite în toată lumea, numite pagini. Fiecare pagină trebuie să conţină legături (indicatori) la alte pagini, aflate oriunde în lume. Utilizatorii pot să aleagă o legătură (de exemplu prin execuţia unui clic cu mouse-ul pe elementul activ) care îi va conduce în pagina indicată de legătură. Acest proces se poate repeta la nesfârşit fiind posibil să se traverseze în acest mod sute de pagini legate între ele. Despre paginile care indică spre alte pagini se spune că utilizează hipertext.

Pentru a materializa conceptul de hipertext, s-a creat standardul HTML (Hyper Text Markup Language), care descrie cum trebuie să fie structurată informaţia pentru a fi publicată.

Paginile pot să fie văzute cu ajutorul unui program de navigare (browser)28. Internet Explorer şi Netscape sunt cele mai cunoscute programe de navigare. Programul de navigare aduce pagina cerută, interpretează textul şi comenzile de formatare conţinute în text şi afişează pagina, formatată corespunzător, pe ecran. Şirurile de caractere care prezintă legături la alte pagini se numesc hiperlegături (links) şi sunt afişate în mod diferit, fiind subliniate sau colorate cu o altă culoare specială. Pentru a selecta o legătură, utilizatorul plasează cursorul pe zona respectivă şi comandă selecţia.

Programul de navigare va aduce pagina la care este legat textul respectiv şi o va afişa. Textele subliniate aici pot să fie selectate, la rândul lor, pentru a aduce alte pagini, şi a şa mai departe. Noua pagină s e p oate afla p e a ceea m aşină c a ş i p rima s au p e o maşină aflată oriunde în lume. Aducerea paginilor este realizată de programul de navigare, fără nici un ajutor din partea utilizatorului.

Dacă utilizatorul se va întoarce la o pagină ce a fost deja vizualizată, legăturile care au fost deja utilizate vor fi afişate altfel decât celelalte (de obicei cu o altă culoare), pentru a fi deosebite de cele care nu au fost încă selectate.

Majoritatea programelor de navigare au numeroase butoane şi opţiuni care ajută navigarea prin Web. Multe dintre acestea un buton pentru revenirea la pagina anterioară, un buton pentru a merge la pagina următoare (acest buton este operaţional numai după ce utilizatorul s-a întors înapoi dintr-o pagină) şi un buton pentru selecţia paginii personale (home page).

Majoritatea programelor de navigare au un buton sau o comandă de meniu pentru înregistrarea unei adrese de pagină (bookmark) şi altul care permite afişarea adreselor înregistrate, făcând astfel posibil revenirea la o pagină cu ajutorul unei simple selecţii realizate cu mouse-ul. Paginile pot să fie salvate sau tipărite. Sunt disponibile numeroase opţiuni pentru controlul ecranului şi configurarea programului de navigare conform dorinţelor utilizatorului. 9

O pagină de Web este similară unei pagini obişnuite de carte, numai că are o lungime nelimitată, lăţimea fiind limitată de lăţimea ecranului. Mai multe pagini de Web adunate într-un sistem ierarhic şi care au un anumit element în comun, se numesc site Web.

27 Orzan, Gheorghe - Sisteme informatice de marketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 156.28hVcp\llwww.afaceri.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/PROGRAMARE/Browsere.htm29 Orzan, Gheorghe - ,JSisteme informatice de marketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 157.

25

O pagină de Web poate conţine în afară de text obişnuit (nesubliniat) şi hipertext (subliniat), iconiţe, desene, hărţi, fotografii. Fiecare dintre acestea poate fi opţional legată la altă pagină. Dacă se selectează unul dintre aceste elemente, programul de navigare va aduce pagina respectivă şi o va afişa, aşa cum se întâmplă în cazul selectării unui text.

Pot exista pagini care să conţină înregistrări audio sau clipuri video. Multe pagini de Web conţin însă, imagini de dimensiuni mari, pentru care încărcarea durează mult. Astfel, unele programe tratează problema încărcării lente, încărcând şi afişând mai întâi textul şi apoi imaginile. Această strategie oferă utilizatorului ceva de citit cât timp aşteaptă şi în acelaşi timp îi permite să renunţe la pagina respectivă, dacă nu este destul de interesantă ca să merite aşteptarea. O altă strategie utilizată este de a oferi opţiunea de a dezactiva aducerea şi afişarea automată de pagini.

Unii creatori de pagini Web încearcă să trateze altfel problema utilizatorilor plictisiţi, afişând imaginile într-un mod special. Mai întâi apare rapid o imagine într-o rezoluţie foarte scăzută, apoi se îmbunătăţeşte calitatea imaginii.

Aceste "salturi" de la o pagină către altă pagină au necesitat găsirea unui mecanism care să permită numirea şi regăsirea paginilor, in funcţie de trei aspecte: "numele"paginii, localizarea acesteia şi accesul la pagină30.

Soluţia aleasă identifică paginile într-un mod care rezolvă toate trei dilemele în acelaşi timp. Fiecare pagină are un URL31 (Uniform Resource Locator) care funcţionează ca nume al paginii. Un URL are trei componente: protocolul, numele calculatorului pe care este memorată pagina şi un nume local, care indică în mod unic pagina (de obicei numele fişierului care conţine pagina).

De exemplu, URL-ul http://www.edu.ro/admitere2003.html este format din cele trei componente: protocolul (http), numele serverului (www.edu.ro) şi datele fişierului (admitere2003.html), cu semnele de punctuaţie corespunzătoare.

Protocolul de transfer standard utilizat pe Web este http (Hyper Text Transfer Protocol). Intr-o adresă URL se pot utiliza şi alte protocoale în afară de http aşa cum se observă şi în tabelul 2.1., unde sunt prezentate formele simplificate ale celor mai frecvente protocoale.

Tabelul 2.1. —Protocoale WebNume Utilizare Exemplehttp Hipertext (Html) http ://www. edu.ro/admitere2003 .htmlftp FTP ftp ://ftp .comerţ, ase.ro/cursuri/wordFile Fişier local /usr/student/prog.pas

News Grup de ştiri news:[email protected] Gopher Gopher ://gopher. se.umn. edu/1 1 /libraryMailto Poşta electronică Mail to: [email protected] Conectare la distanţă telnet ://infomar.ro

Sursa: adaptare după Orzan Gheorghe - „Sisteme informatice de marketing"

în concluzie, URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor să navigheze prin Web, dar şi pentru a utiliza serviciile Internet, cum ar fi: FTP, News, E-mail şi Telnet, integrând într-un singur program aproape toate tipurile de acces la Internet.

30 Colesca, Sofia Elena- „Internet în adminis traţia publică", Editura Economică, Bucureşt i , 2002, pag. 27.31 URL (Un iver sal Loc a tor) e s t e un loc al i za tor u ni ve r sa l a l r esurs e lor car e p erm i t e c od i f i carea unu iidenti f icator de adresă pentru f iecare document Web ş i constă dintr-un ş ir de caractere ce identi f ică t ipulşi locul resursei.

26


2.2. Aspecte fundamentale ale Web-ului

Web-ul reprezintă în acest moment segmentul Internet cu cel mai important trafic şi cu cea mai mare importanţă comercială, documentele multimedia şi aplicaţiile de o mare complexitate pe care le suportă făcându-1 extrem de popular şi de facil în rândul utilizatorilor.

2.2.1 Tehnici de navigare pe Internet

Accesarea datelor şi utilizarea Web-ului nu este posibilă fără existenţa unui browser (navigator) grafic, care prezintă paginile (fişierele HTML) într-un format foarte atractiv pentru utilizator.

Browser-ul este un instrument de navigare care permite utilizatorilor explorarea Internet într-un mediu grafic, fiind o interfaţă între utilizator şi Web.

Primele navigatoare Web erau programe bazate pe modul de lucru text şi nu aveau interfaţă grafică GUI (Graphical User Interface). Conceptul hipermedia a adus nou şi browserele grafice, de genul Netscape, care pot să lucreze şi cu alte medii, nu numai cu text obişnuit.

Unele generaţii de browsere (Netscape Navigator, MS Internet Explorer ş.a.) facilitează hipermedia înglobând informaţia de tip text şi cea multimedia în acelaşi document. Sunt posibile astfel, legături către alte tipuri de prezentare a informaţiei cum ar fi fişiere audio şi video.

în prezent există foarte multe browsere. Cele mai des folosite (aproape 90% din numărul de utilizatori) sunt Internet Explorer şi Nestcape Navigator. Aceste browsere fac parte din noua generaţie şi folosesc o interfaţă grafică care permite vizualizarea uşoară şi atractivă a paginilor Web. Fiecare dintre ele are mai multe versiuni. De exemplu Internet Explorer a ajuns la versiunea 6.0, la fel ca şi Nestcape Navigator32.

Formarea Alianţei AOL -Netscape - Sun pentru „cucerirea" Internet-uluiCreşterea segmentului de piaţă deţinut de MS Internet Explorer a început în anul 1997, când

Microsoft a fost acuzată că răspândeşte prin practici anticoncurenţiale produsul său, prin includerea acestuia gratuit în kit-ul de instalare al sistemului de operare Windows (sistem ce se instalează în 90% din cazuri pe calculatoarele noi). Compania concurentă a fost obligată, de condiţiile pieţei să ofere produsul său Netscape gratis.

în vara anului 1998, firma Microsoft a intrat în proces cu Departamentul de Justiţie al SUA pentru practici monopoliste, referitoare mai ales la modalitatea de răspândire a programului Internet Explorer. în acelaşi an America Online (AOL) a anunţat că va cumpăra compania Netscape, pentru suma de 4,2 miliarde de dolari. Acest fapt a bulversat lumea Interne-tului deoarece AOL şi Microsoft aveau o înţelegere valabilă până în anul 2001, prin care AOL (cel mai mare furnizor de servicii Internet din lume) se obliga să ofere clienţilor browser-ul Internet Explorer.

Cei 14 milioane de clienţi AOL contribuiseră extrem de mult la formarea cotei de piaţă a produsului Microsoft Internet Explorer. Mai mult, după anunţarea acestei ştiri American Online, a ajuns la o înţelegere cu firma Sun Microsystems pentru optimizarea tehnologiei Java pentru Netscape. Astfel s-a format o alianţă AOL - Netscape - Sun pentru cucerirea Internet-ului în detrimentul firmei Microsoft.

Această alianţă este cu atât mai puternică cu cât cuprinde în ea un prestator de servicii şi comerţ pe Internet (America Online), un producător de browsere (Netscape) şi un producător de programe capabile să animeze paginile de pe Internet (Sun Microsystems).

32http:/'lwww.afaceri.net/webdesign/proiectare/programare/browsere.htm

27


2.2.2 Căutarea informaţiilor pe Web

Căutarea informaţiilor pe Internet poate fi o operaţie de durată şi foarte enervantă pentru un începător deoarece volumul de informaţii este enorm şi modurile lor de stocare şi de regăsire sunt foarte diferite. Procesul de căutare este întotdeauna dificil acest lucru datorându-se în mare parte numărului mare de instrumente de căutare, a conţinutului lor diferit de informaţii şi a lipsei unor standarde.

Instrumentele de căutare sunt programe destinate obţinerii de informaţii. Metodele de căutare pot fi diferite: arborescentă - directoare de subiecte (LookSmart), mecanism de căutare (AltaVista), o combinaţie între tipurile arborescent şi motoare de căutare (Excite, Yahoo) şi multi-mecanism (All-In-One, Metacrawler).33

Un sistem de căutare arborescent foloseşte subiectul (domeniul) căutării şi se mai numeşte şi căutare după subiect. Metoda de căutare este una de tip ierarhic, care începe cu domeniul general, apoi listează o succesiune de alte subdomenii.

Un mecanism de căutare este un instrument ce accesează bazele de date folosind cuvinte-cheie. Se mai numeşte şi căutare pe bază de cuvânt-cheie. El răspunde la diferite cereri cu o listă de referinţe. Adeseori, lista site-urilor prezentate este ordonată în funcţie de relevanţa site-ului respectiv. în acest sens, se utilizează diverşi indicatori: numărul de apariţii ale cuvintelor căutate în site său pagina Web respectivă, numărul de link-uri ale altor site-uri către acel site, numărul de persoane care (în urma efectuării unei căutări similare) au vizitat site-ul respectiv etc.

în cazul metodei combinate, instrumentele de căutare folosesc ambele metode descrise mai sus. Aceste instrumente se bazează, pe un sistem de căutare ierarhic, la fiecare pas putându-se accesa un mecanism de căutare şi se poate efectua, dacă se doreşte, o căutare după cuvinte-cheie.

în continuare voi prezenta modul în care se găsesc informaţiile dorite de către utilizator pe Internet, utilizând două dintre instrumentele de căutare enunţate mai sus: motoarele de căutare şi directoarele de căutare.

♦♦♦ Motoare de căutareUn motor de căutare este un server care navighează singur pe Internet şi

„capturează" titlul, cuvinte-cheie şi conţinutul paginilor ce compun site-urile. Toate paginile găsite sunt înregistrate apoi într-o bază de date.

Pentru a căuta o anumită informaţie într-un motor de căutare trebuie formulată o întrebare alcătuită din cuvinte sau expresii având sensul cât mai apropiat de ceea ce se doreşte să se afle. în urma interogării, motorul de căutare interoghează baza lui de date şi returnează o listă cu un număr mare de legături (uneori chiar şi câteva zeci de mii) către site-uri care conţin cuvântul-cheie sau expresia folosită. Din lipsă de spaţiu această listă este însă fragmentată, astfel încât nu vor apărea mai mult de 10 sau 20 de legături pe fiecare pagină, aşezate în ordinea relevanţei, în funcţie de un algoritm specific fiecărui motor de căutare. Restul legăturilor apar pe paginile următoare. Pentru ca utilizatorul să aibă succes în căutarea sa, este bine ca el sa cunoască structura unui motor de căutare. Astfel, orice motor de căutare are trei elemente principale:34

> Primul element este robotul, care mai este numit păianjen său vierme (robot, spider său crawler)35. Robotul este un program care vizitează paginile Web, le citeşte şi

33 Colesca, Sofia Elena - Jnternet în administraţia publică', Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 46.34 Colesca, Sofia Elena-Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 42.35 Orzan, Gheorghe - Sisteme informatice de marketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 163.

28


apoi urmăreşte legăturile către alte pagini. Dar multe dintre paginile vizitate îşi pot modifica după un anumit timp conţinutul, se pot adăuga noi legături, iar unele pagini pot dispărea definitiv. De aceea roboţii se întorc după un anumit interval de timp, de obicei o lună său două şi vizitează din nou site-ul, căutând eventualele schimbări care au fost făcute. Aceste programe au o capacitate extraordinară de a citi şi de a prelucra date. Conform declaraţiilor producătorilor, roboţii rapizi de la Altavista au capacitatea de a citi 1 GB de text pe secundă, respectiv trei milioane de pagini Web pe zi.

>A1 doilea element al motorului de căutare, numit index sau catalog, este reprezentat de către tot ceea ce găseşte robotul (cuvinte-cheie, porţiuni de text din paginile vizitate etc). Acesta este o bază de date imensă în care se introduc informaţii despre fiecare pagină Web găsită de robot. Fiecare pagină apare în index ca o nouă înregistrare, care conţine titlul şi adresă paginii respective, cuvintele-cheie folosite, legăturile către alte pagini, precum şi porţiuni din text. Informaţiile stocate în bazele de date diferă de la un motor de căutare la altul. Dacă robotul găseşte schimbări într-o pagină Web, atunci indexul este actualizat cu noile informaţii. Uneori, poate trece mai mult timp până când paginile noi său modificate găsite de robot la o nouă căutare să fie adăugate la index. Deci o pagină Web poate să fie vizitată de robot, dar este posibil ca ea să nu fie încă indexată. In acest caz, pagina nu este disponibilă la o eventuală căutare.

> Al treilea element esenţial este software-ul de căutare, un program care permite căutarea printre milioanele de pagini înregistrate în index, precum şi afişarea rezultatului sub forma unei liste de legături, în ordinea pe care el o consideră cea mai relevantă.

Cele mai importante motoare de căutare sunt: Altavista, Go, Google, Go To, MSN, LookSmar, Northern Light şi Yahoo, care este şi cel mai popular director de căutare, având mai mult de 1.000.000 de site-uri listate.

♦ Directoare de căutareDirectoarele de căutare sunt instrumente de căutare ce afişează site-urile de Web

pe categorii şi subcategorii, înşiruite în ordine alfabetică. Astfel, vizitatorul are posibilitatea de a parcurge diferite categorii şi capitole, până găseşte ceea ce îl interesează.36

în directoarele de căutare înregistrarea site-urilor noi sau modificările apărute durează mai mult timp, deoarece redactorii realizează aceste operaţii manual.

Directoarele cu site-uri Web sunt în general create manual, existând mai mulţi redactori care analizează site-urile transmise şi apoi evaluează şi comentează conţinutul lor. Deoarece aceste comentarii au dimensiuni limitate, de multe ori ele se rezumă la o scurtă redare a conţinutului.

Majoritatea oamenilor consideră, în mod incorect, că directoarele de căutare şi motoarele de căutare reprezintă acelaşi lucru. Deşi ambele instrumente de căutare sunt folosite în acelaşi scop, între ele există mai multe diferenţe. în timp ce motoarele de căutare folosesc roboţi automaţi pentru indexarea site-urilor Web, directoarele vor lista un site numai dacă acesta a fost trimis în prealabil de către webmaster administratorilor directoarelor de căutare.

Roboţii folosiţi de motoarele de căutare analizează titlul, etichetele META, antetul şi conţinutul site-ului etc. Redactorii care evaluează site-ul transmis analizează în principal titlul, descrierea site-ului şi categoria său categoriile care au fost selectate şi nu iau în calcul etichetele META.

36 Colesca, Sofia Elena-Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 44.

29


Pentru a nu pierde timpul cu înscrierea manuală a site-ului în motoarele de căutare se pot utiliza diverse instrumente ce realizează înscrierea automată a site-ului.

Una dintre metode este utilizarea unui site specializat: http//www.addme.com/submission.htm.

2.2.3 Aplicaţii ale serviciului WWW

World Wide Web-ul a depăşit, cu siguranţă, graniţele unui serviciu de informare în reţea. Continuu se concretizează noi aplicaţii foarte utile pentru utilizatorii Internet în domenii din ce în ce mai variate. Aceste aplicaţii au evoluat de la simple pagini statice de prezentare la aplicaţii interactive, cuplate la sistemele informatice locale ale companiilor, care permit realizarea de tranzacţii economice într-un timp foarte scurt şi cu un cost redus. Astfel, serviciul Web a devenit o platformă pentru dezvoltarea unor aplicaţii noi în domenii diverse, cum ar fi: comerţul electronic, licitaţii, învăţământul la distanţă, gestiunea unor mari companii etc.

în continuare sunt prezentate câteva idei deja concretizate, sau în curs de materializare.37

♦ Idei concretizate:> "ElectonicPublishing" - din ce în ce mai multe edituri îşi prezintă pe Web

cataloage cu noi apariţii său chiar publicaţii complete. Trebuie să ne aşteptăm în viitorulapropiat la o largă apariţie a acestor publicaţii din toate domeniile.

> Reclame pentru companii - tot mai multe companii îşi prezintă produsele într-un mod foarte atractiv folosind WWW. în prezent aproape orice material publicitar(scris pe suport clasic) face referire la pagina de WWW a firmei respective.

> Tranzacţii comerciale - există deja multe firme care acceptă tranzacţii prinintermediul paginilor Web (de la mici cumpărături casnice până la tranzacţii întrecompanii sau efectuarea de operaţiuni bancare). Este suficientă vizitarea paginii WWWa unei anumite firme sau a magazinului virtual şi completarea unui formular (evident,numărul cărţii de credit având un rol central) pentru a achiziţiona produsele dorite.

♦ Idei în curs de materializare:> Vot prin Web - nu este deloc o idee fantezistă, ci doar o chestiune de timp până

când acest sistem va putea fi folosit şi în acest scop.> Sisteme interactive de recreere - deocamdată televiziunea înseamnă prezentarea,

dar nu peste mult timp WWW-ul va oferi utilizatorului posibilitatea să participe laemisiuni de divertisment, la piese de teatru on-line, etc. Pasul care mai trebuie făcut îlconstituie găsirea unor canale de comunicaţie mai rapide care să permită transferul unuivolum extrem de mare de date aproape instantaneu.

> Instrumente de educaţie interactivă - Universităţile vor fi în măsură să oferestudenţilor cursuri şi seminarii on-line şi chiar să realizeze examinarea acestora.

> Prezentări multimedia în timp real, beneficiind de capacităţile multimedia aleWWW-ului.

T^dvc^Vt ^rei&t&ate, saai sw& &e manifestă pe plan mondial sj reflectă faptul că, sub impactul noilor tehnologii societatea tranzitează de la o etapă industrială către una informaţională, digitală, bazată pe Internet.

eWeek - „ Economia in schimbare ", nr. 1/2001

30


2.3 Aspecte comerciale ale Web-ului

Visul de a construi o companie de nivel naţional sau chiar internaţional devine, datorită Internet-ului, realizabil pentru toţi oamenii de pe mapamond. Conducătorii de companii, care cunosc potenţialul Internet-ului, apelează la Web pentru a-şi prezenta compania şi pentru a putea fi contactaţi de potenţiali clienţi din întreaga lume.

2.3.1 Tipuri de site-uri comerciale

O principală cale de succes pentru orice afacere este modul în care managerii găsesc căile de atragere a noi clienţi şi de reţinere a celor existenţi. Din ce în ce mai mulţi manageri ajung la concluzia că un site Web bine conceput te poate ajuta să îţi atingi obiectivul, indiferent cât de modeste sau ambiţioase sunt planurile de viitor. Unele companii creează şi actualizează singure propriile pagini de Web, folosind instrumente comune precum Microsoft FrontPage şi Adobe Photoshop, iar altele apelează la ajutorul unei persoane autorizate (un "profesionist').

în general site-urile Web sunt de patru tipuri: cu pagini statice, cu pagini dinamice, dezvoltate pe baze de date şi magazine virtuale?

> Site-urile cu pagini statice sunt cel mai des utilizate, servesc în special dreptpanouri publicitare. Aceste site-uri sunt denumite deseori "brochureware", deoarececlienţii doresc transpunerea în format HTML a broşurilor de prezentare ale companiei.Un asemenea tip de site este relativ uşor şi ieftin de pus la punct.

> Site-urile cu pagini dinamice cer o actualizare periodică (zilnică sausăptămânală) şi sunt a elementelor specifice. Exemplele clasice sunt companiileimobiliare, care sunt nevoite să schimbe listele de oferte în mod regulat.

Dacă se optează pentru un site cu pagini dinamice, principalele elemente care trebuie luate în calcul sunt modul în care vor fi actualizate datele de pe site şi care sunt costurile incluse de actualizarea periodică. Inserarea de formulare de e-mail pe paginile site-ului este o modalitate de a veni în întâmpinarea potenţialilor clienţi. înainte de a publica aceste formulare orice firmă trebuie să se asigure că are capacitatea de a răspunde solicitărilor, având în vedere că un e-mail la care nu se răspunde este similar cu un apel telefonic pierdut. Se poate lua în considerare şi folosirea unui autoresponder care va transmite automat un mesaj de răspuns vizitatorului site-ului firmei apelate, asigurându-1 astfel de primirea mesajului transmis şi de a-i mulţumi pentru vizita făcută.

> Site-urile dezvoltate pe baze de date necesită actualizări frecvente aleelementelor componente (de ordinul sutelor sau chiar al miilor), fiind extrem de greu deadministrat. Pentru a depăşi aceste obstacole, aceste site-uri se bazează pe câte o bază dedate (Oracle, de exemplu) pe care angajaţii companiei o pot actualiza în mod regulatprin intermediul unui program proprietar.

Acest tip de site poate fi luat în considerare în activităţi cu volum important de informaţii ce trebuie actualizat la intervale regulate de timp. Trebuie avut în vedere că în unele cazuri poate fi necesară parcurgerea unui număr de paşi intermediari pentru conversia datelor existente într-un format convenabil designului site-ului firmei respective.

> Magazinul virtual este cel mai complicat tip de site dintre cele enumerate.Magazinele virtuale au în spate informaţiile stocate într-o bază de date care dăposibilitatea vizitatorilor site-ului să poată achiziţiona în siguranţă produse său serviciion-line cu ajutorul cărţilor de credit său al banilor virtuali ("electronic cash"). Aceste

38 Bucur, Cristina-Mihaela - „Comerţ electronic", Editura ASE, Bucureşti, 2002, pag.70

31


site-uri complexe de comerţ electronic sunt cele mai costisitoare din punctul de vedere al dezvoltării şi întreţinerii. Partea cea mai dificilă în dezvoltarea unui magazin virtual este cea a cărţilor de credit deoarece trebuie asigurată legătura cu banca şi cu o companie care emite cărţi de credit, nu înainte de a asigura dotarea cu un "secure server". Serverul dotat cu sisteme de securitate avansate permite colectarea, în deplină siguranţă, a informaţiilor legate de clienţii site-ului şi transmiterea lor către bancă în vederea procesării. în continuare, banca derulează transferul banilor în colaborare cu compania emitentă a cărţilor de credit. Există programe speciale care pot efectua verificarea datelor şi pot furniza o conexiune directă cu banca. în continuare, banca transferă informaţiile referitoare la tranzacţie prin intermediul unui serviciu, care prelucrează toate tranzacţiile la sfârşitul zilei.

Deocamdată, pe plan intern, plăţile prin intermediul cărţilor de credit nu au intrat în cotidian, iar cele câteva încercări de dezvoltare a unor asemenea magazine virtuale se lovesc de reticenţa în bună măsură justificată a reprezentanţilor organismelor bancare.

Datorită costurilor implicate, nu toate companiile încep prin a-şi vinde produsele pe Internet. Cu toate acestea, existenţa unui site Web care să prezinte cel puţin firma şi produsele său serviciile pe care le oferă aceasta a devenit obligatorie, deoarece nici o firmă de renume nu îşi permite să ignore reţeaua.

în funcţie de conţinutul acestora există trei tipuri de site-uri comerciale şi anume39:

> Site-urile tip broşură*® - aceste site-uri se limitează la a prezenta firma şiprodusele pe care le oferă, magazinele care comercializează produsele sale şi, eventual,pun la dispoziţia vizitatorului formulare prin intermediul cărora acesta poate solicitadiverse informaţii. Firmele care se încadrează în această categorie se limitează la a-şiutiliza site-ul Web ca simplu instrument de marketing, fără a exploata toate posibilităţilenoii tehnologii. Este tipul de site ales, în general, la prima apariţie pe Web a unei firme,menţinându-se până la elaborarea unei strategii complete.

> Site-urile pre-comerciale - conţin în plus faţă de site-urile precedente şicatalogul interactiv cu produsele firmei, vizitatorul putând căuta în cadrul oferteiprodusele care îi interesează, după diferite criterii.

în paginile Web ale site-ului firma furnizează fotografii şi informaţii mai mult sau mai puţin detaliate despre fiecare din produsele sale. Această formă este preferată mai ales de marile firme producătoare, care se limitează la a furniza cât mai multe informaţii, lăsând în seama distribuitorilor preluarea şi procesarea comenzilor.

> Site-urile de comerţ electronic - înglobează, în plus faţă de precedentele,posibilitatea lansării unei comenzi şi a efectuării plăţii on-line. Acest pachet de serviciidefineşte de fapt noţiunea de comerţ electronic.

în ultimii ani, au apărut şi site-uri româneşti de comerţ electronic. Oferta românească este foarte variată, existând magazine virtuale specializate (de exemplu: www.bebelusultau.ro, care vinde articole pentru bebeluşi sau www.cd.ro, care comercial izeză CD-ur i ) ş i magazine v i r tua le de t ip supermaket (de exemplu.www,magazinultau.ro), în care găseşti aproape orice. Tendinţa generală a acestor magazine on-line este de a-şi diversifica ofertele, pentru a reuşi pe această piaţă unde există deja o concurenţă puternică.41

39 US Small Business Administration - , ,£- commerce-Small Businesses Venture Online ", iulie, 1999, pag.68.40 http://mp.web. go.ro./41 efinance - „P/ed la cumpărături, dar rămâi acasă", nr. 35-36, iulie-august, 2003, pag.21-26.

32


2.3.2. Avantajele Web-ului ca mijloc comercial

Expansiunea rapidă a Internet-ului, dar mai ales a World Wide Web-ului a condus la o participare foarte mare din partea consumatorilor şi a firmelor la o piaţă globală on-line.

Adoptarea Internet-ului ca un mediu comercial a făcut ca multe firme să experimenteze noi metode de marketing în medii computerizate, Internet-ul impunându-se astfel, nu numai ca mijloc de comunicare ci şi ca o nouă piaţă.

Ca mijloc comercial reţeaua oferă un număr important de avantaje care pot fi analizate din ambele puncte de vedere, cel al clientului şi cel al firmei.42

♦ Avantaje pentru consumatoriUn important beneficiu pentru consumatori, constă în accesul la mari cantităţi de

informaţii, care ajută cumpărătorul să ia decizii importante la cumpărarea unui produs.Sondajele făcute au stabilit că cei conectaţi la reţea consideră extrem de

important accesul la informaţie, beneficiile folosirii mediului de comunicaţie fiind mult mai avantajoase în comparaţie cu vechile moduri de comunicaţie şi de informare.43

Capacitatea reţelei de a acumula, analiza şi controla mari cantităţi de date specializate în diferite domenii poate facilita procesul găsirii produsului dorit, cu o mare economie de timp. Există de asemenea, posibilitatea de a alege dintr-un număr mare de produse (datorită mărimii reţelei) şi de a testa produsele on-line, lucru ce poate facilita cumpărarea.

Printre avantaje se mai numără şi avantajele consumatorilor industriali care pot concura astfel cu alţi producători într-o piaţă electronică deschisă. Acest lucru conduce la o îmbunătăţire a calităţii şi la creşterea varietăţii de bunuri, în medii de desfacere foarte mari.

♦ Avantajele pentru firmeFolosirea reţelei WWW ca piaţă de desfacere conduce la creşterea beneficiilor

firmei. Web-ul oferă anumitor clase de producători participarea în cadrul unei pieţe de desfacere cu costuri minime. Acest lucru este mai des întâlnit la unele firme, cum ar fi cele din domeniul publicistic, servicii informaţionale sau categorii de produse digitale. Din ce în ce mai mulţi utilizatori consideră avantajos Internet-ul pentru că vânzătorii şi cumpărătorii pot obţine contact direct unul cu celălalt, diminuând astfel costurile şi economisind timp, tranzacţiile fiind mult mai eficiente.

Un alt avantaj pentru firme se referă la faptul că afacerile încheiate pe reţea transferă mai multe funcţii clientului prin comenzi on-line. Acest lucru permite apariţia unui al treilea beneficiu, sub forma capturării informaţiei clientului. Tehnologia oferă firmei capacitatea de a aduna şi monitoriza alegerile clienţilor, preferinţele acestora. Se poate observa însă, existenţa multor probleme sociale, legale şi tehnologice la actualul nivel tehnologic care diminuează totuşi aceste beneficii.

în prezent, majoritatea firmelor folosesc reţeaua în primul rând, pentru a transmite informaţii despre firmă, ofertă şi comunicarea cu alte firme şi consumatori.

Natura interactivă a reţelei oferă o altă categorie de beneficii datorită dezvoltării unei relaţii cu clienţii săi. Reţeaua este activă 24 de ore din 24. Din perspectiva de

42 Patriche, D., Bob, CA. - „ Comerţ şi dezvoltare ", Editura Europa Nova, 2000, pag.315.43 Bucur, Cristina-Mihaela - „Comerţ electronic", Editura ASE, Bucureşti, 2002, pag.26.

44 Bucur, Cristina-Mihaela - „Comerţ electronic", Editura ASE, Bucureşti, 2002, pag.26.

33


marketing este extrem de importantă discutarea preţului în comparaţie cu beneficiile şi calităţile produsului având în vedere necesităţile clientului.

Concluzionând, se poate afirma cu precizie că popularitatea pe care o deţine în prezent reţeaua internaţională World Wide Web ca mediu comercial este datorată capacităţii sale de a facilita răspândirea informaţiilor şi a resurselor, de a oferi un canal eficient pentru reclame, marketing şi chiar directa distribuire a unor bunuri şi servicii informaţionale45

2.3.3. Turismul şi World Wide Web-ul

Multă vreme s-a crezut că „plimbarea" pe Internet va diminua interesul pentru călătorii. Pe lângă fascinantele puteri reale, Internet-ului i s-au acordat obiective care deturnează sensul real al căutărilor. Cu toate acestea obsesia Internet-ului nu a devenit un drog care să dea dependenţă, ci un stimulator spre căutare de noi orizonturi. Călătoriile, ca şi preocupările lucrative şi iubirea vor rămâne un apanaj al omului, dezvăluirile Internet-ului stimulându-i curiozitatea de a fi un factor activ al minunilor vieţii.

In acest moment există pe Internet numeroase site-uri de călătorii, care ajută la cunoaşterea unor noi locuri şi alegerea unor destinaţii pentru vacanţe.

Conceptul de bază din spatele acestor site-uri este acela al unui magazin virtual de călătorii, combinând produsele de călătorie de la diferite surse şi oferind utilizatorului un mecanism standard de căutare de informaţii şi de comandă a produselor46.

în funcţie de complexitatea realizării, site-urile turistice pot oferi o gamă diversificată de servicii de călătorie şi permit utilizatorilor să caute informaţii d espre zboruri, închirieri de maşini şi hoteluri, folosind aceeaşi bază de date valabilă şi pentru agenţiile de turism, dar cu o interfaţă mai prietenoasă. De exemplu, biletele la hotel sau închirierea de maşini pot fi rezervate cu uşurinţă prin intermediul site-ului şi se poate primi confirmarea on-line. Totuşi, în cazul zborurilor, datorită regulilor internaţionale ce organizează transportul aerian, obţinerea de bilete este uşor transferată agenţilor de turism asociate site-ului pentru ticketing.

O caracteristică importantă ce asigură succesul site-urilor de turism este varietatea resurselor folositoare pe care o furnizează călătorilor pe lângă informaţiile comerciale, cum ar fi: sfaturi generale pentru călătorie, un ghid al destinaţiilor conţinând informaţii despre aria de atracţii, noutăţi despre călătorii, ştiri despre vremea locală, cursul de schimb, hărţi etc. Aceste caracteristici au fost incluse pentru a lărgi varietatea de servicii furnizate potenţialului client şi pentru a evita nevoia acestuia de a consulta alt intermediar.

Din punct de vedere al organizării, cele mai multe site-uri conţin câteva pagini cu informaţii despre companie în general47 şi includ un motor de căutare, care le face mai uşor de utilizat de către clienţi în găsirea produsului dorit. De exemplu, în cazul unui hotel, utilizatorii introduc locaţia şi orice alt criteriu dorite (cum ar fi piscine sau facilităţi de baby-sitting) într-o pagină Web, iar site-ul răspunde cu o listă de proprietăţi care satisfac cerinţele lor. Aceste proprietăţi pot fi normal afişate, incluzând descrieri

45 Ernst&Young - Jnternet Shopping", Special Rapor t , January, 1998, pag.3.46 B lo c h , M . , P ig n e u r Y . a nd S t e i ne r T . - „ T he I T e n a b l e d e x t e n de d e n t e rp r i s e : ap p l i c a t i o n s i n t h etourism industry" , Editura Sage Publicat ions, Cal ifornia, 1996, pag. 89.47 Bloch, M., Pigneur Y. and Steiner T. - „The IT enabled extended enterprise: applications in thetourism industry", Editura Sage Publications, California, 1996, pag. 95.

34


textuale suplimentate de fotografii, iar în sistemele mai avansate, sunt publicate chiar şi preţurile sau facilităţi de rezervare on-line.

în esenţă, site-urile turistice îndeplinesc funcţiile agenţiilor de turism tradiţionale de a acţiona ca un canal de informaţii între furnizori şi clienţi. Cum turismul devine din ce în ce mai global, iar furnizorii de călătorii fac din ce în ce mai mult produsele turistice disponibile on-line, este necesar ca utilizatorii să studieze unele date, să localizeze şi să salveze unele informaţii de care au nevoie48. De regulă, călătorii frecventează agenţiile pentru a căpăta informaţii care îi ajută să reducă riscul pe care-1 implică călătoria. Atunci când serviciile pe care agenţiile le oferă nu mai sunt privite ca fiind importante sau când ele nu mai sunt percepute ca fiind cel mai convenabil mod de a obţine informaţii, consumatorii vor merge în altă parte. Cum puterea Internet-ului este în continuă creştere, obţinerea informaţiilor de pe Web sau rezervările electronice vor constitui alternative cea mai facilă şi mai eficientă de care dispun clienţii.

Aşa cum am văzut, Internet-ul are potenţialul de a avea un efect major în modul în care ospitalitatea şi produsele turistice sunt distribuite, redefinind modul prin care turiştii descoperă şi cumpără produsele turistice. Adresându-se direct consumatorului, costurile promovării unei destinaţi turistice sau a distribuirii produselor turistice sunt mici.

De a semenea, absenţa cerinţelor în termeni de structură dă flexibilitatea de a distribui produse eterogene, care este condiţie esenţială şi necesară în practicarea turismului. Libertatea de intrare, costurile scăzute şi faptul că nu este nevoie de nici un echipament special fac din Internet, şi în special din reţeaua WWW, un mediu atractiv pentru operaţiunile de turism, în timp ce capacităţile multimedia şi întinderea globală îl fac foarte eficace ca mediu de marketing. Potenţialul său a fost oficial recunoscut de sectorul turistic.

S-a prezis că Internet-ul va fi cheia conducerii în viitor a sectorului turistic întrucât doar acele operaţii, care vor exploata tehnologia pentru a identifica corect nevoile consumatorilor şi vor oferi produsele ca atare, vor supravieţui49.

2.4. Realizarea site-urilor Web

Aplicaţiile Web fac parte din tehnologiile care permit obţinerea unei mai bune performanţe şi eficiente a activităţii. Un site Web bine realizat are o puternică influenţă asupra fluxurilor de informaţii şi poate conduce rapid la îndeplinirea obiectivelor propuse. Promovarea sau consolidarea imaginii, creşterea audienţei, cucerirea unor noi segmente de desfacere a unor produse sau servicii sunt doar câteva exemple în acest sens. Astăzi oricine îşi poate stabili prezenţa pe Internet şi îşi poate construi un site competitiv; totul e să dispună de cunoştinţele şi instrumentele necesare.

2.4.1. Cerinţe necesare pentru realizarea unui site Web

înainte de a construi un site, o decizie importantă ce trebuie luată este tipul de site ales. în principiu, un URL poate fi de două feluri: domeniu (de forma www.firma.ro) sau pagină de Web (de forma www.isp.ro/firma). în general, paginile de al doilea tip sunt găzduite pe site-uri specializate, astfel pentru a avea un nume de forma

48 Pol lock , A . , The im p ac t o f In f or m at io n Te c h no log y on D e s t ina t io n Mar ke t in g , E di tu r a R ou t l e g e ,London, 1995, pag.57.49 B lo c h , M . , P ig n e u r Y . a nd S t e i ne r T . - „ T he I T e n a b l e d e x t e n de d e n t e rp r i s e : ap p l i c a t i o n s i n t h etourism industry", Editura Sage Publicat ions, Cal ifornia, 1996, pag, 280.

35


www.firma.ro, trebuie cumpărat acest drept. în România dreptul de a vinde domenii este rezervat Institutului de Cercetări în Informatică (ICI).50

Existenţa unui server propriu are numeroase avantaje, care se regăsesc în primul rând, în uşurinţa accesului la el, 24 de ore din 24, apoi în folosirea oricăror programe fără aprobarea prealabilă a proprietarului, în configurarea serverului conform necesităţilor sau în posibilitatea obţinerii unor venituri suplimentare din închirierea spaţiului pe server. Aceste avantaje sunt umbrite însă de costul mare al întreţinerii. A avea un server propriu presupune o conexiune la Internet permanentă şi performantă precum şi angajarea a cel puţin un administrator de server, ambele condiţii fiind extrem de costisitoare.

A doua variantă de găzduire a unui site de Web este folosirea unui server specializat care poate oferi găzduire gratuită sau contra cost. în cazul site-urilor c are oferă găzduire gratuită, clienţii sunt obligaţi sa afişeze pe fiecare pagină a site-ului câte o reclamă.

Şi în privinţa modului de realizare a unui site există două posibilităţi. O primă opţiune este angajarea unei echipe de profesionişti pentru conceperea, realizarea şi eventual întreţinerea site-ului. A doua variantă este efectuarea operaţiunilor necesare în regie proprie, pentru aceasta fiind necesară angajarea unor oameni pregătiţi în domeniu. Costul total şi în primul şi în al doilea caz variază în funcţie de complexitatea site-ului.

întrucât orice pagină Web presupune utilizarea unor softuri specifice, o decizie ce trebuie luată atunci când se construieşte un site se referă la tipul de soft c e v a f i utilizat.

Dacă pentru vizualizarea unei pagini de Internet este necesar un singur instrument, browser-ul, pentru construirea unui site este nevoie de mai multe programe. Se ştie că paginile de Internet sunt scrise în limbajul HTML (Hyper Text Markup Language). Aceste pagini pot fi create într-un program simplu de redactare de text, ca de exemplu NotePad-ul sau prin folosirea unui program utilitar. La rândul lor, programele utilitare se împart în două categorii: programe de tipul WYSWYG (What You See is What You Get) sau programe ajutătoare.51

Pentru u tilizarea p rogramelor W YSWYG (de e xemplu: M icrosoft F ronţ P age) nu este necesară cunoaşterea limbajului HTML deoarece crearea site-ului se face în mod intuitiv. Avantajul acestor programe este că facilitează transformarea în codul HTML corespunzător, iar dezavantajul acestora este că codul HTML creat de acestea este excesiv de mare.

în programele utilitare (de exemplu: HotDog, HomeSite) se editează direct codul HTML, programele oferind diverse instrumente ajutătoare. Avantajul este posibilitatea dea controla în totalitate codul absolut, un posibil dezavantaj putând fi considerat necesitatea de a cunoaşte limbajul HTML.

Un alt element de care trebuie ţinut cont în construirea unei pagini HTML este echilibrul dintre text şi imagini?1 întrucât este greu de parcurs atât o pagină numai cu text, cat şi o pagină plină de imagini. Pentru a crea imagini statice se folosesc diverse programe cum ar fi: Ulead Photoimpact, Adobe Photoshop, PaintShop Pro, iar pentru

50 Colesca, Sofia Elena - Jntemet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.49-50.51 Orzan, Gheorghe - ,JSisteme informatice de marketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag.161.52 Colesca, Sofia Elena-Jnternet în administraţia publică', Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 51.

36

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)__________________________________________________________________a staţiunii Buşteni __________________________________________________________________

crearea imaginilor animate se pot folosi Microsoft Gif Animator său Ulead Gif Animator.

După ce paginile au fost realizate, acestea sunt stocate pe calculatorul local. Pentru transferarea acestora pe serverul de Internet este necesară folosirea unor programe utilitare pentru transferul fişierelor la distantă folosind protocolul FTP (File Transfer Protocol).

într-un final, aşa cum aminteam la început, pentru a putea vizualiza paginile de Internet este necesar un program denumit browser, cum este Nestcape Communicator, Internet Explorer, Opera sau Neo Planet, care se instalează o dată cu sistemul de operare, sau poate fi cumpărat ori descărcat în mod gratuit de pe Web.

2.4.2. Realizarea paginilor Web

Pe Internet se găsesc milioane de pagini care conţin informaţii, multe dintre ele neavând nici o valoare. Site-urile bune sunt cele care satisfac cerinţele audienţei, adică cele care îţi oferă informaţiile de care ai nevoie, în timpul pe care îl ai la dispoziţie.

Realizarea unui site Web se face în mod etapizat, în cinci trepte. Acestea sunt următoarele: planificarea, machetarea, testarea, publicarea şi în final promovarea site-ului.53

♦ Planificarea unui site WebPlanificarea reprezintă procesul prin care se definesc motivele şi se stabileşte

scopul realizării site-lui Web. In această etapă, se stabileşte clar subiectul site-ului care trebuie realizat. Se va stabili ceea ce va conţine site-ul şi, mai ales, ceea ce nu va conţine.Astfel, p rimul p as î n c rearea u nui s ite W eb a r f i s tabilirea s copului p entru c are e ste realizat. Există numeroase motive pentru a crea pagini Web, cum ar fi: promovarea unui serviciu sau a unui produs, vânzarea unui produs, serviciu sau spaţiu publicitar, creşterea audienţei, întâlniri virtuale cu alţi oameni, publicarea unor informaţii, diverse cercetări, promovarea sau îmbunătăţirea imaginii, informarea clienţilor despre companie şi multe altele.

După ce s-a stabilit care este obiectivul site-ului, trebuie analizat cine vor fi vizatorii acestuia. Audienţa54 reprezintă publicul pentru care este realizat site-ul Web şi este un element critic, deoarece este în strânsă legătură cu designul şi conţinutul site-ului. Datorită acestui fapt, se va încerca realizarea profilul standard al utilizatorului şi strângerea de cat mai multe informaţii legate de obiceiurile, interesele, acţiunile, necesităţile şi în general modul de viaţă, ale tuturor persoanelor care alcătuiesc publicul ţintă. Acest lucru presupune stabilirea panelului cultural al vizitatorilor, motivaţiile accesării site-ului (patronul unei firme caută salariaţi, un elev caută referate etc), rezoluţia monitorului vizitatorilor, viteza conexiunii folosite de vizitatori, tipul de browser folosit. Pentru creionarea unui profil al consumatorului vor fi avute în vedere diverse aspecte, ca de exemplu: vârstă, sex ,grup etnic, religie, afiliere politică, nivelul salariului, nivelul de educaţie, profilul educaţiei, nivelul experienţei lucrului pe computer sau pe Internet, accesul este de acasă său de la serviciu, tipul de conexiune, perioada de acces (ziua / noaptea), tipul de calculator, sistemul de operare, browser-ul utilizat, zona în care locuieşte ş.a.

53 http://carţi. resurse. com/ppw_shareware.zip54 http:// wwv/.manuale.20m.com/index.html

37

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)_________________a staţiunii Buşteni _____________

După ce profilul audienţei dorite a fost determinat, informaţiile adunate pot fi folosite pentru a determina atributele de proiectare, aşa cum se observă în tabelul 2.2.55 Tabelul 2.2. Determinarea atributelor de proiectare a unui site Web

Aspectul Influenţează:Vârsta • Culorile şi fontul utilizat; •

Limbajul utilizat; • Animaţia.

Starea familială Nivelul bugetului

• Timpul de navigare pe Web.

Experienţa pe computer • Cât de mult trebuie ghidat utilizatorul pentru a efectua anumite operaţii.

Accesul de acasă/serviciu Timpul şi viteza de conectare?

• Timpul petrecut pe Web; • Cât de mari sunt graficele.

Tipul de monitor Platforma Browser-ul

• Rezoluţia; • Va fi sau nu utilizată animaţia?

Ţara/Zona în care este situat site-ul • Aspectele legale.Modul de a face cumpărături • Nivelul de securitate.

♦ Machetarea unui site Webîn etapa de machetare a site-ului Web se va defini modul în care va fi structurată

informaţia şi aranjate celelalte componente ale paginii: grafică, animaţii, fundal, hărţi grafice, icon-uri, legături, elemente multimedia etc. De asemenea modul de împărţire a paginii în cadre (frames ), tabele sau combinaţii ale acestora are o importanţă deosebită. Prin cumularea acestor elemente, în final trebuie să rezulte un anumit stil care să diferenţieze site-ul Web şi să-1 facă uşor de recunoscut.56

în cadrul acestei etape se vor stabili următoarele aspecte:> Modalitatea de navigare a vizitatorului (dacă va folosi frame-uri sau o tablă de

materii);> Gama de culori folosită pentru fonturi, linkuri sau backround (este de dorit să fie

limitată la o paletă mai restrânsă pentru a nu agresa ochiul).> Dimensiunea fontului. Deşi sunt la modă fonturile foarte mici, e de dorit să se

precizeze mărimea fontului, astfel încât surferul cu probleme de vedere să poată folosiopţiunea View, Text size, Larger sau Largest.

> Un logo al site-ului, adică o imagine simplă, sugestivă şi de dimensiuni cât maimici. Este de dorit să fie originală, dar această condiţie e greu de îndeplinit de laînceput. Pe Internet, se pot întâlni graficieni specializaţi în logo-uri. Prezenţa unui logonu îngreunează accesarea site-ului, deoarece acesta se încarcă în memoria cache abrowser-ului la accesarea primei pagini. Este recomandabil să fie folosit un singur logoîn toate paginile.

> Numărul de niveluri ale site-ului. Numărul nivelurilor unui site nu trebuie să fieprea mare, pentru a nu plictisi vizitatorul.

> Grafica trebuie să fie redusă la minimum, deoarece fişierele grafice au dimensiunimari.

> Informaţia utilă să nu fie la o distanţă mai mare de două click-uri, iar prezentareaei să solicite cât mai puţin surferul în ceea ce priveşte înţelegerea şi folosireainformaţiei.

55 Colesca, Sofia Elena - Jntemet în administraţia publică', Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.49-53.56 http:/ /carţi. resurse, com/ppw_shareware.zip57 http:// www.manuale.20m.com/index.html

38

57


> Vizualizarea paginii în întregime, pentru a nu fi nevoie ca vizitatorul să utilizezebara de scroll.

> Textul să nu fie dispus ca un bloc unitar de informaţie, ci să fie divizat prin liniiorizontale s au i magini. Frazele-rezumat p ot fi p rezentate p e u n fundal d iferit c olorat,eventual încadrate.

> Dimensiunea unui fişier să fie de cel mult 3-4 K.> încărcarea unei pagini nu trebuie să dureze mai mult de 15 secunde, indiferent de

conexiune.♦ Testarea unui site Web

După scrierea tuturor paginilor de Web trebuie făcută testarea site-ului. Testarea se va face la diverse rezoluţii ale ecranului şi utilizând navigatoare diferite. Aspectul paginilor trebuie să fie cam acelaşi la diverse rezoluţii şi în diverse navigatoare. Datorită faptului că nu există o standardizare în domeniu, unele comenzi pot fi vizualizate doar în anumite browsere. Diacriticele sunt suportate doar de ultimele generaţii de navigatoare, celelalte afişând diverse semne în locul diacriticelor. Toate acestea fac ca unele pagini să fie realizate în două forme: o formă pentru Internet Explorer, şi o formă pentru Netscape Navigator (acestea fiind browserele cele mai utilizate).58

♦ Publicarea unui site WebDupă ce site-ul a fost testat, el poate fi publicat pe un server specializat şi pus la

dispoziţia surferilor on-line de pretutindeni. Pentru aceasta, mai întâi calculatorul trebuie să fie conectat la Internet, prin intermediul unui furnizor de servicii Internet 59( ISP ). Pentru ca site-ul Web să capete o identitate on-line, el va trebui să aibă un nume de domeniu propriu sau gratuit. După aceasta fişierele componente ale unui site vor fi transferate pe un server aparţinând unui serviciu de găzduire pagini Web (web host).

încărcarea fişierelor se poate face prin două metode:> Folosind clientul de FTP pus la dispoziţie de server. Cele mai multe servere

dispun de File Manager, care încarcă fie pe server într-un mod simplu şi intuitiv, avândînsă ca dezavantaj faptul că durează relativ mult.

> Folosind alţi clienţi de FTP. De exemplu CuteFTP încărcăm un site pe server, cudirectoare cu tot, în câteva secunde.

Pentru a menţine continuu interesul vizitatorilor, paginile Web trebuie întreţinute si actualizate periodic.

♦ Promovarea unui site WebDegeaba se realizează un site cu un design formidabil, dacă acesta nu e accesat

de vizitatori. Conţinutul paginilor sale poate fi extrem de interesant pentru surferii on-line, dar aceştia trebuie să fie informaţi asupra existenţei site-ului.

O etapă importantă în realizarea site-urilor Web este promovarea acestora. Scopul principal al tuturor activităţilor legate de promovarea unui site este acela de a creşte traficul acelui site. Nivelul traficului depinde în primul rând de cantitatea de informaţii prezentate, de calitatea site-ului şi de permanenta reînnoire a paginilor acestuia.

Există mai multe metode de popularizare a site-urilor:60

> Prezenţa elementelor „meta" la începutul fiecărei pagini. Programele-robot vor vizita pagina şi vor realiza indexarea acesteia după indicaţiile prezente în elementele „meta".

58 Colesca, Sofia Elem-Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 55.59 http://carfi.resurse. com/ppw_shareware.zip60 Colesca, Sofia Elena-Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 55.

39


> înscrierea în unul dintre motoarele de căutare. Fiecare motor de căutare are înpartea de jos un link „Add URL" sau „Submit URL", care se poate folosi pentrutrimiterea spre indexare a unei pagini sau a unui întreg site. Pentru a automatizaoperaţiunea de trimitere a paginii spre indexare la mai multe motoare de căutare sepoate solicita ajutorul uneia dintre firmele care pot înregistra gratuit un site la motoarelede căutare şi care cer în schimb introducerea în site a unui link către site-ul firmei.Apariţia în baza de date a motorului de căutare se petrece de obicei la cel puţin douăsăptămâni după trimiterea spre indexare a paginii/site-ului, însă la unele motoareoperaţiunea poate să dureze până la trei luni.

> Participarea la un schimb de banere publicitare. Banerele au ca unic scopatragerea atenţiei vizitatorilor astfel încât aceştia să efectueze un clic pe ele. Princonţinutul lor, banerele fac trimitere la un alt site Web. Se pot folosi şi banere animate,care s-au dovedit mai eficiente decât cele statice. Acestea însă trebuie folosite cuprudenţă deoarece duc la creşterea timpului de încărcare a paginii Web.

> înscrierea pe listele de discuţii specifice profilului site-ului. Exemplu: site-ulwww.reference.com oferă liste cu sute de mii de forumuri.

y Schimbul de legături. O legătură reciprocă înseamnă plasarea unei legături către un alt site Web într-una dintre paginile site-ului propriu. în schimbul acesteia, webmasterul site-ului respectiv va plasa o legătură în site-ul său. Dacă schimbul de legături este bine realizat, atunci numărul de vizitatori către ambele site-urii poate creşte.

> înscrierea în unul sau mai multe inele Web. Inelul Web (Web ring) reprezintăun concept similar cu schimbul de banere sau de legături. Aşa cum îi arată şi denumirea,este o înlănţuire de pagini Web dedicate aceluiaşi subiect său având o temă similară. Unserver Web central menţine o listă de site-uri cu un anume subiect sau domeniu deinteres. Pe fiecare site din listă există câte un buton „Următorul" (Next) şi un butonPrecedentul" (Previous). Mai există, de asemenea, şi un buton către server-ul Webcentral. Mai simplu spus, un site se leagă de al doilea într-un inel. Al doilea se leagă laal treilea şi aşa mai departe până când se revine din nou la primul. Această legătură seface printr-un cod special pe care fiecare membru este obligat să-1 pună în pagina lui. Peaceastă cale, teoretic, ar trebui ca fiecare webmaster din circuit să constate o creştere atraficului. Spre deosebire de schimbul de banere, în cazul inelelor Web nu vor apărea penici o pagină un baner al vreunui alt site, dar vor exista în schimb legături atât cătrepagina principală a inelului, cat şi către alte pagini din acesta. Este obligatorie punereaînsemnelor inelului Web la sfârşitul paginii.

> Programe autoresponder. Un astfel de program este de fapt o adresă e-mailspecială care este programată să furnizeze instantaneu un răspuns e-mail preformatat defiecare dată când se trimite un mesaj la adresa respectivă.

>• Promovarea off-line. Aceasta se poate face cu cheltuieli minime, înscriind adresa Web a site-ului şi adresa de e-mail pe următoarele tipuri de materiale (care pot fi folosite în mod curent sau în scop publicitar): corespondenţă, facturi, fax-uri, scrisori, materialele promoţionale, broşuri, pliante, reclame tipărite, cărţi de vizită. Deşi este mult mai costisitor, se poate promova off-line un site şi prin cumpărarea de spaţiu publicitar în ziare şi reviste sau la radio şi televiziune.

Dacă toate aceste etape necesare realizării paginilor Web au fost parcurse, atunci se poate afirma că a fost obţinut un site bine elaborat şi cu mari perspective de a avea succes.

40


Capitolul III: TURISMUL - FENOMEN ECONOMIC, SOCIAL ŞI CULTURALCOMPLEX

Turismul reprezintă astăzi unul dintre fenomenele care domină lumea contemporană, unul dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondială, fiind remarcabil prin dinamică, prin motivaţiile multiple şi prin marea diversitate a formelor de manifestare.

3.1. Locul şi rolul turismului în dezvoltarea societăţii

Receptiv la schimbările civilizaţiei contemporane, turismul evoluează sub impactul acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. La rândul său, prin vastul potenţial uman şi material pe care îl antrenează în desfăşurarea sa, turismul acţionează ca un factor stimulator al dezvoltării.

Astfel, prin conţinutul şi rolul său, turismul constituie un domeniu distinct de activitate şi o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un număr tot mai mare de ţări.

3.1.1. Conceptul de turism

începând cu anii '50 ai secolului trecut importanţa dată turismului a fost în continua creştere, importanţă acordată atât de turişti cât şi de cei care încearcă definirea acestui fenomen.

în majoritatea lucrărilor de specialitate, turismul apare ca un fenomen economico - social care este puternic influenţat de evoluţia societăţii. Turismul se adresează unor segmente sociale diferite in primul rând, fiind completat de aspectul său de fenomen de masă.

Prin caracterul său de masă şi conţinutul complex, turismul antrenează în conceperea şi desfacerea produsului turistic unui numeros potenţial material si uman. Tot în acest context turismul are este un factor important în evoluţia economiei şi societăţii, asupra relaţiilor sociale naţionale şi internaţionale.

Etimologia cuvântului „turism" este atribuită de unii autori englezescului „to tour" - a călători, a colinda. Alţii consideră ca provenienţă limba franceză prin cuvântul „tour"- călătorie, plimbare, drumeţie. O a treia ipoteză privind etimologia cuvântului turism ne trimite la cuvântul latin „turnus" şi cel grecesc „tournos" amândouă având semnificaţia de circuit.61

în concluzie, noţiune de turism presupune vizitarea unor obiective atractive, fără a se urmări un scop economic, şi implică deplasarea cât şi şederea pentru o anumită perioadă în locurile vizitate.

în decursul timpului noţiunea de turism a cunoscut numeroase forme şi şi-a îmbogăţit conţinutul. în următoarele rânduri sunt menţionate câteva definiţii enunţate în cursul timpului de către diferiţi specialişti în geografie şi turism.

în anul 1910, Jean von Schullern zu Schrattenhoffen, în lucrarea „Jahrbuch fur Nationalokonomie" descrie turismul ca: ,/enomenul care desemnează toate legăturile, în special economice, şi care intră în acţiune pentru rezidenţii temporari şi străini dispersaţi înăuntrul unei comune, unei provincii, unui stat determinat" .

62 „Mic dicţionar enciclopedic" - Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, pag. 996. Minciu, Rodica - „Economia turismului", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 13.


Una dintre cele mai cuprinzătoare definiţii ale turismului a fost emisă de W.Hunziker: „Turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atât timp cât sejurul şi deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi activitate lucrativă oarecare. "63

Claude Kaspar, în articolul publicat în revista „Revue du tourisme" în aprilie-mai 1981 propune următoarea definiţie: „Turismul este ansamblul relaţiilor şi faptelor constituite din deplasarea şi sejurul persoanelor pentru care locul de sejur nu este nici domiciliul şi nici locul principal al activităţii profesionale"64.

Profesorul belgian Edmond Picard, în lucrarea sa „Industria călătorului", defineşte turismul ca pe: „ansamblul organelor şi funcţiilor lor, nu numai din punctul de vedere al valorilor pe care călătorul le ia cu el şi al celor care în ţările unde se soseşte cu portofelul doldora, profită direct şi indirect de cheltuielile pe care le face spre a-şi satisface nevoile de cunoştinţă sau pentru plăcere" 65

Strâns legate de noţiunea de turism sunt noţiunile de „sejur" şi „şedere". Cei doi termeni sunt sinonime şi exprimă durata timpului acordat de către o persoană efectuării unei activităţi turistice. Sejur66 provine din franţuzescul „sept jours" cu semnificaţie de şapte zile, cât avea sejurul la vremea când a apărut termenul. Şedere este sinonimul românesc pentru sejur. în zilele noastre durata unui „sejur" poate varia de la 3-4 zile până la 4 săptămâni.

Există numeroşi specialişti în domeniu care au viziunea proprie privind turismul şi definirea lui. Dar din majoritatea definiţiilor existente ale turismului se pot reţine câteva elemente asupra cărora specialiştii cad de acord, cum ar fi:

> turismul presupune deplasare în cursul călătoriei;> sejurul are loc într-o localitate în afara domiciliului persoanei care se deplasează;> sejurul are o perioadă determinată de timp;> sejurul să nu se transforme într-o reşedinţă definitivă;> scopul deplasării să nu fie o activitate remunerată.

Concluzionând, se poate afirma că toate punctele de vedere consemnate, ca şi altele asemenea, evidenţiază pe de o parte, faptul că turismul este un fenomen complex, cu deosebită semnificaţie pentru economiile ţărilor de referinţă, ce a captat atenţia teoreticienilor şi practicienilor; pe de altă parte, conectat la dezvoltarea economico - socială, turismul evoluează rapid, îşi lărgeşte sfera de activitate, imprimând definiţiilor un caracter limitat. Ca urmare a acestui fapt se impune ca noţiunea de turism să fie permanent actualizată, adaptată schimbărilor, confruntată şi corelată cu activitatea practică, precum şi cu celelalte componente ale economiei.

3.1.2. Turistul - element central al activităţii turistice

Pe lângă clarificarea conceptului de turism trebuie avută în vedere şi definirea subiectului călătoriei, şi anume turistul, care poate fi intern (călătoreşte în cadrul ţării de reşedinţă) sau străin (se află în afara ţării de baştină).

Organizaţia Mondială a Turismului propune următoarea definiţie a turistului naţional (intern): ,jjoatefi considerat turist naţional orice persoană care vizitează un loc ce nu constituie domiciliul său obişnuit, situat în interiorul ţării sale de reşedinţă şi

63 Snak, O. - ,JLconomia şi organizarea turismului'

64 Minciu, Rodica - „Economia turismului", op. cit65 Snak, O. - Economia şi organizarea turismului'66 Mic dicţionar enciclopedic" - Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, pag. 927.

42

Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1976, pag. 19. , pag. 14. Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1976, pag. 20.


având un scop diferit de acela al exercitării unei activităţi remunerate şi efectuând o şedere cu o durată de cel puţin o înnoptare".61

în anul 1937, la recomandarea Comitetului de Statisticieni Experţi ai Ligii Naţiunilor, a fost acceptată următoarea definiţie a turistului străin: „orice persoană care se deplasează pentru o durată de cel puţin 24 de ore într-o altă ţară, diferită de cea în care se află reşedinţa sa permanentă "68. Conform acestei definiţii pot Jî consideraţi turişti:

> persoanele care efectuează o călătorie de plăcere sau pentru orice alte motive(familiale, de sănătate etc);

> persoane care călătoresc în scopul de a participa la conferinţe, reuniuni şi misiunidiverse (ştiinţifice, administrative, diplomatice, religioase etc);

> persoanele aflate în croaziere maritime, chiar în cazul în care durata şederii lorintr-o ţară este mai mică de 24 de ore.

Nu pot fi consideraţi turişti următoarele categorii de persoane:

> persoanele care sosesc într-o tară, cu sau fără contracte de muncă, pentru a ocupao funcţie sau pentru a exercita o activitate profesională;

> persoanele care vin să se stabilească cu reşedinţa definitivă într-o ţară;> studenţii şi elevii care locuiesc temporar în străinătate;> persoanele care circulă provizoriu în zonele de frontieră, precum şi persoanele

care au domiciliul permanent într-o ţară, dar care lucrează în altă ţară;> călătorii în tranzit care nu se opresc în ţară, chiar dacă durata traversării depăşeşte

24 de ore.Uniunea Internaţională a Organizaţiilor Oficiale de turism acceptă această

definiţie, dar include în categoria turiştilor şi studenţii şi elevii care locuiesc temporar în străinătate. După această definiţie, excursioniştii şi călătorii în tranzit nu trebuie să fie consideraţi turişti. (4)

în anul 1963, Conferinţa Naţiunilor Unite asupra turismului şi călătoriilor internaţionale desfăşurată la Roma, a recomandat utilizarea termenului de „vizitator" pentru a desemna „orice persoană ce vizitează o ţară, alta decât cea în care se află reşedinţa sa obişnuită, pentru orice alt motiv decât desfăşurarea unei ocupaţii remunerate în interiorul ţării pe care o vizitează"69

Această definiţie impune necesitatea de a se efectua o clasificare a ansamblului categoriilor de vizitatori. Clasificare trebuie făcută după criteriul înnoptării, adică numărul de înnoptări efectuate în ţara considerată.

Această categorisire este utilă în cazul ţărilor cu frontiere întinse, care primesc frecvent vizite de o zi (fără înnoptare) din ţările învecinate, deoarece turiştii care nu utilizează capacităţile de cazare ale ţării primitoare exercită o influenţă mult mai redusă asupra încasărilor din turism. De asemenea, ea este necesară şi în cazul pasagerilor aflaţi în croaziere, care vizitează o ţară, deoarece chiar dacă vizita cuprinde mai multe zile ei nu beneficiază de spaţiile de cazare din ţara respectivă, iar de cele mai multe ori alimentaţia este şi ea asigurată pe bordul navelor de croazieră. Cele două categorii de vizitatori sunt turiştii şi excursioniştii.

în turismul internaţional, excursionist se consideră orice persoană care călătoreşte pentru plăcerea proprie, pentru o durată mai mică de 24 de ore, într-o altă ţară decât cea în care îşi are reşedinţa şi care nu necesită nici o ocupaţie lucrativă în acea ţară. Pentru turismul intern excursionistul este persoana care călătoreşte pentru

67 Snak, O., Baron P., Neacşu N. - Economia turismului", Editura Expert, Bucureşti, 2001, pag. 9.68 Minciu, Rodica - „Economia turismului" , Editura Uranus, Bucureş t i , 2001, pag. 14.69 Minciu, Rodica - „Economia turismului" , Editura Uranus, Bucureş t i , 2001, pag. 15.

43

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)__________________________________________________________________a staţiunii Buşteni _______________

plăcerea lui proprie, pe o durată mai mică de 24 de ore. Pe de altă parte, conform definiţiei de la Roma, turistul este un vizitator temporar, care stă cel puţin 24 de ore în ţara vizitată si ale cărui motive de călătorie pot fi grupate în: loisir, afaceri, familie, misiuni şi reuniuni.

în terminologia turistică, cu acelaşi prilej, apare noţiunea de „călător în tranzit", care este orice persoană care traversează o ţară, chiar dacă rămâne mai mult de 24 de ore, cu condiţia ca toate opririle să fie de scurtă durată şi să aibă alte motive decât turistice.70

Deşi Conferinţa de la Roma şi Sesiunea a XV-a a Comisiei de statistică ONU reprezintă momente de referinţă în identificarea caracteristicilor de turist, în practica turistică au apărut diferenţe, de la o ţară la alta, atât în privinţa noţiunii de turism cât şi a celei de turist, diferenţele fiind rezultate din adaptarea conţinutului general la condiţiile specifice fiecărei ţări.

3.1.3. Efectele turismului asupra dezvoltării economico - sociale a societăţii

Unul dintre principalele fenomene social-economice ale secolului nostru îl constituie dezvoltarea cu o rapiditate şi continuitate remarcabilă a turismului intern şi internaţional, atât la nivelul Terrei cât şi la nivelul de regiuni geografice, zone şi ţări.

Turismul, deoarece este una din formele de activitate care satisface cerinţele personale, este o verigă premergătoare consumului final, iar prin rolul pe care îl are (de a participa la refacerea capacităţii de muncă) contribuie la producerea de venit naţional.

Contribuţia turismului la crearea de venit naţional se impune atenţiei şi prin faptul că activităţile specifice nu epuizează "materia primă " pe baza căreia se dezvoltă. Totodată turismul are în vedere valorificarea de resurse naturale nevalorificate altfel (ape minerale, peşteri, etc), exploatarea suplimentară a unora dintre cele care intră în câmpul de acţiune şi al altor domenii (pădurile, nisipul de plajă, soarele, etc), precum şi valorificarea anumitor creaţii realizate în alte scopuri (monumente istorice, de artă şi arhitectură, muzee, castele, etc).

De mare importanţă pentru economia ţării este turismul internaţional. El are rolul de echilibrare şi chiar de creare a unui sold activ în balanţa de plăţi a ţării prin respectarea unui raport raţional între încasările şi plăţile externe.

Pe lângă contribuţia la crearea de venit naţional, la echilibrarea balanţei de plăţi şi la valorificarea superioara a unor posibilităţi interne, activitatea turistică joacă un rol important şi în dezvoltarea anumitor judeţe, zone şi localităţi din ţară, iar prin amenajările şi condiţiile pe care le presupune contribuie la ridicarea economică şi culturală a perimetrelor respective şi la crearea de condiţii mai bune de viaţă pentru populaţia locală.

Totodată, turismul are un rol important în atenuarea decalajelor regionale, prin intermediul mutaţiilor pe care le determină în dezvoltarea în profil teritorial.

Turismul în dezvoltarea lui, favorizează utilizarea în plan local a diferitelor resurse, a disponibilităţilor de forţă de muncă. între efectele inevitabile ale acestei dezvoltări se înscriu stabilizarea forţei de muncă, eliminarea fenomenelor de migrare, ridicarea nivelului de instruire şi de calificare a acesteia, cu toate consecinţele ce decurg de aici pentru nivelul de trai.

' Minciu, Rodica - „Economia turismului", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 16.

44


Pe lângă locurile de muncă permanente, turismul oferă şi locuri de muncă sezoniere, reprezentând circa 1/3 din total şi măreşte cererea de forţă de muncă pentru alte sectoare şi ramuri de activitate.71

Efectele economice ale activităţii turistice cunosc şi alte forme de manifestare. Astfel, prin cererea adresată altor ramuri, stimulează dezvoltarea cantitativă şi calitativă a acestora; prin contribuţia la refacerea capacităţii de muncă şi la îmbogăţirea cunoştinţelor personale, turismul participă la creşterea capacităţii creative a celor ocupaţi în diverse ramuri ale economiei, cu consecinţe pozitive pe planul eficienţei economice în toate ramurile de activitate; prin preluarea veniturilor populaţiei sub forma cheltuielilor pentru turism, contribuie la asigurarea unei circulaţii băneşti normale.72

Cel mai mare rol al turismului în realizarea unor efecte sociale şi economice constă în aceea că toate acestea sunt urmarea firească a actului turistic, ele nu presupun eforturi şi măsuri speciale. însă îndeplinirea de către turism, în condiţii superioare, a menirii sale este posibilă numai în măsura în care întreaga activitate turistică se desfăşoară la un nivel calitativ ridicat.

Pe lângă consecinţele economice, turismul are şi o semnificaţie socio - umană. Acţiunea sa se exercită atât asupra turiştilor, cât şi a populaţiei din zonele vizitate şi se resimte în planul consumului, instruirii, educaţiei, utilizării timpului liber, calităţii mediului, legăturilor dintre naţiuni. în general efectele sale sunt pozitive.

Prin conţinutul său, turismul are un rol reconfortant73, reparator, contribuind la refacerea capacităţii fizice a organismului, atât prin formele generale de odihnă, cât şi prin cele specifice, de tratament balneo - medical. Totodată, el se manifestă ca un mijloc activ de educaţie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultură şi civilizaţie al oamenilor. Turismul facilitează accesul la valorile culturale, favorizează schimbul de idei, de informaţii, stimulând lărgirea orizontului cultural.74

Pe plan socio - cultural, dar şi politic, turismul acţionează în direcţia intensificării şi diversificării legăturilor dintre naţiuni. Călătoriile reprezintă o cale eficientă de contact cu realităţile şi popoarele altor locuri, turismul contribuind, astfel, la promovarea unei mai bune înţelegeri între popoare aparţinând diferitelor culturi şi naţionalităţi sau la reînvierea tradiţiilor75.

Prin ansamblul posibilităţilor pe care le oferă, turismul constituie şi un instrument eficient al destinderii internaţionale, de consolidare şi menţinere a păcii în lume.

3.2. Dimensiunile fenomenului turistic

Analizarea fenomenului turistic evidenţiază cursul ascendent al acestuia, dinamica sa reflectând transformările din viaţa economică şi socială, dar şi o serie de mutaţii din interiorul său.

71 Istrate, I., Bran, F., Roşu A.G. - „Economia turismului şi mediului înconjurător", Editura Economică,Bucureşti, 1996, pag. 47-50.72 Minciu, Rodica - „Economia turismului", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 25-31.73 Postelnicu, Ghe. - „Introducere în teoria şi practica turismului", Editura Dacia , Cluj-Napoca, 1997,pag. 50.

Cocean, P., Vlăsceanu ,Ghe., Negolescu, B. - „Geografia generală a turismului", Editura Meteor Press, Bucureşti, 2002, pag.8. 75 Minciu, Rodica - „Economia turismului", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 34.

45


3.2.1. Potenţialul turistic

Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic care are menirea să atragă turiştii către zona care beneficiază de acest potenţial.

Literatura de profil explică noţiunea de potenţial turistic prin expresiile de fond turistic şi patrimoniu turistic. Dar aceste două expresii nu cuprind întregul înţeles al noţiunii de potenţial turistic, care include următoarele elemente7 :

> resursele naturale - aici fiind incluse frumuseţile peisagistice, factori de curădin staţiunile balneo - climaterice, atracţii de interes ştiinţific etc;

>• resursele antropice - aceste resurse sunt create de mâna omului, menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea potenţialului natural;

y baza tehnico - materială - este reprezentată de unităţile de cazare, de alimentaţie, de transport, de tratament, unităţi comerciale etc;

> forţa de muncă angajată în turism;> infrastructura generală şi turistică - căi de acces, căi de comunicaţie,

echiparea teritorială;> bunurile alimentare şi industriale comercializate turiştilor.

Componentele naturale şi antropice au un rol fundamental în dezvoltareaturismului, ele interesând activitatea de turism prin următoarele aspecte:77

> valoarea peisagistică, estetică, culturală, indiferent de locul unde se află:munte, deal, câmpie, litoral. Uneori, aceste lucruri sunt determinante în formareamotivaţiei turistice.

> calitatea şi volumul unor factori naturali de cură, inclusiv a bioclimatului;> existenţa unor condiţii naturale care generează forme de turism specifice

(stratul de zăpadă, oglinzile de apă, resursele cinegetice etc);> rolul cognitiv şi instructiv - educativ al multor elemente, cum sunt:

rezervaţiile naturale, monumentele naturii, obiectivele cultural - istorice şi altele.Ştiind din ce este format potenţialului turistic, acesta poate fi definit ca:

„totalitatea valorilor naturale şi economice, culturale etc, care în urma unor activităţi umane pot deveni obiective turistice " .

Componentele potenţialului turistic pot fi combinate în diferite măsuri având ca rezultat o gamă largă de produse turistice. Produsele turistice diferă cantitativ şi calitativ în funcţie de prestatorii de servicii turistice, care atunci când le elaborează, au în vedere cerinţele şi exigenţele turiştilor şi potenţialilor vizitatori. Deci, diversificarea gamei de produse turistice şi aspectul calitativ al acestora este strâns legat de diferitele grupe de turişti care formează cererea turistică.

în concluzie, potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu. împreună cu echipamentul de producţie al serviciilor turistice, respectiv baza tehnico - materială specifică (structuri de cazare, de transport, de alimentaţie şi agrement), infrastructura generală şi turistică, forţa de muncă, precum şi condiţiile de comercializare, potenţialul turistic formează oferta turistică reală, ofertă care se modelează în mod direct de cerere79.

Turismul reprezintă, astfel, un fenomen complex care pentru a putea fi „stăpânit" trebuie cunoscut în detaliile fiecărui element al său.

76 Snak, O., Baron P., Neacşu N. - „Economia turismului", Editura Expert, Bucureşti, 2001, pag. 46.77 Glăvan, Vasile - „ Turismul în România ", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 12.78 Grigore, M. - „Potenţialul Natural al Turismului", Editura Univers i tară, Bucureşt i, 1974, preluat dinGlăvan, Vasile - op. cit. , pag.10.79 Glăvan, Vasile - „ Turismul în România ", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.13.

46


3.2.2. Factori de influenţă ai dezvoltării turismului

Ca orice activitate economică, turismul cunoaşte fluctuaţii în desfăşurarea sa. Aceste fluctuaţii sunt datorate unor factori ce participă în proporţie diferită la evoluţia fenomenului turistic.

Multitudinea factorilor care influenţează dezvoltarea turismului a impus necesitatea grupării lor în funcţie de anumite criterii, în scopuri practice şi teoretice. Clasificarea acestor factori se face după următoarele criterii80:

♦♦♦ După importanţa factorilor în determinarea fenomenului turistic, aici incluzându-se:

^ factori primari - oferta turistică, veniturile populaţiei, timpul liber, mişcarea populaţiei;

^ factori secundari - cooperarea internaţională, facilităţile de vizită, măsurile organizatorice, serviciile complementare etc.

♦ După natura factorilor, aceştia se clasifică în:> factori economici - veniturile populaţiei, oferta turistică, preţurile şi

tarifele practicate;> factori demografici - numărul populaţiei, durata medie de viaţă, structura

pe grupe de vârstă şi pe categorii sociale;> factori sociali - urbanizarea, timpul liber remunerat;> factori psihologici - dorinţa de cunoaştere, caracterul individual,

temperamentul;> factori educativi - nivelul de instruire şi de cultură;> factori tehnici - nivelul tehnologiilor existente, infrastructură, dotări;> factori politici - regimul vizelor, formalităţi la frontieră, situaţia politică a

ţării emiţătoare in relaţiile internaţionale etc.

♦ După durata în timp a acţiunii factorilor sunt:> factori de influenţă permanentă - puterea de cumpărare a populaţiei,

creştere duratei timpului liber, situaţia politică etc;> factori conjuncturali - crize economice şi politice, catastrofe naturale,

accidente etc.

♦ După natura intervenţiei, factorii se delimitează în:> factori exogeni (externi) - sporul populaţiei, care determină creşterea

numărului de potenţiali turişti, creşterea veniturilor, modernizarea mijloacelor detransport etc;

> factori endogeni (interni) - lansarea de noi produse turistice,diversificarea gamei de servicii oferite, calificarea personalului din turism etc.

♦ După profilul de marketing se disting următoarele categorii de factori:> factori ai cererii turistice - veniturile populaţiei, urbanizarea timpul liber,

numărul populaţiei etc;

1 Minciu, Rodica - „Economia turismului", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 37-46.

47


> factori ai ofertei turistice - diversitatea ofertei turistice, calitatea serviciilor turistice, preţuri şi tarife, nivelul de pregătire a forţei de muncă din turism etc.

Această clasificare nu este strictă, unii autori de specialitate mai adaugă şi factorii naturali, pe cei de atracţie, factorii legaţi de calitatea serviciilor, factorii promoţionali etc.

Intre aceşti factori enumeraţi în rândurile de mai sus, există o serie reprezentativă care, au o influenţă majoră în dezvoltarea activităţii de turism. Aceştia sunt:81

♦ Veniturile populaţiei - conform tuturor specialiştilor în domeniu, pentru a existacerere turistică şi pentru ca aceasta să se manifeste trebuie ca populaţia să beneficieze devenituri care să le permită să desfăşoare activitate de turism.

Veniturile populaţiei exprimă nivelul de dezvoltare economică şi socială a unei ţări şi implicit posibilităţile pentru practicarea turismului. Creşterea veniturilor populaţiei duce la acoperirea nevoilor primare mult mai uşor (valoarea rămasă după acoperirea acestor nevoi este utilizată în satisfacerea unui anumit grad de confort, abia după aceea se alocă sume pentru activităţile legate de timpul liber), astfel cu cât suma rămasă disponibilă după satisfacerea nevoilor vitale este mai mare, cu atât creşte posibilitatea ca această sumă să fie cheltuită pentru practicarea de turism.

♦ Preţurile şi tarifele reprezintă al doilea factor important in dezvoltareaturismului. Acest factor nu se referă strict la achiziţionarea produsului turistic. Aicitrebuie avut în vedere faptul că mai apar o serie de alte cheltuieli suplimentare, cum arfi: cheltuielile de transport, aşa zişii „bani de buzunar" pe care turistul îi cheltuieşte înlocul unde beneficiază de produsul turistic etc.

Practicarea de preţuri şi tarife ridicate limitează accesul la serviciile turistice, având o influenţă negativă asupra gradului de ocupare şi a încasărilor, în timp ce tarifele scăzute stimulează manifestarea cererii.

♦ Oferta turistică este reprezentată de resursele turistice naturale şi antropiceşi de echipamente. Bogăţia de valori naturale, istorice, culturale şi de civilizaţie, precumşi gradul de amenajare şi facilităţile create pentru vizitare, au o influenţă mare asuprafluxurilor turistice, determinând amploarea şi orientarea lor.

♦ Progresul tehnic are o mare influenţă asupra turismului, mai ales progresultehnic din cadrul transporturilor, acesta având influenţă asupra mobilităţii populaţiei,încurajând deplasarea în interes turistic. Pe de altă parte progresul tehnic maiinfluenţează şi alte fenomene cum ar fi urbanizarea, industrializarea, deteriorareamediului etc, care la rândul lor au o influenţă asupra turismului.

♦ Aspectul demografic. Creşterea numărului populaţiei, structura pe vârste, pesexe, pe medii sociale sunt factori care îşi pun amprenta pe activitatea de turism. Astfelo grupă importantă este reprezentată de „vârsta a treia", care pentru turism înseamnă oimportantă rezervă de lărgire a pieţei. Acest lucru se datorează faptului ca persoanele devârsta a treia după o perioadă de muncă destul de lungă îşi doresc să-şi petreacă timpulliber relaxându-se şi astfel apare posibilitatea ca ei să devină consumatori turistici.

♦ Factorii psihosociologici. O influenţă semnificativă asupra turismului o au:moda, tradiţiile, dorinţa de cunoaştere şi instruire etc.

♦ Politica statului referitoare la activitatea de turism. Sistemul de taxe şiimpozite, facilităţile acordate investitorilor, formalităţile la frontieră etc. au o mareinfluenţă asupra turismului, mai ales în domeniul investiţiilor şi pentru turismulreceptor.

81 Minciu, Rodica - „Economia turismului", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 39.

48


După cum se observă din cele enumerate mai sus turismul este o activitate care este influenţată de foarte mulţi factori ce se interferează. în general, la aceşti factori se referă cererea turistică. în planul doi, dar nu lipsiţi de importanţă sunt şi factorii ofertei turistice.

Indiferent sub ce aspect se studiază cerere sau ofertă turistică, cercetarea acestora este foarte importantă pentru conceperea produsului turistic, pentru realizarea de prognoze, evaluări ale încasărilor din turism, importanţa turismului în economie etc.

3.3. Dezvoltarea turismului în România

Dezvoltarea turismului în România manifestă o oarecare intensificare în special după anul 2000. într-un articol intitulat „Turismul în România. Letargie si speranţe", profesorul universitar doctor Alecsandru Sobaru făcea referire la situaţia mai puţin fericită în care s-a aflat turismul românesc după 1989, „la lipsa de claritate cu privire la modalităţile adecvate de valorificare a potenţialului turistic, în condiţiile tranziţiei de la statul de dictatură si economia planificată, excesiv centralizată, la statul de drept, cu caracter democratic si economie de piaţă. "82 Se vorbea aici despre o anumită stare de letargie, de o „ inerţie şi mediocritate" ce ar fi cuprins toate segmentele de activitate turistică din România şi care nu prevesteau nimic bun pentru viitor.

Astăzi această viziune sumbră asupra turismului românesc s-a mai schimbat, datorită eforturilor ce se fac pentru a schimba imaginea negativă a României, larg răspândită pe principalele pieţe turistice şi pentru a ridica nivelul serviciilor şi produselor oferite turiştilor.

3.3.1. Premise naturale şi social - economice ale dezvoltării turismului în România

Premisele dezvoltării turismului în România sunt multiple.83 în primul rând trebuie avute în vedere configuraţia variată a teritoriului şi istoria multimilenară a poporului român, care conferă României un potenţial turistic de o mare complexitate şi valoare turistică.

Poziţia geografică îi conferă ţării noastre trei componente naturale definitorii în structura peisagistică şi a teritoriului: Munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi Marea Neagră, cu fâşia de litoral.

Funcţia de tranzit turistic este dată de aşezarea sa, România făcând legătura între ţările Europei Centrale, Nordice şi Estice cu cele din sudul continentului şi din Orientul Apropiat şi Mijlociu.

Reţeaua de drumuri europene cu cele 7 artere rutiere şi două coridoare europene (IV şi IX), magistralele feroviare şi fluviul Dunărea (coridorul VII), prin legăturile ce le stabileşte între ţările continentului evidenţiază poziţia geopolitică a României în bazinul Mării Negre.

Cu toată diversitatea reliefului şi a structurii geologice, teritoriul României este unic constituit, printr-o îmbinare armonioasă, proporţională şi simetrică a marilor trepte de relief, care se circumscriu ca un vast amfiteatru în jurul Podişului Transilvaniei (munţi, dealuri subcarpatice şi podişuri, câmpii, litoral marin şi delta fluvială). Acestor mari unităţi de relief le corespund diferite tipuri de roci, nuanţe de climă, specii de floră şi faună, râuri, lacuri, care dau o mare varietate peisagistică şi reprezintă, totodată, importante resurse, care stimulează şi polarizează diferite activităţi turistice.

82 Sobaru, A. - „ Turismul în România. Letargie şi speranţe ", articol on-line.83 Glăvan, Vasile - „ Turismul în România ", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 21-22.

49

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)_____ a staţiunii Buşteni

Cadrul natural al României, ca o înmănunchere a acestor elemente fizico-geografice, este o componentă de bază şi relativ constantă a ofertei turistice, care determină direcţiile, mărimea şi structura activităţii de turism pe ansamblul ţării sau la nivel regional şi local.

în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială a României, aceasta are implicaţii mari şi asupra activităţii de turism, atât prin crearea unei infrastructuri generale (căi de comunicaţie şi mijloace de transport), dotarea cu utilaje şi construirea bazei tehnico-materiale specifice turismului, diversificarea bunurilor şi serviciilor, cât şi prin realizarea unor obiective economice aparţinând altor ramuri, dar care interesează şi turismul (baraje, lacuri de acumulare, lucrări de artă inginerească, obiective industriale etc), unele dintre ele devenind obiective de mare atracţie turistică.

Progresul tehnico-economic, dezvoltarea ştiinţei, culturii şi învăţământului în românia permit extinderea şi diversificarea relaţiilor sale externe, mărind interesul cetăţenilor străini de a ne vizita ţara.

Nu în ultimul rând trebuie amintit de numeroasele mărturii ale civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, cu o istorie milenară, ce au o mare valoare pentru cultura şi civilizaţia naţională şi universală şi care se constituie în obiective cultural-istorice de mare interes.

în concluzie, România are posibilităţi reale de a dezvolta un turism competitiv pe piaţa internaţională. Natura a înzestrând-o cu multe locuri minunate, ce merită să fie vizitate şi admirate, dar are nevoie de strategii viabile, care să valorifice tot acest potenţial şi să o plaseze în sfera de interes a turiştilor interni şi străini.

3.3.2. Evoluţia turismului în România în ultimii ani

Pentru a vedea care a fost situaţia turismului românesc în ultimii ani s-a apelat la sursele statistice şi la o serie de indicatori importanţi pentru activitatea de turism cum sunt următorii:

> Capacitatea de cazare turistică;> Numărul turiştilor cazaţi;> Numărul înnoptărilor;> Sosirile turiştilor străini în România;> Plecările turiştilor români în străinătate;> Mijloace de transport utilizate;> Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică.

Datele statistice pentru indicatorii prezentaţi mai sus, pentru ţara noastră, sunt în perioada 1999-2003.

Situaţia privind capacitatea de cazare turistică se poate desprinde din tabelul 3.1. Tabel nr. 3.1. - Capacitate a de cazare turistică

1999 2000 2001 2002 2003Număr unităţi 3049 3127 3250 3121 3136Locuri existente 287943 287268 282806 280005 277047In funcţiune (mii locuri - zile) 52027 53164 51275 50197 51882Din care în sector privat 13064 14507 25121 31132 22856Sursa: www.mturism.ro/statistica

Din datele prezentate mai sus se observă următoarele:• Referitor la existenţa locurilor de cazare se observă o scădere treptată în decursul

anilor o diminuare de aproximativ 1% anual a locurilor de cazare.

50

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)______ a staţiunii Buşteni

• Capacitatea de cazare în funcţiune cunoaşte fluctuaţii diferite de la an la an astfelîn anul 2000 aceasta creşte cu 2% şi în 2001 scade faţă de 2000 cu 4%. în anul 2002,faţă de 2001, se înregistrează o scădere de 3%, iar în 2003 creşterea este de aproximativ3%.

• Sectorul privat cunoaşte o ascensiune, în 2002 existând aproape o triplare faţă de1999, datorită procesului de privatizare, iar datele pe anul 2003 sunt în scădere,prezentarea lor în sursele statistice este făcută pentru agenţii în formă de proprietateintegral privată.

Numărul turiştilor cazaţi în unităţile de cazare turistică se prezintă astfel: Tabelul nr. 3.2. - Numărul turiştilor cazaţi în unităţile de cazare tu ristică

Anii 1999 2000 2001 2002 2003Total (mii) 5727 5552 5109 4920 4874Din care străini 833 810 795 867 914

Sursa: www.mturism.ro/statistica

Din punct de vedere al numărului total de turişti se poate observa o descreştere a acestuia treptat, în medie cu 4,5%, cea mai mare reducere a avut loc în 2001 faţă de 2000 cu 8,4%. Referitor la numărul de turişti străini sosiţi în România acesta în primii trei ani scade după care in anul 2002 înregistrează o creştere de 9% faţă de 2001.

în tabelul 3.3. este prezentată gradul de ocupare a unităţilor de cazare sub aspectul înnoptărilor.

Tabelul nr. 3.3. - Număr înnoptărilor în unităţile de cazare turisticăAnii 1999 2000 2001 2002 2003

Total (mii) 19611 19183 17670 17647 18121Din care străini 2506 2207 1981 2149 2390


După cum se observă şi din tabelul de mai sus situaţia se îmbunătăţeşte începând cu anul 2001 când numărul înnoptărilor pentru turiştii străini a crescut, iar în 2002 atât numărul total de înnoptări cât şi cel pentru turiştii străini a crescut, acest lucru datorându-se unei promovări mult mai bune la nivel naţional.

Situaţia plecărilor vizitatorilor români în străinătate se prezintă astfel: Tabelul nr. 3.4. - Plecările vizitatorilor români în străinătate

Anii 1999 2000 2001 2002 2003Total plecări (mii plecări)

6243 6893 6274 6388 6408

Europa 6108 6744 6148 6260 6249Asia 88 97 82 83 103Africa 12 13 15 16 20America 28 31 29 29 36Ţări nespecificate 7 8 10 8 9

Sursa: www. mturism. ro/statistica

Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrează oscilaţii de la an la an, preferinţele românilor fiind în general pentru Europa.

51

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)_________________a staţiunii Buşteni _____

Un important indicator pentru activitatea de turism, în special pentru determinarea circulaţiei turistice şi a preferinţelor turiştilor, este mijlocul de transport folosit pentru sosiri sau plecări. Tabele 3.5. şi 3.6. arată care sunt preferinţele turiştilor români şi străini în ceea ce priveşte mijloacele de transport pentru călătorii.

Tabelul nr.3.5. - Mijloacele de transport utilizate de turiştii româniPlecări turişti români 1999 2000 2001 2002 2003Total (mii plecări) 6243 6893 6274 6388 6408Rutier 4664 5308 4999 5018 4998Feroviar 996 976 654 687 663Aerian 405 448 489 535 576Naval 178 161 132 148 171


Tabelul de mai sus ne indică că preferinţele turiştilor români au fost mai mari pentru deplasarea rutieră, fapt care denotă că turistul român practică un turism pe cont propriu.

Tabelul nr.3.6. - Mijloace de transport utilizate de turiştii străiniSosiri turişti străini 2000 2001 2002 2003Total (mii sosiri) 5149 4831 5224 5264Rutier 3850 3529 3930 3808Feroviar 596 589 586 660Aerian 533 553 567 655Naval 170 160 141 141


Se observă acelaşi lucru şi în cazul turiştilor străini sosiţi în România, mijlocul de transport preferat fiind cel automobilistic.

Indicii prezentaţi mai sus sunt reprezentativi pentru activitatea de turism, dar nu pot cuprinde toate aspectele activităţii. Alt indicator specific al activităţii de turism este indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică. Datele pentru acest indice sunt prezentate în tabelul 3.7.

Tabelul nr. 3.7- Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turisticăAnii 1999 2000 2001 2002 2003Indice (%) 37.7 36.1 34.5 35.2 34.9


După cum se observă din tabel, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare înregistrează mai întâi o descreştere până în 2001, iar din 2002 începe să înregistreze o creştere.

Situaţia generală a activităţii de turism se evidenţiază din prezentarea indicilor de mai sus. Astfel se înregistrează o diminuare treptată a activităţii in anii 1999, 2000 şi 2001, după care începând cu anul 2002 se înregistrează o uşoară creştere a indicatorilor turistici.

Aceste creşteri ani înregistrate se datorează în mare parte unei mai bune promovări a turismului românesc la nivel naţional, dar şi datorită investiţiilor din cadrul turismului făcute în ultimii ani.

52


Capitolul IV : STAŢIUNEA BUŞTENI - PUNCT DE ATRACŢIE TURISTICĂ AVĂII PRAHOVEI

Munţii Bucegi şi Valea Prahovei au constituit prima regiune turistică a ţării şi leagănul turismului românesc. Poziţia Bucureştiului în vecinătatea celei mai circulate văi din Carpaţii româneşti şi impresionantul abrupt de peste 1.500 m înălţime, unic în România, explică renumele turistic al Munţilor Bucegi.8

4.1. Coordonate generale ale staţiunii Buşteni

Oraşul Buşteni, denumit odinioară „oraşul alpiniştilor", se prezintă astăzi ca o staţiune deosebit de dotată atât din punctul de vedere al condiţiilor de climă şi relief, al posibilităţilor de agrement (variatele formule de excursii ce se pot efectua în munţii din împrejurimi şi numeroasele posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă, etc.) cât şi din punctul de vedere al bazei materiale de odihnă şi tratament, având în vedere cele peste 3000 de locuri de cazare.

4.1.1. Aşezare şi căi de acces

Staţiunea Buşteni este aşezată pe cursul superior al râului Prahova, la o altitudine medie de 850 m - 950 m. Culoarul Văii Prahovei, care străbate staţiunea de la nord spre sud, este mărginit, spre vest, de abruptul adevăratei fortăreţe a Masivului Bucegi, iar spre est de câteva culmi domoale secundare (Sorica, Gârbova, Cumpătu) ale Munţilor Gârbova.

Prezenţa afluenţilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Albă şi Valea Jepilor, a oferit staţiunii posibilitatea de a se extinde tentacular, de-a lungul acestor văi, până sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Pahovei, oraşul se extinde cu localitatea Poiana Ţapului, iar pe stânga văii, pe plaiul piciorului Muntelui Zamora, cu cartierul având acelaşi nume. Poziţia matematică a staţiunii Buşteni este dată de următoarele coordonate: latitudine nordică 45 grade şi 25', longitudine estică 25 grade şi 33'.

Staţiunea este amplasată în apropierea unor mari centre urbane ca: Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Târgovişte. Principalele căi rutiere şi feroviare care leagă marile centre urbane de staţiunea Buşteni sunt:

> calea ferată, Bucureşti - Buşteni - Braşov;> drumul naţional nr.l, Bucureşti - Ploieşti - Braşov, de importanţă internaţională

(E15);> drumul naţional nr. 71, Târgovişte - Sinaia - Buşteni.

Distanţa până la Bucureşti pe D.N.l (E15) şi pe calea ferată este de 129 km, până la Braşov pe D.N.l (El5) şi pe calea ferată este de 37 km, iar până la Târgovişte pe D.N.71 este de 64 km.

Limita nordică a localităţii este plasată în preajma kilometrului 133, unde se găseşte tunelul tăiat în pintenul Muchiei Lungi, iar cea sudică în apropierea oraşului Sinaia, la kilometrul 126, în punctul numit Valea Cerbului sau Gura Pădurii.

84 Datele prezentate în acest capitol sunt oferite de Comisia Naţională de Statistică, Ministerul Turismului, Dispeceratul de Turism din Buşteni şi Asociaţia de Turism Prahova.

53


4.1.2. Zone turistice limitrofe

In partea superioară a judeţului Prahova, dominată de abruptul versanţilor de Est ai Munţilor Bucegi, s-a dezvoltat un şirag de staţiuni climaterice, care constituie una dintre cele mai pitoreşti zone turistice ale României. Una dintre verigile acestui lanţ de staţiuni montane este staţiunea Buştenii. Aceasta se învecinează la nord, cu Azuga şi Predeal, iar la sud cu Sinaia. în continuare vor fi prezentate pe rând fiecare dintre cele trei staţiuni.

Datele prezentate sunt furnizate de către Asociaţia de Turism Montan Prahova.

♦♦♦ Staţiunea AzugaAzuga, numită până în anul 1881 „întreprahove", este aşezată de-a lungul râului

Azuga, afluent pe partea stângă al Prahovei, la limita nordică a judeţului, la o altitudine de 900 m -1000 m. Râul Azuga, cu o lungime a cursului de 19 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 88 Km2, îşi duce apele repezi printre Clăbucetele Predealului (1500 m -1600 m) pe partea dreaptă şi munţii Baiului pe partea stângă.

Din punct de vedere istoric, Azuga este atestată ca aşezare la începutul sec. al XEX-lea. Zona, bogată în resurse forestiere, agricole şi materiale de construcţii, asigură încă de la sfârşitul sec. al XlX-lea condiţii de dezvoltare industrială. Astfel în anul 1830 se înfiinţează aici o fabrică de sticlă, urmând ca în anii următori să se mai deschidă încă patru: o fabrică de var hidraulic (în anul 1878), o fabrică de caşcaval (în anul 1880), o fabrică de postav (în anul 1886) şi o fabrică de bere în anul 1899.

Caracterul industrial al oraşului s-a păstrat până astăzi, fără a afecta caracteristica turistică a zonei, localnicii mândrindu-se mai ales cu berea Azuga şi cu şampania ce se face aici încă din 1850.

Pentru a ajunge în această staţiune se poate opta pentru mijloace rutiere pe D.N. 1 (E 15), distanţa dintre Azuga şi Bucureşti fiind de numai 136 Km sau se poate alege varianta unei călătorii cu trenul pe magistrala ferovială Bucureşti - Braşov.

Ajunşi în staţiune turistul poate alege să viziteze obiectivele de atracţie din zonă sau să practice diferite activităţi de agrement. în cazul primei alegeri, Azuga pune la dispoziţie următoarele:

> Complexul de sporturi de iarnă, compus din:- Pârtia Sorica (2100 m), Pârtia Olimpică (3042 m), Telescaun (1830 m);- Teleschi (700 m), Schilifturi de 200 m, piste de schi de fond (18 km).

> Păstrăvăria situată la confluenţa pârâului Limbăşel cu râul Azuga;> Cabana de vânătoare Azuga;> Fabrica de bere;y Fabrica de şampanie.

La capitolul agrement, turistul poate alege diferite trasee turistice montane, de la foarte uşoare la foarte dificile, în munţii Bucegi şi în munţii Baiului, trasee de alpinism cu grad de dificultate de la I la VI, schi de fond (pe cea mai lungă pârtie din România -Pârtia Sorica) sau schi randonee. De asemenea oraşul mai este dotat cu 2 terenuri de handbal - volei, 1 teren de fotbal şi 2 terenuri de tenis pe zgură, care pot asigura nevoia de practicare a sporturilor de către turişti.

♦♦♦ Staţiunea PredealLanţul de staţiuni de pe Valea Prahovei se termină cu oraşul staţiune Predeal,

situat chiar în lăcaşul unde drumul trece dinspre sud către nord peste Carpaţi, ceea ce îi conferă statutul de cea mai înaltă aşezare din România (1000 m -1159 m).

54


Cadrul natural - depresiune bine adăpostită de munţii Bucegi, Baiu, Piatra Mare şi Postăvaru - se dovedeşte a fi foarte benefic pentru oraş. Aici temperatura medie este de 14° C în timpul verii şi - 5° C pe timpul iernii. Furtunile de zăpadă sunt o raritate în aceste locuri, dar stratul de zăpadă poate atinge câţiva metri şi poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarna. Toate aceste condiţii particulare (bioclimatul, aerul curat, concentraţia mare de ozon) împreună cu facilităţile care se găsesc aici plasează Predealul printre cele mai importante staţiuni din România.

Vorbind despre istoria acestor locuri, urmele existenţei unei aşezări sunt sporadice şi îndepărtate în timp. Puţinele săpături au confirmat la sfârşitul veacului trecut existenţa, în zona Predealului, a unui depozit de bronz datând din neolitic (1200-800 î.H), compus din coliere masive, o sabie frumos meşteşugită şi un topor cu tortiţă. Coincidenţa acestui depozit cu cel descoperit la Sinaia (unde s-au aflat între altele 26 de topoare din bronz) a permis ipoteza că această zonă a Văii Prahovei era populată în neolitic. Absenţa urmelor de arheologie romană presupune că legiunile romane, speriate de Defileul de la Posada, au ocolit zona, preferând Valea Teleajenului şi Pasul de la Tabla Butii, în trecerea lor spre Transilvania

Numele aşezării a stârnit interes pentru mai mulţi experţi, majoritatea rămânând la concluzia că este o numire latină, traducând termenul latin "Pre Deal" prin "mai sus decât dealul", "în faţa dealului" sau "moşie dependentă".

Modernizarea drumului Ploieşti-Predeal în anul 1846 a contribuit la popularea zonei. Intrând în circuitul de interes naţional, Predealul creează la 1870, într-un local situat la răspântia drumului Joiţa, primul oficiu poştal, la numai 16 ani după ce s-au introdus mărcile poştale. Alte momente importante au fost: darea în folosinţă a căii ferate Ploieşti-Predeal, în 1879, construirea staţiei de călători ce va aduce Predealului un mare prestigiu şi apariţia primei maşini cu aburi care a circulat între Sinaia si Predeal ( la 10 iunie 1879).

Până în anul 1864 Predealul a făcut parte din comuna Podul Neagului, care cuprindea toate aşezările de pe valea superioara a Prahovei. De abia în anul 1908 Predealul şi-a dobândit autonomia, primind independenţă administrativă.

Astăzi această zonă se bucură de o deosebită popularitate datorită particularităţilor sale geografice, climatice si estetice. Turiştii pot ajunge foarte uşor aici cu ajutorul trenului ori cu maşina pe Drumul Naţional 1 (D.N.l - El5), staţiunea fiind situată la 142 Km de Bucureşti şi la 25 km de Braşov.

Posibilităţile de petrecere a timpului liber sunt multiple. Pentru sezonul de iarnă un loc distinct în oferta de agrement a staţiunii revine schiului, de aceea pentru a prelungi sezonul de schi cu pană la 50 de zile (în condiţiile unei temperaturi si umidităţi scăzute) din luna decembrie a anului 2002 pârtiile din Predeal au fost dotate cu tunuri de zăpadă. Un alt avantaj rămâne existenţa multiplelor pârtii din localitate:

> Pârtiile din Clăbucet;> Terenurile şi pârtia de schi de pe Cioplea;y Pârtiile de fond si biatlon din Poliştoaca, Trei Brazi, Râşnoava;> Trambulina de la Cioplea.

De asemenea foarte aproape de oraş se află cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor, Susai, Gârbova, Pârâul Rece în jurul cărora s-au creat nenumărate terenuri pentru schi. în timpul verii, Predealul şi-a creat un potenţial turistic, favorizând vechile trasee turistice, cărora li se adaugă mereu altele.

Toate aceste posibilităţi extinse pentru excursii, schi, cazare, distracţie au plasat staţiunea în reţeaua turistică internaţională fiind din ce în ce mai vizitată atât de turiştii români cât şi de cei străini.

55


♦♦♦ Staţiunea SinaiaStaţiunea Sinaia este aşezată pe Valea superioară a râului Prahova, în plină zonă

carpatică, la poalele Munţilor Vârful cu Dor şi Piatra Arsă. Localitatea este dispusă sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor şi se întinde , în partea de nord, până la Gura Pădurii, iar spre sud, până dincolo de Valea Cerbului. Munţii Bucegi sunt situaţi la vestul aşezării şi domină Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. Munţii Gârbova se întind către sud până la Izvorul lui Bogdan. Cele două masive muntoase, Bucegii şi Gârbova, înconjoară localitatea pe o lungime de 9 Km conferindu-i o măreţie şi o frumuseţe aparte.

Istoria localităţii datează din cele mai timpurii perioade, pe teritoriul oraşului găsindu-se urma de cultură datând din epoca bronzului. Dezvoltarea localităţii începe însă, în anul 1695, când spătarul Mihail Cantacuzino a construit aici Mănăstirea Sinaia şi chiliile din jur. în sec. al XlX-lea, evoluţia oraşului se accelerează: între anii 1838-1847 se construieşte drumul dintre Comarnic şi Braşov, iar în perioada 1871-1872 se construiesc primele hoteluri.

Odată cu descoperirea apelor minerale şi a calităţilor lor terapeutice, Sinaia începe să devină în timp şi staţiune balneară, ca bază de tratament pentru diferite afecţiuni: digestive, hepatobiliare, renale, endocrine, cardio-vasculare şi respiratorii. Cu toate acestea primordiala activitate a zonei rămâne turismul, fiind o destinaţie preferată de mulţi turişti iubitori ai muntelui.

în staţiune se poate ajunge uşor, pe magistrala rutieră D.N. 1, ce traversează staţiunea de la nord la sud şi care face joncţiunea cu DN 71, ce vine de la Târgovişte sau cu trenul, pe magistrala ferovială Bucureşti - Braşov.

Sinaia se află la o distanţă de 122 Km de Bucureşti, la 49 Km de Braşov şi la 340 Km de Constanţa. Cei care ajung aici se pot bucura de numeroasele obiective turistice, unice în ţară, pe care le pot vizita. în continuare sunt prezentate câteva dintre acestea:

^ Complexul Peleş - este un ansamblu arhitectural format din castelul Peleş, Pelişorul, Foişorul, Corpul de gardă, Economatul şi a fost construit de Regele Carol I pe malul stâng al pârâului Peleş, într-un loc deosebit de pitoresc. Complexul reprezintă unul dintre cele mai căutate obiective de pe Valea Prahovei.

^ Mănăstirea Sinaia - este un lăcaş cu o istorie pierdută în negura timpului. Chiar şi după 300 de ani de existenţă, monumentul continuă să vegheze oraşul care-i poartă numele şi al cărei simbol spiritual este. Mănăstirea cuprinde mai multe obiective:

- Muzeul mănăstirii Sinaia, care este şi primul muzeu religios din ţarăluând fiinţă în anul 1895 cu ocazia bicentenarului mănăstirii.

- Clopotniţa, construită în anul 1892 şi cântărind 1700 Kg.> Casele memoriale: Casa George Enescu, Casa Nicolae Iorga, Casa Anastasie

Simu.> Cazinoul Sinaia - a fost construit în 1912 după modelul celui din Monte

Carlo. în prezent, această bijuterie arhitectonică a devenit unul dintre edificiile cele maisolicitate pentru desfăşurarea unor întruniri şi seminarii internaţionale.

Referitor la posibilităţile de agrement, turiştii sosiţi în Sinaia nu au cum să se plictisească. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane uşoare, trasee turistice, trasee de alpinism, schi randonee. Schiorii cu o pregătire medie au la dispoziţie pârtiile: „Vânturiş", Pârtia „Dorului" şi Pârtia „Fata Dorului", în timp ce schiorii avansaţi au la dispoziţie pârtii dificile: Pârtia „Carp", Pârtia „1500" şi Pârtia „Turistică". Sinaia oferă turiştilor şi numeroase echipamente şi amenajări pentru sporturile de vară: popicărie mecanică, mese de biliard, jocuri mecanice, piscine.

56


Privind retrospectiv asupra prezentărilor celor trei staţiuni vecine Buştenilor se poate concluziona că, oricare dintre acestea poate constitui un concurent puternic pe piaţa turistică. în ciuda faptului ca toate sunt staţiuni montane, fiecare dintre aceste staţiuni are frumuseţile ei particulare, care la face atractive pentru turişti.

4.2. Potenţialul turistic natural al staţiunii Buşteni

Aşezată în culoarul Văii Prahovei, la contactul dintre Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, staţiunea Buşteni dispune de un potenţial turistic natural bogat, având un cadru geografic plin de contraste şi foarte pitoresc.

4.2.1. Relieful şi hidrografia

în est, relieful Munţilor Gârbovei se înfăţişează cu un profil montan domol, din care se desprind perpendicular pe Prahova, o serie de culmi secundare cu spinări lungi şi altitudini de 1400 m - 1600 m. De la Clăbucetul Predealului, în nord, şi până dincolo de Piscul Câinelui, în sud, aceste tentacule montane (Sorica, Zamora, Cumpătu), alcătuiesc o treaptă intermediară odihnitoare între Culmea Gârbovei şi Valea Staţiunii.

în opoziţie cu acest aspect al reliefului, spre vest, abruptul Bucegilor, pe cât de apropiat, pe atât de sălbatic, limitează brusc culoarul Văii Prahovei. Largile culmi montane de la poalele marelui zid, desfăşurate sub forma unor plaiuri înguste - Plaiul Munticelului, Plaiul Valea Seacă, Plaiul Bolovanului, Plaiul Stânei, Plaiul Paltinului (de la N la S) - înscrise într-o treaptă de 1000 m - 1200 m, pun foarte bine în evidenţă pereţii stâncoşi. Coştila (2490 m), Caraimanul (2384 m), Claia Mare (1852 m), Jepii Mari (2071 m), par a domina cu severitate adâncurile marelui culoar prahovean.

Asimetria versanţilor Văii Prahovei este consecinţa directă a contrastului geologic: în est sunt prezente marne calcaroase, pentru ca în vest să apară gresii, conglomerate, cunoscute sub denumirea „conglomerate de Bucegi", de sub care apar uneori uriaşe blocuri de calcar. Duritatea rocilor, asociată prezenţei unor falii, a crestăturilor adânci ale unor văi laterale, bârnelor şi grohotişurilor, dau abruptului Bucegilor un aspect de zvelteţe şi varietate ce contrastează puternic cu monotonia Munţilor Gârbova.

întreaga desfăşurare a vetrei staţiunii Bucegi corespunde malului drept al Prahovei, singura excepţie constituind-o cartierul Zamora, situat pe piciorul muntelui Zamora, în dreptul Poienii Ţapului.

în ceea ce priveşte hidrografia, întreaga reţea de pe teritoriul staţiunii Buşteni este subordonată Râului Prahova, care o străbate pe mai bine de 5 km. Cu toate că izvoarele Prahovei se găsesc numai la câţiva km mai la nord, sub Pasul Predealului, mulţimea de afluenţi montani care o alimentează, determină ca, la Buşteni, debitul râului să ajungă la 2,56 m3/s. Cele mai mari creşteri se observă primăvara, când, datorită topirii zăpezilor şi a căderii ploilor din lunile aprilie şi mai, media este de 5,57 m /s (în aprilie) şi 5,34 m3/s (în mai).Vara, ca urmare a topirii zăpezilor târzii de pe abruptul adăpostit al Bucegilor şi al ploilor repezi, debitul se menţine ridicat (4 m3/s, în iunie şi peste 3 m3/s în iulie şi august). Toamna, în schimb, începând din septembrie, debitul Prahovei scade brusc sub 2 m /s, astfel încât iarna nu depăşeşte 1,50 m 3/s. Chiar şi în luna martie, din cauza întârzierii topirii zăpezilor debitul nu depăşeşte decât cu puţin 2 m3/s.

Rolul pe care îl au afluenţii de pe rama Bucegilor în alimentarea Prahovei este dovedit de debitul Văii Cerbului. Deşi este un pârâu de munte, Valea Cerbului, prin puternicul sau bazin de alimentare ce îşi împinge izvoarele până sub vârful Omu

57


(pâraiele Moraru, Cerbu, Coştila) are un debit de abia 0,45 m3/s. Şi aici, nivelul cel mai ridicat al apelor se înregistrează tot primăvara (31,1%), demonstrând aportul important al Bucegilor în alimentarea cu apă. De aici derivă şi caracterul mai constant al debitului. Diferenţa dintre cel mai secetos an (0,27 m3/s) şi cel mai ploios (0,75 m3/s) faţă de debitul mediu (0,45 m3/s) este destul de redusă în comparaţie cu Prahova.

Un regim hidrologic asemănător Văii Cerbului înregistrează şi celelalte râuri de munte de pe versantul Bucegilor,Valea Albă, Valea Jepilor, Valea Urlătoarea, Valea Babei, în timp ce apele de pe versantul Gârbovei - Valea Fetei, Zamora - se remarcă prin creşterea mai timpurie primăvara, aceasta ca urmare a expunerii versantului la soare, ceea ce favorizează începerea topirii zăpezilor încă din luna martie.

Se poate afirma, în legătură cu reţeaua hidrografică din zona Buşteniului, că este mai densă, cu debit de apă permanent. Ea are o mare importanţă economică şi asigură, totodată, varietatea peisagistică a locurilor.

4.2.2. Condiţii climatice

La fel ca celelalte localităţi din culoarul Văii Prahovei, care sub raport climateric este un culoar de dirijare a curenţilor vestici, staţiunea Buşteni beneficiază de o climă influenţată atât de altitudine câr şi de poziţia sa în cadrul Văii Prahovei, dominată de înălţimi muntoase. Slaba intensitate a curenţilor de aer, presiunea atmosferică scăzută, lipsa gerurilor prea aspre iarna şi răcoarea plăcută vara, sunt factori care fac ca localitatea să fie mult mai solicitată de turişti în toate anotimpurile.

Climatul intramontan, specific staţiunii, prezintă câteva aspecte cu caracter relativ constant: în luna ianuarie, temperatura înregistrează valori între 4°C şi 5°C (comparativ cu Predealul - 5,1°C şi Sinaia -3,9°C), iar în iulie +15°C (14,5°C la Predeal şi 15,7° C la Sinaia). Dintre lunile anului cea mai rece este ianuarie şi cea caldă este iulie.

Pe măsură ce cresc înălţimile, presiunea atmosferică începe să scadă, astfel încât, dacă în oraş, la altitudinea de 850 m - 900 m, presiunea este de 690 mm, în schimb la altitudinea de 2500 m ea înregistrează valori de aproximativ 560 mm. Lipsa unor surse de poluare şi permanenta primenire a aerului, prin schimbul între înălţimi şi culoar, determină existenţa unei atmosfere curate, transparente. Se observă însă, în aceasta privinţă, că la înălţimi mai mari, toamna este mai cald faţă de oraş decât primăvara. în cadrul staţiunii, radiaţia solară se manifestă cu intensitate, atât vara cât şi iama, durata medie anuală fiind înjur de 1700 ore. Noaptea, în schimb, din cauza absenţei radiaţiilor solare şi a unei inversiuni termice, în staţiune şi împrejurimi se înregistrează o considerabilă scădere de temperatura. în ce priveşte vântul, direcţia lui dominantă coincide cu axa N-S a culoarului prahovean şi are o frecventă preponderenţă din partea nordică.

în localitate intensitatea vântului este moderată în vreme ce, pe munţii din jurul ei, în Bucegi şi Gârbova, vântul bate destul de puternic aproape tot timpul anului. La Omu, de pildă, situaţia de calm cauzată de absenţa vânturilor reprezintă mai puţin de 5% anual, î n s chimb ce la Buşteni şi împrejurimi, datorită adăpostului pe care îl creează cadrul montan, rafalele de vânt sunt rare, circa 20% calm, iar numărul zilelor cu viteze medii, de peste 15 m/s sunt înjur de 3, faţă de 10 la Vârful Omu şi 14 la Predeal.

Vara zilele sunt însorite parţial sau total, existând chiar perioade mai lungi sau mai scurte, când pe albastrul cerului nu apare nici o pată de nori şi aceasta mai ales toamna (septembrie - octombrie).

Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 800 mm, iar numărul zilelor cu solul acoperit de zăpadă este în medie de 83 faţă de 77 la Sinaia şi 207 la Omu. Pe

58


anotimpuri zilele cu solul acoperit de zăpadă pot fi repartizate, în ansamblu, astfel: 6,1 toamna, 60,5 iarna, 17,1 primăvara. Precipitaţiile sub formă de ploaie cad mai abundent primăvara şi la începutul toamnei.

Se observă astfel că, din punct de vedere climateric, există condiţii propice, în unele cazuri mult mai bune faţă de staţiunile Sinaia şi Predeal, din apropiere, pentru practicarea turismului în această staţiune. Apar astfel două sezoane: sezonul rece, în care sunt condiţii excepţionale pentru practicarea schiului şi săniuşului şi sezonul cald, în care se întâlnesc condiţiile climaterice necesare efectuării de drumeţii montane.

4.2.3. Vegetaţia şi fauna

Poziţia geografică a oraşului Buşteni în culoarul Prahovei, în plină zonă montană, îi conferă un cadru vegetal bogat în păduri de foioase ca: fagul, arinul, salcia, mesteacănul, paltinul şi mai rar, stejarul şi ulmul. Pădurea este prezentă chiar şi la marginea oraşului, pe ambele maluri ale Prahovei, cel mai răspândit arbore fiind fagul.

Pe măsură ce altitudinea creşte, locul fagului este luat de conifere, cum sunt: molidul, pinul şi bradul. Fagul se asociază de obicei cu paltinul, mesteacănul, arinul şi arţarul. în pădurile de fag există mulţi arbuşti şi plante erbacee a căror creştere este favorizată de faptul că lumina soarelui poate pătrunde printre arbori, până la sol. Spre deosebire de acestea, locurile acoperite de păduri de conifere sunt întunecate, iar la sol se găsesc doar ferigi, ciuperci şi muşchi.

Aspectul pădurilor din preajma Buşteniului are anumite nuanţe în funcţie de anotimp. Primăvara şi vara predomină verdele intens, toamna culoarea ruginie şi verdele închis al coniferelor, în timp ce iarna munţii sunt acoperiţi de zăpadă de un alb aproape imaculat. Dintre plantele ce populează această zonă sunt ciuboţica cucului, brânduşe, feriga, ghioceii, fragii, murii, afinii, etc. Pe crestele cu sol umed întâlnim şi unele plante hidrofile ca: izmă, coada calului, pipirigul, măcrişul, trifoiul în pădurile dimprejurul staţiunii cresc bureţi negri, iar glubele pot fi culese până toamna târziu.

Există în această zonă specii ale vegetaţiei ocrotite de lege: bradul alb (aflat în rezervaţia Valea Urlătorii), tisa, zambrul, papucul doamnei, iedera albă, secară de munte, stânjenelul dacic, floarea de colţ, ghiutura galbenă, unele specii de garofiţe, etc.

Munţii din preajma Buşteniului au fost populaţi din vremurile de demult cu animale mari, care hălăduiau în voie prin codrii şi deseori pe platoul Bucegilor. Datorită vânării lor intensive şi circulaţiei masive din munţi, numărul animalelor mari a scăzut considerabil. Astăzi se mai pot întâlni: urşi, lupi, cerbi şi mistreţi. Alături de acestea trăiesc şi animale mai mici: căprioara, capra neagră, rasul, vulpea, veveriţa, iepurele.

Păsările găsesc aici un climat prielnic pentru vieţuire. Poate fi semnalată prezenţa intensă a piţigoilor, vrăbiilor, mierlelor, ciocănitorilor, gaiţelor, coţofanelor, bufniţelor, uliilor, cocoşilor de munte, privighetorilor, pupezelor, cucilor. Rar pot fi întâlniţi şi corbii.

Solul umbros al pădurilor favorizează existenţa unor reptile ca broasca brună, vipera comună, şopârla de munte, salamandra, melcii. în poienile din zonă se pot întâlni diferite gastropode, insecte şi diferite specii de fluturi.

Deosebit de interesantă, zona „Abruptul Bucegilor" este o rezervaţie naturală complexă ce are extinderea cea mai mare (3748 ha) şi a fost instituită pentru protecţia peisajului abrupţilor exterioare ale Masivului Bucegi. Se extinde între Sinaia şi Pasul Strunga cuprinzând abruptul prahovean, abruptul nordic şi abruptul nord-vestic cu denivelări cuprinse între 800 m şi 1200 m.

Pe versantul sudic al Muntelui Caraiman este delimitată rezervaţia ştiinţifică, în apropierea cabanei Omu este împrejmuită rezervaţia botanică Vârful Omu, în care sunt

59

puse sub ocrotire specii vegetale caracteristice etajului alpin. în sectorul nordic al Abruptului Bucegilor se află rezervaţia complexă Bucşoiu - Valea Mălăieşti unde este ocrotit peisajul alpin cu creste impresionante, vai glaciare şi abrupturi presărate cu grohotişuri provenite din dezagregarea conglomeratelor. în nord-vestul Abruptului Bucegilor se întâlneşte rezervaţia complexă Valea Gaura corespunzătoare sectorului glaciar al văii respective.

în lungul Văii Ialomiţei se pot întâlni rezervaţiile naturale: rezervaţia naturală complexă Peştera Ialomiţei care include pădurea Cocora, peştera Ialomiţei, cheile Urşilor, cheile Peşterii şi Valea Horoabei; rezervaţia naturală complexă Cheile Tătarului care cuprinde un sector de chei ale Ialomiţei şi ocroteşte numeroase şi variate forme de relief carstic: lapiezuri, peşteri, turnuri, etc; rezervaţia naturală complexă muntele şi cheile Zănoagei prin care este ocrotită o „insulă" de arbori şi plante termofile; rezervaţia naturală Cheile Orsei care sunt considerate cele mai strânse şi mai sălbatice chei de pe Valea Ialomiţei. în Bucegi se găsesc şi unele rezervaţii geologice şi geomorfologice:

> Rezervaţia geologică Plaiul Hoţilor care cuprinde mai multe blocuri de calcarfosilifer;

> Rezervaţia geologică Plaiul Domnesc;> Punctul fosilifer Vama Strunga u nde a u fost i dentificate p este 1 50 s pecii d e

amoniţi şi numeroşi corali;> Babele şi Sfinxul din Munţii Bucegi - forme de microrelief situate în

extremitatea nord-vestică a judeţului Prahova.Prin constituirea acestor rezervaţii naturale se doreşte conservarea unor

formaţiuni vegetale şi de natură geologică şi peisagistică, rare sau poate chiar unice. Aceste rezervaţii pot constitui însă şi numeroase şi puternice puncte de atracţie turistică.

4.3. Potenţialul turistic economic al staţiunii Buşteni

Staţiunea Buşteni are un potenţial turistic economic ridicat, fapt ce se poate desprinde din analiza unor factori, cum ar fi: spaţii de cazare suficiente, posibilităţi de agrement variate sau diverse puncte de atracţie turistică. Aceşti factori fac din staţiunea buşteni o destinaţie preferată de multe persoane pentru a-şi petrece vacanţele.

4.3.1. Baza materială staţiunii Buşteni

Staţiunea Buşteni dispune în prezent de un număr de aproximativ 2895 locuri destinate cazării turiştilor, la care se pot adăuga aproximativ 270 locuri în gospodării particulare, deci în total de aproximativ 3165 locuri de cazare pentru turişti. Acest număr reprezintă 30% din capacitatea totală de primire a judeţului Prahova.

Capacitatea de cazare a staţiunii Buşteni pe tipuri de unităţi de cazare este următoarea:

Tabel nr. 4.1. - Capacitatea de cazare existentă în Buşteni pe tipuri de unităţi decazare în anul 2003

Hoteluri Vile Cabane Căsuţe Tabere de elevi şi sportivi

Gospodării particulare

Total

512 555 423 64 1290 270 3114

Sursa; Dispeceratul de cazare din Buşteni

60

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)__________________a staţiunii Buşteni ______________

Astfel hotelurile ocupă 16% din totalul capacităţilor de cazare din Buşteni, vilele ocupă 18%, cabanele 15%, căsuţele 2%, taberele de elevi şi sportivi 41%, iar gospodăriile particulare 9% .

Grafic situaţia se prezintă astfel:___________Fig.l - Capacitatea de cazare a staţiunii Buşteni în anul 2003 ___________

1290

□ Ffeirticula

ri

□ Tabere

□ Căsuţe

B Cabane□ Vile

□ Hoteluri

Se observă că majoritatea spaţiilor de cazare sunt destinate pentru recreerea tinerilor şi pentru sportivi. De asemenea, o pondere importantă în totalul capacităţilor de cazare din Buşteni o deţin hotelurile cu 16% şi vilele cu 18%, fapt datorat supremaţiei actuale a turismului de odihnă şi, de ce nu, de tratament din această zonă.

S-a observat însă, mai înainte, că există rezerve importante (41%) în ceea ce priveşte locurile de cazare pentru extinderea formelor de turism practicate aici şi la alte forme, cum ar fi turismul sportiv, de exemplu. Acestor rezerve li se pot adăuga şi locurile de cazare din gospodăriile particulare care în momentul de faţă au o pondere de 9% , dar sunt într-o continuă creştere.

Unităţile de cazare din staţiunea Buşteni pe tipuri, clasificare, număr de spaţii de cazare, număr de locuri de cazare şi denumire sunt concentrate în următorul tabel:

Tabelul nr. 4.2. - Unităţile de cazare existente în staţiunea Buşteni în anul 2003

TIP DE UNITATE DENUMIRE CLASIFICARE SPAŢII DE CAZARE

LOCURI

HOTELURI CARAIMAN 1* 21 48SILVA 3* 133 312ZAMORA 1* 21 42ALEXANDROS 2* 41 110ALUNIŞ 1* 5 10BUCŞOIUL 1* 6 13BUJORUL 2* 7 14CĂPRIOARA 1* 8 21CĂPRIŢA 1* 11 26CARAIMAN 1* 13 38CASACADA 2* 9 19CERBULUI 1* 6 13CIOPLEA 1* 4 8CIUCAŞ 1* 13 31CLABUCET 1* 8 16COŞTILA 1* 6 12

61

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)________________a staţiunii Buşteni ____________

VILE DOINA 2* 1 4FOIŞOR 1* 7 14MICŞUNICA 2* 8 22MISTREŢU 1* 6 12PARC 2* 8 16PARÂNG 1* 6 12PARAUL RECE 3* 32 100PESCĂRUŞ 1* 11 35PIATRA CRAIULUI 2* 8 17PISCULUI 1* 11 22SUSAI 2* 7 19VÂRFUL CU DOR 1* 12 31VULTURUL 1* 10 25

CABANE BABELE 2* 22 97CĂMINUL ALPIN 1* 32 108OMU 1* 3 29POIANA IZVOARELOR

2* 21 74

CĂSUŢE TIP CAMPING 1* 32 64TABERE ELEVI 4 1290

Sursa: Comisia Naţională de Statistică - Jud. Prahova.

Cele mai bine cotate hoteluri din staţiunea Buşteni sunt Silva cu 3* şi ALEXANDROS cu 2*, ele reprezentând tot ceea ce poate fi mai bun din punct de vedere al cazării în hotelurile din Buşteni. Celelalte două hoteluri, Caraiman şi Zamora sunt cotate cu 1*, având un nivel calitativ al serviciilor oferite mult mai scăzut. Se observă astfel nevoia unei construcţii de tip hotel de cel puţin 4*, având în vedere şi faptul că printre motivaţiile turistice din această zonă se găseşte şi organizarea de conferinţe şi congrese cu o pondere de 15%. Celelalte motivaţii sunt clasificate astfel: 45% turism prin sindicate, 20% turism sportiv, 1 5% tineri , elevi, studenţi şi 5% diverse.

Cel mai mare hotel este Silva cu 133 de camere şi 312 locuri. Celelalte hoteluri sunt de dimensiuni mici, înjur de 25 de camere.

Tabelul nr. 4.3 - Numărul de camere şi numărul de locuri din hotelurile din Buşteniîn anul 2003

HOTELURI NUMĂR CAMERE / NUMĂR LOCURI TOTAL

1* 2* 3* 4* 5*CARAIMAN 21/48 - - - - 21/48SILVA - - 133/312 - - 133/312ZAMORA 21/42 - - - - 21/42ALEXANDROS - 41/110 - - - 41/110TOTAL 42/90 41/110 133/312 - - 216/512

Sursa: Comisia Naţională de Statistică - Jud. Prahova

în hotelurile din Buşteni există deci 512 locuri dispuse în 216 camere, media fiind de 2,37 locuri /cameră. Structura spaţiilor de cazare şi a locurilor de cazare din hoteluri pe categorii de confort este prezentată în figurile 4.2. şi 4.3.

62

Fig. 4.2.- Structura spatiilor de cazare în staţiunea Buşteni în anul 2003

Fig. 4.3. - Structura locurilor de cazare din hoteluri în anul 2003

Se observă că şi în ceea ce priveşte numărul de camere şi în ceea ce priveşte numărul de locuri, hotelul Silva de 3* acaparează mai mult de 50% din locurile şi spaţiile de cazare din hoteluri.

în ceea ce priveşte spaţiile şi locurile de cazare în vile, pe categorii de confort, situaţia este următoarea:

63


Tabelul nr. 4.4. - Numărul de camere şi numărul de locuri existente în vilele din Buşteni în anul 2003

VILE NUMĂR CAMERE/NUMAR LOCURI TOTAL1* 2* 3* 4* 5*

ALUNIŞ 5/10 - - - - 5/10BUCŞOIU 6/13 - - - - 6/13BUJORUL - 7/14 - - - 7/14CĂPRIOARA 8/21 - - - - 8/21CĂPRIŢA 11/26 - - - - 11/26CARAIMAN 13/38 - - - - 13/38CASCADA - 9/19 - - - 9/19CERBULUI 6/13 - - - - 6/13CIOPLEA 4/8 - - - - 4/8CIUCAŞ 13/31 - - - - 13/31CLABUCET 8/6 - - - - 8/16COŞTILA 6/12 - - - - 6/12DOINA - 1/4 - - - 1/4FOIŞOR 7/14 - - - - 7/14MICŞUNICA - 8/22 - - - 8/22MISTREŢUL 6/12 - - - - 6/12PARC - 8/16 - - - 8/16PARÂNG 6/12 - - - - 6/12PARAUL RECE - - 32/100 - - 32/100PESCĂRUŞ 11/35 - - - - 11/35PIATRA CRAIULUI

- 8/17 - - - 8/17

PISCULUI 11/22 - - - - 11/22SUSAI - 7/19 - - - 7/19VÂRFUL CU DOR

12/31 - - - - 12/31

VULTURUL 10/25 - - - - 10/25TOTAL 143/339 48/11 32/100 - - 223/550Sursa: Comisia Naţională de Statistică - Jud. Prahova

Per total în Buşteni există 550 locuri de cazare în vile, dispuse în 223 camere, media fiind de 2,46 locuri/cameră. Structura spaţiilor de cazare şi a locurilor de cazare din vile pe categorii de confort este prezentată în figurile 4.4. şi 4.5.

Fig. 4.4. - Structura spatiilor de cazare în vile în anul 2003

64

Fig. 4.5. - Structura locurilor de cazare din vile în anul 2003

Se observă la nivelul capacităţilor de cazare tip vilă ca ponderea cea mai mare o deţin vilele de categoria 1*. Ele reprezintă 65,22% din spaţiile de cazare şi 62,72 % din numărul locurilor de cazare existente în Buşteni.

în ceea ce priveşte cabanele, clasificarea acestora în funcţie de gradul de confort, număr de camere şi număr de locuri de cazare, este următoarea:

Tabelul nr. 4.5 - Numărul de camere şi de locuri existente în cabanele din Buşteni înanul 2003

CABANE NUMĂR CAMERE/NUMĂR LOCURI TOTAL

1* 2* 3* 4* 5*BABELE - 22/97 - - - 22(97CĂMINUL ALPIN 32/108 - - - - 32/108GURA DIHAM - 21/67 - - - 21/67OMU 3/29 - - - - 3/29POIANA IZVOARELOR - 21/74 - - - 21/74TOTAL 35/140 64/238 - - - 99/375Sursa: Comisia Naţională de Statistică - .lud. Prahova

Există, deci, în Buşteni 375 locuri de cazare în cabane, dispuse în 99 camere, media fiind de aproximativ 3,78 locuri/cameră, ceea ce se datorează faptului că acestea (cabanele) sunt destinate adăpostirii turiştilor ce practică drumeţii montane, şi nu sunt destinate turismului de odihnă şi tratament ca hotelurile şi vilele în care media este 2,37 şi 2,46 locuri/cameră. Structura spaţiilor şi a locurilor de cazare în cabane pe categorii de confort este prezentată în figurile 4.6 şi 4.7.

65

□ Locuri Vile 3*■ Locuri Vilei*■ Locuri Vile

■

Fig. 4.6. - Structura spaţiilor de cazare în cabane în anul 2003

Fig. 4.7. - Structura locurilor de cazare în cabane în anul 2003

70

60

50

40

30

2

0

1

0

0

în ceea ce priveşte spaţiile de cazare, ponderea cea mai mare o deţin cabanele de categoria 2*, reprezentând 64,64% din totalul spaţiilor de cazare în cabane din Buşteni, iar în privinţa numărului locurilor de cazare situaţia este aceeaşi, cabanele cotate cu 2* având ponderea cea mai mare în totalul locurilor de cazare în cabane din Buşteni, şi anume 62,67%.

66

\ {■ Locuri Cabane 2*

□ Locuri Cabane 1*37,331

_162,67 ^k

4.3.2. Posibilităţi de agrement

Potenţialul turistic al Văii Prahovei şi al Platoului Bucegi se poate categorisi în potenţial turistic de vară şi potenţial turistic de iarnă.

Zona Buşteni dispune de trasee turistice care, pe diverse rute, au ca punct principal de destinaţie: Caraiman, Mălăieşti, Poiana Izvoarelor şi foarte numeroase trasee alpine. Din staţiunea Buşteni se pot face plimbări uşoare în împrejurimi, spre Cascada Urlătoarea ori pe Plaiul Munticelului, dar se poate ajunge, pe văi abrupte, şi pe platoul Bucegilor. Se poate merge, de asemenea, pe Vârful Zamora. Cu telecabina se poate face un salt până la cabana Babele sau la Peştera. între Buşteni şi Babele, lungimea pe cablu este de 4350 m, iar diferenţa de nivel este de 1235 m, în timp ce între Babele şi Peştera lungimea pe cablu şi diferenţa de nivel sunt mai mici, 2350 m şi respectiv 560 m. în tabelul 4.6. sunt prezentate câteva trasee turistice pentru excursiile în împrejurimi.

Tabelul 4.6. - Trasee turistice în staţiunea Buşteni

Traseul Durata(ore) Marcaj

Buşteni (885 m) - Cabana Piatra Arsă (1950 m) prin Valea Urlătorilor 4 - 4 1/2

Buşteni (885 m) - Babele (2200 m) - Peştera prin Valea Jepilor 5 - 5 1/2

Buşteni (885 m) - Vârful Omu (2507 m) prin Valea Cerbului 5 1/2-6

Buşteni (885 m) - Vârful Omu (2507 m) prin Poiana Izvoarelor 6-7 I

Buşteni (885 m) - Cantonul Jepi (1960 m) - Cabana Piatra Arsă (1950m) 4 - 4

1/2

Buşteni (885 m) - Cabana Alpin - Pichetul Roşu (1400 m) 3 - 3 1/2

Peştera (1640 m) - Vârful Omu (2507 m) prin Obârşia Ialomitei 3 -3 1/2 I

Buşteni (885 m) - Poiana Coştilei (1360 m) - Poiana PichetulRoşu ( 1400 m) - Cabana Poiana Izvoarelor (1455 m) 5 - 5 1/2

Buşteni (885 m) - Vf. Zamora (1826 m) 6-7 I

Buşteni (885 m) - Vf. Cazacu (1757 m) - Vf. Urechea (1709 m) 7-

Buşteni (885 m) - Cascada Urlătoarea (1055 m) 1-11/2

Pichetul Roşu (1400 m) - Cabana Mălăieşti (1720 m) 3 - 3 1/2

Vârful Omu (2507 m) - Cabana Babele (2200 m) - Cabana Piatra Arsă (1950 m) - Vârful cu Dor (2030 m)

4-5

Munţii Jepii Mici (1960 m) - Cabana Caraiman (2025 m) 1/2-1 (§)Cabana Babele (2200 m) - Crucea Eroilor (2291 m) 1 -1/2

Cabana Caraiman (2025 m) - Crucea Eroilor (2291m) 1/2-1 (§)Sursa : Asociaţia de turism Montan Prahova

Staţiunea Buşteni şi împrejurimile dispun şi de excelente condiţii pentru practicarea sporturilor de munte. Alpinismul românesc are rădăcini adânci prin aceste pârti. Iniţial s-a practicat alpinismul în Poiana Coştilei, apoi pe lângă traseele mai accesibile, ca Valea Albă şi Valea Morarului, s-au descoperit peste 20 trasee de grad mediu în versantul prahovean al Bucegilor. Cel mai dificil traseu de alpinism este şi astăzi cunoscut sub numele peretele Gălbenelelor.

Sporturile de iarnă sunt cuprinse în 3 segmente de altitudine, după cum urmează:> Masivele Caraiman, Coştila, Omu cu altitudini cuprinse între 200 m-2500 m;^ Zona abruptului propriu zis (Abruptul Prahovean) cu altitudini cuprinse între

1500 m şi 2000 m, care cuprinde zonele împădurite ale văilor Albe, Cerbului şi Morarului;

^ Zona care pleacă de la limita oraşului Buşteni, de la altitudinea de circa 900 m la altitudinea de circa 1500 m şi care cuprinde versantul vestic împădurit cu poienile Kalinderu, Coştilei, partea inferioară a Văii Cerbului şi versantul sudic şi nordic al Dihamului.

Pe lângă toate acestea, turiştii aflaţi în zonă mai pot beneficia şi de oferta sportivă ce cuprinde 4 terenuri de tenis, 2 terenuri de baschet, 1 sală de sport, 1 teren de fotbal şi 2 săli de forţă.

4.3.3. Obiective culturale

Localitatea Buşteni are o tradiţie destul de veche, ea luând naştere la începutul secolului al XEK-lea, pe drumul comercial ce făcea legătura între Muntenia şi Transilvania.

Dintre monumentele culturale ce pot fi admirate de către turişti se numără: Muzeul Cezar Petrescu, Monumentul eroilor şi Crucea de pe Caraiman. In continuare sunt prezentate mai pe larg fiecare dintre ele.

> Muzeul Cezar Petrescu - este o secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi a luat fiinţă la 17 decembrie 1967, în casa în care scriitorul s-a stabilit în 1937, după ce, până la 45 de ani publicase peste 20 de volume şi depusese o vastă activitate în presă. în această casă a locuit timp de 24 de ani, între 1937 şi 1960, şi a scris cea mai mare parte din vasta sa operă. Interiorul casei păstrează neştirbit vechiul stil: mobilier rustic, scoarţe vechi, ceramică românească, statui şi tablouri, peste 10.000 de volume şi reviste, şi dezvăluie la Cezar Petrescu două trăsături majore: preţuirea pentru arta populară şi o mare pasiune pentru carte. O mare parte din scrierile lui Cezar Petrescu se adresează copiilor: „Fram, ursul polar", „Năluca", „Pif, Paf şi altele.

^ Monumentul eroilor - este situat chiar în faţa gării Buşteni şi reprezintă o frumoasă compoziţie arhitecturală, construită pe o terasă, fiind flancată de două coloane, în mijloc se înalţă statuia realizată în bronz de sculptorul G. Dimitriu-Bârlad, în anul 1928, cunoscută sub numele de „Ultima Grenadă". Aceasta îl redă pe sergentul

68


Constantin Muşat care, deşi cu braţul stâng amputat, aruncă o granada spre liniile inamice.

Monumentul este inspirat de un fapt real. Soclul statuii este sobru, cu linii ornamentale rectangulare. Pe faţa dinspre gară se citeşte următorul text: „ridicatu-s-a acest monument întru slava şi memoria eroilor din Buşteni, căzuţi în primul război mondial - 1916-1918"; pe cea dinspre şosea sunt consemnate numele eroilor morţi la datorie pe diferite fronturi.

> Crucea de pe Caraiman - reprezintă spiritualitatea românească a zonei şi este situată pe Şaua Mare a Caraimanului.

Plaiul Caraiman însuşi este un loc deosebit de cunoscut atât de turiştii cât şi de localnicii Buşteniului. Pe Plaiul Caraiman, la altitudinea de 1600 m se poate găsi extraordinarul aer de munte tare şi extrem de curat. Vara poate fi întâlnită răcoarea atât de căutată de locuitorii marilor aglomeraţii urbane. Iarna zăpada pune stăpânire pe tot, dar aerul rămâne acelaşi.

Imaginea Bucegilor ce poate fi văzută din Buşteni este unică în toată Valea Prahovei. Nu există alt loc din care Bucegii să ofere ochiului mai mult decât din Buşteni. De aici ei arată tot ceea ce îi face măreţia, sălbăticia, misterul, într-un cuvânt frumuseţea.Situată în Masivul Caraiman, crucea oferă o privelişte unică a sălbăticiei muntelui. Peretele stâncos şi înspăimântător al Caraimanului apare de aici gata sa se prăvălească peste cel ce-1 priveşte. Măreaţa şi arhicunoscută „Cruce a Caraimanului" a fost ridicată întru cinstirea eroilor celui de-al doilea Război Mondial. Aceasta a fost construită la o altitudine de 2291 m între anii 1926 - 1928 de către Căile Ferate Române şi are o înălţime de 48 m. Lăţimea unui braţ este de 14 m, scheletul este făcut din oţel, iar soclul p e c are e ste aşezată este din beton armat. în interiorul ei se află un generator electric ce alimentează aproximativ 80 de becuri de 60 w fiecare. Crucea poate fi admirată chiar şi noaptea (atunci când munţii sunt acoperiţi de nori) oferind o imagine feerică asupra oraşului.

în afară de frumuseţea sălbatică a acestor locuri, de aerul curat şi de numeroasele posibilităţi de a petrece timpul liber într-un mod cât mai reconfortant, căldura sufletească şi ospitalitatea oamenilor de aici reprezintă un motiv în plus pentru a alege ca destinaţie turistică staţiunea Buşteni.

69

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezentei on-line (site Web)a staţiunii Buşteni _____________________________

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel, L., Nistoreanu, P., Onete, B., Bonciu, F. - „Elemente de marketing înInternet", Editura ASE, Bucureşti, 2002;

2. Balaure Virgil (coordonator) - ,J\Aarketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2000;

3. Bender, D. - „Using the Web to market the hospitality, travel and tourism productor service", Editura Mc Graw-Hill Book Company, New York, 1997;

4. Bloch, M., Pigneur, Y. and Steiner, T. - „The IT enabled extended entreprise:aplications in the tourism industry", Editura Sage Publications, California, 1996;

5. Bucur, Cristina - „Comerţ electronic", Editura ASE, Bucureşti, 2002;

6. Buraga, Sabin - „Tehnologii Web", Editura Matrix ROM, Bucureşti, 2001;7. Cocean, P., Vlăscenu, Ghe., Negolescu, B. - „Geografia generală a turismului",

Editura Meteor Press, Bucureşti, 2002;

8. Colesca, Sofia - ,Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti,2002;

9. Eder, B., Kodym, W., Lechner, F. - „Computer Driving License", Editura BICALL, Bucureşti, 2001;

10. Ernst & Young - Jnternet Shopping", Special Raport, January, 1998;

11. Glăvan, V. - „Turismul în România", Editura Economică, Bucureşti, 2002;

12. Ginsburg, L. - ,JDoing bussiness on the Web", Editura Pitman, London, 1997;

13. Istrate, I., Brav, F., Roşu, A. - ,£conomia turismului şi mediului înconjurător",Editura Economică, Bucureşti, 1996;

14.Jamsa, K., Lalani, S., Weakley, S. - „Programarea în Web", Editura ALL,Bucureşti, 1997;

15. Kosiar, D. - „Comprendre le commerce electronique", Editura Microsoft Press,Paris, 1997;

16. Minciu, Rodica - Economia turismului", Editura Uranus, Bucureşti, 2001;

17. Murphy, J., Forrest, E., Wotring, C. And Brymer, R. -„Hotel Management andMarketing on the Internet", Editura The Free Press, New York, 1996;

18. Năstase, P., Năstase, F. - Jnternet Worl Wide Web", Editura Economică, Bucureşti,2002;

19. Năstase, P., Năstase, F. - „Tehnologia aplicaţiilor Web", Editura Economică,Bucureşti, 2002;

20. Orzan, Ghe. - „Sisteme informatice de marketing", Editura Uranus, Bucureşti,2001;

21. Patriche, D., Bob, CA. - „Comerţ şi dezvoltare", Editura Nova, Bucureşti, 2001;22. Pollock, A. - „The impact of Information on Destination Marketing", Editura,

Routlege, London, 1995;

23. Rohner, Kurt - „Ciber-marketing", Editura ALL, Bucureşti, 1999;

70


24. Snack, O. - Economia şi organizarea turismului", Editura Sport-Turism,Bucureşti, 1997;

25. Snack, O., Baron, P., Neacşu, N. - ,JZconomia turismului", Editura Expert,Bucureşti, 2001;

26. Sobaru, A. - „Turismul în România. Letargie şi speranţe", articol on-line;

27. US Small Business Administration - ,JZ-commerce", Small Business Venture Online, 2002;

28. *** - eWeek - ,JZconomia în schimbare", nr.l, ianuarie, 2001;29. *** - efinance - ,J*leci la cumpărături, dar rămâi acasă", nr. 35-36, iulie-august,

2003;30. *** - ,JMic dicţionar enciclopedic", Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,

1997.

Resurse Web

1. http://www.intemetvalley.com/intval.html2. http://www.davesite.com/webstation/net-history.shtml3. http://www.nic.funet.fi/index/FUNET/history/intemet/en/4. http://www.w3.org5. http ://www.integrare.ro/evenimente6. http://www.ici.ro/romania/intemet/fiesta7. http://www.jobsforum.virtualve.net/articole/mediu.htm8. http://www.afaceri.net/webdesign/proiectare/programare/browsere.htm9. http://mp.web.go.ro

10. http://www.manuale.20m.com/index.html11. http://carţi.resurse.com/ppw_shareware.zip12. http://www.mturism.ro/statistic

Powered by

http://www.mturism.ro/statistic

balaban alexandru proiectarea şi realizarea … · web view2.2.2 căutarea informaţiilor pe web...

Documents