NSSM 3Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea,stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului

I. PREAMBUL

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea in conditii de securitate a muncii a activitatilor din economia nationala.

Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva de raspundere pe cei ce desfasoara aceste activitati daca nu au prevazut alte masuri necesare asigurarii securitatii muncii in conditiile locale de desfasurare a activitatii. Aceste masuri se regasesc in instructiunile de protectie a rnuncii elaborate de catre agentii economici.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind securitatea muncii care cuprinde:

- Norme generale de securitate a muncii cuprinzand prevederile de securitate a muncii general valabile pentru orice activitate;

- Norme de igiena a muncii cuprinzand prevederile de igiena muncii general valabile pentru orice activitate;

- Norme specifice de securitate a muncii cuprinzand prevederile de securitate a muncii specifice unor anumite activitati, altele decat cele stipulate in "Normele generale de securitate a muncii ".

Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ, si au valabilitate indiferent de forma de organizare sau de proprietate in care se desfasoara activitatile.

Structura sistemului de norme specifice de securitate a muncii urmareste legarea cat mai stransa a prevederilor de pericolele specifice unei activitati sau comune mai multor activitati pentru gruparea acestora in aceeasi norma.

Structura/cuprinsul "Normelor generale de securitate a muncii" si "Normelor specifice de securitate a muncii" au la baza abordarea sistemica a securitatii muncii in cadrul proceselor de munca, conform careia elementele constitutive ale oricarui proces de munca (activitati) sunt: EXECUTANT; SARCINA DE MUNCA, MIJLOACE DE PRODUCTIE, MEDIUL DE MUNCA.

Prevederile sistemului de reglementari constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice privitoare la securitatea si sanatatea in munca, baze pentru: ,

- activitatile de conceptie a echipamentelor si a tehnologiilor; '

- autorizarea functionarii unitatilor;

- instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;

- cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si responsabilitatilor.

Proprietatile chimice si fizice ale oxigenului si azotului gazos sau lichid, precum si ale degresantilor utilizati, cu influenta directa asupra securitatii muncii la folosirea, transportul si depozitarea oxigenului si azotului.

Oxigenul gazos

- este mai greu decat aerul, avand drept consecinta acumularea in partile inferioare ale incaperilor, in subsoluri, canale etc.;

- in atmosfera imbogatita cu oxigen gazos, materialele organice se aprind in contact cu corpuri incandescente (tigari aprinse, scantei, flacara);

- in amestec, in anumite proportii cu acetilena, formeaza amestecuri explozive.

Azotul gazos

- este mai usor decat aerul si se acumuleaza in partile superioare ale zonelor de lucru;

- produce asfixierea.

Oxigenul lichid

- produce oxidari violente ;

- in contact cu pielea produce distrugerea tesuturilor;

- in contact cu uleiurile sau grasimile provoaca explozii;

- produce barbotari puternice si deci aruncare de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura camerei in vasele cu oxigen lichid.

Azotul lichid

- in contact cu pielea produce distrugerea tesuturilor;

- produce barbotari puternice si deci aruncare de lichid, prin introducerea de obiecte la temperatura camerei in vase cu azot lichid.

Degresantii(tetraclorura de carbon, tricloretilena si tetracloretilena):

- sunt toxici;

- patrund in organism prin tegumente si mucoase

- la temperaturi >120oC se descompun in fosgen si acid clorhidric;

- expusi la lumina pun in libertate acidul clorhidric (numai tricloretilena);

- reactioneaza violent cu metalele usoare sau atiajele acestora, producand explozie (numai tricloretilena).

- provoaca dermite la atingere indelungata;

- vaporii de tetraclorura de carbon, tricloretilena si tetracloretilena sunt mai grei decat aerul si se acumuleaza in partea inferioara a incaperilor.

II. PREVEDERI GENERALE

Domeniu de aplicare

Art. 1.- Prezentele norme se aplica la activitatile de fabricare, transport si depozitare a oxigenului si azotului desfasurate in unitatile producatoare. De asemenea, prezentele norme se aplica institutelor de proiectare si intreprinderilor care proiecteaza, produc sau repara instalatii de fabricare a oxigenului si azotului, utilaje de transport sau instalatii de depozitare a oxigenului sau azotului.

Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea oxigenului si azotului in diferite ramuri de activitate (sudura, metalurgie, fabricarea sticlei etc.) se regasesc in normele specifice ale acestor activitati.

Art. 2.- Normele specifice de securitate a muncii la fabricarea oxigenului prin electroliza apei sunt prezentate in normele specifice pentru fabricarea hidrogenului.

Instructiuni de securitate a muncii

Art. 3.- Unitatile au obligatia de a elabora, prin efort propriu sau prin colaborare cu institutii de speciatitate, instructiuni de securitate a muncii pentru uz intern, tinand seama de particularitatile locale la fabricarea, transportul, depozitarea si utilizarea oxigenului si azotului gazos sau lichid.

Echipament individual

Art. 4.- Dotarea salariatilor cu echipatnent individual de protectie se va face conform "Normativului- cadru pentru acordarea si utilizarea echipamentului individual de protectie", ed. 1991 aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu consultarea organelor sindicale.

Intretinerea echipamentului de lucru

Art. 5.- Personalul care lucreaza la instalatii si cu recipienti de oxigen si azot va avea imbracamintea si mainile curate, fara urme de uleiuri sau grasimi.

Art. 6.- Salariatii care lucreaza la fabricarea, transportul, depozitarea oxigenului si azotului gazos sau lichid vor fi numiti prin decizie de catre conducerea unitatilor, dupa ce au fost instruiti special asupra proprietatilor oxigenului si azotului, problemelor tehnologice si normelor de securitate a muncii.

Art. 7.- Este strict interzis accesul, persoanelor straine in unitatile si instalatiile de oxigen si azot, cu exceptia personalului de control autorizat si a persoanelor autorizate de unitate si insotite de un reprezentant al acesteia. Beneficiarii au acces numai pana la locurile de predare-primire a recipientilor-butelie de oxigen sau azot.

III. FABRICAREA OXIGENULUI SI AZOTULUI PRIN FRACTIONAREA AERULUI LICHEFIAT

A. Priza si filtru de aer

Controlul prizei si filtrului de aer

Art. 8.- Priza si filtrul vor fi mentinute permanent in perfecta stare de functionare. In acest scop, saptamanal se vor controla si, daca este cazul, se vor curata priza si filtrul. In cazul in care instalatia este prevazuta cu un singur filtru, pentru controlul si curatirea acestuia se va opri in prealabil compresorul. In cazul in care sunt mai multe filtre in paralel, controlul se va face individual, dupa deconectarea filtrului respectiv.

Art. 9.- Controlul si curatirea prizelor si filtrelor se va face in conformitate cu prevederile din Cartea tehnica a instalatiei elaborata de furnizori.

B. Compresoare de aer

Ungerea compresoarelor de aer

Art. 10.- Pentru ungerea compresoarelor de aer se va folosi numai ulei de catitatea si in cantitatea prescrisa in Cartea tehnica a instalatiei. Punctele de ungere vor fi marcate prin vopsire pe compresor si pe schema de ungere afisata in sala compresoarelor.

Art. 11.- Lubrifiantii care nu s-au utilizat se vor pastra in vase inchise, intr-o magazie special construita in acest scop.

Punerea in functiune

Art. 12.- Inaintea pornirii compresorului, se va verifica starea lui, precum si asigurarea ungerii si racirii.

Art. 13.- In timpul functionarii compresorului se vor supraveghea permanent aparatele de masura a temperaturii apei de racire. Temperaturile masurate vor fi inregistrate din ora in ora in registrul pentru evidenta functionarii.

Repunerea in functiune

Art. 14.- Este interzisa repunerea in functiune a compresorului daca acesta se opreste datorita intrarii in functiune a sistemului automat de oprire in cazul intreruperii circuitului de racire. Repunerea in functliune a compresorului se va executa numai dupa remedierea defectiunii si racirea compresorului. Orice oprire sau pornire se va nota in registrul de evidenta a functionarii compresoarelor, specificandu-se cauza opririi.

Art. 15.- Pentru prevenirea pericolului datorat patrunderii apei de racire in cilindri se va observa apa de racire care nu trebuie sa aiba spuma.

Art. 16.- In timpul functionarii compresorului se vor urmari temperaturile si presiunile masurate, care vor fi notate din ora in ora in registrul de evidenta a functionarii instalatiei.

Art. 17.- In timpul functionarii compresorului se interzice orice interventie la acesta.

Art. 18.- In cazul in care in timpul functionarii compresorului se constata o dereglare sau defectiune acesta se va opri si se va reduce presiunea la zero in instalatie.

Art. 19.- In cazul cand umplutura din decarbonatoare sau scrubere se murdareste cu ulei, antrenat de aerul din compresor, ea trebuie curatata prin spalare.

Purjare

Art. 20.- Pentru evitarea patrunderii uleiului si apei in instalatii, separatoarele de apa si ulei, prevazute inaintea uscatoarelor de aer, precum si scruberele si decantoarele trebuie sa fie purjate la intervalele prevazute in Cartea tehnica a instalatiei.

C. Purificarea si uscarea aerului

Art. 21.- Inaintea introducerii adsorbantului (silicagel, aluminogel, etc.) in coloanele de uscare, acesta se va cerne cu site conform STAS 1077-67, astfel incat granulatia lui sa fie cea prescrisa de furnizorul instaltiei.

Art. 22.- Filtrele pentru retinerea silicagelului existent pe conducta de evacuare a aerului din uscatoare se vor curata si verifica periodic in conformitate cu Cartea tehnica a instalatiei.

Art. 23.- Regenerarea adsorbantului din uscator se va face la temperatura, presiunea si debitul stabilit in Cartea tehnica a instalatiei.

Art. 24.- Dupa regenerarea adsorbantului, acesta se va raci lent pana la temperatura prescrisa inainte de a comuta coloana de uscare in circuitul de aer.

Art. 25.- Adsorbantul trebuie sa fie inlocuit cand nu mai poate fi regenerat sau cand granulatia lui devine mai mica decat cea prevazuta in Cartea tehnica a instalatiei.

Art. 26.- La exploatarea regeneratoarelor pentru uscarea aerului se va urmari functionarea corespunzatoare a supapelor comandate de la capatul cald, a supapelor automate de la capatul rece si a supapelor de egalizare.

Art. 27.- Incalzirea ventilelor se va face numai cu aer cald (fara urme de ulei), abur sau apa calda curata.

Art. 28.- Instalatia de purificare a aerului se va revizui si curata periodic in conformitate cu Cartea tehnica a instalatiei. Adsorberele de acetilena se vor comuta, incalzi si regenera in conformitate cu instructiunile din Cartea tehnica a instalatiei.

D. Instalatia de racire (detentor)

Ungerea detentoarelor

Art. 29.- Ungerea detentoarelor se va face cu ulei de calitatea si in cantitatea prescrisa de furnizorul instalatiei.

Art. 30.- Supapele de siguranta ale detentoarelor trebuie sa fie purjate periodic. Se va avea grija ca ele sa nu inghete si se vor curata periodic de bruma sau gheata depusa.

Pornirea detentorului

Art. 31.- Inaintea pornirii detentorului se va verifica sistemul lui de ungere.

Art. 32.- Admisia aerului comprimat in detentor se face numai dupa ce detentorul a ajuns la turatia de regim.

Art. 33.- Functionarea detentoarelor va fi astfel reglata incat lichefierea aerului sa nu se produca in masina.

Oprirea detentoarelor

Art. 34.- La oprirea detentorului se deschide robinetul de aerisire si se inchide imediat admisia aerului comprimat.

Pornirea turbodetentorului

Art. 35.- Inaintea pornirii turbodetentorului, conductele de alimentare se vor sufla cu aer pentru evacuarea eventualelor impuritati, umiditatii, si se va verifica sistemul lui de ungere.

Art. 36.- Daca turbodetentorul este cuplat direct cu turbocompresorul, se pune in functiune mai intai turbocompresorul, apoi se deschide admisia aerului in turbodetentor.

Art. 37.- In timpul functionarii turbodetentorului, se vor supraveghea continuu presiunea, temperatura si nivelul uleiului din rezervor, temperatura lagarelor, temperatura aerului la intrarea si iesirea din turbodetentor (aceasta se tine cu 2-3omai ridicata decat temperatura de lichefiere a aerului la presiunea aerului din turbodetentor), rezistenta pe filtrul turbodententorului, circulatia apei de racire, si se asculta functionarea turbodetentorului daca nu apar zgomote sau vibratii suspecte.

E. Lichefierea si fractionarea aerulului

Art. 38.- La deservirea blocului separator se vor respecta instructiunile de exploatare elaborate de furnizor.

Art. 39.- Instalatia va fi ferita de grasimi, uleiuri sau alte materiale organice.

Art. 40.- Se interzice depozitarea sau folosirea in incaperile sau locurile in care sunt montate instalatii de lichefiere si fractionare a aerului a oricarui material combustibil sau care se poate incarca electa electrostatic, a flacarii deschise sau a obiectelor incandescente, precum si fumatul.

Art. 41.- La verificarea periodica a etanseitatii instalatiei, se va utiliza o solutie de sapun neutru in apa fara impuritati.

Manevrarea instalatiei

Art. 42.- Manevrarea ventilelor se va face cu atentie si numai lent si treptat. Se interzice manevrarea brusca, fortarea sau lovirea ventilelor si conductelor.

Luarea probelor

Art. 43.- Luarea probelor si transvazarea oxigenului sau azotului se va executa cu deosebita grija si se va evita varsarea lichidului pe pardoseala, stropirea personalului sau imbibarea cu oxigen a imbracamintii. Luarea probelor de oxigen lichid se face in vase speciale tip Dewar.

Evacuarea impuritatilor

Art. 44.- Aerul aspirat in instalatiile de oxigen si azot, care lucreaza prin separarea aerului, trebuie sa fie lipsit de impurificari periculoase de hidrocarburi si in special de acetilena. Acetilena si sulfura de carbon trebuie sa fie separate si evacuate continuu, in conformitate cu prevederile din Cartea tehnica elaborata de furnizorul instalatiei. In functie de valorile atinse de concentratiile de impuritati, se iau masuri corespunzatoare

Art. 45.- Toate piesele si sculele care pot veni in contact cu oxigenul, chiar si numai temporar sau intamplator, trebuie degresate si uscate inainte de montare sau utilizare si ferite permanent de ulei si orice grasimi sau materii combustibile.

Art. 46.- Lubrifiantii utilizati vor fi de calitatea si in cantitatea prescrisa in Cartea tehnica a instalatiei. Se admite utilizarea de lubrifianti asimilati in conditiile legale.

Art. 47.- Se interzice depozitarea, chiar si temporara, in spatiile cu instalatii sau recipienti oxigen, a oricarui material combustibil.

Art. 48.- Analizele de laborator pentru verificarea continutului de ulei, acetilena, sulfura de carbon se vor executa in conformitate cu instructiunile din Cartea tehnica a instalatiei.

Art. 49.- In cazul in care prin analize se constata o depasire a continutului maxim admis de impurificari se vor lua imediat masurile de remediere indicate in instructiunile din Cartea tehnica a instalatiei (incalzire, suflare, schimbare adsorbant etc.). De asemenea, se va determina cauza care duce la impurificarea aerului aspirat in instalatie.

Art. 50.- Este interzisa exploatarea instalatiei cu aparatele de protectie impotriva acumularii acetilenei sau a altor substanle explozive, decuplate (filtrul adsorber de aer lichid, adsorber de oxigen lichid, vaporizator ratiid, condensator-vaporizator).

Art. 5.- l .Condensatorii instalatiilor de separare trebuie sa functioneze permanent in regim umed.

Art. 52.- Aparatele in care se concentreaza substante explozive (filtru-adsorbant de aer lichid, adsorber de oxigen lichid, vaporizator ratiid, condensator-vaporizator) vor fi incalzite periodic, canform instructiunilor de exploatare.

Art. 53.- Se interzice determinarea naturii gazelor care scapa din neetanseitate cu ajutorul tigarilor aprinse sau cu foc deschis.

Art. 54.- In cazul regenerarilor sau racirilor azot nu se admite eliminarea acestora in hala sectie, ci in exterior.

Art. 55.- Obligatoriu, cel putin o data pe saptamana sau inainte de golirea oricarui lichid, colectorul de scurgere, prevaporizatorul ratiid vor fi incalzite si suflate.

Art. 56.- Nu se admite functionarea blocului peste presiunea de lucru inscrisa in instructiunile de exploatare ale furnizorului.

Art. 57.- Este interzisa folosirea aparatelor de masura si control defecte sau cu termen de verificare metrologic depasit.

Art. 58.- Se vor utiliza manometre verificate si sigilate, iar pentru oxigen si aer lichid se vor utiliza manometre vopsite albastru si avand inscripia "OXIGEN".

Art. 59.- Supapele de siguranta se vor regla la presiunea prescrisa in instructiunile de exploatare ale furnizorului si se vor sigila.

Art. 60.- In cazul purjarii sau deschiderii unor ventile, personalul de deservire va actiona numai din lateral.

Art. 61.- Carcasele aparatelor, flansele etc. vor fi legate la instalatia de punere la pamant pentru eliminarea incarcaturii electrostatice.

F. Compresoare de oxigen si azot

Art. 62.- La compresoarele cu pistoane unse cu apa se va regla debitul apei de racire astfel incat temperaturile finale sa nu depaseasca limitele prevazute in Cartea tehnica a instalatiei.

Art. 63.- Cilindrii compresoarelor cu pistoane unse cu apa se vor unge numai cu apa distilata sau cu apa dedurizata in compozitia careia intra si glicerina. Apa utilizata va fi curata si fara impuritati. Mansetele pistoanelor vor fi degresate.

Art. 64.- Compresoarele cu o putere efectiva pana la 3,67 KW (5 CP) si a caror presiune finala de comprimare nu depaseste 300 bar pot fi unse cu un amestec de apa distilata cu glicerina intr-un raport de 10:1.

Art. 65.- La compresoarele cu autolubrifiere se va avea grija ca uleiul sa nu patrunda in cilindri.

Art. 66.- In cazul in care presgarniturile devin neetanse se va opri compresorul.

Pornirea compresorului

Art. 67.- Inaintea punerii in functiune a compresorului se va verifica buna functionare a instalatiilor anexe si a dispozitivelor de siguranta prevazute in Cartea instalatiei.

Art. 68.- Pornirea turbocompresoarelor pentru oxigen sau azot se va face cu aer fara urme de ulei cu azot.

Art. 69.- In tot timpul functionarii compresoarelor de oxigen sau azot, acestea trebuie sa fie supravegheate.

Art. 70.- Separatoarele de apa vor fi purjate la intervale stabilite de producatorul instalatiei.

Ungerea compresoarelor

Art. 71.- Ungerea partilor compresoarelor care vin in contact cu oxigenul se va face cu lubrifianti de calitatea si cantitatea prescrisa de catre constructor prin suflarea de azot din interior spre exterior prin sistemul de etansare (labirinti).

G. Recipiente-butelii pentru oxigen si azot

Primirea recipientelor butelie

Art. 72.- La primirea recipientelor-butelie pentru umplere o persoana autorizata (instruita si numita prin decizie in acest scop) va verifica fiecare recipient in parte si nu va admite sa fie umplute recipientele la care se constata:

a) la inscriptionare:

- lipsa inscriptiei sau inscriptie incompleta

- depasirea scadentei verificarii;

- nepotriviri intre valoarea presiunii de incarcare indicata pe butelie si presiunea gazului din rezervorul de stocare;

- rectificari ale inscriptiilor poansonate;

b) la partile exterioare:

- peretii prezinta lovituri, deformari, taieturi, coroziuni avansate sau orice alta degradare care poate periclita siguranta functionarii;.

- urme de ulei pe pereti si pe robinete;

- robinetul cu ventil defect sau incomplet;

- incercari de sudura pe corpul recipientului;

- lipsa sau deteriorarea capacului de protectie sau a inelelor de protectie de cauciuc;

- vopsirea nu corespunde prescriptiilor

c) la interior:

- lipsa presiunii remanente

- prezenta altui gaz in recipient.

Art. 73.- Continutul fiecarui recipient-butelie se va controla organoleptic sau cu aparatura specializata pentru gaze combustibile. Recipientele la care se constata ca gazul remanent este butan, etan etc. sau care nu mai prezinta presiune remanenta se vor trimite la atelierul de verificare pentru remedierea deficientelor.

Art. 74.- In depozitul de recipiente-butelie se depoziteaza numai recipientele-butelie admise pentru umplere.

Art. 75.- In cazul demontarii robinetelor infundate sau deformate se va lucra cu deosebita grija, luandu-se toate masurile de precautie pentru prevenirea aruncarii robinetului.

Spalarea recipientelor butelie

Art. 76.- Spalarea recipientelor-butelie se face cu solutie de hidroxid de sodiu 10% pana cand solutia care se scurge din recipient este curata.

Verificarea recipientelor-butelie

Art. 77.- Dupa spalare, verificarea interioara a recipientelor-butelie se executa cu ajutorul unui bec electric alimentat la tensiunea de 12 V

Art. 78.- Din 6 in 6 luni recipientele-butelie vor fi golite de apa, iar data evacuarii apei se poansoneaza pe postament.

Incercarea recipientelor-butelie

Art. 79.- Recipientul care urmeaza sa fie incercat la presiune se introduce in boxa speciala, se umple complet cu apa, se aseaza in pozitie verticala si se asigura impotriva rasturnarii prin legare cu lantul.

Art. 80.- Pompa, racordurile si manometrele montate in exteriorul boxei de incercare se vor mentine in perfecta stare de functionare si etansare.

Art. 81.- Se interzice accesul in boxa de incercare cat timp recipientul este sub presiune.

Art. 82.- Robinetele cu ventil ale recipientelor-butelie nu se ung. Ele se vor feri de ulei sau alte substante grase.

Art83 Pentru realizarea etanseitatii imbinarii filetate dintre recipient si robinet se permite numai utilizarea unui chit preparat din litarga (oxid de plumb) cu apa distilata, apa de sticla (silicat de sodiu) banda de teflon sau cositorire.

Vopsirea recipientelor-butelie

Art. 84.- Vopsirea si inscriptionarea se executa conform STAS 5189-80 (albastru pentru oxigen si argintiu pentru azot) dupa incercarea recipientului si in asa fel incat inscriptionarile sa poata fi usor citite. Nu se va utiliza vopsea cu ulei de in.

Art. 85.- Se interzice vopsirea recipientelor-butelie cand acestea se afla sub presiune.

Art. 86.- Pentru vopsire, recipientul-butelie se aseza in nisa pe un suport rotativ.

Art. 87.- Vopsirea se face din afara nisei prin pulverizare.

Incarcarea recipientelor-butelie

Art. 88.- Se interzice accesul persoanelor straine in boxele de umplere.

Art. 89.- Dupa ce recipientele-butelie se incarca in pozitie verticala pe carucioarele platforma, se asigura cu lanturi impotriva caderii.

Art. 90.- Recipientele-butelie cu oxigen utilizate vor avea inscriptionate cu vopsea alba pe corpul buteliei si poansonat pe suportul recipient numele firmelor proprietare. Astfel de recipiente-butelie incarcate cu oxigen, vor fi returnate numai la firma proprietara. Aceste recipiente-butelie incarcate cu oxigen nu vor fi distribuite in alte ramuri de activitate si in alte scopuri.

Art. 91.- Recipientele-butelie introduse in boxe pentru umplere se racordeaza la conductele flexibile ale distribuitorului, dupa care se deschid robinetele cu ventil ale recipientelor.

Art. 92.- Robinetul de admisie al oxigenului sau al azotului in distribuitor se va deschide incet numai dupa primirea semnalului dat de operatorul din sala compresoarelor de oxigen sau azot, dupa care se paraseste incaperea si se inchide usa boxei.

Art. 93.- Cand presiunea oxigenului sau azotului a ajuns la 75...100 bar, operatorul va controla dupa zgomotul produs de oxigen sau azot la trecerea acestuia prin robinete si incalzirea recipientelor, daca umplerea acestora se face normal. Dupa efectuarea controlului, va parasi boxa si va inchide usa acesteia.

Art. 94.- In cazul cand se constata ca la unul sa mai multe recipiente-butelie nu patrunde oxigenul sau azotul (nu se incalzeste), se izoleaza recipientul-butelie respectiv prin inchiderea ventilului de pe racordul distribuitor si a robinetului cu ventil al tubului, se scoate tubul si se trimite la atelierul de reparat.

Art. 95.- Daca in timpul umplerii, unul sau mai multe recipiente-butelie se incalzesc in asa masura incat nu permit atingerea lor cu mana, se va deschide robinetul complet. In cazul in care robinetul este blocat, recipientul-butelie va fi izolat si trimis la atelierul de reparat.

Terminarea incarcarii

Art. 96.- Cand manometrul montat in exteriorul boxei indica presiunea de umplere prescrisa sau declanseaza alarma, se inchide incet robinetul de admisie de pe conducta boxei si se anunta sala compresoarelor de oxigen sau azot; numai dupa efectuarea acestor operatii se permite deschiderea usii boxei.

Art. 97.- Dupa inchiderea robinetelor cu ventil ale recipientelor, se deschide robinetul de descarcare a distribuitorului si se observa indicatorul manometrului. Se permite desfacerea conductelor flexibile de racord numai dupa scaderea presiunii din distribuitor la zero.

Evacuarea recipientelor

Art. 98.- Inainte de a se evacua recipientele-butelie pline din boxa de umplere se vor monta capacele de protectie pe robinete si recipiente.

Art. 99.- Se va urmari etanseitatea instalatiei de umplere a recipientelor prin aplicarea unei solutii de sapun neutru.

Art. 100.- Remedierea neetanseitatii se va face numai dupa inchiderea admisiei oxigenului sau azotului si descarcarea instalatiei.

Deficiente la incarcare

Art. 101.- In cazul in care in timpul umplerii se aprinde robinetul cu ventil al unui recipient-butelie, se va opri imediat alimentarea cu oxigen, efectuandu-se urmatoarele manevre:

- se inchide robinetul de admisie a oxigenului in distribuitor;

- se inchide robinetul principal al conductei de oxigen sub presiune si se transmite semnalul la sala compresoarelor;

- se inchid robinetele cu ventil ale tuturor recipientelor racordate;

- se evacueaza oxigenul din distribuitor.

Inregistrarea recipientelor-butelie

Art. 102.- Pentru umplerea recipientelor-butelie trebuie ca firmele beneficiare de oxigen sa completeze un aviz de expediere, in care sa fie trecute seria de fabricatie a tubului, numarul de tuburi si natura gazului din fiecare recipient.

Art. 103.- Firmele care incarca recipiente-butelie vor avea un registru pentru fiecare tip de gaz imbuteliat in care se va indica:

- data incarcarii;

- numarul de fabricatie al tubului

- data verificarii si scadenta;

- presiunea de incarcare.

Art. 104.- Pentru firmele ce incarca butelii cu mai multe feluri de gaze, pentru fiecare gaz trebuie tinut un registru snuruit si numerotat.

IV. TRANSPORTUL OXIGENULUI SI AZOTULUI

A. Autocisterne

Art. 105.- Conducatorii de autocisterne sunt obligati sa asigure autocisternelor o intretinere exemplara din toate punctele de vedere si sa comunice sefilor lor ierarhici fiecare neregula constatata.

Art. 106.- Toate accesoriile ca: pompa de transvazare, furtunurile de racord, sculele aferente autocisternei trebuie sa fie in buna stare, curate si lipsite de grasimi.

Art. 107.- Conducatorul autocisternei va consemna in registrul de bord toate defectiunile, anomaliile si interventiile efectuate la autocisterna utilizata la transportul oxigenului. Registrul va cuprinde de asemenea si instructiuni de exploatare si de protectia muncii.

Art. 108.- In timpul transportului, conducatorul autocisternei si ajutorul lui trebuie sa respecte normele de tehnica a securitatii muncii, de p.s.i.; instructiunile de exploatare a autocisternei, decretul 328/1966, normele de circulatie pe drumurile publice si regulamentul de ordine interioara.

Art. 109.- Operatiile de incarcare, descarcare transport ale oxigenului sau azotului lichid se vor face numai in prezenta conducatorului autocisternei si a ajutorului acestuia.

Obligatiile conducatorului autocisternei la incarcare si descarcare

Art. 110.- Pentru incarcarea si descarcarea cisternei cu oxigen lichid sau azot lichid, aceasta se va manevra cu atentie la rampa de incarcare-descarcare unde se va actiona frana de mana si se va opri motorul.

Art. 111.- Pentru prevenirea deplasarii involuntare a autocisternei in timpul incarcarii, se vor aseza saboti la rotile din fata.

Art. 112.- Inainte de a racorda futunul de umplere, se va conecta autocisterna la instalatia de legare la pamant a rampei.

Art. 113.- Dupa ce s-au verificat, curatat si degresat piesele de legatura ale furtunului, respectiv racordul cisternei, se face racordarea furtunului la rezervor de catre personalul sectiei si la autocisterna de catre personalul de deservire a acesteia in prezenta sefului de schimb, conform instructiunilor de exploatare pentru autocisterna si depozit.

Art. 114.- Inainte de incarcare sau descarcare se cupleaza furtunul de evacuare a oxigenului sau azotului gazos al cisternei de conducta de preluare a oxigenului sectiei. In cazul in care sectia nu este prevazuta cu o conducta de preluare a oxigenului gazos, furtunul va fi orientat astfel incat evacuarea oxigenului sau azotului gazos sa se faca in conditii de securitate. Numai dupa aceea se deschide robinetul conductei de evacuare si se verifica presiunea zero a cisternei.

Art. 115.- Se interzice efectuarea transvazarii prin doua furtunuri imbinate cap la cap.

Art. 116.- Furtunurile si racordurile acestora nu vor fi solicitate la tractiune.

Art. 117.- Furtunurile nu vor fi supuse la deformari elastice cat timp sunt reci.

Art. 118.- Sub rampa de ventil a autocisternei si sub racordul de furtun al rezervorului se vor aseza tavi pentru captarea eventualelor scurgeri.

Art. 119.- Manevrarea ventilelor se va face lent si treptat. Se interzice fortarea lor.

Art. 120.- Remedierea scaparilor de oxigen sau azot lichid se va face numai dupa oprirea transvazarii si golirea elementelor prin care se scurge oxigenul sau azotul.

Art. 121.- Oxigenul sau azotul lichid se transvazeaza la o presiune de cel mult 2 bar.

Art. 122.- Se interzice incarcarea autocisternei peste limita admisa marcata pe aparatura de masura (cantar).

Art. 123.- In timpul transvazarii se interzice fumatul, pornirea motorului, lucrul cu foc, executarea de reparatii la autocisterna sau motor. Pornirea motorului este permisa numai dupa desfacerea racordurilor si evaporarea eventualelor scapari.

Art. 124.- Dupa incarcarea sau descarcarea autocisternei, se vor inchide ventilele in orinea prescrisa in instructiunile de exploatare, apoi se trece la depresurizarea furtunului care va fi demontat numai dupa evaporarea completa a oxigenului sau azotului lichid din interiorul acestuia.

Art. 125.- Furtunurile se vor introduce cu atentie in tuburile lor de protectie care se incuie.

Art. 126.- Se desface legatura la instalatia de punere la pamant.

Art. 127.- Sculele folosite 1a rampa de ventile se aseaza in ladita special destinata pentru acestea si se incuie.

Art. 128.- Dupa verificarea rampei de ventile aceasta se incuie, se indeparteaza tava asezata dedesubt, se scot sabotii de la roti si se scoate cu atentie autocisterna de la rampa de incarcare.

Art. 129.- Inainte de a incepe descarcarea autocisternei, personalul statiei va opri circulatia din zona prin inchiderea barierelor.

Art. 130.- La incarcarea si descarcarea autocisternei se vor respecta instructiunile de lucru ale autocisternei, pompei si rezervorului de stocare referitoare la aceste operatii.

Art. 131.- Se verifica piesele de legatura ale furtunului si se realizeaza racordarea acestuia la autocisterna si rezervor. Se va avea grija ca furtunul sa nu se loveasca, sa nu se deformeze si sa nu se curbeze la o raza mai mica de 1 m.

Art. 132.- Conectarea pompei la sursa de energie electrica se va face numai cu comutatorul pe pozitia "circuit hidraulic deschis", iar pornirea pompei se va face numai de la pupitrul de comanda. Aceste operatii se executa de catre electricianul statiei de stocare.

Art. 133.- Pornirea pompei se va face numai dupa racirea si umplerea ei cu oxigen sau azot lichid si numai in prezenta responsabilului numit de beneficiar.

Art. 134.- In tot timpul transvazarii se vor urmari parametrii tehnologici respectiv presiunea si nivelul oxigenului sau azotului, atat la cisterna cat si la rezervorul de stocare, precum si modul de functionare al pompei.

Art. 135.- In timpul transvazarii se va urmari in permanenta sa nu existe scapari de oxigen sau azot lichid. In cazul in care se constata scapari de oxigen sau azot lichid se va opri pompa si se vor lua masurile necesare pentru remedierea defectiunilor. Repornirea se va face numai dupa evacuarea totala a scaparilor si refacerea atmosferei din jur.

Art. 136.- In cazul cand transvazarea oxigenului a azotului lichid din autocisterna in rezervorul de stocare se efectueaza fara pompa, "prin presiune", se va urmari in permanenta ca presiunea din autocisterna sa nu depaseasca 2 bar.

Art. 137.- Dupa terminarea transvazarii se opreste pompa si se deconecteaza de la reteaua electrica.

Art. 138.- Inainte de deplasarea autocisternei, se desface legatura de la instalatia de legare la pamant, se indeparteaza tavile colectoare, se incuie usile rampei de ventile si se indeparteaza sabotii de la roati.

Circulatia autocisternelor

Art. 139.- Se interzice circulatia autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid pe timp de ceata, viscol, polei, pe drumuri accidentate sau cand acestea sunt acoperite cu cantitati mari de zapada.

Art. 140.- Se interzice admiterea sau transportul persoanelor straine in cabina de conducere a autocisternei.

Art. 141.- Se interzice stationarea autocisternelor incarcate in locatitati, locuri publice sau locuri de parcare.

Art. 142.- Pe tot traseul, autocisterna incarcata va avea girofarul in functiune.

Art. 143.- In timpul functionarii, rampa de ventile a autocisternei, furtunurile de racord si sculele vor fiincuiate.

Art. 144.- In timpul functionarii se va urmari permanent presiunea din autocisterna care nu va depasi presiunea limita admisa (2 bar).

Art. 145.- In cazul in care se constata cresterea presiunii din autocisterna peste limita admisa, se va duce autocisterna pe un drum lateral fara circulatie, departe de locuinte, surse de foc, scantei, materiale inflamabile etc. si dupa oprirea motorului se va evacua oxigenul sau azotul gazos in atmosfera pana la scaderea presiunii sub valoarea limita. Se vor cerceta cauzele cresterii presiunii si se vor executa interverventiile necesare.

Art. 146.- Se interzice eliminarea din autocisterna a oxigenului gazos in timpul alimeritarii cu carburanti sau lubrifianti.

Masuri de siguranta 1a defectiuni aparute in timpul transportului autocisternei incarcate

Art. 147.- In cazul in care la autocisterna se vor constata scurgeri de oxigen sau azot lichid se vor lua urmatoarele masuri:

- se trece autocisterna pe un drum lateral neasfaltat, fara circulatie sau in camp deschis la cel putin 50 m de sosea (se vor evita gramezile de nisip);

- se opreste motorul;

- se amplaseaza tablii indicatoare de securitate pe o raza de 50 m si se evacueaza materialele combustibile aflate in aceasta zona

- se interzice apropierea persoanelor, focul deschis, fumatul si producerea de lovituri in zona delimitata;

- daca nu se poate remedia defectiunea; se va evacua oxigenul sau azotul lichid din autocisterna prin folosirea evaporatorului aferent cu aerisirile deschise. Evacuarea lichidului prin evaporator se va face astfel incat presiunea din autocisterna sa nu depaseasca 2 bar;

- se interzice manevrarea armaturilor cu mainile murdare de substante grase;

- dupa terminarea scurgerii oxigenului sau azotului se va astepta cel putin 2 ore pentru dispersarea in atmosfera a oxigenului sau azotului ininte de a porni din nou motorul si a deplasa autocisterna.

Art. 148.- In cazul unei defectiuni la autocisterna se va anunta imediat telefonic intreprinderea de care apartine, comunicandu-se urmatoarele:

- locul stationarii (soseaua, kilometrul) si felul defectiunii;

- situatia incarcaturii (cantitatea, presiunea etc.);

- ce masuri se intreprind;

- numarul de circulatie al autocisternei;

- numele si prenumele celui care face comunicarea.

Art. 149.- La stationare in caz de pana se vor lua urmatoareel masuri:

- se va semnaliza pozitia autocisternei cu triunghiuri reflectorizante si girofar aprins;

- se va interzice apropierea persoanelor straine;

- se va evacua oxigenul sau azotul gazos daca presiunea acestuia depaseste limita maxima admisa;

- daca este necesara remorcarea autocisternei incarcate, se va apela la organele politei pentru insotirea autocisternei pana la locul de destinatie.

Obligatiile conducatorilor de unitate care detin autocisterne pentru transportul oxigenului sI azotului

Art. 150.- Circulatia autocisternelor se va face numai pe drumuri dinainte stabilite si mentionate in foaia de parcurs. Pe cat posibil, se vor evita centrele aglomerate si drumurile cu circulatie intensa.

Art. 151.- Pentru conducerea autocisternelor vor fi admisi numai angajati cu activitatea efectiva in meseria de conducator auto de cel putin 5 ani pentru categoria respectiva, selectionati si scolarizati special de catre detinatorii de autocisterne pentru oxigen sau azot.

Art. 152Masinile care transporta oxigen sau azot trebuie sa fie carosate, sa fie prevazute pe obloane cu zebra si cu inscriptia "TRANSPORT OXIGEN sau AZOT", de asemenea sa fie prevazute cu covor de cauciuc.

Art. 153.- Se interzice plecarea in cursa a autocisternelor care prezinta defectiuni tehnice sau nu au fost verificate conform prescriptiilor din Cartea tehnica a autocisternei respective.

Art. 154.- Utilizarea autocisternei se va face de catre conducator si ajutorul acestuia care trebuie si el sa posede carnet de conducere pentru categoria respectiva.

Art. 155.- Se interzice incarcarea autocisternelor care au aparate de masura si control lipsa, defecte, necorespunzatoare sau neverificate de metrologie.

Art. 156.- La sosirea in fabrica de oxigen sau azot seful de schimb va verifica starea autocisternei si va decide incarcarea sau neincarcarea acesteia.

Art. 157.- Stationarea si gararea autocisternelor pentru oxigen sau azot lichid, atat la proprietar cat si la beneficiar, se va face in locuri special amenajate (platforme betonate, curate, ingradite si prevazute cu instalatii p.s.i.).

Art. 158.- Autocisternele trebuie dotate cu o trusa de prim ajutor care va cuprinde si alcool 75% si oxicort.

Art. 159.- Autocisternele trebuie sa fie dotate cu degresant, apa, sapun si prosop.

B. Conducte pentru oxigen si azot

Curatirea conductelor

Art. 160.- Inainte de montare se vor degresa si usca tevile. In afara de aceasta, tevile de otel se vor curata in interior de rugina. La fel se va proceda si cu accesoriile conductelor.

Art. 161.- Se interzice vopsirea interioara a aparatelor, recipientelor, armaturilor si conductelor care vin in contact direct cu oxigenul.

Art. 162.- Se interzice vopsirea exterioara a conductelor pentru oxigen lichid.

C. Statii de imbutelie recipiente-butelie.

Art. 163.- Pardoseala rampelor se va mentine curata si nealunecoasa. Pe timp de iarna rampele se vor curata de zapada si gheata:

D. Recipiente-butelie

Incarcarea recipientelor-butelie

Art. 164.- Incarcarea recipientelor-butelie in vehicule se va face astfel incat robinetele lor sa se gaseasca in aceeasi parte (de preferinta pe partea dreapta). Recipientele vor fi stivuite in cel mult 4 randuri si nu vor depasi inaltimea obloanelor.

Transportul recipientelor butelie

Art. 165.- Se interzice transportul recipientelor butelie in autobasculante, in autovehicule necorespunzatoare, precum si in autovehicule cu remorci basculante.

Art. 166.- Se interzice incarcarea si transportul recipientelor-butelie de oxigen impreuna cu materiale combustibile, explozibile, substante grase sau care sunt incompatibile cu oxigenul.

Art. 167.- In timpul transportului si manipularii recipientelor-butelie, trebuie sa se ia masuri impotriva caderii, lovirii sau murdaririi acestora.

Art. 168.- Vehiculele care transporta recipiente-butelie incarcate nu trebuie sa stationeze fara supraveghere. Conducatorii autovehiculelor in care se transporta recipiente-butelie incarcate cu oxigen sau azot trebuie sa fie instruiti asupra proprietatilor si pericolelor pe care le prezinta oxigenul si azotul.

Art. 169.- Transportul persoanelor in autovehicule incarcate cu recipiente-butelie de oxigen sau azot este permis numai in cabina conducatorului.

Art. 170.- Se interzice descarcarea recipientelor-butelie din vehicule prin caderea lor pe pat elastic (pneuri).

Transportul recipientelor-butelie in intreprinderi

Art. 171.- Pe distante scurte (intre sectiile intreprinderii) transportul recipientelor-butelie se face pe carucioare special construite in acest scop.

Art. 172.- Se interzice aruncarea, tararea sau rostogolirea orizontala a recipientelor-butelie, chiar si pe distante scurte.

Art. 173.- Transportarea recipientelor-butelie cu ajutorul instalatiilor de ridicat se permite numai daca recipientele sunt bine fixate in containere care permit o prindere sigura de carligul macaralei.

Art. 174.- Se interzice transportul recipientelor-butelie cu ajutorul instalatiilor de ridicat cu electromagnet de prindere.

Art. 175.- Operatiunile de incarcare si descarcare trebuie efectuate cu deosebita atentie luandu-se masurile necesare pentru prevenirea rostogolirii recipientelor si evitandu-se ciocnirile recipientelor intre ele sau cu alte corpuri.

Art. 176.- Se permite deplasarea recipientelor-butelie pe distante scurte (cel mult 5 m) de catre muncitori experimentati printr-o aplecare usoara si rostogolire a lor in aceasta pozitie pe postament.

V. DEPOZITAREA OXIGENULUI SI AZOTULUI

A. Rezervoare cu clopot

Intretinere

Art. 177.- Apa de inchidere trebuie sa fie curata, fara urme de ulei sau grasimi si ferita de inghet pe timpul rece. Se interzice folosirea flacarii pentru dezghetare.

Art. 178.- Ghidajele partii mobile trebuie sa functioneze perfect chiar si in condutii atmosferice nefavorabile. Pentru ungerea ghidajelor se vor utiliza numai lubrifianti de calitatea si in cantitatea prescrisa de fabricant.

Art. 179.- Se interzice incarcarea neuniforma a clopotului. In cazul incarcarii clopotului cu greutati suplimentare, acestea se vor asigura impotriva deplasarii.

B. Baterii de recipiente-butelie

Intretinere

Art. 180.- Recipientele-butelie care formeaza bateria de recipiente si care nu sunt scoase din baterie la incarcare sau descarcare se vor verifica periodic, interior, la cel mult 3 ani.

Art. 181.- Recipientele-butelie amplasate culcat in baterie se vor roti putin, dupa fiecare verificare, pentru prevenirea coroziunii locale.

C. Statii de stocare-evaporare a oxigenului sau a azotului lichid

Intretinere

Art. 182.- Depozitarea si distribuirea aerului lichid, a oxigenului sau azotului se vor face cu atentie si numai in recipienti cu izolatie si protectie speciala, ferindu-se de orice loviri sau incalziri peste temperatura de lichefiere.

Art. 183.- Piesele de schimb, garniturile si accesoriile utilizate in statiile de stocare a oxigenului vor fi degresate inaintea folosirii lor.

Art. 184.- Toate materialele utilizate la intretinere si interventii (carpe, degresant etc.) vor fi perfect curate.

Art. 185.- Se interzice depozitarea in incinta statiei a altor piese sau materiale, in afara celor necesare si indicate. Se interzice efectuarea de alte lucrari care nu sunt specifice statiei.

Art. 186.- Se interzice lasarea nesupravegheata a statiei chiar si pentru scurt timp.

Art. 187.- Se interzice primirea persoanelor neautorizate in incinta statiei.

Art. 188.- Curatenia statiei trebuie mentinuta in mod exemplar insa, in caz de nevoie, se va spala pavimentul cu degresant.

Art. 189.- Pe timp de iarna drumul de acces si platforma statiei trebuie sa fie curatate de zapada. In caz de polei, pe drumul de acces se va presara sare. Se interzice utilizarea in acest scop a nisipului, cenusii, rumegusului sau a oricarui alt material poros sau de natura organica.

Art. 190.- Rezervoarele de stocare pentru oxigen sau azot lichid se vor umple numai cu cantitatea prevazuta in cartea utilajului. In cazul cand s-a introdus in rezervor o cantitate mai mare de oxigen sau azot lichid, surplusul se va evacua imediat in atmosfera.

Art. 191.- Strangerea presgarniturilor ventilelor se va verifica periodic si daca se constata ca acestea sunt umede se vor inlocui cu altele originale, curate, degresate si uscate.

Art. 192.- Pentru eliminarea reziduurilor, rezervoarele se vor curata periodic, in conformitate cu prescriptiile de exploatare si in functie de cantitatea de oxigen sau azot vehiculata.

Art. 193.- In cazul in care se constata urme de ulei la rezervorul de oxigen, in sistemul de conducte sau pe armaturi, atunci rezervorul, conductele si armaturile vor fi supuse unei spalari cu degresant, urmata, de o suflare cu gaz inert pana la uscarea completa.

Art. 194.- Ca agent termic se vor utiliza, la evaporatoarele calde, numai fluide care nu pot produce reactii periculoase in contact cu oxigenul sau azotul si care nu au o actiune coroziva asupra materialului evaporatorului.

Art. 195.- Functionarea organelor de inchidere care se manevreaza rar se va verifica periodic.

Pompe pentru oxigen si azot lichid

Art. 196.- Pompa pentru transvazarea oxigenului sau azotului lichid se va amplasa in aer liber langa rezervorul de stocare sau pe autocisterna.

Art. 197.- Se interzice pornirea pompei inaintea racirii si a amorsarii ei cu oxigen sau azot lichid.

Art. 198.- Se interzice functionarea pompei in gol. Trebuie sa fie asigurata alimentarea permanenta cu lichid a pompei.

Art. 199.- Se interzice orice interventie la pompa in timpul cat aceasta este in functiune sau se gaseste la temperaturi scazute.

Art. 200.- Statia trebuie dotata cu un post pentru interventii in caz de incendiu.

Obligatiile detinatorilor de spatii de stocare a oxigenului sau azotului

Art. 201.- Statia de oxigen sau azot lichid va fi dotata cu un numar suficient de tavi etanse, confectionate din otel inoxidabil, pentru captarea eventualelor scurgeri de oxigen sau azot lichid la operatia de transvazare.

Art. 202.- In incaperea statiei trebuie sa se afiseze la loc vizibil:

- schema de functionare a statiei;

- instructiuni de lucru;

- instructiuni de protectia muncii si prim-ajutor;

- instructiuni de prevenirea si stingerea incendiilor.

Art. 203.- Statia trebuie sa fie dotata cu telefon.

Art. 204.- Statia va fi dotata cu un post de prim ajutor cu materiale necesare din care sa nu lipseasca alcool etilic 75% si oxicort pentru tratarea arsurilor provocate de contactul cu oxigenul sau azotul lichid.

Art. 205.- In incaperea statiei trebuie amenajat un post de spalare cu degresant. Vasele cu degresant vor fi folosite si pentru aprovizionarea personalului autocisternei.

Art. 206.- Sculele necesare pentru interventii trebuie sa fie confectionate din materiale neferoase sau lemn si trebuie sa fie degresate inaintea folosirii lor.

Art. 207.- Toate piesele de schimb, garniturile, accesoriile si sculele folosite la statia de oxigen sau azot lichid se vor pastra in perfecta stare de curatenie, in cutii inchise sau rastele special amenajate.

D. Depozitarea recipientelor-butelie

Depozitare

Art. 208.- Recipientele-butelie pline sau goale vor fi depozitate cu capacul la racordul robinetului si capacul de protectie insurubate.

Art. 209.- Recipientele-butelie vor fi depozitate in pozitie verticala si asigurate impotriva rasturnarii.

Art. 210.- Este interzisa depozitarea recipientelor in locuri umede sau in mediu cu actiune coroziva asupra materialului din care este construit recipientul.

Art. 211.- Este interzisa depozitarea recipientelor-butelie in spatii liber accesibile, pe scari, culoare, ganguri sau camere cu circulatie de persoane.

Art. 212.- Este interzisa depozitarea recipientelor-butelie de oxigen pline sau goale impreuna cu materiale sau fluide inflamabile sau incompatibile cu oxigenul.

Art. 213.- Se interzice depozitarea recipientelor pline impreuna cu cele goale.,

Art. 214.- In timpul depozitarii se vor feri recipientele-butelie de intemperii precum si de incalzirea excesiva (peste 40oC).

Art. 215.- Recipientele-butelie incarcate, aflate in incaperi trebuie sa fie la cel putin 1 m distanta de radiatoare de incalzire sau alte aparate incalzitoare si la o distanta de cel putin 10 m fata de sursa de caldura cu foc deschis sau sobe.

Art. 216.- Personalul care transporta, manipuleaza, depoziteaza si utilizeaza recipiente-butelie trebuie sa fie instruit pentru aceste operatii si trebuie sa aiba mainile si hainele curate (lipsite de grasimi).

E. Depozitarea lubrifiantilor, materialelor izolante, degresantilor

Depozitare

Art. 217.- Lubrifiantii se vor depozita in locuri special amenajate, in afara incaperilor cu instalatii sau recipienti de oxigen, in vase inchise si inscriptionate cu calitatea lubrifiantului.

Art. 218.- Depozitarea degresanitilor se face in incaperi separate bine ventilate.

Art. 219.- Depozitarea degresantilor se va face in vase inchise in locuri special amenajate in afara locurilor de munca. Se interzice folosirea vaselor destinate degresantilor pentru depozitarea, chiar si numai temporara, a altor substante.

Art. 220.- Depozitarea materialelor izolante se face in incaperi separate.

VI. UTILIZAREA OXIGENULUI SI AZOTULUI

A. Oxigenul gazos

Art. 221.- Toate incaperile si locurile exterioare in care este posibila imbogatirea aerului cu oxigen, chiar si numai temporar, trebuie sa fie marcate prin tablii indicatoare de securitate.

Art. 222.- Gropile de montaj, canalele pentru conducte si altele similare trebuie sa fie bine aerisite inainte ca personalul sa intre in acestea.

Art. 223.- In incaperile si locurile in care concentia oxigenului in atmosfera poate creste peste 22% se interzice depozitarea materialelor organice, in afara de cele strict necesare pentru exploatarea curenta, zilnica. Se va evita orice apropiere de surse de aprindere si se vor aerisi hainele si parul pana la indepartarea completa a oxigenului (cel putin 30 minute).

Art. 224.- Persoanele care lucreaza in zone in care este posibila imbogatirea atmosferei cu oxigen nu vor purta imbracaminte din materiale care se pot incarca cu electricitate statica si nici incaltaminte cu accesorii metalice.

Art. 225.- Se interzice utilizarea oxigenului pentru imbunatatirea aerului (ex. insuflare de oxigen in incaperile in care se lucreaza).

Art. 226.- Se interzice utilizarea oxigenului pentru alimentarea mastilor izolante cu aductiune de aer proaspat.

Art. 227.- Se interzice utilizarea oxigenului in locul aerului comprimat (ex. pentru vopsire prin pulverizare, antrenarea sculelor pneumatice, pornirea motoarelor, suflarea aschiilor, prafului, hainelor etc.).

B. Azot gazos

Art. 228.- Toate incaperile si locurile exterioare in care este posibila imbogatirea aerului cu azot, chiar si numai temporar; trebuie sa fie marcate prin tablite indicatoare de securitate.

Art. 229.- Incaperile in care pot avea loc scapari de azot la exploatarea normala a instalatiilor sau in caz de defectiune trebuie sa fie ventilate astfel incat sa poata avea loc o imbogatire a aerului cu azot peste limita de 81%.

Art. 230.- In cazul in care se presupune ca in incapere atmosfera are peste 81% azot se va lucra numai cu masca cu aductiune de aer curat.

Art. 231.- La spalarea si suflarea instalatiilor cu azot, acesta trebuie sa fie evacuat in atmosfera, astfel incat in incapere sa nu aiba loc o imbogatire a atmosferei cu azot.

C. Oxigen, azot si aer lichid

Oxigen, azot, si aer lichid

Art. 232.- La transvazarea aerului lichid si a produselor lichefiate obtinute prin separare, se va evita contactul cu pielea si se va purta echipamentul de protectie prescris, care va fi curat si fara urme de ulei sau grasimi.

Art. 233.- In timpul lucrului cu gaze lichefiate, ochii trebuie protejati cu ochelari sau viziera de protectie, hainele trebuie sa fie bine inchise, iar pantalonii sa acopere incaltamintea.

Art. 234.- Se interzice turnarea gazelor lichefiate pe pardoseala.

Art. 235.- Se va evita contactul aerului si oxigenului lichid cu materiale organice sau materiale poroase de orice fel (ex. nisip, lemn, cenusa etc.)

Art. 236.- Pentru golirea vaselor cu gaze lichefiate, in incinta intreprinderilor trebuie sa se prevada locuri sau recipiente speciale, marcate cu tablii indicatoare de securitate. Se interzice trecerea vehiculelor prin zone cu atmosfera imbogatita cu oxigen.

Art. 237.- Gazele lichefiate (oxigen, azot) se vor pastra numai in recipiente de constructie speciala, care trebuie sa fie marcate conform prescriptiilor ISCIR. Aceste recipiente se vor feri de orice loviri sau incalziri peste temperatura de lichefiere, care creeaza pericol (cresterea brusca a presiunii si explozii).

Art. 238.- Incarcarea in mijloace de transport a recipientelor cu gaze lichefiate se va executa cu deosebita grija, evitandu-se barbotarea intensa.

Art. 239.- Se interzice incalzirea rapida a gazelor lichefiate in vase cu gatul ingust.

Luarea probelor

Art. 240.- Introducerea unor obiecte neracite in vase cu gaze lichefiate trebuie sa se execute incet, astfel incat sa se evite barbotarea intensa si aruncarea lichidului din vas.

Art. 241.- Vasele pentru luarea probelor de gaze lichefiate trebuie sa fie racite in prealabil.

Manevrarea organelor de inchidere

Art. 242.- Robinetele cu ventil ale recipientelor-butelie nu se vor deschide brusc, ci progresiv.

Art. 243.- Nu se permite demontarea rozetei robinetui cu ventil si manevrarea lui cu chei sau clesti.

Art. 244.- Se interzice executarea oricarei reparatii la robinetul cu ventil sau la recipientul-butelie (inclusiv vopsire sau inscriptionare). Reparatiile se executa numai de ateliere autorizate de ISCIR.

Art. 245.- In cazul cand robinetul cu ventil a inghetat, dezghetarea se va face numai cu carpe curate muiate in apa calda curata, cu aer cald sau apa calda, lipsite de grasimi. Se interzice utilizarea flacarii sau a oricarui alt mod de dezghetare. Operatia de dezghetare se va executa numai de catre personalul de speciatitate.

Art. 246.- In cazul in care la locul de consum gazul nu poate fi scos din recipient datorita robinetului defect, recipientul trebuie sa fie inapoiat intreprinderii care a executat incarcarea.

Art. 247.- Consumarea oxigenului din recipientul-butelie se va face numai prin intermediul unui reductor de presiune destinat exclusiv pentru oxigen.

Art. 248.- Reductorul de presiune, manometrele si robinetul cu ventil se vor feri de ulei sau alte materii grase.

Art. 249.- Se interzice transportul recipientelor-butelie cu reductorul de presiune montat.

Art. 250.- Verificarea etanseitatii robinetelor ventil si a reductoarelor de presiune se va face numai cu o solutie de apa si sapun neutru.

Art. 251.- In timpul consumului de oxigen se va asigura stabilitatea recipientului-butelie in pozitie verticala sau se va aseza inclinat cu robinetul in partea de sus.

Art. 252.- La locul de utilizare nu se permite depozitarea recipientelor-butelie.

Presiune remanenta

Art. 253.- Recipientele-butelie nu se vor goli complet de oxigen sau azot ci se va asigura un continut rezidual de oxigen sau azot cu o presiune de cel putin 3 bar, pentru a se evita patrunderea altor gaze in interior si pentru a permite verificarea continutului din recipientele-butelie inainte de umplere.

Art. 254.- Instalatiile de oxigen nu vor fi folosite ca legatura cu pamantul a aparatului de sudura electrica.

D. Degresanti (tetraclorura de carbon, tricloretilena si tetracloretilena)

Degresanti

Art. 255.- La efectuarea operatiilor de lucru cu degresanti este interzis cu desavarsire fumatul.

Art. 256.- La locurile de munca cu expunere la tricloretilena, se vor respecta recomandarile medicale la angajare si se va face examen medical periodic.

Art. 257.- Este obligatorie realizarea unui control sanitar al personalului expus, prin prelevarea esantioanelor de aer la sfarsitul procesului de munca si prin dozajul regulat al acidului tricloracetic in urina.

Art. 258.- Se interzice degresarea pieselor din metale usoare sau aliajele acestora cu tricloretilena nestabilizata.

Art. 259.- La lucrul cu degresanti se va folosi echipamentul de protectie prevazut in norrnativ.

Art. 260.- Vaporii degresantilor fiind mai grei decat aerul, se acumuleaza in partea inferioara a locurilor de munca. Canalele, gropile de montaj, subsolurile etc. trebuie sa fie bine ventilate. Pardoselile stropite accidental cu degresanti se vor spala bine cu apa.

Art. 261.- Piesele, conductele si instalatiile spalate cu degresanti vor fi bine curatate si suflate cu aer sau azot curat si uscat, pana ce dispare orice urma sau miros de degresant.

Echipament de protectie

Art. 262.- Personalul pentru care expunerea la degresanti este inevitabila trebuie sa fie echipat cu echipamentul de protectie prevazut si sa cunoasca efectele nocive ale degresantilor asupra organismului uman, masurile de prevenire a intoxicatiei si de prim ajutor.

Art. 263.- Muncitorii care au lucrat cu degresanti, isi vor spala mainile, iar apoi le vor unge cu un amestec de glicerina cu apa.

Art. 264.- Personalul trebuie instruit sa-si faca toaleta inaintea meselor si la sfarsitul lucrului.

E. Materiale termoizolante

Materiale termoizolante

Art. 265.- In timpul lucrului cu materiale termoizolante se va purta obligatoriu echipamentul de protectie prevazut in Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului-individual de protectie.

Art. 266.- Dupa terminarea lucrului, se va curata bine echipamentul de protectie.

Art. 267.- Muncitorii care au lucrat cu materiale termoizolante vor face dus cu apa calda dupa terminarea lucrului.

Art. 268.- Toate materialele termoizolante folosite la instalatiile de oxigen si azot trebuie sa fie lipsite si ferite de umiditate si de orice substante grase sau combustibile.

Art. 269.- Continutul in elemente organice se limiteaza la materialele termoizolante la 0,5% din greutate.

VII. REPARATII

A. Instalatia de fabricare a oxigenului si azotului

Cand se efectueaza reparatiile

Art. 270.- Instalatiile sub presiune vor fi exploatate, verificate si reparate conform prescriptiilor tehnologice, ISCIR si prevederilor prezentelor norme. Interventiile si reparatiile,la instalatiile sub presiune se vor face numai dupa evacuarea totala a presiunii si cu luarea de masuri pentru prevenirea reintroducerii sau aparitiei accidentale a presiunii..

Art. 271.- Se interzice strangerea racordurilor, suruburilor, flanselor si executarea oricaror lucrari de remedieri sau reparatii atat timp cat instalatia este sub presiune. Nu se admite deschiderea si repararea partilor reci ale instalatiei inainte de incalzirea lor.

Art. 272.- La executarea reparatiilor si interventiilor se vor utiliza tablii indicatoare de securitate.

Art. 273.- Oprirea instalatiei , incalzirea, golirea, spalarea si curatirea ei, precum si punerea in functiune a instalatiei se va face cu respectarea instructiunilor de exploatare.

Art. 274.- Reparatiile utilajelor si instalatiilor care au continut sau puteau sa contina oxigen vor incepe numai dupa suflarea lor cu aer curat, lipsit de ulei pana ce continutul de oxigen sau azot al aerului din interiorul lor este cuprins intre 19 si 22% oxigen sau max. 81 % azot. Determinarea continutului de oxigen sau azot se face prin prelevarea de probe si analiza in laboratorul fabricii de oxigen sau azot.

Art. 275.- Incalzirea instalatiilor se va face numai dupa evacuarea totala a lichidului, urmata de suflarea atenta si lenta cu azot sau aer curat si uscat la temperatura ambianta.

Art. 276.- Incalzirea din exterior a conductelor, ar maturilor, aparatelor de oxigen sau azot etc. se va face numai cu aer cald, apa calda, care nu vor fi impurificate cu ulei sau grasimi. Se interzice incalzirea cu flacara sau corpuri incandescente.

Art. 277.- Incalzirea partiala este permisa numai la instalatiile care sunt prevazute pentru aceasta din constructie. Incalzirea se va face cu mare atentie, pentru a nu patrunde aerul de suflare in spatiile instalatiei negolite (pericol de explozie).

Reparatii in interiorul vaselor

Art. 278.- Lucrarile din interiorul aparatelor si a mantalelor blocurilor de separare se vor efectua numai dupa stabilirea unei atmosfere cu 19... 22% oxigen sau max. 81 % azot. Determinarea continutului de oxigen sau azot se face in laboratorul fabricii de oxigen sau azot. La reparare vor participa 2 muncitori. Cel care lucreaza in interior va fi echipat cu echipamentul de protectie corespunzator, va purta centura de siguranta cu franghie de salvare si va fi supravegheat de celalalt muncitor, din exterior, prin gura de vizitare. Franghia de salvare va fi legata in exterior langa gura de vizitare.

Art. 279.- Scoaterea materialului termoizolant pentru asigurarea accesului necesar la adsorberele de acetilena si la filtrele aerului lichid se va efectua numai dupa incalzirea acestor aparate si a izolatiei din jur pana la atingerea temperaturilor pozitive.

Art. 280.- Deschiderea adsorberelor pentru inlocuirea sau verificarea starii agentului adsorbant se va efectua dupa incalzirea lor prealabila pana la temperatura de 20-30oC si suflarea lor timp de 20-30 minute cu azot sau aer lipsit de ulei.

Art. 281.- La efectuarea oricaror reparatii la blocurile de separare insotite de indepartarea partiala sau totala a izolatiei se va examina cu atentie starea reazemelor si a elementelor de fixare ale aparatelor si conductelor. In cazul in care se constata defectiuni, se vor lua masuri de remediere.

Art. 282.- La executarea reparatiilor in care trebuie sa se desfaca o parte din izolatie, se vor lua masuri pentru prevenirea deplasarii stratului izolant prin sprijinirea acestuia.

Art. 283.- Pentru sprijinirea materialului izolant in cazul indepartarii lui partiale de la blocul separator se vor utiliza opritoare din azbociment sau alte materiale, cu conditia ca dupa terminarea reparatiei aceste materiale sa se indeparteze.

Art. 284.- Daca in timpul reparatiilor materialul termoizolator s-a murdarit cu substante grase, s-a udat sau s-a imbibat cu degresant, acesta va fi inlocuit cu material termoizolant curat si uscat.

Operatii dupa reparatiile instalatiei de oxigen

Art. 285.- Dupa terminarea lucrarilor de reparatii se vor evacua din interiorul blocului de separare toate sculele si elementele ajutatoare auxiliare (schele, scari etc.), iar seful sectiei va examina locul de efectuare a lucrului inaintea inchiderii gurilor de acces.

Art. 286.- Aparatele si conductele pentru oxigen la care in timpul reparatiilor a existat posiblitatea murdaririi cu ulei sau grasimi se vor degresa, apoi vor fi suflate cu azot sau gaze inerte fara urme de ulei, pana la evacuarea totala a degresantului. Se vor lua masurile pentru prevenirea patrunderii si vehicularii in instalatii a impuritatilor mecanice care pot produce incarcari electrostatice.

Trebuie sa se sufle un volum de gaz egal cu cel putin de 100 de ori volumul conductei. Gazele utilizate pentru suflare trebuie sa fie in asa fel evacuate in aer liber, incat sa nu fie periclitate persoane sau sa poata provoca incendii (datorita particulelor de rugina incandescente antrenate).

Art. 287.- Verificarea etanseitatii se va face cu aer sau gaz inert, fara urme de ulei la presiune de lucru, utilizand solutie de apa cu sapun neutru.

Art. 288.- Pentru efectuarea lucrarilor de reparatii la inaltime se vor amenaja platforme prevazute cu balustrade. Se interzice efectuarea reparatiilor la inaltimi, stand pe scari, conducte sau balustrade.

Art. 289.- Inceperea lucrarilor de reparatii se face numai dupa incalzirea in totatitate a instalatiei la temperatura mediului ambiant.

Art. 290.- Inaintea inceperii operatiilor de reparatii la instalatiile de fabricare a oxigenului si azotului se va incheia un proces verbal de predare-primire a instalatiei de la atelierul exploatare la intretinere in care se vor mentiona defectele constatate in timpul functionarii instalatiei precum si masuri de protectie a muncii pentru evitarea producerii accidentelor de munca (unde se vor monta blinduri si armaturi care nu se pot manevra, prevazute cu tablite "Nu se va manevra").

Art. 291.- La lucrarile de reparatii se va lucra cu haine curate, scule degresate si vopsite albastru.

B. Compresoare

Repararea compresoarelor

Art. 292.- Instalatiile de oxigen sau azot care au compresoare de aer cu ungere cu ulei si masini de expansiune cu ungere cu ulei, precum si tancurile si recipientii pentru depozitarea sau transportul oxigenlui sau azotului lichid, gazificatoarele reci, pompele de oxigen sau azot lichid si conductele, armaturile, filtrele etc. trebuie verificate si curatate periodic pentru eliminarea impurificarilor cu ulei, apa etc., in conformitate cu instructiunile de exploatare.

Art. 293.- Lucrarile de reparare a compresoarelor pot incepe numai dupa ce s-a redus presiunea la nivelul celei atmosferice in toti cilindrii, toate conductele si toate racitoarele, s-a efectuat deconectarea de la retea, si s-au stabilit indicatoare de securitate cu inscriptia "Nu conectati, se lucreaza".

Art. 294.- Sculele utilizate la repararea compresoarelor si instalatiilor de oxigen sau azot vor fi degresate in prealabil.

Art. 295.- La repararea compresoarelor se va acorda o atentie deosebita indepartarii calaminei de pe pistoane, cilindri, supape si din conductele de refulare.

Art. 296.- La depanarea compresoarelor pentru oxigen sau azot se vor degresa cu deosebita grija, inainte de montare, toate piesele care vin in contact cu oxigenul.

Art. 297.- Inaintea punerii in functiune a compresorului dupa o reparatie, se va controla daca sunt scoase toate flansele oarbe care au fost montate initial.

Art. 298.- Pentru repararea compresoarelor se vor utiliza numai materialele recomandate de furnizori. Art.299 La asamblarea compresoarelor se vor degresa si usca cu deosebita atentie piesele si partile compresorului care vin in contact cu oxigenul. Se va lucra cu mainile si sculele curate, lipsite de grasimi.

C. Rezervoare de oxigen si azot

Repararea rezervoarelor

Art. 300.- Orice interventii si reparatii (sudura etc.) la rezervoarele de oxigen se vor face numai dupa golirea completa a rezervorului sau recipientului si suflarea lui indelungata cu azot, urmata de o spalare cu aer pentru evacuarea azotului, si in prezenta sefului de schimb. La rezervoarele de azot se face suflarea numai cu aer.

Art. 301.- Intrarea in rezervoare sau recipiente se va face numai cu aprobarea conducatorului unitatii, sub supraveghere si cu respectarea masurilor de mai jos.

Art. 302.- Inaintea intrarii in rezervor acesta va fi spalat un timp indelungat cu aer, pana ce concentratia oxigenului va fi cuprinsa intre 19 si 22%. Verificarea continutului de oxigen se efectueaza prin prelevari de probe si analize de laborator.

Art. 303.- Furtunul de aer trebuie sa fie in asa fel amplasat, incat capatul lui sa se gaseasca in partea opusa gurii de vizitare, pentru asigurarea unei aerisiri a inregului spatiu.

Art. 304.- Prin analize de aer, in prezenta sefului de schimb, trebuie sa se determine prezenta unei atmosfere normale cu un procent de oxigen de 19 - 22%.

Art. 305.- Conductele prin care poate patrunde oxigen sau azot in rezervor trebuie sa fie separate cu flanse oarbe.

Art. 306.- Seful sectiei va decide asupra necesitatii montarii de flanse oarbe. Montarea si demontarea flanselor oarbe se vor face numai in prezenta seful sectiei. Se vor utiliza numai flanse oarbe cu coada.

Art307 In timpul efectuarii lucrarilor de revizie reparatii interioare se va insufla aer proaspat (in nici un caz oxigen) in rezervor si se vor echipa muncitorii cu masti izolante neautonome (cu aspiratie libera sau aductiune de aer comprimat).

Art. 308.- In cazul executarii de lucrari cu flacara (sudura etc.), in interiorul rezervorului trebuie sa se realizeze insuflarea de aer proaspat.

Art. 309.- Muncitorul din rezervor trebuie sa fie echipat cu centura de siguranta si franghie de salvare cu care sa fie posibila tragerea lui pana la gura de vizitare, in caz de pericol.

Art. 310.- In tot timpul lucrului, in interiorul rezervorului muncitorul va fi supravegheat de un muncitor lasat in afara rezervorului, langa gura de vizitare unde se va lega si capatul franghiei de salvare.

Art. 311.- Iluminatul interior se va face cu lampi portative antiex, atimentate la tensiunea de 12 V, sau lanterne, prevazute impotriva spargerii becului. Izolatia cablului electric de alimentare trebuie sa fie in perfecta stare.

D. Repararea pompei de transvazare

Repararea pompelor

Art. 312.- Pentru repararea pompei se vor utiliza numai piese originale livrate de furnizorul pompei. Art.313 La montarea pompei se vor degresa si usca toate piesele care vin in contact direct cu oxigenul.

Art. 314.- Pentru ungerea pompei se va utiliza numai lubrifiantul de calitatea si cantitatea prescrisa de furnizor sau lubrifiant asimilat in conditii legale.

Art. 315.- In vederea repararii sau intretinerii demontarea scruberelor, decarbonatoarelor, uscatoarelor, separatoarelor si filtrelor se va face numai dupa ce acestea au fost golite, iar presiunea redusa la presiunea atmosferica.

Art. 316.- Cu ocazia deschiderii si repararii scruberelor si decarbonatoarelor se vor curata si umpluturile de depuneri. De asemenea, se va verifica buna functionare a supapelor de retinere de la decarbonatoare.

Art. 317.- Dupa executarea de reparatii la blocul separator, se vor indeparta toate elementele si materialele auxiliare utilizate pentru despachetarea, in pachetarea si sprijinirea materialului termoizolant.

Art. 318.- Reparatiile la instalatia de fabricare a oxigenului si azotului se vor efectua la intervalele si intregul volum prevazute in instructiunile intreprinderii constructoare.

Art. 319.- Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, se va determina concentratia oxigenului in atmosfera zonei de lucru. In cazul in care concentratia oxigenului este sub 19%, nu se va stationa sau lucra decat cu masca izolanta alimentata cu aer curat, cu concentratia oxigenului cuprinsa intre 19% si 22%. Daca concentratia oxigenului din atmosfera zonei lucru depaseste 22%, nu se va incepe lucrul. In timpul lucrului se va supraveghea in permanenta concentratia oxigenului, iar cand aceasta depase 22% se va intrerupe lucrul si se vor lua masurile necesare pentru readucerea la normal a compozitiei aerului.

Art. 320.- Lucrul cu foc se permite numai in cazuri speciale, pe baza de permis de lucru cu foc, dupa ce au fost luate toate masurile de prevenire (separare, dezghetare, golire, spalare etc.) si cu supravegherea continua a concentratiei de oxigen in zona de lucru care nu va depasi 22%. Lucrarile se vor efectua numai in prezenta sefului unitatii si a responsabilului P.S.I.

E. Activitati generale la reparatiile instalatiilor de fabricat oxigen

Organizarea activitatii de reparare

Art. 321.- Sculele utilizate pentru reparatii vor fi confectionate numai din materiale neferoase.

Art. 322.- In instalatiile si statiile de oxigen trebuie evitate toate sursele de aprindere.

Art. 323.- La fabricile, sectiile si statiile de oxigen se interzice folosirea focului, flacarii, a corpurilor incandescente si a fumatului, cu exceptia locurilor nepericuloase, marcate special in acest scop cu tablii idicatoare.

Art. 324.- Exploatarea si repararea instalatiilor electrice se va face numai de catre electricieni calificati si instruiti, cu respectarea normelor de electrosecuritate in vigoare.

Art. 325.- Repararea armaturilor pentru oxigen se va efectua numai de ateliere specializate.

Art. 326.- La fiecare post de utilizare se va prevedea o tablie indicatoare de securitate cu inscriptia "OXIGEN".

Art. 327.- Sudarea conductelor de oxigen se va executa numai de sudori autorizati.

Art. 328.- Inaintea punerii in functiune a conductelor, acestea se vor supune unei verificari de etansare cu oxigen gazos. Presiunea de verificare nu va depasi presiunea maxima admisa de exploatare a conductei.

Art. 329.- Conductele pentru oxigen gazos pozate in canale se vor vopsi ca si conductele pozate aparent.

VIII. CERINTE DE PROIECTARE - CONCEPTIE LA FABRICAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA OXIGENULUI SI AZOTULUI

A. Fabricarea oxigenului si azotului prin fractionarea aerului lichefiat

a. Cladiri si incaperiAmplasare cladiri

Art. 334.- Amplasarea fabricilor de oxigen si azot, a statiilor de imbuteliere, de stocare-evaporare si a statiilor de distribuie se face in conformitate cu prevederile normativului departamental pentru proiectarea fabricilor de oxigen si azot P.D. 43-88.

Art. 331.- Iesirile din incaperile sau locurile in care se produce, comprima, transvazeaza, depoziteaza si evapora oxigen si azot, trebuie sa fie in asa fel dispuse incat sa permita o evacuare rapida a personalului in caz de pericol. Caile de evacuare vor fi mentinute in permanenta libere, iar usile se vor deschide spre exterior.

Art. 332.- Incaperile in care pot avea loc scapari de oxigen sau azot la exploatarea normala a instalatiilor sau in caz de defectiune trebuie sa fie prevazute cu un sistem de ventilare care sa asigure o concentratie de oxigen in atmosfera cuprinsa intre 19 si 22%.

Art. 333.- In locurile unde exista posibilitatea cresterii concentratiei de oxigen in atmosfera peste 22% si imbibarii imbracamintii cu oxigen trebuie sa se prevada un numar suficient de dusuri cu apa pentru salvare in cazul aprinderii imbracamintii. In locul dusurilor se pot prevedea si cazi cu apa.

Art. 334.- Dusurile de salvare trebuie sa fie mentinute in perfecta stare de functionare, iar cazile trebuie sa fie permanent pline cu apa curata. Cazile amplasate in aer liber vor fi umplute iarna cu o solutie de apa sarata.

Art. 335.- Se interzice ca in asemenea locuri sa se utilizeze paturi pentru stingerea imbracamintii.

Art. 336.- Tipul, numarul si amplasarea extinctoarelor si a instalatiilor de stingere a incendiiilor se stabilesc in conformitate cu prevederile N.P.S.I.

b. Amplasarea utilajelorAmplasare utilaje

Art. 337.- Amplasarea utilajelor in fabricile de oxigen si azot, statiile de imbuteliere, stocare si evaporare si statiile de distributie se face conform prevederilor normativului PD. 43-88.

Art. 338.- Distantele dintre utilaje si instalatii, respectiv dintre acestea si peretii cladirii, trebuie sa fie astfel alese incat sa nu fie stingherite deservirea, transportul intern, respectiv operatiile de intretinere si reparatii.

Art. 339.- Distanta dintre doua blocuri separatoare va fi de cel putin jumatate din inaltimea blocului separator mai inalt.

Art. 340.- Incaperile in care pot avea loc scapari de oxigen si azot la exploatarea normala a instalatiilor sau in caz de defectiune trebuie sa fie prevazute cu un sistem de ventilare corespunzator, incat sa nu poata avea loc o imbogatire cu oxigen sau azot a aerului peste limita de 22% oxigen si respectiv 81% azot.

Art. 341.- Toate partile metatice ale instalatiilor care pot ajunge accidental sub tensiune sau care se pot incarca cu electricitate statica trebuie sa fie legate la pamant, conform normelor in vigoare.

Art. 342.- . Pentru asigurarea deservirii si circulatiei pe timpul intreruperilor de curent se va realiza iluminat electric de siguranta.

Art. 343.- Instalatiile electrice, instalatia de legare la pamant si instalatia de protectie impotriva descarilor electrice din atmosfera se vor executa conform normativului PD. 43-88.

c. Instalatii de racire (detentoare)Prescriptii de conceptie pentru detentoare

Art. 344.- Detentoarele trebuie sa fie astfel concepute incat sa nu fie posibila patrunderea uleiului in instalatie.

Art. 345.- Pe cat posibil, se va evita utilizarea detentoarelor cu piston unse cu ulei.

Art. 346.- In cazul in care se utilizeaza detentoare cu piston unse cu ulei, pe conducta de evacuare buie sa fie prevazut un separator de ulei care trebuie curatat periodic.

Art. 347.- Detentoarele trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa previna depasirea turatiei maxime admise.

Art. 348.- Pe conducta de evacuare a detentoarelor cu piston trebuie sa se prevada o supapa de siguranta.

Art. 349.- Organele exterioare in miscare ale detentoarelor trebuie sa fie protejate corespunzator.

d. Priza de aerPrescriptii de conceptie pentru prize de aer

Art. 350.- Priza de aer se amplaseaza in conformitate cu conditiile de puritate a aerului de proces impuse de tehnologie si de platforma industriala.

Art. 351.- In functie de mediul in care lucreaza fabricile de oxigen, se pot prevedea atat prize locale cat si prize la distanta (chiar doua, diametral opuse, interschimbabile dupa directia de propagare a vantului).

Art. 352.- Limitele maxime admise de impuritati pentru aerul atmosferic:

a) praf 10 mg/m3;

b) acetilena 0,25 cm3/m3 ,

c) omologi ai acetilenei 0,01 mgc/m3;

d) hidrocarburi saturate si nesaturate C5 -C6 0,05 mgc/m3

e) hidrocarburi saturate si nesaturate C3 -C4 0,3 mgc/m3

f) suma etan, etilena si propan 10 mgc/m3 ,

g) sulfura de carbon 0,03 mg/m3

h) oxizi de azot 1,25 mg/m3.

Art. 353.- Priza de aer va fi astfel conceputa incat sa nu fie posibila patrunderea ploii sau a impuritatilor mari (frunze, hartii) in conducta de aspiratie.

e. Filtrarea aeruluiPrescriptii de conceptie pentru filtre

Art. 354.- Se interzice utilizarea de electrofiltre.

Art. 355.- Pe cat posibil, nu se vor utiliza filtre cu circulatie de ulei.

Art. 356.- Pentru curatirea aerului, la filtrele in miscare se utilizeaza un amestec de glicerina cu apa.

f. Compresoare de aerPrescriptii de conceptie pentru compresoare

Art. 357.- Compresoarele trebuie sa fie prevazute pe fiecare treapta de comprimare cu supape de siguranta, manometre si termometre, precum si cu dispozitive pentru controlul ungerii si racirii.

Art. 358.- Compresoarele cu ungere cu ulei trebuie sa fie prevazute, cel putin la evacuarea ultimei trepte de comprimare, cu un racitor de aer si un separator de apa si ulei.

Art. 359.- Compresoarele trebuie sa fie prevazute cu protectori sau ingradiri la toate partile exterioare in miscare.

Art. 360.- Compresoarele de aer trebuie sa fie prevazute cu un sistem automat de oprire in cazul intreruperii circuitului de racire.

g. Compresoare de oxigen si azotPrescriptii de conceptie pentru compresoare de oxigen si azot

Art. 361.- Fiecare etaj de comprimare trebuie sa fie prevazut cu o supapa de siguranta. Pe racordul supapei nu se va monta un organ de inchidere. Supapa de siguranta va fi astfel dimensionata si reglata incat sa nu fie posibila depasirea presiunii finale de comprimare a etajului respectiv cu mai mult de 10%. Reglajul supapei de siguranta trebuie asigurat impotriva dereglarii.

Art. 362.- Fiecare etaj de comprimare trebuie sa fie prevazut cu un manometru corespunzator pe cadranul caruia sa fie marcata vizibil presiunea finala de comprimare.

Art. 363.- In cazul in care etajul se compune din mai multi cilindri care pot fi deconectati individual, trebuie sa existe cate un manometru si cate o supapa de siguranta pentru fiecare cilindru in parte.

Art. 364.- Turbocompresoarele pot functiona fara supape de siguranta si manometre in cazul in care curba lor caracteristica nu permite depasirea presiunii finale de comprimare cu 1,1 ori si nu este posibila suprasaturarea lor.

Art. 365.- Piesele compresoarelor cu pistoane cu ungere cu apa care vin in contact cu oxigenul umed trebuie sa fie confectionate din cupru, aliaje de cupru sau otel inoxidabil.

Art. 366.- Compresoarele cu pistoane unse cu apa trebuie prevazute cu dispozitive care sa asigure o ungere permanenta si suficienta. Ele trebuie sa fie astfel concepute incat sa fie prevenite loviturile de berbec.

Art. 367.- Compresoarele cu pistoane unse cu apa in amestec cu glicerina trebuie sa fie prevazute la primul etaj de comprimare cu un dispozitiv de supraveghere a alimentarii cu apa de ungere si cu apa de racire care sa deconecteaze compresorul si sa declanseze un semnal acustic la intreruperea alimentarii. Trebuie sa fie exclusa reconectarea automata a compresorului.

Art. 368.- Instalatiile de ungere ale compresoarelor trebuie sa fie prevazute cu dispozitive automate de deconectare care intra in functiune cand presiunea uleiului scade la valoarea minima prescrisa.

Art. 369.- Piesele compresoarelor cu autolubrifiere si a turbocompresoarelor care vin in contact cu oxigenul trebuie sa fie confectionat din materiale care nu produc scantei.

Art. 370.- Fiecare etaj al compresoarelor cu autolubrifiere trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de alarma care intra in functiune si deconecteaza motorul de antrenare in cazul depasirii temperaturii finale de comprimare.

Art. 371.- Instalatiile de racire prevazute cu organe de inchidere trebuie sa fie dotate cu dispozitive care sa previna depasirea presiunii admise pentru lichidul de racire.

Art. 372.- Pe conducta de aspiratie a turbocompresorului trebuie sa fie prevazut un filtru care sa retina particule solide mai mari de 40 ?m.

Art. 373.- Filtrul trebuie sa aiba un dispozitiv care sa indice permanent buna lui functionare, respectiv etanseitatea carcasei filtrului (ex. manometru diferential).

Art. 374.- Instalatia trebuie sa fie astfel conceputa, incat in timpul functionarii sa existe permanent in conducta de aspiratie o suprapresiune de cel putin 100 mm col. H20.

Art. 375.- Conducta de aspiratie trebuie prevazuta cu un dispozitiv pentru masurarea suprapresiunii cuplat cu un sistem de alarma care sa declanseze un semnal sonor cand presiunea din conducta scade sub valoarea prescrisa.

Art. 376.- Turbocompresoarele trebuie sa fie prevazute cu cel putin urrnatoarele dispozitive de siguranta: a) ventil pentru inchiderea rapida a admisiei oxigenului si deschiderea concomitenta a admisiei gazului de spalare.

b) dispozitiv de supraveghere a deplasarii axiale;

c) dispozitiv de siguranta impotriva temperaturii prea ridicate a gazului;

d) dispozitiv de supraveghere a presiunii uleiului;

e) dispozitiv de supraveghere a gazului de protectie pentru presetupe;

f) dispozitiv de supraveghere a apei de racire;

g) dusuri de siguranta la rezervorul de ulei;

h) dispozitiv de supraveghere a temperaturii lagarelor;

i) extinctoare suficiente in apropierea compresorului;

j) panouri de protectie mobile pentru prevenirea extinderii incendiului;

k) vane cu actionare de la distanta;

l) dispozitiv pentru supravegherea temperaturii oxigenului.

Art. 377.- Dispozitivele de la punctele b, d, e si f din Art.376 trebuie sa comande deconectarea compresorului in cazul abaterilor de la starea normala functionare.

Art. 378.- Dispozitivele de la punctele h si l trebuie sa comande deconectarea de avarie in cazul cresterii temperaturilor peste valorile limita stabilite.

Art. 379.- Deconectarea de avarie trebuie sa fie posibila de la distanta. Instalatia respectiva trebuie sa fie amplasata intr-un loc protejat sau intr-o incapere separata.

Art. 380.- Intre hala compresoarelor si statia de imbuteliere trebuie sa existe un sistem de semnalizare acustica si optica in perfecta stare de functionare.

h. Baterii de recipiente-buteliePrescriptii de proiectare la amplasarea si dotarea cu aparatura a bateriior de recipiente-butelie

Art. 381.- Amplasarea bateriilor de recipiente-butelie se face in aer liber sau in incaperi separate. Bateriile de recipiente-butelie amplasate in aer liber trebuie sa fie ferite, prin acoperire, de intemperii si in special de actiunea razelor solare.

Art. 382.- Intre bateria de recipiente-butelie si organul de inchidere a acesteia trebuie sa fie prevazuta o supapa de siguranta.

Art. 383.- Atelierul pentru verificarea recipientelor-butelie trebuie sa fie dotat cu un dispozitiv de prindere a recipientelor care sa asigure o fixare rigida si sigura a acestora, in vederea demontarii robinetului cu ventil.

Art. 384.- Dispozitivul de prindere trebuie astfel amplasat incat robinetul ce urmeaza a fi demontat sa fie indreptat spre un perete plin.

Art. 385.- Pentru spalarea recipientelor-butelie, atelierul pentru verificarea recipientelor trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de basculare care sa permita o fixare sigura a recipientului.

Art. 386.- Pardoseala rampelor, depozitului de recipiente goale, depozitului de recipiente pline, boxelor de imbuteliere si atelierelor-anexe trebuie sa fie neteda si din materiale rezistente la uzura si care nu produc scantei.

Art. 387.- Pentru verificarea greutatii recipientelor butelie, atelierul de verificare va fi dotat cu un cantar bascula.

Vopsirea recipientelor-butelie

Art. 388.- Vopsirea si inscriptionarea recipientelor-butelie se executa in atelierul de vopsire amplasat intr-o incapere separata, special amenajata.

Art. 389.- Atelierul de vopsitorie trebuie sa fie inzestrat cu o nisa prevazuta cu o instalatie de absorbtie si un separator de vopsea.

Prescriptii de proiectare pentru depozite cu recipiente-butelie

Art. 390.- Recipientele-butelie goale si recipientele-butelie pline se depoziteaza in depozite separate, in pozitie verticala, in grup de 20-25 bucati, si sa fie asigurate impotriva caderii.

Art. 391.- Intre grupele de recipiente-butelie precum si intre acestea si peretii depozitului trebuie sa fie treceri libere, pentru circulatie, cu o latime de cel putin 1,5 m.

Art. 392.- Distanta dintre recipientele-butelie depozitate si boxele de umplere trebuie sa fie de cel putin 2 m. Recipientele vor fi astfel dispuse incat sa nu fie stingherita iesirea personalului in caz de pericol.

Art. 393.- Proba hidraulica a recipientelor-butelie se executa numai intr-o boxa speciala cu pereti rezistenti, continui si inalti de 2,00-2,30 m a carei iesire nu va fi indreptata catre locurile de munca din atelier.

B. Depozitarea oxigenului si azotului gazos

Art. 394.- Depozitarea oxigenului gazos se face in rezervoare cu clopot, rezervoare balon, baterii de recipiente-butelie si recipiente stabile.

Prescriptii de proiectare pentru rezervoare de oxigen si azot gazos

Art. 395.- Rezervoarele si recipientele metatice se vor amplasa in aer liber si se va asigura o zona de protectie in jurul lor, conform prevederilor normativului PD. 43-88.

Art. 386.- Rezervoarele si recipientele trebuie sa fie prevazute cu organe de inchidere atat pe conducta de admisie cat si pe cele de evacuare a gazului. Organele de inchidere trebuie sa fie amplasate deasupra nivelului solului si sa fie usor accesibile.

Art. 397.- Rezervoarele si recipientele pentru depozitarea oxigenului si azotului gazos trebuie sa fie protejate impotriva patrunderii impuritatilor, sa fie etanse si asigurate contra depasirii limitelor de presiuni prescrise.

Art. 398.- Rezervoarele cu clopot si recipientele sub presiune pentru depozitarea oxigenului si azotului gazos trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv pentru evitarea depresiunii.

Art. 399.- Rezervoarele cu clopot si recipientele metalice trebuie sa fie protejate impotriva descarcarilor electrice din atmosfera si legate electric la o inst