Avarul - Moliere

 Titlul lecturii: Avarul ( sau Şcoala minciunii) Autorul: Moliere Editura: Adevărul Anul publicării: 2010 Alte volume ale aceluiaşi autor: Don Juan, Tartuffe.  Compoziţie: Actul I - 5 scene; Actul II - 5 scene; Actul III - 9 scene; Actul IV - 7 scene; Actul V - 6 scene  Rezumat: Acţiunea se desfăşoară la Paris. Valere şi Elise erau îndrăgostiţi, însă erau nevoiţi să se întâlnească în secret din pricina lui Harpagon.  Cleante îi mărturisi surorii sale că şi el este îndrăgostit de o fată oarecare dar din pricina faptului că era săracă, tatăl său nu ar fi acceptat-o.  Harpagon plănuieşte să-şi căsătorească fiica cu Anselme, pentru a-şi spori averea. Anunţă şi că doreşte să se însoare din nou cu o fată tânără, care se dovedi a fi exact iubita lui Cleante.   La cină, Mariane apăru însoţită de Frosine, cu toate acestea cel care îi face o impresie bună şi îi cucereşte inima este Cleante, admiratorul său, ce îşi declară subtil dragostea.  Frosine le oferă ajutorul,  încercând să-l ispitească pe Harpagon printr-o văduvă bogată, astfel să renunţe la Mariane.  Jupânul Jacques se joacă cu amândoi, spunându-le că celălalt a renunţat la Mariane, izbucnind o ceartă mai intensă între ei.  Banii îi sunt furaţi, Harpagon având o criză de nebunie. Cheamă comisarul şi secretarul. Din cauza lui Jacques, Harpagon îl interoghează pe Valere, aflând într-un final că era îndrăgostit de Elise. Cleante îi mărturiseşte că i-a furat banii, şi îi v-a înapoia doar dacă i-o dă înapoi pe Mariane. Apare Anselme când Valere dezvăluie faptul că este fiul lui Thomas d' Alburcy. Mariane se dovedi a fi fiica aceluia, iar Anselne însuşi tatăl lor, toţi având o reuniune de familie fericită. Anselme îl convinge pe Harpagon să-i lase pe copii să-şi urmeze inimile, plătind toate cheltuielile.  În toată această atmosferă grandioasă, veselă, Harpagon tot continua să ceară banii furaţi.

  Personaje: - Harpagon: tatăl lui Cleante şi al Elise, îndrăgostit de Mariane - Cleante : fiul lui Harpagon, iubitul Marianei - Elise: fiica lui Harpagon, iubita lui Valere - Valere: iubitul Elisei, fiul lui Anselme - Mariane: iubita lui Cleante şi cea pe care o iubeşte Harpagon - Anselme:  tatăl lui Valere şi al Marianei - Frosine: femeie peţitoare - Jupanul Simion: intermediar - Jupânul Jaques: bucătarul şi vizitiul lui Harpagon - La Flanche: valetul lui Cleante - Doamna Claude, Brindavoine, La Merluche: servitorii lui Harpagon - Comisarul şi Secretarul său.

 Caracterizarea personajului principal:

Harpagon era un bărbat în vârstă de 60 de ani ce reprezintă tipul avarului absolut. Încă de la început el este prezentat direct, prin intermediul personajelor ca fiind avar, de aceea le era frică copiilor săi să fie sinceri cu el. De altfel această obsesie pentru bani se observă şi în acţiunile sale, suspectându-i pe toţi de furt.  La Flenche afirmă: " Dintre toţi oamenii, cel mai inuman om dintre toţi muritorii, cel mai dur şi cel mai zgârcit muritor. Laude, stimă, vorbe binevoitoare şi amiciţie cât să vă placă, dar bani câtuşi de puţin. Nu există nimic mai tăios şi mai uscat ca favorurile lui de " a da", este un cuvânt care îi provoacă atâta repulsie încât nu spune niciodată: " vă dau bună ziua" ci " vă împrumut bună ziua". " E încăpăţânat, dar de o încăpăţânare care disperă pe toată lumea. Iubeşte banii mai mult decât reputaţia, onoarea şi virtutea, iar dacă îi ceri, îl apucă pandaliile." Jacques spune: "  Aţi dat în judecată pisica unui văr pentru că v-a mâncat un rest de pulpă de oaie.  Mariane la prima întâlnire cu el afirmă că este un om respingător.  De altfel când îşi pierde banii, se pierde practic pe sine însuşi, acuzându-se chiar şi pe el însuşi vinovat de furtul banilor. " Aşa voi nu mai pot trăi! Ăsta e, nu mai pot, mor, am murit, sunt îngropat! [...]Vreau să spânzur pe  toată lumea; şi dacă nu-mi găsesc banii mă voi spânzura şi eu apoi! La întâlnirea cu comisarul reiese faptul că nu avea încredere în absolut nimeni şi cât de disperat era să îşi găsească averea. " Pe cine suspectaţi de acest furt?" Pe toată lumea şi vreau să-i reţineţi pe toţi locuitorii oraşului şi chiar pe cei din suburbii." Nu îi păsa de nimic altceva înafară de bani, nici măcar de copii săi, cum îi considera doar nişte afaceri de pe urma căreia putea profita.     Critică literară: " Avarul lui Moliere îşi are rădăcinile în comedia antică a autorului latin Plautus, Ulcica, în care eroul, deşi descoperă o comoară care îl face bogat, continua să trăiască în lipsuri, cu teama dezumanizata că ar putea fi prădat. Euclio, ca expresie a unui viciu general uman, se regăseşte în Harpagon, personajul lui Moliere, care, prin renumele autorului sau, a devenit punctul de referinţă al acestei tipologii revendicate de clasicism.Subiectul, a al oricărei comedii, este simplu, centrat pe o singură, dar dominantă trăsătura de caracter a eroului, şi se amplifica treptat prin acumularea confuziilor care generează comicul. "   Literatura Universală, Polirom, Iaşi, 2001