bacterii spiralate1

34
12. BACTERII SPIRALATE DE IMPORTANŢĂ MEDICALĂ 12.1. Familia Vibrionaceae Familia Vibrionaceae  cuprinde patru genuri: Vibrio, Photobacterium, Aeromonas şi Plesiomonas. La om, vibrionii produc atât infecţii intestinale, cât şi extraintestinale (Bergey’s, !!"#$ %intre membrii acestei familii cei mai importanţi aparţin g$ Vibrio, remarcabili prin potenţialul lor epidemic, specia V. cholerae fiind agentul patogen al &olerei$ 12.1.1. Genul Vibrio  'enul Vibrio include bacili 'ramnegativi, drepţi sau curbaţi, nesporulaţi, )n general necapsulaţi, mobili )n medii lic&ide datorit* flagelilor (mono sau lofotri&i# )nveliţi )ntro membran* tecal* ce se continu* cu membrana extern* a peretelui celular$ +nele specii, pe medii solide, pot sintetia flageli peritri&i$ -unt bacili facultativ anaerobi, cu metabolism c&emoorganotrof fermentativ şi oxidativ, cresc )n medii ce conţin %gluco* şi clorur* de amoniu$ .u puţine excepţii, fermentea* glucoa f*r* producere de ga$ -unt oxidaopoitivi$  /embrii genu lu i Vibrio sunt sensi bili la acţiu nea ,0d iamino1, 2dii opro pil pter idina (agen tul vibriostatic 3456# (caracter de diferenţiere faţ* de genul  Aeromonas#$ 7apor tul guanin*4 cito in* din 8%9 se situea* )ntre ;"5<$  /em bri i g$ Vibrio, indigeni ai apelor estuarine, marine sau salmastre necesit* concentraţii de cationi (mai ales 9a = , > = , /g = # mult mai mari decât microorgan ismele ,,terestre?$ .ele mai multe specii sunt &alofile$ %e aceea cresc foarte greu )n medii ce conţin sub !,"< clorur* de sodiu$ .&iar speciile cu ascendenţ* )n mediul acvatic marin (V. cholerae şi V. mimicus#, adaptate )ns* la intestinul uman (concentraţie local* 9a.l !,;"<# şi considerate singurele specii ,,terestre?, necesit* pentru o bun* creştere, 5< < 9a.l$ .oncentraţia optim* şi toleranţa maxim* la clorura de sodiu difer* )n funcţie de specie$ 8garul nutritiv din a c*rui compoiţie a fost exclus* clorura de sodiu, )mbog*ţit cu sânge sau bulion de cordcreier, permite creşterea, dat fiind aportul de clorur* de sodiu din substratul ad*ugat$ /a@oritatea vibrionilor cresc )ntre pA ",1 şi 6,1 cu un optimum de 2,1 ;,1$ .ompara tiv cu alţi bacil i 'ram negat ivi, au rate de creşt ere şi de devoltar e mul t mai rapide$ -pecii le  patogene pentru om cresc şi se devolt* bine )ntre !2°.$ 9u cresc la =0°., dar pot supravieţui la aceast* temperatur* )n stare dormant* (necultivabil*# devenind din nou cutivabili prin trecere pe un organism viu uman sau animal$  pidemiolo gia şi /icrobiologia medical* r*mân interesate mai ales de speciile patogene pentru om$  Cn cadrul speciei V. cholerae exist* dou* categorii de tulpini: &olerigene şi ne&olerigene$ .ele &olerigene determin* &olera şi se )ncadrea* )n serogrup urile 3:5 şi 3:56, )n timp ce alte serogrupu ri (non 3:5, non:356  produc, diaree cholera-like, gastroenterite, infecţii ale ţesuturilor moiD serogrupurile &olerigene sintetiea* toxina &oleric*, r*spunatoare de simptomele grave din infecţia &oleric*, având )n acelasi timp o mare capacitate de r*spândire )n mediul extern (sunt )nalt epidemiogene#$ Erebuie ad*ugat c* tulpinile de V.cholerae &olerigene serogrup 356 pot fi raspun atoare si de cauri de septicemii, care se explic* prin )n alta invaivitate a acestor tulpini datorit* preenţei capsulei$ Cn ultim ile doua dece nii, la categ oria tulp inil or de V.cholerae &olerigene sau ad*ug at şi unel e serogrupuri non 3:54non 356, purtatoare de gene pentru toxina &oleric* şi epidemiogene, responsabile de epidemii de &oler* )n diferite one ale globului$ Alte se!ii "e #i$%i&ni'  V . mimicus (face tre cer ea )nt re vib rionii non&alofili tip V. cholerae şi vibrionii &alofili# prod uce diaree ,,choleralike?D  (i$%i&ni )al&*ili  V. mimi cus  produce diaree ,,choleralike?D  V. parahemolyt icus  determin* gastroenterita, toxiinfecţii alimentare, infecţii ale ţesuturilor moiD  V. fluvialis, V . holissae, V . furnissi  determin* diareeD  V. alginolytic us  produce infecţii ale ţesuturilor moiD  V. vulnificus     infecţii, septicemii la alcoolici, la bolnavii cu &epatite cronice$  Caracterizarea morfologică , biochimică şi genetică a vibrionului holeric

Upload: olaru-gabriela-ex-bostan

Post on 06-Jul-2018

226 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 1/34

12. BACTERII SPIRALATE DE IMPORTANŢĂ MEDICALĂ

12.1. Familia VibrionaceaeFamilia Vibrionaceae cuprinde patru genuri: Vibrio, Photobacterium, Aeromonas şi Plesiomonas.

La om, vibrionii produc atât infecţii intestinale, cât şi extraintestinale (Bergey’s, !!"#$ %intre membriiacestei familii cei mai importanţi aparţin g$ Vibrio, remarcabili prin potenţialul lor epidemic, specia V. cholerae

fiind agentul patogen al &olerei$12.1.1. Genul Vibrio

  'enul Vibrio include bacili 'ramnegativi, drepţi sau curbaţi, nesporulaţi, )n general necapsulaţi, mobili)n medii lic&ide datorit* flagelilor (mono sau lofotri&i# )nveliţi )ntro membran* tecal* ce se continu* cumembrana extern* a peretelui celular$ +nele specii, pe medii solide, pot sintetia flageli peritri&i$ -unt bacilifacultativ anaerobi, cu metabolism c&emoorganotrof fermentativ şi oxidativ, cresc )n medii ce conţin %gluco*şi clorur* de amoniu$ .u puţine excepţii, fermentea* glucoa f*r* producere de ga$ -unt oxidaopoitivi$  /embrii genului Vibrio  sunt sensibili la acţiunea ,0diamino1,2diiopropil pteridina (agentulvibriostatic 3456# (caracter de diferenţiere faţ* de genul  Aeromonas#$ 7aportul guanin*4citoin* din 8%9 sesituea* )ntre ;"5<$  /embrii g$ Vibrio, indigeni ai apelor estuarine, marine sau salmastre necesit* concentraţii de cationi(mai ales 9a=, > =, /g=# mult mai mari decât microorganismele ,,terestre?$ .ele mai multe specii sunt &alofile$

%e aceea cresc foarte greu )n medii ce conţin sub !,"< clorur* de sodiu$ .&iar speciile cu ascendenţ* )n mediulacvatic marin (V. cholerae şi V. mimicus#, adaptate )ns* la intestinul uman (concentraţie local* 9a.l !,;"<# şiconsiderate singurele specii ,,terestre?, necesit* pentru o bun* creştere, 5< < 9a.l$ .oncentraţia optim* şitoleranţa maxim* la clorura de sodiu difer* )n funcţie de specie$ 8garul nutritiv din a c*rui compoiţie a fostexclus* clorura de sodiu, )mbog*ţit cu sânge sau bulion de cordcreier, permite creşterea, dat fiind aportul declorur* de sodiu din substratul ad*ugat$ /a@oritatea vibrionilor cresc )ntre pA ",1 şi 6,1 cu un optimum de 2,1;,1$ .omparativ cu alţi bacili 'ramnegativi, au rate de creştere şi de devoltare mult mai rapide$ -peciile patogene pentru om cresc şi se devolt* bine )ntre !2°.$ 9u cresc la =0°., dar pot supravieţui la aceast*temperatur* )n stare dormant* (necultivabil*# devenind din nou cutivabili prin trecere pe un organism viu umansau animal$  pidemiologia şi /icrobiologia medical* r*mân interesate mai ales de speciile patogene pentru om$  Cn cadrul speciei V. cholerae exist* dou* categorii de tulpini: &olerigene şi ne&olerigene$ .ele &olerigene

determin* &olera şi se )ncadrea* )n serogrupurile 3:5 şi 3:56, )n timp ce alte serogrupuri (non 3:5, non:356 produc, diaree cholera-like, gastroenterite, infecţii ale ţesuturilor moiD serogrupurile &olerigene sintetiea*toxina &oleric*, r*spunatoare de simptomele grave din infecţia &oleric*, având )n acelasi timp o mare capacitatede r*spândire )n mediul extern (sunt )nalt epidemiogene#$ Erebuie ad*ugat c* tulpinile de V.cholerae &olerigeneserogrup 356 pot fi raspunatoare si de cauri de septicemii, care se explic* prin )nalta invaivitate a acestor tulpini datorit* preenţei capsulei$

Cn ultimile doua decenii, la categoria tulpinilor de V.cholerae  &olerigene sau ad*ugat şi uneleserogrupuri non 3:54non 356, purtatoare de gene pentru toxina &oleric* şi epidemiogene, responsabile deepidemii de &oler* )n diferite one ale globului$

Alte se!ii "e #i$%i&ni'  V. mimicus  (face trecerea )ntre vibrionii non&alofili tip V. cholerae  şi vibrionii &alofili# producediaree ,,choleralike?D

  (i$%i&ni )al&*ili  V. mimicus produce diaree ,,choleralike?D  V. parahemolyticus determin* gastroenterita, toxiinfecţii alimentare, infecţii ale ţesuturilor moiD  V. fluvialis, V. holissae, V. furnissi determin* diareeD  V. alginolyticus produce infecţii ale ţesuturilor moiD  V. vulnificus    infecţii, septicemii la alcoolici, la bolnavii cu &epatite cronice$

  Caracterizarea morfologică, biochimică şi genetică a vibrionului holeric

Page 2: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 2/34

  Grincipala specie patogen* pentru om, V. cholerae sau V. comma, cum a fost denumit* )n 5;;0 de cel ce a puso )n evidenţ* şi a considerato agentul etiologic al &olerei (7$ >oc&#, a fost diviat* )n vibrioni &olerici degrup 3:5 şi vibrioni &olerici de grup non 3:5 (H!!#$ %eosebirea are la ba* structura antigenic*, antigenullipopolia&aridic somatic 3, specific fiec*rui grup$ -pecificitatea (LG-# somatic* 3:5 reuneşte toate tulpiniledotate cu potenţial epidemic, enterotoxigene, patogene, capabile s* determine &olera$  Eulpinile cu specificitate somatic* 3:5 pot aparţine celor trei serotipuri cunoscute, )n funcţie de ponderea

cantitativ* a unor fracţiuni antigenice de natur* proteic* notate de la 8 la / (importante pentru diagostic fiind deregul* numai 8, B şi .# constituente ale antigenului somatic 3:5: Inaba (preint* antigene 8 şi .#, 3gaJa (areantigene 8 şi B# şi AiKo@ima (preint* antigene 8, B şi .#$  %iagnosticul4caracteriarea unei tulpini de V. cholerae 3:5şi implicit denumirea corect* va cuprinde:- specia: Vibrio choleraeD- serogrupul: 3:5 sau non 3:5D- serotipul: Inaba, 3gaJa, AiKo@ima, aplicabil doar pentru serogrupul 3:5D-  biotipul: c&olerae (clasic# sau lEor, aplicabil de asemenea doar pentru serogrupul 3:5$

  %e menţionat c* separarea )n cele dou* biotipuri, sau mai nou, biovariet*ţi, nu are la ba* structuraantigenic*, ci unele caractere bioc&imice, fenotipice: reacţia ogesGrosKauer, aglutinarea &ematiilor de g*in*, preenţa &emoliinei, precum şi sensibilitatea4reistenţa la polimixin* şi la acţiunea fagului I /uKer@ee (setulde fagi biotip clasic#$

  Gân* nu demult, doar serogrupului 3:5 i se recunoscuse capacitatea &olerigen*, ceea ce presupunea:-  preenţa specificit*ţii 3:5D-  preenţa fracţiunilor antigenului somatic 3 definitorii pentru cele trei serotipuriD-  preenţa caracterelor fenotipice caracteristice biotipului$

  %in 566 )ns*, emergenţa unei noi tulpini &olerigene cu acelaşi potenţial epidemic, lipsit* de specificitatea3:5, aparţinând grupului mare şi &eterogen non 3:5 (serogrupul 3:56 Bengal#, sa ad*ugat grupului 3:5$-erogrupului 3:56 Bengal i sa recunoscut capacitatea &olerigen*, preenţa lui )n teritoriu impunând notificareainternaţional* (3/-# (fig$ 1"#$

Aolera poate fi asimptomatic* (2"< din cauri# şi simptomatic* ("<#$ .aurile clinice se pot manifestasub form* de tulbur*ri diareice uşoare (5;< din cauri#, moderat* ("< din cauri# şi grav* (necesit* obligatoriuspitaliare# cu scaune numeroase apoase pân* la aspect riiform, vom*, crampe abdominale, des&idratare masiv*,şoc &ipovolemic şi c&iar exitus (prin des&idratare#$

%in punct de vedere clinic, caurile de &oler* produs* de tulpinile V.cholerae 3:5 şi 3:56 au aceeaşisimptomatologie clinic*$

Page 3: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 3/34

Fig$ 1"$ .lasificarea tulpinilor de V.cholerae &olerigene şi non&olerigene$

  'rupul non 3:5 cuprinde tulpini clasificabile dupa specificit*ţile antigenice ,,3?$ 8nterior au fost desemnaţicu denumirea generic* de vibrioni ne&olerigeni (non cholerae vibrios M9.# sau nonaglutinabili cu serul bivalent de grup 3:5 (non aglutinable vibrios M98'#$  Cn ceea ce priveşte &abitatul vibrionului &oleric, exist* mai multe surse care pot constitui reervoare deinfecţie: omul bolnav cu forme clinice aparente sau inaparente (eliminarea vibrionilor prin scaune şi vom*#,

mediile acvatice marine şi estuarine )n care vibrionii &olerici sunt indigeni, asociaţi cu organisme vii(ooplanctonice, crustacee# sau plante acvatice$  Goarta de intrare este digestiv*, vibrionii fiind introduşi )n organism pe cale oral*, odat* cu apa, cualimentele contaminate sau prin intermediul mâinilor murdare$  %in punct de vedere morfologic, vibrionii &olerici sunt bacili nesporulaţi, 'ramnegativi, cu dimensiunimedii de 5," 4 !,!,0 Nm, cu capete rotun@ite sau uşor aplatiate, monotri&i (fig$ 11#$ Lungimea flageluluiterminal polar dep*şeşte de 0" ori lungimea celulei$

Fig$ 11$ Imagine la microscopul electronic, metoda coloraţiei negative, a vibrionului &oleric$ -e observ* flagelul polar$(&ttp:44JJJ$t@clarKinc$com4bacterialOdiseases4c&oleraOvibrioOc&olerae$&tm#$

  ibrionii &olerici se devolt* cu uşurinţ* pe medii simple (apa peptonat*, bulion, agar nutritiv, gelatin*#$ Cnmedii lic&ide tulbur* uniform mediul, cu creştere redus* dup* 1; ore la 2P. şi intens* dup* 5;6 oreD uneorise poate forma un depoit pe seama peliculei formate la suprafaţa mediuluiD capacitatea de a se devolta lasuprafaţ*, cu sau f*r* pelicul*, la pA alcalin (6,#, mai rapid decât alte bacterii aerobe ale microbiotei intestinale,a permis selectarea apei peptonate alcaline ca mediu de )mbog*ţire$ -unt sensibili la acţiunea pA mai mic de 1,0

Page 4: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 4/34

()n mediile ce conţin a&aruri fermentabile, prin p*strarea )ndelungat* a culturii, se produce ,,autosteriliarea?#$Ge agar nutritiv (5;! ore la 2P.# creşte sub form* de colonii rotunde cu suprafaţa uşor bombat*, convex*,margini regulate, translucide, f*r* iridescenţ* la examenul )n lumina oblic* (5!5 ore# şi opace dup* 5;! orela 2P.$ Lic&efia* gelatina (0; ore#, tardiv (2 ile# şi mediul cu ser de bou$ -e devolt* )n preenţa s*rurilor  biliare, sulfitului, teluritului de potasiu, substanţe utiliate )n mediile uuale selective, )n scopul iol*rii$ Greenţafierului )n mediul de cultur* (culturi submerse# favoriea* creşterea, contribuind şi la creşterea virulenţei

 bacteriene$ Cn mediile de cultur* cu conţinut redus de fier, vibrionul &oleric produce siderofori$  %intre antigenele celulei vibrionice, un rol esenţial )n stimularea r*spunsului imun )l au constituenţiiflagelului (proteina antigenic* A, lb$ german* hauch M v*l# şi ai peretelui celular (lipopolia&aridul M antigenul 3M endotoxina bacteriilor 'ramnegative#$ %eterminanţii c&imici ai antigenit*ţii A sunt insuficient cunoscuţi, spredeosebire de cei ai antigenit*ţii 3, a c*ror structur* a fost corelat* cu diversele funcţii imunologice şi toxice alelipopolia&aridului (LG-#$ .a şi )n caul altor endotoxine, LG- vibrionului &oleric are potenţial mitogen(imunomodulator#, cu activitate stimulatoare pentru macrofage, activatoare policlonal* a celulelor B şiendotoxic* prin lipidul 8$ 7ecent sa recunoscut şi capacitatea imunogen* a lipidului 8 (inductor al sinteeianticorpilor aparţinând claselor Ig/ şi Ig'#, toate regiunile LG- fiind antigenice$ %up* infecţie, organismul este prote@at prin sIg8 din secreţia mucoasei intestinale$

Factorii de virulenţă 

Toxina holerică.u mai bine de un secol )n urm*, 7obert >oc& (5;;5;;"# preenta dovei clare care incriminau ca agent

etiologic al &olerei, vibrionul (Comma bacillus,  sugerând preenţa unei toxine care se absoarbe parţial şiacţionea* )n special asupra aparatului cardiovascular$  Eoxina &oleric* !,,Choleragen" sau holotoxina holerică este o enterotoxin* repreentat* de o molecul* proteic* mare (gr$ mol$ ; K%a#, alc*tuit* din trei subunit*ţi notate 85, 8 şi B$ #ubunitatea A, complex*, estesintetiat* ca o caten* polipeptidic* unic*, clivat* )n celulele produc*toare, sub acţiunea proteaelor )n alte dou*subunit*ţi: 85 şi 8$ #ubunitatea A$ repreint* componenta biologic activ*, purt*toare a funcţiei toxice, care esteslab imunogen*$ 8re funcţia 8%Griboilant* a unui component al sistemului adenilat ciclaei$ -eparat* de restulmoleculei, are un efect nesemnificativ asupra celulelor )ntregi$ #ubunitatea A% (gr$ mol$ " K%a# este legat* de 85 printro leg*tur* disulfidic* (--#$ Goate fi separat* cu solvenţi de disociere (detergenţi, guanidin* &idrocloric*1/#$ Iniţial, sa considerat ca având rolul unic de stabiliare a complexului 8$ 8poi sa demonstrat ca 8 este

necesar* şi pentru translocaţia toxinei )n celul*, deoarece poart* o secvenţ* ,,semnal?, implicat* )n transferultransmembranar$  #ubunitatea & !,,Choleragenoi'" sau ,,Toxoi' (", gr$ mol$ "1 K%a#, este lipsit* de activitate toxic*, dar, )nsc&imb, are activitate antigenic* (toxoid#$ ste alc*tuit* din cinci subunită)i i'entice$ /odul de grupare asubunit*ţilor este puţin cunoscut$ 8re funcţia de legare a toxinei de membrana celular*$  -intea toxinei &olerice este controlat* şi reglat* de genele tox cromosomale (sau ctx#, localiate pe &artagenetic* )n grupul de gene his$  -ubunit*ţile 8 şi B ar fi sintetiate separat )n citoplasm* pe polisomi liberi$8samblarea lor )ntro molecul* unic* se face )n spaţiul periplasmic, de unde sunt eliberate foarte eficient )nmediul )ncon@ur*tor$  b#  Pătrun'erea enterotoxinei *n enterocit $ Eoxina se fixea* la receptorii specifici din platoul striat alenterocitului, repreentaţi de monosialoganglioidul '/5$  'anglioidele sunt molecule lipidice complexe preente )n toate membranele plasmatice studiate$ le au o

 porţiune &idrofil*, )nc*rcat* electronegativ, care conţine resturi de %galacto*, %gluco*, 9acetilgalactoamin* şi acid 9acetil neuraminic, precum şi o porţiune lung* &idrofob* cerami'a  care conţine aciigraşi cu lanţ lung asociaţi cu  sfingo+ina$ +nul dintre cele mai cunoscute ganglioide este '/5 (galactoil9acetilgalactoaminilsialoillactoilceramida#, preent )n cantitate mare şi )n ţesutul cerebral (fig$ 12#$%atorit* acestei particularit*ţi structurale, ceramida se poate insera )n faa fluid* a membranei celulare, l*sând porţiunea glucidic* a moleculei pe faţa extern* a membranei, pentru a acţiona ca receptor pentru toxina &oleric*$  .apacitatea ganglioidelor, )n general, şi a '/5 )n special, de a lega toxina &oleric* şi corelaţia strâns*dintre cantitatea de ganglioide şi cea de toxin* legat*, demonstrate experimental, sunt dovada faptului c*ganglioidele sunt receptorii naturali pentru toxina &oleric*$

Page 5: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 5/34

Cn plus, toxina legat* de ganglioide este inactiv* şi nu se mai poate lega de alte celule$ 9um*rulreceptorilor ganglioidici de toxin* &oleric* este variabil, funcţie de natura celulelor$ 9um*rul moleculelor detoxin* &oleric* necesare pentru producerea unor modific*ri morfologice este de 5!4celul*, iar pentru efectul toxicde "!4celul*$ %iscrepanţa dintre num*rul relativ mare de receptori şi concentraţia de toxin* necesar* pentru a produce efecte biologice evidente reflect* fie ineficienţa procesului de )nglobare a toxinei, fie existenţa a dou*tipuri de receptori (eficienţi şi ineficienţi#$

Fig$ 12$ -tructura simplificat* a ganglioidului '/5 şi preentarea situsurilor de legare a toxinei &olerice prin diferiţiaminoacii ai subunit*ţii B (dup* .ummings şi sKo, !!6#$

-au descris dou* mecanisme de p*trundere a toxinei )n celule:  5# ecanismul principal  de )nglobare este repreentat de endocitoa mediat* de receptori$ %up* -a&youn şi.uatrecasas (562"#, iniţial o singur* subunitate B sar lega de ganglioide$ +lterior ar avea loc o difuie lateral*)n planul membranei celulare, pân* când toate cele cinci subunit*ţi ale toxinei sar asocia cu cinci molecule deganglioide$ %eplasarea lateral* a complexelor toxin*4'/5 este demonstrat* de cel puţin dou* fenomene: 5#stoparea deplas*rii complexului )n preenţa anticorpilor specifici şi blocarea efectului toxicD # )n intestin, toxina&oleric* se leag* de bordura )n perie a celulelor mucoasei$ 3ri, adenilat ciclaa este localiat* exclusiv pesuprafeţele laterale şi baal* a celulelor$ %eci, pentru aşi exercita efectul, toxina, dup* ce sa legat )n regiuneaapical* a celulelor intestinale, trebuie s* se deplasee pe suprafaţa celulei, spre ona laterobaal*$ Cn cursul

deplas*rii complexului toxin*4receptor, )n planul membranei sar realia o redistribuire a receptorilor, cuformarea de ,,petice?(,, patch?# şi ,,bonete?(,,capping ?#$ Bonetarea ar favoria asocierea complexuluitoxin*4receptor cu o protein* membranar* integrat*, care ar favoria translocaţia complexului )n celul*$  # Al 'oilea mecanism posibil de )ncorporare a toxinei &olerice se baea* pe unele probe experimentale, caredemonstrea* apariţia unor alter*ri conformaţionale ale toxinei, dup* legarea la receptori$ Legarea subunit*ţii Bar induce modific*ri de permeabilitate a membranei şi )n plus ,,inelul? B sar deplia, favoriând formarea unui,,canal? )n structura acesteia$  -ubunitatea 8, eliberat* de constrângerile impuse de restul subunit*ţilor proteice cu care a fost asociat*, poate interacţiona şi traversa membrana lipidic*$  liberarea segmentului activ 85 )n celul* se face prin clivarea leg*turilor --$ 8gentul reduc*tor naturaleste glutationul, ceea ce explic* faptul c* leg*turile -- se menţin rareori )n mediul intracelular$  c# ecanismul 'e ac)iune$ Eoxina &oleric* acţionea* producând 8%Griboilarea subunit*ţii reglatoare a

sistemului adenilat ciclaei$  8denilat ciclaa este o enim* multisubunitar*, localiat* pe faţa intern* a membranelor celulare, avândcomponentul catalitic )n contact cu citosolul$ a poate exista sub form* activ* sau inactiv*, datorit* unuicomponent reglator cunoscut sub denumiri diferite: proteina ', proteina '4F sau proteina 9s a ciclaei, şi careare un situs de legare pentru 'EG$ Cn stare activ*, adenilat ciclaa are un rol esenţial )n modularea concentraţiei8/Gc, cu efecte directe asupra metabolismului celular, dup* reacţia: 8EG Q 8/Gc = GGi$  Cn absenţa activatorului ciclaei, concentraţia 8/Gc revine rapid la normal, datorit* enimei 8/Gcfosfodiesteraa, preent* permanent )n celule$ a are rolul de a &idrolia 8/Gc la 8/G (fig$ 1;#$ Cn felul

Page 6: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 6/34

acesta, concentraţia 8/Gc )n celule este, )n orice moment, reultatul a dou* efecte opuse: al adenilat ciclaei şi alfosfodiesteraei$

Fig$ 1;$ 7epreentarea sc&ematic* a reacţiilor implicate )n calea adenilat ciclaei

  Eotodat*, >ieffer şi colab$ (562"# au demonstrat c* toxina &oleric* ar in&iba guanilat ciclaa şi ar sc*deaconcentraţia '/Gc )n celul*$ -ar realia astfel, un deec&ilibru al celor doi produşi cu importanţ* fundamental* pentru celul*, 8/Gc şi '/Gc, a c*ror concentraţie, dup* cum se ştie, oscilea* )n sens opus: când unul creşte,cel*lalt scade$

  -intetiând aspectele moleculare ale acestui proces, reiese urm*toarea sc&em* de evoluţie: complexul protein* '4'EG interacţionea* cu componentul catalitic al ciclaei, pentru a forma un sistem ternar activ )nsintea 8/Gc din 8EG$ Aidrolia 'EG la '%G converteşte proteina de reglare ' la o form* care nu mai activea*unitatea catalitic*$ Gentru a reactiva sistemul enimatic, are loc disocierea complexului protein* '4'%G, urmat*de legarea, din nou, a 'EG de situsul originar$  Funcţional, 8%Griboilarea proteinei de reglare ' de c*tre toxina &oleric* (subunitatea 85#, converteşteaceast* protein* la o stare incapabil* s* produc* &idrolia 'EG$ 3ri, in&ibarea activit*ţii 'EGaei determin* oactivare persistent* a componentei catalitice a ciclaei$ 7eultatul final este creşterea concentraţiei 8/Gc )ncelul* (fig$ 16#$

Fig$ 16$ Ilustrarea sc&ematic* a mecanismului de acţiune a toxinei &olerice (dup* Grimm, !!#$

Page 7: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 7/34

  d# Consecin)ele creterii APc *n celule$ Cn mod obişnuit, celulele mucoasei intestinale au un potenţialelectric transmembranar cu o valoare mic*, ceea ce explic* sc&imburile ec&ilibrate, datorate permeabilit*ţii pasive accentuate a mucoasei, ce asigur* fluxul unidirecţional de 9a= şi .lR din lumen spre circulaţia sanguin*$8cesta este compensat de un flux moderat )n direcţie opus*, cu deplasarea spre lumen, )n special a ionului bicarbonat$

  .reşterea 8/Gc )n celule are o serie de efecte profunde, deoarece perturb* procesele normale deabsorbţie4secreţie a ionilor şi a apei prin epiteliul intestinal$ Gentru realiarea acestui deec&ilibru pot intervenimai multe mecanisme:- activarea enimelor fosforilante de tipul proteinKinaelor, cu acţiune direct* asupra transportului ionilorD- creşterea tranitorie a potenţialului electric membranarD- eliberarea .a= din depoitele celulare şi acţiunea acestora asupra purt*torilor de ioni, pe calea protein

Kinaelor$  7eultatul final este repreentat de 'iminuarea absorb)iei a/ )n celulele microvililor asociat* cu creştereasimultan* a eliminării Cl0 , reducerea absorbţiei 9a=  şi .lR şi un eflux masiv de ap*$ 8stfel se explic* particularitatea clinic* ma@or* a enteritei acute, cu pierdere masiv* de lic&ide, des&idratare grav* şi şocconsecutiv$  +n factor favoriant )l constituie mobilitatea agentului patogen, care )i permite s* p*trund* prin mucusul

intestinal )n criptele microviloit*ţilor, s* se lege de bordura )n perie a enterocitelor$ Grobabil c* un rol important)n aderenţa la mucoasa intestinului subţire )l au fimbriile şi flagelii, structuri ce ancorea* celulele bacteriene laepiteliul mucoasei$ 8stfel, celulele bacteriene reist* la eliminare prin fluxul conţinutului intestinal şi peristaltism$

  Toxinele accesorii. +nele tulpini de V. cholerae 3:5, cu mutaţii specifice )n regiunea ctx, sunt capabile s* produc* boala diareic*, prin secreţia unei toxine care m*reşte permeabilitatea mucoasei intestinului subţire,acţionând asupra structurii @oncţiunilor intercelulare, toxina +onula occlu'ens (S3E#, denumit* dup* situsul deacţiune$  3 alt* toxin*, toxina holerică accesorie (8.#, a fost identificat* de ErucKsis şi colab$ (566#$ 'enele +ot şi ace sunt localiate )n ,,caseta 'e virulen)ă? (regiune genomic* mobil*, datorit* secvenţelor repetate inverslocaliate la ambele capete, sau la o singur* extremitate#, al*turi de genele ctx$

  .irca 1!< din totalul infecţiilor cu V. cholerae biotip clasic sunt asimptomatice$ %ac* infecţia se face cualimente contaminate, sunt necesare 5!5!0 celule$ Gentru persoanele cu aciditate gastric* optim*, sunt necesare5!5! celule ingerate, pentru c* V. cholerae este sensibil* la pA acid$  Gentru caurile cu evoluţie clinic*, incubaţia este de 50 ile, )n funcţie de num*rul celulelor bacterieneingerate$ -tarea de r*u general se instalea* brusc, cu vom*, dureri abdominale şi diaree profund*$ -caunele auaspectul tipic de Tap* cu ore? şi conţin celule epiteliale, num*r mare de vibrioni$ Fluidul şi electroliţii se pierdrapid, reultatul fiind des&idratarea profund*, colapsul circulator, anuria$ Cn absenţa tratamentului, mortalitatea poate atinge "!<$  7eervorul natural al V. cholerae este apa$ Bacteria tr*ieşte ataşat* de alge, de crustacee, unde poatesupravieţui )n stare de latenţ*, pe perioade de ordinul anilor, relu)nduşi creşterea )n condiţii adecvate$  Gentru 'iagnostic, probele de ap* sau de scaun diareic se )ns*mânţea* direct sau dup* )mbog*ţire )n ap* peptonat* alcalin* (pA 6$1# (timp de 10 ore# pe medii selective (B-8  &ile #alts Agar # sau )nalt selective

(E.B-# (Thisulphate 1 Citrate 1 &ile #alts - #ucrose#$ V. cholerae formea* colonii cu aspect caracteristic(colonii )n pic*tur* de rou* pe B-8, respectiv, colonii galbene, lactoopoitive pe E.B-#$ %in coloniiledevoltate pe B-8 se realiea* aglutinarea cu ser anti 3:5 şi anti 3:56, reacţia oxidaei şi identificarea bioc&imic*$

V. mimicus este considerat )n scara filogenetic* ca o verig* )ntre V. cholerae şi vibrionii &alofili, estevarianta sucroonegativ* a speciei V. cholerae$ .ei doi vibrioni au fenotipuri şi genotipuri similare$ +neletulpini sintetiea* .E (f*r* a produce )ns* infecţii epidemice#, alte tulpini produc toxina E%A şi toxinatermostabil*$ V. mimicus produce diaree şi infecţii auriculare$

Page 8: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 8/34

  Vibrio parahaemolticus este un microorganism &alofil, estuarin, descoperit )n 56"! )n Uaponia unde a provocat prima epidemie$ %eşi nu toate tulpinile sunt patogene, V. parahaemolyticus  este caua ma@or* degastroenterit* )n ţ*rile unde se consum* fructe de mare crude (creveţi, crabi, &omari#   (Veung şi Boor, !!0#$Grevalenţa infecţiilor cu aceast* bacterie este )n relaţie direct* cu creşterea temperaturii apei$ Eemperatura,salinitatea, ooplanctonul, fluxul4refluxul şi cantitatea de oxigen diolvat )n ap* @oac* un rol important )ndistribuţia spaţial* şi temporal* a acestei specii (9air et al., !!2#$ Eulpinile patogene se grupea* )n cel puţin 5

serogrupuri determinate de antigenele 3 şi >$ V. parahaemolyticus 3:>1 are caracter pandemic$Vibio parahaemolyticus produce trei tipuri de sindroame: gastroenterit*, infecţii ale pl*gilor, septicemie$

(Burdette şi colab$, !!6#$ .el mai comun sindrom este gastroenterita cu simptomele: diaree, crampeabdominale, ameţeal*, vom*, dureri de cap şi febr*$ Gerioada medie de incubare este de 5" & ()ntre 061 &#$ Boalaeste autolimitant* şi moderat* ca severitate, durea* )n medie ile (9air şi colab$, !!2#$ Fructele de mare, care)n general se &r*nesc prin filtrare, concentrea* bacterii printre care şi V. parahaemolyticus,care poate produceinfecşii prin consumul de alimente insuficient preparate termic (Veung şi Boor, !!0#$ Infecţia poate fi fatal* pentru pacienţi imunocompomişi sau cu o patologie preexistent* precum bolile &epatice, diabetul, pacienţiineoplaici, bolile renale, bolile cardiace, intervenţiile gastrice recente, utiliatorii de medicamente antiacidegastrice (Veung şi Boor, !!0#$

xist* dou* biotipuri distincte de Vibrio parahaemolyticus, evidenţiate prin cultivareamicroorganismului pe agar Wagatsuma$ 8cest tip de agar conţine &ematii umane sau provenite de la alt mamifer$

+n biotip produce lia &ematiilor fiind poitiv pentru fenomenul >anagaJa (>GG#, iar cel*lalt este negativ pentru fenomenul >anagaJa (>G9# (Bates şi 3liver, !!0#$ Fenomenul >anagaJa a fost observat la ;!6!< dintulpinile clinice şi doar la 5< din tulpinile iolate din natur*$ .aua &emoliei evidenţiate pe agarulWagatsuma este producerea &emoliinei termostabile directe (thermostable 'irect hemolysinE%A#$ 8ctivitateaE%A const* )n lia eritocitelor de la mai multe specii, citotoxicitate, toxicitate letal* pentru animale mici delaborator, stimularea acumul*rii de lic&id )n ansa ileal* de iepure$

Eulpinile iolate de la pacienţi cu gastroenterit* preint* fie E%A, fie o &emoliin* )nrudit*, E7A(thermostable 'irect hemolysin relate' hemolysin# sau )n unele cauri ambele proteine$Funcţia &emolitic* are la ba* proprietatea de toxin* formatoare de pori a E%A ce induce o li* coloidal*osmotic* a &ematiilor provenite de la diverse specii de mamifere (Fabri et al., 5666#$

Grintre factorii de virulenţ* ai V. parahaemolyticus se num*r* şi dou* sisteme de secreţie de tip (E--#$7ecent, sa demonstrat c* E--5 induce moartea celular* rapid* a celulelor eucariote ce se iniţia* cu autofagia$

8utofagia este procesul prin care celulele degradea* proteinele vec&i şi )şi )nlocuiesc organitele afectate prin proteoli* liosomal*$

Vibrio alginolticus este o specie &alofil* care reist* la concentraţii de 9a.l de 55 g<$ Er*ieşte )napele marine, costale, estuarine şi pe fauna acestora (scoici, peşti, crabi, creveţi#$ ste mult mai puţin sensibil lavariaţiile de temperatur* din mediul extern, fiind preent )n mediul marin pe tot parcursul anului$ 8 fost iolatocaional şi din intestinul omului s*n*tos$ %etermin* enterite acute far* diaree şi extraenterale: infecţii aleţesuturilor moi, otite, infecţii oculare, ale pl*gilor arse, infectate prin contactul cu apa marin*, pneumonii deaspiraţie (la )nnecaţi resuscitaţi#$ Gentru acest vibrion, este caracteristic fenomenul de invaie (ca şi la  Proteus#dup* )ns*minţare pe mediu neselectiv$

Vibrio vulnificus reist* la concentraţii de 9a.l de 51 g<$ -e g*seşte pe flora marin* normal* şi )nregiunile costale (estuarine#$ /a@oritatea caurilor de infecţie apar )n lunile calde (maioctombrie# pe coastelemarine unde se consum* fructe de mare crude$ "!1!< din infecţiile umane sunt fatale$ 8cest vibrion are mare

capacitate de invaie producând infecţia cea mai sever* dintre toate speciile de vibrioni, cu tablou septicemic,consecutiv inger*rii de fructe de mare (stridii contaminate#$ Cn absenţa oric*ror simptome enterale, dup* os*pt*mân* de la ingerarea alimentelor contaminate sau de la contaminarea pl*gilor (infectarea ulcerelor troficeale gambelor#$ apar semnele de infecţie septicemic* (febr*, stare de prostraţie etc$#$ Cn caul leiunilor pieliisuprainfectate, apar manifest*ri dermoepidermice buloase cu necroa dermului de la nivelul c*ruia vibrioniidiseminea* pe cale &ematogen* producând septicemie fulminant* cu evoluţie fatal*$ Cn aceste cauri lipseştetotal r*spunsul de tip inflamator, dar apar leiuni de tipul vasculitei necroante a ţesutului subcutanat$ -tarea desepsis fulminant* pare c* se datorea* unei toxine 7EX formatoare de pori, cu acţiune &emolitic* ce determin*necroa celular*$ V. vulnificus poate produce infecţii auriculare, pneumonii de aspiraţie (la )nnecaţi resuscitaţi#,

Page 9: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 9/34

meningite, infecţii con@unctivale, corneene$ 8u fost raportate şi cauri de mioita bacterian* )n care nu sa putut pune )n evidenţ* poarta de intrare cutanat*$ -tudiile din ultimii ani au descris la tulpinile de V. vulnificus dou*genotipuri: ., preent la 6!< din tulpinile de origine clinic*, şi , preent la 6< din tulpini iolate din mediulextern$ -a demonstrat c* cele dou* genotipuri preint* propriet*ţi identice (rat* de creştere, capacitate desupravieţuire la diferite concentraţii de 9a.l şi la diferite temperaturi, sensibilitate la &emolimfa scoicilor,mobilitate, r*spuns la stresul oxidativ#, singura diferenţ* fiind reistenţa mai mare la acţiunea bactericid* a

serului uman pentru tulpinile de genotip uman . datorit* preenţei unui siderofor$V. damsela a fost iolat din apele 3ceanului Gacific, fiind implicat )n infecţiile pl*gilor expuse la apa

marin*$V. charcariae este specia descris* recent de vibrioni &alofili, care la om produce infecţii extraenterale (a

fost iolat din pl*gi suprainfectate consecutiv muşc*turii de rec&in#$V. cincinnatiensis a fost iolat ocaional din sânge şi lic&id cefalora&idian la pacienţi cu infecţii

generaliate.

V. hollisae a fost iolat ocaional din cauri de diaree$G%uul F +sau ,%uul CDC EF-  ocup* o poiţie intermediar* )ntre genul Vibrio  şi  Aeromonas,

necesitând pentru devoltare o concentraţie de 9a.l de 52< şi c&iar 5!<$ .uprinde speciile V. fluvialis i V.

 furnisii. Aabitatul natural este repreentat de onele estuarine, sedimente marine şi ape mena@ere$V. fluvialis este un patogen emergent care produce boal* diareic* acut*, atât cauri sporadice, cât şi

focare de diaree tip &oleriform (cu dureri abdominale, vom*, scaune apoase, des&idratare masiv*# sau diareemucosanguinolent*$

V. furnisii are ca &abitat natural onele estuarine, apele râurilor şi peştii$ Goate declanşa epidemii de boal* diareic* la om şi animale (porci &r*niţi cu concentrate din praf de peşte#$

V. anguillarum coloniea* ţesutul cutanat al broaştelor ţestoase şi a peştilor, iar )n "0 ore formea*de@a biofilme, de la nivelul c*rora traversea* bariera cutaneomucoas* producând septicemie &emoragic* fatal*la peştii marini$

V. metschni!ovii este singurul vibrion oxidaonegativ şi a fost iolat din ape de suprafaţ* (râuri,estuare#, ape de canal fecaloid mena@ere, fructe de mare, unele specii de crustacee, din intestinul omului şianimalelor$ 9u este considerat )n mod cert ca agent patogen$ ste interesant c* acest vibrion, )n comparaţie cutoţi ceilalţi, are reactivitate total invers* la variaţiile de temperatur*, fiind preent )n coc&iliile crustaceelor numai)n perioada rece a anului$ %e la om a fost iolat din cauri de septicemie şi de colecistit*$

12.1.2. ,. "eromonas%up* Bergey (ed$56;0# genul  Aeromonas cuprinde dou* grupe separate: i# aeromonade ps&ic&rofile

imobile reunite sub denumirea de Aeromonas salmonici'a, patogen* la peştiD ii# aeromonade meofile mobilediviate )n trei specii:  A.hy'rophila, A. caviae şi  A. sobria, implicate )n patologia uman*, deşi analiele de&ibridiare 8%9 au permis stabilirea a 5 genomospecii$

 A.hy'ro phila   reuneşte baci l i 'ramnegat ivi , mobi l i ( f lagel monotr i& dispus polar# ,drepţi sau foarte rar curbaţi, dispuşi )n perec&e sau lanţuri, pleomorfi (de la forme cocoidde pân* la formefilamentoase#, facultativ anaerobi, de obicei necapsulaţi , reidenţi ai microbiotei acvatice, cu odistribuţie practic cosmopolit* )n medii umede cu substanţe organice, având un optimum decreştere la 2 Y ., deşi se pot devolta şi la temperaturi cuprinse )ntre ! Y. şi 0" Y .$ Greint*toleranţ* pentru 9a.l, )ntre ! şi 0<$

 A. hy'rophila se devolt* cu uşurinţ* pe medii uuale de cultur*, pe care formea* colonii asem*n*toareenterobacteriilor$ Ge mediile de iolare folosite )n diagnosticul  2nterobacteriaceaelor, devolt* colonii lactoonegative sau poitive, asem*n*toare cu  2. coli$ Ge gelo*sânge pot produce uneori Z&emoli*, caracter asociatcu virulenţa$ +nele tulpini produc dubl* &emoli*: o on* extern* de &emoli* incomplet* şi una intern*,complet*, de Z&emoli* (Buiuc şi 9eguţ, !!#$

.a agent selectiv se utiliea* ampicilina (" µg4ml# (mediu Aavellar# (fig$ 2!#$

Page 10: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 10/34

Fig$ 2!$ 8spectul coloniilor de Aeromonas pe mediu selectiv Aavelaar$

 A. salmonici'a cultivat pe agar nutritiv, incubat la [. timp de 0; ore formea* colonii rotunde şitransparente, iar pe medii cu 5< tiroin* formea* un pigment brun &idrosolubil$ .oloniile de  A. caviae suntne&emolitice$

-unt oxidaopoitivi, catalaopoitivi$ A. hy'rophila este diviat )n biotipuri: I produce ga prinfermentarea glucoeiD II fermentea* glucoa f*r* producere de ga$ Fermentea* fructoa, maltoa, tre&aloaşi uneori lactoa, &idroliea* amidonul, dextrina, caeina şi glicerolul, nu fermentea* adonita, inoina, xiloa şimeliitoa$ 7educ nitraţii la nitriţi, lic&efia* gelatina, sintetiea* o deoxiribonuclea*, lipae, lecitinae,fosfata* şi )n general arginindi&idrola*D unele tulpini sunt G poitive, deci produc acetoina din glucoa$

 A. hy'rophila este reistent la acţiunea agentului vibriostatic !456 (,0diamino 1,2 diisopropilpteridin*#c&iar la o concentraţie de 0!! µg 4disc$

 A. hy'rophila este sensibil la acţiunea factorilor fiici şi c&imici, fiind distrus instantaneu prin fierbere şi)n câteva minute sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete, a sublimatului şi a fenolului 5<$

Greint* sensibilitate moderat* la streptomicin* şi eritromicin* şi sunt reistenţi la ampicilin*,carbenicilin*, penicilin*, oxacilin* şi meticilin*$

+n procent foarte mare din tulpinile de  Aeromonas sunt produc*toare de Zlactamae sensibile saureistente la in&ibitori$

8eromonadele sunt implicate atât )n infecţii intestinale (mai ales gastroenterite#, cât şi extraintestinale(infecţii ale ţesuturilor moi tonsilite, infecţii de plag*, meningite, bron&opneumonii, peritonite, septicemii,ulcere corneene etc# (Uanda, 56;;, 5665#$

irulenţa genului  Aeromonas  este multifactorial*$ Grincipalul factor de virulenţ* este Z&emoliina

citotoxic* sau citolitic* sau aeroliina produs* de A. hy'rophila, A. sobria, A. caviae şi A. trota. 8eroliinele sunttoxine formatoare de pori care produc acumulare de lic&id )n ansa ileal* de iepure probabil prin stimularea producerii de 8/Gc, au efect letal la şoarece şi exercit* efect citotoxic asupra diferitelor celule eucariote$

8eroliina stimulea* apoptoa celular*, producerea factorului tumoral \ şi a altor citoKine proinflamatorii, precum şi activarea metabolismului acidului ara&idonic )n macrofage$

3 alt* Z&emoliin* produs* de  Aeromonas  este &emoliina  (ly A, care are 0""5< omologie aaminoaciilor cu toxina &oleric* şi cu toxina -&iga like 5$ 8u fost descrise şi alte enterotoxine citotonice, care nusunt &emolitice şi determin* alungirea celulelor .A3 (.&inese Aamster 3vary#, ca şi producerea de 8/G ciclic(e$g$ proteina termostabil* de 5"! K%a, proteina termolabil* de 00 K%a şi proteina Ast  de 25 K%a#$

8eromonadele secret* o varietate de enime şi molecule (metaloproteae, serinproteae, %9ae, lipae,lecitinae, colesterol acetil transferaa, enolaa, siderofori# al c*ror rol )n patologia uman* nu a fost )nc*demonstrat$ 8derenţa la celulele epiteliului intestinal este un factor de virulenţ* esenţial pentru patologia

infecţiilor enterice$ -tructurile filamentoase implicate )n aderenţ* includ pilii flexibili  &fp şi flagelii laterali şi polari$ +nele tulpini de A. hy'rophila, A sobria şi A. caviae invadea* celulele Ap, celulele intestinale .a.o şi linia celular* Aenle 0!2$

12.1./. Genul  #hotobacteriumV. fischeri  se g*seşte )n mediul marin atât )n onele temperate, cât şi )n cele subtropicale ca simplu

saprobiont sau asociat )n interacţiuni cooperative (organele luminoase ale unor specii de peşţi sau moluşte#sau patogene pentru animalele gad*$

Page 11: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 11/34

V. harve este un patogen semnificativ al vertebratelor marine, dar apare ocaional şi )n infecţii la om$La peşti produce ulceraţii, leiuni oculare, gastroenterite$ La scoici determin* o vibrio* luminoas* (stralucirea )n)ntuneric#$ La om produce infecţii ale pl*gilor dup* muşc*tura de rec&in$ Gatogenitatea sa se datorea*adeinelor, proteaelor, &emoliinelor, LG- şi sideroforilor$

12.2. Si%ili

 12.2.1. Camplobacterii Campylobacteriile (lb$ greac* kampylos = bakteria M bacil curbat# sunt considerate, al*turi de salmonele,

cei mai importanţi agenţi etiologici ai gastroenteritelor bacteriene la om (F834WA3, !!6D F-8, !5!#$.ampylobacterioele sunt oonoe care au ca principal* surs* alimentele de origine animal*, repreentând astfelo important* problem* de s*n*tate public*, cu impact socioeconomic deosebit, atât la nivelul .omunit*ţiiuropene, cât şi pe plan mondial$

.ampylobacteriile, incluse iniţial )n genul Vibrio (numite anterior   Vibrio  fetus# au fost considerate patogeni exclusivi ai animalelor pân* )n 56;, când Levy, )n cursul unei epidemii de enterit* transmise prin lapte,a iolat din fecalele şi din sângele bolnavilor bacteriile cu morfologie caracteristic* (bacili subţiri, curbaţi, )nform* de T-?#$

Cn 562 ]ron şi .&atelain au inclus )n g$ Campylobacter  speciile C. fetus, C. 3e3uni şi C. coli (/oore şicolab$, !!"D ueby, !5!#$ Cn preent genul cuprinde specii, cu 5! subspecii şi biovariante, )ncadrate )n

grupe: grupa termofililor, grupa ^fetus? şi grupa anaerobilor$ Eoate speciile se devolt* la 2P., dar C. 3e3uni, C.coli, C. lari i C. uppsaliensis sunt catalogate ca specii termofile datorit* devolt*rii optime a ma@orit*ţiitulpinilor la 050P.$ C. 3e3uni şi C. coli sunt considerate cele mai importante specii pentru s*n*tatea public*,implicaţia celorlalte fiind mai redus*$ C. 3e3uni subsp$ 3e3uni este agentul etiologic principal al enteritelor acute,iar C. 3e3uni  subsp$ 'oylei nu este termofil* şi a fost iolat* doar de la copii cu sindroame diareice din ţ*riledevoltate$ Cn general, când se utiliea* doar denumirea de C. 3e3uni, se face referire la subsp$ 3e3uni.

Bacteriile din genul Campylobacter se caracteriea* prin polimorfism morfologic$ -unt bacili 'ramnegativi nesporulaţi, curbaţi, )n form* de -, virgul*, pesc*ruş )n bor sau spiralaţi, cu diametrul !,!,; Nm şilungimea !,"; Nm$ Cn caurile )n care celulele nu se separ* dup* diviiune, se pot observa şi forme spiralatefoarte lungi$ /a@oritatea speciilor genului sunt mobile, mono sau amfitric&e, cu mişc*ri rapide caracteristice, detirbuşon$ xist* şi excepţii: C. hominis se preint* sub form* de bacili drepţi, imobili iar C.  gracilis este o specieimobil*$

Cn condiţii de stres şi )n culturile )nvec&ite sa remarcat transformarea formelor spiralate )n formecocoide, care de fapt permit campylobacteriilor supravieţuirea la variaţiile condiţiilor de mediu$ xist* posibilitatea ca formele cocoide s*şi piard* capacitatea de a fi subcultivate pe medii de cultur* şi s* setransforme )n forme viabile dar necultivabile (viable but non culturable  B9.#, viabilitatea putând firedobândit* prin pasa@e pe animale sau protooare$

Aeterogenitatea morfologic* şi fiiologic* a celulelor bacteriene aparţinând speciilor din genulCampylobacter, )n relaţie cu condiţiile de mediu, poate fi surprins* c&iar )n interiorul unei colonii devoltate pesuprafaţa unui mediu solid$ La periferia coloniei celulele bacteriene sunt active metabolic, )n timp ce )n centrul şila suprafaţa coloniei, unde nutrienţii sunt mai puţin accesibili, bacteriile sunt )mb*trânite şi inactive$ 8stfel, laexaminarea prin metoda -/ sau observat diferite aspecte morfologice ale bacteriilor, )n funcţie de localiarealor )n colonie, cu predominanţa formelor spiralate la periferie şi a formelor cocoide )n centrul clonei, ceea cesugerea* c* bacteriile spiralate sunt formele active, iar cele cocoide sunt formele inactive$ Erecerea de la

formele spiralate la cele cocoide se realiea* printro form* intermediar*, cu aspect de ^gogoaş*?, al c*reimecanism de formare este neclar (fig$ 25#$

Page 12: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 12/34

Fig$ 25$ Imagine electronooptic* de scanning (-/# a diferitelor stadii celulare din diferite one ale unei colonii de C. 3e3uni, 2 & incubaţie la 2P.: (8# forme spiralate de la periferia coloniei, (B# forme predominant cocoide şi spiralate de la

suprafaţa coloniei, (.# şi (%# detaliu al aspectului de ^gogoaş*?, (# forme cocoide şi material amorf din centrul coloniei(9g, -&erburne et al$ 56;"#$

Campylobacteriile  sunt oxida* şi catala* poitive, produc A -, &idroliea* indoxil acetatul şi&ipuratul de sodiu, nu fermentea* glucidele, energia fiind obţinut* din aminoacii sau din produşi intermediariai ciclului >rebs$ 9u &idroliea* gelatina, ureea, sunt lipsite de lipa*, triptofana*$

Cn funcţie de specie, devoltarea campylobacteriilor necesit* temperaturi de "0P., pA 2$2$0,concentraţii de 5"< 3, ;5!< .3, aminoacii (obligatoriu acid glutamic, acid aspartic şi cistin*#, vitamine(niacin*#$

Grincipalii factori de virulenţ* ai campylobacteriilor sunt mobilitatea, aderenţa la celulele epiteliuluimucoasei intestinale, capacitatea invaiv* şi sintea toxinelor$

/obilitatea permite celulei bacteriene s* se deplasee )mpotriva mişc*rilor peristaltice, s* penetreestratul de mucus şi s* coloniee enterocitele$ /ucina, o glicoprotein* cu mas* molecular* mare, ce conţine Lfructo*, acţionea* ca un c&emoatractant pentru Campylobacter.

8deinele la Campylobacter  sunt proteine extramembranare (.adF, Ulp8, .ap8# şi periplasmice (Geb5,.@5061c#$ -au descris structuri de tip _piedestal’, asem*n*toare cu cele induse de infecţia cu G.$ /icroviliicelulelor epiteliale se deorganiea*, iar bacteriile se agreg* la @oncţiunile intercelulare$ +lterior aderenţei, C.

 3e3uni secret* un set de proteine (Campylobacter   invasion antigens .ia#, translocate )n citoplasma celuleigad*, al c*ror rol )n patogenitate nu a fost elucidat$ .ampylobacteriile pot utilia sideroforii produşi de alte bacterii din lumenul intestinal pentru a prelua Fe din compuşi ai &emului$

/ai multe specii ale genului Campylobacter   (.. 3e3uni, C. coli, C. lari, C. fetus şi C. uppsaliensis#, produc toxina de tip .%E (cytolethal 'isten'ing toxin#, care acţionea* prin blocarea ciclului celular )n faa ' , prin in&ibiţia .%. Kinaei determinând astfel distensia celular*$

Lipopolia&aridele din structura membranei externe, caracteriate printro mare variabilitate structural*,sunt implicate )n apariţia complicaţiilor autoimune, iar polia&aridele capsulare servesc la serotipiare$

C. 3e3uni (raportat )n 6!6" < din infecţiile cu Campylobacter # şi C. coli ("5!<# au fost identificaţi ca

fiind cei mai importanţi agenţi etiologici bacterieni ai gastroenteritelor umane$C. 3e3uni şi C. coli nu se multiplic* )n afara mediului intestinal al gadelor, dar supravieţuiesc )n anumitecondiţii de umiditate şi c*ldur*, f*r* expunere la raele solare$ .ontaminarea se poate realia direct (contactuluman cu pielea contaminat* de fecale a animalelor, prin preluarea pe mâinile omului# sau indirect (consum deap* potabil* şi vegetale crude şi alte tipuri de alimente contaminate )ncrucişat, contactul cu apele de )mb*ierecontaminate#$ +n rol )n transmiterea infecţiei )l au vectorii (muştele pot contamina alimentele#$ Grincipala surs* ainfecţiei r*mâne carnea de pas*re contaminat* )n fluxul de producţie )n abator$ 8lte categorii de alimenteidentificate ca posibile surse ale infecţiei sunt carnea de porc insuficient preparat* termic, apa potabil* tratat*necorespun*tor, lapte crud sau pasteuriat insuficient$

Page 13: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 13/34

.ampylobacterioele pot avea o perioad* de incubaţie de 55! ile, media fiind de " ile$ -imptomelesunt nespecifice, asem*n*toare cu cele declanşate de alţi patogeni enterici (#almonella sp$, #higella sp., 2. coli#:febr* (pân* la 0!P.#, cefalee, mialgie, dureri abdominale de tip acut, stare de r*u general, vom* şi diaree (de ladiaree apoas* pân* la diaree profu* şi &emoragic*#$ Got ap*rea şi simptome de pseudoapendicit* datorateenteritei cu adenit* meenteric*$ Infecţia enteric* netratat* durea* )n medie aproximativ o s*pt*mân*, cuvindecare spontan*$ -au semnalat şi cauri cu persistenţa simptomatologiei pân* la s*pt*mâni$ Gacienţii pot

deveni excretori asimptomatici ai bacteriei timp de 5 luni$ /ai rar pot ap*rea complicaţii care includ &epatite,colecistite, pancreatite, cistite, sindromul colonului iritabil, avort septic, sindrom uremic &emoragic, meningite,osteomielite şi septicemii (la pacienţii imunocompromişi#$

.omplicaţile postinfecţioase sunt repreentate de afecţiuni autoimune, precum sindromul 'uillainBarr]('B- inflamaţia şi demieliniarea nervilor, a c*rei consecinţ* este paraliia muscular* flasc* ascendent*, progresiv*, acut*, tulbur*ri de percepţie senorial*# cu varianta sa, sindromul /iller Fis&er (/F-  oftalmoplegie, lipsa reflexelor şi incoordonare#, eritem nodos şi artrite reactive$ !"!< din caurile de 'B- aufost corelate cu existenţa anterioar* a unei infecţii cu C. 3e3uni$  Eratamentul infecţiilor necomplicate nu este indicat, vindecarea fiind spontan*$ Eotodat* sunt raportatecreşteri ale reistenţei tulpinilor Campylobacter  spp$ la substanţele antimicrobiene utiliate )n tratament, mai alesla macrolide şi fluoro`uinolone$

  C. pylori  este poitiv pentru testul ureaei, acest caracter repreentând un posibil mecanism al

 patogeneei (protecţia faţ* de pA acid# şi un criteriu fundamental pentru detectarea rapid*$ ste microaerofil, creştela 2o., dar nu la "!o.$ C. pylori este asociat cu gastrita cronic* şi cu forma cronic* activ*$ La pacienţii cuinflamaţie gastric* şi poitivi pentru C. pylori, celulele mucoasei sunt leate, iar dup* tratamentul cu citrat de bismut coloidal sau cu salicilat de bismut, num*rul celulelor bacteriene scade semnificativ şi inflamaţia dispare$

 4iagnosticul   campylobacterioelor se stabileşte prin detectarea Campylobacter  spp$ )n materiile fecale$Gentru iolare probele se )ns*mânţea* direct pe mediile selective sau iniţial )n medii pentru )mbog*ţire selective şiapoi sunt subcultivate pe medii solide selective (tabelul ;#$

/ediile selective conţin diferite substanţe antimicrobiene (trimetoprim, vancomicin*, amfotericin*,rifampicin*, cefoperaon* şi ciclo&eximid#, care in&ib* devoltarea altor bacterii din conţinutul intestinal şi afungilor$ /ediile selective pot fi )mp*rţite )n dou* grupe: medii cu sânge şi medii cu c*rbune$ 8numitecomponente din sânge şi c*rbunele au rolul de a neutralia derivaţii oxigenului (peroxiii şi superoxidul# care se pot forma când mediile sunt expuse la lumin*$ %erivaţii reducerii parţiale a 3  au efect toxic asupra

campylobacteriilor datorit* lipsei peroxidaei şi -3%$  .ampylobacteriile se devolt* optim )ntro atmosfer* cu "5!< 3, "5!< .3 şi "6< A$ Eimpul deincubare este de 01 ore la 2P. pentru mediile de )mbog*ţire şi apoi 000 ore la 05,"P., iar pentru celeselective, 000 ore la 05,"P.$ .oloniile sunt polimorfe, gri lucioase, bombate sau gri metaliate pe mediile cuc*rbune (fig$ 2, 2#, semitransparente sau opace, bombate sau difluente, ne&emolitice sau rar slab &emolitice, pe mediile neselective cu sânge#(fig$ 20, 2"#D la coloraţia 'ram se observ* bacili curbaţi sau forme cocoide(fig$ 2122#$

Eabelul ;$ .aracteristicile fenotipice ale principalelor specii termofile ale genului Campylobacter  (dup* u]by, !5!#$

Ca%a!te%isti!i C. $e$uni C. coli C. lari C. upsaliensis

/orfologieBacili mici

curbaţiBacili mici

curbaţiBacili mici

curbaţiBacili mici

curbaţi

/obilitate caracteristic* caracteristic* caracteristic* caracteristic*

.reştere microaerob* la "Y.

.reştere aerob* la 05,"Y.

3xidaa = = = =

.atalaa = = = sau slab

Aidrolia &ipuratului =

Page 14: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 14/34

Indoxil acetat = = =

Aemoli* \

Fig$ 2$ .olonii Campylobacter spp$  pesuprafaţa agarului >armali (colonii gri

opace, tip -#$

Fig$ 2$ .olonii Campylobacter spp$  pe

suprafaţa agarului ..%8 (Camp Bl&&"0F%ee Sele!ti#e Me"ium# (colonii gri opace, tip 7,metaliate#$

Fig$ 20$ .olonii Campylobacter spp$  pesuprafaţa agarului .olumbia (colonii

semitransparente, tip -#$

Fig$ 2"$ %etaliu cultur* Campylobacter 

spp$  pe suprafaţa agarului .olumbia (aspectdifluent#$

Fig$ 21$ Campylobacter spp$ 1 frotiu dincultur* de 00 0 ore  pe mediu solid$

.oloraţie 'ram$ Bacili curbaţi, )n form* de -,virgul*, ^pesc*ruş )n bor? sau spiralaţi, x

5!!!$

Fig$ 22$ Campylobacter spp$ 1 frotiu dincultur* de 2! ore  pe mediu solid$

.oloraţie 'ram, forme cocoide, x 5!!!$

8gentul infecţios se poate evidenţia direct, prin examinarea biopsiilor de mucoas* gastric* colorate'ram$ /etoda ofer* reultate certe )n proporţie de ;"<$

 

Page 15: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 15/34

12.2.2. Familia %elicobacteriaceae.uprinde genurile (elicobacter şi 5olinella$ 8l*turi de fam$ Campylobacteraceae face parte din clasa

 2psilonproteobacteria, conform ultimei ediţii &ergey6s anual.

   %elicobacter plori  este o bacterie 'ramnegativ*, spiralat* (fig$ 2;#, mobil*, microaerofil* şi capnofil*(necesit* pentru creştere atmosfer* de .3#$

Fig$ 2;$ (. pylori aderat la mucoasa gastrric* imagine de microscopie electronic* de  scanning  ( &ttp:44JJJ$diasourcediagnostics$com4en4Groducts47apidEests4'astrointestinal /etabolism4AelicobacterGyloriApylori4Apylori.ard!tests#$

Cn 56;!, /ars&all a demonstrat raportul caual dintre bacterii şi ulcerul duodenal prin ingestiaunei culturi de bacterii, la interval de o s*ptamân* devoltând simptome de gastrit* acut*, cu evidenţierea preenţei bacteriei )n biopsiile de mucoas* gastric*$ Importanţa descoperirii (. pylori a fost recunoscut* )n !!" prin acordarea premiului 9obel pentru medicin* cercet*torilor australieni B$ /ars&all şi 7$ Warren, care au reuşits* iolee şi s* cultive bacteria, corelând preenţa acesteia cu diferite afecţiuni gastrointestinale$

  %eşi populea* compartimentul gastric, nu creşte la pA acid$ /ucusul gastric prote@ea* mucoasa decoroiunea acid* şi are propriet*ţi de tampon$ Ge faţa luminal* a stratului de mucus, valoarea pA este 5,!,!, iar  pe faţa epitelial* (sub stratul de mucus#, 2,0$  (. pylori se localiea* )n profunimea stratului de mucus, lavaloarea pA fiiologic* a suprafeţei epiteliului$  Factorii de virulenţ* ai  (. pylori  sunt, )n primul rând, enimatici (fig$ 26#: o  protea+ă  care scadevâscoitatea mucusului şi uşurea* deplasarea flagelar* a celulei bacterieneD urea+a &idroliea* ureea caredifuea* din sânge şi produce 9A0, cu efect de tampon al A.l ce tinde s* difuee prin stratul de mucusDmobilitatea flagelară prin care bacteria traversea* rapid stratul de mucus şi a@unge la suprafaţa epiteliului$

/a@oritatea tipurilor de (. pylori conţin ac8, o exotoxin* care se inser* )n membrana celulara epitelial*şi formea* un canal selectiv &exameric, prin care pot fi eliberaţi bicarbonaţi şi anioni organici$ Cn funcţie deexpresia toxinei vacuoliante ac8 şi a citotoxinei asociate .ag8 (care produce reorgani*ri ale citosc&eletuluicelulelor epiteliale# se disting fenotipuri: I (ac8=, .ag8=# şi II (ac8, .ag8#$ Eulpinile tip I induc unraspuns inflamator gastric mai intens şi se asocia* mai frecvent cu ulcerul, neoplaia gastric* şi limfomul/8LE$

%intre proteinele de suprafaţ* cu rol de adeine, cea mai cunoscut* este Bab8 (2; K%a#, care se leag* de8g de grup LeJis exprimat de celulele gastrice$

'enele de virulenţ* sunt localiate pe insula de patogenitate cag , evidenţiat* la aproximativ 1!< dintulpinile iolate$ %in grupul de ! de gene localiat pe aceast* insul* face parte şi gena  pic&, al c*rei produsinduce secreţia citoKinelor proinflamatorii$

Page 16: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 16/34

Fig$ 26$ 7epreentarea sc&ematic* a factorilor de virulenţ* la (.pylori(&ttp:44commons$JiKimedia$org4JiKi4File:AOpyloriOvirulenceOfactorsOen$png#$

  Infecţia cu  (. pylori este totdeauna cronic* şi asociat* cu leiuni de gastrit* cronic* şi &ipoclor&idrie$7areori produce ulcer gastric sau duodenal (fig$ ;!#$ La voluntarii inoculaţi, sa evidenţiat o corelaţie direct*)ntre procesul infecţios şi ulcerul duodenal$ Bacteria invadea* celulele epiteliale )ntro m*sur* limitat*$ /ucoasaepitelial* este leat* sub acţiunea LG-, a 9A0 şi a procesului invaiv (fig$ ;5#$'astrita se caracteriea* prin inflamaţia mucoasei, cu infiltrarea G/9 şi a monocitelor atât )n stratul epitelial,cât şi )n lamina propria$

Fig$ ;!$ Gatogenia infecţiei cu (elicobacter pylori ! Aarrison, !!!#$

Page 17: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 17/34

Fig$ ;5$ %iagrama modific*rilor induse de (. pylori la nivelul mucoasei gastrice: penetrarea stratului de mucus, aderarea lasupraţa celulelor epiteliale, producerea de 9A sub acţiunea ureaei, apariţia focarului inflamator, distrugerea mucoasei şi

apariţia ulceraţiei gastrice (&ttp:44commons$JiKimedia$org4JiKi4File:AOpyloriOulcerOdiagram$png#$

  Gentru 'iagnostic, metodele invaive permit evidenţierea bacteriei (. pylori sau a ureaei bacteriene )n

 probele de mucoas* gastric* obţinute prin biopsie şi examinate &istologic$

Fig..;$  (. pylori )ntro prob* de biopsie gastric*, coloraţie

cu acridin orange, x 5!!! (/egraud şi Le&ours, !!2#$

Fig$ ;$ (. heilmannii )ntro prob* de biopsie gastric* dup*

colorarea cu &ematoxilineoin* (/egraud şi Le&ours,!!2#$

Aistologia permite diagnosticul direct pentru  (. heilmannii care nu poate fi cultivat şi poate fi uşor identificat datorit* morfologiei tipice (fig$ ;, ;#: este mai lung decât  (. pylori, cu 1; spirale, nu ader* lacelulele epiteliale, este de obicei localiat )n agregate la nivelul lumenului criptelelor şi poate induce gastrit*(tranitorie sau care poate evolua la ulcer gastric şi limfom /8LE#$

Page 18: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 18/34

/etodele neinvaive de diagnostic constau )n detectarea anticorpilor specifici, a antigenului şi a ureaei,)n ser, saliv*, urin*, materiale fecale, aerul expirat (fig$ ;0, ;"#$

Fig$ ;0$ %epistarea 8c anti  (.pylori )n probede ser$ 8ntigenul specific marcat enimatic este

impregnat pe membran*, reacţionea* cuanticorpii din ser formând un precipitatevidenţiat printro reacţie de culoare )n

 preenţa unui substrat cromogen$

Fig$ ;"$ 7eactivul conţine uree şi un indicator de pA$ Cn preenţa ureaei foarte active, ureea

este scindat* la .3 şi 9As determinândalcaliniarea mediului şi vira@ul culorii

indicatorului

Fig$ ;1$ Eraseul capsulei denterotest (8dams, 8tlas of 

8natomy#$

 2nterotest  este o procedur* mai puţin invaiv* propus* de GereErallero, fiind numit şi #tring test $ 3capsul* de gelatin* fixat* de un fir de nylon este )ng&iţit* de pacient$ %up* o or* firul este )ndep*rtat, capsulafiind digerat*$ .ap*tul distal al firului poate fi folosit pentru detectarea  (. pylori dup* cultivare, dar şi prin testulureaei sau G.7 (fig$ ;1#$

/etodele de biologie molecular* (G.7# constau )n evidenţierea secvenţelor de 8%9 specifice pentru  (.

 pylori  )n diverse prelevate: biopsiile de mucoas* gastric* recoltate prin endoscopie sau c&irurgical, pe saliv*, plac* dentar* sau materiale fecale$  9ici una dintre metodele enumerate nu este metod* de referinţ*, deoarece sensibilitatea lor esteasem*n*toare$  Identificarea (. pylori se face pe baa mai multor criterii:- intervalul de creştere a culturii, minimum ileD

- morfologia celulelor, cu aspect spiralat (spirele sunt rigide# )n forma literei -D- testul urea+ei: fragmentul de biopsie gastric* se )ns*mânţea* pe mediul cu uree, cu un indicator de culoare

a valorii pA$ %up* 5 ile, mediul se alcaliniea* datorit* producerii 9A0 şi culoarea se modific*$ /etodaeste simpl*, rapid* şi se utiliea* pe scar* larg*$ 7eultatele fals poitive apar la pacienţii cu aclor&idrie, ac*ror mucoas* gastric* este coloniat* cu bacterii ureaopoitive ce coloniea* cavitatea oral* şisau4stomacul$

  8ctivitatea ureaei se poate evidenţia in vivo: ureea marcat* cu .5 (iotop stabil, neradioactiv# sau .50

(iotop instabil, radioactiv#, administrat* pacienţilor sub form* de soluţie, este rapid &idroliat* de urea* cuformarea 9A0

= şi a .3$ .3 marcat se absoarbe )n sânge, este transportat )n pl*mâni şi se elimin* )n aerulexpirat$ .uantificarea .5 se face prin metoda spectroscopiei de mas* (foarte costisitoare#$ /etoda determin*rii.50 ese mai convenabil*$ %etectarea (. pylori )n scaun este metoda curent* de monitoriare a pacienţilor dup*tratament$

  %up* infecţie, )n serul pacienţilor se detectea* Ig/ specific, iar ulterior, Ig' şi Ig8$ 8nticorpii persist*)n ser şi )n secreţia mucoas*, c&iar dup* eradicarea infecţiei$   Patologie$  (. pylori ader* la epiteliul mucoasei gastrice şi produce un r*spuns inflamator local, cueliberarea unei c&emoKine şi influxul leucocitelor$ /a@oritatea celor infectaţi nu devolt* simptome clinice, dar circa "< preint* unul dintre cele dou* r*spunsuri, foarte diferite:- la unii indivii, infecţia cu (. pylori induce eliberarea excesiv* a gastrinei din celulele epiteliului mucoasei,

care stimulea* secreţia de A.l din celulele parietale ale glandelor fundice şi devoltarea ulceruluiD- la alţii, inflamaţia cronic* are efect opus, ducând la atrofia stomacului, asociat* cu reducerea cantit*ţii de

A.l şi creşterea riscului de carcinom gastric$ 7areori, )n infiltratul limfoid cronic al stomacului, din

Page 19: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 19/34

limfocitele B se devolt* limfomul /8LE, dependent )n evoluţia sa de stimularea antigenic* cu  (. pylori sau de citoKinele proinflamatorii$ %up* eliminarea eficient* a infecţiei cu (. pylori, limfomul /8LE poates* regresee$

Fig$ 62$ Interrelaţiile dintre (. pylori şi organismul gad* (dup* GeeK şi Blaser, !!#$

Infecţia cu  (. pylori induce un r*spuns imun &umoral sistemic şi local, care )ns* nu poate eradicainfecţia, dar poate contribui la alterarea tisular*$ +nii pacienţi devolt* un r*spuns autoimun faţ* de 8EGaa A4> din celulele parietale gastrice, care se corelea* cu atrofia corpului gastric$   2pi'emiologie$ 7eervorul infecţiei este exclusiv uman:  (. pylori  se g*seşte la circa 5"< dintre persoanele sub ! de ani, dar prevalenţa purt*torilor creşte odat* cu vârsta$ -e admite c* bacteria se transmite dela persoan* la alta, pe urm*toarele c*i:  calea oraloral*, prin intermediul pic*turilor mici de saliv* (aerosoli# contaminat* datorit* refluxului gastro

esofagianD (. pylori este preent* )n placa dentar* a persoanelor cu infecţie gastric*D  calea fecaloral*, prin materialele fecale infectate odat* cu trecerea sucului gastric )n intestin este principalacale de transmitere a infecţiei )n ţ*rile subdevoltate$ Cn materialele fecale sa identificat 8%9 de  (. pyloriD apaşi alimentele vegetale contaminate pot fi ve&icule de propagare a infecţieiD  calea gastrooral*, prin vom* )n timpul episoadelor de gastroenterit*, pare a fi important* pentru transmiterela copiii cu condiţii precare de igien*$ (. pylori a fost cultivat din vom*$  'astroenterologii vin )n contact cu secreţiile digestive ale bolnavilor şi astfel sunt mai expuşi riscului deinfecţie$  /etronidaolul asociat cu s*rurile de bismut ale acidului salicilic sau citric steriliea* circa ;!< dintre pacienţii infectaţi cu (. pylori$  Cultivare$  (. pylori se cultiv* pe medii speciale: bulion de cordcreier de vit*, agariat, cu adaos desânge ("5!<#, ser, g*lbenuş de ou, amidon, albumin* bovin* sau c*rbune$ 7ecent au fost propuse sulfatul feros,

 piruvatul de sodiu şi mucina de porc, isovitalex (<# şi &emina (5! mg4l#$ -e poate ad*uga uree (! g4l# şi unindicator de pA (roşu fenol# pentru a identifica coloniile ureaopoitive$ Eotuşi, o cantitate mare de uree poates* in&ibe creşterea bacteriei prin creşterea pA$ Gentru in&ibiţia creşterii microbiotei asociate, se foloseşte mediulselectiv suplimentat cu antibiotice (vancomicina, teicoplanina care in&ib* cocii 'rampoitiviD polimixina, acidulnalidixic, colistinul, trimetoprimul sau cefsulodinul care in&ib* bacilii 'ramnegativi şi antifungice nistatin sauamp&otericina B#$ .reşterea optim* se )nregistrea* la pA 1,!2,!, la 2 o., )ntro atmosfer* care conţine "< 3

şi "5!< .3$ 9u creşte )n aerul atmosferic şi nici )n anaerobio*$ Cn culturile expuse la aerul atmosferic,celulele se fragmentea* şi apar forme cocoide, atipice$ (. pylori supravieţuieşte la pA mai mic de 0 şi )ncepe s*

Page 20: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 20/34

creasc* la pA mai mare de "$ .ulturile se devolt* )n " ile$ .oloniile sunt mici, cu diametrul de 5 mm, de tip-$  8ctivitatea enimatic* proeminent* este cea ureaic*$ -ingura surs* de . este glucoa, pe care ofosforilea* sub acţiunea catalitic* a unei glucoKinae$

.reşterea unor colonii mici, circulare, de tip - este observat* dup* 0 ile pe medii selective, cultivatedin biopsii gastrice$ 8ctivitatea &emolitic* nu se observ* imediat, dar poate s* apar* la cateva ile, la 0Y.$

xaminarea microscopic* evidenţia* bacili drepţi sau curbaţi$ Forma spiralat* şi mobilitatea sunt legatedirect de vâscoitatea mediului$

Identificarea bacteriilor cultivate se baea* pe evidenţierea preenţei anumitor enime: citocromoxidaa, catalaa, ureaa şi facultativ, glutamil transpeptidaa, leucin aminopeptidaa, fosfataa alcalin*$  .ulturile de (. pylori se conserv* )n bulion glicerinat (glicerolul este agent crioprotector#$

12./. &pirochete

-piroc&etele (lb$ greac*, spira M spir*D chaete M fir de p*r# formea* un grup mare (cu statut de ordin #pirochaetales#, &eterogen de bacterii 'ramnegative, c&emo&eterotrofe, spiralate, fine, mobile, distincte din punct de vedere morfologic, filogenetic şi al tipului de mobilitate, grupate )n dou* familii: familia#pirochaetaceae  include organisme spiralate, mari, libere, r*spândite mai ales )n mediul acvatic şi familiaTreponemataceae, ce cuprinde spiroc&etele de interes clinic, aparţinând g$ Treponema, 7eptospira şi &orrelia.

3rganitul de mobilitate este repreentat de  filamente axiale  sau en'oflageli  cuprinşi )ntro teacă periplasmică situată *ntre teaca externă şi protoplast  (fig$ 6;, 66#$

Fig$ 6;$ -ecţiune transversal* pintro spiroc&et* (5 nucleoid, ribosomi, filamente axiale, 0 teac* periplasmic*, " protoplast, 1 perete celular, 2 microtubuli, ; teaca extern*# (&ttp:44JJJ$studentsguide$in4microbiology4mollicuteslformsricKettsias

c&almydias4spiroc&aetes$&tml#$

Fig$ 66$ 8spectul suprafeţei unei bacterii spiralate (5 por de inserţie, filamente axiale, protoplast, 0 teac* extern*#(&ttp:44JJJ$studentsguide$in4microbiology4mollicuteslformsricKettsiasc&almydias4spiroc&aetes$&tml#$

ndoflagelii confer* mobilitate ’’)n tirbuşon’’, ca o adaptare la deplasarea )n medii vâscoase (mucoasa bucal*, gastrointestinal*, sedimente, mâl#$ .)nd endoflagelii se rotesc )n aceeaşi direcţie, se prespune c* cilindrul protoplasmatic se roteşte )n direcţie opus*, asigurând astfel rotirea tecii externe )n form* de tirbuşon şideplasarea celulei bacteriene$ Ge medii solide, endoflagelii determin* mişc*ri de flexie şi )ndoire a celulei bacteriene, care au ca reultat deplasarea prin alunecare (fig !!#$

Page 21: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 21/34

Fig$ !!$ 7epreentarea sensului de mişcare al componentelor unei bacterii spiralate (5 protoplast, filamente axiale, teac* extern*#(&ttp:44JJJ$studentsguide$in4microbiology4mollicuteslformsricKettsiasc&almydias4spiroc&aetes$&tml #$

%eoarece sunt foarte fine, )n stare vie aceste organisme se evidenţia* numai la microscopul cu fond)ntunecat (fig$ !5#$

Fig$ !5$ .elule de 7eptospira, observate la microscopul cu fond )ntunecat $

-piroc&etele se pot transmite prin contact direct sau indirect (ap* contaminat*, vectori# şi pot produce boli venerice, antropooonoe sau boli profesionale$

  12./.1.  'orrelia7epreentanţii g$  &orrelia  produc infec)ii recurente (infecţii ale c*ror simptome se succed la diferite

intervale de timp legate de durata ciclului de multiplicare bacterian*#, cunoscute )n clinic* sub denumirea deboala 7yme$

-au identificat cel puţin subspecii de  &orelia8 &. burg'orferi, &. af+elii şi &. garinii$ Boala Lyme,transmis* de c*puşe, cu manifest*rile clinice specifice agentului patogen este produs* de  &. burg'orferi$   &orrelia se cultiv* pe medii fluide cu sânge, ser sau fragmente de ţesut şi )n oul embrionat (inoculare )nmembrana coroalantoidian*#$ %up* pasa@ul repetat in vitro, &orrelia )şi pierde repede virulenţa$

Boreliile sunt sensibile la usc*ciune şi de aceea sunt total dependente de gad*: ele sau g*sit numai laartropodele sau la gadele vertebrate pe care seama c*rora artropodele se &r*nesc &ematofag$  &. burg'orferi estetransmis* la om, de c*puşele ixodide ( 9xo'es ricinus#$   &. burg'orferi este un organism flexibil, cu lungimea de 5!! Nm, cu 5! spire laxe, cu &elixul destânga (se roteşte antiorar#$ Gasul spiralei este de 0 Nm, iar celulele se deplasea* prin mişc*ri de rotaţie şitorsiune$ -tructural, la microscopul electronic,  &orrelia este alc*tuit* dintro membran* (strat, teac*# extern*trilaminar* ce )ncon@oar* spaţiul periplasmic )n care se g*sesc 255 flageli şi compartimentul intern cilindrul protoplasmatic$ 9n vivo, celula este tapetat* cu un strat mucos amorf, alc*tuit din componente ale gadei, pierdut

uşor prin sp*lare$ +n )nveliş asem*n*tor se g*seşte pe suprafaţa T. palli'um$  /embrana (teaca# extern*, cu o structur* trilaminar*, este alc*tuit* din proteine, lipide şi glucide$  9n

vitro, )n preenţa anticorpilor specifici şi a complementului, membrana extern* formea* veicule, o reflectare asenescenţei şi morţii celulare$

Groteinele ma@ore ale membranei externe (8, B, ., %, , F# asigur* variabilitatea antigenic* a agentului patogen$  Flagelii au inserţie subterminal*, bipolar*, la cilindrul protoplasmatic al  &. burg'orferi,  sunt aşeaţi paralel cu axul lung şi se suprapun )n ona de mi@loc a celulei$ Filamentele flagelare de  &. burg'orferi  sunt

Page 22: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 22/34

alc*tuite dintrun singur tip de molecul* proteic*, numit* flagelin*$ 8nticorpii antiflagelin* au titru crescut )ntoate stadiile infecţiei, dar nu sunt protectori$  -tructurile genetice sunt neobişnuite: cromosomul este linear (65!2" pb#, iar plasmidele, )n num*r de5 sunt atât lineare (5#, cât şi circulare (6#$   &orrelia poate fi cultivat* pe mediu artificial, din sânge, lic&id cefalora&idian şi din lic&idul sinovial, dar mai ales din leiunile tegumentare de eritema migrans (/#$ -e multiplic* lent, timpul de generaţie fiind de ;5"

ore pentru &. burg'orferi şi de circa 1 ore pentru  &. recurentis$ Gasa@ele repetate pe mediul artificial modific*structura antigenic* şi celulele )şi pierde infecţioitatea$ Ge preparatul proasp*t, la microscopul cu fond clar saucu contrast de fa*, celulele vii sunt mobile$  &orrelia poate fi uşor evidenţiat* pe frotiuri de sânge colorate'iemsa sau Wrig&t$

 &oala 7yme este iniţiat* prin infecţia localiat* a pielii dup* )nţep*tura produs* de c*puşa  9xo'es$ %up* perioada de incubaţie de 5! ile, debutul este abrupt, cu stare febril*$ Cn acest interval,  &orrelia se g*seşte )nsânge$ Febra persist* câteva ile, apoi scade pentru 05! ile$ Gerioada afebril* este urmat* de un nou atac febril,cu frisoane şi stare de r*u general$ -e succed 5! recurenţe$ Cn perioadele febrile, care corespund unui ciclu demultiplicare, &orrelia se g*seşte )n sânge, de unde lipseşte )n perioadele afebrile$ /aladia se caracteriea* prinleiuni tegumentare )n expansiune denumite eritema migrans şi oboseal*, dureri de cap, artralgie, mialgie, febr*,rigiditate a gâtului$ %iseminarea spiroc&etei din leiunile tegumentare poate produce manifest*ri clinice maisevere: meningit*, bloca@ atrioventricular cardiac etc$ /aladia Lyme cronic* este caracteriat* prin artrită,

nevrită, car'ită, care pot persista luni sau ani de ile dup* infecţie (fig$ !#$

Fig$ !$ Gatogenea infecţiilor cu &orrelia (Baron, 5661#$

  Cn perioadele febrile este indus* sintea anticorpilor specifici, iar recurenţa se )nc&eie sub acţiuneaanticorpilor care in vivo produc imobiliarea şi lia, iar in vitro, aglutinarea celulelor de &orrelia$   &. burg'orferi  este transmis* la om prin in@ectarea cu saliva c*puşii$ Bacteria ader* laglicoaminoglicanii membranei celulelor gadei, iar ulterior migrea* şi produce leiunile tegumentare

caracteristice$ -e diseminea* pe cale limfatic* sau prin sânge )n musculatura striat* şi )n viscere$   4iagnosticul  bolii Lyme este )ngreunat de multitudinea simptomelor ce pot )nsoţi procesul infecţios$ Cnintervalul febril se recoltea* sânge$ Ge frotiul colorat 'iemsa, la microscopul optic se evidenţia*  &orrelia cuspire largi, printre &ematii (fig$ !#$

Page 23: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 23/34

Page 24: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 24/34

Fig$ !1$ vitarea r*spunsului imun umoral de c*tre Borrelia prin mecanismul de variaţie antigenic* (Baron, 5661#$

  8ntigenul ma@or al celulelor de  &orrelia  este o protein* ma@or* a membranei, cu caracter variabil(/G#, codificat* de o familie de gene$ .omutarea expresiei genelor acestei familii permite apariţia, )n timpulinfecţiei, a unei mici populaţii de celule, care prin multiplicare va reface noua variant* antigenic* (serotipic*# de &orrelia, reistent* la efectul anticorpilor$

  La nivel individual, o singur* celul* de  &. hermsii are potenţialul de a genera circa 0! de serotipuridiferite ale /G$ 7ata de comutare a variantelor antigenice ale proteinei ma@ore este de 545!   5!0$  /G are rol important )n localiarea tisular* a bacteriilor din g$ &orrelia$  Groteina ma@or* de virulenţ* preint* variante distribuite )n clase de molecule mari (20! K%a# şi mici(56 K%a#$ 'enele codificatoare sunt localiate pe plasmide lineare, care se g*sesc )n copii multiple$  Cn onele geografice )n care febra recurent* este endemic*, reervorul de infecţie este populaţia dero*toare$ %e la acestea, &orrelia este preluat* de c*puşele din g$ :rnitho'orus, )n timpul &r*nirii &ematofage$La c*puşe, &orrelia se transmite pe vertical*, transovarian şi se g*seşte )n toate ţesuturile$ La om se transmite )ntimpul &r*nirii &ematofage sau prin strivirea c*puşii pe leiunile tegumentare$ Boala transmis* de c*puşe nu estecontagioas*$ G*duc&ii se infectea* odat* cu sângele cu care se &r*nesc$ %up* 0" ile, la o nou* &r*nire, p*duc&ele este surs* de infecţie pentru alţi indivii umani, care se contaminea* prin strivirea artropodului lalocul leiunii tegumentare dup* )nţepare$

valuarea eficienţei c&imioterapiei este foarte dificil*, datorit* variabilit*ţii remisiei spontane a febrei,)ns* se presupune c* doe unice de tetraciclin*, eritromicin* sau penicilin* sunt suficiente pentru neutraliareaunui atac individual de febr*$

12./.2. Treponema  -peciile de Treponema patogene pentru om au fost reclasificate )n 56;0: T. palli'um (agentul sifilisuluiveneric# este )nrudit* cu alte specii de Treponema patogene care produc boli nevenerice, ce pot fi diferenţiate prin manifest*rile cliniceD T. palli'um subsp$ en'emicum (produce sifilisul endemic sau be@el, )ntâlnit )n 8frica,3rientul /i@lociu şi -ud stul 8siei, mai ales la copii, cu afectare cutanat*#D T. palli'um  subsp$  pertenue

(produce pianul, endemic )n onele tropicale, mai ales la copiii sub 5" ani, manifestat sub forma unor papuleulcerative la nivelul membrelor #, T. carateum (pinta, endemic* )n /exic, 8merica .entral* şi de -ud, Filipine şiGacific, produce leiuni papulare neulcerative, urmate de depigmentare şi &iperc&erato*# (9orris, 566#$

%eşi treponemomatoele sunt considerate boli strict umane cu transmitere sexual* şi transplacentar*,specia T $ cuniculi, identic* din punct de vedere morfologic cu T. palli'um,  produce o infecţie cu transmiteresexual* la iepure, care se manifest* prin leiuni minore la nivelul organelor genitale$  T. palli'um este o bacterie 'ramnegativ*, cu lungimea de "5" Nm, fin*, spiralat* &elicoidal, mobil*, printromişcare de rotaţie )n @urul endoflagelului$ -ifilisul este o boal* cronic*, iar omul este singura gad* a agentului patogen$ Infecţia este transmis* prin contact direct, de obicei sexual, din leiunile active primare sau secundare$51!< dintre cei care au avut contact sexual cu o persoan* infectat* )n ultimele ! de ile, se infectea* clinic,deşi transmiterea propriuis* are o rat* mai mare$ 8gentul patogen trece prin placent* şi infectea* f*tul$

Page 25: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 25/34

-e pare c*  sifilisul a ap*rut )n sec$ 52 şi a fost introdus )n uropa de .ristofor .olumb, cu difuarea rapid* amaladiei )n rândul trupelor armatelor anga@ate )n r*boaiele europene (boala fiind cunoscut* ca r*ul france sau r*ul de

 9apoli#$ 3 alt* ipote* susţine c* boala ar fi fost mult mai vec&e, pe baa doveilor ar&eologice care au adus la lumin* oase(8nglia, Italia, Franţa# ce preint* leiuni caracteristice sifilisului$ 8gentul sifilisului a fost descoperit )n 56!" de -c&audinnşi Aofmann )n seroit*ţile leiunilor secundare, sifilitice$

T. palli'um, patogen* pentru om şi iepure, nu a fost cultivat* pe medii artificiale, )n culturi de celule şi

nici )n oul embrionat$ ste microaerofil*, tr*ieşte la concentraţia de 50< 3, este distrus* rapid de usc*ciune şila 0o.$ ste foarte sensibil* la penicilină, c&iar )n concentraţii mici, f*r* fenomene de reistenţ*$ 'enomul T.

 palli'um nu conţine elemente genetice transpoabile ('E#, ceea ce explic* stabilitatea şi sensibilitatea agentuluila penicilin*$ %eşi bacteria este sensibil* la penicilin*, boala se croniciea* din caua persistenţei sifilisului primosecundar (mai ales )n caul populaţiilor defavoriate#, care creşte riscul transmiterii congenitale,reistenţei la tratament şi agresivit*ţii bolii la bolnavii de -I%8$.elelalte specii de Treponema pot fi cultivate uşor )n mediul lic&id, )n condiţii anaerobe sau microaerofile$

#tructura. La exteriorul membranei citoplasmatice se g*seşte un strat subţire de peptidoglican ce confer*stabilitate structural*, un flagel periplasmic en'oflagelul  şi membrana extern* (fig$ !2#$

Fig$ !2$ -ecţiune longitudinal* ultrafin* printro celul* de T. 'enticola (3- teaca extern*, ./membrana citoplasmatic*, G. cilindru protoplasmatic# (-c&ult şi colab$, 566;#$

Fig$ !;$ Imagine de spiroc&deplasânduse T)n tirbuşon? )ntrun mediu

(&ttp:44biosinK$blogspot$com4!!;O!"O5;Oarml#$

ndoflagelul localiat )n spaţiul periplasmic permite mobilitatea caracteristic* ^de tirbuşon? (fig$ !;#,are diametrul de 52 nm şi se extinde pe mai mult de @um*tatea lungimii celulei, )n spaţiul periplasmic, de laambele capete ale celulei, spre ona de mi@loc$

Filamentul flagelar are o teac* extern* şi o component* central* alc*tuit* din cel puţin 0 polipeptide,omologe flagelinei$ La fiecare cap*t al spiralei )şi au originea 0 endoflageli, care se r*sucesc )n @urul celulei pem*sur* ce se extind spre ona de mi@loc$  Flagelul periplasmic sau endoflagelul este componenta structural* cea mai bine caracteriat* la T.

 palli'um$ Filamentele flagelului celor mai multe bacterii sunt polimeri ai unei singure subunit*ţi peptidice$ Cncontrast, filamentul endoflagelar la T. palli'um este alc*tuit din câteva proteine care formea* o teac* extern* şidin regiunea central*$ /embrii grupului Treponema, conţin, de asemenea, filamente citoplasmatice, denumitefibrile, cu aspect de band* (cu l*ţimea de 22," nm#, ce se )ntind pe lungimea celulei, c&iar sub membranacitoplasmatic*, paralele cu flagelul periplasmic$ Funcţia lor nu este cunoscut*$  ndoflagelul )şi p*strea* configuraţia &elical* dup* ce este eliberat )n spaţiul periplasmic printratamentul cu detergenţi, ceea ce arat* c* aspectul spiralat este o proprietate structural* stabil* a endoflageluluişi nu depinde de asocierea cu corpul celulei$ Fiecare protein* a flagelului este codificat* de o gen* proprie$  Eeaca extern* a celulei de T. palli'um este alc*tuit* )n primul rând din glicoaminoglicani şi s*rac* )nstructuri proteice$ .ardiolipina este un compus important al tecii externe$ /embrana extern* la T. palli'um

conţine un num*r foarte mic de proteine membranare interne$ %intre proteinele asociate membranei, multe suntcomplexate cu lipidele (lipoproteine# şi sunt ancorate )n membrana de T. palli'um prin componenta lipidic*,

Page 26: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 26/34

asem*n*tor altor lipoproteine bacteriene$ 8sociate membranei citoplasmatice sunt proteinele care leag* penicilina (GBG# şi sunt probabil implicate )n sintea peptidoglicanului$  -erul uman normal conţine adeseori cantit*ţi mici de anticorpi ce reacţionea* cu polipeptidele de T.

 palli'um şi cu unele proteine ale endoflagelului$  'enomul este de câteva ori mai mic (5,50 /b# decât al bacteriilor 'rampoitive sau 'ramnegative$   ;i+iologie. T. palli'um este un parait obligat al omului şi este una dintre cele câteva bacterii patogene

care nu au fost cultivate in vitro$ ste propagat* prin infecţia intratesticular* a iepurelui, pentru scopuri decercetare şi diagnostic$ Incapacitatea de a creşte pe medii artificiale reflect*, probabil, dependenţa de sistemele protectoare ale celulei faţ* de radicalii 3, deoarece necesit* 3 pentru metabolism, dar este foarte sensibil* laefectele sale toxice$  .reşterea este lent* (timpul de diviiune este mai mare de ! de ore#, atât in vivo, cât şi pentru celecultivate in vitro, ceea ce denot* existenţa unor limit*ri metabolice, consecinţe ale unor necesit*ţi neidentificate$T. palli'um  metaboliea* glucoa pe calea glicoliei cu un randament energetic foarte mic ( molecule8EG4molecul* de gluco*#, dar lipsesc enimele ciclului aciilor tricarboxilici şi catena transportoare deelectroni$ 9u metaboliea* alte surse de carbon şi energie$ 9u sintetiea* acii graşi, pe care T. palli'um  )i preia de la gad*, dar posed* enimele de conversie prin care moleculele gadei sunt convertite )n molecule proprii$ Gentru preluarea macromoleculelor din mediu, T. palli'um posed* mecanisme speciale de transport$ T.

 palli'um sintetiea* 8%9, 879, proteine şi cel puţin anumiţi aminoacii$

  T. palli'um este negativ* pentru testul producerii catalaei şi oxidaei, ceea ce se corelea* cu condiţiilede microaerofilie necesare supravieţuirii in vitro$ nimele sunt termolabile la temperatura corpului uman, ceeace ar putea s* explice rata sc*ut* de creştere a agentului patogen$ Eerapia sifilisului prin şoc termic a fostintrodus* )n 565; şi a constat )n administrarea sângelui de la pacienţii cu malarie (LaFond, !!0#, urmat* detratamentul cu ̀ uinin*$   Patogene+a$ Cn condiţii naturale, T. palli'um infectea* numai omul, singura gad* natural*$ Infecţia estetransmis* prin contact sexual$ Gerioada de incubare este de 5!6! de ile, )n funcţie de doa inoculat*$ %oainfecţioas* "! pentru iepurele inoculat intratesticular este de "2 de celule bacteriene$ 3 persoan* infectat* poates* r*mân* contagioas* " ani$ Infecţia mai vec&e de " ani nu este contagioas*$  T. palli'um este foarte invaiv*: in vitro se ataşea* rapid, prin una sau ambele extremit*ţi, de celuleleepiteliale, fibroblastice, endoteliale umane şi de iepure$ -tructura celular* de aderenţ* este matricea extracelular*,)n primul rând fibronectina$ 9n vivo, T. palli'um penetrea* @oncţiunile celulelor epiteliale ale mucoasei genitale,

 progresând prin mişcarea de rotaţie )n @urul axului longitudinal (^)n tirbuşon?#, uşurat* de eliberarea&ialuronidaei )ntrun material vâscos$  T. palli'um traversea* celulele epiteliale şi a@unge repede )n sânge şi )n ţesuturile profunde$ Cn celuleledermului induce sintea metaloproteinaei5 care degradea* componentele matricei (//G5#$ nimadegradea* colagenul şi uşurea* p*trunderea agentului patogen )n ţesuturile profunde$ La situsul infecţiei esteactivat r*spunsul inflamator$ Ge suprafaţa celulelor endoteliale este indus* expresia moleculelor de aderenţ*:I.8/5, .8/5 şi selectina $ 7eacţia inflamatorie este s*rac* )n neutrofile$ 9eutrofilele liea* agentul patogen pe care )l fagocitea*$ T. palli'um este )nglobat* de celulele dendritice (.%#, localiate )n derm, )nmucoasa rectal*, )n ţesutul cardiac (situsuri potenţiale ale infecţiei#$ .% stimulate eliberea* citoKine proinflamatorii: IL5Z, IL1, IL5, E9F\$  .% funcţionea* ca o punte de leg*tur* )ntre imuntatea )nn*scut* şi cea adaptativ*, deoarece preint*antigenele microbiene celulelor E din ganglionii limfatici$ .elulele E sunt stimulate de antigenele lipoproteice ale

membranei externe şi de antigenele flagelare treponemice preentate de .% (fig$ !6#$ .elulele E atingdensitatea maxim* )n focarul infecţios la 5!5 ile de la contactul contaminant, simultan cu macrofagele şimedia* reacţia de &ipersensibilitate de tip )ntâriat faţ* de T. palli'um$

Page 27: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 27/34

Fig$ !6$ Interacţiunea T. palli'um cu sistemul imunitar al gadei (JJJ$metapat&ogen$com#$

  8ntigenele membranei externe şi cele flagelare induc sintea anticorpilor: Ig/ şi Ig'$  T. palli'um se multiplic* la locul inocul*rii, cu limfadenit* regional* moderat*$ 8proximativ !< dintre

cei infectaţi se vindec* spontan, f*r* leiuni clinice$ Leiunea clinic*  primară denumit* şancrul moale apare la s*pt*mâni dup* expunere, este localiat* pe tegument sau pe mucoasa aparatului genital, din care agentul patogen se diseminea*$ La b*rbaţii &omosexuali, leiunea primar* este intrarectal*, perianal*, oral* sau cu altelocali*ri interne, la cei &eterosexuali este localiat* pe penis, iar la femei, pe labia ori pe cervix$ %in leiunea primar*, T. palli'um se diseminea* )n ganglionii limfatici regionali şi de aici )n sânge$ Leiunea primar* estenedureroas* şi de aceea diagnosticarea )ntârie, se vindec* spontan, )n 01 s*pt*mâni$ %up* acest interval,oriunde )n organism, se devolt* leiunea  secun'ară,  ancrul tare, datorit* procesului inflamator cu infiltratlimfocitar$ ancrul secundar progresea* la ulceraţie, dar nu este purulent$  #ifilisul secun'ar  apare la dintre caurile netratate şi reult* din multiplicarea T. palli'um )n leiunilemultiple tegumentare şi viscerale, )n competiţie cu r*spunsul imun &umoral viguros$ Leiunea secundar* sevindec* spontan$ Cn leiunile primare şi secundare se g*seşte un num*r mare de celule de T. palli'um,infecţioase$ /anifestarea cea mai comun* a sifilisului secudar este o erupţie eritematoas* mucocutanat*

diseminat*$ 7areori leiunile devin necrotice (sifilis malign#$ %e cele mai multe ori leiunile secundare nu suntevidente$ Cn stadiul secundar, T. palli'um sa g*sit )n biopsiile din ficat, iar complexele 8g8c se depun )nglomerulii renali şi produc glomerulonefrit*$  %eşi aparent se vindec* spontan, leiunile pot reveni dup* 5! ani$ La alte !< dintre persoaneleinfectate, infecţia cu T. palli'um poate s* r*mân* inaparent* şi s* parcurg* stadiile primar şi secundar f*r* leiuniclinice, dar pacienţii devolt*, la câţiva ani sau c&iar câteva decade dup* infecţia iniţial*, leiunile  sifilisului

ter)iar , cu granuloame (gome sifilitice# )n tegument, oase, ficat, leiuni degenerative ale -9. (pare*, tabes# saucu leiuni cardiovasculare (anevrism aortic, insuficienţ* valvular* aortic*#, cu puţine celule infecţioase (fig$ 5!,55#$

Fig$ 5!$ voluţia cronologic* a infecţiei cu T. palli'um (Baron, 5661#$

Page 28: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 28/34

  .omplicaţiile neurologice sunt asociate cu sifilisul terţiar, dar T. palli'um  p*trunde )n -9. foartetimpuriu$ 9eurosifilisul este asociat totdeauna cu creşterea num*rului de leucocite şi a cantit*ţii de proteine )nL.7$ +neori, )n L.7 se detectea* agentul infecţios$ Leiunea neurologic* tipic*, tabes 'orsalis, apare la !!de ani de la infecţie şi const* )n lia substanţei albe a cordoanelor posterioare ale m*duvei spin*rii şi aganglionilor r*d*cinii dorsale$

  -ifilisul se transmite la f*t, )n intervalul 5!5" s*pt*mâni de sarcin*$ 7eultatul poate fi moartea f*tuluisau dac* naşterea este la termen, )n copil*rie apar semnele infecţiei: c&eratit*, anomalii ale -9.$

La pacienţii AI4-I%8, sifilisul provoac* şancruri multiple şi extensive, cu evoluţie rapid* spreneurosifilis$

Fig$ 55$ Localiarea infecţiei cu T. palli'um (Baron, 5661#$

  -ifilisul pare a fi )n primul rând o infecţie invaiv*$ .ea mai mare parte a patologiei se datorea* reacţieiinflamatorii indus* de agentul infecţios$   2vitarea răspunsului imun$ 7*spunsul imun este activat curând dup* infecţie, )nainte de stadiul clinic,contrar conceptului r*spunsului imun Tlent? )n infecţia cu T. palli'um$ Cn stadiile primar şi secundar sesintetiea* Ig/ şi Ig', cu rol opsoniant$ Eitrul Ig/ diminuea* )n stadiile tardive ale infecţiei şi dup*tratament$ Ig/ şi Ig' par s* recunoasc* acelaşi grup de proteine de Treponema$ voluţia clinic* foarte)ndelungat* a sifilisului se datorea* capacit*ţii T. palli'um de a evita r*spunsul imun al gadei$ Cn maladiauman*, dar şi )n infecţia experimental* la animale, r*spunsul imun local şi sistemic se elaborea* )n câteva

s*pt*mâni dup* infecţie şi determin* eliminarea celor mai multe celule de T. palli'um$ La 1 luni dup* infecţie,gada dobândeşte aşa numita imunitate 'e ancru, adic* nu mai face leiuni dup* reinfecţia cu T. palli'um$7eistenţa este conferit* fie de celulele E, fie de anticorpi$  7*spunsul imun al gadei nu duce la eradicarea complet* a infecţiei$ +n num*r mic de celule de T.

 palli'um viabile persist* intervale de timp de ordinul anilor )n organele animalelor infectate experimental$  /ecanismele infecţiei latente pe termen lung nu se cunosc, dar agentul patogen se localiea* )n ţesuturi privilegiate imunitar (inaccesibile r*spunsului imun#: -9., oc&i, placent*, unde se multiplic* lent$ %e aceea,tratamentul cu penicilin* trebuie s* fie de durat*$ 7ata sc*ut* a diviiunii favoriea* supravieţuirea, c&iar )n

Page 29: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 29/34

 preenţa efectorilor imunitari$ Cn anumite locali*ri anatomice, factori locali neidentificaţi favoriea*multiplicarea T. palli'um şi apariţia manifest*rilor clinice$ 8lţi factori favorianţi ai infecţiei latente sunt:- antigenitatea slab*  a suprafeţei externe a celulelor de T. palli'um, datorit* conţinutului proteic sc*ut al

membranei externeD- mascarea suprafeţei T. palli'um de c*tre glicoaminoglicanii sau proteinele gadeiD- localiarea intracelular*$

  La T. palli'um funcţionea* un mecanism de mobiliare a Fe din lactoferin* şi din transferin*, proteinelecare sec&estrea* Fe )n organismul gadei$ T. palli'um necesit* cantit*ţi mici de Fe deoarece nu are caten*transportoare de electroni, iar enimele sale par s* )nlocuiasc* Fe cu alte metale (Sn, /g#$   4iagnosticul   se pune pe baa leiunilor superficiale timpurii$ xamenul la microscopul cu fond)ntunecat, cu obiectivul de imersie, al unei pic*turi din fluidul leiunii evidenţia* spiroc&etele mobile$ Cn ser seidentific* preenţa anticorpilor specifici$  Testul imunofluorescen)ei$ 3 pic*tur* din fluidul din leiune se depune pe lama de microscop şi se usuc*la aer$ Lama se acoper* cu ser specific antiTreponema, marcat cu un fluorocrom$ -e examinea* la microscopulcu fluorescenţ*$

Cn reacţia  serologică %7L (Veneral 4iseases <esearch 7aboratories# se foloseşte antigenul lipidicextras din ţesutul cardiac de bovine car'iolipina (difosfatidilglicerol#$ -e adaug* lecitina şi colesterolul pentrua stimula reacţia cu anticorpii (Ig / şi Ig'# antiTreponema$ Eestul nu foloseşte antigene de T. palli'um$

Lipidele cardiolipina, lecitina şi colesterolul se consider* c* sunt proprii gadei, dar sunt )ncorporate )nmembrana extern* a T. palli'um şi )mpreun* cu lipidele membranei externe configurea* tabloul antigenic$   Principiul   reacţiei: particulele de antigen lipidic r*mân dispersate la contactul cu serul normal dar floculea* dup* ce se combin* cu anticorpii specifici$ Eestul %7L necesit* examinarea microscopic* pentruevidenţierea flocul*rii$ La persoanele netratate, testul devine poitiv la s*pt*mâni dup* infecţie, are titru )nalt)n faa sifilisului secundar şi devine negativ la 15; luni dup* tratamentul eficient cu penicilin*$  Eestul cu antigen cardiolipinic d* uneori reultate fals poitive: anticorpii anticardiolipin* sunt induşi deinfecţia cu malarie, lepro*, ru@eol*, mononucleo* infecţioas*, L%, deordini reumatice$  Eestul imobili*rii T. palli'um (EGI# const* )n aceea c* serul pacienţilor infectaţi in&ib* mobilitateaagentului patogen, )n preenţa complementului activ din serul de cobai$

Eestul imobili*rii a fost )nlocuit de testul imunofluorescen)ei in'irecte, care utiliea* Ig' de iepureantiIg' uman* pentru a evidenţia Ig' legat* de T. palli'um$

 12././. (eptospira

  Leptospirele sunt spiroc&ete cu lungimea de "5" m, fine, flexibile, spiralate &elicoidal, cu turele despir* strânse$ .apetele celulei sunt rotun@ite şi ambele sau numai unul se curbea* şi formea* structuri de formaunui cârlig, cu rol )n perforarea ţesuturilor$ -unt mobile, cu mişc*ri T)n tirbuşon?, )n profunime şi deplasarelimitat* )n spaţiu, ca reultat al celor doi endoflageli inseraţi la extremit*ţile celulei, )n spaţiul periplasmic$Leptospirele au dou* tipuri de mişcare: de translaţie (contracţie şi r*sucire, cu deplasare# şi mişcarea de flexieextensie (f*r* deplasare#$  .a şi alte spiroc&ete, leptospirele au o membran* dubl*: membrana citoplasmatic* şi membrana extern*,)ntre care se g*seşte peretele peptidoglicanic subţire$ .omponenta structural* a membranei este LG-, cu ocompoiţie c&imic* asem*n*toare LG- a bacteriilor 'ramnegative, dar activitatea toxic* este inferioar*$  Leptospirele sunt obligat aerobe, temperatura optim* de devoltare fiind ;!o.$ -unt poitive pentru

testele catalaei şi oxidaei$  Leptospirele cresc pe medii simple, semisolide cu adaos de ser, B, B5, )n condiţii de aerobio* (suntmicroaerofile#$ .a surs* de . şi energie, oxidea* numai aciii graşi cu caten* lung* de atomi de ., legaţi cualbumina, prin Zoxidare$

Leptospirele nu metaboliea* glucidele sau aminoaciii, iar sursele de aot sunt s*rurile de amoniu$/ediul cel mai utiliat conţine acid oleicalbumin* seric* bovin* şi EW9 ;!$ +nele tulpini necesit* adaosul piruvatului sau a serului de iepure$ .reşterea contaminanţilor din proba clinic* este in&ibat* prin ad*ugarea "fluorouracilului$

Page 30: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 30/34

  7epreentanţii g$  7eptospira sunt distribuiţi )n dou* specii: 7. interogans, cu ; genospecii, )n care suntincluse toate tulpinile patogeneD  7. biflexa cuprinde tulpinile saprobionte iolate din mediul extern$ 8mbelespecii au numeroase variante antigenice (serologice#$ Eulpinile sunt repartiate )n serogrupuri subdiviate şimai mult de ! serovaruri$ 7. interrogans iolat* de la om şi animale )n diferite one geografice este unitar* din punct de vedere antigenic$ Eulpinile iolate au un antigen somatic cu specificitate de gen şi dau reacţii serologice)ncrucişate$ 8ntigenul este un complex glicolipopeptidic, ec&ivalentul endotoxinei bacteriene$

 7. biflexa se deosebeşte prin capacitatea de creştere )n preenţa ;aaguaninei şi prin generarea celulelor sferice )n mediul cu 9a.l 5/$   2pi'emiologie$ Leptospiroa este o oono* cu distribuţie ubicvitar*$ Leptospirele sunt infecţioase, )nmod obişnuit, pentru animalele s*lbatice şi domestice, )n special )n tubii contorţi ai rinic&iului$ La şoarece şişobolan, infecţia este foarte uşoar*$ La animalele domestice (câine, porc, bovine#, infecţia cu leptospire are formeclinice mai grave, dar dup* )ns*n*toşirea clinic*, r*mân purt*toare pentru tot restul vieţii şi constituie ivoare deinfecţie pentru om$ 3mul este infectat ocaional, prin contactul direct cu animalele bolnave sau purt*toare sau cuexcretele acestora$ 3mul se infectea* indirect, prin contactul cu gada de menţinere (şoarece, şobolan, iar pentruunele serotipuri, vacile de lapte, oaia, câinele#, care transfer* infecţia la animalele domestice (câine# şi la om$8gentul infecţios este propagat )n natur* prin infecţia cronic* a tubilor renali ai gadelor de menţinere$ Infecţialor se produce la o vârst* timpurie şi agentul este eliminat cronic$  La om, infecţia varia* de la cea inaparent* (subclinic*#, pân* la sindromul sever al infecţiei mai multor 

organe, cu mortalitate )nalt*$  Infecţia omului este ocupaţional* sau recreaţional* şi se datorea* devers*rii agentului infecţios din urinaanimalelor purt*toare de leptospire, )n mediul acvatic$ Incidenţa este semnificativ mai mare )n onele calde,deoarece 7eptospira )şi p*strea* mai bine viabilitatea )n mediul cald şi umed$ In&alarea aerosolilor contaminaţi poate duce la infecţia pe calea mucoasei tractului respirator$ Leptospira r*mâne viabil* )n apele stagnante pentrucâteva s*pt*mâni$ B*utul apei, sc*ldatul sau contaminarea alimentelor favoriea* transmiterea la om$ .opiii seinfectea* mai frecvent de la câini$ .ontactul direct cu animalele infectate explic* infecţiile fermierilor,veterinarilor, lucr*torilor din abator$ 7areori, infecţia se datorea* muşc*turii animalelor$  8gentul patogen p*trunde prin leiunile tegumentare, sau c&iar prin tegumentul intact expus un timp)ndelungat umidit*ţii, prin mucoasa oral* sau prin con@unctiv*$ Ingestia ca rut* de infecţie este de importanţ*secundar*$  .ontactul indirect cu agentul patogen constituie un risc de infecţie pentru lucr*torii din mediile acvatice

(ore*rii, exploat*rile de trestie de a&*r#$   Patologie$ /area ma@oritate a infecţiilor cu 7. biflexa sunt fie subclinice, fie sunt forme uşoare, f*r* s*necesite asistenţ* medical*$ 3 proporţie mic* dintre ce infectaţi fac febr* brusc*, asociat* cu alte simptome:dureri de cap, frisoane, mialgie, mai rar erupţie tegumentar*$ 8ceasta este faa de bacteriemie$ -indromulanicteric durea* circa o s*pt*mân*$ %ispariţia simptomelor coincide cu sintea anticorpilor$  %in sânge,  7eptospira trece )n organele interne, )n special )n ficat, unde poate determina manifest*risevere, cu icter, dar şi )n meninge, pl*mân, miocard, globul ocular$ Leptospiroa icteric* este o form* sever* deinfecţie$ Icterul nu este asociat cu necroa &epatocitelor, iar dup* vindecare, funcţia &epatic* revine la normal$  %up* circa ; ile de la infecţie,  7eptospira  se localiea* )n tubii contorţi ai rinic&iului şi determin*insuficienţa renal* acut*$  Leiunile &istopatologice se evidenţia* )n ficat, rinic&i, cord, pl*mân (fig$ 5#$ Cn rinic&i, nefritainterstiţial* este asociat* cu infiltratul intens al neutrofilelor şi monocitelor$ Bordura )n perie a celulelor tubulare

este deorganiat*, cu sc*derea num*rului de mitocondrii$ Leiunile &epatice sunt nesemnificative, dar poate produce colestaa intra&epatic*$ Aiperplaia celulelor >upffer este evident*, c&iar cu eritrofagocito*$ Cn muşc&iistriaţi ai piciorului poate s* apar* necroa focal* a fibrelor musculare$

Page 31: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 31/34

 

Fig$ 5$ Localiarea infecţiei leptospiroei (Baron, !!1#$

   Patogene+a$ /ecanismele prin care  7. biflexa  produce starea de boal* nu sunt cunoscute$ LG- areactivitate endotoxic* uşoar* şi ar putea s* mediee procesul patologic, cel puţin la variantele antigenice cuvirulenţ* mai mare$ Leptospira ader*, in vitro, la celulele epiteliului renal$ 8derenţa este stimulat* deconcentraţia subaglutinant* a anticorpilor specifici$ /acrofagele fagocitea* celulele de  7eptospira opsoniatecu anticorpi$ 9eutrofilele nu omoar* agentul infecţios$  Cn stadiul al doilea al infecţiei (stadiul imun#, are loc sintea anticorpilor, care coincide cu dispariţiacelulelor de 7eptospira din sânge şi a simptomelor$ -everitatea maladiei nu se corelea* cu gradul leiunilor tisulare, ci cu cantitatea de complexe imune circulante$  LG- este foarte imunogen şi determin* specificitatea serologic* a diferitelor variante antigenice$ 9n vitro,anticorpii se evidenţia* )n reacţia de aglutinare cu celule de  7eptospira vii sau omorâte sau )n reacţia de fixare acomplementului$  Imunitatea este predominant &umoral*, mediat* de anticorpii specifici antiLG-, iar I/. este represat*,fapt care se reflect* )n diminuarea num*rului de limfocite E.%0 şi )n capacitatea de r*spuns la mitogeni$   4iagnosticul. videnţierea microscopic* (la microscopul cu fond )ntunecat, prin metodaimunofluorescenţei sau la microscopul cu fond clar dup* colorare# )n probe are avanta@ul rapidit*ţii (fig$ 5#$

Page 32: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 32/34

Fig$ 5$ videnţierea 7. interrogans )n urin*  prin imunofluorescenţ* (Aornsby citat de Suerner, !!1#$

-ângele recoltat cu &eparin*, L.7 sau ţesuturile se folosesc pentru prepararea frotiurilor care secolorea* 'iemsa$ xamenul urinii la microscopul cu fond )ntunecat ofer* reultate concludente$ ste necesar* odensitate de circa 5!0 celule de 7eptospira4ml pentru ca o celul* s* fie viibil* )n câmpul microscopului cu fond)ntunecat$  %etectarea antigenelor de 7eptospira prin metoda 7I8 sau LI-8 )n proba clinic* are o specificitate mai)nalt* decât microscopia cu fond )ntunecat$  %iagnosticul serologic se foloseşte cu cea mai mare frecvenţ*: anticorpii se detectea* )n ser la "2 iledup* declanşarea simptomelor$ 8ntigenele de 7eptospira pot avea specificitate de gen sau de grup$ 8nticorpii produc aglutinarea celulelor de 7eptospira )n mediu lic&id, detectabil* la microscop$   9+olarea$  7eptospira apare )n sânge, )n primul stadiu al infecţiei, )nainte de declanşarea simptomelor şidispare la sfârşitul primei s*pt*mâni a stadiului acut$ .ultivarea probei de sâge trebuie s* se fac* cât mai repede:5 pic*turi de sânge se inoculea* )n 5! ml de mediu semisolid, cu adaos de "fluorouracil$ Cn prima s*pt*mân*,

 7eptospira se poate iola din L.7$ Groba de urin* se poate cultiva la )nceputul s*pt*mânii a IIa a boliisimptomatice, deoarece durata excreţiei urinare poate dura câteva s*pt*mâni$  7eptospira  supravieţuieşte uninterval limitat )n urin* şi de aceea se impune prelucrarea rapid* a probei: centrifugarea, resuspendareasedimentului )n EF- şi inocularea$ Incubarea se face la ;!o.$

.reşterea este lent* şi necesit* examinarea s*pt*mânal* la microscpul cu fond negru, circa 5 s*pt*mâni$Eratamentul se realiea* cu peniciline sau tetracicline (doxiciclin*, minociclin*#$

  -piroc&etele din cavitatea bucal* ( &orrelia bucalis# sau cele care populea* organele genitale ( &.

refringens# sunt saprobionte, strict anaerobe$  #pirillum minor  produce febra muşc*turii de şobolan (febra -odoKu#$ 8gentul patogen este inoculat prinmuşc*tura de şobolan şi produce adenopatie regional*, erupţie eritematoas* tegumentar* şi febr* recurent*$

Bi$li&,%a*ie sele!ti#

1. Bu! G. E. 566!$ Campylobacter pylori and gastroduodenal disease$ .lin$ /icrobiol$ 7ev$ : 55$2. B%&&s G. F.3 Ca%&ll 4.C.3 Butel 5.S.3 M&%se S.A$ !!2$ UaJets, /elnicK 8delberg /edical /icrobiology, 0t& dition, /c

'raJ Aill Lange International dition$  

/. P%imm T$ !!$ .&olera Eoxin /ec&anism of 8ction . ASM microbelibrary$org6. EFSA$ !5!$ Ganel on Biological Aaards (BI3A8S#D -cientific 3pinion on uantification of t&e risK posed by broiler meat to

&uman campylobacteriosis in t&e +$ F-8 Uournal$ !5!D ;:502$ ;6 pp$7. Eu89$:3 5.P$ !5!$ %ictionnaire de bact]riologie v]t]rinaire$ .ampylobacter$ &ttp:44JJJ$bacdico$net-. FAO;<=O hFood and 8griculture 3rganiation of t&e +nited 9ations and t&e World Aealt& 3rganiation$ !!6$ -almonella

and .ampylobacter in c&icKen meat: meeting report$ /icrobiological 7isK 8ssessment -eries 9o$ 56$ 7ome$ /ay !!6$ 16pp$>. M&&%e 5. E.3 De$&%a) C&%!&%an3 D&&le: 5. S. G.3 Fannin, S.3 B%i,i" Lu!e:3 Matsu"a M.3 M!D&?ell D. A.3 M9,%au" F.3

Milla% B. C.3 Re$e!!a O@Mma)&n:3 Lisa O@Ri&%"an3 Mi!)ele O@ R&u%e3 Ra& 5. R.3 R&&ne: P. 5.3 Sails A.3 <):te P.

Page 33: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 33/34

Campylobacter $ et$ 7es$ !!"D 1: "5;$. N, L043 S)e%$u%ne R3 Ta:l&% DE3 Stiles ME$ 56;"$ /orp&ological forms and viability of Campylobacter  species studied by

electron microscopy$ U Bacteriol$ 510:;0$. Pee R.M.3 5%.3 Blase% M.5. !!$ Aelicobacter pylori and gastrointestinal tract adenocarcinomas$ 9ature 7evieJs .ancer :

;2$1. Alam M. !!6$ -erogroup, irulence, and 'enetic Eraits of Vibrio parahaemolyticus in t&e stuarine cosystem of Banglades&$

8ppl$ nviron$ /icrobiol$ 2"(56#: 11;120

11. Bu%"ette DL et al$ !!;$ Vibrio parahaemolyticus orc&estrates a multifaceted &ost cell infection by induction of autop&agy, cellrounding, and t&en cell lysis$ G98-$ 5!"(0#: 50625"!12. Bu%"ette D.L.3 a%$%&u,) M.L.3 O%t) 4 $ !!6$ 9ot Jit&out cause: Vibrio parahaemolyticus induces acute autop&agy and cell

deat&$ 9IA Gublic 8ccess "(5#: 5!!5!1/. Bates T.C.3 Oli#e% 5.D$ !!0$ E&e iable But 9onculturable -tate of >anagaJa Gositive and 9egative -trains of Vibrio

 parahaemolyticus$ U$ /icrobiol$ !!0, 0(2#:202616. Bergeyjs /anual of -ystematic Bacteriology, olume EJo: E&e Groteobacteria, Garts 8 .17. C)a%les A.3 5ane?a: 5%3 Paul T%a#e%s3 Ma% <al&%t3 Ma% 5$ -&omc&iK$ !!"$ Immunobiology, 1t&  edition, 'arland

-cience Gublis&ing$1-. Cummin,s R.D.3 Es& 5.D$ !!6$ Grinciples of 'lycan 7ecognition$ nd dition$ ssential of 'lycobiology$ .-A press1>. San,le% D$ 566$ -tructure and Function of c&olera toxin and t&e related 2scherichia coli &eatlabile enterotoxin$ /icrobiol$

7ev$"1(0# : 11102$1. Del Giu"i!e G.3 C&#a!!i A.3 Tel*&%" 5.L.3 M&nte!u!!& C.3 Rau&li R $ !!!$ E&e %esign accines against (elicobacter 

 pylori and t&eir %evelopment 8nnu$ 7ev$ Immunol$ 56: ""1$1. Dunn B. E.3 C&)en =.3 Blase% M. 5$ 5662$ (elicobacter pylori  .lin$ /icrobiol$ 7ev$5!: 2!205$

2. dited by: 'arrity, 'eorge /$D Brenner, %on U$D >rieg, 9oel 7$D -taley, Uames 7$ k !!" -pringer erlag21. Fa$$%i A  et al$ 5666$ Vibrio parahaemolyticus E&ermostable %irect Aemolysin /odulates .ytosKeletal 3rganiation and

.alcium Aomeostasis in Intestinal .ultured .ells$ Infection and Immunity 12(#: 556550;22. =a%%is&ns Grinciples of Internal /edicine, 52ed$ +pdates$ !!!: E&erapy of  (elicobacter pylori: .urrent -tatus and Issues2/. <asse%naa% T. M$ 5662$ Eoxin Groduction by .ampylobacter spp$ .lin$ /icrobiol$ 7ev$ 5!: 011021$26. eun, P.S.M.3 B&&% 4.5$ !!0$ pidemiology3 Gat&ogenesis, and Grevention of Foodborne Vibrio parahaemolyticus$

Infections, Foodborne Gat&ogens and %isease !!0, 5(#: 20;;27. Nai% B.G$ et al$!!2$ 'lobal %issemination of Vibrio parahaemolyticus -erotype 3:>1 and Its -erovariants$ .lin$ /icrobiol$

7ev$ !(5#:60;2-. A,ue%&0R&sen*el" M. E.3 <an, G.3 S!)?a%t8 I.3 <&%mse% G. P. !!"$ %iagnosis of Lyme Borreliosis .lin$ /icrobiol$ 7ev$

5;: 0;0"!6$2>. Ba%&n S, editor$ /edical /icrobiology$ 0t& edition$ 5661$2. Bau,)n R. E. Mus)e%3 D. M. !!"$-econdary -yp&ilitic Lesions .lin$ /icrobiol$ 7ev$ 5;: !"51$2. B%&&s G. F.3 Ca%&ll 4. C.3 Butel 5. S.3 M&%se S. A.   UaJets, /elnicK 8delberg /edical /icrobiology$ !!2$ 0t&

 dition,/c 'raJ Aill Lange International dition$ 

/. Bu%,"&%*e% <ill:. 5t& International .onference on Lyme %isease and 3t&er -piroc&etal and EicKBorne %isorders, 5 8pril6, 5666. >eynote 8ddress E&e .omplexity of ectorborne -piroc&etes ( &orrelia spp#$

/1. C&nn&ll: S.E.3 Bena!) 5.L. !!"$ E&e versatile roles of antibodies in &orrelia infections$ 9ature 7evieJs /icrobiology ,0550!

/2. &ttp:44biosinK$blogspot$com4!!;O!"O5;Oarc&ive$&tml//. La F&n" R. E.3 Lue)a%t S. A. !!1$ Biological Basis for -yp&ilis .lin$ /icrobiol$ 7ev$ 56: 606$/6. Le#ett P. N. !!5$ Leptospirosis$ .lin$ /icrobiol$ 7ev$ 50:$ 611$/7. N&%%is S. 5. 566$ Golypeptides of Treponema palli'um: progress toJard understanding t&eir structural, functional, and

immunologic roles$ Ereponema Gallidum Golypeptide 7esearc& 'roup /icrobiol$ 7ev$ "2(#: 2"!226$/-. S!)ell R. F.3 Calliste% S. M. 5666$ Borrelia, Infection and Immunity in vol$ ncyclopedia of Immunology$ d$ Geter %elves,

Ivan /$ 7oitt, 8G$/>. S!)ult8 C.P.3 <&l* (.3 Lan,e R.3 Me%tens E.3 <e!e 5.3 Naumann D.3 a)%in,e% $ 566;$ vidence for a 9eJ Eype of

3uter /embrane Lipid in 3ral -piroc&ete Treponema 'enticola, F+9.EI39I9' G7/8EI39 B877I7 WIEA3+ELIG3G3LV-8..A87I%-$ E&e Uournal of Biological .&emistry, 2, 5"1155"111$

/. S!)?an T.G.3 Piesman 

U$ !!$ ector Interactions and /olecular 8daptations of Lyme %isease and 7elapsing Fever-piroc&etes 8ssociated Jit& Eransmission by EicKs Gerspective 3 N&. 2/. Si,al L. =. 5662$ Lyme %isease: 8 revieJ of 8spects of Its Immunology and Immunopat&ogenesis 8nnu$ 7ev$ Immunol$ 5":

16$6. S8!8eansi A.3 Bena!) 5 .L. 5665$ Lyme borreliosis: &ost responses to &orrelia burg'orferi /icrobiol$ 7ev$ ""(5#: 50$61. JJJ$metapat&ogen$com62. ue%ne%3 R.L. !!1. Laboratory /aintenance of Gat&ogenic Let&si%a. .urrent Grotocols in /icrobiology February,

)tt';;???.!u%%ent%&t&!&ls.!&m;%&t&!&l;m!12e16/. Si,al L$ 5662$ Lyme %isease: 8 revieJ of 8spects of Its Immunology and Immunopat&ogenesis$ 8nnu$ 7ev$ Immunol$5": 1

6$66. S8!8eansi A.3 Bena!) 5.L$ 5665$ Lyme borreliosis: &ost responses to &orrelia burg'orferi$ /icrobiol$ 7ev$ ""(5#: 50$

Page 34: Bacterii spiralate1

8/17/2019 Bacterii spiralate1

http://slidepdf.com/reader/full/bacterii-spiralate1 34/34

67. A,ue%&0R&sen*el" M.E.3 <an, G.3 S!)?a%t8 I.3 <&%mse% G.P. !!"$ %iagnosis of Lyme Borreliosis$ .lin$ /icrobiol$ 7ev$5;: 0;0"!6$

6-. &ttp:44commons$JiKimedia$org4JiKi4File:AOpyloriOulcerOdiagram$png6>. &ttp:44commons$JiKimedia$org4JiKi4File:AOpyloriOvirulenceOfactorsOen$png6. &ttp:44JJJ$diasourcediagnostics$com4en4Groducts47apidEests4'astrointestinal/etabolism4AelicobacterGylori

Apylori4Apylori.ard!tests6. &ttp:44JJJ$t@clarKinc$com4bacterialOdiseases4c&oleraOvibrioOc&olerae$&tm

7.  =grau' ;., 7ehours P  . )**+. %elicobacter plori  %etection and 8ntimicrobial -usceptibility Eesting$ .linical /icrobiology7evieJs$ !, : ;!71. Ols&n T.R.3 Pa?lina <$ !!;$ 8$%$8$/$ -tudent 8tlas of 8natomy$ nd dition$