avizat, aprobat, consiliul de etică, manager, președinte ... · pdf fileavizat, aprobat,...

Avizat, Aprobat, Consiliul de Etică, Manager, Președinte, Victoria Gheonea Dr. Nicolae Aprodu

S P I T A L U L O R Ă Ş E N E S C T G . B U J O R Galaţi, Tg. Bujor, str. Eremia Grigorescu, nr. 97, CP 805200 Telefon: 0236/340.577 Fax: 0236/340.985 [email protected], www.spitaltgbujor.ro

Contents REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE ............................................................. 5

COMISIA DE MONITORIZARE, COORDONARE ȘI ÎNDRUMARE

METODOLOGICĂ CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE CONTROL

INTERN MANAGERIAL ............................................................................................................... 6

COMISIA DE ETICA ................................................................................................................... 11

COMISIA DE COORDONARE A ACTIVITĂȚILOR DE PREGĂTIRE ÎN VEDREA

OBȚINERII ACREDITĂRII CICLUL II....................................................................................... 19

COMISIA DE ANALIZĂ A RECLAMAŢIILOR ŞI PLÂNGERILOR ......................................... 23

COMISIA MANAGEMENTUL CALITĂȚII SERVICIILOR MEDICALE .................................. 24

COMISIA DE ANALIZĂ DRG .................................................................................................... 26

COMISIA DE CERCETARE DISCIPLINARĂ PREALABILĂ ................................................... 28

COMISIA DE ALIMENTAȚIE SI DIETETICĂ ........................................................................... 30

COMISIA DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A INFECȚIILOR ASOCIATE

ASISTENȚEI MEDICALE ........................................................................................................... 31

COMISIA DE GESTIONARE A RISCURILOR ........................................................................... 34

COMISIA DE FARMACOVIGILENȚĂ ....................................................................................... 40

COMISIA MEDICAMENTULUI ................................................................................................. 42

COMISIA DE DISTRUGERE A PLANTELOR, SUBSTANȚELOR ȘI

PREPARATELOR STUPEFIANTE ȘI PSIHOTROPE ................................................................. 44

COMISIA DE SANATATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ ......................................................... 46

COMISIA DE ANALIZA A DECESELOR .................................................................................. 48

COMISIA DE ANALIZA PRIVIND INCALCAREA DREPTULUI DE ACCES LA

INFORMATII DE INTERES PUBLIC.......................................................................................... 49

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL CONSILIULUI

MEDICAL .................................................................................................................................... 53

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ........................................................................................... 57

CONSIMȚĂMÂNTUL INFORMAT AL PACIENTULUI ........................................................... 68

RESPONSABILITĂȚI ȘI COMPETENTE MANAGERIALE ALE ȘEFILOR DE

SECȚIE: ........................................................................................................................................ 73

STRUCTURA DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SERVICIILOR MEDICALE .................... 75

AMBULATORIUL INTEGRAT ................................................................................................... 79

ATRIBUŢIILE SPITALULUI ....................................................................................................... 80

ATRIBUȚIILE SECȚIILOR ȘI AL COMPARTIMENTELOR CU PATURI ................................ 82

REGULI DE FUNCȚIONARE A BLOCULUI OPERATOR ȘI A SĂLILOR DE

NAȘTERI ..................................................................................................................................... 83

LABORATOR ANALIZE MEDICALE ........................................................................................ 87

FARMACIE CU CIRCUIT ÎNCHIS ............................................................................................. 87

SERVICIUL RESURSE UMANE ................................................................................................. 89

SERVICIUL FINANCIAR ............................................................................................................ 90

SERVICIUL CONTABILITATE .................................................................................................. 91

SERVICIUL APROVIZIONARE-TRANSPORT-ACHIZIŢII....................................................... 92

NUCLEUL DE CALITATE .......................................................................................................... 97

SPĂLĂTORIA ŞI BLOCUL CENTRAL DE LENJERIE .............................................................. 98

COMPARTIMENTUL BUCĂTĂRIE ........................................................................................... 98

ŞEFUL SERVICIULUI ADMINISTRATIV, PAZĂ, PROTECŢIA MUNCII, P.S.I.,

PROTECTIA CIVILĂ ŞI MEDIU ................................................................................................. 98

FUNCŢIONARUL ADMINISTRATIV. REFERENTUL ADMINISTRTATIV ............................ 99

ÎNGRIJITORI ............................................................................................................................... 99

SPĂLĂTORESE ........................................................................................................................... 99

BUCATAR ................................................................................................................................... 99

SECRETARIAT-REGISTRATURĂ ........................................................................................... 100

TELEFONISTA .......................................................................................................................... 100

ELECTROMECANICUL............................................................................................................ 100

ATELIERUL DE INTREŢINERE............................................................................................... 100

ELECTRICIAN .......................................................................................................................... 101

INSTALATOR SANITAR .......................................................................................................... 101

TÂMPLAR ................................................................................................................................. 102

COMPARTIMENTUL DE EVALUARE SANITARĂ ................................................................ 102

ATRIBUȚII SPECIFICE REFERITOARE LA GESTIUNEA DOSARUL

PACIENTULUI. STANDARDE GDP ....................................................................................... 102

ATRIBUȚIILE MEDICULUI ŞEF DE SECŢIE.......................................................................... 103

ATRIBUȚIILE MEDICULUI ŞEF DE SECŢIE CU PROFIL CHIRURGICAL .......................... 104

ATRIBUȚIILE MEDICULUI DE SPECIALITATE ................................................................... 105

ATRIBUȚIILE MEDICULUI DE SPECIALITATE DIN SECȚIILE CU PROFIL

CHIRURGICAL ......................................................................................................................... 106

ATRIBUȚIILE MEDICULUI DE GARDĂ DIN SECȚIILE CU PATURI .................................. 106

ATRIBUȚIILE ASISTENTUL MEDICAL DIN SECŢIILE CU PATURI .................................. 107

ATRIBUȚIILE ASISTENTULUI MEDICAL DIN SALA DE OPERAŢII .................................. 108

ATRIBUȚIILE ȘI COMPETENŢELE ASISTENTULUI MEDICAL DIN SECŢIILE

CU PATURI................................................................................................................................ 109

ATRIBUȚIILE ASISTENTUL MEDICAL DE LA STAŢIA CENTRALĂ DE

STERILIZARE ........................................................................................................................... 111

ATRIBUȚIILE ASISTENTULUI MEDICAL DIETETICIAN .................................................... 112

ATRIBUȚIILE INFIRMIERULUI .............................................................................................. 113

LABORATORUL MEDICAL ..................................................................................................... 113

CAMERA DE GARDĂ............................................................................................................... 118

REGLEMENTĂRI PRIVIND ANUNȚAREA APARȚINĂTORILOR ÎN LEGĂTURĂ

CU DECESUL PACIENTULUI. ................................................................................................. 119

OBLIGAȚIILE PERSONALULUI ANGAJAT AL SPITALULUI.............................................. 120

MĂSURI DE PREVENIRE A CONTAMINĂRII ....................................................................... 121

PREVENIREA ACCIDENTELOR ȘI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE

PROFESIONALĂ EXPUNEREA PROFESIONALĂ ................................................................. 122

DISPOZITII SPECIFICE PRIVIND MANEVRELE CARE IMPLICĂ SOLUȚII DE

CONTINUITATE ....................................................................................................................... 132

PREVEDERI REFERITOARE LA OBLIGATIVITATEA PĂSTRĂRII

CONFIDENȚIALITĂȚII ȘI A CLAUZELOR CONTRACTUALE CU CASA DE

ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE. .................................................................................................. 137

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE DISPOZIŢII GENERALE

Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor este unitatea sanitară cu personalitate juridică în

subordinea Consiliului Județean Galați. Sediul unităţii este în Orașul Tg. Bujor, str. G-ral Eremia Grigorescu, nr. 97,

judeţul Galaţi. Spitalul asigură prin secţiile şi serviciile din structura sa asistenţă medico-

chirurgicală complexă, curativă, preventivă şi de recuperare a pacienţilor din aproximativ 18 comune.

Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor deţine Autorizaţia sanitară de funcţionare nr. 36389/31.05.2012.

În cazurile de urgenţă spitalul acordă primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă persoanelor a căror stare de sănătate este critică.

Când competenţa rezolvării anumitor cazuri este depăşită, se va acorda primul ajutor şi se va asigura primirea lor de către o altă unitate spitalicească.

Pentru pacienţii internați spitalul asigură şi răspunde de calitatea actului medical, condiţii de cazare, igienă, alimentaţie şi prevenire a infecţiilor nosocomiale conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor constituie în acelaşi timp baza de învăţământ şi cercetare ştiinţifică medicală care consolidează calitatea actului medical cu respectarea drepturilor pacienţilor, a eticii şi deontologiei medicale.

COMISIA DE MONITORIZARE, COORDONARE ȘI ÎNDRUMARE METODOLOGICĂ CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL Regulament de Organizare şi Funcţionare a comisiei de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică cu privire la dezvoltarea sistemului de control intern managerial.

Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE

1. Scopul Comisiei de monitorizare, coordonare și îndrumare metodologică cu privire la dezvoltarea sistemului de control intern managerial (SCIM), denumită în continuare Comisie, îl constituie crearea și implementarea unui sistem de control intern managerial integrat în cadrul Spitalului Orășenesc Tg.Bujor, care să asigure atingerea obiectivelor generale și specifice ale instituţiei într-un mod eficace şi eficient. 2. Activitatea Comisiei se desfășoară în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 400/2015, republicat și modificat, pentru aprobarea Codului controlului intern managerial, cuprinzând standardele de control intern managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern managerial, denumit în continuare Ordin, și ale prezentului Regulament. 3. Prezentul Regulament stabileşte modul de organizare și funcţionare a Comisiei cu atribuţii de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică cu privire la dezvoltarea sistemului de control intern managerial, în cadrul Spitalului Orășenesc Tg.Bujor.

Capitolul II STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A COMISIEI

1. Componenţa Comisiei este următoarea: Preşedinte-1; Vicepreşedinte-1; Membrii-12; Coordonator implementare-1; Secretar comisie–1. 2. Conducătorii serviciilor, birourilor, altor componente structurale din interiorul Spitalului, care nu se regăsesc în componenţa Comisiei, vor fi cooptaţi pentru desfăşurarea activităţilor derulate la nivelul Comisiei, în funcţie de specificul activităţii acestora. 3. La şedinţele Comisiei poate fi invitat auditorul intern, acesta putând aduce la cunoștinţă membrilor comisiei recomandările sale neimplementate, care pot constitui potenţiale riscuri.

Capitolul III ORGANIZAREA ȘEDINȚELOR ȘI MECANISMUL DE LUARE A DECIZIILOR

1. Comisia se întrunește, la convocarea președintelui, transmisă cu cel puţin 5 zile înainte de data ședinţei, de câte ori se consideră necesar pentru atingerea scopului pentru care a luat fiinţă, în urma transmiterii invitaţiei scrise, convocării de către Secretariatul Comisiei. 2. Lucrările Comisiei sunt conduse de către președintele Comisiei. 3. În lipsa preşedintelui, din motive întemeiate, atribuţiile acestuia sunt asigurate de către vicepreședinte.

4. Participarea membrilor Comisiei la şedinţe este obligatorie şi constituie sarcină de serviciu. 5. În cazul imposibilităţii participării la şedinţele Comisiei, membrii acesteia deleagă dreptul de participare în cadrul şedinţelor înlocuitorului de drept, sau împuternicesc, în scris, fără drept de vot, o altă persoană în acest sens. 6. Hotărârile din cadrul Comisiei se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi. 7. În caz de paritate a voturilor, votul preşedintelui Comisiei este hotărâtor. 8. Desfășurarea ședinţei se consemnează în procesul verbal redactat de Secretariatul Comisiei și transmis membrilor acesteia în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data ședinţei. 9. Hotărârile luate în acest mod sunt valabile dacă toţi membrii participanţi semnează procesul verbal de şedinţă.

Capitolul IV

ATRIBUȚIILE COMISIEI, PREŞEDINTELUI ŞI SECRETARIATULUI COMISIEI

Comisia are următoarele atribuţii: 1. Actualizează Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial al Spitalului, care cuprinde: obiective, acţiuni, responsabilităţi, termene, precum şi alte măsuri necesare dezvoltării acestuia; 2. Primeşte de la personalul compartimentelor, secțiilor, informări referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemelor proprii de control managerial, în raport cu programele adoptate, precum şi referiri la situaţiile deosebite şi la acţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumare întreprinse; 3. Îndrumă personalul compartimentelor, secțiilor din unitate în elaborarea şi actualizarea programelor, precum şi în alte activităţi legate de controlul managerial; 4. Analizează concluziile rezultate în urma monitorizării performanţelor, pe baza indicatorilor asociaţi obiectivelor specifice şi a principalelor riscuri specifice activităţii; 5. Selectează, analizează şi prioritizează riscurile care pot afecta atingerea obiectivelor generale ale Spitalului; 6. Analizează limitele de toleranţă aprobate şi propune revizuirea acestora, dacă este cazul; 7. Dezbate şi aprobă propunerile de îmbunătăţire a gestionării riscurilor; 8. Inventariază problemele apărute şi informează componenta structurală internă cu atribuţii de control din Spital în vederea organizării şi efectuării unor controale tematice pentru verificarea deficienţelor constatate în procesul de implementare a cerinţelor OMFP 400/2015, cu modificările ulterioare; 9. Prezintă Managerului informări referitoare la progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea sistemelor proprii de control managerial în raport cu Programul adoptat la nivelul Spitalului, la acţiunile de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică desfăşurate, precum şi la alte probleme apărute în legătură cu acest domeniu; 10. Analizează, avizează și prezintă Managerului, spre aprobare, „Inventarul funcţiilor sensibile”, „Lista cu salariaţii care ocupă funcţii sensibile” şi „Planul pentru asigurarea rotaţiei salariaţilor din funcţii sensibile”; 11. Analizează, avizează și supune spre aprobare Managerului „Registrul general de riscuri” şi „Planul general privind implementarea măsurilor de management al riscurilor”; 12. Coordonează activitatea de stabilire a măsurilor de management al riscurilor și hotarăște măsurile adecvate de management al riscurilor; 13. Monitorizează şi coordonează permanent activităţile de punere în aplicare a măsurilor de management al riscurilor; 14. Avizează, la solicitarea conducătorilor compartimentelor, secțiilor, noi acţiuni sau revizuiri de termene, atunci când apar disfuncţii în implementarea măsurilor de management al riscurilor;

15. Hotărăște asupra modului de gestionare a riscurilor ce au fost raportate de conducătorii compartimentelor, secțiilor din Spital, ca fiind imposibil de controlat prin măsuri interne la nivelul fiecărui departament, stabilind mecanismele de gestionare a acestora pe cale ierarhică, până la nivelul ierarhic care poate asigura managementul acestora; 16. Analizează situaţiile semnalate de auditorul intern, ca reprezentând posibile riscuri, datorită neimplementării măsurilor propuse de acesta și hotărăște măsurile adecvate; 17. Coordonează sistemul de pregătire profesională a personalului din cadrul Spitalului, în domeniul controlului intern managerial. Președintele Comisiei are următoarele atribuţii: 1. Conduce ședinţele Comisiei; 2. Convoaca Comisia, ori de câte ori este necesar; 3. Asigură buna pregătire și funcţionare a lucrărilor Comisiei; 4. Coordonează activitatea Comisiei; 5. Urmărește respectarea termenelor decise de către Comisie și decide asupra măsurilor care se impun pentru respectarea lor; 6. Propune odinea de zi și acordă cuvântul în ședinţe, în vederea asigurării disciplinei și bunei desfășurări a ședinţelor; 7. Decide asupra participării la ședinţele Comisiei și a altor reprezentanţi ai Spitalului, a căror participare este necesară pentru clarificarea și soluţionarea problemelor din domeniul de referinţă; 8. Acordă avizul de conformitate pentru hotărârile Comisiei, informările, evaluările și raportările întocmite de Comisie pe linia controlului intern managerial, pentru informarea Managerului; 9. Avizează şi supune Managerului, spre aprobare, Programul de dezvoltare a sistemului de control managerial actualizat; 10. Asigură transmiterea, în termenele stabilite, a informărilor, raportărilor întocmite în cadrul Comisiei către părţile interesate; 11. Reprezintă Comisia în relaţia cu organisme similar, sau alte organisme de specialitate, în vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost înfiinţată Comisia. Secretariatul Comisiei, contribuie efectiv la organizarea și implementarea, dezvoltarea sistemului de control managerial, derulând în acest sens, următoarele activităţi: 1. Asigură, la nivelul Comisiei și la nivelul Spitalului, asistenţă și consultanţă profesională în domeniul sistemului de control intern managerial și servește drept punct de legătură în vederea bunei comunicări pe acest domeniu, între Compartimente, Secții ale Spitalului, Comisie şi Manager; 2. Stabileşte ordinea de zi a şedinţelor Comisiei, în funcţie de specificul şedinţei; 3. Întocmeşte şi transmite adresele de convocare a şedinţelor Comisiei, minutele şedinţelor, observaţii şi propuneri pe marginea materialelor dezbătute în Comisie; 4. Consiliază membrii Comisiei de lucru cu privire la materialele necesare a fi elaborate; 5. Elaborează, în limita competenţelor, materiale necesare în cadrul procesului de dezvoltare a sistemului de control intern managerial; 6. Întocmește „Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial al Spitalului; 7. Îndrumă structurile funcţionale din Spital, în realizarea acţiunilor cuprinse în Program, legat de implementarea standardelor de control intern managerial; 8. Propune preşedintelui Comisiei actualizarea Programului, în funcţie de evoluţia implementării sistemului de control intern managerial la nivelul Spitalului; 9. Solicită şi primeşte, de la compartimentele, secțiile Spitalului, Situaţiile centralizatoare semestriale, anuale, privind stadiul de implementare a sistemului de control intern

managerial, le analizează şi le centralizează la nivel de unitate, după care prezintă Preşedintelui Comisiei, în vederea analizării şi semnării, proiectul Situaţiei Centralizatoare semestriale, anuale, privind stadiul implementării sistemului de control intern managerial, iar apoi Managerului Spitalului, spre aprobare; 10. Întocmește „Situaţia sintetică a rezultatelor autoevaluării la data de 31 decembrie 20...”, conform prevederilor OMFP 400/ 2015, prin centralizarea informaţiilor din Chestionarele de autoevaluare, semnate și transmise de conducătorii componentelor structurale ale Spitalului, înaintează Situaţia spre analiză şi aprobare preşedintelui Comisiei; 11. Elaborează proiectul ,,Raportului asupra sistemului de control intern managerial la data de 31 decembrie 20.’’, pe care îl înaintează preşedintelui Comisiei, în vederea semnării ca document elaborat de către Comisie; după semnarea Raportului de către preşedintele Comisiei, acesta se supune aprobării Managerului; 12. Prezintă Comisiei o informare cu privire la gradul de conformitate a sistemului de control intern managerial, rezultat din ,,Raportul asupra sistemului de control intern managerial la data de 31 decembrie 20.’’; 13. Analizează rapoartele de monitorizare a performanţelor, pe baza indicatorilor asociaţi obiectivelor specifice şi a principalelor riscuri identificate în relaţie cu activităţile, obiectivele specifice, întocmite de către Spital; 14. Elaborează şi actualizează „Registrul general de riscuri al Spitalului Orășenesc Tg.Bujor, potrivit procedurii de sistem „Managementul riscurilor”, prin agregarea datelor cuprinse în Registrul riscurilor de la nivelul spitalului şi prezintă Comisiei spre analiză, dezbatere şi aprobare, concluziile desprinse din analiza registrelor riscurilor şi a rapoartelor elaborate de responsabilii cu riscurile, cu privire la desfăşurarea procesului de gestionare a riscurilor la nivelul compartimentelor, secțiilor Spitalului; 15. Stabileşte codurile de identificare ale procedurilor interne elaborate în Spital; 16. Verifică, din punct de vedere tehnic, conformitatea procedurilor de sistem, operaţionale, de lucru (PS, PO, IL); 17. Centralizează, la nivel de Spital, PS, „Inventarul funcţiilor sensibile”, „Lista cu salariaţii care ocupă funcţii sensibile” şi „Planul pentru asigurarea rotaţiei salariaţilor din funcţii sensibile”; 18. Întocmește ,,Planul general privind implementarea măsurilor de management al riscurilor”, prin agregarea datelor cuprinse în planurile întocmite la nivelul compartimentelor, secțiilor spitalului; 19. Semnalează preşedintelui Comisiei ori de câte ori întâlnește situaţii de nerespectare a hotărârilor acesteia, care pot încetini sau întrerupe procesul de implementare dezvoltare a sistemului integrat de control intern managerial; 20. Elaborează note destinate informării Managerului, la solicitarea acestuia; 21. Păstrează pe o perioadă de cel puţin 5 (cinci) ani documentaţia relevantă cu privire la organizarea și funcţionarea sistemului de control intern managerial al Spitalului și cea referitoare la operaţiunea de autoevaluare a acestuia, după care transmite aceste documente departamentului Arhivă al Spitalului, conform legislaţiei și normativelor de arhivă în vigoare. 22. Trimite materialele elaborate prin e-mail membrilor comisiei, în vederea studierii acestora, cu minim 3 zile înainte de data şedinţelor.

Capitolul V ATRIBUȚIILE CONDUCĂTORILOR COMPARTIMENTELOR, SECȚIILOR DIN

SPITALUL ORĂȘENESC TG. BUJOR PE LINIA IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI DE CONTROL INTERN MANAGERIAL

Şefii compartimentelor, secțiilor au următoarele atribuţii pe linia implementării şi dezvoltării sistemului de control intern managerial, la nivelul ierarhic pe care îl coordonează: 1. Aplică principiile controlului intern managerial în activitatea de management; 2. Identifică obiectivele derivate din obiectivele generale ale Spitalului, până la nivelul obiectivelor specifice activităţilor din cadrul compartimentelor, secțiilor pe care le conduc, stabilind indicatorii de performanţă pentru evaluarea gradului de îndeplinire a acestora; 3. Identifică acţiunile şi activităţile pentru realizarea obiectivelor specifice; 4. Stabilesc procedurile care trebuie aplicate, în vederea realizării sarcinilor de serviciu de către executanţi, în limita competenţelor şi responsabilităţilor specifice; 5. Identifică, evaluează şi prioritizează riscurile care pot afecta atingerea obiectivelor specifice şi stabilesc acţiuni care să menţină riscurile în limite acceptabile; 6. Raportează Comisiei riscurile pe care le consideră ca fiind imposibil de controlat prin măsuri interne la nivelul ierarhic respectiv, stabilind mecanismele de gestionare a acestora, pe cale ierarhică, până la nivelul ierarhic care poate asigura managementul acestora; 7. Prezintă Comisiei spre avizare Inventarul funcţiilor sensibile, Lista cu salariaţii care ocupă funcţii sensibile și Planul pentru asigurarea rotaţiei salariaţilor care ocupă funcţii sensibile; 8. Monitorizează şi evaluează realizarea obiectivelor specifice, analizând activităţile ce se desfăşoară în cadrul compartimentelor, secțiilor, prin măsurarea şi înregistrarea rezultatelor; 9. Informează Comisia cu privire la rezultatele verificărilor şi ale altor acţiuni derulate în cadrul Compartimentelor, Secțiilor; 10. Iau măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de control managerial din cadrul Compartimentelor, Secțiilor pe care le coordonează; 11. Avizează, în cadrul autoevaluării anuale a structurii proprii, stadiul implementării și dezvoltării sistemului propriu de control intern managerial și își asumă realitatea datelor, informaţiilor și a constatărilor înscrise în Chestionarul de autoevaluare.

Capitolul VI DISPOZIȚII FINALE

Întregul personal al Spitalului Orășenesc Tg.Bujor, pune în aplicare măsurile stabilite pentru implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial. Calitatea de membru al Comisiei încetează în următoarele situaţii: 1. Încetarea raporturilor de serviciu în condiţiile legii; 2. Revocare, prin hotărâre a Managerului Spitalului, atunci când persoana în cauză încalcă prevederile legii sau ale prezentului Regulament, ori se află în imposibilitatea de a-și îndeplini atribuţiile.

COMISIA DE ETICA Regulament de Organizare şi Funcţionare a comisiei de etica

Art.1. În conformitate cu prevederile art.4 al.(18) din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.145/2015 pentru aprobarea componenței și a atribuțiilor consiliului de etică ce funcționează în cadrul spitalelor, se desemnează componența nominală a Consiliului de Etică, respectiv membrii permanenți și supleanți desemnați în urma procedurii și a rezultatului votului și a desemnărilor din Decizii.

Art.2 În conformitate cu prevederile art.4 al.(17) dinOrdinul Ministrului Sănătăţii nr.145/2015 pentru aprobarea componenței și a atribuțiilor consiliului de etică ce funcționează în cadrul spitalelor, în absența unei candidaturi sau nominalizări din partea asociațiilor de pacienți, consiliul de etică se consideră legal constituit, componența acestuia fiind completată ulterior, în momentul apariției unei nominalizări. Art.3 Mandatul și înlocuirea membrilor consiliului de etică. (1) Durata mandatului de membru permanent sau supleant al Consiliului de Etică este de 3 ani. Cu 30 de zile înainte de finalizarea mandatului, procedura de selecție se reia, pentru asigurarea continuității în funcționarea consiliului de etică. (2) În cazul motivat de absență a unui membru, acesta este înlocuit de membrul supleant. În caz de absență a președintelui, membrii consiliului de etică aleg un președinte de sedință, prin vot secret. (3) În termen de cel mult 30 de zile de la vacantarea unui loc, managerul are obligația de a demara procedurile necesare pentru completarea componenței consiliului de etică. Art.4. Principii de funcționare a consiliului de etică. (1) Consiliul de etică este independent de ierarhia medicală și de îngrijiri a spitalului. Este interzisă orice tentativă de influențare a deciziilor membrilor consiliului de etică. Orice astfel de tentativă este sesizată comisiei de disciplină. (2) Membrii consiliului de etică trebuie să precizeze existența unei legături directe sau indirecte, de natura familială, ierarhică ori financiară, cu persoanele fizice sau juridice implicate în speța supusă analizei consiliului. În cazul în care un membru se află în una dintre aceste situații, acesta este informat de secretarul consiliului de etică și nu poate

participa la sedințele ocazionate de cercetarea cazului respectiv, fiind înlocuit de către membrul supleant. (3) Activitatea membrilor consiliului de etică se bazează pe imparțialitate, integritate, libertate de opinie, respect reciproc și pe principiul supremației legii. Nerespectarea acestor principii poate conduce la excluderea membrilor respectivi, în baza votului a două treimi din membrii consiliului de etică. Art.5 Conducerea consiliului de etică. Consiliul de etică este condus de un președinte ales prin vot secret dintre membrii acestuia. Art.6 Atribuțiile consiliului de etică sunt următoarele: a) Promovează valorile etice în randul personalului medico-sanitar, auxiliar și administrativ al unității sanitare; b) Identifică și analizează vulnerabilitățile etice și riscurile apărute, propune managerului adoptarea și implementarea măsurilor de prevenție a actelor de corupție la nivelul unității sanitare; c) Formulează și înaintează managerului propuneri pentru diminuarea riscurilor de incidente de etică; d) Analizează și avizează regulamentul de ordine interioară al unității sanitare și poate face propuneri pentru îmbunătățirea acestuia; e) Formulează punct de vedere etic consultativ, la solicitarea comitetului director al unității sanitare; f) Analizează din punct de vedere etic situațiile de dubiu care pot apărea în exercitarea profesiei medicale. În situația în care un cadru medico-sanitar reclamă o situație de dubiu etic ce vizează propria sa activitate, avizul etic nu poate fi utilizat pentru incriminarea cadrului medico-sanitar respectiv, dacă solicitarea s-a realizat anterior actului medical la care se face referire; g) Primește, din partea managerului unitații sanitare, sesizările făcute în vederea soluționării. Modelul de sesizare este prevăzut în anexa nr. 3 la OMS nr.145/2015. h) Analizează cazurile de încalcare a principiilor morale sau deontologice în relația pacient-cadru medicosanitar și personal auxiliar din cadrul spitalului, prevăzute în legislația în vigoare (Legea drepturilor pacientului nr.46/2003; Ordinul ministrului sănătății nr. 386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, art. 217, 218 și 219 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare; Codurile deontologice profesionale; Regulamentele interne ale unităților sanitare); i) Verifică dacă personalul medico-sanitar și auxiliar, prin conduita sa, încalcă drepturile pacienților prevăzute în legislația specifică, pe baza sesizărilor primite; j) Analizează sesizările personalului unității sanitare în legătura cu diferitele tipuri de abuzuri săvarșite de către pacienți (Art. 257, în acord cu art. 175 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare; art. 219 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare) sau superiori ierarhici. În măsura în care constată încălcări ale drepturilor personalului, propune măsuri concrete pentru apărarea bunei reputații a personalului;

k) Analizează sesizările ce privesc nerespectarea demnității umane și propune măsuri concrete de soluționare; l) Emite avize referitoare la incidentele de etică semnalate, conform prevederilor prezentului ordin; m) Emite hotărari cu caracter general ce vizează unitatea sanitară respectivă; n) Asigură informarea managerului, a Compartimentului de integritate din cadrul Ministerului Sănătății și a petentului privind conținutul avizului etic. Managerul poartă răspunderea punerii în aplicare a soluțiilor propuse; o) Aprobă conținutul comunicărilor adresate petenților, ca răspuns la sesizările acestora; p) Înaintează către organele abilitate sesizările ce privesc plățile informale ale pacienților către personalul medico-sanitar ori auxiliar sau acte de condiționare a acordării serviciilor medicale de obținere a unor foloase, în cazul în care persoanele competente nu au sesizat organele conform atribuțiilor de serviciu; q) Sesizează organele abilitate ale statului ori de cate ori consideră că aspectele dintr-o speță pot face obiectul unei infracțiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanții unității sanitare sau de către petent; r) Aprobă conținutul rapoartelor bianuale și anuale întocmite de secretarul consiliului de etică; s)Redacteaza Anuarul etic, care cuprinde modul de soluționare a spetelor reprezentative din cursul anului precedent. Anularul etic este pus la dispoziția angajaților; t) Analizează rezultatele aplicării chestionarului de evaluare, parte a mecanismului de feedback al pacientului. Chestionarul de evaluare este prevăzut în anexa nr. 4 la OMS nr.145/2015. În acest sens, colaborează cu unitatea de control intern managerial. Consiliul de etică poate solicita documente și informații în legătură cu cauza supusă analizei și poate invita la ședințele sale persoane care pot să contribuie la soluționarea speței prezentate. Art.7. Responsabilitățileconsiliului de etică sunt următoarele: Al.7.1. Coordonarea și controlul aplicării normelor de etică și conduită profesională pentru personalul contractual din Spitalul Orășenesc Tg. Bujor, este una din responsabilitățile principale ale Consiliului de etică. Documentul principal care stă la baza activității Consiliului de Etică din cadrul Spitalul Orășenesc Tg. Bujor este,,Codul de etică și conduită profesională a personalului contractual încadrat în Spitalul Orășenesc Tg. Bujor,,. Codul de conduită, etică și deontologie profesională a personalului contractual din cadrul Spitalul Orășenesc Tg. Bujor,reglementează normele de conduită profesională a întregului personal contractual, norme obligatorii pentru personalul contractual din cadrul spitalului, încadrat în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat, cu modificările ulterioare. Obiectivele Codului de conduită, etică și deontologie profesională a personalului contractual din cadrul Spitalul Orășenesc Tg. Bujor urmăresc să asigure creşterea calităţii întregii activităţi a instituţiei medicale, o bună administrare în realizarea interesului public, precum şi eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie prin: 1. Reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei publice şi al personalului contractual;

2. Informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea personalului contractual în exercitarea funcţiei; 3. Crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi personalul contractual din cadrul Spitalul Orășenesc Tg. Bujor. Principiile care guvernează conduita profesională a personalului contractual sunt următoarele: 1. Prioritatea interesului public - principiu conform căruia personalul contractual are îndatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal, în exercitarea atribuţiilor funcţiei; 2. Asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor - principiu conform căruia personalul contractual are îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare; 3. Profesionalismul - principiu conform căruia personalul contractual are obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate; 4. Imparţialitatea şi nediscriminarea - principiu conform căruia angajaţii contractuali sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea atribuţiilor funcţiei; 5. Integritatea morală - principiu conform căruia personalului contractual îi este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avantaj ori beneficiu moral sau material; 6. Libertatea gândirii şi a exprimării - principiu conform căruia personalul contractual poate să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri; 7. Cinstea şi corectitudinea - principiu conform căruia, în exercitarea funcţiei şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul contractual trebuie să fie de bună-credinţă şi să acţioneze pentru îndeplinirea conformă a atribuţiilor de serviciu; Al.7.2. Monitorizează și evaluează periodic indicatorii prevăzuți în Standardele de acreditare a spitalului. Art.8. Atribuțiile președintelui consiliului de etică sunt următoarele: 1. Convoacă consiliul de etică, prin intermediul secretarului, lunar cat și ori de cate ori apar noi sesizări ce necesită analiza de urgență sau la solicitarea a cel puțin patru dintre membrii acestuia; 2. Prezidează ședințele consiliului de etică, cu drept de vot. În cazul în care în urma votului membrilor consiliului de etică se înregistrează o situație de paritate, votul președintelui este decisiv; 3. Avizează, prin semnătură, documentele emise de către consiliul de etică și rapoartele periodice; 4. Informeaza managerul unității sanitare în cazul vacantării unui loc în cadrul consiliului de etică, în vederea completării componenței acestuia. Art.9. Atribuțiile secretarului consiliului de etică: 1. Deţine elementele de identificare - antetul şi ştampila consiliului de etică - în vederea avizării şi transmiterii documentelor;

2. Asigură redactarea documentelor, înregistrarea şi evidenţa corespondenţei, a sesizărilor, hotărârilor şi avizelor de etică; 3. Introduce sesizările colectate în sistemul informatic securizat, în termen de o zi lucrătoare de la înregistrarea acestora, şi asigură informarea, după caz, a membrilor consiliului de etică şi a managerului unităţii sanitare, prin mijloace electronice, cu privire la acestea. Informarea adresată managerului se face doar în cazul sesizărilor primite prin intermediul sistemului informatic; 4. Asigură realizarea şi gestionarea bazei de date privind sesizările referitoare la nerespectarea drepturilor pacienţilor de către cadrele medico-sanitare şi pe cele referitoare la abuzurile pacienţilor faţă de cadrele medicosanitare; 5. Informează preşedintele cu privire la sesizările primite în vederea convocării consiliului de etică; 6. Convoacă membrii consiliului de etică ori de câte ori e necesar, la solicitarea preşedintelui, cu cel puţin o zi înaintea întrunirilor; 7. Asigură confidenţialitatea datelor cu caracter personal, pentru o corectă şi imparţială soluţionare a speţelor supuse atenţiei consiliului de etică; 8. Întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor consiliului de etică; 9. Introduce în sistemul informatic securizat chestionarele de evaluare ale mecanismului de feedback al pacientului distribuite şi colectate, de regulă, în prima săptămână a fiecărei luni, conform modelului de analiză prezentat în anexa nr. 5. Asigură lunar informarea membrilor consiliului de etică şi a managerului unităţii sanitare cu privire la rezultatele aplicării acestora; 10. Asigură postarea pe site-ul unităţii sanitare a informaţiilor privind activitatea consiliului de etică; 11. Formulează şi/sau colectează propunerile de îmbunătăţire a activităţii consiliului sau a unităţii sanitare şi le supune aprobării consiliului de etică; 12. Întocmeşte raportul semestrial al activităţii desfăşurate în primele 7 zile ale lunii următoare semestrului raportat şi îl supune avizării preşedintelui şi ulterior aprobării managerului; 13. Întocmeşte raportul anual al activităţii desfăşurate şi Anuarul etic în primele 15 zile ale anului următor celui raportat şi îl supune avizării preşedintelui şi ulterior aprobării managerului. Secretarul nu are drept de vot în cadrul ședințelor consiliului de etică. Art.10. În OMS nr.145/2015, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) Vulnerabilitatea etică este reprezentantă de orice slăbiciune în modul de funcționare al unei unității sanitare, care poate determina sau favoriza apariția unui incident de etică; b) Riscul de apariție a unui incident etic reprezintăprobabilitatea de apariție a unei amenințări ce vizează respectarea principiilor deontologice și morale la nivelul unității sanitare; c) Incidentul de etică reprezintă situația de potențială nerespectare a principiilor morale sau deontologice, identificată la nivelul sistemului de sănătate sau în administrația sistemului de sănătate; d) Mecanismul de feedback al pacientului reprezintă ansamblul de măsuri și de proceduri care au drept obiectiv creșterea gradului de încredere al pacienților în serviciile medicale oferite în cadrul spitalelor publice prin analiza feedbackului pacienților cu privire la calitatea serviciilor oferite, a gradului de respectare a drepturilor și obligațiilor atat de către pacienți, cat și de cadrele medico-sanitare. Mecanismul include și o componență de

gestionare a sesizărilor ce privesc incidente de etică petrecute în unitatea sanitară prin intermediul consiliului de etică; e) Consiliul de etică reprezintă forul de autoritate morală constituit în cadrul spitalelor publice, în vederea garantării punerii în valoare a principiilor morale sau deontologice în cadrul sistemului de sănătate; f) Speța reprezintă sesizarea cu caracter etic înregistrată în activitatea unui spital public. Speța poate viza și serviciile externalizate din cadrul unității sanitare; g) Avizul de etică reprezintă decizia bazată pe prevederile legale, pe principiile morale sau deontologice, formulată de membrii Consiliului de etică, referitoare la o speță sesizată în activitatea curentă a spitalului public. Avizul de etică are caracter obligatoriu, în baza deciziei asumate de managerul unității sanitare; h) Hotărarea reprezintă decizia bazată pe prevederile legale, pe principiile morale sau deontologice, pe analiza unor situații ori cazuri cu caracter similar sau pe experiența membrilor Consiliului de etică, formulată de către membri. Hotărarea are caracter general și rol preventiv sau de îmbunătățire a activității unității sanitare din perspectiva limitării și diminuării incidentelor de etică; i) Anuarul etic reprezintă compendiul avizelor etice și al hotărarilor consiliului de etică din cadrul unui spital public, care concentrează experiența unității sanitare respective în acest domeniu, experiența ce este utilizată în inițierea de activități cu rol de prevenție la nivelul unității respective (Acest compendiu nu cuprinde informații referitoare la date cu caracter personal); j) Anuar etic național reprezintă compendiul avizelor etice și al hotărarilor formulate pentru situații sau spețe similare și care concentrează experiența consiliilor de etică la nivel național, experiență ce este utilizată în inițierea de activități cu rol de prevenție la nivelul întregului sistem sanitar (Acest compendiu nu cuprinde informații referitoare la date cu caracter personal); k) Asociațiile de pacienți eligibile pentru a fi implicate în cadrul consiliilor de etică sunt acele asociații ori fundații legal constituite care au ca scop apărarea drepturilor pacienților sau care au activitate în domeniul eticii și integrității în sistemul de sănătate, cu experiența dovedită de minimum 3 ani. Art.11. Funcționarea consiliului de etică: (1) Consiliul de etică se întrunește lunar sau ori de cate ori apar noi sesizări ce necesită analiza de urgență, la convocarea managerului, a președintelui consiliului sau a cel puțin 4 dintre membrii acestuia. (2) Sedințele sunt conduse de către președinte sau, în lipsa acestuia, de către persoana decisă prin votul secret al membrilor prezenți. (3) Cvorumul ședințelor se asigură prin prezența a cel puțin 5 dintre membrii consiliului de etică, inclusiv președintele de ședință. (4) Prezența membrilor la ședințele consiliului de etică se confirmă secretarului cu cel puțin o zi înainte de întrunire.În cazul absenței unuia dintre membrii consiliului, secretarul solicită prezența membrului supleant respectiv. (5) Deciziile se adoptă prin vot secret, cu majoritate simplă. În cazul în care în urma votului membrilor consiliului de etică se înregistrează o situație de paritate, votul președintelui este decisiv.

(6) Exprimarea votului se poate face „pentru“ sau „împotriva“ variantelor de decizii propuse în cadrul sedinței consiliului de etică. (7) În situația în care speța supusă analizei implică o problemă ce vizează structura de care aparține unul dintre membrii consiliului de etică, acesta se recuzează, locul său fiind preluat de către supleant. În cazul în care și supleantul se găsește în aceeași situație de incompatibilitate, acesta se recuzează, speța fiind soluționată fără participarea celor doi, cu respectarea cvorumului. (8) La fiecare sedință a consiliului de etică se intocmește un proces-verbal care reflectă activitatea desfășurată și deciziile luate. (9) Consiliul de etică asigura confidențialitatea datelor cu caracter personal, inclusiv după soluționarea sesizărilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Legea nr. 46/2003; Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.) Membrii consiliului depun declarația prevăzută în anexa nr. 6. Încălcarea confidențialității de către orice membru al consiliului de etică atrage răspunderea conform reglementărilor în vigoare. Art.12. Sesizarea unui incident de etică: (1) Sesizarea unui incident de etică poate fi făcută de către: a) Pacient, aparținător sau reprezentantul legal al acestuia; b) Personalul angajat al spitalului; c) Oricare altă persoana interesată. (2) Sesizările sunt adresate managerului unității sanitare și se depun la registratură sau prin completarea formularului online aflat pe pagina web a unității sanitare. (3) Fiecare sesizare primește un număr de înregistrare comunicat persoanei care o înaintează. Număr de înregistrare primește și sesizarea electronică. Art.13. Analiză sesizărilor: (1) Analiza sesizărilor și emiterea unei hotărari sau a unui aviz etic, după caz, se face în cadrul sedinței consiliului de etică, urmand următoarele etape: a) Managerul înaintează președintelui toate sesizările ce revin în atribuțiile consiliului de etică și orice alte documente emise în legătură cu acestea; b) Secretarul consiliului de etică pregătește documentația, asigură confidențialitatea datelor cu caracter personal pentru protejarea imaginii publice a tuturor părților implicate; c) Secretarul asigură convocarea membrilor consiliului de etică; d) Președintele prezintă membrilor consiliului de etică conținutul sesizărilor primite; e) Membrii consiliului de etică analizează conținutul acestora și propun modalități de soluționare a sesizărilor folosind informații de natură legislativă, morală sau deontologică; f) În urma analizei, consiliul de etică, prin vot secret, adoptă hotărari sau emite avize de etică, după caz. Membrii consiliului de etică aprobă includerea avizului și/sau hotărarii în Anuarul etic; g) Secretarul consiliului de etică redactează procesul-verbal al ședinței, care este semnat de către toți membrii prezenți; h) Secretarul asigură comunicarea hotărarii sau avizului etic către managerul unității sanitare, sub semnătura președintelui consiliului de etică, imediat după adoptare;

i) Managerul unității sanitare dispune măsuri, în conformitate cu atribuțiile ce îi revin; j) Managerul unității sanitare asigură comunicarea rezultatului către persoana care a formulat sesizarea. (2) Avizele de etică și hotărarile consiliului de etică pot fi incluse în anuarul etic ca un model de soluționare a unei spețe, urmand să fie utilizate la analize ulterioare și comunicate personalului unității sanitare în vederea prevenirii apariției unor situații similare. Art.14. Raportarea activității consiliului de etică: (1) Raportul consiliului de etică se transmite direcțiilor de sănătate publică în termen de 5 zile de la finalizarea semestrului precedent.Modelul de raport al consiliului de etică se regăsește în anexa nr.7 la OMS nr.145/2015. (2) Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, prin personalul acestora aflat în coordonarea Compartimentului de integritate, au obligația verificării rapoartelor transmise de secretarii consiliilor de etică. Bianual, în termen de 15 zile de la terminarea semestrului anterior, direcțiile de sănătate publică transmit un raport către Compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sănătății referitor la verificarea activității consiliilor de etică aflate în cadrul județului respectiv. (3) Ministerul Sănătății asigură posibilitatea raportării electronice a datelor prin platforma informatică creată în acest scop cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale. (4) Compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sănătății analizează datele colectate și formulează concluzii și propuneri în vederea creșterii calității serviciilor medicale sau pentru reducerea vulnerabilităților etice. (5) Compartimentul de integritate din cadrul Ministerului Sănătății intocmește semestrial un raport către ministrul sănătății și/sau instituțiile ce coordonează strategia națională anticorupție, dupăcaz, cu privire la concluziile și propunerile rezultate. Art.15. Consilierul pe linie de etică: (1) Analizează toate sesizarile care îi sunt adresate. (2) Participă, alături de alte persoane desemnate, la identificare cauzelor care au dus la apariţia neregularităţilor. (3) Incurajează orice persoană care doreşte să semnaleze şi să discute cu managementulcorespunzător, despre o practică cu care s-a confruntat sau se confruntă spitalul, practică pecare acesta o interpretează ca fiind o abatere gravă sau un caz de neglijenţă gravă din parteaunuia sau mai multor angajaţi, indiferent de funcţia pe care acesta sau aceştia o deţin în cadrul spitalului. (4) Raportează managerului spitalului toate sesizările primate. *supune analizei Consiliului etic toate sesizarile primite privind incalcarea prevederilor codului de etica si deontologie profesionala. (5) Inregistrează formularul de sesizare a neregulilor, completează şi păstrează toate celelalte documente întocmite cu ocazia investigării şi soluţionării sesizării primite. Art.16. Sancțiuni: (1) Nefuncționarea sau funcționarea defectuoasă a Consiliului de etică constituie un criteriu negativ pentru standardul de management al unității sanitare respective. (2) Nerespectarea prevederilor legate de funcționarea Consiliului de etică, precum și transmiterea întarziată a raportărilor sau transmiterea unor raportări incomplete, din vina

secretarului sau a membrilor desemnați, responsabili cu avizarea acestora, atrag după sine cercetarea disciplinară.

COMISIA DE COORDONARE A ACTIVITĂȚILOR DE PREGĂTIRE ÎN VEDREA OBȚINERII ACREDITĂRII CICLUL II Regulament de Organizare şi Funcţionare a comisiei de comisiei de coordonare a activităților de pregătire în vedrea obținerii acreditării ciclul II

Capitolul I. Cadru general ART. 1

Comisia de Coordonare a activităților de pregătire în vederea obținerii acreditării ciclul II a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor se înființează în baza Deciziei Nr.1955/07.08.2017, emisă de managerul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor și funcționează în conformitate cu prezentul regulament. ART. 2 Comisia de Coordonare a activităților de pregătire în vederea obținerii acreditării ciclul II a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor se înființează ca urmare a cerinței Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate ca urmare a acreditării ciclul II a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor. Capitolul II. Organigrama ART. 3

Comisia de Coordonare a activităților de pregătire în vederea obținerii acreditării ciclul II a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor este formata din:

președinte vicepreședinte secretar membrii

Capitolul III. Atribuții ART. 4

Membrii Comisiei de Coordonare a activităților de pregătire în vederea obținerii acreditării ciclul II au următoarele atribuții:

Stabilesc misiunea și viziunea unității sanitare, în concordanță cu nevoia de servicii de sănătate a comunității și resursele existente sau potențiale.

Susțin Structura de Management al Calității în atingerea obiectivelor: Reacreditarea spitalului; Monitorizarea post acreditare; Implementarea și dezvoltarea continuă a „conceptului de calitate”.

Identifică procesele din organizație și problemele cu care se confruntă în desfășurarea acestora.

Analizează conținutul standardelor de acreditare și stabilește care sunt diferențele între indicatorii de structură, de proces și de rezultat din unitate și din standarde, care este drumul de parcurs pentru a atinge cel mai înalt grad de conformitate cu standardele.

Stabilesc obiectivele, activitățile, resursele și termenele de realizare cu responsabiltăți.

Stabiliesc obiectivele specifice proceselor pentru a atinge standardele de referință. Stabilesc modul de monitorizare și evaluare a derulării procesului de reacreditare. Stabilește documentația necesară asigurării trasabilității proceselor eliminând

documentele și înscrisurile redundante și inutile. Coordonează elaborarea documentației aferente procesului de reacreditare. Elaborează documentele conform procedurilor și metodologiei de acreditare. Identifică activitățile pentru care este necesar să se elaboreze proceduri de sistem

sau operaționale, pentru a asigura omogenitatea modului de acțiune. Organizează elaborarea procedurilor operaționale specifice activității desfășurate. Stabilesc circuitul documentelor, având în vedere siguranța și securitatea

informațiilor.

Se asigură de instruirea, corectitudinea implementării, conștientizarea și asumarea procedurilor.

Se asigură de păstrarea confidenţialității celor dezbătute. Pregătesc documentele necesare validării conformității cu cerințele din standard. Raportează stadiului realizării obiectivelor specifice proceselor (inclusiv

prelucrarea statistică a datelor cu privire la performanța proceselor) către conducerea instituției.

Analizează și soluționează neconformitățile constatate și situațiile necorespunzătoare sesizate.

Trasează plan de măsuri pentru neconformitățile, situațiile necorespunzătoare sesizate.

Verifică eficacitatea acțiunilor corective dispuse. Colaborează cu EGR (echipa de gestionare a riscurilor) în activitățile de

identificare și analiză a riscurilor. Menține continuitatea calității serviciilor medicale. Raportează periodic sau la cererea conducerii aspectele referitoare la standarde. Participă la analiza managementului. Se întruneşte ori de câte ori este nevoie, fiecare întrunire se va consemna într-un

Proces-verbal. Colaborează cu celelalte comisii ale spitalului în vederea creșterii calității actului

medical. Cooperează cu membrii comisiilor de evaluare. Asigură interfața în fața organismelor de acreditare. Participă la programul de evaluare. Transmite documentele solicitate sub forma de hârtie sau electronic comisiei de

evaluare. Se pun de acord în ceea ce privește programul de evaluare împreună cu membrii

comisiei de evaluare pentru a nu perturba buna desfășurare a activității spitalului. Participă la ședințele de deschidere, informare zilnică, de informare finală. Gestionează și aplanează situațiile tensionate. Coordonează elaborarea documentației aferente procesului de acreditare. Monitorizează și măsoară indicatorii specifici proceselor.

ART. 5

Persoanele nominalizate în Decizia nr.1955/07.08.2017 care fac parte din structurile medicale pe lângă atribuțiile Art.4, vor avea și următoarele atribuții:

Revizuiesc protocoalele existente. Elaborează protocoale/algoritmi de stabilire diagnostic pe afecțiunile mai

frecvente. Elaborează protocoale de prescriere medicamente/investigații costisitoare. Elaborează protocoale specifice secției/compartimentului unde își desfășoară

activitatea medicală. Elaborează proceduri de îngrijire specifice. Elaborează protocoale/documente scrise între secții privind asistența medicală. Elaborează proceduri privind transferurile intra și interspitalicești, consulturi

interdisciplinare. ART. 6

În vederea îndeplinirii atribuţiilor proprii, Comisia de Coordonare a activităților de pregătire în vedrea obținerii acreditării ciclul II va avea în vedere:

Obligațiile comisiei.

Necesitatea respectării regulilor Comisiei de Coordonare. Creșterea calității serviciilor medicale. Dezvoltarea continuă a sistemelor de management al calității.

ART. 7

Comisia de Coordonare a activităților de pregătire în vederea obținerii acreditării ciclul II a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor se întruneşte lunar și ori de câte ori este nevoie, pentru promovarea/implementarea/dezvoltarea sistemelor de management al calității și a îmbunătățirii stadiului de implementare. ART. 8

Comisia de Coordonare a activităților de pregătire în vederea obținerii acreditării ciclul II a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor se întruneşte lunar și ori de câte ori este nevoie, pentru analizarea stadiului implementării sistemului de management al calității în ceea ce privește acreditarea ciclul II. ART. 9

Comisia de Coordonare a activităților de pregătire în vederea obținerii acreditării ciclul II a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor se întruneşte lunar și ori de câte ori este nevoie, la sesizarea oricărui membru al comisiei, pentru soluționarea situațiilor neconforme.

ART. 10

Fiecare întrunire se va consemna într-un Proces-verbal care va cuprinde toate aspectele, atât cele sesizate, cât şi măsurile propuse a fi luate de către președintele comisiei sau de către alți membri și acceptate în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 11

Procesul verbal se va întocmi de către secretarul comisiei, care ulterior îl va înainta președintelui Comisie de Coordonare a activităților de pregătire în vederea obținerii acreditării ciclul II. ART. 12

La fiecare întrunire membrii comisiei vor analiza dacă măsurile de îmbunătățire propuse la întrunirea anterioară au avut efectul așteptat și situațiile neconforme sau sesizările s-au remediat. ART. 13

Comisia de Coordonare a activităților de pregătire în vederea obținerii acreditării ciclul II a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor colaborează cu celelalte comisii ale spitalului în vederea creșterii calității actului medical și a implementării/dezvoltării ,,Conceptului de calitate”.

Capitolul IV. Dispoziții finale ART. 14

Metodologia prezentată privind organizarea și funcționarea Comisiei de Coordonare a activităților de pregătire în vederea obținerii acreditării ciclul II a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor este adoptată de toți membrii și devine obligatorie. Toate materialele elaborate vor fi gestionate de secretarul comisiei și arhivate conform legii. Comisia va avea un Registru în care se va înregistra toate documentele primite și cele elaborate.

COMISIA DE ANALIZĂ A RECLAMAŢIILOR ŞI PLÂNGERILOR

Regulament de Organizare şi Funcţionare a comisiei de analiză a reclamațiilor și plângerilor

Comisia de analiză a reclamaţiilor şi plângerilor înregistrate în compartimente funcţionează în conformitate cu :

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

O.M.S.P. nr. 921/2006 privind stabilirea atribuţiilor Comitetului Director din cadrul spitalului public;

Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii cu modificările si completările ulterioare. Desemnarea nominală a membrilor Comisiei de analiză a reclamaţiilor şi

plângerilor înregistrate în compartimente s-a stabilit de către Managerul spitalului, iar numirea membrilor comisiei s-a stabilit prin decizie internă a Managerului.

Atribuţiile Comisiei sunt următoarele: -asigură, prin activitatea desfăşurată, respectarea legislaţiei în vigoare; -participă la şedinţele de lucru, putând absenta doar încazuri excepţionale, temeinic justificate; -respectă confidenţialitatea deliberărilor şi a datelor cu caracter personal, în condiţiile legii; - nu îşi exprimă public opinia cu privire la procedurile aflate în derulare; -analizează referatele de reclamaţie şi a plângerilor înregistrate ale oricărui membru al personalului angajat; -soluţionează cazurile de nerespectare a obligaţiilor de serviciu, a normelor de comportare şi a regulilor de disciplină; -stabileşte împrejurările în care fapta a fostsăvârşită; -analizează gradul de vinovăţie, precum şi consecinţele abaterii disciplinare; Comisia, dupa convocare,face un raport de prin care arata ce anume s-a incalcat din fișa postului, regulamentul intern, contract colectiv de muncă, etc. și face propunerea de sancționare. De asemenea, decizia comisiei va fi avizată pentru legalitate de către consilierul juridic, dacă acesta nu face parte din comisia de analiză a reclamaţiilor şi plângerilor înregistrate în compartimente. Lucrările comisiei se consemnează într-un registru de procese verbale.

COMISIA MANAGEMENTUL CALITĂȚII SERVICIILOR MEDICALE Regulament de organizare şi funcţionare a compartimentului de management al calităţii serviciilor de sănătate din cadrul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor. Compartimentul de management al calităţii serviciilor de sănătate din cadrul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor functioneaza in conformitate cu:

Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, art. 25, alin.(2), art. 175 alin.(1) si (2), art. 178 alin.(1), art. 179 alin. (2), art. 185 alin. (1) si (4), art. 217 alin. (3), art. 238, 239 şi 240;

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 972/2010, pentru aprobarea procedurii, standardelor si metodologiei de acreditarea spitalelor, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 975/2012, privind organizarea structurii de management al calităţii serviciilor medicale în cadrul unităţilor sanitare cu paturi din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor administraţiei publice locale.

Compartimentul de management a calităţii serviciilor de sănătate are ca atributii asigurarea şi garantarea calităţii serviciilor oferite de către spital pacienţilor săi, precum şi comunităţii pe care o deserveşte, în ansamblul ei, în acest sens fiind necesară atingerea următoarelor obiective: Dezvoltarea unui sistem de management al calităţii serviciilor de sănătate, atât la

nivelul fiecărui sector de activitate, cât şi pe ansamblul întregii organizaţii; Elaborarea unui manual al calităţii specific organizaţiei, popularizarea acestuia la

nivelul fiecărui angajat, verificarea cunoaşterii şi înţelegerii conceptului de calitate şi a importanţei acestuia;

Pregătirea continuă a personalului în vederea aplicării componentelor sistemului de management specific fiecărui sector de activitate şi cunoaşterii atribuţiilor individuale în acest sens;

Implementarea sistemului de management al calităţii la nivelul tuturor sectoarelor de activitate din organizaţie;

Respectarea permanentă de către angajaţi a criteriilor stabilite pentru îndeplinirea standardelor de calitate asumate de organizaţie;

Actualizarea periodică (ori de câte ori este nevoie) a parametrilor/procedurilor care concur la îndeplinirea criteriilor specifice fiecărui standard.

În vederea atingerii obiectivelor, membrii compartimentului de management al calităţii serviciilor de sănătate desfășoară următoarele activităţi:

Organizarea periodică (săptămânal) a întâlnirilor de lucru ale Compartimentului de management al calităţii serviciilor de sănătate, pentru asigurarea eficacităţii procesului de analiză a calităţii;

Elaborarea şi implementarea Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Compartimentului de management al calităţii serviciilor de sănătate;

Constituirea şi administrarea bazei de date specifice la nivelul spitalului, necesară populării aplicaţiei informatice de dezvoltare a sistemului de management al calităţii serviciilor de sănătate;

Analiza permanentă a gradului de conformitate cu standardele de calitate prestabilite, realizată pe baza modalităţilor de verificare a îndeplinirii criteriilor

furnizate de aplicaţie; Identificarea şi monitorizarea parametrilor constitutive ai sistemului de

management al calităţii, funcţie de necesităţile de satisfacere/îndeplinirea standardelor;

Monitorizarea procesului de elaborare a procedurilor specifice de la nivelul spitalului prin utilizarea modelelor standarde în vederea asigurării conformităţii;

Monitorizarea activităţilor de la nivelul spitalului, în baza procedurilor elaborate, în vederea asigurării uniformităţii, omogenităţii şi conformităţii la nivelul întregii organizaţii;

Îndrumarea şi asistarea personalul angajat al organizaţiei în vederea cunoaşterii parametrilor de lucru specifici fiecărui sector de activitate, precum şi verificarea modului de implementare şi aplicare al sistemului de management al calităţii serviciilor de sănătate la nivelul fiecărui compartiment;

Monitorizarea modului de funcţionare, respectare/ actualizarea parametrilor specifici de calitate în activităţile curente ale fiecărui compartiment;

Identificarea şi analiza neconformităţilor, elaborarea şi difuzarea periodică a rapoartelor specifice către responsabilii de proces/activitate apreciată ca neconformă, precum şi către responsabilul de compartiment, pentru luarea măsurilor necesare corecţiilor care se impun;

Planificarea procesului privind desfăşurarea activităţii spitalului, conform planului anual de activitate.

COMISIA DE ANALIZĂ DRG

Regulament de organizare şi funcţionare al comisiei mixte de analiza DRG si revalidare a cazurilor invalidate

ART.1 Comisia mixta de analiza DRG si revalidare a cazurilor invalidate din Spitalul Orasenesc Tirgu Bujor se infiinteaza in baza Deciziei nr.1969/2017, emisa prin hotărârea Comitetului Director al Spitalului Orasenesc Tirgu Bujor si functioneaza in conformitate cu noul regulament de validare a cazurilor si in baza anexelor 1 si 2 din Ordinul Presedintelui CNAS, Ordin nr. 182/22.03.2017 privind aprobarea Regulilor de validare a cazurilor spitalizate in regim de spitalizare continua si a Metodologiei de evaluare a cazurilor invalidate pentru care se solicita revalidarea.

ART.2

Membrii Comisiei mixta de analiza DRG si revalidare a cazurilor invalidate au următoarele obligaţii:

sa fie impartiali in analiza cazurilor invalidate să păstreze confidenţialitatea celor dezbătute;

Art.3 Atributiile comisiei sunt:

evaluarea cazurilor invalidate de SNSPMS in baza regulilor de validare din grupa B pentru care se solicita revalidarea

aprobarea validarii cazurilor in baza regulamentului de revalidare Trimestrial, in perioada 15-19 a lunii urmatoare trimestrului incheiat, spitalele

vor transmite in format electronic cazurile invalidate pentru care se solicita revalidarea, precum si cazurile neraportate din lunile anterioare

analizarea cazurilor invalidate in baza regulilor de validare din grupa A si initierea de masuri de corectie

solicitarea de justificare pentru cazurile invalidate medicului curant sau operatorului ce a transcris electronic FOCG

Art.4 Comisia mixta de analiza DRG si revalidare a cazurilor invalidate a Spitalului Orasenesc Tirgu Bujor se întruneşte trimestrial si ori de cate ori este nevoie, in situatia in care exista cazuri invalidate de catre SNSPMS. Art.5 Analizarea cazurilor se va consemna într-un proces-verbal.

Art.6 Procesul-verbal va fi înaintat managerului spitalului, în vederea luării măsurilor ce se impun în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art.7 Comisia mixta de analiza DRG si revalidare a cazurilor invalidate colaborează cu celelalte comisii ale spitalului in vederea cresterii calitatii actului medical.

Art.8

Trimestrial, Comisia mixta de analiza DRG si revalidare a cazurilor invalidate va inainta conducerii spitalului un Raport informativ asupra activitatii comisiei.

ART.9 Metodologia prezentata privind organizarea si functionarea Comisia mixta de analiza DRG si revalidare a cazurilor invalidate din Spitalul Orasenesc Tirgu Bujor este adoptata de toti membrii comisiei si devine obligatorie. Toate materialele elaborate, inclusiv rapoartele trimestriale vor fi gestionale de presedintele comisiei si arhivate conform legii.

COMISIA DE CERCETARE DISCIPLINARĂ PREALABILĂ

Regulament de organizare şi funcţionare a comisiei de cercetare disciplinară prealabilă Comisia de cercetare disciplinară prealabilă functionează în conformitate cu: Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sănătăţii , cu modificările şi completările ulterioare; O.M.S.P. nr. 921/2006 privind stabilirea atribuţiilor Comitetului Director din cadrul spitalului public; Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii cu modificările si completările ulterioare. Desemnarea nominală a membrilor Comisiei de disciplina s-a stabilit de către Managerul spitalului, iar numirea membrilor Comisiei de disciplină s-a stabilit prin decizie internă a Managerului. Atribuţiile Comisiei de Disciplină sunt urmatoarele: -asigură prin activitatea desfăşurată respectarea legislaţiei în vigoare; - participă la şedinţele de lucru, putând absenta doar în cazuri excepţionale, temeinic justificate; - respectă confidenţialitatea deliberărilor şi a datelor cu caracter personal, în condiţiile legii; - nu îşi exprimă public opinia cu privire la procedurile aflate în derulare; - analizează referatele cu propunere de sancţionare a oricărui membru al personalului angajat; - soluţionează cazurile de nerespectare a obligaţiilor de serviciu, a normelor de comportare şi a regulilor de disciplină, la solicitarea conducerii sau la reclamaţia unei persoane neutre; -stabileşte împrejurările în care fapta a fost săvârşită; - analizează gradul de vinovăţie al salariatului, precum şi consecinţele abaterii disciplinare; - verifică eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de salariat; - efectuează cercetarea disciplinară prealabilă. Desfăşurarea activităţii de cercetare disciplinară prealabilă. În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, comisia de cerceratre disciplinară prealabilă convoacă în scris salariatul, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (1) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

In cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul

să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Comisia de cercetare disciplinară prealabilă, după convocare face un raport de cercetare disciplinară prin care arată ce anume s-a încalcat din fișa postului, regulamentul intern, contract colectiv de muncă, etc. și face propunerea de sancționare.

De asemenea, decizia comisiei de cercetare disciplinară prealabilă va fi avizată pentru legalitate de către consilierul juridic, dacă acesta nu face parte din comisia de disciplină.

Lucrările comisiei de de cercetare disciplinară prealabilă se consemnează într-un registru de procese verbale.

Decizia se comunică atât salariatului, în scris în termen de 5 zile de la emiterea și avizarea acesteia de către manager cât și compartimentului R.U.N.O.S., spre înștiințare pentru Spitalul Orășenesc Tîrgu Bujor , str. G-ral. Eremia Grigorescu, nr 97, jud. Galați.

Regulament de organizare și functionare Ediţia: 1 R.O.F. Spitalul Orășenesc Tg. Bujor, actualizarea dosarului personal al salariatului și pentru păstrare în registrul ținut de către compartimentul R.U.N.O.S.

Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.

Salariatul are dreptul ca în 2 zile lucrătoare de la primirea deciziei să formuleze într-o notă explicativă apărarea în scris și de a prezenta noi probe în apărarea sa, inclusiv martori pe care le prezintă comisiei de de cercetare disciplinară prealabilă.

După primirea Notei explicative, comisia de de cercetare disciplinară prealabilă dă curs apărărilor salariatului, formulate în scris sau exprimate oral în fața comisiei.

După cercetarea apărărilor salariatului, comisia de cercetare disciplinară prealabilă propune sau nu o sancțiune disciplinară. Aplicarea sancțiunii disciplinare Managerul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:

a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită; b) gradul de vinovăţie a salariatului; c) consecinţele abaterii disciplinare; d) comportarea generală în serviciu a salariatului; e) eventualele sancţiuni disciplinare suferițe anterior de către acesta. Conform art. 252 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii aplicarea sancțiunii

disciplinare se realizează astfel: Managerul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în

formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat; motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3) din legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, nu a fost efectuată cercetarea; temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică; termenul în care sancţiunea poate fi contestată; instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.

Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta. Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării. Sancțiuni disciplinare care se pot aplica salariatului: Conform art. 248 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt: avertismentul scris; retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile; reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%; reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%; desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. Spitalul Orășenesc Tg. Bujor, Str. G-ral. Eremia Grigorescu, nr. 97, Jud. Galați, Regulament de organizare și funcționare al Spitalului Orășenesc Tg. Bujor.

În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat acesta. Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă. În art. 249 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt precizate următoarele aspecte: Amenzile disciplinare sunt interzise. Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.

COMISIA DE ALIMENTAȚIE SI DIETETICĂ

Regulament de organizare şi funcţionare a comisiei de alimentație si dietetică

Comisia de dietă - este numită prin Decizie internă a managerului unității. Președintele comisiei este numit din rândul medicilor interniști.

Această comisie se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie. Cvorumul de lucru al Comisiei de alimentațieși dietă este de jumătate plus unu din numărul total al membrilor, iar deciziile se iau cu majoritatea simplă a celor prezenți.Toate datele și problemele discutate vor fi consemnate în procese-verbale de ședința, care vor fi prezentate pentru viză managerului unității.

Comisia de alimentație și dietă va urmări următoarele obiective: analiza sistemului de aprovizionare, prescriere, preparare și distribuire a

alimentelor, regimurilor dietetice la nivelul spitalului; existenta regimurilor alimentare diversificate pe afecțiuni; modul de întocmire a regimurilor alimentare; calcularea valorilor calorice și nutritive; pregătirea și distribuirea alimentelor; modul de primire, recepționare, depozitare al alimentelor; respectarea circuitelor funcționale în blocul alimentar.

Atribuțiile comisiei de alimentațieși dietetică sunt: modul de primire, recepționare, depozitare al alimentelor;

stabilește strategia de achiziții a alimentelor în funcție de planul de diete și meniuri și de bugetul alocat;

realizează planul de diete și meniuri; controlează periodic respectarea normelor de igienă în bucătărie și blocul

alimentar, curățeniașidezinfecția veselei; verifică periodic calitatea și valabilitatea alimentelor eliberate de la magazia

spitalului; verifică prin sondaj recoltarea probelor alimentare; controlează periodic modul de respectare a normelor de igienă privind transportul

și circuitele pentru alimente, conform reglementărilor în vigoare; verifică prin sondaj calitatea hranei preparate cu o jumătate de oră înainte de

servirea ei; verifică respectarea meniurilor și dietelor; verifică efectuarea controalelor medicale periodice de către personalul angajat la

bucătărie și blocul alimentar; colaborează și furnizează date celorlalte comisii medicale.

COMISIA DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A INFECȚIILOR ASOCIATE ASISTENȚEI MEDICALE

Regulament de organizare și funcționare a comisiei de prevenire și combatere a infecțiilor asociate asistenței medicale

Comisia de prevenire și combatere a infecțiilor asociate asistenței medicale - este numită prin Decizie internă a managerului unității. Președintele comisiei este numit din rândul medicilor.

Comisia de combatere și prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale se va întruni trimestrial și ori de câte ori este nevoie. Propunerile consemnate în procesele verbale ale ședințelor Comisiei de combatere și prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale vor fi înaintate spre analiza Managerului/Directorului medical/ Comitetului director.

Atribuțiile Comisiei de combatere și prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale sunt următoarele:

monitorizează condițiile de implementare în activitate a prevederilor planului anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale;

urmărește îndeplinirea obiectivelor planului de activitate, urmărește rezultatele obținute, eficienta economică a măsurilor;

face propuneri privind necesarul de dezinfectante și material de curățenie/sanitare, necesar în secție derulării activităților fundamentale prin planul anual de

activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale și îmbunătățirea continuă a condițiilor de desfășurare a activităților și a dotării tehnico-materiale necesare evitării sau diminuării riscului pentru infecție asociate asistenței medicale;

urmărește asigurarea condițiilor de igienă, privind cazarea și alimentația pacienților;

urmărește organizarea și funcționarea sistemului informațional pentru înregistrarea, stocarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor privind infecțiile asociate asistenței medicale;

urmărește respectarea normativelor cuprinse în planul anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale de la nivelul secțiilor și serviciilor din unitate, în colaborarea cu responsabilul coordonator al activității specifice și cu medicii șefi de secție;

verifică și urmărește evidenta internă din secție și informațiile transmise eșaloanelor ierarhice, conform legii sau la solicitare legală, aferente activității de supraveghere, depistare, diagnostic, investigare epidemiologică, și măsurile de control al focarului de infecție asociate asistenței medicale din unitate;

urmărește și asigură utilizarea în activitatea curentă, la toate componentele activităților medicale de prevenție, diagnostic, tratament și recuperare a procedurilor și tehnicilor prevăzute în protocoalele unității, a standardelor de sterilizare și sterilitate, asepsie și antisepsie, respectiv a normelor privind cazarea, alimentația și condițiile de igienă oferite pe perioada îngrijirilor acordate;

urmărește asigurarea aplicării precauțiunilor universale și izolarea specială a bolnavilor la nivel de secție;

evaluează și monitorizează respectarea comportamentului igienic al personalului din spital, a respectării regulilor de tehnică aseptică de către acesta;

monitorizează respectarea circuitelor funcționale din secție în funcție de specific; monitorizează respectarea stării de curățenie din secție, respectarea normelor de

igienă și antiepidemice; înaintează propuneri către S.P.C.I.N. cu privire la planificarea aprovizionării cu

materiale necesare prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale și menținerii stării de igienă;

monitorizează respectarea măsurilor de asepsie și antisepsie; monitorizeze igiena bolnavilor și a însoțitorilor și face educația sanitară a

acestora; instruiește personalul din spital asupra ținutei și comportamentului igienic,

precum și asupra respectării normelor de tehnică aseptică; urmărește frecvența infecțiilor asociate asistenței medicale din

secții și evaluează factorii de risc.

Comisia de prevenire și combatere a infecțiilor asociate asistenței medicale - este numită prin Decizie internă a managerului unității. Președintele comisiei este numit din rândul medicilor.

Comisia de combatere și prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale se va întruni trimestrial și ori de câte ori este nevoie. Propunerile consemnate în procesele verbale ale ședințelor Comisiei de combatere și prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale vor fi înaintate spre analiza Managerului/Directorului medical/ Comitetului director.

Atribuțiile Comisiei de combatere și prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale sunt următoarele:

monitorizează condițiile de implementare în activitate a prevederilor planului anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale;

urmărește îndeplinirea obiectivelor planului de activitate, urmărește rezultatele obținute, eficienta economică a măsurilor;

face propuneri privind necesarul de dezinfectante și material de curățenie/sanitare, necesar în secție derulării activităților fundamentale prin planul anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale și îmbunătățirea continuă a condițiilor de desfășurare a activităților și a dotării tehnico-materiale necesare evitării sau diminuării riscului pentru infecție asociate asistenței medicale;

urmărește asigurarea condițiilor de igienă, privind cazarea și alimentația pacienților;

urmărește organizarea și funcționarea sistemului informațional pentru înregistrarea, stocarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor privind infecțiile asociate asistenței medicale;

urmărește respectarea normativelor cuprinse în planul anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale de la nivelul secțiilor și serviciilor din unitate, în colaborarea cu responsabilul coordonator al activității specifice și cu medicii șefi de secție;

verifică și urmărește evidenta internă din secție și informațiile transmise eșaloanelor ierarhice, conform legii sau la solicitare legală, aferente activității de supraveghere, depistare, diagnostic, investigare epidemiologică, și măsurile de control al focarului de infecție asociate asistenței medicale din unitate;

urmărește și asigură utilizarea în activitatea curentă, la toate componentele activităților medicale de prevenție, diagnostic, tratament și recuperare a procedurilor și tehnicilor prevăzute în protocoalele unității, a standardelor de sterilizare și sterilitate, asepsie și antisepsie, respectiv a normelor privind cazarea, alimentația și condițiile de igienă oferite pe perioada îngrijirilor acordate;

urmărește asigurarea aplicării precauțiunilor universale și izolarea specială a bolnavilor la nivel de secție;

evaluează și monitorizează respectarea comportamentului igienic al personalului din spital, a respectării regulilor de tehnică aseptică de către acesta;

monitorizează respectarea circuitelor funcționale din secție în funcție de specific; monitorizează respectarea stării de curățenie din secție, respectarea normelor de

igienă și antiepidemice; înaintează propuneri către S.P.C.I.N. cu privire la planificarea aprovizionării cu

materiale necesare prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale și menținerii stării de igienă;

monitorizează respectarea măsurilor de asepsie și antisepsie; monitorizeze igiena bolnavilor și a însoțitorilor și face educația sanitară a

acestora; instruiește personalul din spital asupra ținutei și comportamentului igienic,

precum și asupra respectării normelor de tehnică aseptică; urmărește frecvența infecțiilor asociate asistenței medicale din secții și evaluează

factorii de risc.

COMISIA DE GESTIONARE A RISCURILOR Regulament de organizare și funcționare a echipei de gestionare a riscurilor

În cadrul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor își desfășoară activitatea Echipa de

gestionare a riscurilor, constituită prin decizia Managerului, conform Ordinului nr.400/2015, modificat prin Ordinul nr. 200/2016.

Echipa de gestionare a riscurilor (EGR) are în componența sa un președinte, membrii și un secretar. Structura sa este conform ord.200/2016, art.5(4), care precizează,, Echipa de gestionare a riscurilor cuprinde conducătorii de compartimente sau înlocuitorii acestora, din structura organizatorică, se actualizează ori de câte ori este cazul şi este

coordonată de către preşedinte, persoană care deţine funcţie de conducere şi este diferită de persoana care coordonează Comisia de monitorizare. Secretarul echipei de gestionare a riscurilor şi înlocuitorul acestuia sunt desemnaţi de către preşedinte dintre responsabilii cu riscurile de la nivelul compartimentelor.’’

Manager, responsabilități Managerul instituie şi pune în aplicare un proces de management al riscurilor care să faciliteze realizarea eficientă şi eficace a obiectivelor sale. Managerul trebuie să îşi definească clar obiectivele, în vederea identificării şi definirii riscurilor asociate acestora. Managerul are obligaţia creării şi menţinerii unui sistem eficient de management al riscurilor, prin: a) identificarea riscurilor în strânsă legătură cu obiectivele a căror realizare ar putea fi afectată de materializarea riscurilor; identificarea ameninţărilor, vulnerabilităţilor prezente în cadrul activităţilor curente ale entităţii care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de corupţie şi fraude; b) evaluarea riscurilor, prin măsurarea probabilităţii de apariţie şi a impactului asupra obiectivelor în cazul în care acestea se materializează; ierarhizarea şi prioritizarea riscurilor în funcţie de toleranţa la risc stabilită de conducerea spitalului; c) stabilirea celor mai adecvate modalităţi de tratare a riscurilor, astfel încât acestea să se încadreze în limitele toleranţei la risc stabilite, şi delegarea responsabilităţii de gestionare a riscurilor către cele mai potrivite niveluri decizionale; d) monitorizarea implementării măsurilor de control, precum şi a eficacităţii acestora; e) revizuirea şi raportarea periodică a situaţiei riscurilor. Numește prin decizie persoana care va întocmi și actualiza Registrul de riscuri. Analizează informațiile, datele, aspectele legate de desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor la nivelul spitalului, cuprinse în informările trimestriale privind dezvoltarea sistemului de control intern managerial. Dispune măsurile ce se impun în vederea implementării și bunei funcționări a procesului de gestionare a riscurilor la nivelul spitalului. Avizează „Evaluarea riscurilor". Aprobă Registrul de riscuri la nivel de unitate. Echipa de gestionare a riscurilor (EGR) are următoarele atribuții:

(1) Conducătorii de compartimente/secții și întregul personal au obligația de a identifica riscurile care afectează atingerea obiectivelor specifice, inclusiv riscurile de corupție.

(2) Identificarea unui risc la nivelul substructurii organizatorice presupune: Definirea corectă a riscului, cu respectarea următoarelor reguli;

- riscul este o situație, eveniment, care poate să apară, este o incertitudine și nu ceva sigur;

- nu se identifică riscuri care nu afectează obiectivele/activitățile; - problemele dificile identificate nu trebuie ignorate, ele putând deveni riscuri

în situații repetitive în cadrul spitalului; - problemele care vor apărea cu siguranță nu constituie riscuri ci certitudini; - problemele a căror apariție este imposibilă nu constituie riscuri.

Prezentarea cauzelor, descrierea circumstanțelor care favorizează apariția riscului. Analizarea consecințelor, în cazul materializării riscului, asupra realizării

obiectivelor. (3) Evaluarea expunerii la risc (pentru a stabili o ierarhie a riscurilor) se face pe o

scară în trei trepte (conform PS 11 Managementul riscului): Riscuri reduse

Riscuri medii Riscuri grave.

(4) Formularea unei opinii cu privire la tipul de răspuns la risc (strategia adoptată) și la măsurile de control ce trebuie întreprinse pentru a gestiona riscul identificat.

Șefii de compart, birouri, servicii, secții Responsabilii cu riscurile pe compartimente, secții, birouri, servicii, din cadrul spitalului, colectează riscurile aferente activităţilor stabilite prin fişele de post, strategia de risc, riscurile revizuite şi măsurile de control în curs de implementare, stabilite în cadrul şedinţelor Echipei de gestionare a riscurilor de la personalul din cadrul fiecărui compartiment. Analizează obiectivele specifice pe care le au de îndeplinit, în vederea identificării riscurilor inerente corespunzătoare acestor obiective și stabilirii nivelului impactului, al probabilității și riscului inerent. Verifică Planurile de acțiune pentru minimizarea riscurilor inerente în faza de propunere, iar după aprobarea acestora monitorizează modul de punere în practică de către personalul din subordine. Își asumă Listele de activități și Evaluarea riscului prin semnătură. Participă împreună cu Echipa de gestionare a riscurilor la identificarea și analiza riscurilor. Asigură cadrul organizaţional şi procedural pentru punerea în aplicare, de către persoanele responsabile, a măsurilor de control stabilite în cadrul şedinţelor Echipei de gestionare a riscurilor şi care se urmăresc pe baza unei situaţii de implementare a măsurilor de control, de către responsabili cu riscurile de la nivelul compartimentelor. Asigură elaborarea rapoartelor privind desfăşurarea procesului de gestionare a riscurilor, care cuprind numărul total de riscuri gestionate la nivelul compartimentelor, numărul de riscuri tratate şi nesoluţionate până la sfârşitul anului, măsurile de control implementate sau în curs de implementare şi eventualele revizuiri ale evaluării riscurilor, cu respectarea limitelor de toleranţă la risc aprobate de conducerea spitalului, pe care le transmit secretarului Echipei de gestionare a riscurilor.

Acțiuni ale Echipei de gestionare a riscurilor (EGR) Identifică activitățile și subactivitățile care se desfășoară în zona lor de activitate. Evaluează și ierarhizează riscurile. Pentru actualizarea riscurilor de la nivelul compartimentelor, acestea, pe baza formularelor de alertă la risc, sunt analizate şi dezbătute în şedinţele Echipei de gestionare a riscurilor, în care se stabilesc şi măsurile de control necesare pentru a fi administrate, care se transmit compartimentelor, pe baza proceselor-verbale întocmite de către secretarul Echipei de gestionare a riscurilor. Validează sau invalideaza soluția de clasare a riscurilor considerate nerelevante. Face propuneri privind măsurile pentru diminuarea riscurilor identificate ca fiind majore. Face propuneri cu privire la tipul de răspuns cel mai adecvat pentru fiecare risc identificat și evaluat. Analizează noile riscuri raportate precum și modificările apărute la riscurile inițiale. Revizuiește periodic calificativele riscurilor și stabilește o nouă ierarhizare a riscurilor funcție de priorități, reajustând limitele de toleranță pentru riscurile mai puțin prioritare. Analizează stadiul implementării măsurilor și acțiunilor de diminuare și control a riscurilor. Propune măsuri, acțiuni, instrumente de control, termene limită și responsabili cu monitorizarea implementării. Măsurile de control stabilite în cadrul şedinţelor Echipei de gestionare a riscurilor, transmise compartimentelor pentru implementare, se centralizează la nivelul spitalului, de către secretarul echipei, într-un plan de implementare a măsurilor de control în vederea

urmăririi implementării lor. Măsurile de control sunt obligatorii pentru administrarea riscurilor semnificative de la nivelul compartimentelor şi se implementează prin consilierea acordată de către compartimentul de audit intern şi operează până la o nouă analiză şi revizuire anuală a acestora. Stabilește închiderea riscurilor.

Responsabilul de riscuri Colectează Listele de activități, riscurile asociate și Evaluarea riscurilor. Completează, listează și îndosariază Registrul de riscuri la nivel de unitate. Gestionează procesul de identificare a riscurilor prin notificarea structurilor cu privire la termenele de completare a formularelor procedurii de sistem nr.11 Managementul riscului. Pe baza rapoartelor anuale primite de la compartimente, actualizează planul de implementare a măsurilor de control la nivelul entităţii şi elaborează o informare privind desfăşurarea procesului de gestionare a riscurilor la nivelul entităţii în vederea analizării în cadrul Echipei de gestionare a riscurilor şi transmiterii spre analiză şi aprobare Comisiei de monitorizare. Transmite trimestrial (sau ori de câte ori este nevoie), managerului spitalului, spre analiză și decizie dosarul cu privire la Gestiunea riscurilor. Organizează sedințe de analiză și evaluare a riscurilor. Redactează procesele verbale ale ședințelor de analiză.

Metoda de analiză a riscurilor Managerul numește prin Decizie persoana care va gestiona procesul de identificare și evaluare a riscurilor - Responsabilul cu registru de riscuri. La nivelul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor echipa de gestiune a riscurilor (EGR) este formată din membrii Grupului de management pentru implementarea Sistemului de Control Intern Managerial. Fiecare șef de compartiment, secție, birou, serviciu, va fi desemnat ca responsabil privind managementul riscului, pentru realizarea în mod constant a monitorizării și evaluării riscurilor din cadrul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor. Responsabilul cu registru de riscuri, va iniția procesul de identificare și analiză a riscurilor, prin instruirea personalului angajat cu prevederile prezentei proceduri. În urma instruirii, responsabilul cu registrul de riscuri, va notifica prin adresă scrisă, fiecare șef de structură cu privire la obligativitatea completării formularelor aferente prezentei proceduri cu menționarea termenului maxim de depunere a formularelor. Șefii de structuri împreună cu EGR vor acționa pentru identificarea și evaluarea riscurilor utilizând prevederile prezentei proceduri astfel: -se vor identifica toate activitățile și subactivitățile care stau la baza atingerii obiectivelor; -pentru fiecare activitate, subactivitate se vor identifica riscurile, se vor analiza și defini corect (negarea activității nu reprezintă identificarea riscului), se va completa Lista activităților, cod PS 11/F1, Anexa 1 din procedură; -se vor analiza cauzele sau circumstanțele care favorizează apariția, repetarea riscului; -se evalueaza expunerea la risc prin aprecierea controlului intern (existența unor proceduri, regulamente, norme, instructiuni, etc și gradul de aplicare a acestora); -estimarea șanselor de apariție, repetare a riscului = PROBABILITATE pe o scara de la 1 la 3; -estimarea impactului pe care îl are manifestarea riscului pe o scara de la 1 la 3; -estimarea expunerii la risc prin însumarea aprecierii controlului intern, probabilității și impactului; -se vor formula opinii cu privire la măsurile care trebuiesc luate pentru a controla, diminua riscul identificat.

Estimarea expunerii riscului se face pe baza calcului matematic, prin completarea "Evaluarii riscului", formular cod PS 11/F2, Anexa 2 din procedură. Evaluarea riscului se calculează matematic folosind scara de evaluare:

Factori de risc (Fi)

Ponderea factorilor de risc

(Pi)

Nivelul de apreciere al riscului (Ni)

N 1 N 2 N 3

Aprecierea controlului intern – F1

P1 – 50% Există elemente de control intern şi se

aplică

Există elemente de control, sunt

cunoscute, dar nu se aplică

Nu există elemente de

control

Probabilitatea - F2 P2 – 30% RAR POSIBIL APROAPE

SIGUR

Impact – F3 P3 – 20% NESEMNIFICA TIV MODERAT CRITIC

Pentru estimarea probabilității și impactului se vor folosi următoarele elemente:

Niv

el p

roba

bilit

ate

1

RAR - este foarte puțin probabil să se întâmple pe o perioada de 3-5 ani;

s-a întâmplat de foarte puține ori până în prezent.

Niv

el im

pact

(con

seci

nțe)

1

NESEMNIFICATIV - cu impact foarte scăzut asupra activităților și îndeplinirii obiectivelor și/sau cu

impact financiar foarte scăzut.

2

POSIBIL - este probabil să se întâmple pe o perioada medie de 1-3

ani; s-a întamplat de câteva ori în ultimii 3

ani

2

MODERAT - cu impact mediu asupra activităților și obiectivelor și/sau cu impact financiar mediu.

3

APROAPE SIGUR - este foarte probabil să se întâmple pe o perioadă

scurtă de timp (< 1 an); s-a întâmplat de multe ori în ultimul

an.

3

CRITIC - cu impact semnificativ asupra activităților și obiectivelor

și/sau cu impact financiar semnificativ.

Folosind scara de evaluare:

Riscuri reduse 1,0 - 1,7 - precsurtat R Riscuri medii 1,8 - 2,2 - prescurtat M

Riscuri grave 2,3 - 3,0 - prescurtat G Întocmirea și actualizarea registrului de riscuri Persoana desemnată să întocmească și să actualizeze Registrul de riscuri constituie un dosar care va cuprinde toate documentele primite, referitoare la întocmirea și actualizarea registrului de riscuri. Persoana desemnată să întocmească și să actualizeze Registrul de riscuri, completează Anexa 3, formular cod PS 11/F3 aferent activității Spitalului Orășenesc Tg. Bujor într-un singur exemplar și efectuează înscrierile în acest registru în termen de 72 ore de la primirea exemplarului 1 al Anexei 2, pe baza datelor din anexe. Completarea și actualizarea Registrului de riscuri se va face numai de către persoana desemnată prin Decizie. La sfârșitul fiecărei pagini a Registrului de riscuri se va înscrie obligatoriu mențiunea „ÎNTOCMIT” cu precizarea gradului profesional sau funcției, după caz, a numelui și prenumelui, urmată de semnătura persoanei care completează și actualizează Registrul de riscuri.

Persoana desemnată prin Decizie va colora după completare coloana 7 a Registrului de riscuri, pentru fiecare poziție, cu următoarele culori corespunzător următoarelor intervale valorice, astfel: -culoarea verde pentru intervalul cuprins între (1,0 - 1,7), reprezentând risc redus; -culoarea galbenă pentru intervalul cuprins între (1,8 - 2,2), reprezentând risc mediu; -culoarea roșie pentru intervalul cuprins între (2,3 - 3,0), reprezentând risc grav. Registrul de riscuri se complează în format electronic, de către Responsabilul cu registrul de riscuri. Acesta are obligația de a trimite o copie a registrului Coordonatorului implementare program. Coordonatorul pentru implementarea sistemului de control intern managerial va supune Registrul de riscuri avizării de către Comisie, după care îl va trimite spre aprobare managerului. Implementarea și monitorizarea acțiunilor, măsurilor de control În această etapă se monitorizează implementarea măsurilor, se evaluează efectul măsurilor implementate asupra riscurilor, se reconsideră măsurile luate în cazul în care acestea nu au diminuat riscul. Pe baza formularelor Evaluarea riscurilor - în care sunt cuprinse măsurile de control, diminuare a riscului, EGR din fiecare structură elaborează informari lunare, trimestriale cu privire la stadiul implementarii acțiunilor și măsurilor de control, pe care le prezintă responsabilului cu registrul de riscuri. Pe baza informărilor lunare, trimestriale, responsabilul cu registrul de riscuri întocmește un raport cu privire la stadiul de implementare a măsurilor de control pe care îl înaintează Comisie și Managerului. În cadrul ședințelor lunare, trimestriale ale Responsabilului cu registrul de riscuri împreună cu EGR, se analizează stadiul implemnentării acțiunilor și măsurile de control, stabilindu-se acolo unde este nevoie noi măsuri, instrumente de control pentru diminuarea riscurilor, noi termene de implementare. La sfârșitul ședinței, Responsabilul cu registrul de riscuri consemnează în Procesul verbal al ședinței hotărârile luate. În baza datelor cuprinse în Procesul verbal, se completează rubricile din Registrul de riscuri cu referire la riscul rezidual, se actualizează și se modifică Registrul de riscuri, care se supune acelorași aprobări ca și la elaborarea inițială.

Prezentul Regulament este adus la cunoștința tuturor membriilor EGR și intră în vigoare începând de astăzi 17.08.2017.

COMISIA DE FARMACOVIGILENȚĂ

Regulament de Organizare şi Funcţionare a Comisiei de Farmacovigilen ță


1. Comisia Medicamentului a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor. este înființată în baza Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 922/2006, Art.A2, Obligatiile managerului, pct.30, publicat in MO nr.685 / august 2006 privind aprobarea modelului contractului de management al spitalului.. 2. Prezentul Regulament stabileşte modul de organizare și funcţionare a Comisiei cu atribuţii de analiză și control a cazurilor de reacții adverse apărute la nivelul tuturor compartimentelor Spitalului Orășenesc Tg. Bujor.


1. Componenţa Comisiei este următoarea: Preşedinte-1; Membrii-2; Secretar comisie–1.

Capitolul III

ORGANIZAREA ȘEDINȚELOR ȘI MECANISMUL DE LUARE A DECIZIILOR

1. Comisia de farmacovigilenţă se va întruni anual pentru a întocmi un raport al activităţii din anul încheiat. 2. Comisia este legal întrunită dacă sunt prezente cel puţin două treimi din totalul membrilor. 3. Lucrările Comisiei sunt conduse de către președintele Comisiei. 4. Participarea membrilor Comisiei la şedinţe este obligatorie şi constituie sarcină de serviciu. 5. În cazul imposibilităţii participării la şedinţele Comisiei, membrii acesteia deleagă dreptul de participare în cadrul şedinţelor înlocuitorului de drept, sau împuternicesc, în scris, fără drept de vot, o altă persoană în acest sens. 6. În funcție de cazurile analizate vor fi convocate la ședință și alte persoane cu sarcini specifice și responsabilități la propunerea Președintelui comisiei. 7. Desfășurarea ședinţei se consemnează în procesul verbal redactat de Secretariatul Comisiei și transmis membrilor acesteia în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data ședinţei. 8. Hotărârile luate în acest mod sunt valabile dacă toţi membrii participanţi semnează procesul verbal de şedinţă. 9. După analiza cazului in Comisia de Farmacovigilenţă, aceasta va trimite o informare Consiliul Medical spre luare la cunoştinţă.

Capitolul IV ATRIBUȚIILE COMISIEI

Comisia are următoarele atribuţii: 1. Analizează necesarul și consumul de medicamente și propune măsuri care să asigure tratamentul corespunzător al pacienților cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate cu această destinație.

2. Monitorizarea cazurilor și a frecvenței reacțiilor adverse în tratamentul pacienților cu produse medicamentoase. 3. Identificarea factorilor de risc la prescrierea anumitor medicamente. 4. Evaluarea avantajelor administrării unor medicamente pentru pacienții internați. 5. Evitarea întrebuințării eronate și abuzului de produse medicamentoase. 6. Verificarea prin sondaj a modul de stabilire a medicației pentru pacienții internați și evidențierea acesteia. 7. Verifică investigațiile stabilite la internare și pentru pacienții internați, ca număr și din punct de vedere al oportunității. 8. Dispune elaborarea și aprobă protocoalele terapeutice. 9. Recomandă achiziționarea buletinelor de farmacovigilență emise de Agentia Nationala a Medicamentului. Farmacistul-şef sau înlocuitorul acestuia face parte din colectivul de farmacovigilenţă. Verifică corespondenţa baremului aparatului de urgenţă cu cel aprobat de conducerea unităţii şi conform legislaţiei în vigoare. 9. Efectuează și alte investigații privind asigurarea asistenței medicale de urgență. 10. Întocmește raporturi scrise în atenția Comitetului Director privind realizarea sarcinilor de către Comisie și formularea unor propuneri de eficientizare.

Capitolul V DISPOZIȚII FINALE

Calitatea de membru al Comisiei încetează în următoarele situaţii: 1. Încetarea raporturilor de serviciu în condiţiile legii; 2. Revocare, prin hotărâre a Managerului Spitalului, atunci când persoana în cauză încalcă prevederile legii sau ale prezentului Regulament, ori se află în imposibilitatea de a-și îndeplini atribuţiile. Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării de către Managerul Spitalului Orășenesc Tg.Bujor.

COMISIA MEDICAMENTULUI

Regulament de Organizare şi Funcţionare a Comisiei Medicamentului


1. Comisia Medicamentului a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor. este înființată în baza Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 922/2006, Art.A2, Obligatiile managerului, pct.30, publicat in MO nr.685 / august 2006 privind aprobarea modelului contractului de management al spitalului.. 2. Prezentul Regulament stabileşte modul de organizare și funcţionare a Comisiei cu atribuţii de analiză și control a consumului de medicamente în vederea optimizării actului medical.



Capitolul III

ORGANIZAREA ȘEDINȚELOR ȘI MECANISMUL DE LUARE A DECIZIILOR

1. Comisia medicamentului se întruneşte în şedinţe ordinare lunare şi în şedinţe extraordinare, la convocarea conducerii spitalului. 2. Comisia este legal întrunită dacă sunt prezente cel puţin două treimi din totalul membrilor. 3. Lucrările Comisiei sunt conduse de către președintele Comisiei. 4. Participarea membrilor Comisiei la şedinţe este obligatorie şi constituie sarcină de serviciu. 5.În cazul imposibilităţii participării la şedinţele Comisiei, membrii acesteia deleagă dreptul de participare în cadrul şedinţelor înlocuitorului de drept, sau împuternicesc, în scris, fără drept de vot, o altă persoană în acest sens. 6. Deciziile Comisiei medicamentului se iau cu majoritatea simplă. 7. Desfășurarea ședinţei se consemnează în procesul verbal redactat de Secretariatul Comisiei și transmis membrilor acesteia în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data ședinţei. 8. Hotărârile luate în acest mod sunt valabile dacă toţi membrii participanţi semnează procesul verbal de şedinţă.


Comisia are următoarele atribuţii: 1. Stabilirea unei liste de medicamente de bază obigatorii care să fie în permanență accesibile în farmacia spitalului; 2. Președintele comisiei va analiza referatele de urgență trimise conducerii și va recomanda prin aviz favorabil solicitările în vederea aprobării;

3. Verificarea permanentă a stocului de medicamente de bază pentru a preveni disfuncţiile în asistenţa medicală; 4. Verificarea ritmică a cheltuielilor pentru medicamente pe compartimente şi analiza lor lunară; 5. Comisia poate solicita rapoarte periodice de la şefii de compartimente și de la medicii curanți acolo unde există nelămuriri; 6. Participa la introducerea ghidurilor de practică medicală şi a protocoalelor terapeutice; 7. Elaboreaza criteriile de prescriere a antibioterapiei – protocol de prescriere a antibioticelor; 8. Colaboreaza cu medicul epidemiolog pentru analiza rezistentei germenilor la antibioterapie; 9. Răspunde la orice solicitare a conducerii spitalului; 10. Comisia medicamentului colaborează cu celelalte comisii ale spitalului în vederea creșterii calității actului medical. La solicitarea conducerii spitalului, Comisia medicamentului poate fi consultată în următoarele domenii: 1. Elaborarea unei strategii de reducere a consumului de medicamente; 2. Analizarea consumului de medicamente pe fiecare secție, trimestrial și în dinamică, cu prezentarea rezultatului în ședința cu medicii din spital; 3. Analizarea justificarii consumului de medicamente de către secțiile în care s-au constatat creșteri substanțiale.

Metodologia prezentata privind organizarea si functionarea Comisiei Medicamentului este adoptata de toti membrii comisiei si devine obligatorie. Toate materialele elaborate, inclusiv rapoartele trimestriale vor fi gestionale de presedintele comisiei si arhivate conform legii. Comisia va avea un Registru in care se vor inregistra toate documentele primite si cele elaborate.

Capitolul V DISPOZIȚII FINALE


COMISIA DE DISTRUGERE A PLANTELOR, SUBSTANȚELOR ȘI PREPARATELOR STUPEFIANTE ȘI PSIHOTROPE Regulament de Organizare şi Funcţionare a Comisiei de distrugere a plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope


1. Comisia de distrugere a plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope a Spitalului Orășenesc Tg. Bujor. este înființată în baza Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și în baza O.U.G. nr. 6/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului illicit de droguri și pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante. 2. Prezentul Regulament stabileşte modul de organizare și funcţionare a Comisiei cu atribuţii de analiză și control a consumului de medicamente în vederea optimizării actului medical.



Capitolul III ORGANIZAREA ȘEDINȚELOR ȘI MECANISMUL DE LUARE A DECIZIILOR

1. Comisia de distrugere a plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope se întruneşte o dată pe an după efectuarea inventarului la nivelul Farmaciei cu circuit închis. 2. Comisia este legal întrunită dacă sunt prezente cel puţin două treimi din totalul membrilor. 3. Lucrările Comisiei sunt conduse de către președintele Comisiei. 4. Participarea membrilor Comisiei la şedinţe este obligatorie şi constituie sarcină de serviciu. 5.În cazul imposibilităţii participării la şedinţele Comisiei, membrii acesteia deleagă dreptul de participare în cadrul şedinţelor înlocuitorului de drept, sau împuternicesc, în scris, fără drept de vot, o altă persoană în acest sens. 6. Deciziile Comisiei medicamentului se iau cu majoritatea simplă. 7. Desfășurarea ședinţei se consemnează în procesul verbal redactat de Secretariatul Comisiei și transmis membrilor acesteia în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data ședinţei. 8. Hotărârile luate în acest mod sunt valabile dacă toţi membrii participanţi semnează procesul verbal de şedinţă.


Comisia are următoarele atribuţii: 1. Analiza raportului referitor la medicamentele expirate realizat în urma inventarului anual. 2. Analizează documentația necesară ieșirii din gestiune, precum și cea referitoare la predarea în vederea distrugerii a substanțelor stupefiante și psihotrope. 3. Monitorizează valabilitatea contractului cu o firmă autorizată pentru distrugerea plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, precum și actualizarea lui anuală. 4. Urmărește depozitarea acestor produse în spațiul destinat exclusiv acestui scop până la eliminarea din farmacie.

Capitolul V

DISPOZIȚII FINALE


COMISIA DE SANATATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ

Regulament de organizare si funcţionare a comitetului de securitate şi sănătate în muncă 1. Dispoziţii generale Prezentul regulament este elaborat în baza Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi a normelor metodologice de aplicare actualizate.

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă (C.S.S.M.) are scopul de a asigura implicarea lucrătorilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

C.S.S.M.-ul este constituit din reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, pe de o parte şi rector sau reprezentantul sau legal şi reprezentanţii săi cu atribuţii de securitate şi sănătate în muncă, în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor, pe de altă parte. Reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului.

2. Funcţionarea C.S.S.M. Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă, cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar.

Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar, şi este transmisă membrilor comitetului, inspectoratului teritorial de muncă şi, dacă este cazul, serviciului extern de protecţie şi prevenire, cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului.

Secretarul comitetului convocă în scris membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii, indicând locul, data şi ora stabilite.

La fiecare întrunire secretarul încheie un proces verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal întrunit, dacă sunt prezenţi

cel puţin jumătate plus unul din numărul membrilor săi. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă convine cu votul a cel puţin două treimi

din numărul membrilor prezenţi. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă va afişa la loc vizibil copii

ale procesului verbal încheiat. Secretarul comitetului transmite inspectoratului teritorial de muncă, în termen

de 10 zile de la data întrunirii, o copie a procesului verbal încheiat.

3.Atribuţiile Comitetului de securitate şi sănătate în muncă Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are următoarele atribuţii:

• face propuneri şi avizează politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie; • urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea

mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;

• avizează introducerea unei noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;

• avizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;

• analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie şi avizează menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;

• avizează măsurile de amenajare a locurilor de muncă ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice;

• propune sancţiuni şi stimulente pentru buna desfăşurare a activităţilor de prevenire şi protecţie;

• analizează plângerile formulate de către lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;

• urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari;

• analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;

• analizează accidentele de muncă, îmbolnăvirile profesionale şi evenimentele produse şi poate propune măsuri în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;

• efectuează inspecţii proprii privind aplicarea măsurilor stabilite în planul de prevenire şi protecţie, precum şi a instrucţiunilor proprii şi de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute;

• dezbate şi avizează raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor.

4. Obligaţiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate şi sănătate

• Angajatorul trebuie să furnizeze comitetului de securitate şi sănătate în muncă toate informaţiile necesare, pentru ca membrii acestuia să-şi poată da avizul în cunoştinţă de cauză.

• Angajatorul trebuie să prezinte, cel puţin o dată pe an, comitetului de securitate şi sănătate în muncă un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor.

• Angajatorul trebuie să transmită raportul prevăzut la alin.(1), avizat de membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă, în termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de muncă.

• Angajatorul trebuie să supună analizei comitetului documentaţia referitoare la caracteristicile echipamentelor de muncă, ale echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală, în vederea selecţionării echipamentelor optime.

• Angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în muncă cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate, măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivel de unitate, cât şi la nivel de loc de muncă şi tipuri de posturi de lucru, măsurile de prim-ajutor, de prevenire şi stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor.

• Angajatorul comunică comitetului de securitate şi sănătate în muncă punctul său de vedere sau, dacă este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire şi protecţie, asupra plângerilor lucrătorilor privind condiţiile de muncă şi modul în care serviciile de prevenire şi protecţie îşi îndeplinesc atribuţiile.

• În cazul în care angajatorul nu s-a conformat unui aviz al comitetului de securitate şi sănătate în muncă, conform atribuţiilor prevăzute trebuie să motiveze decizia sa în faţa comitetului; motivaţia va fi consemnată în procesul verbal.

• Angajatorul are obligaţia sa acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în C.S.S.M. 10 ore pe lună pentru exercitarea atribuţiilor specifice.

COMISIA DE ANALIZA A DECESELOR Regulament de organizare si functionare a comisiei de analiza a deceselor intraspitalicesti

• Atributiile comisiei sunt stabilite prin decizie. • Comisia este alcatuita din 5 membri si are urmatoarele atributii: • Asigura informarea despre si respectarea prevederilor legale in vigoare privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului,de catre intreg personalul spitalului,conform legislatiei in vigoare. • Analizeaza cazurile deosebite de deces din cadrul spitalului,de care ia cunostinta in baza informarii inaintate de catre medicul curant-cu avizul medicului sef de sectie-in urma consemnarii deceselor in raportul de garda al sectiei in care a fost inregistrat decesul; • Analizeaza obiectiv FOCG a pacientilor decedati avind in vedere diagnosticele de internare,diagnosticele de etapa alaturi de diagnosticele de deces si/sau alte elemente elocvente pentru fiecare caz in parte; • Urmareste daca in cuprinsul FOCG au fost consemnate toate informatiile privitoare la pacient/ investigatii/ tratament/ protocoale; • Analizeaza modul in care pacientul decedat a fost tratat/a beneficiat de asistenta medicala in cadrul spitalului,pina la momentul in care a survenit decesul;in situatia in care se constata posibilitatea existentei unei culpe medicale,se prezinta cazul conducerii spitalului in vederea luarii de masuri necesare. • Comisia analizeaza periodic, o data pe luna,sau de cite ori este nevoie, numarul deceselor inregistrate in activitatea spitalului si redacteaza un proces verbal de sedinta in care se consemneaza rezultatele activitatii. • Comisia propune conducerii spitalului recomandari si masuri in vederea ameliorarii ratei deceselor in spital si raspunde la orice solicitare a conducerii spitalului.

COMISIA DE ANALIZA PRIVIND INCALCAREA DREPTULUI DE ACCES LA INFORMATII DE INTERES PUBLIC Regulament de organizare și funcționare a compartimentului de informare și relații publice

în vederea aplicării Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public definite astfel, se realizează prin LEGEA nr. 544/12.10,2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public prin Normele metodologice de aplicare a acesteia precum şi prin Ordonanţa nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor şi constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României.

Prezentul regulament stabileşte principiile, procedurile şi regulile de aplicare a LEGII nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public la nivelul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor. Prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român, sau după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar. Prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei. Prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă.

În cadrul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor asigurarea accesului la informaţiile de interes public se realizează din oficiu sau la cerere, prin intermediul Compartimentului de informare şi relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.

Potrivit legii, instituţia sanitară are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public: -actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiei sanitare; -structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al instituţiei sanitare; -numele şi prenumele persoanelor din conducerea instituţiei şi ale salariatului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice; -actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiei sanitare; -structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al instituţiei sanitare; -numele şi prenumele persoanelor din conducerea instituţiei sanitare şi ale salariatului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice; -coordonatele de contact ale instituţiei sanitare, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de internet; - sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil; -programele şi strategiile proprii; lista cuprinzând documentele de interes public, lista cuprinzând categoriiie de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii; -modalităţile de contestare a deciziei instifuţiei de învăţământ superior în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice şi să actualizeze anual un

buletin informativ, care va cuprinde informaţiile prevăzute mai sus. Autorităţile publice sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de

activitate, cel puţin anual, care va fi publicat în Monitorut Oficial al României, Partea a lll-a. Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 4 următoarele

informaţii: -informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii; -informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii; -informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiul concurenţei loiale, potrivit legii; -informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii: -informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare; -informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces; -informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.

Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute mai sus revine persoanelor şi autorităţilor publice care deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor. Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.

Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Informaţiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autorităţile publice decât în temeiul unei obiigaţii legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informaţii.

Activitatea Compartimentului de informare şi relaţii publice cuprinde următoarele componente: -informarea presei; -informarea publică directă a publicului; -informarea internă a personalului; -informarea interinstituţională. Solicitarea informaţiilor de interes public, altele decât cele prevăzute să fie comunicate din oficiu, va fi adresată Spitalului Orășenesc Tg. Bujor în scris (pe suport de hârtie sau electronic) sau verbal. Solicitările scrise vor fi cererile formulate în scris, pe suport de hârtie sau pe suport electronic (e-mail), inclusiv cele verbale, se înregistrează la persoanele responsabile de informarea publică directă, care eliberează solicitantului o confirmare scrisă, conţinând data şi numărui de înregistrare a cererii. Modelul registrului este cel din anexa 5. Cererile formulate în scris, pe suport de hârtie sau pe suport electronic (e-mail), inclusiv cele verbale, se înregistrează la persoanele responsabile de informarea publică directă, care eliberează solicitantului o confirmare scrisă, conţinând data şi numărui de înregistrare a cererii. Modelul registrului este cel din anexa 5. După primirea şi înregistrarea cererii, persoaneie responsabile de informarea publică directă realizează o evaluare primară a solicitării, în urma căreia se stabileşte dacă informaţia solicitată este o informaţie comunicată din oficiu, furnizată la cerere sau exceptată de la liberul acces. -În cazul în care informaţia solicitată este deja comunicată din oficiu, în termen de maxim 5

zile se informează solicitantul despre acest lucru, precum şi sursa unde informaţia solicitată poate fi găsită. -În cazul în care informaţia solicitată nu este dintre cele care se comunică din oficiu, solicitarea se transmite structurilor competente din cadrul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor, pentru a verifica respectarea prevederilor art.12 din Legea nr. 544/2001, referitor la excepţiile de la accesul liber al persoanelor la informaţii. -În cazul în care informaţia solicitată este identificată ca fiind exceptată de la accesul liber la informaţie, se asigură, în termen de 5 zile de la înregistrare, informarea solicitantului despre acest lucru. Persoanele responsabile de informarea publică directă primesc de la structurile competente ale Spitalului Orășenesc Tg. Bujor răspunsul la solicitarea primită şi redactează răspunsul către solicitant, împreună cu informaţia de interes public sau cu motivaţia întârzierii ori a respingerii solicitării, în condiţiile legii. Modelul răspunsului la solicitarea scrisă este cel din anexa 3. Răspunsul se înregistreaza şi se transmite persoanei interesate, pe suportul solicitat, în termenul legal. În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la primire persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta. Termenul pentru răspunsul în scris la solicitarea informaţiilor de interes public este de 10 zile lucrătoare, dacă informaţia a fost identificată în acest termen. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile lucrătoare, solicitantul este înştiinţat în scris despre acest fapt în termen de 10 zile lucrătoare, iar informaţia de interes public i se comunică în termen de 30 zile lucrătoare. Refuzul comunicării informaţiiior solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea petiţiilor. Orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, în condiţiile prevăzute la art. 12, alin.1-3, contractele de achiziţii publice. Pentru informaţiile solicitate verbal, compartimentul de informare şi relaţii publice are obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi poate furniza pe loc informaţiile solicitate. În cazul în care informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana respectivă este îndrumată să solicite în scris informaţia de interes public, urmând ca cererea să îi fie comunicaiă în termenele prevăzute la art.12. Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore. Informaţiiie de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul programului normal de funcţionare al Spitalului Orășenesc Tg. Bujor, care va fi afişat, incluzând într-o zi pe săptămână şi ore după programul de funcţionare. Activităţile de registratură privind petiţiile nu se pot include în acest program şi se desfăşoară separat.

În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de Spitalul Orășenesc Tg. Bujor, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condiţiile legii. Plata serviciilor de copiere se va face la casieria Spitalului Orășenesc Tg. Bujor.

Dacă în urma informaţiilor primite petentul solicită informaţii noi privind documentele aflate în posesia Spitalului Orășenesc Tg. Bujor, această solicitare va fi tratată ca o nouă petiţie, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art.12 şi 13. Persoanele responsabile de informarea publică directă ţin evidenţa răspunsurilor şi a chitanţelor remise de solicitanţi privind plata costurilor de copiere a materialelor solicitate.

Nu este supusă prevederilor art.12-14 activitatea de răspunsuri la petiţii şi de audienţe, desfăşurată potrivit specificului competenţelor Spitalului Orășenesc Tg. Bujor, dacă aceasta priveşte alte aprobări, autorizări, prestări de servicii şi orice alte solicitări în afara informaţiilor de interes public.

Compartimentul de informare şi relaţii publice va întocmi anual un raport privind accesul la informaţiile de interes public. Acest raport va fi adresat Managerului Spitalului şi va fi făcut public. Structura raportului va fi următoarea: -numărul total de solicitări de informaţii de interes public: -numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes; -numărul de solicitări rezolvate favorabil; -numărul de solicitări respinse, defalcat în funcţie de motivaţia respingerii (informaţii exceptate de la acces, inexistente, etc); -numărul de solicitări adresate în scris:

pe suport de hârtie; pe suport electronic;

-numărul de solicitări adresate de persoane fizice; -numărul de solicitări adresate de persoane juridice; -numărul de reclamaţii administrative:

rezolvate favorabil; respinse;

-numărul de plângeri în instanţă: rezolvate favorabil; respinse; în curs de soluţionare.

Răspunderea disciplinară a persoanelor desemnate pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 554/2001 se stabileşte conform Statutului funcţionarilor publici, statutelor speciale sau, după caz, Codului Muncii.

În cazul în care o persoană consideră că dreptul privind accesul la informaţiile de interes pubfic a fost încălcat, aceasta se poate adresa cu reclamaţie administrativă Managerului Spitalului Orășenesc Tg. Bujor (conform modelului din anexele 2a şi 2b).

Persoana care se consideră vătămată în drepturile sale poate depune reclamaţia administrativă prevăzută la art.18 în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a refuzului explicit sau tacit al angajaţilor din cadrul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001.

În cazul în care reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul la aceasta modelul (din anexa 4) se transmite solicitantului care se consideră lezat, în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei administrative. Acest răspuns va conţine informaţiile de interes public solicitate iniţial şi, de asemenea, va menţiona sancţiunile disciplinare aplicate în cazul salariatului vinovat, în condiţiiie legii.

Pentru analiza reclamaţiilor administrative ale persoanelor, vizând nerespectarea prevederilor Legii nr. 544/2001, la nivelul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor se constituie o analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiite de interes public.

Comisia de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public va avea următoareie responsabilităţi: -primeşte şi analizează reclamaţiile persoanelor; -efectuează cercetarea administrativă; -stabileşte dacă reclamaţia persoanei privind încălcarea dreptului de acces la informaţiiie de interes public este întemeiată sau nu; -în cazul în care reclamaţia este întemeiată, propune aplicarea unei sancţiuni disciplinare pentru personalul responsabil şi comunicarea informaţiilor de interes public solicitate. În cazul salariaţilor culpabili comisia de analiză va propune aplicarea unei sancţiuni

corespunzătoare, potrivit legii; -redactează şi trimite răspunsul solicitantului.

Solicitantul care, după primirea răspunsului la reclamaţia administrativă, se consideră în continuare lezat în drepturile sale prevăzute de lege poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor prevăzute la art. 7 din Legea nr. 544/2001. Scutirea de taxa de timbru pentru plângerea la tribunal şi recursul la curtea de apel nu include şi scutirea de !a plata serviciilor de copiere a informaţiilor de interes public solicitate.

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL CONSILIULUI MEDICAL

ART.1

Consiliul Medical al Spitalului Orășenesc Tg. Bujor se infiinteaza in baza Deciziei Nr. 1953/07.08.2017.

ART.2

Consiliul Medical al Spitalului Orășenesc Tg. Bujor este format din 10 membri; Presedintele si secretarul comisiei se aleg prin vot secret o data la 6 luni.

ART.3 Consiliul Medical al Spitalului Orășenesc Tg. Bujor are următoarele atribuții: 1. evaluează necesarul de servicii medicale al populației deservite de spital și face propuneri pentru elaborarea: - planului de dezvoltare a spitalului, pe perioada mandatului; - planului anual de furnizare de servicii medicale al spitalului; - planului anual de achiziții publice, cu privire la achiziția de aparatură și echipamente medicale, medicamente și materiale sanitare; 2. face propuneri comitetului director în vederea elaborării bugetului de venituri și cheltuieli al spitalului; 3. participă la elaborarea regulamentului de organizare și funcționare și a regulamentului intern ale spitalului; 4. desfășoară activitate de evaluare și monitorizare a calității și eficienței activităților medicale desfășurate în spital, inclusiv: - evaluarea satisfacției pacienților care beneficiază de servicii în cadrul spitalului sau în ambulatoriul acestuia; - monitorizarea principalilor indicatori de performanță în activitatea medicală; - prevenirea și controlul infecțiilor nozocomiale. Aceste activități sunt desfășurate în colaborare cu nucleul de calitate, nucleul DRG și cu compartimentul de prevenire și control al infecțiilor nozocomiale de la nivelul spitalului; 5. stabilește reguli privind activitatea profesională, protocoalele de practică medicală la nivelul spitalului și răspunde de aplicarea și respectarea acestora; 6. elaborează planul anual de îmbunătățire a calității serviciilor medicale furnizate de spital, pe care îl supune spre aprobare directorului general; 7. înaintează directorului general propuneri cu caracter organizatoric pentru îmbunătățirea activităților medicale desfășurate la nivelul spitalului; 8. evaluează necesarul de personal medical al fiecărei secții/laborator și face propuneri comitetului director pentru elaborarea strategiei de personal a spitalului; 9. evaluează necesarul liniilor de gardă și face propuneri directorului general cu privire la structura și numărul acestora la nivelul spitalului, după caz;

10. participă la stabilirea fișelor posturilor personalului medical angajat; 11. înaintează directorului general propuneri pentru elaborarea planului de formare și perfecționare continuă a personalului medico-sanitar; 12. face propuneri și monitorizează desfășurarea activităților de educație și cercetare medicală desfășurate la nivelul spitalului, în colaborare cu instituțiile acreditate; 13. reprezintă spitalul în relațiile cu organizații profesionale din țară și din străinătate și facilitează accesul personalului medical la informații medicale de ultimă oră; 14. asigură respectarea normelor de etică profesională și deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România; 15. răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului și de acreditarea activităților medicale desfășurate în spital, în conformitate cu legislația în vigoare; 16. analizează și ia decizii în situația existenței unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morți subite etc.); 17. participă, alături de directorul general, la organizarea asistenței medicale în caz de dezastre, epidemii și în alte situații speciale; 18. stabilește coordonatele principale privind consumul medicamentelor la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei și a rezistenței la medicamente; 19. supervizează respectarea prevederilor în vigoare, referitoare la documentația medicală a pacienților tratați, asigurarea confidențialității datelor medicale, constituirea arhivei spitalului; 20. avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activități de cercetare medicală, în condițiile legii; 21. analizează și soluționează sugestiile, sesizările și reclamațiile pacienților tratați în spital, referitoare la activitatea medicală a spitalului; 22. elaborează raportul anual de activitate medicală a spitalului, în conformitate cu legislația în vigoare.

ART.4

În vederea îndeplinirii atribuţiilor proprii, Consiliul Medical al Spitalului Orășenesc Tg. Bujor va avea in vedere:

Obligatiile comisiei Necesitatea respectarii ordinii si disciplinei in unitate Cresterea calitatii actului medical

Art.6 Consiliul Medical al Spitalului Orășenesc Tg. Bujor se întruneşte ori de cate ori este nevoie.

ART. 10

Comisia de Disciplina si Control colaborează cu celelalte comisii ale spitalului in vederea cresterii calitatii actului medical.

Art.11 Trimestrial, Consiliul Medical al Spitalului va inainta conducerii spitalului un Raport informativ asupra activitatii consiliului.

ART. 12 Metodologia privind organizarea si functionarea Consiliul Medical al Spitalului Orășenesc Tg. Bujor este adoptata de toti membrii consiliului si devine obligatorie.

Toate materialele elaborate, inclusiv rapoartele trimestriale vor fi gestionale de presedintele comisiei si arhivate conform legii. Comisia va avea un Registru in care se vor inregistra toate documentele primite si cele elaborate. Consiliul medical al Spitalului Orășeneasc Tg. Bujor este constituit potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și conform Ordinului nr. 863/2004 pentru aprobarea atribuţiilor şi competenţelor consiliului medical al spitalelor.

PRINCIPALELE ATRIBUŢII ALE CONSILIULUI MEDICAL SUNT URMĂTOARELE: îmbunătăţirea standardelor clinice şi a modelelor de practică în scopul acordării de

servicii medicale de calitate în scopul creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor; monitorizarea şi evaluarea activităţii medicale desfăşurate în spital în scopul

creşterii performanţelor profesionale şi utilizării eficiente a resurselor alocate; elaborarea proiectului de plan de achiziţii al spitalului în limita bugetului estimat; întărirea disciplinei economico - financiare. Consiliul medical al spitalului are următoarele atribuţii: Evaluează necesarul de servicii medicale al populaţiei deservite de spital şi face

propuneri pentru elaborarea: planului de dezvoltare a spitalului, pe perioada mandatului; planului anual de furnizare de servicii medicale al spitalului; planului anual de achiziţii publice, cu privire la achiziţia de aparatură şi echipamente medicale, medicamente şi materiale sanitare; face propuneri comitetului director în vederea elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului; participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a regulamentului intern ale spitalului; desfăşoară activitate de evaluare şi monitorizare a calităţii şi eficienţei activităţilor medicale desfăşurate în spital, inclusiv: evaluarea satisfacţiei pacienţilor care beneficiază de servicii în cadrul spitalului sau în ambulatoriul acestuia; monitorizarea principalilor indicatori de performanţă în activitatea medicală; prevenirea şi controlul infecţiilor nozocomiale. Aceste activităţi sunt desfăşurate în colaborare cu nucleul de calitate, nucleul DRG şi cu compartimentul de prevenire şi control al infecţiilor nozocomiale de la nivelul spitalului; stabileşte reguli privind activitatea profesională, protocoalele de practică medicală la nivelul spitalului şi răspunde de aplicarea şi respectarea acestora; elaborează planul anual de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale furnizate de spital, pe care îl supune spre aprobare directorului general; înaintează directorului general propuneri cu caracter organizatoric pentru îmbunătăţirea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul spitalului; evaluează necesarul de personal medical al fiecărei secţii/laborator şi face propuneri comitetului director pentru elaborarea strategiei de personal a spitalului; evaluează necesarul liniilor de gardă şi face propuneri directorului general cu privire la structura şi numărul acestora la nivelul spitalului, după caz; participă la stabilirea fişelor posturilor personalului medical angajat; înaintează directorului general propuneri pentru elaborarea planului de formare şi perfecţionare continuă a personalului medico-sanitar;

face propuneri şi monitorizează desfăşurarea activităţilor de educaţie şi cercetare medicală desfăşurate la nivelul spitalului, în colaborare cu instituţiile acreditate; reprezintă spitalul în relaţiile cu organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate şi facilitează accesul personalului medical la informaţii medicale de ultimă oră; asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din România; răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare; analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de exemplu, cazuri foarte complicate care necesită o durată de spitalizare mult prelungită, morţi subite etc.); participă, alături de directorul general, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale; stabileşte coordonatele principale privind consumul medicamentelor la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente; supervizează respectarea prevederilor în vigoare, referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale, constituirea arhivei spitalului; avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii; analizează şi soluţionează sugestiile, sesizările şi reclamaţiile pacienţilor trataţi în spital, referitoare la activitatea medicală a spitalului; elaborează raportul anual de activitate medicală a spitalului, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

CONSILIUL MEDICAL

a) elaborează raportul anual de activitate medicală a spitalului, în conformitate cu legislația în vigoare;

b) constituie echipe multidisciplinare privind îngrijirea pacienților cu patologii complicate, care necesită îngrijiri medicale complexe.

Atribuțiile consiliului medical privind îngrijirea pacienților în echipe multidisciplinare:

a) Medicii șef de secție/șef de laborator sau, după caz, directorul medical au obligația de a coordona și de a controla acordarea cu prioritate a consultațiilor interdisciplinare;

a) Consultațiile interdisciplinare se acordă la recomandarea medicului curant, aprobată de medicul șef de secție, medicul coordonator al compartimentului medical sau, după caz a directorului medical.

b) Medicii din unitățile sanitare cu paturi au obligația de a acorda cu prioritate, în cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, consultațiile interdisciplinare pentru pacienții internați în unitate sau pentru cei internați în alte spitale, în baza relațiilor contractuale stabilite între unitățile sanitare respective.

Consiliul medical al spitalului are următoarele atribuții privind îngrijirea pacienților în echipe multidisciplinare:

- evaluează necesarul de servicii medicale al populației deservite de spital și face propuneri pentru elaborarea;

- planului de dezvoltare al spitalului, pe perioada mandatului; - planului anual de furnizare de servicii medicale al spitalului; - planului anual de achiziții publice, cu privire la achiziția de aparatură și

echipamente medicale, medicamente și materiale sanitare

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ Manager Comitetul Director

Manager Directorul medical Director financiar-contabil

Consiliul de Administrație Consiliul Etic Consiliul Medical Comisii și echipe

Pentru asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii, în

conformitate cu prevederile legale, în cadrul Spitalului Orăşenesc Tg. Bujor funcţionează următoarele comisii și echipe:

Comisia pentru monitorizarea coordonarea și îndrumarea metodologică a dezvoltării generală, sistemul de control intern/managerial;

Echipa de gestionare a riscurilor; Comisia de arbitraj; Comisia medicamentului; Comisia de disciplină; Comisia de analiză DRG; Comisia de sănătate și securitate în muncă; Comisia de control a infecţiilor nozocomiale pe spital; Comisia de analiză a deceselor; Comisia de nutriție; Comisia de analiză a reclamațiilor și plângerilor înregistrate în compartimente; Comisia de distrugere a plantelor, substanțelor și preparatelor psihotrope;

Din comitetul director fac parte: Managerul Directorul medical Directorul financiar-contabil

Managerul este ordonator de credite, reprezintă spitalul în relaţiile cu terţii şi conduce activitatea Comitetului director. Managerul are următoarele atribuţii: • În domeniul strategiei serviciilor medicale:

1. elaboreaza, pe baza nevoilor de servicii medicale ale populaţiei din zona arondată, planul de dezvoltare a spitalului pe perioada mandatului, împreună cu ceilalţi membri ai comitetului director şi pe baza propunerilor consiliului medical; planul de dezvoltare a spitalului se aprobă de consiliul local, respectiv de Ministerul Sănătăţii Publice, după caz, sau ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie; planul de dezvoltare a spitalului se structurează pe etape anuale, evaluate la sfârşitul fiecarui an financiar;

2. aprobă formarea şi utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului, pe baza propunerilor comitetului director şi a consiliului medical, cu respectarea prevederilor legale;

3. aprobă planul anual de furnizare de servicii medicale, elaborat de comitetul director, la propunerea consiliului medical;

4. aprobă măsurile propuse de comitetul director pentru dezvoltarea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;

5. elaborează şi pune la dispozitie consiliului consultativ rapoarte privind activitatea spitalului şi participă la dezbaterile privind problemele de strategie şi de organizare şi funcţionare a spitalului;

6. face propuneri, pe baza analizei în cadrul comitetului director şi a consiliului medical, privind structura organizatorică, reorganizarea, schimbarea sediului şi denumirii unităţii în vederea aprobarii de către Ministerul Sănătăţii Publice sau, după caz, de către ministerele care au spitale în subordine ori în administrare sau reţea sanitara proprie, în conformitate cu reglementarile legale în vigoare;

7. aplică strategiile şi politica de dezvoltare în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii Publice, adecvate la necesarul de servicii medicale pentru populaţia deservită; în cazul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, aplică strategiile specifice de dezvoltare în domeniul medical;

• În domeniul managementului economico-financiar: 8. aprobă şi urmăreşte realizarea planului anual de achiziţii publice; 9. aprobă lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să

se realizeze într-un exerciţiu financiar, în condiţiile legii, la propunerea consiliului medical şi a comitetului director, cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică judeţene;

10. aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului public, cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;

11. aprobă repartizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului, pe secţii, laboratoare şi compartimente şi alte structuri din spital, pe baza propunerilor fundamentate ale şefilor de secţii, laboratoare şi compartimente din structura spitalului;

12. urmăreşte execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii, laboratoare şi compartimente, conform contractului încheiat cu şefii acestor structuri ale spitalului;

13. răspunde de respectarea disciplinei economico financiare la nivelul secţiilor şi compartimentelor, prin intermediul consiliului medical;

14. efectuează plăţi, fiind ordonator secundar sau terţiar de credite, după caz, conform legii;

15. împreună cu consiliul consultativ, identifică surse pentru creşterea veniturilor proprii ale spitalului, în limitele legii;

16. negociază şi încheie în numele şi pe seama spitalului contracte de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurari de sănătate judeteană sau a municipiului Bucureşti ori, dupa caz, cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi, după caz, cu case de asigurari de sănătate private şi alţi operatori economici;

• În domeniul managementului performanţei/ calităţii serviciilor: 17. întreprinde măsurile necesare şi urmăreşte realizarea indicatorilor de performanţă ai

managementului spitalului public, nivelul indicatorilor de performanţă specifici spitalului se stabilesc anual de către Consiliul Local Târgu Bujor.

18. în situaţii excepţionale, din motive neimputabile conducerii spitulului, poate renegocia o singura dată în cursul anului nivelul indicatorilor

19. nominalizează coordonatorii şi răspunde de implementarea şi raportarea indicatorilor programelor şi subprogramelor de sănătate derulate la nivelul spitalului, conform metodologiei elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice;

20. răspunde de crearea condiţiilor necesare prestării unor acte medicale de calitate de către personalul medico-sanitar din spital;

21. urmăreşte implementarea medicală la nivelul spitalului, consiliului medical; 22. urmăreşte realizarea activităţilor de control al calităţii serviciilor medicale oferite de

spital, coordonată de directorul medical, cu sprijinul consiliului medical şi al celui ştiinţific;

23. negociază şi încheie în numele şi pe seama spitalului protocoale de colaborare şi/sau contracte cu alţi furnizori de servicii pentru asigurarea continuităţii şi calităţii serviciilor medicale;

24. răspunde, împreună cu consiliul medical, de asigurarea condiţiilor adecvate de cazare, igienă, alimentaţie şi prevenirea infecţiilor nosocomiale, în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice;

25. răspunde de monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici, precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

26. analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor membrilor comitetului director, ai consiliului medical şi consiliului etic, pentru spitalele clinice şi institutele şi centrele medicale clinice, dispunind măsuri de îmbunătăţire a activităţii;

27. urmăreşte modul de aplicare a prevederilor legale în vigoare cu privire la respectarea drepturilor pacientului şi dispune măsuri atunci când se constată încălcarea acestora;

• În domeniul managementului resurselor umane: 28. aprobă regulamentul intern al spitalului, precum şi fişa postului pentru personalul

angajat; 29. înfiinţează, cu aprobarea comitetului director, comisii specializate în cadrul

spitalului, necesare pentru realizarea unor activităţi specifice, cum ar fi: comisia medicamentului, nucleul de calitate, comisia de analiza a decesului etc., ale căror organizare şi funcţionare se precizează în regulamentul de organizare şi funcţionare a spitalului;

30. stabileşte şi aprobă numarul de personal pe categorii şi locuri de muncă, pe baza propunerilor şefilor de secţii şi servicii, cu respectarea reglementarilor legale în vigoare;

31. organizează concurs pentru ocuparea funcţiilor din cadrul comitetului director. Numeşte membrii comitetului director, cu excepţia spitalelor din subordinea ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie;

32. aprobă organizarea concursurilor pentru posturile vacante, numeşte şi eliberează din funcţie personalul spitalului, în condiţiile legii;

33. aprobă programul de lucru pe locuri de muncă şi categorii de personal, pentru personalul aflat în subordine;

34. realizează evaluarea performanţelor profesionale ale personalului aflat în subordine directă, conform structurii organizatorice şi soluţionează contestaţiile în funcţie de nivelul ierarhic la care s-au făcut;

35. aprobă planul de formare şi perfecţionare a personalului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

36. negociază contractul colectiv de muncă la nivel de spital, 37. încheie contract de administrare, pe durata mandatului, cu şefii de secţii, laboratoare

şi servicii. În cuprinsul acestui contract de administrare sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă, al caror nivel se aprobă anual de către managerul spitalului, după negocierea cu fiecare şef de secţie;

38. urmăreşte încheierea asigurarilor de malpraxis de către personalul medical din subordine;

39. respectă prevederile legale privind incompatibilităţile şi conflictul de interese;

• În domeniul managementului administrativ: 40. aprobă şi urmăreşte respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare, cu

avizul Consiliului Local; 41. reprezintă spitalul în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice; 42. încheie acte juridice în numele şi pe seama spitalului, conform legii; 43. răspunde de modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi dispune

măsuri de îmbunatatire a activităţii spitalului; 44. încheie contracte şi asigură condiţii corespunzatoare pentru desfăşurarea activităţilor

de învăţâmint şi cercetare ştiinţifică, în conformitate cu metodologia elaborată de Ministerul Sănătăţii Publice;

45. asigură respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la păstrarea secretului profesional, păstrarea confidenţialităţii datelor pacienţilor internaţi, informaţiilor şi documentelor referitoare la activitatea spitalului;

46. pune la dispoziţie organelor şi organismelor competente, la solicitarea acestora, în condiţiile legii, date privind activitatea spitalului;

47. prezintă Consiliului Local Târgu Bujor sau Ministerului Sănătăţii Publice, după caz, informări trimestriale şi anuale cu privire la patrimoniul dat în administrare, realizarea indicatorilor activităţii medicale, precum şi la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

48. răspunde de organizarea arhivei spitalului şi asigurarea securităţii documentelor prevazute de lege, în format scris şi electronic;

49. aprobă utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de cercetare medicală, în condiţiile legii;

50. răspunde de organizarea unui sistem de înregistrare şi rezolvare a sugestiilor, sesizarilor şi reclamaţiilor referitoare la activitatea spitalului;

51. conduce activitatea curenta a spitalului, în conformitate cu reglementarile în vigoare; 52. împreună cu comitetul director, elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale

şi coordonează asistenţa medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză, conform dispoziţiilor legale în vigoare;

53. propune spre aprobare Consiliului Local Târgu Bujor, un înlocuitor pentru perioadele când nu este prezent în spital;

54. nu poate transmite altei persoane drepturile şi obligaţiile care rezultă din prezentul contract de management, cu excepţia cazurilor de indisponibilitate.

55. Registru de reclamații și sesizări se află în compartimentul secretariat. 56. Fiecare compartiment/secție deține un registru de reclamații și sesizări care se află în

cabinetul medical.

Conducerea executivă a Spitalului Orăşenesc Târgu Bujor este asigurată de comitetul director, care are următoarele atribuţii:

1. elaborează planul de dezvoltare al spitalului pe perioada mandatului, în baza propunerilor scrise ale consiliului medical;

2. elaborează, pe baza propunerilor consiliului medical, planul anual de furnizare de servicii medicale al spitalului;

3. propune managerului, în vederea aprobării:

a). Numarul de personal, pe categorii şi locuri de muncă, în funcţie de reglementarile în vigoare;

b). organizarea concursurilor pentru posturile vacante, în urma consultării cu sindicatele, conform legii;

4. elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul intern şi organigrama spitalului, în urma consultarii cu sindicatele, conform legii;

5. propune spre aprobare managerului şi urmăreşte implementarea de măsuri organizatorice privind îmbunătăţirea calităţii actului medical, a condiţiilor de cazare, igienă şi alimentaţie, precum şi de măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatăţii publice;

6. elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltutieli al spitalului, pe baza centralizării de către compartimentul economico-financiar a propunerilor fundamentate ale conducatorilor secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, pe care îl supune aprobării managerului;

7. urmareşte realizarea indicatorilor privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii şi compartimente, asigurand sprijin şefilor de secţii şi compartimente pentru încadrarea în bugetul alocat;

8. analizează propunerea consiliului medical privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care îl supune spre aprobare managerului;

9. asigura monitorizarea şi raportarea indicatorilor specifici activităţii medicale, financiari, economici.precum şi a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire şi control, pe care le prezintă managerului, conform metodologiei stabilite;

10. analizează, la propunerea consiliului medical, măsurile pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii spitalului, în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei, dezvoltarea tehnologiilor medicale, ghidurilor şi protocoalelor de practică medicale;

11. elaborează planul de acţiune pentru situaţii speciale şi asistenţă medicală în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză;

12. Ia propunerea consiliului medical, întocmeşte, fundamentează şi prezintă spre aprobare managerului planul anual de achiziţii publice, lista investiţiilor şi a lucrărilor de reparaţii curente şi capitale care urmează să se realizeze într-un exercitiu financiar, în condiţiile legii, şi răspundede realizarea acestora;

13. analizează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi propune managerului măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului;

14. întocmeşte informări lunare, trimestrale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu consiliul medical şi le prezintă Consiliului Județean Galați, precum şi Ministerului Sănătăţii Publice, respectiv ministerelor cu reţea sanitară proprie, la solicitarea acestora;

15. negociază, prin manager, directorul medical şi directorul financiar-contabil, contractele de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sănătate;

16. se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi ori a managerului spitalului şi ia decizii în prezenţa a cel putin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi;

17. face propuneri privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii spitalului;

18. negociază cu şeful de secţie/laborator şi propune spre aprobare managerului indicatorii specifici de performanţa ai managementului secţiei/ laboratorului/serviciului, care vor fi prevazuţi ca anexa la contractul de administrare al secţiei/ laboratorului;

19. răspunde în faţa managerului pentru indeplinirea atribuţiilor care îi revin; 20. analizează activitatea membrilor săi pe baza rapoartelor de evaluare şi elaborează

raportul anual de activitate al spitalului.

Directorul medical are următoarele atribuţii specifice:

1. în calitate de preşedinte al consiliului coordonează şi răspunde de elaborarea la propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului planul anual de servicii medicale, bugetul de cheltuieli;

2. monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul spitalului, inclusiv prin evaluarea satisfacţiei pacienţilor, şi elaborează, împreună cu şefii de secţii, propuneri de îmbunătăţire a activitţii medicale;

3. aprobă protocoale de practică medicală la nivelul spitalului şi monitorizează procesul de implementare a protocoalelor şi ghidurilor de practică medicală la nivelul întregului spital;

4. răspunde de coordonarea şi corelarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienţii internaţi;

5. coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul spitalului; 6. întocmeşte planul de formare şi perfectioanare a personalului medical, la

propunerea şefilor de secţii/laboratoare; 7. avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activităţi de

cercetare medicală, în condiţiile legii; 8. asigură respectarea normelor de etică profesională şi deontologie medicală la

nivelul spitalului, colaborând cu Colegiul Medicilor din Romania; 9. răspunde de acreditarea personalului medical al spitalului şi de acreditarea

activităţilor medicale desfăşurate în spital, în conformitate cu legislaţia în vigoare; 10. analizează şi ia decizii în situaţia existenţei unor cazuri medicale deosebite (de

exemplu, cazuri foarte complicate, care necesită o durata de spitalizare mult prelungită, morţi subite etc.);

11. participă, alături de manager, la organizarea asistenţei medicale în caz de dezastre, epidemii şi în alte situaţii speciale;

12. stabileşte coordonatele principale privind consumul de medicamente şi materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului, prevenirii polipragmaziei şi a rezistenţei la medicamente;

13. supervizează respectarea prevederilor în vigoare referitoare la documentaţia medicală a pacienţilor trataţi, asigurarea confidenţialităţii datelor constituirea arhivei spitalului;

14. participă la luarea deciziilor şi este membru al Comitetului Director.

Directorul financiar-contabil 1. are drept de semnătură pentru actele legate de activitatea funcţiei şi se subordonează Managerului. 2. are în subordine directă serviciul financiar şi serviciul Contabilitate . 3. reprezintă instituţia în relaţiile cu alte instituţii privind activitatea personalului din subordine.

Directorul financiar-contabil, are următoarele atribuții specifice: 1. respectarea disciplinei în muncă, a programului de lucru şi a codului de etică; 2. răspunde de prejudiciile materiale calculabile directe sau indirecte aduse unităţii ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii incorecte a sarcinilor de serviciu; 3. organizează şi coordonează compartimentele din subordine; 4. urmăreşte executarea indicatorilor aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii sanitare ; 5. coordonează întocmirea dării de seamă periodice a unităţii sanitare, verifică, analizează darea de seama potrivit normelor legale, asigurând realitatea şi exactitatea datelor cuprinse; 6. prezintă Consiliului Local Târgu Bujor, darea de seamă contabilă; 7. controlează efectuarea inventarierii şi modul de asigurare a integrităţii patrimoniului; 8. urmăreşte, împreună cu şeful serviciului financiar utilizarea eficienta a fondurilor alocate ; 9. execută indicatorii economico-financiari din bugetul propriu; 10. îndrumă metodologic din punct de vedere financiar, contabil şi bugetar; 11. supraveghează predarea lucrărilor la termenele stabilite de Consiliul Local Târgu Bujor şi CJAS Galaţi; 12. analizează periodic modul de derulare a procesului investiţional şi solicită modificari valorice ale creditelor repartizate anual pe obiective de investiţii, acolo unde este cazul; 13. elaborează împreună cu şeful serviciului financiar proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli; 14. analizează şi recomandă, împreună cu membrii comitetului director, măsuri pentru dezvoltarea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei; 15. fundamentează şi supune spre aprobare comitetului director bugetul de venituri şi cheltuieli; 16. răspunde, împreună cu ceilalţi membri ai comitetului director, de modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contracte şi dispune măsuri de îmbunătăţire a activităţii spitalului; 17. prezintă comitetului director informări trimestriale şi anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli; 18. participă la luarea deciziilor şi este membru al Comitetului Director.

CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE Potrivit prevederilor art. 187, alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății:

(1) În cadrul spitalului public funcţionează un consiliu de administraţie format din 5-8 membri, care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie, de organizare şi funcţionare a spitalului. (2) Membrii consiliului de administraţie pentru spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale sunt: a) 2 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii sau ai direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, iar în cazul spitalelor clinice un reprezentant al Ministerului Sănătăţii sau al direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti; b) 2 reprezentanţi numiţi de consiliul judeţean ori consiliul local, după caz, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, din care unul să fie economist; c) un reprezentant numit de primar sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz; d) un reprezentant al universităţii sau facultăţii de medicină, pentru spitalele clinice; e) un reprezentant al structurii teritoriale a Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat; f) un reprezentant al structurii teritoriale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, cu statut de invitat. Atribuţiile principale ale Consiliului de Administraţie sunt următoarele:

1) avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;

2) organizează concurs pentru ocuparea funcţiei de manager în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii, al ministrului de resort sau, după caz, prin act administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz;

3) aprobă măsurile pentru dezvoltarea activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale populaţiei;

4) avizează programul anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii; 5) analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de către membrii comitetului

director şi activitatea managerului şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;

6) propune revocarea din funcţie a managerului şi a celorlalţi membri ai comitetului director în cazul în care constată existenţa situaţiilor prevăzute la art. 178 alin. (1) şi la art. 184 alin. (1).

7) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de către ori este nevoie, la solicitarea majorităţii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă sau a managerului, şi ia decizii cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

8) Membrii consiliului de administraţie al spitalului public pot beneficia de o indemnizaţie lunară de maximum 1% din salariul managerului.

CONSILIUL ETIC

În conformitate cu prevederile O.M.S. nr. 1502/2016 Consiliul etic este format din 7 membri cu următoarea reprezentare:

În cadrul unităţilor sanitare publice, altele decât cele cu statut de spital clinic, universitar şi institut, Consiliul etic este alcătuit din 7 membri, cu următoarea reprezentare:

a) 4 reprezentanți aleși ai corpului medical al spitalului; b) 2 reprezentanți aleși ai asistenților medicali din spital; c) un reprezentant ales al asociațiilor de pacienți;

1) Consilierul juridic va asigura suportul legislativ pentru activitatea Consiliului etic al spitalului. 2) Secretarul Consiliului etic este un angajat cu studii superioare, desemnat prin decizia managerului să sprijine activitatea Consiliului etic. Secretarul şi consilierul juridic au obligaţia participării la toate şedinţele Consiliului etic, fără a avea drept de vot. 3) Membrii Consiliului etic, precum şi secretarul şi consilierul juridic beneficiază cu prioritate de instruire în domeniul eticii şi integrităţii.Secretarul consiliului de etică este un angajat cu studii superioare al spitalului, desemnat prin decizie a managerului. Secretarul nu are drept de vot în cadrul ședintelor consiliului de etică. 4) Membrii consiliului de etică beneficiază cu prioritate de instruire în domeniul eticii și integrității. 5) Consiliul de etică este condus de un președinte ales prin vot secret dintre membrii acestuia.

Funcționarea consiliului de etică. 1) Consiliul etic se întruneşte lunar sau ori de câte ori apar noi sesizari ce necesita

analiza de urgența, la convocarea managerului, a președintelui consiliului sau a cel putin 4 dintre membrii acestuia.

2) Ședintele sunt conduse de către președinte sau, în lipsa acestuia, de către persoana decisă prin votul secret al membrilor prezenți.

3) Cvorumul ședințelor se asigură prin prezența a cel putin 5 dintre membrii consiliului de etică, inclusiv președintele de ședința.

4) Prezența membrilor la ședințele consiliului de etică se confirmă secretarului cu cel puțin o zi înainte de întrunire. În cazul absenței unuia dintre membrii consiliului, secretarul solicită prezenta membrului supleant respectiv.

5) Deciziile se adoptă prin vot secret, cu majoritate simplă. În cazul în care în urma votului membrilor consiliului de etică se înregistreaza o situație de paritate, votul președintelui este decisiv.

6) Exprimarea votului se poate face „pentru” sau „împotriva” variantelor de decizii propuse în cadrul ședintei consiliului de etică.

7) In situația în care speța supusă analizei implică o problema ce vizează structura de care aparține unul dintre membrii consiliului de etică, acesta se recuzează, locul său fiind preluat de către supleant. În cazul în care și supleantul se gasește în aceeași situație de incompatibilitate, acesta se recuzează, speța fiind soluționată fară participarea celor doi, cu respectarea cvorumului.

8) La fiecare ședinta a consiliului de etică se întocmește un proces-verbal care reflectă activitatea desfașurata și deciziile luate.

9) Consiliul de etică asigură confidențialitatea datelor cu caracter personal, inclusiv dupa soluționarea sesizărilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare.Membrii consiliului depun declarația prevăzuta în anexa nr.6. Încalcarea confidențialitații de către orice membru al consiliului de etică atrage raspunderea conform reglementărilor în vigoare.

Atribuţiile consiliului etic sunt următoarele: 1) promovează valorile etice în rândul personalului medico-sanitar, auxiliar și

administrativ al unității sanitare;

2) identifică și analizează vulnerabilitățile etice și riscurile apărute, propune managerului adoptarea și implementarea măsurilor de prevenție a actelor de corupție la nivelul unității sanitare;

3) formulează și înaintează managerului propuneri pentru diminuarea riscurilor de incidente de etică;

4) analizează și avizează regulamentul de ordine interioară al unitații sanitare și poate face propuneri pentru îmbunătățirea acestuia;

5) formuleaza punct de vedere etic consultativ, la solicitarea comitetului director al unității sanitare;

6) analizează din punct de vedere etic situațiile de dubiu care pot apărea în exercitarea profesiei medicale.În situația în care un cadru medico-sanitar reclamă o situație de dubiu etic ce vizează propria sa activitate, avizul etic nu poate fi utilizat pentru incriminarea cadrului medico-sanitar respectiv, dacă solicitarea s-a realizat anterior actului medical la care se face referire;

7) primește, din partea managerului unității sanitare, sesizările facute în vederea soluționării;

8) analizeaza cazurile de încălcare a principiilor morale sau deontologice în relația pacient-cadru medicosanitar și personal auxiliar din cadru spitalului, prevăzute in legislația in vigoare;

9) verifică daca personalul medico-sanitar și auxiliar, prin conduita sa, încalcă drepturile pacienților prevăzute în legislația specifică, pe baza sesizărilor primite;

10) analizeaza sesizările personalului unității sanitare în legătură cu diferitele tipuri de abuzuri săvârsite de catre pacienți sau superiori ierarhici. În măsura în care constată încalcari ale drepturilor personalului, propune măsuri concrete pentru apărarea bunei reputații a personalului;

11) analizează sesizările ce privesc nerespectarea demnității umane și propune măsuri concrete de soluționare;

12) emite avize referitoare la incidentele de etică semnalate, conform prevederilor prezentului ordin;

13) emite hotărâri cu caracter general ce vizează unitatea sanitară; 14) asigură informarea managerului, a Compartimentului de Integritate din cadrul

Ministerului Sănătății și a petentului privind conținutul avizului etic. Managerul poarta răspunderea punerii in aplicare a soluțiilor propuse;

15) aprobă conținutul comunicărilor adresate petenților, ca răspuns la sesizarile acestora; 16) înaintează către organele abilitate sesizările ce privesc plățile informale ale

pacienților către personalul medico-sanitar ori auxiliar sau acte de condiționare a acordării serviciilor medicale de obținere a unor foloase, in cazul in care persoanele competente nu au sesizat organele conform atribuțiilor de serviciu;

17) sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele dintr-o speță pot face obiectul unei infracțiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanții unității sanitare sau de către petent;

18) aprobă conținutul rapoartelor bianuale și anuale întocmite de secretarul consiliului de etică;

19) redactează Anuarul etic, care cuprinde modul de soluționare a spețelor reprezentative din cursul anului precedent. Anuarul etic este pus la dispoziția angajaților, constituind în timp un manual de bune practici la nivelul unității sanitare respective;

20) analizează rezultatele aplicarii chestionarului de evaluare, parte a mecanismului de feedback al pacientului;

Atribu țiile președintelui consiliului de etică sunt următoarele: 1) convoacă consiliul de etică, prin intermediul secretarului, lunar cât și ori de câte ori

apar noi sesizări ce necesită analiză de urgență sau la solicitarea a cel puțin patru dintre membrii acestuia;

2) prezidează ședințele consiliului de etică, cu drept de vot. În cazul în care în urma votului membrilor consiliului de etică se inregistrează o situație de paritate, votul președintelui este decisiv;

3) avizează prin semnătură, documentele emise de către consiliul de etică și rapoartele periodice;

4) informează managerul unității sanitare în cazul vacantării unui loc în cadrul consiliului de etică, în vederea completării componenței acestuia;

Atribu țiile secretarului consiliului de etică: a) deține elementele de identificare – antetul și ștampila consiliului de etică în vederea

avizării și transmiterii documentelor; b) asigură redactarea documentelor, înregistrarea și evidența corespondenței, a

sesizărilor, hotărârilor și avizelor de etică; c) introduce sesizările colectate în sistemul informatic securizat, în termen de o zi

lucrătoare de la înregistrarea acestora și asigură informarea, dupa caz, a membrilor consiliului de etică și a managerului unității sanitare, prin mijloace electronice, cu privire la acestea.

d) Informarea adresată managerului se face doar în cazul sesizarilor primite prin intermediul sistemului informatic;

e) asigură realizarea și gestionarea bazei de date privind sesizările referitoare la nerespectarea drepturilor pacienților de către cadrele medico-sanitare și pe cele referitoare la abuzurile pacienăților față de cadrele medico-sanitare.

f) informeaza președintele cu privire la sesizările primite în vederea convocării consiliului de etică;

g) convoacă membrii consiliului de etică ori de câte ori este necesar, la solicitarea președintelui, cu cel puțin o zi înaintea întrunirilor;

h) asigură confidențialitatea datelor cu caracter personal, pentru o corectă și imparțială soluționare a spețelor supuse atenției consiliului de etică;

i) întocmește procesele-verbale ale ședințelor consiliului de etică; j) introduce în sistemul informatic securizat chestionarele de evaluare ale

mecanismului de feedback al pacientului distribuite și colectate, de regula, în prima saptamană a fiecărei luni conform modelului de analiza prezentat în anexa nr.5.Asigură lunar informarea membrilor consiliului de etică și a managerului unitații sanitare cu privire la rezultatele aplicării acestora;

k) asigură postarea pe site-ul unității sanitare a informațiilor privind activitatea consiliului de etică;

l) formulează și/sau colectează propunerile de îmbunatațire a activității consiliului sau a unitații sanitare și le supune aprobării consiliului de etică;

m) întocmește raportul semestrial al activitații desfașurate în primele 7 zile ale lunii următoare semestrului raportat și îl supune avizării președintelui și ulterior aprobării managerului;

n) întocmeste raportul anual al activițatii desfășurate și Anuarul etic în primele 15 zile ale anului următor celui raportat și îl supune avizarii președintelui și ulterior aprobarii managerului;

CONSIMȚĂMÂNTUL INFORMAT AL PACIENTULUI Obtinerea consimtamantului la actul medical este un act specific, care ocupa o pozitie centrala in comunicarea si relatia medic-pacient. Actul medical, se porneste de la consimtamantul implicit, care sta la baza relatiei curente de consult medical exprimat de prezenta implicita a pacientului in cabinetul de consultatie, si se ajunge la consimtamantul exprimat, etapa obligatorie, prin care pacientul isi acorda permisiunea specifica de a fi tratat. Consimtamantul exprimat trebuie solicitat si obtinut de fiecare data cand se pune problema unei noi proceduri medicale/chirurgicale diagnostice/curative si nu este valabila exprimarea lui doar o singura data (de ex., la inceputul internarii pentru tot ce va decurge in acea internare). Exprimarea in scris a consimtamantului liber exprimat este obligatorie in prezenta martorilor, inainte de orice act medical, si obligatoriu inainte de orice interventie chirurgicala/anestezica/intravenoasa complexa/intraarteriala, etc. Nimic nu poate fi adaugat in desfasurarea procedurii chirurgicale, fata de acceptul initial luat inainte de operatie; daca o noua procedura chirurgicala, care presupune o schimbare importanta de tactica sau de plan, se decide intraoperator, aceasta nu se poate face decat numai cu un nou acord din partea pacientului, cu exceptia situatiei in care pacientul a decis altfel, chiar cu ocazia primului consimtamant. Pentru a rezolva inca de la inceput toate situatiile, care pot surveni in timpul unei interventii chirurgicale, a fost introdusa necesitatea de a se obtine consimtamantul pe deplin informat; nici un consimtamant nu este valabil, decat numai dupa ce pacientului i se aduc explicatii pe intelesul sau privind interventia la care va fi supus si este facut sa inteleaga motivul pentru care i se cere sa-si exprime permisiunea scrisa. Consimţământul informat implică trei componente pentru a fi valid: Informarea presupune furnizarea de date şi informaţii medicale relevante de către medic cu privire la diagnosticul şi căile de tratament cu riscurile acestora şi înţelegerea lor de către pacient. Capacitatea de decizie adică abilitatea pacientului de întelegere, alegere sau respingere a unei intervenţii, comunicarea consimţământului şi aprecierea consecintelor deciziei luate. Decizia independentă se refera la dreptul pacientului de a lua o decizie liberă fară constrângeri sau manipulari. Acordarea consimţământului se poate realiza în două feluri:

- explicit (oral, scris sau înregistrari video, cu martori din afara unităţii medicale); - implicit (când prin comportamentul său pacientul işi exprimă acordul pentru un tratament sau o procedură terapeutică). Pentru a fi legal, consimţământul trebuie să fie informat, ceea ce presupune ca pacientul să cunoască şi să înţeleagă informaţiile care se transmit. Articolul 660 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 95/2006 reglementează modalitatea de transmiterea a informaţiilor medicale: „în obţinerea acordului scris al pacientului, medicul, medicul dentist, asistentul medical/moaşa sunt datori să prezinte pacientului informaţii la un nivel ştiinpfic rezonabil pentru puterea de înţelegere a acestuia. " Pacientului analfabet sau care nu vede i se va citi cu voce tare textul acordului; pacientul va fi întrebat dacă aceasta reprezintă voinţa sa, medicul urmând să facă o menţiune în acest sens pe acordul scris. Informaţiile vor fi prezentate într-o formă ce maximizează întelegerea, într-un mod respectuos şi clar. Informarea se va face într-o manieră neutra care nu influenţează subiectul, ţinând cont de nivelul cultural şi provenienţa socială a pacientului. In conţinutul consimţământului se va face referire directă la tratamentul propus. Este de preferat să se comunice orice informaţie utilă pentru a se lua o decizie în deplinţ cunosţinţă de cauză. Pacientul poate pune întrebări la care medicul este dator să răspundă pe înţelesul acestuia. In cazul cetăţenilor străini, aceştia au dreptul de a primi informaţii într-o limbă de circulaţie internaţională (spre exemplu engleza) sau prin intermediul unui traducator dacă nu cunosc o astfel de limbă. Pacientul poate indica dacă doreşte ca o altă persoană să primescă informaţiile în numele său. In anumite situaţii, obţinerea consimţământului informat al pacietului nu este obligatoriu. In aceste cazuri, vorbim de excepţiile de la regula consimţământului informat: a) Situaţii de urgenţă ce necesită intervenţii asupra unor pacienţi incapabili de a raţiona; In astfel de situaţii, acordarea ajutorului imediat este necesar pentru salvarea vieţii sau menţinerea stabilă a stării de sănatate a pacientului. Orice persoană rezonabilă ar consimţi să urmeze tratamentul propus în astfel de condiţii, cu atât mai mult cu cât orice amânare ar avea urmări letale sau consecinţe deosebit de grave. Excepţiile privind necesitatea obţinerii consimţământului în situaţiile de urgenţă sunt şi ele limitate în anumite condiţii. Medicii nu trebuie să aplice tratament de urgenţă fară consimţământ dacă există indicii că pacientul ar refuza tratamentul respectiv (spre exemplu, membrii cultului religios Martorii lui Iehova refiiză transfiiziile de sânge). b)Tulburări psihice grave ce necesită internare involuntară a pacienţilor psihiatrici; Tratamentul pacienţilor iresponsabili cu boli transmisibile;

c) Privilegiul terapeutic; Uneori este necesar să se ascundă unele informaţii traumatizante pentru pacient în

procesul obţinerii consimţământului pentru tratament (de exemplu, pacientul care suferă de o boală incurabilă). Dreptul pacientului de a şti sau de a fi informat despre seriozitatea

bolii sale trebuie să fie pus în balanţă cu dreptul de a nu şti, atunci când faptul de a fi informat poate cauza o stare traumatizantă de neajutorare şi de cădere psihică, din moment ce pentru supravieţuire este necesar un comportament activ, centrat pe rezolvarea problemelor.

Dreptul de nu şti este foarte important când se furnizează informaţii despre o

predispoziţie genetică sau depistarea precoce a unor boli aflate în stare latentă ce se manifestă peste mulţi ani. Pe de altă parte acest drept de a nu şti nu este aplicabil în cazul în care unei persoane trebuie să îi fie furnizate informaţii care să-i permită să protejeze alte persoane, prin adaptarea comportamentului. De exemplu, rezultatul pozitiv al unui test pentru o boala cu transmitere sexuală nu ar trebui ascuns pacientului.

e) Renunţarea pacientului la dreptul de a fi complet informat asupra bolii

sale;

f) Nevoia de a extinde o operaţie când bolnavul este înca sub anestezie.

71

Refuzul pacientului - pacientul are dreptul de refuza semnarea consimţântului informat. In acest caz consecinţele refuzului trebuie explicate pacientului. Răspunderea pentru decizia sa se consemnează obligatoriu în scris şi se păstrează la fişa pacientului. Excepţie fac situaţiile de urgenţă medicală.

Pacienţii incapabili (fără discernământ)

Pacienţii incapabili (fară discernământ) sunt persoane care nu au capacitatea de a înţelege natura bolii sale, pentru care este recomandat tratamentul şi nu sunt apte să aprecieze consecinţele deciziei sale de a-şi da sau nu consimţământul.

Această situaţie se întâlneste cel mai frecvent în caz de boală psihică sau deficienţă mintală. Capacitatea persoanei poate să fie deplină sau afectată în grade variate, iar aptitudinea unui individ de a lua decizii poate varia în decursul timpului şi în funcţie de circumstanţe diferite.

Pacientul trebuie implicat în cel mai înalt grad posibil în procesul de elaborare a planului de tratament, chiar şi atunci când este suficient consimţământul reprezentatului său legal. Nu orice tip de judecată perturbată sau de gândire dezechilibrată anuleaza capacitatea mintală a individului.

Spre exemplu, în cazul pacienţilor cu demenţă nu trebuie să se presupună în mod automat că şi-au pierdut capacitatea de a consimţi deoarece aceasta devine limitata gradual şi progresiv, pe măsură ce boala progresează.

Reprezentantul legal (tutore, curator) este autorizat să-şi dea consimţămâtul pentru tratamentul medical dacă aceasta este necesar. Acesta acţionează cu respectarea intereselor celui aflat în grija sa (ar trebui să ia aceleaşi decizii pe care le-ar fi luat pacientul în cazul în care ar fi fost capabil), deciziile anterioare ale pacientului pot orienta în acest sens. Dacă reprezentatul legal refuza iar medicul consideră că este în interesul pacientului, decizia este declinată unei comisii de arbitraj constituită din 3 medici, pentru pacienţii internati in spitale, şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulator.

Pacienţii minori

Orice fiinţă umană are drepturi şi obligaţii din momentul naşterii. Cu toate că minorul are capacitate juridică încă de la naştere, datorită vârstei fragede,

slăbiciunii fizice şi lipsei de experienţă, legea stabileşte că aceştia să-şi manifeste voinţa prin intermediul reprezentanţilor legali (părinţi, tutori, curatori) până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Pe perioada minorităţii, este necesar consimţământul reprezentantului legal al copilului. Minorii îşi pot exprima consimţământul în absenţa părinţilor sau a reprezentantului legal, în următoarele situaţii:

- situaţii de urgenţă când părinţii sau reprezentatul legal nu pot fi contactaţi iar minorul are discernământul necesar pentru a înţelege situaţia medicală în care se află;

- situaţii medicale legate de diagnosticul şi/sau tratamentul problemelor sexuale şi reproductive, la solicitarea expresă a minorului în vârstă de peste 16 ani.

Un copil cu propriile păreri are dreptul să şi le exprime în mod liber şi să fie luate în considerare; ponderea lor în luarea deciziei finale fiind în concordanţa cu vârsta şi cu gradul de maturitate al copilului.

72

La propunerea experţilor în bioetică, în cazul copiilor mari şi adolescenţi, consimţământul informat ar trebui să cuprindă un aviz20.

Stabilirea vârstei la care minorul are un nivel suficient de competenţă pentru a se presupune că este capabil şi că are reprezentarea actelor sale rămâne o problemă în dezbatere.

Refuzul minorului de a urma un tratament care i-ar salva viaţa constituie o dilemă dificilă şi pentru părinţi dar şi pentru medicul curant. Refuzul părinţior poate fi considerat un abuz de putere parentală şi nu ar trebui să impiedice derularea tratamentului.

Lipsa consimţământului informat poate atrage răspunderea juridică pentru malpraxis. In funcţie de circumstanţe răspunderea personalului medical poate fi23:

- civilă (delictuală) - penală - administrativă - disciplinară.

Consimţământul se obţine în scris, iar documentul respectiv va fi anexat la fişa pacientului. Elemente obligatorii pe care trebuie să le conţină un consimţământ informat:

- numele, prenumele şi domiciliul sau, dupa caz, resedinţa pacientului; - actul medical la care urmează a fi supus;

- descrierea pe scurt a informaţiilor ce i-au fost furnizate de către medic; - acordul exprimat fara echivoc pentru efectuarea actului medical - semnatura şi data exprimării acordului.

Modul de desfasurare al obtinerii consimţământului informat ar trebui să realizeze sub forma unui

dialog, nu monolog aşa cum se întamplă de obicei din cauza lipsei de timp şi a volumului mare de muncă al medicilor.

73

RESPONSABILITĂȚI ȘI COMPETENTE MANAGERIALE ALE ȘEFILOR DE SECȚIE:

1. îndrumă și realizează activitatea de acordare a îngrijirilor medicale în cadrul secției respective și răspunde de calitatea actului medical;

2. organizează și coordonează activitatea medicală din cadrul secției/laboratorului sau serviciului medical, fiind responsabil de realizarea indicatorilor specifici de performanță ai secției/laboratorului sau serviciului medical.

3. răspunde de crearea condițiilor necesare acordării de asistență medicală de calitate de către personalul din secția/laboratorul sau serviciul medical;

4. propune directorului medical planul anual de furnizare de servicii medicale al secției/laboratorului sau serviciului medical și răspunde de realizarea planului aprobat;

5. răspunde de calitatea serviciilor medicale prestate de catre personalul medico-sanitar din cadrul secției/laboratorului sau serviciului medical;

6. evaluează necesarul anual de medicamente și materiale sanitare al secției/laboratorului sau serviciului medical, investițiile și lucrările de reparații curente și capitale necesare pentru desfășurarea activității în anul bugetar respectiv, pe care le transmite spre aprobare conducerii spitalului;

7. angajează cheltuieli în limita bugetului repartizat; 8. aplică strategiile de dezvoltare ale spitalului, adecvate la necesarul de servicii medicale

specifice secției/laboratorului sau serviciului medical; 9. înaintează comitetului director propuneri privind proiectului bugetului de venituri și

cheltuieli al secției/laboratorului sau serviciului medical, elaborate cu sprijinul compartimentului economico-financiar;

10. înaintează comitetului director propuneri de creștere a veniturilor proprii ale secției/laboratorului sau serviciului medical, conform reglementărilor legale, inclusiv din donații, fonduri ale comunității locale ori alte surse;

11. întreprinde măsurile necesare și urmărește realizarea indicatorilor specifici de performanță ai secției/laboratorului sau serviciului medical.

12. elaborează fișa postului pentru personalul aflat în subordine, pe care o supune aprobării managerului spitalului;

13. răspunde de respectarea la nivelul secției/laboratorului sau serviciului medical a regulamentului de organizare și funcționare, a regulamentului intern al spitalului;

14. stabilește atribuțiile care vor fi prevăzute în fișa postului pentru personalul din subordine, pe care le înainteaza spre aprobare managerului, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

15. face propuneri comitetului director privind necesarul de personal, pe categorii și locuri de muncă, în funcție de volumul de activități, conform reglementărilor legale în vigoare;

16. propune programul de lucru pe locuri de muncă și categorii de personal, pentru personalul aflat în subordine, în vederea aprobării de către manager.

17. propune aplicarea de sancțiuni administrative pentru personalul aflat în subordine care se face vinovat de nerespectarea regulamentului de organizare și funcționare, a regulamentului intern al spitalului;

74

18. supervizeză conduita terapeutică, avizează tratamentul, prescrierea investigațiilor paraclinice, a investigațiilor paraclinice, a indicatorilor operatorii și programului operator pentru pacienții internați în cadrul secției;

19. aprobă internarea pacineților în secție, pe baza criteriilor de internare, cu excepția internărilor de urgență;

20. hotărăște oportunitatea continuării spitalizării în primele 24 de ore de la internare; 21. avizează și răspunde de modul de completare și de întocmire a documentelor medicale

eliberate în cadrul secției/laboratorului sau serviciului medical; 22. evaluează performanțele profesionale ale personalului aflat în subordine, în conformitate cu

legislația în vigoare, pe care îl supune aprobării managerului; 23. propune planul de formare și perfecționare a personalului aflat în subordine, în conformitate

cu legislația în vigoare, pe care îl supune aprobării managerului; 24. coordonează activitățile de control al calității serviciilor acordate de personalul medico-

sanitar din cadrul secției/laboratorului sau serviciului medical; 25. răspunde de asigurarea condițiilor adecvate de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a

infecțiilor nosocomiale în cadrul secției/laboratorului sau serviciului medical, în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătății Publice;

26. Asigură monitorizarea și raportare indicatorilor specifici activității medicale, financiari-economici, precum și a altor date privind activitatea de supraveghere, prevenire și control din cadrul secției/laboratorului sau serviciului medical, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

27. răspunde de respectarea prevederilor legale privind drepturile pacientului de către personalul medical din subordine și ia măsuri imediate când se constată încălcarea acestora, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;

28. asigură respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la păstrarea secretului profesional, păstrarea confidențialității datelor pacienților internați, informațiilor și documentelor referitoare la activitatea secției/laboratorului sau serviciului medical;

29. urmărește încheierea contarctelor de asigurare de malpraxis de către personalul medical din subordine;

30. în domeniul financiar îndeplinește atribuțiile conducătorului compartimentului de specialitate, conform normelor și procedurilor legale, și face propuneri de angajare, lichidare și ordonanțare a cheltuielilor, care se aprobă de către conducătorul spitalului;

31. propune protocoale specifice de practică medicală, care urmează să fie implementate la nivelul secției/laboratorului sau serviciului medical, cu aprobarea consiliului medical;

32. răspunde de soluționarea sugestiilor, sesizărilor și reclamațiilor referitoare la activitatea secției/laboratorului sau serviciului medical;

33. propune managerului un înlocuitor pe perioada cât lipsește din spital.

75

STRUCTURA DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SERVICIILOR MEDICALE Structura de management al calității serviciilor medicale, în subordinea managerului, care desfășoară următoarele activități: a) pregătește și analizează Planual anual al managementului calității; b) coordonează activitățile de elaborare a documentelor sistemului de management al calității și anume: manualul calității și procedurilor; c) coordonează și implementează programul de acreditare a tuturor serviciilor oferite în cadrul unității, pe baza procedurilor operaționale specifice fiecărei secții/laborator și a standardelor de calitate; d) coordonează și implementează procesul de îmbunătățire continuă a calității serviciilor; e) colaborează cu toate structurile unității în vederea îmbunătățirii continue a sistemului de management al calității; f) implementează instrumente de asigurarea a calității și de evaluare a serviciilor oferite; g) asigură implementarea strategiilor și obiectivelor referitoare la managementul calității declarate de manager; h) asigură implementarea și menținerea conformității sistemului de management al calității cu cerințele specifice; i) coordonează activitățile de analiză a neconformităților constatate și propune managerului acțiunile de îmbunătățire sau corective ce se impun; j) coordonează analizele cu privire la eficacitatea sistemului de management al calității; k) asigură aplicarea strategiei sanitare și politica de calitate a unității în domeniul medical, în scopul asigurării sănătății pacienților; l) asistă și răspunde tuturor solicitarilor managerului pe domeniul de management al calității;

Având în vedere necesitatea optimizării utilizării medicamentelor precum şi folosirea judicioasă a fondurilor băneşti destinate medicamentelor, la nivelul spitalului s-a înfiinţat şi funcţionează comisia medicamentului.

La nivelul spitalului s-a constituit un comitet de securitate şi sănătate în muncă cu scopul de a asigura implicarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii şi care are urmatoarele atribuţii:

• analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare;

• urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;

• analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii, lucrătorilor, şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe;

• analizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;

• analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie, precum şi menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;

• propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice;

• propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice;

76

• analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;

• urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari;

• analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;

• analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;

• efectuează verificari proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute;

• dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducatorul unităţii cel puţin o dată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost intreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor. S tructura organizatorică

Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor are în structura sa urmatoarele unităţi:

Nr. patur

i

Total

perso-

nal

Din care:

Medici

Alt pers. Sup.

Asist-enţi

Infirmi-ere

Îngrijiri- jitoare

Spălă- torese

TESA Mun- citori

Comp. Interne

20 12 3 6 2 1

Comp. Chirurgie

10 14 3 6 2 1

Comp. Pediatrie

15 12 4 6 2 1

Comp. Obstetrică

Ginecologie

10 15 5 6 3 2

Comp. Neonatolog

ie

5 2 2

Laborator Analize

Medicale

7 3 1 3 1

Sterilizare 2 2 Farmacie 2 1 1

Camera de gardă

4 4

Comp. Igienă

1 1

Laborator de

Radiologie si

1 1

77

Imagistică Med.

Cabinet Oftalmolog

ic

1

A.T.I 2

Cab. planificare familială

2 1 1

Cab. ORL 2 1 1 Spalatorie 1 1

TESA 9 9 Muncitori 8 8 TOTAL 60 98 22 2 40 9 6 1 9 8

Spitalizare de zi 6 paturi. Spitalul Orașenesc Tg.Bujor are în structura 5 secții cu paturi, în cadrul cărora sunt organizate compartimente, însumând un număr de 60+6 (paturi spitalizare de zi) și un ambulatoriu integrat cu cabinete de specialitate. Medicii şefi de secţie şi asistenţii coordonatori asigură îmbunătăţirea calităţii serviciilor hoteliere şi medicale solicitând conducerii, când este cazul, materiale, dotări, etc. FUNCȚIA DE GESTIUNE A DATELOR ȘI INFORMAȚIILOR MEDICALE–CARACTERISTICI – dosarul pacientului Funcția de gestiune a datelor și informațiilor medicale, se referă la centralizarea, administrarea, protejarea și asigurarea back-up-ului datelor atât cu caracter general cât și cele cu caracter confidențial. Acest lucru se realizează prin metode specifice, având ca suport atât partea structurală organizatorică – infrastructura IT, proceduri de lucru departamentale, proceduri legate de securizarea confidențialității datelor cât și partea de management – organizare a modului de lucru prin stabilirea unor ierarhii administrative ce definesc accesul unic al fiecărui utilizator la datele solicitate. Responsabilul privin gestiunea datelor este specific fiecărei activități operaționale. Astfel, directorul financiar contabil este responsabil în ceea ce privește structura si managementul datelor cu caracter contabil, șeful compartimentului statistică este responsabil pentru procesarea în buna regulă a datelor centralizate precum și limitarea accesului fizic la datele respective, șeful fiecărei secții este responsabil cu confidențialitatea datelor menționate în FOCG, iar angajatul răspunzător de suportul IT fiind în masură să gestioneze datele cât și fluxul acestora din punct de vedere hardware și software, asigurând asistența tuturor celor implicați în gestionarea datelor. SECURITATEA ÎN SISTEMELE INFORMATICE Într-o reţea de calculatoare, trebuie să existe garanţia că datele sunt protejate, astfel încât doar utilizatorii autorizați să aibă acces la ele. Vulnerabilitatea reţelelor de calculatoare se manifestă în două moduri:

Modificarea sau distrugerea informaţiei (atac la integritatea fizică); Posibilitatea folosirii neautorizate a informaţiilor.

78

Protecția electronică a datelor stocate în cadrul unei reţele de calculatoare, presupune proceduri de manipulare a datelor care să nu poată duce la distrugerea accidentală a lor şi/sau măsuri de duplicare a datelor importante, pentru a putea fi refăcute în caz de nevoie. A avea o rețea de calculatoare cu acces sigur la date, presupune o procedură de autentificare a utilizatorilor şi/sau de autorizare diferenţiată pentru anumite resurse. Orice reţea trebuie asigurată împotriva unor daune intenţionate sau accidentale. Există patru amenințări majore:

Accesul neautorizat; Alterarea electronică a datelor; Furtul de date; Daunele intenţionate sau accidentale.

Definirea politicilor de securitate Politicile de securitate stabilesc orientarea generală şi oferă linii directoare pentru administratorii şi utilizatorii de reţea, în cazul unor situații neprevăzute. Cele mai importante politici de securitate sunt:

Prevenirea; Autentificarea; Instruirea.

Prevenirea este cea mai bună politică de protejare a datelor. Prin prevenirea accesului neautorizat în reţea, datele vor fi în siguranţă. Autentificarea este politica prin care se asigură o prima linie de apărare împotriva utilizatorilor neautorizati. Aceasta înseamnă, că accesul într-o reţea necesită un nume de utilizator valid şi o parolă. Fiecare operator are nume de utilizator și parole diferite cu diferite drepturi de access. Instruirea: personalul este instruit privind folosirea aplicației Hospital Manager Suite. Securitatea fizică a echipamentelor Asigurarea securităţii serverelor În rețeaua spitalului în care majoritatea datelor sunt confidenţiale, serverele sunt la adăpost de eventualele distrugeri intenţionate sau accidentale. Sunt închise într-o încăpere în care accesul este limitat. Salvările pentru copii de rezervă ale datelor şi programelor. În fiecare zi serverul este programat să facă salvări automate pe altă partiție decât cea pe care este instalat sistemul de operare. Aceste baze de date sunt salvate si pe un HDD extern. Soluții de securitate Pentru protejarea datelor şi a resurselor hardware folosim: partajări protejate prin parolă, permisiuni de acces. Partajări protejate prin parolă Partajarile protejate prin parolă se axează pe resursele partajate. Utilizatorul introduce o parolă pentru a avea acces la o anumită resursă. Resursele sunt partajate folosind diferite tipuri de permisiuni. Permisiuni de acces Atunci când deschide o sesiune de lucru în reţea, utilizatorul scrie o parolă. Serverul validează combinația nume utilizator - parolă şi o foloseşte pentru a acorda sau a interzice accesul la resursele partajate, verificând baza de date cu permisiunile de acces ale utilizatorilor. Aplicații Antivirus Descriere: Verifică memoria şi discurile calculatorului de viruşi. Dacă este găsit unul, aplicaţia îl informează pe utilizator şi poate curăţa, şterge sau pune în carantină orice fişier, director sau disc afectat. Pe toate calculatoarele este instalat antivirus. Daca operatorul observa ca statia de lucru nu

79

functioneaza normal este anuntat statisticianul unitati care ia masuri imediate pentru remedierea problemei.

AMBULATORIUL INTEGRAT Ambulatoriu integrat are următoarele cabinete și structuri: • cabinet Medicină Internă • cabinet Chirurgie Generală • cabinet Obstretică-Ginecologie • cabinet ORL • cabinet Planificare Familială • cabinet Pediatrie • cabinet Nutriție • cabinet Ecograf • laborator analize medicale Ambulatoriu integrat:

- asigură asistenţa medicală de specialitate bolnavilor care se prezintă în ambulatoriu; - asigură acordarea primului ajutor medical şi a asistenţei medicale de urgenţă în caz de

boală sau accident şi îndrumarea bolnavilor; - în scopul evitării aglomeraţiei asigură programarea bolnavilor pentru consultaţii la

cabinetele de specialitate; - asigură informarea bolnavilor şi a aparţinătorilor cu privire la programul de lucru al

cabinetelor medicale de specialitate şi cu privire la documentele necesare pentru consultaţii sau investigaţii care se acordă asiguraţilor;

- asigură informarea pacienţilor cu privire la serviciile medicale care se acordă în ambulatoriu şi tarifele practicate pentru serviciile care se acordă la cerere;

- stabileşte incapacitatea temporară de muncă pentru angajaţii domiciliaţi în raza teritorială a ambulatoriului;

- asigură întocmirea documentelor medicale pentru bolnavii prezentaţi în ambulatoriu, potrivit dispozițiilor în vigoare;

- asigură întocmirea și păstrarea fișelor de consultaţii a bolnavilor asistați în cabinetele ambulatoriului;

LABORATORUL DESERVEȘTE ATÂT PATURILE CÂT ȘI AMBULATORIUL INTEGRAT.

80

ATRIBUŢIILE SPITALULUI

În cadrul atribuţiilor sale, spitalul asigură: asistenţa medicală pentru urgenţe, afecţiuni acute, cronice, precum şi adaptarea şi aplicarea la specificul teritoriului a programelor naţionale de sănătate publică; controlul medical şi supravegherea medicală sistematica a unor categorii de bolnavi şi a unor grupe de populaţie expuse unui risc crescut de îmbolnăvire; asistenţa medicală a mamei, copilului, tineretului şi bătrânilor, precum şi aplicarea măsurilor pentru ocrotirea acestora; controlul şi supravegherea medicală sistematică a sportivilor; primul ajutor medical şi asistenţa medicală de urgenţă; efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale bolnavilor ambulatorii şi spitalizaţi; depozitarea, prepararea şi difuzarea medicamentelor precum şi distribuirea instrumentarului şi a altor produse tehnico-medicale, potrivit normelor în vigoare; controlul şi urmărirea calitaţii medicamentelor în vederea ridicării eficienţei tratamentelor, evitarea riscului terapeutic şi a fenomenelor adverse; informarea şi documentarea în domeniul medicamentelor; desfăşurarea de activităţi proprii de cercetare potrivit posibilităţilor de dotare şi încadrare; informarea bolnavului sau a persoanelor celor mai apropiate asupra bolii şi evoluţiei acesteia, în scopul eficienţei tratamentului aplicat; crearea unei ambianţe plăcute, asigurarea unei alimentaţii corespunzatoare afecţiunii, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, precum şi servirea mesei în condiţii de igienă; promovarea acţiunilor privind educaţia sanitară a bolnavilor internaţi; realizarea condiţiilor necesare pentru aplicarea măsurilor de prevenirea infecţiilor interioare, protecţia muncii şi paza contra incendiilor, conform normelor în vigoare; asigurarea asistenţei medicale şi a functionalităţii spitalului în perioade de calamităţi (înzăpezire, inundaţii, etc.) sau în alte situaţii cu caracter deosebit constând în: rezervarea unui număr corespunzator de paturi în care să poata fi internate la necesitate cazurile deosebite; aprovizionarea permanenta cu stocuri suplimentare de medicamente şi substituenti de plasmă, alimente dietetice, lapte praf, dezinfectante precum şi cu alte materiale sanitare; organizarea de comun acord cu organele locale a unor puncte sanitare şi posturi de prim ajutor, care să acţioneze pe perioada cât durează situaţia deosebită; organizarea permanenţei activităţii la farmacia cu circuit închis în vederea aprovizionarii cu medicamentele necesare; colaborarea cu Inspecţia Sanitară de Stat în vederea intervenţiei urgente privind probleme antiepidemice şi de igienă; instituirea permanenţei cu medici în vederea rezolvarii cu competenţă a solicitărilor deosebite; informarea Ministerului Sănătăţii Publice despre orice eveniment sanitar aparut pe teritoriul judeţului; informarea Consiliului Local cu evenimentele sanitare deosebite şi măsurile luate;

81

interzicerea navetismului personalului medico-sanitar în această perioadă; asigurarea externarii din spital a copiilor nou-născuţi, a sugarilor, a lăhuzelor numai dacă le sunt asigurate condiţii de transport şi locuinţe corespunzatoare; asigurarea de măsuri pentru supravegherea medicală activă a bolnavilor din evidenţa specială a celor nedeplasabili, a copiilor şi a gravidelor; profilaxia antitetanică a persoanelor care se rănesc în timpul activităţilor de salvare - evacuare; internarea în spitale şi sanatorii de specialitate a bolnavilor baciliferi din zonele calamitate sau evacuate fiind interzisă cazarea lor în colectivitate; controlul condiţiilor de transport, păstrare şi pregătire a alimentelor; fiecare secție are obligația să-și definească manevrele care implică soluții de continuitate a materialelor utilizate și a condițiilor de sterilizare; urmărirea permanentă a instalaţiilor şi a reţelei de aprovizionare cu apa potabilă; aprovizionarea laboratoarelor cu materiale de recoltare, medii de cultură, substanţe dezinfectante; intensificarea măsurilor de prevenire a infecţiilor interioare; stabilirea şi aplicarea măsurilor de prevenire, a pagubelor materiale, în unitate, ce ar putea fi favorizate de situaţiile de necesitate; mobilizarea întregului personal existent în acel moment în unitate pentru primirea, trierea şi îngrijirea accidentaţilor; asigurarea spaţiilor şi condiţiilor pentru acordarea primului ajutor, trierea, spitalizarea sau îndrumarea pentru manevre de reanimare sau intervenţii chirurgicale, în raport cu gravitatea fiecărui caz; constituirea echipelor ce vor funcţiona în spital, dotarea aparatelor, asigurarea oxigenului; constituirea echipelor şi stabilirea zonelor în care vor acţiona acestea pentru degajarea de zăpadă a căilor de acces în unitate, a străzilor învecinate; organizarea controlului în subunităţi în timp de calamitate.

Orarul de distribuire a meselor:

În compartimentele de chirurgie generală, medicină internă şi pediatrie orarul de distribuire a meselor este: - ora 8.00 – micul dejun; - ora 12.00 – prânzul; - ora 17.00 – cina. În compartimentul obstetrică ginecologie orarul de distribuire a meselor este: - ora 8.00 – micul dejun; - ora 12.00 – prânzul; - ora 18.00 – cina.

82

ATRIBUȚIILE SECȚIILOR ȘI AL COMPARTIMENTELOR CU PATURI A. În cadrul asistenţei medicale

a) La primire: a.1.) Compartiment de primire urgenţă

- asigura trierea şi stabilizarea funcţiilor vitale a cazurilor cu afecţiuni acute; a.2.) la serviciul de internări (camera de gardă):

- examinarea imediată, completă, trierea medicală şi epidemiologică a bolnavilor, pentru internare; - - asigurarea primului ajutor şi acordarea asistenţei medicale calificate şi specializate, până când bolnavul ajunge în secţie; - asigurarea baremului de urgenţă, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii Publice; - asigurarea transportului bolnavilor în secţie; - ţinerea evidenţei ziInice a mişcării bolnavilor; - la raportul de gardă participă medicii şefi de secţii, de laborator, farmacistul șef şi un reprezentant al sectorului economic (raportul de gardă poate dura maximum 30 minute).

b) În secţie:

• repartizarea bolnavilor în saloane, în condiţiile aplicării măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea infecţiilor interioare; • asigurarea examinarii complete şi a investigaţiilor minime a bolnavilor în ziua internării; • efectuarea în cel mai scurt timp a investigaţiilor necesare stabilirii diagnosticului; investigaţiile de înaltă performantă (angiografii, scintigrafii) se fac în cazul urgenţelor de grad O şi 1, în afecţiunile neurologice, neurochirurgicale şi în celelalte cazuri cu evaluarea şi indicaţia şefului de secţie; • declararea cazurilor de boli contagioase şi a bolilor profesionale; • asigurarea tratamentului medical complet, individualizat şi diferenţiat, în raport cu starea bolnavului, cu forma şi stadiul evolutiv al bolii, prin aplicarea diferitelor procedee şi tehnici medicale şi chirurgicale, indicarea, folosirea şi administrarea alimentaţiei dietetice, medicamentelor, agenţilor fizici, balneari, climatici, a gimnasticii medicale, ergoterapiei, precum şi a protezelor instrumentarului şi aparaturii medicale; • asigurarea, ziua şi noaptea, a îngrijirii medicale necesare pe toata durata internarii; • asigurarea medicamentelor necesare tratamentului indicat şi administrarea corectă a acestora, nefiind păstrate medicamente la patul bolnavului; • asigurarea condiţiilor necesare recuperării medicale precoce; • asigurarea alimentaţiei bolnavilor în concordanţă cu diagnosticul şi stadiul evolutiv al bolii; • desfăşurarea unei activităţi care să asigure bolnavilor internaţi în regim raţional de odihnă şi de servire a mesei, de igienă personală, de primire a vizitelor şi păstrare a legaturii acestora cu familia; • asigurarea securităţii copiilor contra accidentelor, în secţia de nou născuţi şi în alte secţii unde sunt internaţi copii; • transmiterea concluziilor diagnostice şi a indicaţiilor terapeutice pentru bolnavii internaţi, unităţilor sanitare ambulatorii sau medicilor de familie; • educaţia sanitară a bolnavilor şi aparţinătorilor. B. În activitatea de control al aplicării programelor naţionale de sănătate publică • efectuarea controlului pe specialităţi în unităţile sanitare din teritoriul arondat; • îndrumarea, sprijinirea şi controlul corect al modului de acordare a asistenţei medicale a populaţiei în profilele respective în ambulatoriul de specialitate; • urmărirea îmbunătăţirii continue a calităţii îngrijirilor medicale; • asigurarea unui nivel tehnic profesional superior al personalului medico-sanitar propriu şi a instruirii personalului medico-sanitar aflat pentru stagii practice.

83

Compartiment de Primire Urgenţe care are următoarele atribuţii: - triază urgenţele la prezentarea la spital; primeşte, stabileşte tratamentul iniţial al tuturor urgenţelor cu prioritate urgenţe majore; - face investigaţii clinice şi paraclinice necesare stabilirii diagnosticului şi începerii tratamentului iniţial; - asigură consult de specialitate în echipă cu medicul de gardă din spital pentru stabilirea secţiei în care urmează să se interneze pacienţii; - monitorizează, tratează si reevaluează pacienţii care necesită internare; - asigură tratament, stabilizarea şi reevaluarea pentru pacienţii care necesită internare; - înregistrează, stochează, prelucrează şi raportează adecvat informaţia medicală; - formează continu personalul propriu şi formează în medicina de urgentă alte categorii de personal medical.

REGULI DE FUNCȚIONARE A BLOCULUI OPERATOR ȘI A SĂLILOR DE NAȘTERI

Blocul operator este unitatea care cuprinde sălile de operație și anexele acestora din cadrul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor din clădirea principală respectiv personalul sălilor de operaţie. Blocul operator este o secție în cadrul Spitalului Orășenesc Tg. Bujor. Blocul operator este astfel organizat încât să permită managementul operator optim al bolnavilor operați în condiţii de maximă siguranţă, optimizarea utilizării sălilor de operaţie și a timpului de activitate şi asigurarea unor condiţii de muncă corecte chirurgilor, anestezistilor și personalului care îşi desfăşoară activitatea în acest sector. Blocul operator este organizat în 3 compartimente:

- Compartimentul Chirurgie- Generală; - Compartimentul Obstetrică – Ginecologie. Pentru realizarea acestor obiective, blocul operator (BO) este o entitate comună, unică şi

indivizibilă, care cuprinde personal comun, care poate fi distribuit pe compartimente și săli de operație conform necesităților. În BO sunt operaţi bolnavii îngrijiţi de medicii specialişti şi primari din secţia de Chirurgie și secția de Obstetrică – ginecologie.

Conducerea organizatorică a BO este asigurată de 1 medic coordonator. Acesta are în subordine o asistentă șefă și 4 responsabili pentru activitatea fiecărui grup de săli de operație. Activitatea echipei de anestezie este coordonată de 1 medic responsabil activitate anestezie, care va colabora pentru sincronizare cu echipa de chirurgie. Conducerea BO este subordonată direcţiunii spitalului şi va colabora cu șefii de secții chirurgicale, ATI care au rol consultativ și care vor fi informați ori de câte ori sunt necesare și se adopta decizii importante cu privire la BO. Activitatea cotidiană este condusă de medicului coordonator. Activitatea fiecărui compartiment și grup de săli de operație este coordonata și asigurată de o asistentă responsabilă cu inventarul de compartiment, subordonată direct conducerii BO. Personalul medical și paramedical are obligația să respecte toate legile, recomandările CMR, ale Ordinului Asistenților Medicali, precum și dispozitiile șefului de secție. Programul operator Pentru operaţiile programate, BO este deschis de luni până vineri între orele 7,30 şi 15.30. În situații special activitatea se prelungește până la terminarea programului operator. Activitatea se poate organiza și în 2 sau 3 ture de 8 ore, dacă volumul de activitate impune, iar personalul angajat este suficient. Pentru urgenţe se repartizeaza zilnic în blocul operator personalul de serviciu și sălile de urgență { 1-2 } sunt deschise zilnic 24h. Pacienții internați de urgență beneficiază imediat de acces în sala de operație și de intervenția de urgență necesară bolii, fără a se aștepta programare. Momentul operator este stabilit de medicul chirurg șef de gardă, care a internat bolnavul și este

84

răspunzător de pacient. Chirurgul anunţă echipa de anestezie şi anestezia este efectuata de medicul anestezist de serviciu în momentul respectiv. Terapia intensivă şi reanimarea se stabilesc în echipă complexă chirurg, anestezist în colaborare la nevoie şi cu medici de specialitate din alte domenii. Succesiunea intervențiilor din urgență este organizată şi în responsabilitatea Medicului chirurg șef de gardă. Activitatea operatorie propriu-zisă începe la ora 9,30. La ora 9,45 primul bolnav este instalat pe masa de operaţie și echipa operatorie și de anestezie va începe activitatea de pregătire pentru operație. Programul operator va conţine numele bolnavului, vârsta, salonul, operaţia, tipul de anestezie, sala, dacă bolnavul este ALERGIC şi la ce substanţă, dacă este infectat HIV, HVB, HVC, operatorul și ajutorul, durata estimată a operaţiei; numele pacienților din programele operatorii sunt confidențiale, sub incidența secretului profesional și pe panoul de la BO nu se afișează numele bolnavilor. În cazul anulării unei operaţii, operatorul va anunţa medicul coordonator al BO şi medicul anestezist. În mod excepţional, cu aprobarea medicului coordonator, a şefului de secţie şi cu acordul medicului anestezist, dacă programul operator nu este prea încărcat, pot fi adăugate operaţii care nu au fost puse pe program în ziua anterioară, cu scopul de a utiliza sălile la nivelul optim şi de a scurta timpul de spitalizare a bolnavilor. De asemenea urgențele din secție beneficiaza de programarea imediată, în funcție de gradul de urgență şi având ca scop vindecarea pacientului. În situaţia când programul operator dintr-un compartiment s-a efectuat, sălile libere (cu material şi personalul aferent) vor fi utilizate pentru efectuarea operaţiilor din alte compartimente, astel încât să nu existe săli neutilizate într-un compartiment în timp ce în alte compartimente sunt bolnavi care aşteaptă să fie operaţi. redistribuirea sălilor de operație libere o face medicul coordonator al bo după criteriile obişnuite: gradul de urgenţă, septicitatea operaţiei, înţelegerea între operatori şi anestezişti, personalul şi materialele disponibile. Anestezistul poate urma echipa chirurgicală şi bolnavul programat pentru operaţie la care a efectuat consultul preanestezic cu condiţia de a nu fi anestezist în altă sală de operaţie, mai ales la distanţă. Managementul bolnavilor în blocul operator

Pregătirea și toaleta bolnavilor pentru operație se face pe secție, în limita posibilităților. Pacienții se recomandă a efectua duș preoperator dacă este posibil, iar pregătirea tegumentelor prin radere se efectuează în principiu la nivelul secției, după care se aplică feşile sau ciorapii elastici daca au indicație. Bolnavii vor fi aduşi la BO de către brancardieri, în mod excepţional de asistenta de salon, medicul rezident sau medicul curant, până la sala de preanestezie sau sala de operație. Bolnavul va fi în permanenţă sub supravegherea şi responsabilitatea celui care l-a luat din salon, până în momentul instalării lui pe masa de operaţie sau la preanestezie când intra sub supravegherea personalului din secția ATI repartizat la preanestezie/anestezie. Echipa de chirurgie va sonda la nevoie vezica urinară.

Din momentul instalării bolnavului pe masa de operaţie, acesta intră sub responsabilitatea directă a echipei de anestezie, a asistentei de sală, a asistentei instrumentare, precum şi a medicului operator şi anestezist și va rămâne sub responsabilitatea acestei echipe până la terminarea operației sau momentul preluării lui de către echipa ATI de la sala de trezire sau până când la recomandarea acestora brancardierul transportă bolnavul în salon, unde este preluat de asistenta de salon şi nu va rămâne nici un moment singur. Pacientii cu risc sunt însoțiți obligatoriu de un medic anestezist sau chirurg la transport.

85

Atunci când sunt necesare, sonda vezicală, sonda nazo-gastrică, ciorapul elastic sau alte manevre medicale vor fi efectuate de către operator sau un medic care participă la operaţie. Aceste manevre nu pot fi făcute de personalul mediu sau paramedical (brancardieri, etc).

Asistența medicală de la blocul operator are în principal următoarele sarcini:

- pregătește instrumentarul pentru intervențiile chirurgicale; - asistă bolnavul pre și intraoperator putând participa la intervenții în caz de nevoie

deosebită; - pregătește și sterilizează materialele și instrumentarul, în cazul în care nu există

sterilizare centrală; - răspunde de bunurile aflate în gestiunea sa.

Asistența medicală de obstetrică-ginecologie sau moașa de la sala de naștere are în principal următoarele sarcini:

- urmărește evoluția travaliului, sesizând medicului toate incidentele apărute; - asistă toate nașterile fiziologice sub supravegherea medicului de secție sau de gardă; - acordă primele îngrijiri nou-născuților și răspunde de identificarea lor; - îndeplinește și alte sarcini stabilite de conducerea unității.

ATENȚIE: din momentul ieşirii din salon şi până la întoarcerea sa din nou în salon, bolnavul nu va rămâne nici un moment singur, nesupravegheat de personalul medical sau eventual de personalul mediu, dar cu un medic în proximitate.

Anestezia: se efectuează de către medicul anestezist în acord cu medicul chirurg, asigurând condiții optime desfășurării intervenției operatorii și siguranței vieții bolnavului.

Materiale si echipamente medicale

Toate materialele şi echipamentele din BO fac obiectul unui inventar unic sub responsabilitatea medicului Șef de secție și Asistentei Șefe a BO. Fiecare asistentă responsabilă de compartiment are în subinventar materialele şi echipamentele din compartimentul de care răspunde.

Curăţenie, decontaminare, dezinfecție, sterilizare :

Control zilnic consemnat în registrul de control.

Accesul tuturor persoanelor în blocul operator se va face numai în ţinuta de BO: bonetă, mască şi echipament special de culoare verde sau albastră. accesul în bo cu ținuta de spital (albă) este interzisă, precum și accesul pe secție în ținuta verde sau albastră.

Responsabilitatea asepsiei şi antisepsiei în BO o au Asistenta Sefă BO şi Asistentele Responsabile de compartimente, iar în sala de operaţie asistenta instrumentară şi operatorul. În BO se limitează accesul la personalul implicat în activitatea de anestezie și operatorie. Întreg personalul va respecta normele de comportament civilizat, de asepsie, antisepie, ținuta corespunzătoare. Discuțiile din BO vor fi civilizate astfel încât să nu deranjeze intervențiile chirurgicale și pentru a evita stress-ul suplimentar al pacienților.

*Conform normelor legale în vigoare, fumatul în blocul operator este interzis.*

86

Asistenta responsabilă de compartiment răspunde de curăţenia din compartimentul său. Zonele de curăţenie trebuie să fie precis delimitate de către coordonatorul de secție și comunicate personalului. Curățenia la vizorul BO este asigurată de personalul indicat de Serviciul Administrativ.

Personalul blocului operator: este reprezentat de toți angajații spitalului cuprinși în schema organizatorică a sălilor de operație și care desfășoară activitatea direct în BO și respectă fișa postului și care sunt subordonați medicului coordonator de secție al BO. Personalul BO este personal mobil în interiorul BO, în funcție de volumul de activitate și necesități. Respectarea programului de activitate și a orarului este obligatorie. Schimbările de program se anunță la Coordonatorul Secției BO, cu specificarea și semnătura persoanei înlocuitoare. Nerespectarea sarcinilor de serviciu se analizeaza în comisia de disciplină.

Evacuarea deşeurilor: se face sub directa supraveghere a asistentei responsabile de sălile de operație respective, în containere și saci speciali. Materialele biologice se tratează și manevrează conform normelor în vigoare ale Ministerului Sănătății.

Libertatea de deplasare a pacientului nerestricționată temporal, excepție făcând perioadele de vizită medicală.

Pacieții se pot deplasa liber, pentru a participa la activități de educație sanitară, terapie ocupațională, consiliere, etc., conform programului ales, excepție făcând programele de vizită medicală și contravizită consemnate în programul pacientului.

Programul de vizită al aparținătorilor pacienților internați în spital se realizează de luni până vineri în intervalul orar 15,00 - 20,00, iar în zilele de sâmbătă și duminică programul de vizită se realizează între orele 10,00 – 20,00.

Vizitatorii/aparținătorii vor discuta cu pacientul în sala de așteptare. În cazul pacienților nedeplasabili/greu deplasabili vizitatorii se pot întâlni cu pacienții în

salon. Numărul de vizitatori pentru un pacient internat într-un salon cu mai mult de trei paturi nu poate fi mai mare de trei persoane și pot fi vizitați maximum doi pacienți în același timp. Vizitatorii sunt îndrumați la patul pacientului de un cadru mediu sau asistenta șefă.

Vizitatorii vor purta ecuson (vizitator), pelerine și papuci de unică folosință. Este interzis vizitatorilor introducerea de alimente contraindicate regimului dietetic al

bolnavului sau în cantitate prea mare. Este interzis introducerea băuturilor alcoolice. Vizitatorii vor evita discuțiile neplăcute ce pot afecta pacienții, vor respecta liniștea celorlalți

bolnavi internați. *Vizitatorilor le este interzis fumatul în unitate.* Secția dispune de un telefon cordless prin care se asigură comunicarea pacientului cu

familia, cu medicul curant sau medicul de gardă care pot informa familia despre starea și evoluția pacientului. Aparținătorii vor fi informați despre acest număr de telefon la internarea pacientulu în secție.

Pentru pacienții internați pe oricare dintre saloanele secției, la solicitare, membrii familiei pot discuta direct cu medicul curant în timpul programului de audiență al acestuia.

Programul de vizită este afișat la toate intrările în spital și secții, în mod vizibil și accesibil vizitatorilor.

Nu se percep taxe pentru vizitarea pacienților în spital.

87

LABORATOR ANALIZE MEDICALE

Compartimentul de Prevenire şi Control a Infecţiilor Nosocomiale Are ca atribuții supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale, acestea fiind obligaţii

profesionale şi de serviciu pentru toate categoriile de personal medico-sanitar şi auxiliar sanitar din spital.

Activitatea de prevenire a infecţiilor nosocomiale se organizează de către comisia care răspunde de infecţiile nosocomiale pe spital din cadrul compartimentului şi se desfasoară pe baza unui plan propriu de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale. Acest plan cuprinde distinct pentru fiecare secţie de profil, protocoale de proceduri şi manopere profesionale, standarde de îngrijire şi de tehnici aseptice şi alte normative specifice privind condiţiile de cazare, igienă şi alimentaţie, necesare pentru implementarea activităţilor programate.

FARMACIE CU CIRCUIT ÎNCHIS

În cadrul Spitalului Orăşenesc Târgu Bujor, funcționează o farmacie cu circuit închis. Farmaciile asigură şi gestionează întreaga medicaţie necesară bolnavilor internaţi.

Programul de lucru:

- Luni-Vineri: 08:00 – 16:00 - Sâmbătă-Duminică – Închis

Programul de eliberare a condicilor de prescripție medicală: - 10:30 -14:30

Farmacia cu circuit închis funcţionează potrivit reglementarilor legale şi are în principal următoarele atribuţii: - păstrează, prepară şi difuzează medicamente de orice natură şi sub orice formă, potrivit

prevederilor farmacopeei Române, în vigoare specialităţi farmaceutice autorizate şi alte produse farmaceutice, conform nomenclatorului aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice;

- depozitează produsele conform normelor în vigoare (farmacopee, standarde sau norme interne) tinându-se seama de natura şi proprietăţilelor fizico-chimice;

- organizează şi efectuează controlul calităţii medicamentului şi ia măsuri ori de câte ori este necesar, pentru preîntîmpinarea accidentelor, informând imediat organele competente;

- asigură, în cadrul competenţei sale, primul ajutor bolnavilor; - asigură controlul prin: controlul preventiv; verificarea organoleptică şi fizică; verificarea

operaţiilor finale; analiza calitativă a medicamentelor la masa de analize; - prescrierea, prepararea şi eliberarea medicamentelor se face potrivit normelor stabilite de

Ministerul Sănătăţii Publice; - constituie şi completează în permanenţă stocul de medicamente de rezervă şi livrează

sortimentele necesare din acest stoc, în caz de necesitate.

Sarcinile personalului Farmacistul șef - respectiv farmacistul gestionar – are în principal următoarele sarcini: - organizează spaţiul de muncă, dând fiecarei încăperi destinaţia cea mai potrivită pentru

realizarea unui flux tehnologic corespunzător specificului activităţii; - întocmeşte planul de muncă şi repartizează sarcinile pe oameni, în raport cu necesităţile

farmaciei;

88

- răspunde de buna aprovizionare a farmaciei; - organizează recepţia cantitativă şi calitativă a medicamentelor şi celorlalte produse farmaceutice

intrate în farmacie, precum şi depozitarea şi conservarea acestora în condiţii corespunzătoare; - colaborează cu secțiile medicale din cadrul spitalului; - participă la receptia cantitativă a medicamentelor şi materialelor sanitare intrate în farmacie şi

efectuează recepţia calitativa a acestora; - verifică periodic, prin analize, calitatea medicamentelor şi materialelor sanitare cu durata de

conservare sau acţiune terapeutică limitată (drajeuri, specialităţi farmaceutice) în vederea preschimbarii lor;

- răspunde de munca şi pregatirea tehnico-profesională a internilor în farmacie, studenţilor şi elevilor aflaţi în stagiul de practică;

Farmacistul are în principal următoarele sarcini: - supraveghează şi coordonează activitatea de eliberare a produselor farmaceutice

condiţionate şi materiale sanitare de către asistentul de farmacie; - primeşte, verifică, execută reţete şi eliberează medicamentele; - asigură şi răspunde de depozitarea, conservarea şi gestionarea medicamentelor toxice şi

stupefiante;

Asistentul de farmacie are în principal următoarele sarcini: - organizează spaţiul de muncă şi activităţile necesare distribuirii medicamentelor şi

materialelor sanitare; - asigură aprovizionarea, recepţia, depozitarea şi păstrarea medicamentelor şi produselor

farmaceutice; - eliberează medicamente şi produse galenice, conform prescripţiei medicului; - recomandă modul de administrare a medicamentelor eliberate, conform prescripţiei

medicului; - oferă informaţii privind efectele şi reacţiile adverse ale medicamentului eliberat; - participă, alaturi de farmacist, la pregatirea unor preparate galenice; - verifică termenele de valabilitate a medicamentelor şi produselor farmaceutice şi previne

degradarea lor; - respectă reglementarile în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor

nosocomiale; - participă la realizarea programelor de educaţie pentru sănătate; - respectă secretul profesional şi codul de etică al asistentului medical; - utilizează şi pastrează, în bune condiţii, echipamentele şi instrumentarul din dotare,

supraveghează colectarea materialelor şi instrumentarului de unică folosinţă utilizat şi se asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii;

- se preocupă de actualizarea cunoştinţelor profesionale, prin studiu individual sau alte forme de educaţie continuă;

- participă la procesul de formare a viitorilor asistenţi medicali de farmacie; - respectă normele igienico-sanitare şi de protecţia muncii; - respectă regulamentul de ordine interioară.

89

ELIBERAREA ȘI LIVRAREA ÎN REGIM DE URGENȚĂ A MEDICAMENTELOR. Secția/compartimentul spitalului are obligația de a asigura la aparatul de urgență, medicamentele considerate strict necesare pentru potențialele cazuri de urgență, conform unui barem minimal stabilit. La indicația medicului, în situații de urgență (pacienți aflați sau nou internați), asistenta de salon folosește medicamentele prescrise la aparatul de urgență. În situația în care medicamentele nu sunt suficiente, asistenta de salon va solicita chemarea de la domiciliu a farmacistului șef/asistentului de farmacie pentru farmacia spitalului pentru a ridica aceste medicamente pe baza condicii de prescriere a medicamentelor, semnată și parafată de medicul care a făcut recomandare. Activitatea menționată anterior este specifică situațiilor din timpul gărzilor în afara programului de lucru de la farmacia spitalului care este 08:00 – 16:00.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor activitatea economică, financiară şi administrativă Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor are în structură servicii şi compartimente funcţionale:

- Resurse umane; - Statistică, Informatică Medicală; - Relaţii cu publicul; - Financiar, contabilitate; - Aprovizionare-transpot-achiziţii publice.

SERVICIUL RESURSE UMANE Serviciul resurse umane este subordonat directorului general şi asigură: 1. efectuarea lucrărilor privind statul de funcţii - întocmire, modificări curente, conform structurii organizatorice aprobate prin ordin de ministru, ţinand cont de Normativele de personal aprobate tot prin ordin de ministru, pentru toate categoriile de personal; 2. estimarea cheltuielilor de personal pe categorii de cheltuieli (salarii de bază, sporuri, gărzi, premii, ore suplimentare etc), pe luni, trimestre, semestre şi anual; 3. -întocmirea lucrăriior privind angajarea, promovarea şi salarizarea personalului pornind de la normativele de personal aprobate prin Ordinul M.S., respectând criteriile stabilite pentru fiecare categorie de personal şi avizate de Ministerul Muncii; 4. efectuarea tuturor lucrărilor cu privire la structura şi toate modificările de structuri ale unităţii; 5. întocmirea fişelor de post pentru personalul încadrat, conform normelor şi dispoziţiilor legale; 6. ţinerea evidenţei autorizaţiilor de liberă practică, a certificatelor de acreditare şi a asigurarilor de răspundere civilă în domeniul medical ale personalului medical; 7. redactarea deciziilor privind încadrarea, promovarea, evaluarea, sancţionarea, schimbarea locului de muncă, a funcţiei, a condiţiilor de muncă, ale salariaţilor etc.; 8. efectuarea controlului prestarii muncii atât în cadrul programului normal de lucru cât şi în afara acestui timp (gărzi, ore suplimentare etc.): 9. asigurarea acordarii drepturilor de salarizare - în limita bugetului aprobat pentru cheltuieli de personal – salarii de bază, spor de vechime, sporuri pentru condiţii de muncă, gărzi, indemnizaţii, ore suplimentare, premii anuale, etc. 10. întocmirea contractelor de muncă pentru personalul de conducere şi de execuţie nou încadrat; 11. întocmirea dosarelor cerute de legislaţia în vigoare în vederea pensionarii; 12. asigurarea întocmirii situaţiilor statistice privind cheltuielile de personal realizate lunar, trimestrial, anual;

90

13. eliberarea adeverinţelor şi altor acte care atestă calitatea de salariat sau de fost salariat al unităţii, adeverinţe cu sporurile realizate în vederea recalcularii pensiilor, 14. adeverinţe cu veniturile brute sau nete realizate.

Şeful serviciului resurse umane are în principal următoarele atribuţii: 1. coordonează întocmirea statului de funcţii; 2. coordonează lucrările de încadrare a personalului de execuţie din unitate şi răspunde de corecta întocmire a contractelor individuale de muncă; 3. -răspunde de acordarea drepturilor de salarizare pentru toate categoriile conform legislaţiei în vigoare; 4. răspunde de întocmirea corectă şi la timp a dărilor de seamă statistice; 5. controlează evidenţa drepturilor plătite salariaţilor; 6. întocmeşte lucrările privind normarea posturilor pe unitate; 7. asigură respectarea condiţiilor legale în derularea organizării concursurilor de ocupare a posturilor vacante sau temporar vacante; 8. verifică ţinerea evidenţei corecte şi la zi a autorizatiilor de liberă practică şi a certificatelor de membru ale personalului medical din unitate; 9. execută lucrări diverse solicitate de conducerea unităţii.

COMPARTIMENTUL RELAŢII CU PUBLICUL are următoarele atribuţii: 1. se îngrijeşte de rezolvarea petiţiilor formulate în nume propriu de către cetăţeni, respectând prevederile O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor; 2. asigură accesul la informaţiile de interes public tuturor persoanelor interesate, 3. respectând prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; 4. colaborează cu toate serviciile şi compartimentele de specialitate, în vederea rezolvării temeinice şi legale a petiţiilor; 5. urmăreşte respectarea Legii nr. 46/2001, Legea drepturilor pacientului, protejând dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viata privată a pacientului; 6. colaborează cu toate organismele abilitate prin lege să cerceteze cauzele şi împrejurările producerii de accidente şi alte evenimente, furnizând datele solicitate în scris de către acestea, respectând prevederile legale în vigoare.

SERVICIUL FINANCIAR

Serviciul financiar are următoarele atribuţii: 1. întocmirea proiectelor de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare sub coordonarea directă a

directorului financiar contabil si a ordonatorului principal de credite; 2. asigurarea creditelor necesare, corespunzătoare comenzilor şi contractelor emise, în limita

creditelor aprobate; 3. verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi legalităţii

operaţiunii; 4. întocmirea planului de plăti în numerar prin casierie; 5. întocmirea formularelor de recuperare a sumelor care eventual au fost greşit plătite;

91

6. întocmirea situaţiilor lunare privind serviciile medicale realizate şi raportarea lor către CJAS spre decontare;

7. întocmirea execuţiei bugetare lunar, trimestrial, anual; 8. asigurarea efectuării plăţilor conform Ordinului nr. 1792/2002; 9. analizarea şi pregătirea din punct de vedere financiar a evaluării eficienţei utilizării mijloacelor

materiale şi băneşti puse la dispoziţia unităţii, luarea măsurilor necesare pentru evitarea cheltuielilor neeconomicoase şi inoportune;

10. întocmirea studiilor privind costuri comparative pe diverşi indicatori: zi de spitalizare, pat, bolnav comparativ pe secţiile din unitate, analiza cauzelor care determină diferenţe şi propunerea eliminării celor subiective;

11. organizarea acţiunii de perfecţionare a pregătirii profesionale pentru cadrele din serviciu; 12. calcularea foilor de observaţie privind accidentele de muncă, accidentele rutiere, vătămările

corporale şi raportarea lor către CJAS; 13. întocmirea cererilor de deschidere de finanţare pe diferite surse; 14. participarea la orice acţiunie întreprinsă în cadrul unităţii având drept scop creşterea

eficienţei activităţii economice.

Şeful serviciului financiar are în principal următoarele sarcini: 1. întocmeşte lucrări privind proiectele planurilor de venituri şi cheltuieli bugetare şi extrabugetare ; 2. asigură efectuarea corectă şi în conformitate cu dispoziţiile legale, a operaţiunilor din încasări şi plăţi; 3. organizează întocmirea instrumentelor de plată şi documentelor de acceptare sau refuz a plăţii; 4. organizează verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul formei, conţinutului şi legalităţii operaţiunii; 5. răspunde de întocmirea formularelor de plată; 6. verifică întocmirea execuţiei bugetare; 7. răspunde de evidenţa relaţiilor contractuale cu CJAS; 8. răspunde de întocmirea raportărilor lunare şi trimestriale pe fiecare componentă a contractului şi la termenele stabilite pe baza datelor furnizate de celelalte servicii din unitate; 9. întocmeşte facturile în baza raportărilor mai sus amintite în vederea decontării de către CJAS a sumelor aferente serviciilor medicale prestate; 10. urmăreşte contractele şi modificările acestora pe parcursul întregii perioade de încheiere a acestora; 11. răspundede întocmirea regularizarilor periodice; 12. răspunde de modul de calcul al foilor de observaţie pentru diferite categorii; 13. răspunde de întocmirea cererilor de deschidere de finanţare; 14. asigură ţinerea unei evidenţe corecte şi la zi, conform dispoziţiilor legale, a operaţiuniilor financiare şi verifică toate operaţiuniile de decontări cu alte instituţii sau terţi.

SERVICIUL CONTABILITATE Serviciul contabilitate are urmatoarele atribuţii:

1. organizarea contabilităţii conform prevederilor legale şi asigurarea efectuării corecte şi la timp a înregistrărilor;

92

2. organizarea analizei periodice a utilizării bunurilor materiale şi luarea măsurilor necesare împreună cu celelalte birouri şi servicii din unitate, în ceea ce priveşte stocurile disponibile; 3. asigurarea întocmirii la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a dărilor de seamă contabile; 4. participarea la organizarea sistemului informaţional al unităţii, urmărind folosirea cât mai eficientă a datelor contabilităţii; 5. asigurarea întocmirii, circulaţiei şi păstrării justificative care stau la baza înregistrarilor în contabilitate; 6. organizarea evidenţei tehnico - operative şi gestionare, asigurarea ţinerii lor corecte şi la zi; 7. organizarea inventarierii periodice a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar; 8. asigurarea îndeplinirii condiţiilor legale privind angajarea gestionarilor, constituirea garanţiilor şi reţinerea ratelor; 9. asigurarea măsurilor de păstrare, manipulare şi folosire a formularelor cu regim special; 10. asigurarea efectuarii corecte şi în conformitate cu dispozitiile legale a operaţiunii- lor de încasare şi plăţi în numerar; 11. ţinerea evidenţei angajamentelor bugetare şi legale; 12. organizarea acţiunii de perfecţionare a pregătirii profesionale pentru cadrele din serviciu.

Şeful serviciului contabilitate are în principal următoarele sarcini: 1. organizează contabilitatea conform prevederilor legale, răspunde în mod direct de efectuarea corectă şi la timp a înregistrarilor contabile; 2. confruntă evidenţele analitice şi cele sintetice; 3. organizează analiza periodică a utilizării bunurilor materiale şi luarea măsurilor necesare, împreună cu celelalte sectoare din unitate, în ceea ce priveşte stocurile disponibile, supranormative fără mişcare sau cu mişcare lentă şi pentru prevenirea oricaror alte imobilizări de fonduri; 4. analizează periodic conţinutul conturilor, făcând propuneri corespunzatoare; 5. răspunde de întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a dărilor de seamă contabile; 6. răspunde de întocmirea, circulaţia şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate; 7. organizează inventarierea periodică a mijloacelor materiale şi ia măsuri de regularizare a diferenţelor constatate; 8. răspunde de constituirea garanţiilor materiale aferente gestionarilor şi reţinerea ratelor; 9. asigură efectuarea corectă şi în conformitate cu dispoziţiile legale a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar.

SERVICIUL APROVIZIONARE-TRANSPORT-ACHIZIŢII Prin serviciul aprovizionare-transport-achiziţii se asigură: - aprovizionarea ritmică şi la timp cu toate bunurile, medicamentele şi materialele necesare bunului mers al activitaţilor medicale, administrative şi tehnice respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor de bunuri coordonarea activităţii colectivului de licitaţii electronice urmarirea încheierii şi derulării contractelor de achiziţii publice coordonarea activităţii magaziilor, asigurând condiţii optime de păstrare şi depozitare a bunurilor urmărirea distribuirii judicioase a materialelor în secţiile şi serviciile spitalului intră în relaţii cu secţiile şi serviciile din spital şi cu furnizorii de materiale şi medicamente încheierea contractelor economice cu furnizorii, întocmirea şi urmarirea graficului de

93

livrări pentru materialele necesare unităţii asigură aprovizionarea unităţii cu alimente, materiale, instrumentar, aparatură în cele mai bune condiţii recepţionarea calitativă şi cantitativă a materialelor, alimentelor primite de la furnizori şi asigurarea transportului acestora în condiţii igienico-sanitare, în conformitate cu normele în vigoare.

► Şef serviciu A.T.A. - atribuţii: • Coordonarea întregii activităţi a serviciului; • Verificarea tuturor procedurilor din cadrul serviciului; • Vizarea facturilor după verificarea lor de subordonaţi; • Vizarea bonurilor de consum la rechizite, piese auto şi combustibili; • Coordonarea activitatii de licitaţii.

Economist, inginer, subinginer, merceolog achiziţii - atribuţii: 1. Achiziționarea de produse, servicii şi lucrări prin procedurile de licitaţie electronică,

cerere de ofertă, licitatie publică, negociere, achiziţie directă, în baza necesarului lunar întocmit de cel în masură să solicite, care presupune: - organizare licitaţie electronică lunar ; - reorganizare licitaţie pentru licitaţiile închise cu un participant sau licitaţii fără câştigător; - completare necesar cu coduri CPSA; - introducere în gestiune a produselor noi; - introducerea preţului conform M.S.F.; - verificarea documentaţiei ; - întocmirea dosarului pentru fiecare furnizor care presupune solicitări de aprobare încheiere contract ; - informarea furnizorilor asupra modelului de contract agreat de spital prin transmiterea acestuia prin e-mail sau fax; - întocmirea comenzilor în baza contractului; - urmărirea onorării comenzilor; - verificarea facturilor şi a documentelor de însoţire a produselor achiziţionate ; - verificarea cantitativă, calitativă şi sortimentală a produselor înscrise în facturi; - confruntarea conţinutului facturii cu comanda; - închiderea tranzacţiilor în sistemul electronic; - nefinalizarea procedurii cu un singur participant; - participarea la negocierea unui anumit produs; - participarea ca membru la comisia de evaluare a ofertelor depuse de participanţi; - verificarea documentelor de identificare a ofertanţilor ; - întocmirea referatelor pentru aprobarea comisiei de evaluare a ofertelor; - întocmirea referatelor pentru aprobarea aplicării procedurii pentru achiziţionarea produselor.

► Şoferi- atribuţii 1. Execută lucrările de pregătire şi verificare a stării tehnice generale prevazute la controlul şi îngrijirea ziInică a autovehiculului şi a garajului. 2. Respectă periodicitatea lucrărilor de întretinere (controlul şi îngrijirea zilnică, spălarea, R.T.l, R.T.2, R.T.S., LT.P.) şi reparaţii participând efectiv la efectuarea acestor lucrări, semnând de recepţia calitativă a lucrărilor. 3. La primirea foii de parcurs va confirma dacă autovehiculul corespunde tehnic pentru a putea circula. 4. Este obligat să se încadreze în normele de rulaj a anvelopelor precum şi în cele legate de consumul de carburanţi şi lubrifianţi. 5. Răspunde de inventarul din dotare.

94

6. Sesizează şeful ierarhic superior despre eventualele depăşiri ale consumului normat pentru tipul de maşină cu care lucrează. 7. În timpul conducerii şoferul trebuie să aibă asupra sa carnetul de conducere corespunzator tipului de autovehicul pe care îl conduce, certificatul de înmatriculare, foaia de parcurs, talonul tehnic privind inspecţiile tehnice periodice. 8. Opreşte imediat autovehiculul la semnalul lucrătorilor de poliţie. 9. Să cunoască faptul că îi este interzis accesul în unitate, în afara orelor de program, fără o solicitare nominală. 10. Să nu parcheze autosanitara la domiciliu său în alte locuri nepermise de legile în vigoare. 11. Să nu introducă şi să nu consume băuturi alcoolice în unitate atât în timpul programului cât şi după. 12. Se abţine de la consumul de băuturi alcoolice cu cel puţin 8 ore înainte de începerea serviciului. 13. Este interzis consumul băuturilor alcoolice în timpul efectuării transportului. 14. În afara normelor legale care reglementează circulaţia rutieră, şoferii mai au urmatoarele obligaţii: a). Se preocupă de îmbunătăţirea necontenită a cunoştinţelor legate de circulaţia modernă şi circulaţia preventivă; b). Menţine autovehiculul în stare tehnica corespunzatoare; c). Respectă riguros ordinele de sigurantă a circulaţiei rutiere şi exploatarea autovehiculului; d). Comunică imediat, telefonic, la unitate orice accident de circulaţie în care este implicat; e). Se prezintă la timp pentru efectuarea examenelor psihologice şi medicale în conformitate cu normele în vigoare; f). Cunoaşte şi aplică prevederile normelor de protecţia muncii, normele P.S.I., regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice, instrucţiunilor M.T.T.C., dispoziţiile în vigoare cu privire la activitatea lor; g). Se prezinta la fiecare 2 ani cu autovehiculul pentru efectuarea Inspecţiei Tehnice Periodice; h). Îndeplineşte orice alte sarcini repartizate de şefii ierarhic superiori.

► Gestionarii:

a. Asigură primirea, recepţionarea, înmagazinarea şi păstrarea în condiţii de securitate şi igienă a materialelor achiziţionate de unitate. b. După primirea cantitativă, calitativă şi sortimentală a lor conform avizelor de expediţie (facturi) înscrie operaţiunile în fişe de magazie. c. Pentru magazia de obiecte de inventar şi mijloace fixe asigură eliberarea lor în funcţie de aprobările date de şefii de servicii. d. Pentru rezerva specială de medicamente, urmăreşte termenul de valabilitate al medicamentelor şi se ocupă de schimbarea lor în funcţie de posibilităţile spitalului păstrând raportul de colaborare cu farmacia spitalului şi serviciul Contabilitate în ce priveste întocmirea actelor necesare. e. Păstrează permanent legatura cu şeful serviciu ATA pentru rezolvarea tuturor problemelor pe linie de aprovizionare şi cu şeful serviciului Contabilitate în ce priveşte evidenţele, facturile solicitând sprijinul acestora când atribuţiile şi competenţa îi sunt depăşite. f. Execută sarcinile primite de la personalul ierarhic superior şi de la conducerea spitalului.

95

g. Pentru magazia de imprimate asigura eliberarea tuturor imprimatelor medicale necesare pentru buna desfăşurare a activităţii spitalului; asigură eliberarea imprimatelor medicale cu regim special pe bază de parafă şi semnatură atât pentru ambulatoriu cât şi pentru spital în registre deschise pentru fiecare formular în parte; urmăreşte restituirea lor în magazie. h. Când este solicitat înlocuieşte şi alte gestiuni: CO, CM. i. Pentru magazia de reformă şi efecte, eliberează materiale de reformă şi efecte. j. Primeşte materiale de reformă şi efecte, mijloace fixe şi obiecte de inventar care au un grad de uzură, ce nu mai pot fi utilizate şi asigură verificarea, recepţionarea, înmagazinarea şi păstrarea acestor materiale în condiţii de securitate. k. După primirea şi recepţionarea cantitativă şi calitativă a sortimentelor conform proceselor verbale, bon de reformă se înregistrează în fişele de magazie. l. Depozitează reforma adusă din secţiile spitalului în cele cinci spaţii create în acest scop. m. Adună pentru casare toata reforma înmagazinată pentru o perioadă de un an, astfel se efectuează dezmembrarea şi eliminarea din magazie cu privire la magazia de efecte a bolnavilor internaţi în spital n. Sortează pe secţii hainele aduse în saci, le înregistrează şi aşează în sistem garderoba. o. Efectuează evidenţa ambalajelor în fişa de magazie cu indicarea furnizorului conform actului de intrare şi termenului de restituire. p. Păstrează legatura cu secţia de internări-urgenţa pentru o buna functionare. q. Pentru magazia de materiale sanitare, eliberează materiale sanitare de dializă. r. Primeşte materiale sanitare şi de dializă în baza documentelor, facturilor, avizelor, dispoziţiilor de livrare însoţite de certificatele de calitate şi vize preventive a celor de la serviciul ATA şi le cântăreşte, le numară, le aşează şi le stivuieşte şi păstrează în bune condiţii de securitate şi igienă materialelor achiziţionate de unitate; toate acestea executându-Ie împreuna cu comisia de recepţie stabilită prin decizie de conducerea unităţii pentru a constata eventualele probleme în legatură cu cantitatea, calitatea sau documentele de însoţire a mărfii. s. Întocmeşte referate cu privire la materialele a căror termen de valabilitate expiră sau se degradează şi le prezintă la secretariatul unităţii pentru înregistrare. t. Solicită spaţiu adecvat pentru depozitarea materialelor. u. Anunţă conducerea despre stocurile de materiale greu lichidabile şi despre cele care au un rulaj rapid. v. Eliberează materialele pe bază de bon de materiale şi dispozitii de livrare vizate de şeful secţiei care le ridică şi de şeful serviciului ATA. w. Înaintează serviciului de contabilitate actele pentru verificare. x. Suportă penalizările atrase de nerespectarea prevederilor legale în vigoare privind circulaţia ambalajelor şi nerestituirealor la termen. y. Solicită ajutor cand problemele îi depasesc competenţele şi atribuţiile. z. Prezintă săptămânal tabele cu stocuri la serviciul ATA.

Muncitorii necalificaţi asigură în condiţii de respectare a măsurilor de protecţia muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi de igienă, următoarele: - încărcarea, descărcarea şi transportul produselor necesare Blocului alimentar şi a materialelor ce fac obiectul aprovizionării tehnico-materiale a unităţii; - stivuirea şi aranjarea produselor aprovizionate în depozitele unităţii; - încărcarea, descărcarea, transportul şi însilozarea rădăcinoaselor necesare pentru perioada de iarnă la Blocul alimentar;

96

În cadrul Serviciului Aprovizionare-Transport-Achiziţii sunt organizate şi funcţionează

biroul "Proceduri şi Achiziţii publice" şi biroul "Aprovizionare". Principalele atribuţii ale biroului "Proceduri şi Achiziţii publice":

a. elaborarea programului anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de celelalte compartimente din cadrul spitalului şi urmăreşte realizarea acestuia; b. elaborarea sau, după caz, coordonarea activităţii de elaborare a documentaţiei de atribuire; răspunde de organizarea procedurilor de achiziţii publice de bunuri, servicii şi lucrări, conform prevederilor legale în vigoare; c. asigură întocmirea formalităţilor de publicitate pentru procedurile de achiziţii publice şi vânzarea documentaţiei corespunzatoare acestora. Asigură primirea, înregistrarea şi păstrarea ofertelor pentru procedurile organizate; d. asigură întocmirea proceselor-verbale de deschidere a ofertelor, a celor de analiză şi a proceselor-verbale de atribuire a contractelor de achiziţii publice. Asigură comunicarea rezultatelor achiziţiilor publice organizate de ofertanţi; e. asigură înregistrarea contestaţiilor şi comunicarea acestora membrilor comisiei spre rezolvare şi către instituţiile guvernamentale abilitate şi transmite rezultatul contestaţiilor acestora şi ofertanţilor implicaţi înca în procedură; f. asigură întocmirea şi transmiterea către Monitorul Oficial VI a anunţurilor de intenţie, participare sau atribuire; g. încheierea contractelor cu furnizorii; h. constituirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice; i. respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.

Principalele atribuţii ale serviciului "Aprovizionare": aprovizionarea ritmică şi la timp cu toate bunurile, medicamentele şi materialele necesare bunului mers al activităţii medicale, administrative şi tehnice; urmărirea derulării contractelor de achiziţie publică, a graficului de livrare, de prestare şi executare; recepţionarea calitativă şi cantitativa a produselor, serviciilor şi lucrarilor si coordonarea activitatii magaziilor asigurând condiţii optime de depozitare şi păstrare a bunurilor; certifică realitatea, regularitatea şi legalitatea pentru bunurile primite pe facturile de achiziţie (mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale) care sunt aferente bunurilor ce intră în gestiuni; urmarirea distribuirii judicioase a materialelor în secţiile şi serviciile spitalului; respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.

Serviciul Administrativ, paza, protecţia muncii, P.S.I., protecţie civilă şi mediu, are în principal următoarele atribuţii: a. asigură măsurile necesare pentru utilizarea inventarului administrativ-gospodăresc în condiţii de eficienţă maximă; b. asigură efectuarea inventarierii patrimoniului în condiţiile şi la termenele stabilite prin acte normative împreună cu şef serviciului contabilitate; c. asigură întreţinerea curăţeniei; d. asigură repararea şi întreţinerea materialului moale (cearşaf, pijamale, feţe perne); e. confectionează material moale;

97

f. urmăreşte efectuarea curăteniei; g. asigură ordinea şi curăţenia la rampa de gunoi şi crematoriul unităţii; h. urmăreşte recepţionarea, manipularea şi depozitarea corespunzătoare a bunurilor; i. urmăreşte întreţinerea clădirilor, instalaţiilor şi păstrarea în bune condiţii a inventarului spitalului; j. întocmeşte necesarul de material moale (lenjerie, pijamale, halate, capoate etc.) anual şi-I transmite pentru achiziţionare; k. întocmeşte necesar de materiale de întreţinere şi curăţenie; l. urmăreşte folosirea şi consumul cu eficientă al acestora; m. urmăreşte respectarea programului de lucru a întregului personal din subordine; n. asigură prin sectorul de zone verzi curăţenia şi întreţinerea spaţiilor exterioare în toate anotimpurile precum plantare plante, tuns iarba, gard viu, plantare copaci, întreţinere seră şi plantele necesare, primind sprijin şi din alte sectoare de activitate; o. asigură păstrarea arhivei spitalului cu respectarea normativelor de păstrare, aceasta făcându-se în condiţii corespunzatoare; p. asigură activitatea de secretariat şi curierat precum şi dactilografierea corespondenţei; q. gestionează patrimoniul administrativ al serviciilor funcţionale; r. organizează activitatea de pază cu efective proprii sau prestări servicii; s. întocmeşte planul de pază, îl supune aprobării după care urmăreşte executarea dispoziţiilor transmise prin acesta; t. în conformitate cu legislaţia de Protecţia muncii urmăreşte respectarea acesteia; u. execută instructajul general de protecţie a muncii ; v. asigură şi verifică respectarea normelor de protecţia muncii; w. solicită necesarul de materiale şi mijIoace de protecţia muncii; x. ia măsurile necesare şi solicită asigurarea condiţiilor corespunzătoare de muncă, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor; y. urmareşte şi aplică prevederile legislative cu privire la protecţia împotriva incendiilor, verificând respectarea acestora; z. gestionează activitatea de protecţie civilă; aa. întocmeşte conform legii documentaţia cu privire la aceasta; bb. urmăreşte în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu aplicarea acestora solicitând intervenţia organelor abilitate pentru soluţionarea lor.

NUCLEUL DE CALITATE

Nucleul de calitate are sarcina de a asigura monitorizarea internă a calității serviciilor medicale furnizate, prin urmărirea respectării criteriilor de calitate, referitoare la:

a. oportunitatea continuării spitalizării la 24 de ore; b. înregistrarea datelor despre evoluția stării de sănătate a pacientului, confirmarea

diagnosticului la 24/72 de ore în foile de observație; c. indicarea medicației în foaia de observație, concordanța medicației prescrisă în foaia de

observație cu cea efectiv eliberată prin condica de medicamente;

Vor fi efectuate, prin sondaj, un numar de minim două evaluări lunare, pentru fiecare secție în parte. Data efectuării sondajelor și constatările vor fi înregistrate în Registrul de activitate al

98

nucleului de calitate cu semnătura persoanei care a efectuat sondajul, întocmirea punctajului aferent criteriilor de calitate și urmărirea lunară pentru reactualizarea acestuia. Calcularea punctajului aferent criteriilor de calitate se referă la:

a. decizia de internare a bolnavilor; b. internarea pacienților pe secție în funcție de concordanța cu diagnosticul principal la

internare; c. igienizarea pacienților; d. transportarea/însoțirea pacientului internat pe secție; e. externarea pacientului (înmânarea scrisorii medicale și după caz a rețetei

gratuite/compensate).

Prezentarea propunerilor de îmbunătățire a calității serviciilor medicale furnizate asiguraților, pe fiecare secție în parte și global pe spital, conducerii spitalului. Propunerile vor fi aduse și la cunoștința medicilor șefi de secție. Conducerea spitalului va putea astfel analiza propunerile înaintate de nucleul de calitate în vederea aplicării eventualelor măsuri corective și/ sau preventive, după caz. Elaborarea unor materiale cu informații utile pacientului și aparținătorilor (date generale despre spital, programul de vizită pentru aparținători, medicul curant, modalitatea de contact a acestuia, etc.) ce vor fi puse la dispoziția acestora în momentul internarii pe secție.

În cadrul Serviciului Administrativ functionează:

SPĂLĂTORIA ŞI BLOCUL CENTRAL DE LENJERIE - organizează activitatea în sectorul spălătorie şi în blocul central de lenjerie; - solicită respectarea circuitelor funcţionale în acest sector urmăreşte o spălare eficientă dar şi consumurile de materiale şi detergenţi să se facă în mod corespunzator şi cât mai economic; - supraveghează respectarea ordinei, curăţeniei şi legislaţiei pentru activitatea din spălătorie; - urmăreşte împreună cu organele de resort respectarea spălării lenjeriei conform cerinţelor stabilite precum şi predarea la spălat şi primirea lenjeriei să se facă între orele stabilite; - asigură repararea defectelor aparute la lenjerie ca urmare a uzurii sau a unor deficienţe accidentale. COMPARTIMENTUL BUCĂTĂRIE - activitatea de pregătire a alimentaţiei se desfasoară în Blocul alimentar, dimensionat, amenajat şi structurat în raport cu mărimea unităţii spitaliceşti şi cerinţele acesteia. - asigură îndrumarea şi controlul cu privire la buna conservare şi depozitare a bunurilor; - verifică respectarea de către personalul Compartimentului bucătărie a programului de lucru; - controlează împreună cu alte organisme să nu se comită sustrageri de bunuri; - solicită menţinerea ordinei şi curăţeniei în bucătărie urmăreşte prin sondaj ca întreaga cantitate de alimente să fie introdusă în pregătirea hranei, evitându-se sustragerile; - verifică gustul preparatelor executate stabilind măsurile ce se impun, împreună cu dieteticianul, bucătarul de tură şi ceilalţi responsabili, cu atribuţii în Blocul alimentar.

ŞEFUL SERVICIULUI ADMINISTRATIV, PAZĂ, PROTECŢIA MUNCII, P.S.I., PROTECTIA CIVILĂ ŞI MEDIU - Urmăreşte rezolvarea sarcinilor de către toate compartimentele din subordine; - Urmăreşte realizarea obiectivelor din Planul de pază; - Urmăreşte respectarea programului de lucru la toate categoriile de personal din subordine;

99

- Urmăreşte efectuarea curăţeniei pe toate spaţiile arondate şi a zonei verzi; - Asigură arhivarea documentelor din toate sectoarele; - Asigură măsurile necesare pentru utilizarea inventarului administrativ-gospodaresc în condiţii de eficientă maximă; - Asigură efectuarea inventarierii patrimoniului în condiţiile şi la termenele stabilite prin acte normative; - Urmăreşte asigurarea întreţinerii clădirilor şi instalaţiilor; - Asigură întreţinerea curăţeniei; - Asigură efectuarea şi îndeplinirea instruirilor de Protecţia muncii, P.S.I., Protecţia civilă; - Urmăreşte măsurile de Protecţia muncii, P.S.L, Protecţia civilă şi Mediu; - Urmăreşte derularea contractelor de prestări servicii (salubritate, pază, telefonie etc.); - Execută şi alte dispoziţii primite de la organele ierarhic superioare.

FUNCŢIONARUL ADMINISTRATIV. REFERENTUL ADMINISTRTATIV - Supravegheazaă şi verifică efectuarea curăţeniei; - Gestionează patrimoniul încredinţat; - Participă la inventarierea anuală sau ocazională; - Execută instructajul de Protecţia muncii şi P.S.L, Protecţia civilă pentru tot personalul din subordine; - Urmăreşte respectarea normelor de protecţia muncii, P.S.I. şi mediu; - Urmăreşte activitatea de la sectorul Lenjerie; - Urmăreşte activitatea rampei de gunoi; - Urmăreşte efectuarea pazei conform Planului de pază; - Execută şi alte sarcini trasate de şeful de serviciu.

ÎNGRIJITORI - Efectuează curăţenia pe toate sectoarele repartizate; - Mătură şi spală pavimente; - Spală geamuri, faianţa şi suprafeţele din lemn; - Efectuează curăţenie la rampa de gunoi; - Face curăţenie în curte; - Participă la însilozare legume.

SPĂLĂTORESE - Spală întregul material moale (cearceaf, feţe pernă, câmpuri, pijamale, cămăşi); - Spală lenjeria conform regulilor stabilite de către nucleul epidemiologic; - Stoarce întreg materialul moale; - Calcă; - Usucă; - Respectă normele de Protecţia muncii şi P.S.I..

BUCATAR - Preia alimentele pentru dietele stabilite respectând gramajul stabilit; - Urmăreşte pregătirea legumelor pentru a fi folosite în meniurile stabilite; - Porţionează carnea; - Pregăteşte felurile de mâncare conform dietelor; - Preleveaza probele şi le păstrează conform legii; - Efectuează şi urmăresc menţinerea curăţeniei în Blocul alimentar;

100

- Respectă normele igienico-sanitare de protecţia muncii şi P.S.I. - Răspunde de introducerea tuturor cantităţilor de alimente şi legume în prepararea hranei; - Însilozează leguminoasele.

SECRETARIAT-REGISTRATURĂ - Asigură intrarea şi ieşirea a toată corespondenţa adresată unităţii; - Este înregistrată în registre şi după prezentarea la manager, cu rezoluţiile primite se distribuie celor repartizaţi pentru soluţionare; - Asigură legaturile telefonice solicitate atât din interior cât şi din exterior; - Asigură accesul la manager conform dispoziţiilor primite; - Rezolvă toate sarcinile primite de la conducerea unităţii;. - Primeşte şi distribuie sub semnatură întreaga corespondenţă; - Aduce şi transportă la şi de la P.T.T.R. corespondenţa unităţii; - Distribuie la unităţile din localitate corespondenţa repartizată; - Trimite în alte localităţi corespondenţa şi o timbrează corespunzator; - Întocmeşte deconturile pentru utilitatea şi consumul de timbre.

TELEFONISTA - Asigură cu promptitudine recepţia şi distribuirea legăturilor telefonice; - Dă informaţiile necesare cu privire la numerele de telefon ale secţiilor; - Asigură un nivel al convorbirilor pentru ca să nu se depăşească costurile stabilite; - Păstrează secretul convorbirilor; - Nu ascultă convorbirile ce se efectuează.

ELECTROMECANICUL - Asigură întreţinerea instalaţiei de telefonie; - Efectuează reparaţiile în instalaţia proprie; - Remediază defecţiunile ce apar în instalaţii şi telefoanele proprii; - Verifică starea tehnică a circuitelor interioare. ATELIERUL DE INTREŢINERE a instalaţiilor electrice şi sanitare. Are in componenţa sa: 1. Instalator sanitar; 2. Electrician; 3. Tâmplar; 4. Echipa de fochişti. Ca atribuţii principale Atelierul de întreţinere a instalaţiilor asigură: • Efectuarea lucrărilor de reparaţii curente; • Urmarirea efectuării de reparaţii capitale şi de investiţii conform graficelor, verificând cantitativ şi calitativ lucrările executate de constructor; • Asigură buna întreţinere a clădirilor, aparatelor, instalaţiilor şi utilajelor; • Asigură întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport bolnavi şi materiale din dotarea unităţii; • Stabileşte cauzele degradării sau distrugerii construcţiilor, instalaţiilor, sau utilajelor şi propune măsuri corespunzatoare; • Stabileşte necesarul de materiale întreţinere, construcţii; • Efectuează operaţiile de întreţinere şi reparare la aparatele, instalaţiile şi utilajele medicale; • Asigură asistenţa tehnică la recepţionarea aparatelor, instalaţiilor şi utilajelor medicale;

101

• Efectuează montarea aparatelor, instalaţiilor şi utilajelor medicale în conformitate cu normativele în vigoare; • Avizează din punct de vedere tehnic propunerile privind casarea aparatelor, instalaţiilor şi utilajelor din dotarea unităţii.

ELECTRICIAN • Cunoaşte instalaţiile electrice de distribuţie, de lumină şi fortă din cadrul unităţii şi cunoaşte manevrele impuse în caz de avarie; • Răspunde de funcţionarea a aparaturii, instalaţiilor şi echipamentelor ce i-au fost repartizate; • Execută operativ lucrările de întreţinere, reviziile tehnice şi reparaţiile curente planificate, măsurători de regimuri de funcţionare ale echipamentelor şi instalaţiilor repartizate; • Ia măsuri imediate de remediere a instalaţiilor de protecţie împotriva electrocutarii accidentale şi informează şeful de echipă despre orice neregulă ce ar putea conduce la producerea unui accident sau incendiu; • Respectă planul de revizii tehnice, întreţinere, reparaţii şi montaj, stabilit de şeful de echipă; • Stabileşte gradul de uzură al aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor cu care lucrează; • Semnalează din timp necesarul de materiale în vederea desfăşurării activităţii în bune condiţii; • foloseşte în mod raţional materialele şi piesele de schimb primite pentru repararea echipamentelor repartizate; • Participă la activitatea de aprovizionare cu informaţii despre caracteristicile tehnice ale echipamentelor şi instalaţiilor cu care lucrează; • Participă la punerea în funcţiune şi la instructajul pentru echipamente noi venite în cadrul unităţii; • Respectă normele de protecţia muncii, P.S.I., protecţia mediului, protecţia civilă; • Adoptă o comportare corectă în cadrul relaţiilor de serviciu, promovează relaţii de colaborare cu toţi membrii colectivului de muncă; • Menţine ordinea şi curăţenia la locul de muncă şi participă la toate acţiunile organizate privind curaţenia în curtea exterioară precum şi în subsolurile tehnice ale unităţii.

INSTALATOR SANITAR • Cunoaşte instalaţiile sanitare de distribuţie şi de racordare din cadrul unităţii şi cunoaşte manevrele impuse în caz de avarie; răspunde de funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor ce i-au fost repartizate; • Execută operativ lucrările de întreţinere, reviziile tehnice şi reparaţiile curente planificate, măsurători de regimuri de funcţionare ale echipamentelor şi instalaţiilor repartizate; • Efectuează operaţii curente la toate nivelele solicitate în vederea asigurarii apei curente şi scurgerii acesteia la subsolul tehnic şi zona de alimentare; • Respecta planul de revizii tehnice, întreţinere, reparaţii şi montaj, stabilit de şeful de echipă şi şeful de atelier; • Stabileşte gradul de uzură al aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor cu care lucrează; • Semnalează din timp necesarul de materiale în vederea desfăşurării activităţii în bune condiţii; • Foloseşte în mod raţional materialele şi piesele de schimb primite pentru repararea echipamentelor repartizate; • Participă la activitatea de aprovizionare cu informaţii despre caracteristicile tehnice ale echipamentelor şi instalaţiilor cu care lucrează; • Participă la punerea în funcţiune şi la instructajul pentru echipamente noi venite în cadrul unităţii; • Respectă normele de protecţia muncii, P.S.I., protecţia mediului, protecţia civilă; • Adoptă o comportare corectă în cadrul relaţiilor de serviciu, promovează relaţiile de colaborare cu toţi membrii colectivului de muncă; • Menţine ordinea şi curăţenia la locul de muncă şi participă la toate acţiunile organizate privind curăţenia în curtea exterioară;

102

• În caz de avarii sau calamităţi răspunde prompt chemări lor de la domiciliu.

TÂMPLAR • Execută operativ lucrări de întreţinere şi reparaţie la tâmplăria din lemn din cadrul sectoarelor repartizate; • Efectuează lucrări de construcţie mobilier, corpuri şi alte obiecte din material lemnos; • respectă planul de reparaţii şi montaj, stabi!it de şeful de echipa şi şeful de atelier; • stabileşte gradul de uzură al aparatelor şi instalaţiilor cu care lucrează; • semnalează din timp necesarul de materiale în vederea desfăşurării activităţii în bune condiţii; • foloseşte în mod raţional materialele pentru lucrările repartizate; • participă la activitatea de aprovizionare cu informaţii despre caracteristicile tehnice ale echipamentelor şi instalaţiilor cu care lucrează; • respectă normele de protecţia muncii, P.S.I., protecţia mediului, protecţia civilă; • adoptă o comportare corectă în cadrul relaţiilor de serviciu, promovează relaţii de colaborare cu toţi membrii colectivului de muncă; • menţine ordinea şi curăţenia la locul de muncă şi participă la toate acţiunile organizate privind curăţenia în curtea exterioară; • respectă regulamentul intern al unităţii; • în caz de avârii sau calamităţi răspunde prompt chemărilor de la domiciliu.

COMPARTIMENTUL DE EVALUARE SANITARĂ

Prin compartimentul de evaluare sanitară se colectează datele la nivel de secţie lunar, trimestrial, anual şi se prelucrează în vederea trimiterii spre INCDS. - Se calculează indicatorii specifici prin care se analizează activitatea spitalului. - Se întocmeşte raportul de decontare a serviciilor spitaliceşti pe baza grupelor de diagnostice. - Se analizează indicatorii pe spital. - Se întocmesc centralizatoare de diagnostice şi proceduri care se transmit la Consiliul Local Târgu Bujor. - Se întocmesc situaţii prin care se informează conducerea spitalului cât şi şefii de secţie despre indicatorii obţinuţi, cazurile nevalidate, ICM-ul, lunar, trimestrial, anual. - Urmărirea mişcării zilnice a bolnavilor pentru raportul de gardă. - Centralizarea lunară a bolnavilor verificată cu biroul de internări. - Raportări lunare, trimestriale, anuale catre CJAS. - Întocmirea duratei medie de spitalizare. - Evidenţa externarilor contractate şi realizate pe secţii. - Evidenţa externărilor după forma DRG. - Raportarea serviciilor de înaltă performanţă. - Raportari către Consiliul Local trimestrial/anual privind: activitatea şi cheltuieli, spitalizări de zi, concedii medicale, centralizare pe cod de diagnostic, dare de seamă avorturi, evidenţa celor prezentaţi la camera de gardă şi neinternaţi.

ATRIBUȚII SPECIFICE REFERITOARE LA GESTIUNEA DOSARUL PACIENTULUI. STANDARDE GDP Unitatea are ca prioritate o politică integrată de gestionare a datelor pacientului, gestionarea datelor respectă regulile de confidențialitate și anonimat. Modalitatea de stocare a datelor și a dosarului pacientului permite o utilizare facilă a informațiilor. Modul de consemnare a datelor medicale în dosarul pacientului asigură o bună calitate

103

a informației pentru specialiști. Accesul la datele medicale din dosarul pacientului este organizat și gestionarea datelor pacientului este evaluată și îmbunătățită continuu.

ATRIBUȚIILE MEDICULUI ŞEF DE SECŢIE Medicul şef de secţie (coordonator compartiment) are următoarele atribuţii: • organizează şi răspunde de întreaga activitate în secţia pe care o conduce; • răspunde de aplicarea dispoziţiilor legale privind internarea bolnavilor în secţia cu paturi; • Organizează, la începutul programului, raportul de gardă, cu care ocazie se analizează evenimentele din secţie din ultimele 24 de ore, stabilindu-se măsurile necesare. • Organizează, controlează şi îndrumă direct activitatea personalului din secţia cu paturi, ţinând cont de reglementarile în vigoare. • Programează activitatea tuturor medicilor din secţie, indiferent de încadrarea lor, astfel ca fiecare medic să lucreze periodic în diversele compartimente ale acesteia, în scopul îmbunătăţirii pregatirii profesionale şi a practicării cu competenţă egala a tuturor profilelor de activitate din secţie; numărul de paturi pe medic se va repartiza ţinanduse cont de normativele în vigoare. • Asigură mijloacele necesare în stabilirea diagnosticului, aplicarea corectă a indicaţiilor terapeutice din ghidurile de diagnostic şi tratament. • Organizează şi răspunde de acordarea asistenţei de urgenţă la primire şi în secţie. • Organizează şi răspunde de activitatea de contravizită şi gardă în secţie, conform reglementărilor în vigoare. • Organizează, împreună cu medicul şef de ambulatoriu de specialitate şi medicii de la cabinetele de profil, analiza periodică a calităţii muncii de asistenţa medicală şi ia măsuri corespunzătoare pentru îmbunătăţire. • Colaborează cu medicii şefi ai altor secţii, coordonatori de compartimente şi laboratoare, în vederea stabilirii diagnosticului şi aplicarii tratamentului corespunzător. • Organizează consulturile medicale de specialitate. • Urmăreşte introducerea în practică a ghidurilor de diagnostic şi tratament. • Organizează şi răspunde de activitatea de recuperare medicală (terapie cu agenţi fizici, ergoterapie etc). • Controlează, îndrumă şi răspunde de aplicarea măsurilor de igienă şi antiepidemice în vederea prevenirii infecţiilor interioare. • Controlează şi răspunde de aplicarea măsurilor de protecţia muncii şi PSI în secţia pe care o conduce. • Controlează şi răspunde de completarea foilor de observaţie clinică a bolnavilor în primele 24 ore de la internare şi de înscrierea zilnică a evoluţiei şi a tratamentului aplicat. • Controlează şi răspunde de eliberarea, conform normelor legale, a documentelor medicale întocmite în secţie. • Răspunde de ridicarea continuă a nivelului profesional a personalului din subordine. • Controlează întocmirea, la ieşirea din spital, a epicrizei şi a recomandărilor de tratament după externare. • Controlează modul de păstrare în secţie, pe timpul spitalizării, a documentelor de spitalizare (foaia de observaţie, fişa de anestezie, foaia de temperatură, buletine de analiză, biletul de trimitere, etc.). • Răspunde de utilizarea eficientă a aparaturii, instrumentarului şi întregului inventar al secţiei şi face propuneri de dotare corespunzătoare necesităţilor. • Controlează prescrierea medicamentelor conform ghidurilor de tratament. • Răspunde de păstrarea, prescrierea şi evidenţa substanţelor stupefiante. • Controlează şi avizează necesarul de sânge şi produse din sânge. • Controlează şi avizează condica de medicamente unică pe secţie. • Controlează calitatea alimentaţiei dietetice, prepararea acesteia şi modul de servire.

104

• Organizează activitatea de educaţie sanitară şi controlează şi răspunde de respectarea regimului de odihnă, servirea mesei şi primirea vizitelor de către bolnavi. • Organizează şi participă la confruntarea anatomo-clinică a cazurilor deosebite. • Controlează permanent ţinuta corectă şi comportamentul personalului din secţie. • Informează conducerea spitalului asupra activităţii secţiei. • Întocmeşte fişele anuale de apreciere a activităţii întregului personal din subordine. • Îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de conducerea spitalului. • Analizează lunar indicatorii financiari ai secţiei, informează şi propune măsuri de scădere a cheltuielilor materiale. • Propune premierea, sancţionarea pentru personalul din subordine. • Controlează şi verifică respectarea legislaţiei privind interzicerea fumatului în instituţii publice. • Urmăreşte şi asigură respectarea legislaţiei cu privire la drepturile pacientului. • Răspunde de respectarea politicii de utilizare a antibioticelor, implementată în unitatea sanitară;

ATRIBUȚIILE MEDICULUI ŞEF DE SECŢIE CU PROFIL CHIRURGICAL Medicul şef de secţie cu profil chirurgical are următoarele atribuţii: • Organizează şi răspunde de întreaga activitate în secţia pe care o conduce; • Răspunde de aplicarea dispoziţiilor legale privind internarea bolnavilor în secţia cu paturi; • Organizează, la începutul programului, raportul de garda cu care ocazie se analizeaza evenimentele din sectie din ultimele 24 ore stabilindu-se masurile necesare; • Organizează, controlează şi îndrumă direct activitatea personalului din secţia cu paturi; • Programează activitatea tuturor medicilor din secţie, indiferent de încadrarea lor, astfel că fiecare medic să lucreze periodic în diversele compartimente ale acesteia, în scopul îmbunătăţirii pregătirii profesionale şi a practicării cu competenţă egala a tuturor profilelor de activitate din secţie; • Organizează şi răspunde de acordarea asistenţei de urgenţă la primire şi în secţie; • Organizează şi răspunde de activitatea de contravizită şi gardă în secţie, conform reglementărilor în vigoare; • Organizează analiza periodică a calităţii muncii de asistenţă medicală împreuna cu cabinetul de profil similar din ambulatoriu şi ia masuri corespunzatoare pentru îmbunătăţire; • Reintervenţiile chirurgicale în caz de eşec sau complicaţii vor fi executate de medicul şef de secţie; • În funcţie de specialitate, medicul şef de secţie stabileşte echipele chirurgicale şi fixează programul operator; • Colaborează cu medicii şefi ai secţiilor, coordonatori de compartimente şi laboratoare, în vederea stabilirii diagnosticului şi aplicarii tratamentului corespunzator; • Organizează consulturile medicale de specialitate; • Urmăreşte introducerea în practică a ghidurilor de diagnostic şi tratament; • Organizează şi răspunde de activitatea de recuperare medicală (terapie cu agenţi fizici, ergoterapie, etc.); • Controlează, îndrumă şi răspunde de aplicarea măsurilor de igiena şi antiepidemice în vederea prevenirii infecţiilor interioare; • Controlează şi răspunde de aplicarea măsurilor de protecţia muncii în secţia pe care o conduce; • Controlează şi răspunde de completarea foilor de observaţie clinică a bolnavilor în primele 24 ore de la internare şi de înscrierea zilnică a evoluţiei şi a tratamentului aplicat; • Controlează şi răspunde de eliberarea, conform normelor legale, a documentelor medicale întocmite în secţie; • Răspunde de ridicarea continuă a nivelului profesional a personalului din subordine; • Controlează întocmirea, la ieşirea din spital, a epicrizei şi a recomandărilor de tratament după externare;

105

• Controlează modul de păstrare în secţie, pe timpul spitalizării, a documentelor de spitalizare (foaia de observaţie, fişa de anestezie, foaia de temperatură, buletine de analiză, biletul de trimitere, etc.); • Răspunde de utilizarea eficientă a aparaturii, instrumentarului şi întregului inventar al secţiei şi face propuneri de dotare corespunzatoare necesităţilor; • Controlează prescrierea medicamentelor conform ghidurilor de tratament şi evită polipragmazia; răspunde de păstrarea, prescrierea şi evidenţa substanţelor stupefiante; • Organizează activitatea de educaţie sanitară şi controlează şi răspunde de respectarea regimului de odihnă, servirea mesei şi primirea vizitelor de către bolnavi; • Analizează lunar concordanţa diagnosticului dintre dispensar, policlinică şi spital, trimiterile între acestea, concordanţa diagnosticului clinic cu cel anatomo-patologic şi alte aspecte calitative ale asistenţei medicale; • Organizează şi participă la confruntarea anatomo-clinică a cazurilor deosebite; • Controlează permanent ţinuta corectă şi comportamentul personalului din secţie; • Informează conducerea spitalului asupra activităţii secţiei; • Întocmeşte fişele anuale de apreciere a activităţii întregului personal din subordine; • Îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de conducerea spitalului; • Răspunde de calitatea actului chirurgical, de stabilirea programului şi a indicaţiilor operatorii, pregatirea preoperatorie şi tratamentul postoperator efectuat în secţia pe care o conduce; • Asigură condiţiile de organizare şi funcţionare a blocurilor operatorii, blocurilor de naşteri şi a celorlalte măsuri necesare desfăşurării activităţii în condiţii optime; • Controlează respectarea reglementarilor privind internarea bolnavilor psihici, atestând sau nu oportunitatea spitalizării cazurilor internate ca urgenţă în secţie; • Urmăreşte şi asigură respectarea legislaţiei cu privire la drepturile pacientului. • Răspunde de respectarea politicii de utilizare a antibioticelor, implementată în unitatea sanitară;

ATRIBUȚIILE MEDICULUI DE SPECIALITATE Medicul de specialitate are, în principal, urmatoarele sarcini: • Examinează bolnavii imediat la internare şi completează foaia de observaţie în primele 24 de ore, iar în cazurile de urgenţă, imediat foloseşte investigaţiile paraclinice efectuate ambulator; • Examinează zilnic bolnavii şi consemnează în foaia de observaţie, evoluţia, explorarile de laborator, alimentaţia şi tratamentul corespunzător; la sfârşitul internării întocmeşte epicriza; • Participă la consulturi cu medicii din alte specialităţi şi în cazurile deosebite la examenele paraclinice, precum şi la expertizele medico-Iegale şi expertiza capacităţii de muncă; • Comunică zilnic medicului de gardă bolnavii gravi pe care îi are în ingrijire şi care necesită supraveghere deosebită; • Întocmeşte şi semnează condica de medicamente executate de cadrele medii şi auxiliare sanitare, iar la nevoie le efectuează personal; • Recomandă şi urmăreşte zilnic regimul alimentar al bolnavilor; • Controlează şi răspunde de întreaga activitate de îngrijire a bolnavilor desfasurată de personalul mediu, auxiliar şi elementar sanitar cu care lucrează; • Asigură şi răspunde de aplicarea tuturor masurilor de igiena şi antiepidemice, precum şi a normelor de protecţia muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă; • Raportează cazurile de boli infecţioase şi boli profesionale potrivit dispoziţiilor în vigoare; • Răspunde de disciplina, ţinuta şi comportamentul personalului în subordine şi a bolnavilor pe care îi are în îngrijire; • Asigură contravizita şi gărzile în secţie, potrivit graficului de muncă stabilit de către medicul şef de secţie, în situaţii deosebite, din dispoziţia acestuia; • întocmeşte formele de externare ale bolnavilor şi redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legatură cu bolnavii pe care îi are sau i-a avut în îngrijire;

106

• Răspunde prompt la toate solicitările de urgenţă şi la consulturile din aceeaşi secţie şi alte secţii şi colaborează cu toţi medicii din secţiile şi laboratoarele din spital, în interesul unei cât mai bune îngrijiri medicale a bolnavilor; • Execută sarcini de îndrumare şi control tehnic precum şi consultaţii de specialitate în ambulator, conform planului întocmit de medicul şef al secţiei; • Se preocupă în permanenţă de ridicarea nivelului profesional propriu şi contribuie la ridicarea nivelului profesional al personalului din subordine; • Desfasoară, după caz, activitate de cercetare medicală; • Depune o activitate permanentă de educaţie sanitară a bolnavilor şi aparţinătorilor; • Urmăreşte şi asigură respectarea legislaţiei cu privire la drepturile pacientului. • Răspunde de respectarea politicii de utilizare a antibioticelor, implementată în unitatea sanitară;

ATRIBUȚIILE MEDICULUI DE SPECIALITATE DIN SECȚIILE CU PROFIL CHIRURGICAL Medicul de specialitate din secţiile cu profil chirurgical mai are urmatoărele sarcini specifice: • Face parte din echipa operatorie în intervenţiile chirurgicale care se efectuează bolnavilor aflaţi sub îngrijirea lui, potrivit indicaţiilor şi programului stabilit de către medicul şef de secţie; • Răspunde de înscrierea protocolului operator în condica de intervenţii chirurgicale şi în foaia de observaţie a bolnavului; • Informează organele locale ale procuraturii sau ale poliţiei, asupra cazurilor de avort incomplet internate ; • Urmăreşte şi asigură respectarea legislaţiei cu privire la drepturile pacientului. • Răspunde de respectarea politicii de utilizare a antibioticelor, implementată în unitatea sanitară;

ATRIBUȚIILE MEDICULUI DE GARDĂ DIN SECȚIILE CU PATURI Medicul de garda din secţiile cu paturi are, în principal, următoarele sarcini: • Răspunde de buna funcţionare a secţiilor şi de aplicarea dispoziţiilor prevazute în regulamentul de ordine interioară, precum şi a sarcinilor date de medicul director/manager al spitalului, pe care îl reprezintă, în orele în care acesta nu este prezent in spital; • Controlează la intrarea în gardă, prezenţa la serviciu a personalului medico-sanitar, existenţa mijloacelor necesare asigurarii asistenţei medicale curente şi de urgenţa, precum şi predarea serviciului de cadrele medii şi auxiliare care lucrează în ture; • Supraveghează tratamentele medicale executate de cadrele medii şi auxiliare, iar la nevoie le efectuează personal; • Supraveghează cazurile grave existente în secţie sau internate în timpul gărzii, menţionate în registrul special al medicului de gardă; • Înscrie în registrul de consultaţii orice bolnav prezentat la camera de gardă, completează toate rubricile, semnează şi parafează în registru pentru fiecare bolnav; • Internează bolnavii prezentaţi cu bilet de trimitere precum şi cazurile de urgenţă care se adresează spitalului; răspunde de justa indicaţie a internării sau a refuzului acestor cazuri, putând apela la ajutorul oricarui specialist din cadrul spitalului, chemandu-I la nevoie de la domiciliu; • Răspunde la chemările care necesită prezenţa sa în cadrul spitalului şi cheamă la nevoie alţi medici ai spitalului necesari pentru rezolvarea cazului; • Întocmeşte foaia de observaţie a cazurilor internate de urgenţă şi consemnează în foaia de observaţie evoluţia bolnavilor internaţi şi medicaţia de urgenţă administrată; • Acordă asistenţă medicală de urgenţă bolnavilor care au necesitat internarea;

107

• Asigură internarea în alte spitale a bolnavilor care nu pot fi rezolvaţi în spitalul respectiv, după acordarea primului ajutor; • Anunţă cazurile cu implicaţii medico-Iegale coordonatorului echipei de gardă, medicului şef de secţie sau medicului director/manager al spitalului, după caz; de asemenea anunţă şi alte organe, în cazul în care prevederile legale impun aceasta; • Confirmă decesul, consemnând aceasta în foaia de observaţie şi dă dispoziţii de transportare a cadavrului la morga, după doua ore de la deces; • Asistă dimineaţa la distribuirea alimentelor, verifică calitatea acestora, refuză pe cele alterate şi sesizează aceasta conducerii spitalului; • Controlează calitatea mâncărurilor pregătite înainte de servirea mesei de dimineaţa, prânz şi cină; refuză servirea felurilor de mâncare necorespunzatoare, consemnand observaţiile în condica de la blocul alimentar; verifică reţinerea probelor de alimente; • Anunţa prin toate mijloacele posibile medicul director/manager al spitalului şi autorităţile competente, în caz de incendiu sau alte calamităţi ivite în timpul gărzii şi ia măsuri imediate de intervenţie şi prim ajutor cu mijloacele disponibile; • Urmăreşte disciplina şi comportamentul vizitatorilor în zilele de vizită, precum şi prezenţa ocazională a altor persoane străine în spital şi ia măsurile necesare; • Întocmeşte, la terminarea serviciului, raportul de gardă în condica destinată acestui scop, consemnând activitatea din secţie pe timpul gărzii, măsurile luate, deficienţele constatate şi orice observaţii necesare; prezintă raportul de gardă. • Răspunde de respectarea politicii de utilizare a antibioticelor, implementată în unitatea sanitară;

ATRIBUȚIILE ASISTENTUL MEDICAL DIN SECŢIILE CU PATURI În secţiile cu paturi lucrează asistenţi medicali din următoarele specialităţi: asistent medical de pediatrie, asistent medical de obstetrică-ginecologie, asistent medical generalist. • Îşi desfăşoară activitatea în mod responsabil, conform reglementărilor profesionale şi cerinţelor postului; • Respectă regulamenrul de ordine interioară; • Preia pacientul nou internat şi însoţitorul acestuia (în funcţie de situaţie), verifică toaleta personală, ţinuta de spital şi îl repartizează în salon; • Informează pacientul cu privire la structura secţiei şi asupra obligativităţii respectării regulamentului de ordine interioară (care va fi afişat în salon); • Acordă prim ajutor în situaţii de urgenţă şi cheamă medicul; • Participă la asigurarea unui climat optim şi de siguranţă în salon; • Identifică problemele de îngrijire ale pacienţilor, stabileşte priorităţile, elaborează şi implementează planul de îngrijire şi evaluează rezultatele obţinute, pe tot parcursul internării; • Prezintă medicului de salon pacientul pentru examinare şi îl informează asupra stării acestuia de la internare şi pe tot parcursul internării; • Observă simptomele şi starea pacientului, le înregistrează în dosarul de îngrijire şi informează medicul; • Pregăteşte bolnavul şi ajută medicul la efectuarea tehnicilor speciale de investigaţii şi tratament; • Pregăteşte bolnavul prin tehnici specifice, pentru investigaţii speciale sau intervenţii chirurgicale, organizează transportul bolnavului şi la nevoie supraveghează starea acestuia pe timpul transportului; • Recoltează produse biologice pentru examenele de laborator, conform prescripţiei medicului; • Răspunde de îngrijirea bolnavilor din salon şi supraveghează efectuarea de către infirmieră a toaletei, schimbării lenjeriei de corp şi de pat, creării condiţiilor pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, schimbării poziţiei bolnavului;

108

• Observă apetitul pacienţilor, supraveghează şi asigură alimentarea pacienţilor dependenţi, supraveghează distribuirea alimentelor conform dietei consemnate în foaia de observaţie; • Administrează personal medicaţia, efectuează tratamentele, imunizările, testările biologice, etc., conform prescripţiei medicale; • Asigură monitorizarea specifică a bolnavului conform prescripţiei medicale; • Pregăteşte echipamentul, instrumentarul şi materialul steril necesar intervenţiilor; • Asigură pregatirea preoperatorie a pacientului; • Asigură îngrijirile postoperator; • Semnalează medicului orice modificări depistate (de vedere, imperforaţii anale, etc.) • Verifică existenţa benzii/ semnului de identificare a pacientului; • Pregateşte materialele şi instrumentarul în vederea sterilizării; • Respectă normele de securitate, manipulare şi descarcare a stupefiantelor, precum şi a medicamentelor cu regim special; • Organizează şi desfasoară programe de educaţie pentru sănătate, activităţi de consiliere, lecţii educative şi demonstraţii practice, pentru pacienţi, aparţinători şi diferite categorii profesionale aflate în formare; • Participă la acordarea îngrijirilor paliative şi instruieşte familia sau aparţinătorii pentru acordarea acestora; • Participă la organizarea şi realizarea activităţilor psihoterapeutice de reducere a stresului şi de depăşire a momentelor/ situaţiilor de criză; • Supraveghează modul de desfăşurare a vizitelor aparţinătorilor, conform regulamentului de ordine interioară; • Efectuează verbal şi în scris preluarea/ predarea fiecarui pacient şi a serviciului în cadrul raportului de tură; • pregăteşte pacientul pentru externare; • În caz de deces, inventariază obiectele personale, identifică cadavruI şi organizează transportul acestuia la locul stabilit de conducerea spitalului; • Utilizează şi păstrează, în bune condiţii echipamentele şi instrumentarul.

ATRIBUȚIILE ASISTENTULUI MEDICAL DIN SALA DE OPERAŢII

• Îşi desfăşoară activitatea în mod responsabil, conform reglementărilor profesionale şi cerinţelor postului; • Respectă regulamentul de ordine interioară; • Preia pacientul de la personalul medical din secţie care l-a transportat până la sala de operaţie (în funcţie de situaţie), verifică toaleta personală şi îl instalează pe masa de operaţii; • Informează pacientul cu privire la intervenţia chirurgicală şi asupra respectării regulamentului de ordine interioară; • Acordă prim ajutor în situaţii de urgenţă şi cheamă medicul; • Participă la asigurarea unui climat optim şi de siguranţă în salon; • Observă simptomele şi starea pacientului, le înregistrează în dosarul de îngrijire şi informează medicul; • Pregăteşte bolnavul şi ajută medicul la efectuarea tehnicilor speciale de investigaţii şi tratament; • Recoltează produse biologice pentru examenele de laborator, conform prescripţiei medicului; • Asigură monitorizarea specifică a bolnavului conform indicaţiilor medicului în funcţie de intervenţia chirurgicală; • Pregăteşte echipamentul, instrumentarul şi materialul steriI necesar intervenţiilor chirurgicale; • Verifică pregatirea preoperatorie a pacientului şi transmite indicaţiile speciale privind îngrijirile postoperatorii; • Semnalează medicului orice modificari depistate (de ex.: auz, vedere, imperforaţii anale);

109

• Verifică existenţa benzii/semnului de identificare a pacientului, verifică foaia de observaţie - confruntă cu numele pacientului şi afecţiunea; • Pregăteşte materialele şi instrumentarul în vederea sterilizării; • Respectă normele de securitate, manipulare şi descarcare a stupefiantelor, precum şi a medicamentelor cu regim special; • Organizează şi desfaşoară programe de educaţie pentru sănătate, activităţi de consiliere lecţii educative şi demonstraţii practice pentru diferite categorii profesionale aflate în formare; • Participă la organizarea şi realizarea activităţilor psihoterapeutice de reducere a stresului şi de depăşire a momentelor/situaţiilor de criză; • Efectuează verbal şi în scris preluarea/predarea fiecărui pacient şi a serviciului în cadrul raportului de tură; • În caz de deces, inventariază obiectele personale, identifică cadavrul şi organizează transportul acestuia în secţia de care aparţine şi-I predă personalului de acolo; • Utilizează şi păstrează în bune condiţii, echipamentele şi instrumentarul din dotare, supraveghează şi colectează corect materialele şi instrumentarul de unică folosinţă utilizat şi se asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii în conformitate cu legislaţia în vigoare; • Poartă echipamentul de protecţie prevăzut de regulamentul de ordine interioară, care va fi schimbat ori de câte ori este nevoie, pentru păstrarea igienei şi a aspectului estetic personal; • Respectă reglementările în vigoare privind controlul, prevenirea şi combaterea infecţiilor nozocomiale; • Respectă secretul profesional şi codul de etică al asistentului medical; • Respectă şi apară drepturile pacientului; • Se preocupă de actualizarea cunoştinţelor profesionale, prin studiu individual sau alte forme de educaţie continuă şi conform cerinţelor postului; • Participă la procesul de formare a viitorilor asistenţi medicali; • Supraveghează şi coordonează activităţile desfăşurate de personalul din subordine; • Participă şi/sau iniţiază activităţi de cercetare în domeniul medical şi al îngrijirilor de sănătate; • Pregăteşte instrumentarul pentru intervenţiile chirurgicale; asistă bolnavul pre- şi intra operator putând participa la intervenţii în caz de nevoie deosebită; • Pregateşte şi sterilizează materialele şi instrumentarul, în caz că nu există sterilizare centrală; • Răspunde de bunurile aflate în gestiunea sa; • Îndeplineşte orice alte sarcini repartizate de conducerea secţiei şi a unităţii.

ATRIBUȚIILE ȘI COMPETENŢELE ASISTENTULUI MEDICAL DIN SECŢIILE CU PATURI

ATRIBUŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI ATRIBUŢII SPECIFICE: -să verifice permanent evidenţa medicamentelor şi a materialelor din aparatul de urgenţă, valabilitatea sterilizării materialelor de unică utilizare; în situaţia în care constată depăşirea termenului de valabilitate sau deteriorarea ambalajului, ceea ce semnifică pierderea sterilităţii, îndepartează imediat materialul respectiv, în vederea neutralizării definitive; -să actualizeaze permanent registrele compartimentului de medicină internă; -să solicite pacienţilor să semneze de primirea serviciului medical; -să completeaze documentele medicale la indicaţia medicului şi sub supravegherea acestuia; -să nu permită accesul în compartimentul de medicina internă persoanelor neautorizate, promovează imaginea compartimentului de medicină internă; -să asigure primul ajutor în urgenţe în absenţa medicului; -să acorde servicii medicale nediscriminatoriu; -să respecte dreptul de alegere a furnizorului de servicii medicale;

110

-să nu utilizeze material şi instrumentar nesteril sau a caror sterilitate nu este sigură; - să predea în scris şi verbal tratamentul, de la o tură la alta; -să asigure continuitatea tratamentului indicat de medic; să respecte contractul încheiat cu C.J.A.S.; -să preia pacientul nou internat; -să verifice toaleta personală, ţinuta de spital şi să îl repartizeze în salon; -să acorde primul ajutor în caz de urgenţă; -să prezinte medicului pacientul pentru examinare şi să îl informeaze asupra stării acestuia, de la internare şi pe tot parcursul internării; -să observe simtomele şi starea pacientului, să le înregistreaze în foaia de observaţie şi informează medicul; -să pregătească bolnavul şi ajută medicul la efectuarea tehnicilor speciale de investigaţii şi tratament; -să recolteaze produse biologice pentru examenele de laborator, conform prescripţiei medicului; -să raspundă de îngrijirea bolnavilor din salon şi să supravegheze efectuarea de către infirmieră a toaletei, schimbării lenjeriei de corp şi pat, creeării condiţiilor pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, schimbării poziţiei bolnavului; -să organizeze transportul bolnavului şi la nevoie să supravegheze starea acestuia pe timpul transportului; -să supravegheaze distribuirea alimentelor conform dietei consemnate în foaia de observaţie; -să administreze personal medicaţia, să efectueaze tratamentele, imunizările testarile biologice conform prescripţiei medicale; - să supravegheze modul de desfăşurare a vizitelor aparţinătorilor, conform regulamentului intern; - să efectueaze verbal şi în scris preluarea/predarea fiecarui pacient şi a serviciului în cadrul raportului de tură; - sa pregatească pacientul pentru externare; - să utilizeze şi să păstreaze în bune condiţii echipamentele şi instrumentarul din dotare; - să respecte OMS nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a metodologiei de culegere; -să respecte reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor noasocomiale; - să respecte secretul profesional şi codul de etică al asistentului medical; - să se ocupe de actualizarea cunoştintelor profesionale, prin studiu individual, sau alte forme de educaţie continuă şi conform cerinţelor postului; - să participe la procesul de formare a noilor asistenţi medicali; - să supravegheze şi să coordoneze activităţile desfăşurate de personalul din subordine (infirmiere, îngrijitoare); - să primescă, să înregistreze şi să programeaze pacienţii; - să asigure trierea şi stabilizarea funcţiilor vitale a cazurilor de afecţiuni acute; - să examineze imediat, complet, să facă trierea medicală şi epidemiologică a bolnavilor pentru internare; - să asigure primul ajutor şi să acorde asistentă medicală calificată şi specializată până când bolnavul ajunge în secţie; - să asigure baremul de urgenţa, potrivit reglementarilor M.S.; - să ţină evidenţa zilnică a mişcării bolnavilor; -are obligația de a obține consimțământul informat al pacientului; - are obligația să respecte procedurile și protocoalele. ATRIBUȚII GENERALE: -să se prezinte la locul de muncă la orele stabilite pentru începerea programului; -să aibă un comportament şi un limbaj civilizat faţă de manager şi faţă de conducerea unităţii şi să respecte întocmai deciziile luate de către manager şi conducerea unităţii;

111

-să aibă o ţinută îngrijită, comportament şi limbaj civilizat faţă de medici, colegi şi pacienţi; -să manifeste solicitudine şi amabilitate faţă de medici şi pacienţi; -să respecte intimitatea pacienţilor, să păstreze confidenţialitatea faţă de terţi referitor la datele de identificare şi serviciile furnizate fiecarui pacient; - să poarte echipamentul de protecţie prevăzut de regulamentul intern, care va fi schimbat ori de câte ori este nevoie pentru păstrarea igienei şi aspectului estetic personal. COMPETENŢA POSTULUI ŞI LIMITE DE ACŢIUNE: stabileşte priorităţile privind îngrijirea şi întocmeşte planul de îngrijire. efectuează urmatoarele tehnici: -termometrizare; -tratamente parentale; -puncţii arterio-venoase; -vitaminizări; -recoltează probe de laborator; -testări biologice; -sondaje şi spălături intracavitare; -tehnici de combatere hipo şi hipertermiei; -clisme în scop terapeutic şi evacuator ; -oxigenoterapie; -intervenţii pentru mobilizarea secreţiilor; -resuscitarea cardio-respiratorie; -mobilizarea pacientului; -măsurarea funcţiilor vitale; -pregătirea pacientului pentru explorari funcţionale; -îngrijirea ochilor, mucoasei nazale, mucoasei bucale; -prevenirea şi combaterea escarelor; -calmarea şi tratarea durerii; -urmărirea şi calcularea bilanţului hidric.

ATRIBUȚIILE ASISTENTUL MEDICAL DE LA STAŢIA CENTRALĂ DE STERILIZARE

• îşi desfăşoară activitatea în mod responsabiI conform reglementărilor profesionale şi cerinţelor postului; • utilizează şi păstrează în bune condiţii echipamentele şi piesele de inventar din dotarea secţiei; • respectă reglementările în vigoare privind controlul, prevenirea şi combaterea infecţiilor nozocomiale; • poartă echipamentul de protecţie prevăzut de regulamentul intern; • respectă codul de etică şi deontologie al asistentului medical; • se preocupă de actualizarea cunoştinţelor preofesionale, privind studiul individual sau alte forme de EMC şi conform cu cerinţele postului; • participă la procesul de formare a viitorilor asistenţi medicali; • participă la asigurarea unui climat optim de linişte şi siguranţă în secţie; • îşi însuşeşte şi execută corect tehnicile de exploatare ale aparatelor de spălare şi decontaminare (spălătoare automate, curăţitor ultrasonic) şi de sterilizare (etuve, sterilizatoare cu abur, sterilizator cu Ea) din dotarea secţiei; • preia materialul nesteril şi îl eliberează pe cel steril respectând cu stricteţe circuitele staţiei de sterilizare;

112

• pregăteşte materialul (casolete, pachete, pungi) în vederea sterilizării; • sterilizează materialele primite din spital în vederea sterilizării, fiecare după tehnica adecvată (aer cald, abur, EO); • apreciază corectitudinea procesului de sterilizare prin citirea şi înregistrarea tuturor indicilor de sterilizare (diagramă, teste chimice, teste biologice); • banderolează şi etichetează trusele sterilizate cu data şi ora sterilizării, numărul aparatului folosit şi numele persoanei care a efectuat sterilizarea; • completează caietele de evidenţă a sterilizării, distinct pentru fiecare modalitate de sterilizare ( cu aer cald, cu abur, cu Ea) ; • depozitează materialul sterilizat în spaţiul special amenajat în secţii, în vederea distribuirii pe secţie; • preia şi predă serviciul de tură cu consemnare în caietul de rapoarte aI secţiei ; • respectă normele igienico-sanitare şi de protecţia muncii.

ATRIBUȚIILE ASISTENTULUI MEDICAL DIETETICIAN

• conduce şi coordonează activitatea echipei din blocul alimentar şi bucătărie, privind pregătirea alimentelor şi respectarea prescripţiilor medicale; • controlează respectarea normelor igienico-sanitare în bucătărie şi blocul alimentar, curaţenia şi dezinfecţia curentă a veselei; • supraveghează respectarea, de către personalul din blocul alimentar a normelor în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor nosocomiale a normelor de protecţie a muncii şi a regulamentului de ordine interioară; • verifică calitatea şi valabilitatea alimentelor cu care se aprovizionează instituţia, modul de păstrare în magazie şi calitatea şi valabilitatea alimentelor la eliberarea din magazie; • supraveghează şi participă la prepararea regimurilor speciale; • realizează periodic planuri de diete şi meniuri; • controlează modul de respectare a normelor de igienă privind transportul şi circuitele pentru alimente, conform reglementarilor în vigoare; • controlează distribuirea alimentaţiei pe secţii şi la bolnavi; • calculează regimurile alimentare şi verifică respectarea principiilor alimentare; • întocmeşte zilnic lista cu alimentele şi cantităţile necesare; • verifică prin sondaj corectitudinea distribuirii mesei la bolnavi; • recoltează şi pastrează probele la alimente; • respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor nosocomiale; • respectă regulamentul de ordine interioară; • controlează starea de funcţionare a instalaţiilor frigorifice pentru conservarea alimentelor; • informează conducerea unităţii despre deficienţele constatate privind prepararea, distribuirea şi conservarea alimentelor; • organizează activităţi de educaţie pentru sănătate privind o alimentatie sănătoasă; • participă la formarea asistenţilor medicali de dietetică/nutriţioniştilor; • respectă secretul profesional şi codul de etică al asistentului medical; • respectă normele igienico-sanitare şi de protecţia muncii; • se preocupă permanent de actualizarea cunoştinţelor profesionale, prin studiu individual sau alte forme de educaţie continuă şi conform cerinţelor postului;

113

ATRIBUȚIILE INFIRMIERULUI

Atribuţiile infirmierului: Îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare şi numai sub îndrumarea şi supravegherea asistentului medical. ATRIBUȚII SPECIFICE: -își desfășoară activitatea în mod responsabil numai sub îndrumarea și supravegherea asistentului medical; -asigură curățenia, dezinfecția și păstrarea recipientelor utilizate în oficiul alimentar; -execută la indicația asistentului medical, dezinfecția zilnică a mobilierului din salon, pregătește patul și schimbă lenjeria bolnavului; -efectuează sau ajută la efectuarea toaletei zilnice a bolnavului imobilizat, cu respectarea regulilor de igienă; -ajută bolnavii deplasabili la efectuarea toaletei zilnice; -ajută bolnavii pentru efectuarea nevoilor fiziologice (ploscă, urinar, tăvițe renale, etc.); -transportă ploștile și recipientele folosite de bolnavi, asigură decontaminarea, curățirea, dezinfecția și păstrarea lor în locurile și condițiile stabilite de unitate; -asigură toaleta bolnavului imobilizat ori de câte ori este nevoie; -asigură la pregătirea bolnavilor în vederea examinării; -ajută asistentul medical la poziționarea bolnavului imobilizat; -răspunde de păstrarea și predarea materialelor folosite în secție, cum ar fi lenjeria de pat, pături, etc.; -transportă lenjeria murdară (de pat a bolnavilor) la spălătorie și o aduce curățată, cu respectarea circuitelor conform reglementărilor legale în vigoare; -pregătește la indicația asistentului medical, salonul pentru dezinfecție, ori de câte ori este necesar; -efectuează curățenia și dezinfecția cărucioarelor pentru bolnavi, a tărgilor și a celorlalte obiecte care ajută bolnavul la deplasare și se ocupă de întreținerea acestora; -pregătește și ajută bolnavul pentru efectuarea plimbării, și îi ajută pe cei care necesită ajutor pentru a se deplasa; -pregătește recipient de colectare a materialelor sanitare, a instrumentarului de unică folosință utilizat și asigură depozitarea și transportul lor conform Codului de procedură; -răspunde de folosirea corectă a containerelor și de transportul gunoiului menajer la rampa de gunoi a spitalului; -curăță și dezinfectează recipientele și vasele în care a fost transportat gunoiul menajer; -golește periodic sau la indicația asistentului medical pungile care colectează urina sau alte produse biologice, excremente, după ce s-a făcut bilanțul de către asistentul medical și au fost înregistrate în documentația pacientului; -transportă cadavrele în încăperea destinată acestora și ajută la dezbrăcarea, etichetarea cadavrelor pentru a fi trimise la morgă în condițiile cerute, sub coordonarea asistentului medical; -va asigura transportul produselor biologice recoltate pacienților din compartiment către Laboratorul de Analize Medicale, la solicitarea și conform indicațiilor asistentului medical, respectând codul de procedură; -cunoaște soluțiile dezinfectante și modul de folosire; -colectează și decontaminează instrumentarul întrebuințat, participă la procesul de presterilizare a acestuia; -respectă circuitele în timpul transporturilor diferitelor material și a persoanelor; -se ocupă de întreținerea cărucioarelor de transport alimentar; -nu este abilitată să dea relații despre starea sănătății bolnavului;

114

-va respecta comportamentul etic față de bolnavi și față de personalul medico-sanitar; -se supune controlului periodic de laborator; -poartă echipamentul de protecție prevazut de regulamentul de ordine interioară, care va fi schimbat ori de câte ori este nevoie pentru păstararea igienei și a aspectului estetic; -respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul și combaterea infecțiilor nosocomiale; -participă la instruirile periodice efectuate de asistentul medical șef privind normele de igienă și protecție a muncii; -transportă alimentele de la bucătărie la secție cu respectarea normelor igienico – sanitare în vigoare; -asigură ordinea și curățenia în oficiile alimentare; -execută orice alte sarcini de serviciu la solicitarea asistentului medical; -participă la instruirile periodice efectuate de asistentul medical șef, privind normele de igienă și securitate și sănătate în muncă, PSI; -respectă drepturile pacienților așa cum rezultă din Legea nr. 46/2003; -respectă reglementările privind prevenirea, controlul și combaterea Infecțiilor Nosocomiale conform prevederilor în vigoare și desfășoară activitatea în așa fel încât să nu se expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe celelalte personae participante la procesul de muncă; -respectă graficul de lucru întocmit și semnează condica de prezență la venire și la plecare; -părăsirea locului de muncă se poate face numai cu acordul medicului curant, medicului de gardă, asistent șef, în cazuri deosebite; -execută și alte sarcini de serviciu la solicitarea asistentului medical sau a medicului, pentru buna desfășurare a actului medical în funcție de necesități; -aduce la cunoștintă șefului ierarhic superior orice defecțiune tehnică sau altă situație ce constitue un pericol de accidentare sau îmbolnavire; -aduce la cunoștință șefului ierarhic superior în cel mai scurt timp accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau alți angajați; -să aibă dexteritate manuală, condiție fizică bună, răbdare, să poată lucra la înălțimi. - cunoaște și aplică normele interne și procedurile de lucru privitoare la postul său. ATRIBUȚII GENERALE: -să se prezinte la locul de muncă la orele stabilite pentru începerea programului; -va respecta comportamentul etic față de bolnavi, aparținători și față de personalul medico-sanitar; -poartă echipamentul de protecție stabilit, pe care îl va schimba ori de câte ori este nevoie, pentru păstrarea igienei și a aspectului estetic personal; -colaborează cu tot personalul compartimentului, nu creează stări conflictuale, folosește un limbaj adecvat și o tonalitate normală pentru a nu crea disconfort în relațiile de lucru; -să manifeste solicitudine și amabilitate față de medici, asistenți și pacienți; -are obligația de a se presenta la serviciu în deplină capacítate de muncă. Este interzis venirea la serviciu sub influența băuturilor alcoolice sau introducerea și consumarea lor în unitate în timpul orelor de muncă. Este interzis fumatul în incinta unității sanitare; -respectă confidențialitatea tuturor aspectelor legate de locul de muncă indiferent de natura acestora, orice declarație publică cu referire la locul de muncă fiind interzisă, fără acordul conducerii. Se va abține de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii instituției; -efectuează controlul medical periodic conform programării și normelor în vigoare; -cunoaște și respectă normele de sănătate, securitate și igienă în muncă, normele de prevenire și stingere a incendiilor și de acțiune în caz de urgență, precum și normele de protecție a mediului înconjurător; -utilizează echipamentul individual de protecție din dotare și poartă ecusonul la vedere;

115

-va răspunde de păstrarea secretului de serviciu precum și de păstrarea secretului datelor și al informațiilor cu caracter personal deținute sau la care are acces ca urmare a executării atribuțiilor de serviciu; -sesizează șeful ierarhic asupra oricăror problem apărute pe parcursul derulării activității; -utilizează corect dotările postului fără să își pună în pericol propria existență sau a celorlalți angajați, aduce la cunoștință șefului ierarhic orice defecțiune și întrerupe activitatea până la remedierea acesteia; -cunoaște și participă la îndeplinirea politicii și a obiectivelor calității unității; -își desfășoară întreaga activitate conform Manualului Sistemului de Management al Calității și procedurilor și instrucțiunilor aplicabile; -îndeplinește orice alte sarcini stabilite pe cale ierarhic superioară, în conformitate cu legislația în vigoare în limita competențelor profesionale. -cunoaște și respectă regulamentul de ordine interioară, regulamentul de organizare și funcționare. ATRIBUȚII PRIVIND SECURITATEA ȘI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ, SITUAȚII DE URGENȚĂ, COLECTARE DEȘEURI: -își însușește și respectă normele de securitate și sănătate în muncă prevazute în Legea nr. 319/2006 și normele de aplicare a acesteia; -își însușește și respectă prevederile Legii nr. 481/2004 privind situații de urgență; -își însușește și respectă prevederile Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; -își însușește și respectă standardele privind calitatea; -va întreține echipamentele cu care lucrează; -își însușește și respectă prevederile Legii nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice; -iși însușește și respectă OMS nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale. Atribuţii privind Sistemul de Management al Calităţii (SMC): -respectă procedurile interne privind calitatea; -respectă procedurile operaționale ale SMC; -respectă procedurile caracteristice ale SMC conform fișelor de proces documentate serviciu/ birou/compartiment în parte; -furnizează la timp toate documentele și informațiile necesare în vederea desfășurării în condiții optime ale auditurilor interne și / sau externe pe linie de asigurarea calității.

LABORATORUL MEDICAL

Laboratorul de analize medicale are în principal următoarele atribuţii: - efectuarea analizelor medicale de: hematologie, citologie, biochimie, serologie, microbiologie,

virusologie, parazitologie, micologie, necesare precizării diagnosticului, stadiului de evoluţie a bolii şi examenelor profilactice;

- recepţionarea produselor sosite pentru examene de laborator şi înscrierea lor corectă; - asigurarea recipientelor necesare recoltării produselor patologice; - redactarea corecta şi distribuirea la timp a rezultatelor examenelor efectuate.

Sarcinile personalului Medicul şef al laboratorului are în principal urmatoarele sarcini: - organizează şi răspunde de activitatea laboratorului; - repartizează sarcinile personalului medico-sanitar în subordine; îndrumă, controlează şi

răspunde de munca acestora; - foloseşte metodele şi tehnicile cele diagnostic şi respectiv tratament;

116

- execută, împreună cu întreg colectivul pe care-l conduce, examenele şi tratamentele cerute de medicii din secţiile cu paturi;

- analizează modul cum se înregistrează rezultatele examenelor şi indicii calitativi ai muncii medicale din laborator;

- aduce la cunoştintă managerului unităţii toate faptele deosebite petrecute în laborator ca şi măsurile luate;

- controlează şi conduce instruirea cadrelor din subordine; - -gestionează inventarul laboratorului, face propuneri pentru asigurarea bazei materiale necesare

desfăşurării activităţii; - controlează şi răspunde de buna întreţinere şi utilizare a aparatelor, instrumentelor, instalaţiilor

de orice fel şi altor obiecte de inventar; - verifică în cadrul laboratorului şi prin sondaj în secţiile spitalului, modul de recoltare pentru

analize; - colaborează cu medicii şefi ai secţiilor cu paturi, în vederea stabilirii diagnosticului, aplicării

tratamentului şi a modului în care se solicită analizele şi se folosesc rezultatele; - urmăreşte aplicarea măsurilor de protecţia muncii şi de prevenire a contaminării cu produse

infectate; - asigură şi răspunde de aplicarea măsurilor de igienă şi antiepidemice; - întocmeşte foile anuale de apreciere a cadrelor din subordine; - îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de organul de conducere colectivă a spitalului.

Chimistul, biologul şi alt personal medical cu pregătire superioară din laboratorul de analize medicale şi explorari funcţionale au în principal următoarele sarcini: - efectuează analizele şi determinările stabilite de medicul şef, în conformitate cu pregatirea lor de

bază; - întocmesc şi semnează buletinele analizelor pe care le-au efectuat; - controlează şi îndrumă activitatea personalului subordonat; - şi răspund de păstrarea, întreţinerea şi utilizarea judicioasă a aparaturii precum şi de gestionarea

şi manipularea substanţelor toxice, în conformitate cu prevederile legale; - răspund de respectarea condiţiilor de igienă şi sanitaro-antiepidemice la locul de muncă.

Asistentul din laboratorul de analize medicale are în principal următoarele sarcini: - pregăteşte fizic şi psihic pacientul în vederea recoltării, după caz; - pregăteşte materialul necesar în vederea prelevarii produselor biologice; - sterilizează materialele necesare investigaţiilor de laborator; - recoltează produse biologice (în laborator sau la patul bolnavului, după caz); - prelevează unele produse biologice necesare investigaţiilor de laborator; - prepară şi pregăteşte coloranţi, medii de cultură şi anumiţi reactivi necesari pentru tehnicile de

laborator; - prepară soluţii dezinfectante; - asigură autoclavarea produselor biologice; - efectuează tehnicile de laborator (hematologice, biochimice, bacteriologice, parazitologice,

toxicologice); - participă la efectuarea necropsiilor; - respectă normele de păstrare şi conservare a rectivilor de laborator cu care lucrează; - acordă primul ajutor în situaţii de urgenţă (accidente produse în timpul recoltării, etc.);

117

- întocmeşte documente (buletine de analiză, înregistrarea rezultatelor de laborator, etc.); - înmagazinează datele de laborator pe calculator, după caz; - răspunde de corectitudinea datelor înregistrate; - întocmeşte şi comunică datele statistice din laboratorul clinic; - asigură păstrarea şi utilizarea instrumentarului şi a aparaturii din dotare; - supraveghează şi controlează efectuarea curăţeniei şi a dezinfecţiei laboratorului; - respectă normele igienico-sanitare şi de protecţie a muncii; - utilizeaza şi pastrează, în bune condiţii, echipamentele şi instrumentarul din dotare,

supraveghează colectarea materialelor şi instrumentarului de unică folosinţă utilizat şi se asigură de depozitarea acestora în vederea distrugerii;

- respectă reglementarile în vigoare privind prevenirea, controlul şi combaterea infecţiilor nosocomiale;

- participă la realizarea programelor de educaţie pentru sănătate; - informează persoana ierarhic superioară asupra deteriorarii reactivilor şi a aparaturii din dotarea

laboratorului; - respectă secretul profesional şi codul de etică al asistentului medical; - se preocupă de actualizarea cunoştinţelor profesionale şi de utilizarea echipamentelor, prin

studiul individual sau alte forme de educaţie continuă; - participă la procesul de formare a viitorilor asistenţi medicali de laborator; - respectă regulamentul de ordine interioară.

Asistentul medical din laborator are următoarele sarcini în principal: - primeşte produsele aduse la laborator pentru analiză; - verifică starea produselor la prezentarea acestora; - verifică modul de ambalare; - verifică biletul de trimetere şi concordanţa dintre bilet şi datele înscrise pe etichetî care însoţeşte

produsul; - informează medicul şef de laborator asupra solicitărilor de urgenţă; - înregistrează şi numerotează probele aduse la laborator în ziua respectivă; - se îngrijeşte ca buletinele analizelor efectuate să fie trimise zilnic în secţii; - în caz de urgenţă, comunică telefonic rezultatul analizelor efectuate; - ţine evidenţa analizelor care se execută într-un timp mai lung şi răspunde ca rezultatele să

ajungă în fişierul policlinicii sau în secţii, imediat după efectuarea lor; - se îngrijeşte de trimiterea probelor către alte laboratoare, la indicaţia şefului laboratorului; - ţine zilnic evidenţa statistică a activităţii laboratorului; - întocmeşte lucrările de statistică ale laboratorului, în raport cu instrucţiunile în vigoare.

Îngrijitorul din laborator are în principa1 următoarele sarcini: - efectuează curăţenia încăperilor şi suprafeţelor de lucru din laborator şi execută operaţiile de

dezinfecţie curentă după caz, la indicaţiile şi sub supravegherea asistentului medical de laborator;

- execută curăţenia şi spălarea sticlăriei şi a materialelor de laborator, ajută la împachetarea şi pregătirea materialelor ce urmează a fi utilizate în laborator precum şi la pregatirea mediilor de cultură;

- respectă normele de protecţia muncii.

118

Îngrijitorul are în principal următoarele sarcini: - face curăţenie în încăperile farmaciei; - spală ustensilele, întreţine în stare de curăţenie aparatura şi mobilierul; - sesizează pe şeful farmaciei în legatură cu orice deteriorare a încăperilor şi instalaţiilor; - primeşte şi răspunde de inventarul necesar curăţeniei; - evacuează reziduurile şi le depozitează la locul indicat.

CAMERA DE GARDĂ

- camera de gardă funcţionează şi este organizată astfel încât să permită primirea, trierea, investigarea, stabilizarea şi aplicarea tratamentului de urgenţă pacienţilor sosiţi cu ambulanţele sau cu mijloacele proprii de transport;

- camera de gardă este structură independentă aflată în structura unităţii, este deschisă tuturor pacienţilor care solicită acordarea asistenţei medicale de urgenţă în urma apariţiei unor acuze acute noi sau pe fondul unor afecţiuni cronice;

- este interzis refuzul acordării asistenţei medicale de urgenţă unui pacient care solicită acest lucru fără evaluarea stării acestuia de către un medic din cadrul camerei de gardă şi stabilirea lipsei unei afecţiuni care necesită îngrijiri medicale în cadrul camerei de gardă şi eventuala internare a pacientului.

Programul din camera de gardă 1. Luni – Vineri - garda începe la ora 13:00 și se încheie la ora 08.00; 2. Sâmbătă – Duminică – se asigură gardă non-stop; Sarcinile personalului în Camera de Gardă - examinarea imediată, completă, trierea medicală şi epidemiologică a pacienţilor pentru internare; - asigurarea primului ajutor şi acordarea asistenţei medicale calificate până la trimiterea pacientului

în secţie; - asigurarea trusei de urgenţă conform instrucţiunilor M.S.; - îmbăierea pacienţilor, dezinfectarea,deparazitarea acestora şi a efectelor; - asigurarea transportului pacienţilor în secţie; - asigurarea transportului şi a tratamentului pe durata transferului in alte unităţi medicosanitare; - evidenţa la zi a mişcării pacienţilor, asigurarea comunicării locurilor libere unităţilor ambulatorii

arondate; - triajul urgenţelor la prezentarea la spital; - primirea, stabilizarea şi tratamentul iniţial al tuturor urgenţelor; - consult de specialitate efectuat de către medicul din camera de gardă şi de către medicul de gardă; - investigaţii clinice necesare stabilirii diagnosticului; - monitorizarea, tratamentul şi reevaluarea pacienţilor care vor fi internaţi; Sarcinile personalului Medicul de specialitate are următoarele sarcini:

- examinează bolnavii, stabileşte diagnosticul, folosind mijloacele de dotare de care dispune, indică sau, după caz, efectuează tratamentul corespunzător;

- consemnează aceste date în fişa bolnavului; - îndrumă bolnavii care nu necesită supraveghere şi tratament de specialitate, la medicii din

dispensarele medicale, cu indicaţia conduitei terapeutice; - acordă primul ajutor medical şi organizează transportul precum şi asistenţa medicală pe

timpul transportului la spital, pentru bolnavii cu afecţiuni medico-chirurgicale de urgenţă;

119

- efectuează intervenţii de mică chirurgie la nivelul posibilităţilor de rezolvare ambulatorie, conform indicaţiilor Ministerului Sănătăţii Publice;

- recomandă internarea în secţia cu paturi a bolnavilor care necesită aceasta, în funcţie de gradul de urgenţă;

- întocmeşte biletul de trimitere; - acordă consultaţii de specialitate la domiciliul bolnavilor netransportabili, la solicitarea

medicului din dispensarul medical, altor medici de specialitate sau a conducerii spitalului; - acorda asistenta medicala bolnavilor internati in sectia cu paturi, potrivit programului stabilit

de conducerea spitalului, atunci cand pentru specialitatea respectiva, spitalul nu dispune de medici;

- anunta centrului sanitaro-antiepidemic sau laboratorului de epidemiologie, cazurile de boli infectioase si profesionale depistate;

- dispensarizeaza unele categorii de bolnavi cu probleme medicale deosebite, conform normelor in vigoare;

- colaboreaza cu medicii de medicina generala pentru dispensarizarea unor bolnavi din evidenta acestora;

- stabileste incapacitatea temporara de munca si emite certificatul medical potrivit reglementarilor in vigoare;

- efectueaza in specialitatea respectiva consultatii medicale pentru angajare si control medical periodic persoanelor trimise in acest scop de medicii de medicina generala;

- completeaza fisa medicala pentru bolnavii care necesita trimiterea la comisia medicala pentru expertiza capacitatii de munca;

- participa la solicitare, la lucrarile comisiei de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca si ale comisiei medico-Iegale;

- intocmeste fisele medicale de trimitere la tratament de recuperare a bolnavilor care necesita astfel de ingrijiri si verifica pe cele intocmite de medicii de medicina generala potrivit normelor in vigoare;

- analizeaza periodic morbiditatea, mortalitatea si alte aspecte medicale de specialitate, propunand masuri corespunzatoare;

- efectueaza indrumarea metodologica a medicilor de medicina generala din teritoriul arondat; - participa la analiza periodica a starii de sanatate a populatiei din teritoriu; - efectueaza garzi in spital potrivit reglementarilor in vigoare; - se preocupa permanent de ridicarea nivelului profesional propriu si al personalului din

subordine; - urmareste si asigura folosirea si intretinerea corecta a mijloacelor din dotare; - controleaza respectarea normelor de igiena si antiepidemice.

REGLEMENTĂRI PRIVIND ANUNȚAREA APARȚINĂTORILOR ÎN LEGĂTURĂ CU DECESUL PACIENTULUI.

Externarea pacienților decedați a pacienților care au fost internați va fi obligatoriu însoțită de îndeplinirea tuturor activităților (formalităților) cuprinse în procedura de externare, privind codificarea cauzelor de boală și deces, precum și întocmirea Biletului de Ieșire din spital. Epicriza la externare va cuprinde obligatoriu epicriza de deces.

120

Decesul este obligatoriu constatat de un medic primar/specialist. În cazul în care decesul se produce între orele 13.00 – 08.00, acesta este constatat de medicul de gardă, primar/specialist. Persoana care constată decesul, consemnează în FO data și ora decesului cu semnătura și parafă. Scrie epicriza de deces, cu data/ora cu semnătura și parafă. Biroul de internari are obligația (legală) de a anunța telefonic, telegrafic etc. prin centrala telefonică, aparținătorii legali ai pacientului decedat după trecerea a 2 ore de la constatarea decesului. Anunțul se consemnează în registrul de note telefonice.

OBLIGAȚIILE PERSONALULUI ANGAJAT AL SPITALULUI

Prevederi referitoare la obligațiile personalului pentru respectarea clauzelor contractuale cu casa de asigurări de sănătate și sancțiuni în caz de nerespectare a acestor clauze;

Pentru respectarea clauzelor contractuale cu casa de asigurări de sănătate, personalul spitalului, în funcție de atribuția fiecăruia, are obligația să:

- respectarea obligatorie de către personal, a Contractului încheiat cu C.J.A.S. Galați, în caz contrar se vor aplica sancțiuni potrivit Codului Muncii mai exact se va reduce salariul de baza cu 10 % pe 3 luni;

- să respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale furnizate și a activitații desfăsurate; - obligativitatea acordării serviciilor medicale în mod nediscriminatoriu pacienților; - obligativitatea respectarii dreptului la libera alegere a furnizorului de servicii medicale în

situațiile de trimitere la consulturi interdisciplinare; - neutilizarea materialelor și instrumentelor a căror condiție de sterilizare nu este sigură; - obligativitatea completării prescripțiilor medicale conexe actului medical atunci când este

cazul pentru afecțiuni acute, subacute, cronice (inițiale); - există un plan de pregătire profesională continuă a personalului medical; - să informeze asigurații despre pachetul de servicii de baza, pachetul minimal de servicii

medicale și pachetul de servicii pentru persoanele asigurate facultativ, obligațiile furnizorului de servicii medicale în relație contractuala cu casa de asigurări de sănătate precum și obligațiile asiguratului;

- să respecte confidențialitatea tuturor datelor și informațiilor privitoarea la asigurați, precum și la intimitatea și demnitatea acestora;

- în cazul decesului pacientului, personalul din secția unde acesta a decedat îi revine obligația de a anunța familia;

- să factureze lunar, în vederea decontării de către Casa de Asigurări de Sănătate, activitatea realizată conform contractului de furnizare de servicii medicale, factura ce va fi însoțită de desfașurătoarele pentru activitațile realizate, care cuprind și codul numeric personal al asiguraților care au beneficiat de servicii medicale raportate, atat pe suport de hârtie cât și pe suport magnetic, în formatul solicitat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Desfășurătoarele se stabilesc prin decizie a președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și se pun la dispoziția furnizori lor de servicii medicale de către casele de asigurări de sănătate. Nerespectarea termenelor de depunere a facturii pentru o perioadă de maximum două luni consecutive în cadrul unui trimestru, conduce la măsuri mergând până la rezilierea contractului de furnizare de servicii medicale;

- să raporteze caselor de asigurari de sănătate și autorităților de sănătate publică datele necesare pentru urmărirea desfăsurării activității în asistența medicală, potrivit formulalelor

121

de raportare stabilite prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;

- să respecte prevederile actelor normative privind raportarea bolilor; - să completeze corect și la zi formularele tipizate din sistemul informațional al Ministerului

Sănătății cu datele corespunzătoare activității desfășurate; Nerespectarea uneia sau a mai multor obligații mai sus-menționate constituie abatere disciplinara și se sancționează conform legii (Legea 53/2003-Codul Muncii coroborat cu Regulamentul de Ordine Interioară al unității), astfel că sancțiunile cu caracter disciplinar ce pot fi aplicate salariaților în cazul săvârșirii de abateri disciplinare sunt:

- avertismentul scris; - retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus

retrogradarea, pentru o perioada ce nu poate depăși 60 de zile; - reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10 %; - reducerea salariului de baza și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioda de

1-3 luni cu 5-10 %; - desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Răspunderea disciplinara va fi angajata, iar sancțiunile disciplinare vor fi aplicate de către conducerea unității, cu respectarea dispozițiilor prevăzute în Codul Muncii, dispoziții referitoare la răspunderea disciplinara.

Personalul angajat are obligația de a se achita de sarcinile de serviciu din fișa postului și va respecta obligațiile cu privire la:

- obligativitatea păstrării confidențialitații fața de terți asupra tuturor informațiilor decurse din serviciile medicale acordate pacienților;

- păstrarea confidențialitatii informațiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toți salariații care au acces la acestea, prin activitatea pe care o desfășoara, în mod direct sau indirect.

- Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își da consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres, conform Legii nr. 46 din 21 ianuarie 2003 privind drepturile pacientului.

- acordarea serviciilor medicale în mod nediscriminatoriu asiguraților; - respectarea dreptului la libera alegere a furnizorului de servicii medicale în situațiile de

trimitere în consulturi interdisciplinare; - completarea prescripțiilor medicale conexe actului medical atunci când este cazul pentru

afecțiuni acute, sub acute, cronice (inițiale); - respectarea dreptului la libera alegere a furnizorului de servicii medicale în situațiile de

trimitere în consultații interdisciplinare

MĂSURI DE PREVENIRE A CONTAMINĂRII

Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor: - cel mai important şi uneori singurul mod de prevenire a contaminarii şi diseminarii agenţilor

microbieni; - la intrarea în serviciu şi la părăsirea locului de munca; - la intrarea şi la ieşirea din salonul de bolnavi;

122

- înainte şi după examinarea fiecărui bolnav; atentie bolnavii cu mare receptivitate; - înainte şi după aplicarea unui tratament; - înainte şi după efectuarea de investigaţii şi proceduri invazive; - după scoaterea manusilor de protecţie; - după scoaterea măștii folosită la locul de munca; - înainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate per os; - după folosirea batistei; - după folosirea toaletei; - după trecerea mainii prin păr; - după activităţi administrative, gospodăreşti.

Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor se efectuează după cum urmeaza: - îndepărtarea bijuteriilor (inele, brățări), ceasurilor; - unghii îngrijite, tăiate scurt; - utilizare de apă curentă şi săpun pentru spălarea obişnuită; - două săpuniri consecutive; - în cazuri de urgența este permisă utilizarea de antiseptice ca înlocuitor al spălatului, dar nu

ca rutină; - în unele situaţii spălarea este completată de dezinfecția mâinilor; - după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioși şi a celor cu imunodepresie

severă; - înainte şi după efectuarea tratamentelor parenterale (în abordurile vasculare şi efectuarea de

punctii lombare este obligatoriu portul mănusilor), schimbarea pansamentelor (atenție – manuși), termometrizare intrarectala, clisme, toaleta lehuzei (atenție – manuși);

- după efectuarea toaletei bolnavului la internare; - după manipularea şi transportul cadavrelor; - înainte şi după efectuarea examenelor şi tratamentelor oftalmologice, ORL, stomatologice şi

în general înainte şi după orice fel de manevră care implică abordarea sau producerea unor soluţii de continuitate (atenție – manuși).

- spalarea, dezinfecția mâinilor şi portul manușilor: ŞTERGEREA, USCAREA este OBLIGATORIE cu hârtie prosop, prosop de unică întrebuintare.

PREVENIREA ACCIDENTELOR ȘI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALĂ EXPUNEREA PROFESIONALĂ

- prin inoculari percutane: - întepare; - tăiere. - contaminarea tegumentelor care prezintă soluții de continuitate: - contaminare a mucoaselor. - în timpul: - efectuării de manopere medicale invazive cu ace şi instrumente ascuțite; - manipulării de produse biologice potențial contaminate; - manipulării instrumentarului şi a altor materiale sanitare, după utilizarea în activităţi care au

dus la contaminarea cu produse biologice potențial infectate; - prin intermediul:

123

- instrumentelor ascuțite; - materialului moale; - suprafețelor, altor materiale utilizate în activitatea din unitățile sanitare; - rezidurile lor din activitatea medicală.

Metode de prevenire

- obiecte ascuțite: - reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; - colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la ințepare şi tăiere, amplasate la

îndemână şi marcate corespunzător conform reglementărilor MSP pentru: - pregătire în vederea utilizării; - distrugere; - sa respecte programul de lucru pe care sa îl afișeze în loc vizibil și să îl comunice caselor de

asigurări de sănătate și autoritaților de sănătate publică; - sa anunțe casa de asigurări de sănătate despre orice modificare privind condițiile obligatorii

care au stat la baza încheierii contractului și să îndeplineasca în permanentă aceste condiții pe durata derularii contractului;

- să respecte prevederile actelor normative referitoare la sistemul asigurarilor sociale de sănătate;

- să furnizeze tratament adecvat și să respecte condițiile de prescriere al medicamentelor prevazute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman; conform reglementarilor în vigoare - ca urmare a unui act medical propriu

- și numai pentru afecțiuni ce intra în competentă conform autorizației de libera practică; medicamentele prescrise trebuie să fie în concordantă cu diagnosticul;

- să nu refuze acordarea asistenței medicale în caz de urgența medico-chirurgicală ori de câte ori se solicita;

- să acorde servicii medicale tututor asiguraților fără nici o discriminare folosind formele cele mai eficiente de tratament;

- să acorde servicii medicale și să efectueze analize medicale și alte investigații paraclinice în regim de urgentă femeii gravide;

- să afișeze în loc vizibil numele casei de asigurări de sănătate cu care are relații contractuale; - să elibereze acte medicale, în condițile stabilite de norme; - să solicite documentele care atesta calitatea de asigurat în condițiile prevăzute de norme; - să informeze medicul de familie al asiguratului său, după caz, medicul de specialitate din

ambulatoriul de specilaitate, prin scrisoare medicală transmisă direct, despre diagnosticul stabilit, controalele, investigațiile, tratamentele efectuate, alte informații referitoare la starea de sănătate a asiguratului;

- să respecte destinatia sumelor contractate prin acte aditionale; - să întocmească liste de așteptare pentru serviciile medicale programabile, pentru

eficientizarea serviciilor medicale; - să prezinte casei de asigurări de sănătate, în vederea contractării, indicatorii specificați

stabiliți prin norme;

124

- să țina evidența distinctă a pacienților internați în urma unor accidente rutiere și vatamări corporale prin agresiune precum și a pacienților cetațeni străini internați, proveniți din țari cu care România a încheiat acorduri bilaterale pentru asistența

- medicala; - să transmita instituțiilor abilitate datele clinice la nivel de pacient, codificate conform

Clasificarilor internaționale a maladiilor-varianta 10, pe baza reglementărilor în vigoare; - în situația în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, spitalul acordă servicii

medicale de urgența necesare, având obligația să evalueze situația medicală a pacientului și să externeze pacientul dacă starea de sănătate a acestuia nu mai

- reprezintă o urgența; la solicitarea pacientului care nu are calitatea de asigurat, se poate continua internarea, cu suportarea cheltuielilor serviciilor medicale de către acesta; unitatea are obligația de a anunța casa de asigurări de sănătate cu care a

- încheiat contract de furnizare de servicii medicale despre internarea acestor pacienți, lunar printr-un centralizator separat, cu justificarea medicală a internării de urgența;

- să acorde asistența medicală asiguraților, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidența asiguratul;

- să acorde cu prioritate consultații medicale și investigații paraclinice personalului anagajat în unitațile sanitare publice.

- evitarea recapisonării, îndoirii, ruperii acelor utilizate. - de evitat scoaterea din seringile de uz unic. - lenjerie: - manipularea lenjeriei contaminate cu sânge şi alte produse biologice potenţial contaminate

cât mai puţin posibil; - sortare şi prelucrare cu echipament de protecţie potrivit, în spaţii special destinate; - colectare în saci impermeabili, la nevoie dubli, marcați în mod corespunzător; - evitarea păstrării lor îndelungate, înainte de prelucrare; - asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare - decontaminare. - curăţenie şi decontaminare: - folosirea manușilor la îndepărtarea urmelor de sânge, alte lichide biologice sau țesuturi; - decontaminarea iniţială cu substanţe clorigene, îndepărtarea cu hârtie absorbantă care se

colectează în containere sau saci de plastic marcați; - dezinfecţie cu soluţie germicidă; - uscarea suprafeţei prelucrate; - folosirea de tehnici standard în vederea efectuării curăţeniei, sterilizarii, decontaminarii

echipamentului medical, a pavimentelor, pereţilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacâmurilor, conform reglementărilor MSP.

- reziduri infectante: - neutralizare prin ardere sau autoclavare; - colectare recipiente impermeabile, marcate pentru diferențierea clara prin culoare şi

etichetare. - igiena personală: - spălarea mâinilor - spălarea altor părţi ale corpului care au venit în contact cu produse biologice potenţial

contaminate; sau cu materiale potențial contaminate; - evitarea activităţilor cu risc de expunere:

125

- existența de Ieziuni cutanate; - prezența unui deficit imunitar; - graviditate; - asistența de urgența, principii: - viața pacientului este prețioasă; - obligatorie aplicarea precauțiunilor universale; - chiar şi în situaţii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectării principiilor

precauțiunilor universale. - Zonele cu risc crescut, inclusiv cele cu risc epidemiologic sunt: sterilizarea, săli de operații,

săli de nașteri, săli de pansamente aseptic.

Toți angajații implicați, trebuie să respecte regulamentul în vigoare de prevenire a infecțiilor nosocomiale – Ord. 916/ 2006, Ord. 185/ 2003 privind Normele tehnice privind asigurarea curațeniei, dezinfecției, efectuarea sterilizarii și păstrarea sterilitații obiectelor, Ord. 219/ 2002 cu completările ulterioare vizând gestionarea deșeurilor ce provin din activitatea medicală.

Sterilizarea este operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorâte microorganismele, înclusiv cele aflate în stare vegetativă, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operațiuni fiind starea de sterilitate (conform EN 556 = starea unui produs liber de microorganisme viabile). Probabilitatea teoretică a Existenței microorganismelor ≤10"(-6).

Conform normelor EN ISO 9001 şi 9002, precum şi a normelor EN 46001 şi 46002, "sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale, ale cărei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al produsului, efectuat a posteriori, trebuind să fie supusă validării, supravegherii bunei funcţionari, precum şi asigurării unei pastrări corespunzătoare a materialelor sterilizate. Sunt necesare atât controlul permanent al operaţiunilor, cat şi respectarea permanenta a procedurilor stabilite, pentru asigurarea conformarii la exigenţele specificate".

Obținerea stării de "sterilitate", precum şi menținerea ei (pana în momentul utilizării), reprezintă o obligație de rezultat, unităţile sanitare fiind obligate să creeze sistemele de calitate bazate pe normele care se referă la cerintele sistemelor de calitate.

Unitățile sanitare trebuie să garanteze acelaşi nivel de securitate a pacienți-lor atât în cazul utilizării de dispozitive medicale achiziţionate de pe piața, sau sterilizate în unitatea sanitară.

Dispozitivele şi materialele de unica folosinta nu vor fi niciodată reprocesate în vederea reutilizarii.

Dispozitivele medicale care, prin modul de proiectare, sau prin natura materialului din care sunt construite, nu suporta nici un tip de sterilizare, trebuie să fie supuse unei dezinfecții adecvate, al cărei efect să fie bactericid (EN 1040), fungicid (EN 1275), virulicid şi sporicid.

Termenii "produs sterilizant" sau "sterilizare chimică" sunt utilizaţi pentru o gamă restrânsă de compuşi chimici (formaldehida, glutaraldehida) care, în conditii controlate, pot distruge sporii bacterieni.

Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmează a fi sterilizate trebuie curatate prin metode fizice şi dezinfectate chimic înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.

Organizarea activităţtlor- propriu-zise de sterilizare, precum şi activităţile conexe (spalarea, decontaminarea şi impachetarea, stocarea şi livrarea) va tine cont de necesitatea respectării circuitelor, a evitării golurilor de control pe parcursul realizării lor şi a utilizării altor spatii decât cele anume desemnate, serviciul central de sterilizare trebuind sa aibă un caracter unitar geografic pentru toate etapele menţionate.

La organizarea activităţii serviciului central de sterilizare vor fi avute în vedere: - circuitul de colectare, recipientele şi mijloacele de transport a dispozitivelor murdare, nesterile; - diminuarea încărcăturii microbiene şi eliminarea încărcăturii organice şi a biofilmului*1) de pe dispozitivele medicale.

126

Sterilizarea la sterilizator cu aer cald (pupinel, etuvă)

La sterilizatorul cu aer cald se sterilizează sticlăria şi instrumentarul care nu suportă sterilizarea cu aburi sub presiune (oţel neinoxidabil, cromat).

Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pentru materiale textile, lichide şi cauciuc. Sterilizarea Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu aer cald cuprinde următoarele faze:

- faza de încălzire a aparatului: intervalul de timp între pornirea aparatului şi începerea creşterii temperaturii durata în funcţie de aparat.

- faza de latenta (omogenizare): intervalul de timp în care are loc propagarea şi creşterea temperaturii pentru atingerea temperaturii de sterilizare în cutiile metalice/ pachetele din coşuri; durata în funcţie de aparat, de natura şi cantitatea

- materialului de sterilizat. - faza de sterilizare: durata depinde de temperatură: - 180°C,1ora sau - 160°C,2 ore - faza de răcire: durata în funcţie de aparat, de natura şi cantitatea, materialului de sterilizat.

Un ciclu complet de sterilizare durează între 4 - 5 ore. Cutiile metalice cu instrumentar se introduc închise în incinta sterilizatorului cu aer cald. În funcţie de soluţiile tehnice ale sterilizatorului cu aer cald (cu sau fără ventilator, cu

termocuplu în incinta de sterilizare pentru monitorizarea temperaturii etc.) pot fi acceptate temperaturi şi timpi de sterilizare indicaţi de producatorul aparatului.

Timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii temperaturii de sterilizare în interioruI încărcăturii.

Nu deschideţi niciodată sterilizatorul cu aer cald în timpul perioadei de sterilizare pentru a introduce noi pachete.

Durata menţinerii sterilităţii Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice este de 24 de ore de la

sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor metalice închise. Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie-plastic sudate este de 2

luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii lor şi a manipulării acestora numai prin intermediul coşului.

La încheierea ciclului complet de sterilizare. La încheierea ciclului de sterilizare nu deschideţi niciodată sterilizatorul cu aer cald înainte

ca temperatura să fie sub 50°C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu aer cald folosiţi mănuşi din bumbac. Se vor verifica indicatorii de eficientă ai sterilizării:

- virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic. - virarea culorii la indicatorii fizico-chimici "integratori": se poate verifica pentru materialele

ambalate în pungi hârtie plastic prin transparenţa plasticului. Pentru materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se face de către utilizatori, la deschiderea acestora. În situaţia în care virajul nu s-a realizat, materialul se consideră nesterilizat şi nu se utilizează.

Se va lipi o etichetă pe capac/ banderolă pentru a identifica dispozitivele medicale şi materialele sterilizate. Se notează data, ora, sterilizatorul cu aer cald la care se va efectua sterilizarea, persoana care efectuează sterilizarea.

Se va nota în caietul de sterilizare: data, conţinutul cutiilor (pachetelor), temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor chimici, semnatura persoanei responsabilizate cu sterilizarea, observaţii.

127

Se va evalua eficacitatea sterilizării la sterilizatorul cu aer cald: Evaluarea pentru fiecare ciclu: Se va citi temperatura termometrului (dacă aparatul este echipat) sau temperatura afişată pe

monitor. Temperatura se notează în caietul de sterilizare. Se va citi virarea culorii indicatorului fizice-chimic de pe cutie. Se va citi virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu aer cald, care

controlează timpul şi temperatura. Ex. tuburi Browne. Indicatorul integrator plasat în interiorul cutiilor metalice indică dacă au fost îndeplinite condiţiile pentru o sterilizare eficientă - temperatura atinsă în interiorul pachetului şi timpul de expunere.

O data pe lună se controlează fazele procesului de sterilizare realizând graficul timp/ temperatură al unui ciclu de sterilizare complet, cu aparatul încărcat cu cantitatea de material recomandată de producător.

Gradientul de temperatură în timpul perioadei de sterilizare (precizia de termostatare): ±l°C. Se utilizează indicator biologic cu Bacillus subtillis pentru controlul eficacităţii sterilizării.

Pot fi utilizaţi indicatori biologici cu Bacillus subtillis preparaţi industrial, comercializaţi, care conţin 10ˆ6 UfC sau preparati în laborator. Se utilizează pachete-test (cutii metalice sau cutii de seringă) cu 2 flacoane/ tuburi de indicatorul biologic şi se plasează cel puţin un pachet-test în mijlocul incintei sterilizatorului cu aer cald, odată cu celelalte pachete pentru sterilizat. Se realizează ciclul complet de sterilizare. La sfârşitul ciclului, indicatorii biologici se extrag din cutie şi se incubează 48 ore la 56°C, la laborator. Pentru indicatorii biologici comercializaţi, citiţi cu atenţie şi respectaţi instrucţiunile producătorului. Laboratorul va emite un buletin de analiză cu rezultatul constatat.

La 6 luni se efectuează verificarea aparatului în prezenţa tehnicianului de la o societate autorizată. Se controlează termostatul şi dacă aparatul atinge temperatura corectă în cutii, utilizând un termometru maximal. Sterilizarea cu abur sub presiune autoclavă

Sterilizarea la autoclavă se realizează în staţia centrală de sterilizare sau punct de sterilizare la autoclavă ataşat blocului operator şi accesibil pentru toate serviciile sau ataşat laboratorului clinic.

Principiul sterilizării cu abur sub presiune aşa cum se realizează În autoclavă este de a expune fiecare articol direct la contactul cu aburul la temperatura şi presiunea pentru timpul specificat. Aburul ideal pentru sterilizare este abur uscat saturat 100% (absenţa condensului).

Sunt admisea se utiliză 2 tipuri de autoclave: Sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre şi post vacuumare. Sterilizarea la sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre şi post vacuumare este cea mai bună

metodă de sterilizare a instrumentarului chirurgical din oţel inoxidabil împachetat şi singura metodă posibilă pentru sterilizarea materialului moale (textile), cauciucului, sticlăriei. Este folosit şi în decontaminarea deşeurilor din laborator (deşeuri infecţioase).

Sterilizatorul cu abur sub presiune fără post vacuumare. Este folosit pentru sterilizarea mediilor de laborator, lichidelor în flacoane, instrumentar

neimpachetat. Timpul de pătrundere al aburului este prelungit datorită eliminării incomplete a aerului.

Pot fi utilizate programe de sterilizare pentru instrumentar neimpachetat folosind autoclave amplasate în imediata apropiere a sălilor de operaţie. Temperatura este 134°C.

Sterilizarea instrumentarului neimpachetat se poate face numai în caz de urgenţe medico-chirurgicale, când instrumentarul disponibil este insuficient, iar utilizarea acestuia se face imediat (fără stocare).

Sterilizarea Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu abur sub presiune cuprinde următoarele faze:

128

a) Fazade pretratament şi preîncălzire (prevacuumare): Pretratamentul constă din mai multe secvenţe de admisie de abur şi evacuare, realizat printr-un număr de variaţii de presiune -purjări - (+0,8 - +1 atm./ -0,8—1 atm.) şi are drept scop să îndepărteze aerul din materialul de sterilizat concomitent cu umezirea acestuia necesară înaintea fazei de sterilizare. In situaţia autoclavării soluţiilor apoase în recipiente deschise, îndepărtarea aerului se realizează printr-un curent de abur.

b) Faza de sterilizare: Timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii temperaturii de sterilizare în interiorul încărcăturii. În funcţie de temperatura, presiunea aleasă, timpul de sterilizare durează un număr de minute. Pentru sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă (cu pre şi post vacuumare) cu programe prestabilite sau programate opţional, faza de sterilizare se declanşează în momentul în care traductorul de temperatură din incinta de sterilizare semnalizează o temperatură egală sau mai mare cu temperatura specificată a programului selectat. Variaţia temperaturii de sterilizare admisă este de ±l,5°C. Pentru procesarea lichidelor pot fi folosite sterilizatoare cu abur saturat la presiune înaltă cu programe de sterilizare a lichidelor, la care temperatura de sterilizare este masurată în incinta de sterilizare şi în recipient prin traductori (senzori de temperatură); condiţia de începere a timpului de sterilizare este ca ambele traductoare, cel din incinta de sterilizare şi cel din recipient, să atingă temperatura de sterilizare programată.

c) faza de post-tratament (postvacuumare): Este destinată normalizarii în ce priveşte temperatura şi umiditatea materialului de sterilizat. Toate tipurile de material de sterilizat, cu excepţia lichidelor sunt expuse unui vacuum mai scăzut de - 0,7 bari pentru o anumită perioadă de timp.

După faza de postvacuumare textilele pot sa aibă o creştere în greutate de aproximativ l%, ceea ce reprezintă o umiditate normală în timpul procesului de sterilizare la sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă, cu pre şi postvacuumare. Pentru autoclavele româneşti tip ISM2, după faza de postvacuumare textilele pot sa aibă o creştere în greutate de sub 5%.

Post-tratamentul la sterilizarea soluţiilor apoase în recipiente deschise sau ventilate constă dintr-o perioadă de răcire naturală, timp în care presiunea şi temperatura scad încet până când temperatura lichidului este sub punctul sau de fierbere; procesul este accelerat prin aplicarea unui vacuum uşor în incinta, atunci când presiunea din incinta de sterilizare este apropiată de presiunea atmosferica.

Egalarea presiunii de la vacuum se produce prin admisia aerului atmosferic din mediu, printr-un filtru ce impiedică pătrunderea bacteriilor în incinta de sterilizare.

La încheierea ciclului completde sterilizare Nu deschideti niciodată sterilizatorul cu abur sub presiune înainte ca temperatura sa fie sub

lOO°C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu abur sub presiune folosiţi manusi din bumbac. Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se depoziteaza temporar pe o

suprafata special destinată materialului steril şi se aranjeaza în dulapuri special destinate depozitarii materialului steri1.

La extragerea materialului sterilizat din sterilizatorul cu abur sub presiune se efectuează următoarele verificări:

a) Se verifica parametrii fizici: Pentru autoclavele care au sistem de înregistrare automată a ciclului de sterilizare (diagrama)

se efectuează analiza acesteia: - prin compararea cu diagrama tip furnizată de producător; - prin analiza diagramei urmărind presiunea şi temperatura atinsa înregistrată pentru fiecare

faza a ciclului în funcţie de programul ales.

129

Pentru autoclavele care nu au sistem de înregistrare automată a ciclului de sterilizare, pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de comanda şi se noteaza temperatura şi presiuneaatinsa pentru fiecare faza a ciclului. In aceasta situaţie este obligatoriu sa se folosească indicatori bilogici (bacteriologici).

b) Se verifica vizual integritatea pachetelor ambalate în hârtie specială sau pungi hârtie plastic. Se închide imediat colierul casoletelor.

c) Se verifica indicatorii fizico-chimici de eficienta ai sterilizarii: - virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic de lipit pe cutii, casolete, pachetele ambalate în hârtie specială sau imprimate pe punga hârtie/ plastic. - virarea culorii la indicatorii "integratori" plasati în interiorul fiecărui pachet sau într-un pachetel-test în fiecare cos verificandu-se temperatura, timpul şi saturatia vaporilor:

Se poate verifica pentru materialele ambalate în pungi hârtie/ plastic prin transparen’a plasticului.

Pentru materialele ambalate în cutii metalice verificarea se face prin verificarea pachetelui-test ataşat la fiecare coş;.

În situaţia în care virajul nu s-a realizat, materialul se consideră nesterilizat şi nu se utilizează.

d) Se efectuează controlul umidităţii textilelor. Atunci când la autoclava se sterilizează textile, se utilizează o casoletă-test care se plasează

între celelalte casolete în mijlocul încărcăturii. Casoleta-test se pregăteşte astfel: în funcţie de dimensiunea acesteia se realizează o

încarcatură cu textile şi se plasează teste de tifon împăturit cu o greutate de cca. 20 g în casoletă în poziţiile: sub capac, la mijloc şi la fund, pe axul casoletei. Testele se cântăresc la balanţa electronică înainte de a fi puse în casolete şi după scoaterea de la sterilizare din autoclavă.

Diferenţa de greutate exprimată în procent reprezintă creşterea umidităţii textilelor în cele trei puncte investigate.

Pentru aparatele la care uscarea se realizează în condiţii bune, testele, indiferent de poziţia lor în casoleta indică valori sub 5% (pentru autoclavele româneşti) sau l % (pentru noile tipuri de autoclave). În caz că această normă de umiditate este depăşită este obligatorie verificarea funcţionării autoclavei. e) Filtrul de la supapa de admisie a aerului atmosferic se schimbă după recomandările producătorului aparatului.

Sunt de preferat filtrele de unică utilizare. Eficienta filtrului poate fi de 99,998 % pentru particule de ordinul de mărime O,3 μ (0,0003 mm).

Nu se permite funcţionarea autoclavelor fără fiItru sau cu filtru carbonizat. f) Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se etichetează (banderolează)

notându-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.

g) Notaţi în caietul de sterilizare: data, numărul autoclavei atunci când sunt mai multe, conţinutul pachetelor din şarja şi numărul lor, numărul şarjei, temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril; se ataşează diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea automată), rezultatul testului Bowie & Dick, observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului.

Verificarea calităţii penetrării aburului Se realizează zilnic, înainte de efectuarea primei sterilizari, cu ajutorul testului Bowie &

Dick pentru verificarea calităţii penetrării aburului. Se confecţionează un pachet-test compus din prosoape de bumbac de 30/ 30 cm, care se pun

unul peste altul realizând o înălţime de 27,5 cm; în mijlocul acestora se plasează hârtia test Bowie &

130

Dick de aceeaşi dimensiune cu prosopul (care are imprimat un model geometric). Se ambalează etanş într-un câmp operator, se închide cu banda adezivă cu indicator chimic de virare a culorii.

Pachetul-test astfel confecţionat se plasează singur în mijlocul incintei autoclavei. Se realizează un ciclu de sterilizare complet (cu pre şi postvacuumare) la temperatura de

134°C,timp de 3,5 minute. La sfârşitul ciclului complet de sterilizare se extrage din pachet testul şi se înterpretează

rezultatul. Dacă ciclul a fost eficient (absenţa aerului rezidual sau a pungilor de aer) schimbarea culorii modelului geometric imprimat este uniformă. Dacă penetrarea aburului nu a fost uniformă, au existat pungi de aer, culoarea benzilor este neuniformă (apar pete mai clore). În aceasta situatie sterilizarea nu a fost eficientă, sterilizatorul nu trebuie utilizat şi se apelează la tehnician pentru verificare.

Testul Bowie & Dick se comercializează sub forma foi imprimate sau de pachete test gata confecţionate de diferiţi producători.

Testul Bowie& Dick trebuie utilizat: - ziInic, dacă la autoclava se sterilizează textile; - cel putin o data pe saptamană la autoclavele care sterilizează instrumentar; - după fiecare reparaţie a autoclavei.

Indicatori biologici pentru controlul eficacităţii sterilizării Sunt admişi indicatorii biologici cu forme diferite de condiţionare: Indicatori biologici cu BacilIus impregnaţi pe suporţi de bumbac sub forma

de aţă în concentraţii de 10ˆ6. UfC. Aceştia se pun în interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce în autoclava odată cu

materialul de sterilizat şi se realizează ciclul complet de sterilizare. La sfârşitul ciclului, indicatorul biologic este trimis la laborator, unde este extras, însamantat şi incubat; citirea se face la 7 zile.

Indicatori biologici cu BacilIus stearothermophyllus impregnaţi pe suport şi condiţionat împreună cu mediul de cultura înfiolat. La sfârşitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului exterior şi se incubează.Citirea se face la 24 sau 48 ore.

Controlul bacteriologic al sterilizarii la autoclav cu indicator tip „ Stearotest 120”. Pentru controlul sterilizării la autoclava la temperatura de 120°C cu o durată de 30 minute,

se pot utiliza produse tip „ Stearotest 120”. Acest produs este o suspensie de spori de BacilIus stearothermophyllus În soluţie nutritivă,

cu indicator de pH. Conţinutul fiolelor de „ Stearotest 120” este limpede de culoare violet. Mod de utilizare: a) fiolele de tip" Stearotest 120" se introduc în autoclavă la diferite niveluri printre

dispozitivele medicale şi materialele supuse sterilizării la 120°C. Se efectuează sterilizarea la parametri indicaţi de către producător (de ex. 120°C, timp de 30 min):

b) după sterilizare fiolele sunt aşezate într-un incubator de 56°C; c) citirea rezultatelor: - menţinerea aspectului (culoare, transparenţă) nemodificat arată o sterilizare corectă; - virajul la galben al indicatorului de pH şi o uşoară opalescenţă a conţinutului indica o

sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă (au rămas spori viabili s-au cultivat şi au modificat aspectul produsului).

Produsul tip „Stearotest 120" nu este indicat pentru controlul sterilizării la autoclavă la temperaturi mai mari de 120°C.

Modificarea culorii violet a produsului la nuanţe de violet roşcat până la galben, chiar la scoaterea fiolelor din autoclavă, indică depăşirea temperaturii de 120°C. Aceasta modificare de culoare se datorează degradării chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate. Asemenea fiole nu mai este necesar să fie incubate, deoarece sporii din fiola au fost distruşi.

Durata menţinerii sterilităţii

131

Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor, casoletelor închise.

Durata menţinerii sterilitatii materialelor ambalate în pungi hârtie-plastic sudate este de 2 luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii ambalajului.

Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în hârtie specială (ambalaj în doua straturi de hârtie, fără soluţii de continuitate) este de 1 lună de la sterilizare.

Evaluarea eficacităţii sterilizării: Pentru fiecare ciclu: Pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de comandă şi se

notează temperatura şi presiunea atinsă pentru fiecare faza a ciclului sau se analizează diagrama. Se citeşte virarea culorii indicatorului pentru temperatura de pe banda adezivă (ex. 3M). Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu abur sub presiune,

care controlează timpul, temperatura şi saturaţia vaporilor. Zilnic: Se controlează calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie& Dick. Controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru autoclavele din staţiile

centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de înregistrare (diagrama).

Săptămânal: Se controlează calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului Bowie& Dick. Întreţinerea (mentenanţa) autoclavelor Cu periodicitatea recomandată de producătorul aparatului se efectuează de către tehnician

autorizat verificarea funcţionarii acestuia. Orice defecţiune aparută la autoclavă necesită intervenţia tehnicianului autorizat. După intervenţia pe aparat se efectuează: - verificarea parametrilor aparatului urmărind înregistrările de temperatură şi presiune (pe

panoul uifrontal sau diagramă); - testul Bowie & Dick pentru verificarea calităţii penetrarii aburului; - controlul umidităţii textilelor. În toate staţiile centrale de sterilizare sau punctele de sterilizare echipate cu sterilizatoare cu

abur sub presiune: - Vor fi respectate Normele specifice de protecţie a muncii în domeniul sănătăţii. - La amplasarea, dotarea, exploatarea, întreţinerea, verificarea şi repararea aparatelor,

utilajelor şi instalaţiilor de sterilizare se vor respecta şi prescripţiile tehnice ISCIR C 1-85, instrucţiunile producătorului, măsurile de electro-securitate în vigoare, precum şi prevederile de prevenire şi stingere a incendiilor.

- Vor fi utilizate numai aparate autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. - La fiecare loc de muncă se vor elabora şi afişa instrucţiuni tehnice specifice privind

exploatarea aparatelor, precum şi măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi sau dereglări.

- Asistenţa medicală responsabilizată cu sterilizarea va fi instruită şi acreditată (autorizată) să lucreze cu vase sub presiune.

Prezentul regulament de organizare şi funcţionare poate suferi modificări şi adăugiri atât în funcţie de modificările legislației pe care acesta se bazează, cât şi de necesităţile de funcţionare ale unităţii noastre.

132

DISPOZITII SPECIFICE PRIVIND MANEVRELE CARE IMPLICĂ SOLUȚII DE CONTINUITATE Se definesc manevrele care implică soluţii de continuitate şi materialele utilizate, condiţiile de sterilizare şi modul de eliminare a deşeurilor pentru secţiile spitalului, după cum urmează: Secţia Medicină internă Manevrele care implică soluţii de continuitate: - orice puncţionare a tegumentului în scop diagnostic sau terapeutic - drenajul - tratamentul leziunilor cutanate (vezicule, pustule, ulceraţii ) - sondajul vezical

Materiale utilizate: - substanţe anestezice - substanţe dezinfectante - sânge - soluţii perfuzabile - mănuşi sterile - pansamente sterile tipizate - tuburi dren - seringi - ace seringa

Condiţii de sterilizare: - materiale de unică folosinţa

Mod de eliminare a deşeurilor: - cutii de carton prevăzute în interior cu saci de polietilenă de culoare galbenă şi

inscripţionate cu pictograma „PERICOL BIOLOGIC” pentru fiecare salon, cabinet, laborator, etc., pentru colectarea deşeurilor infecţioase (seringi, perfuzoare cu tubulatură, recipienţi care conţin lichide biologice, mănuşi, comprese, pansamente, sonde şi alte materiale de unică folosinţă);

- recipienţi din material plastic de culoare galbena, prevăzute cu capac şi inscripţionaţi cu pictograma „ PERICOL BIOLOGIC” plasaţi în cabinetul de consultaţii, sala de tratamente şi la punctul de recoltare pentru colectarea deşeurilor înţepătoare tăietoare (ace, catetere, branule, tubulatura de la perfuzoare care a venit în contact cu sângele şi ale căror ace nu pot fi detaşate);

- recipienţi de plastic de culoare închisa prevăzuţi cu saci menajeri de culoare neagră plasaţi în fiecare salon, oficiu alimentar, cabinet de consultaţii, şi alte spaţii, pentru colectarea deşeurilor asimilabile cu cele menajere (ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu lichide biologice, hârtie,resturi alimentare,ambalaje din material plastic sau din sticla, care nu au venit în contact cu lichide biologice).

Secţia Pediatrie Manevrele care implică soluţii de continuitate:

133

- orice puncţionare a tegumentului în scop diagnostic sau terapeutic - drenajul - tratamentul leziunilor cutanate (vezicule, pustule, ulceraţii ) - tratamentul erupţiilor - sondajul vezical - tratamentul leziunilor cavitaţii bucale (stomatite)

Materiale utilizate: - substanţe dezinfectante - sânge - soluţii perfuzabile - mănuşi sterile - pansamente sterile tipizate - tuburi dren - seringi - ace seringă, ace puncţie

Condiţii de sterilizare: - materiale de unică folosinţa - sterilizare prin vapori ( etuva sau autoclav) pentru instrumentar, material moale - sterilizare prin căldură uscată pentru instrumentar

Mod de eliminare a deşeurilor: - cutii de carton prevăzute în interior cu saci de polietilenă de culoare galbenă şi inscripţionate cu pictograma „PERICOL BIOLOGIC” pentru fiecare salon, cabinet, laborator, etc., pentru colectare a deşeurilor infecţioase (seringi, perfuzoare cu tubulatură, recipienţi care conţin lichide biologice, mănuşi, comprese, pansamente, sonde şi alte materiale de unică folosinţa); - recipienţi din material plastic de culoare galbenă, prevăzuţi cu capac şi inscripţionaţi cu pictograma „PERICOL BIOLOGIC” plasaţi în cabinetul de consultaţii, sala de tratamente şi la punctul de recoltare pentru colectarea deşeurilor înţepătoare tăietoare (ace, catetere,branule, tubulatură de la perfuzoare care a venit în contact cu sângele şi ale căror ace nu pot fi detaşate); - recipienţi de plastic de culoare închisa prevăzuţi cu saci menajeri de culoare neagră plasaţi în fiecare salon, oficiu alimentar, cabinet de consultaţii, şi alte spaţii, pentru colectarea deşeurilor asimilabile cu cele menajere (ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu lichide biologice, hârtie, resturi alimentare, ambalaje din material plastic sau din sticlă, care nu au venit în contact cu lichide biologice);

Secţia Chirurgie Generală Manevrele care implică soluţii de continuitate: - orice puncţionare a tegumentului în scop diagnostic sau terapeutic - inciziile (în afecţiunile inflamatorii –flegmoane, abcese,furuncule, panariţii, bursite - în afecţiunile tumorale neinflamatoare – chisturi, lipoame, hematoame, papiloame). - drenajul (pleural, peritoneal, articular) - tratamentul leziunilor cutanate (vezicule, pustule, ulceraţii) - sondajul vezical - intervenţii chirurgicale medii şi mari

134

Materiale utilizate: - substanţe anestezice - substanţe dezinfectante - vaccin antitetanic - ser antitetanic - sânge - soluţii perfuzabile - apă sterilă - mănuşi sterile - pansamente sterile tipizate sau prin sterilizare proprie - tuburi dren - seringi - ace seringă, ace puncţie - aţă chirurgicală , catgut - trusă chirurgicală - echipament steril sala de operaţie

Condiţii de sterilizare: - materiale de unică folosinţa - sterilizare prin vapori ( etuvă sau autoclav) pentru instrumentar, material moale - sterilizare prin căldura uscată pentru instrumentar

Mod de eliminare a deşeurilor: - cutii de carton prevăzute în interior cu saci de polietilenă de culoare galbenă şi inscripţionate cu pictograma „PERICOL BIOLOGIC” pentru fiecare salon, cabinet, laborator, etc., pentru colectare a deşeurilor infecţioase (seringi, perfuzoare cu tubulatură, recipienţi care conţin lichide biologice, mănuşi, câmpuri operatorii, comprese,pansamente,sonde, pungi de plastic pentru colectarea urinei şi alte materiale de unică folosinţa, ghipsul contaminat cu lichide biologice) . - recipienţi din material plastic de culoare galbenă, prevăzuţi cu capac şi inscripţionaţi cu pictograma „PERICOL BIOLOGIC” plasaţi în cabinetul de consultaţii, sala de tratamente şi la punctul de recoltare pentru colectarea deşeurilor înţepătoare tăietoare (ace, catetere,branule, tubulatura de la perfuzoare care a venit în contact cu sângele şi a căror ace nu pot fi detaşate). - cutii de carton rigid prevăzute în interior cu saci din polietilenă de înaltă densitate de culoare galbenă, perfect etanş, pentru colectarea ţesuturilor şi organelor şi a parţilor anatomice rezultate din acte chirurgicale. - recipienţi de plastic de culoare galbenă cu destinaţie specială pentru colectarea lichidelor rezultate în urma spălării plăgilor, cicatricelor,a produselor aspirate în timpul intervenţiilor chirurgicale, urmând să se efectueze neutralizarea acestora şi după aceea îndepărtarea la reţeaua de canalizare. - recipienţi de plastic de culoare închisa prevăzuţi cu saci menajeri de culoare neagră plasaţi în fiecare salon, oficiu alimentar, cabinet de consultaţii, şi alte spaţii, pentru colectarea deşeurilor asimilabile cu cele menajere (ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu lichide biologice, hârtie,resturi alimentare,ambalaje din material plastic sau din sticlă, care nu au venit în contact cu lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice).

Secţia obstetrică-ginecologie

135

Manevrele care implică soluţii de continuitate: - orice puncţionare a tegumentului în scop diagnostic sau terapeutic - inciziile (epiziotomii) - drenajul (peritoneal) - sondajul vezical - secţionarea cordonului ombilical - decolarea manuală de placentă - diatermocauterizarea , cauterizarea - tratamentul accidentelor varicoase - chiuretajele (hemostatic , bioptic, evacuare sarcină) - intervenţii chirurgicale medii şi mari

Materiale utilizate: - substanţe anestezice - substanţe dezinfectante - sânge - soluţii perfuzabile - apă sterilă - mănuşi sterile - pansamente sterile tipizate sau prin sterilizare proprie - tuburi dren - seringi - ace seringă, ace puncţie - aţă chirurgicală , catgut, meşe - trusă chirurgicală - trusă chiuretaj - echipament steril sala de operaţie

Condiţii de sterilizare: - materiale de unică folosinţa; - sterilizare prin vapori (autoclav) pentru instrumentar, material moale, aţă chirurgicală, apă sterilă, seringi sticlă, trusă puncţie rahidiană, trusă puncţie peritoneală; - sterilizare prin căldura uscată (pupinel) pentru instrumentar metalic:truse chiuretaj, truse de naştere, trusă pentru operaţii.

Mod de eliminare a deşeurilor: - cutii de carton prevăzute în interior cu saci de polietilenă de culoare galbenă şi inscripţionate cu

pictograma „PERICOL BIOLOGIC” pentru fiecare salon, cabinet, laborator, etc., pentru colectarea deşeurilor infecţioase (seringi, perfuzoare cu tubulatură, recipienţi care conţin lichide biologice, mănuşi, câmpuri operatorii, comprese,pansamente,sonde şi alte materiale de unică folosinţa)

- recipienţi din material plastic de culoare galbenă, prevăzuţi cu capac şi inscripţionaţi cu pictograma „PERICOL BIOLOGIC” plasaţi în cabinetul de consultaţii, sala de tratamente şi la punctul de recoltare pentru colectarea deşeurilor înţepătoare tăietoare (ace, catetere,branule, tubulatura de la perfuzoare care a venit în contact cu sângele şi a căror ace nu pot fi detaşate)

136

- cutii de carton rigid prevăzute în interior cu saci din polietilenă de înalta densitate de culoare galbenă, perfect etanş, pentru colectarea ţesuturilor şi organelor şi a parţilor anatomice rezultate din acte chirurgicale

- recipienţi de plastic e culoare galbenă cu destinaţie specială pentru colectarea lichidelor rezultate în urma spălării plăgilor, cicatricelor,a produselor aspirate în timpul intervenţiilor chirurgicale, urmând să se efectueze neutralizarea acestora şi după aceea îndepărtarea la reţeaua de canalizare

- recipienţi de plastic de culoare închisa prevăzuţi cu saci menajeri de - culoare neagră plasaţi în fiecare salon, oficiu alimentar, cabinet de consultaţii, şi alte spaţii,

pentru colectarea deşeurilor asimilabile cu cele menajere (ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu lichide biologice, hârtie, resturi alimentare, ambalaje din material plastic sau din sticla, care nu au venit în contact cu lichide biologice )

Secţia nou-născuţi Manevrele care implică soluţii de continuitate: - orice puncţionare a tegumentului în scop diagnostic sau terapeutic - toaleta bontului şi a plăgii ombilicale - toaleta tegumentelor - tratamentul leziunilor cutanate - dezobstruarea căilor respiratorii superioare - lavaj gastric - vaccinare BCG, antihepatitica B

Materiale utilizate: - substanţe dezinfectante - soluţii perfuzabile - apă sterilă - mănuşi sterile - pansamente sterile tipizate sau prin sterilizare proprie - seringi - ace seringă, ace puncţie

Condiţii de sterilizare: - materiale de unică folosinţa - sterilizare prin vapori (autoclav) şi pupinel pentru instrumentar, material moale.

Mod de eliminare a deşeurilor: - cutii de carton prevăzute în interior cu saci de polietilenă de culoare galbenă şi inscripţionate cu pictograma „PERICOL BIOLOGIC” pentru fiecare salon, cabinet, laborator, etc., pentru colectarea deşeurilor infecţioase (seringi, perfuzoare cu tubulatură, recipienţi care conţin lichide biologice, mănuşi, comprese, pansamente, pampers, sonde şi alte materiale de unică folosinţa); - recipienţi din material plastic de culoare galbenă, prevăzuţi cu capac şi inscripţionaţi cu pictograma „PERICOL BIOLOGIC” plasaţi în cabinetul de consultaţii, sala de tratamente şi la punctul de recoltare pentru colectarea deşeurilor înţepătoare tăietoare (ace, catetere,branule, tubulatura de la perfuzoare care a venit în contact cu sângele şi a căror ace nu pot fi detaşate); - recipienţi de plastic de culoare închisa prevăzuţi cu saci menajeri de culoare neagră plasaţi în fiecare salon, oficiu alimentar, cabinet de consultaţii, şi alte spaţii, pentru colectarea deşeurilor

137

asimilabile cu cele menajere (ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu lichide biologice, hârtie, resturi alimentare, ambalaje din material plastic sau din sticlă, care nu au venit în contact cu lichide biologice); Orice suspiciune asupra certitudinii sterilităţii materialelor va determina scoaterea din uz a materialelor respective şi semnalarea acestor aspecte către compartimentul de prevenire a infecţiilor nozocomiale şi către conducerea unităţii, în vederea luării de masuri pentru evitarea producerii de accidente.

PREVEDERI REFERITOARE LA OBLIGATIVITATEA PĂSTRĂRII CONFIDENȚIALITĂȚII ȘI A CLAUZELOR CONTRACTUALE CU CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE.

Personalul medico-sanitar și de îngrijire este obligat să păstreze confidențialitatea față de terți (altii decât familia și reprezentanții legali) asupra tuturor informațiilor decurse din serviciile medicale acordate pacienților.

Personalul medico-sanitar este obligat să asigure deplina confidențialitate cu privire la manevrele medicale, intervențiile chirurgicale, tratamentele aplicate, circuitul sau alte date cu caracter medical /personal despre pacienții internați sau consultați. Orice informație despre aceste aspecte va fi furnizată numai de către medicul curant în condițiile stabilite prin lege și numai cu acordul pacientului.

În cazul nerespectării clauzei de confidenţialitate de către salariat, acesta poate fi obligat la plata de daune interese.

Personalul medico-sanitar este obligat să acorde serviciile medicale cu respectarea dreptului pacientului la libera alegere a furnizorului de servicii medicale în situațiile de trimitere pentru consulturi interdisciplinare.

Personalul medico-sanitar este obligat să acorde serviciile medicale în mod nediscriminatoriu față de pacienți, indiferent de rasă, sex și orientare sexuală, vârstă, naționalitate, religie, apartenență politică, stare socială, prezența unor dizabilități, etc.

Personalul medical este obligat să completeze prescripțiile medicale conexe actului medical atunci când este cazul pentru afecțiuni acute, subacute, cronice (inițiale) și să elibereze după caz, certificate de concediu medical pentru pacienții care au acest drept .

Personalul medical are obligația de a participa în mod activ la acțiunile prevăzute în planul de formare profesională al unității.

Întreg personalul spitalului are obligația de a respecta clauzele contractuale cu Casa de Asigurari de Sănătate, aceasta constituind obligație de serviciu.

Nerespectarea de către salariați a obligației prevăzute la alin. (8) atrage sancțiuni disciplinare.

Spitalului Orăşenesc Târgu Bujor îşi rezervă dreptul de a modifica Regulamentul de Organizare şi Funcţionare în scopul eficientizării şi rentabilizării muncii în instituţia noastră.

Viitoarele modificări vor fi efectuate cu aprobarea Comitetului Director al unităţii.

avizat, aprobat, consiliul de etică, manager, președinte ... · pdf fileavizat, aprobat,...

Documents