auxiliar a ix a isbn

Upload: gianijanet

Post on 12-Jul-2015

1.265 views

Category:

Documents


28 download

TRANSCRIPT

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

COLEGIUL TEHNIC ,,AL. I. CUZA BARLAD - VASLUI

AUXILIAR CURRICULARCLASA A IX- A LICEU TEHNOLOGIC

MODULUL VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

AUTORI: M.I IONITA SIVERIA , ING. NEGRU CRISTINA, M.I RASCANU IULIANA ISBN 978-606-573-089

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic-1-

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

ARGUMENT Acest ghid este un material de lucru destinat maistrilor instructori, dar si elevilor, urmarind formararea profesionala la nivel European. Elevilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a dobandi acele calificari profesionale care sunt importante pe piata muncii, impreuna cu abilitati, cunostinte si deprinderi specifice domeniului textil. Materialul se desfasoara pe parcursul a 90 de ore, adica 3 saptamani de practica comasata in atelierul de textile din scoala. El a fost elaborat pe baza unitatilor de competenta si a competentelor tehnice specializate prevazute in S.P.P., tinand cont de continuturile tematice prevazute in programa de C.D.L. Materialul cuprinde continuturi ce vizeaza aceste competente, iar maistrul instructor le poate adapta si dezvolta, in functie de resursele de care dispune. Prezentul ghid sprijina procesul de invatare continua prin inglobarea unitatilor de competenta cheie si a celor profesionale, generale si specializate, iar autorii isi exprima disponibilitatea de a colabora in elaborarea continuturilor cu toti partenerii sociali interesati: agentii economici, angajatori, elevi, parinti, autoritati locale etc. Ghidul contine: -materiale de referinta -cuvinte cheie -glosar de termeni -fise de descriere a activitatilor -fise de lucru -(activitate) -activitati pentru elevi urmate de solutii -indrumari privind modalitatile de evaluare -sugestii pentru cresterea eficientii invatarii Toate aceste materiale au fost elaborate astfel incat sa fie mai accesibile elevilor pentru insusirea abilitatilor cheie, abilitati de care tinerii au nevoie pentru a ocupa un loc de munca.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic-2-

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE COMPETENTE VIZATE UNITATI DE COMPETENTA

- organizarea locului de munca; - rezolvarea de probleme; - realizarea cusaturilor manuale;

UNITATI DE COMPETENTA TEHNICE SPECIALIZATE: -identifica problemele simple aparute; -alcatuieste si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple; -executa pe esantioane punctele de cusatura; -verifica rezultatele obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare, evalueaza rezultatele;

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic-3-

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE OBIECTIVE:

Dupa parcurgerea acestui modul elevei vor fi capabili : -sa dobandeasca cunostinte care sa le permita organizarea locului de munca astfel incat sa poata rezolva problemele aparute in functionarea utilajelor din dotare; -sa poata organiza spatiul de lucru respectand principiile ergonomice; -sa alcatuieasca un plan de rezolvare a problemelor simple de la locul de munca; -sa aplice principiile ergonomice la locul de munca; -sa foloseasca instructiunile de lucru pentru indeplinirea sarcinilor; -sa execute punctele de cusatura manuale pe esantioane ; -sa participe la rezolvarea problemelor aparute la locul de munca; -sa verifice si sa evaluieze rezultatele obtinute;

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic-4-

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Unitatea de competenta Nr.1

PRINCIPII ERGONOMICE Ergonomia este stiinta legilor muncii ce permite obtinerea cunostintelor necesare pentru a putea adapta omul la meseria sa, in scopul cresterii continuie a muncii urmarindu-se economisirea efortului uman. Oboseala produsa de munca este cu atat mai redusa cu cat intre om, masina si mediu de lucru exista o adaptare mai buna. Starea de odihna necesara muncii este corelata cu starea de oboseala, in sensul ca sporirea uneia duce la scaderea celeilalte. Oboseala este un fenomen normal pentru organismul omului care munceste si depinde de patru factori esentiali: intensitatea muncii, conditiile de mediu in care se munceste, gradul de odihna existent in momentul inceperii lucrului si de durata muncii. Oboseala poate fi: -fizica(musculara),- psihica si- senzoriala. Starea de oboseala normala produsa de prestarea unei activitati de munca poate sa creasca anormal datorita unor conditii necorespunzatoare de munca: -organizarea nerationala si defectuasa a timpului si locului de munca; -aprovizionarea neritmica cu materiale; -folosirea de scule, aparate, utilaje care pretind miscari inutile si risipa de energie fizica, pozitii de lucru ce necesita eforturi obositoare; -folosirea de aparate de masurat a caror scala se citeste cu dificultate; -ambianta de lucru nefavorabila; -scaune nereglabile si nerabatabile; Cunoscand legile, principiile si notiunile ergonomice, se pot imbunatati conditiile de munca, se reduc timpii de productie, scade solicitarea si starea de oboseala a Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic-5-

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

executantilor care pot sa-si canalizeze energia astfel economisita pentru realizarea altor obiective ala muncii, deci cresc rezultatele cantitative si calitative ale activitatii lor.NOI, OAMENII, SUNTEM DIFERII UNII FAC FA SUPRASOLICITRILOR MAI BINE DECT ALII. MUNCA TREBUIE ADAPTAT LA INDIVID I NU INVERS

FACTORI DE MICROCLIMAT La locul de munca trebuie sa se tina cont de microclimat care este determinat de conditiile atmosferice: temperatura, umiditate, presiune atmosferica si intensitatea curentilor atmosferici. Factorii de microclimat pot deveni factori de risc de accidentare si de imbolnavire profesionala daca nu se respecta limitile. Actiunea lor periculoasa se traduce fie prin transformari fiziologice ale organismului executantului, fie prin transformari la nivelul mijloacelor de productie perturbandu-le functionarea normala. Pentru incalzirea incaperilor de lucru se vor alege variantele compatibile caracteristicilor fizico-chimice ale materialelor si substantelor cu care se lucreaza. Pentru ventilarea incaperilor de lucru sau a celor ocupate de persoane se vor prevedea mijloace de ventilatie naturale sau mecanice astfel incat sa se poata asigura conditii de calitate a aerului. Iluminatul se va realiza asa incat sa se asigure conditiile optime de vizibilitate. Incaperile de lucru ocupate permanent de persoane vor fi iluminate natural pe timpul zilei, exceptie facand acele incaperi unde nu se pot prevedea vitralii. Iluminatul artificial se va folosi:-pe timpul noptii; -pe timpul zilei, cand lumina nu este suficienta; -in incaperi fara lumina; La realizarea conditiilor de iluminat se vor lua in considerare urmatorii factori: -nivelul de iluminare; -uniformitatea iluminarii; -distribuirea corecta a iluminarii in incapere si pe planul de lucru; -evitarea fenomenului de orbire; -culoarea luminii si a suprafetelor planului de lucru; Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic-6-

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

-intrebuintarea instalatiilor de iluminat si a spatiilor vitral; Mentinerea unui aer igienic la locul de munca se poate asigura folosind sisteme de ventilare (naturala, artificiala). Atunci cand in procesul de munca nu se poate asigura eliminarea aerului impurificat se folosesc diferite echipamente de protectie individuala: -masca de praf, -masca de admisie libera de aer, -masca filtranta. Aerul care ne inconjoara este un mediu elastic in care se produc deformari care dau nastere la miscari oscilatorii, numite vibratii, caracterizate prin frecventa si intensitate. Prin frecventa se exprima numarul de perioade pe care il are vibratia intr-o secunda, iar intensitatea arata taria vibratiei. Orice corp elastic aflat in miscare oscilatorie produce vibratii care, in anumite conditii sunt percepute de organul tactil al omului sub forma de vibratii, precum si organul auditiv sub forma de sunete sau zgomote. Zgomotul este o suprapunere dezordonata de vibratii (sunete) ale aerului. Zgomotul este caracterizat printr-o frecventa medie si o intensitate medie a sunetelor componente. In functie de intensitatea lor, zgomotele pot provoca asupra omului efecte nefavorabile: - tulburarea sau intreruperea somnului; - senzatii subiective de jena (frica, constrangere); - scaderea atentiei; - efecte nefavorabile-accelerarea batailor inimii; - tulburari de auz; - surditate fata de vorbire; Un zgomot receptionat nu duce numai la perceptia sa acustica, ci se va comporta ca un ,,semn de alarma, prin intregul organism. Exista numeroase activitati profesionale in care zgomotul produs de masini si utilaje reprezinta o componenta obligatorie a organizarii muncii. Limita intensitatilor sonore nepericuloase la masini textile este cuprinsa intre 90-100Db (decibeli). Fiecare activitate umana pretinde anumite limite de intensitate sonora pana la care starea de sanatate, capacitatea de functionare a analizatorului auditiv si intreaga capacitate de munca a omului se mentine limite normale. Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic-7-

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

In laboratoarele tehnologice curba de zgomot (Cz), in limite admise este Cz =75. Intervalul util este intre curba de zgomot Cz=45 si Cz=85. Protectia impotriva zgomotelor are ca scop aplicarea masurilor prin care nivelul zgomotului intr-un anumit loc de munca sa fie sub limita Cz admis. Masuri de protectie impotriva zgomotelor: -reducerea zgomotelor la sursa; -marirea distantei dintre sursa si om; -folosirea de mijloace care prelungesc prin reflexii succesive drumul vibratiilor sonore pana la om; -folosirea mijloacelor de protectie individuale ( dopuri de vata, antifoane, casti); -amplasarea cladirilor zgomotoase pe directia vanturilor dominante; -amplasarea de zone plantate cu arbori in jurul locurilor zgomotoase. Trepidatiile sunt vibratii transmise intregului corp, caracterizate prin: frecvente si intensitati.Omul vine in contact cu trepidatiile in trei cazuri: -intregul organism se misca odata cu aparatele,cu vibratiile (autovehicule rutiere), -ameteli, greturi. -numai anumite parti ale corpului sunt supuse actiunii trepidatiilor cu frecventa joasa ( burghie metalice, ciocane mecanice), boala apare tarziu manifestandu-se prin tulburari de circulatie in musculatura. -corpul este supus actiunii concomitente a zgomotuluiu si trepidatiilor cu frecvente mari (ateliere industriale textile, fabrici de cherestea, sectii de prelucrare a metalelor). Masuri de prevenire: -montarea agregatelor care trepideaza pe fundatii speciale; -folosirea unor manere cu intreruperi elastice la sculele pneumatice; -amenajarea de bai calde pentru maini; -respectarea zilei de munca redusa;

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic-8-

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Iradierea locului de munca Radiatiile intalnite in executarea diferitelor profesiuni reprezinta factorii cei mai importanti ai mediului inconjurator. Radiatia reprezinta o forma de energie, un fenomen fizic de emitere si propagare de unde, un factor de mediu cu actiune patogena si efecte biologice pronuntate. Radiatiile se caracterizeaza prin: -energie; -frecventa; -lungime de unda; Actiunea radiatiilor asupra corpului omenesc : - razele ultraviolete - ard pielea, produc cancerul pielii; - razele X-distrug tesuturile, producerea cancerelor; - razele gama-boli de iradiatii cu efecte cancerigene; - microunde - cresc temperatura corpului, ajunse la ochi produc cataracte; - raze infrarosii- cresc temperatura corpului, care depasind 430C apare socul de caldura; - razele luminoase- arsuri si pigmentari ale pielii. Protectia impotriva radiatiilor: Protectia impotriva radiatiilor infrarosii: -mecanizarea /automatizarea muncilor cu expunere la radiatii infrarosii cu fluxuri si intensitati mari; -izolarea surselor prin ecrane termoizolante sau perdele de apa; -purtarea echipamentelor de protectie individuala; -controale medicale periodice si amanuntite; Protectia impotriva radiatiilor luminoase: -ecrane asezate intre sursa luminoasa si om; -limitarea expunerii la soare; -purtarea echipamentului de protectie individual;

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic-9-

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Protectia impotriva radiatiilor ultraviolete: -micsorarea timpului de expunere; -ecranarea surselor de radiatii ultraviolete; -protectia individuala prin haine si vizoare spec iale; -scaderea intensitatii campurilor radiante; -cresterea distantei dintre sursa de iradiere si muncitor; -folosirea echipamentelor individuale de protectie; Incalzirea locului de munca Incalzirea unei incaperi se considera igienica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: -temperatura aerului sa fie cuprinsa intre 18-240C; -diferenta de temperatura pe orizontala si pe verticala sa nu depaseasca 20C; -variatiile zilnice de temperatura in interiorul incaperii sa nu depaseasca 4-50C; Un bun aparat de incalzire trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa incalzeasca uniform si continuu spatiul pentru care este destinat; -sa nu provoace in incapere noxe; -sa nu fie periculos pentru oameni; -sa nu produca incendii; -sa fie economic si usor de intretinut.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 10 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Igiena locului de munca Incaperile in care se desfasoara procese de munca trebuie sa beneficieze de o serie de conditii igienice prin care sa se diminueze sau sa se elimine pericolele profesionale. Atelierele scoala se amplaseaza in zonele special amenajate in functie de planurile de sistematizare.Deseurile textile si gunoiul trebuie stranse si indepartate. Alimentarea cu apa potabila, apa pentru igiena corporala de la o retea independenta. Pardoseala trebuie curatata dupa fiecare sedinta de practica, maturarea, aspirarea prafului, stergerea geamurilor astfel incat sa nu se pericliteze programul de desfasurare a orelor de practica. Igiena imbracamintei si incaltamintei trebuie sa vina in ajutorul functiei de termoreglare a organismului, adica sa mentina temperatura normala a corpului 36,5-370C. Elevii vor fi indrumati ce obiecte de imbracaminte si incaltaminte sa foloseasca in atelierul de confectii al scolii in functie de anotimp. De asemenea, se vor face recomandari ca echipamentul de protectie sa se schimbe la terminarea programului de practica. Incaltamintaea trebuie sa corespunda conformatiei anatomice a piciorului, sa asigure aerisirea, sa fie adecvata procesului tehnologic si lucrului si sa fie zilnic curatata.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 11 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Ergonomia miscarilor, pozitia de lucru Amenajarea ergonomica a locului de munca se realizeaza tinand seama de datele antro-functionale ale organismului uman, precum si de alte cerinte ergonomice. La proiectarea, construirea si exploatarea echipamentului si a spatiului de munca potrivit dimensiunilor statice ale corpului uman, precum si la amplasarea optima a echipamentelor de baza si auxiliare, a semifabricatelor si a produselor finite se vor respecta urmatoarele cerinte: -se va urmari obtinerea unei pozitii confortabile a muncitorului pe timpul lucrului, prin crearea posibilitatilor de lucru in pozitia cea mai confortabila; -se vor evita pozitiile fortate, nenaturale ale corpului, schimbare a pozitiei pe timpul lucrului; -se va evita pe cat posibil fortarea musculaturii in pozitie statica ; -dotarea locurilor de munca cu scaune corespunzatoare ca dimensiune,corelandu-se inaltimea scaunului cu planul de lucru; -utilajele, masinile, mesele de lucru vor fi proiectate asa incat sa asigure spatiu suficient membrelor inferioare, precum si o suprafata necesara sprijinirii comode si stabile a picioarelor; Daca la locul de munca nu se va tine cont de factorii de microclimat, de amenajarea ergonomica a locului de munca, adica de toti factorii care pot influenta negativ productivitatea, atunci vom spune ca legile ergonomice nu se aplica, iar datorita acestui fapt accidentele de munca nu vor intarzia sa apara.DE REINUT! Nu este bine pentru organism a se lucra toat ziua n poziia eznd. Trebuie s existe o alternare a activitilor desfurate de acelai lucrtor. Un scaun ergonomic permite efectuarea micrilor impuse de activitatea desfurat, fr a afecta poziia corect a coloanei vertebrale i a picioarelor.

asigurandu-se posibilitati de

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 12 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Organizarea atelierului scoala de textile In spatiul destinat atelierului de confectii sunt amplasate masini de cusut, diferite utileje: mese de calcat, mese de croit, cu respectarea cerintelor pedagogice, ergonomice si de organizare a muncii, precum si de respectare a normelor de protectie a muncii si de P.S.I. Iluminatul atelierului de textile din scoala este mixt (natural si artificial), fiind foarte eficient deoarece fluxul luminos este transmis in spatiul de lucru atat direct, cat si indirect (reflectat din tavan). Microclimatul din atelier este optim, temperatura aerului este intre 16-180C, umiditatea relativa de 50%, viteza aerului de 0,3m/s iarna si de 0,6 m/s vara, iar temperatura suprafetelor incalzite ale utilajelor si instalatiilor nu depaseste 550C. Ventilarea individuale. In atelierul scoala, masinile de cusut sunt amplasate pe trei linii, cu cai de acces intre ele, mesele de croit sunt amplasate in asa fel incat sa nu perturbe buna desfasurare a procesului de predare invatare, mesele de calcat sunt amplasate in capetele liniilor de masini si au acces liber de trecere. Atat organizarea cat si desfasurarea instruirii practice in atelierul de textile al scolii se desfasoara cu respectarea normelor de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor. are ca scop sa creeze si sa intretina in spatiile de lucru o atmosfera corespunzatoare. Zgomotul se combate prin folosirea mijloacelor de protectie

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 13 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE ATELIER 2

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 14 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Unitatea de competenta Nr.2

INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR DIN DOTAREA ATELIERULI SCOALA DE TEXTILE Intretinera masinilor si utilajelor este obligatorie pe toata durata instruirii practice potrivit normelor tehnice de intretinere care prevad lucrari de: curatare, ungere, remedierea unor defectiuni ce apar pe toata durata lucrului. CURATAREA: se face cu o pensula sau cu o carpa moale, care sa inlature usor scamele, praful si petele de ulei depuse in timpul lucrului. Inainte de curatare masinile vor fi oprite de la sursa de curent, iar ata si semifabricatele vor fi indepartate de pe masa masinii. UNGEREA: se face combinat, prin ungerea continua, realizata in timpul lucrului si prin ungere manuala efectuata de catre operator cand masina nu functioneaza. Ungerea continua se realizeaza automat de catre un mecanism de ungere montat in corpul masinii, pe care operatorul trebuie sa-l supravegheze prin vizorul nivelului de ulei

pompa de ulei

baia de ulei

Pe parcursul procesului de productie se produc

fitil

baia de ulei

diverse defectiuni care afecteaza calitatea produselor. Cauzele care le produc sunt diferite si pot proveni de la manuiri gresite ale lucratorului sau datorita obosirii si incalzirii utilajului.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 15 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

La masinile de cusut majoritatea mecanismelor sunt capsulate si incorporate in interior, motiv pentru care doar la : ac, curea, transmisia de la motor, intrerupatorul electric sunt aparatori de protectie. Inainte de a incepe lucrul la o masina de cusut trebuie: -sa se curate de praf si scame capul masinii si masa de lucru; -sa se verifice dispozitivele de protectie; -sa se cupleze motorul la sursa de curent; -sa se infileze ata la ac si la suveica; -sa se puna mosorelul in suveica si sa se monteze suveica in lacasul ei; -sa se execute cusatura de proba si sa se inlature eventualele defecte de coasere.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 16 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

FIA DE DOCUMENTARE - Categorii de lucrri de ntreinere i reparaii

In industria textila, organizarea activitatii de intretinere a utilajelor se realizeaza dupa sistemul reparatiilor preventiv planificate. Acest sistem reprezinta un ansamblu de masuri de intretinere, control si reparare a utilajelor ce se efectueaza in mod periodic, la intervale de timp determinate, prin care se urmareste prevenirea uzurii excesive si a aparitiei defectiunilor, precum i meninere calitilor de exploatare necesare unei funcionri normale. Potrivit normativelor tehnice de ntreinere i reparare a utilajelor, ntr-un ciclu de reparaii. Revizia tehnica Rt : reprezint ansamblul de operaii care se execut naintea unei reparaii planificate, n scopul determinrii strii tehnice a utilajului i a principalelor lucrri de reparaii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia. Reparatia curenta Rc : reprezint ansamblul de operaii care se execut naintea unei reparaii planificate, n scopul determinrii strii tehnice a utilajului i a principalelor lucrri de reparaii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia. Reparatia capitala Rk : prezint creategoria de intervenie care se efectueaz dup expirarea ciclului de funcionare prevzut n normativul tehnic, avnd drept scop readucerea caracteristicilor tehnico-economici ale utilajului la nivelul avut iniial i prentmpinarea ieirii din funciune a acestuia nainte de termen.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 17 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

NORME DE PROTECTIE A MUNCII IN ATELIERUL SCOALA DE TEXTILE-PIELARIE

Pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor practice se va avea in vedere respectarea prevederilor LEGII Nr 319/2006, care satabileste principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatii, eliminarea factorilor de risc si accidentarea.Aceasta legislatie trebuie respectata de toti participantii la procesul de munca. Un principiu din dreptul sa nu o respecti. Protectia muncii cuprinde totalitatea regulilor institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de lucru, prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor profesionale. Elevii au urmatoarele obligatii privind desfasurarea instruirii practice in atelierul scoala: sa-si desfasoare activitatea conform pregatirii si instruirii astfel incat sa nu puna in pericol de accidentare atat persoana proprie cat si alte persoane care pot fi afectae de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. In atelierul de textile pielarie trebuie sa domneasca ordinea si curatenia, elevii sa poarte echipament de protectie ( halat alb, parul starns legat si papuci comozi).Inainte de inceperea lucrului in atelierul de textile, elevii se vor spala pe maini dat fiind faptul ca se lucreaza cu materiale textile ce se pot murdari. Pozitia corpului in timpul lucrului trebuie sa fie corecta: spatele drept, lucrul tinut la o distanta de 30 cm de ochi, lumina trebuie sa cada de sus, din partea stanga. In timpul lucrului elevii trebuie sa aiba grija sa nu se intepe cu farfecul, acul deoarece se pot produce infectii cu urmari grave. Sa nu se rupa ata cu dintii pentru ca odata cu ata patrund in organism microbi ce pot duce la imbolnaviri. Sa se evite discutiile in timpul lucrului, deoarece distragerea atentiei poate duce la accidente. Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 18 -

cunoscuta si dreptul roman

spune ca :,, Nimeni nu are voie sa nu cunoasca legea. Necunoastera legii nu iti da

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

La inceperea lucrului elevii vor verifica existenta aparatorilor de protectie ale utilajelor. La folosirea fierului de calcat trebuie multa atentie pentru a evita accidentarea prin electrocutare sau arsuri. Se va verifica daca cordonul de alimentare este intreg, bine izolat, priza si stecherul nu sunt sparte, daca fierul de calcat se incalzeste usor si fara zgomot si daca temperatura de incalzire corespunde cu natura materialului de prelucrat. Daca se constata unele defectiuni in functionarea utilajelor, elevii nu au voie sa intervina pentru remediere, decat in prezenta maistrului instructor. In caz de incendiu sau inceput de incendiu se vor opri imediat masinile, se va da semnalul de alarma, se va scoate imediat materialul din masina, se va proceda la stingerea focului folosind stingatoarele din dotare, caile de evacuare. La terminarea lucrului, masinile vor fi deconectate de la sursa de curent, vor fi curatate de praf si scame, se va face curatenie la locul de munca.

Se vor lua toate masurile necesare ca elevii sa isi desfasoarea instruirea practica intr-un mediu sanatos si sigur.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 19 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Unitatea de competenta Nr.3

1) CUSATURI PUNCTATE:

Cusatura punctata se formeaza cu ajutorul punctelor de coasere. In functie de modul de formare al punctelor, acestea pot fi: -punctul inaintea acului; -punctul in urma acului; -punctul de tighel; -punctul in cruce; Punctul inaintea acului: se formeaza prin luarea pe ac a unei portiuni din

tesatura si lasand libera o alta portiune. Punctul inaintea acului se aplica la cusaturi de pozitionare a unor detalii, la insailarea pentru asamblare si la incretirea unor detalii. Pentru ca acest punct de cusatura nu are caracter permanent, la finisarea produsului, cusatura se desface (se scoate) de aceea se lucreaza cu ata de alta culoare.

Punctul in urma acului este asemanator cu punctul inaintea acului, se

lucreaza de la dreapta la stanga, de fiecare data ne intoarcem in urma si luam pe ac o distanta dubla.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 20 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Punctul de tighel se aseamana cu puncrul in urma acului lipsind golul

dintre punctele de coasere. Un tighel reusit este identic cu tighelul realizat la masina simpla de cusut, are aceeasi rezistenta si intrebuintare.

Punctul in cruce se aplica la montarea gulerelor, fixarea tivurilor si la

formarea broderiilor. Acest punct de cusatura se executa de la stanga la dreapta, iar pasii de cusatura se dispun in zig-zag avand capetele suprapuse.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 21 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

2) CUSATURI FESTON:

Cusaturile feston acopera marginile detaliilor cu scopul prevenirii destramarii acestora. Se pot aplica la operatii de surfilat, butoniere, gauri, cheite, la surfilarea marginilor detaliilor necaptusite, avand punctul de coasere oblic sau feston drept. Surfilatul oblic este caracterizat prin fixarea marginii tesaturii la distante

de 2-10mm, iar adancimea in interiorul tesaturii de 5-8mm. Acest punct se foloseste in special la festonarea detaliilor pantalonilor barbatesti.

Surfilatul cu punct de feston este caracterizat prin fixarea tesaturii pe toata

lungimea. Punctul de feston se aplica pentru surfilarea detaliilor produselor de imbracaminte. Festonul se lucreaza de jos in sus, de la stanga la dreapta, acul scotandu-se prin bucla formata de ata.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 22 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE Butonierele se realizeaza pe baza punctului de feston, fiind folosite in

scop ornamental sau functional pentru inchiderea produsului.

Gaurile sunt orificii rotunde ce se festoneaza la fel cu butonierele si se

aplica la bluze, hanorace, vestoane.

Cheitele, bridele se formeaza cu ajutorul cusaturilor feston. Cheitele se

folosesc ca intarituri la buzunare, cute si butoniere. Se formeaza prin aplicarea mai multor fire de ata pe lungimea cheitei, care apoi sunt rulate si fixate pe detaliul produsului.

3) CUSATURI ASCUNSE:

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 23 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Cusaturile ascunse sunt folosite pentru imbinarea unor detalii textile. Dupa scopul pe care il indeplinesc, cusaturile ascunse pot avea rol de modelare a detaliilor sau rol de formare si fixare. Cusaturile ascunse pot fi: -cusaturi de impanzire( pichirul); -cusaturi de fixare; -cusaturi de asamblare a detaliilor; Cusatura de impanzire ( pichirul): este o cusatura ascunsa in care unele detalii de dubleaza in scopul intaririi produsului. Se foloseste la modelarea reverelor. Operatia se realizeaza prin suprapunerea a doua sau mai multe straturi de tesatura si coaserea lor in asa fel incat tesatura de baza sa nu fie suprapusa.

Cusatura durchnet este o cusatura ascunsa care se executa manual pe marginea produselor de imbracaminte exterioara( groase), in scopul fixarii cantului.

Cusatura stafir este o cusatura ascunsa folosita pentru incheierea si asamblarea detaliilor produsului. Se aplica la tivuri, captuseli, gulere, bizeti. In procesul de executare cele doua detalii se fixeaza in anumite puncte cu pasi de cusatura ce au pozitia perpendiculara.

4) GARNITURILE MANUALE:

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 24 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Garniturile manuale: sunt cusaturi ornamentale care rezulta prin combinarea diferitelor pucte din grupa cusaturilor punctate. Ajurul: se realizeaza manual si se aplica la imbracamintea subtire.

Broderiile se pot efectua manual sau mecanizat. Broderiile se executa cu sau fara

gherghef pe baza unui desen. Cele mai intalnite puncte pentru conturarea modelelor de broderie sunt: lantisorul ramurica punctul plat

Punctul de cruciulita (punctul romanesc) este format din doua linii oblice

suprapuse, una aplecata spre stanga si alta aplecata spre dreapta, pe fata produsului, iar pe dos se formeaza doua linii verticale.

5) COASEAREA NASTURILOR SI A ACCESORIILOR DE INCHEIAT: o Coaserea nasturilor poate fi efectuata sub trei forme:

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 25 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

-coasere simpla; -coasere cu picior cu rularea firului; -coaserea cu ureche ascunsa;

Coaserea copcilor: Felul fixarii copcilor depinde de destinatia produsului si de solicitarea inchiderii in timpul purtarii articolului de imbracaminte. Coaserea copcilor: - carlig si cerculet cusut o singura data; - carlig si cerculet cusut de 2 sau 3 ori;

JURNAL DE PRACTIC Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 26 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE Elev: Perioada: Locaie : Tema: Sarcina de lucru: n acest jurnal de practic, avei sarcina s completai urmtoarele informaii: 1. Care sunt principalele activiti relevante pentru tema din modulul de practic pe care le-ai observat sau leai desfurat? . . . . . . . . . . .

2.Ce lucruri noi ai nvat? . . . . . .

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plcut? Motivai. . . . .

4.Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plcut? Motivai. . . .

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 27 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 28 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

ACTIVITATEA 1TEST DE EVALUARE INITIALA

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 29 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Citeste cu atentie intrebarile si incercuieste raspunsul pe care il consideri corect: 1. Materiile prime sunt: a) parti componente ale utilejelor din atelierul scoala; b) materiale necesare confectionarii produselor de imbracaminte; 2. Cand va cumparati un produs de imbracaminte ce urmaresti? a) culoarea materialului,modelul; b) pretul si firma producatoare; 3. Aspectul unui produs de imbracaminte depinde: a) de varsta si sexul purtatorului; b) de modul de confectionare a produsului; c) de parametrii de finisare a produsului; 4. La confectionarea unui produs avem nevoie de: a) materii prime adecvate produsului; b) unelte si utilaje de confectionare; c)forta de munca calificata in domeniul confectii textile; 5. In atelierul de confectii trebuie sa stii; a) cum functioneaza utilajele din dotare; b) care este procesul tehnologic al produsului propus spre realizare; c) sa executi operatiile de prelucare si confectionare; d) sa cunosti si sa respecti normele de protectie a munci; e) ce pret va avea produsul ce il confectionezi;

ACTIVITATEA 2

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 30 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

1P. 1. Definiti notiunea de ergonomie. 2p. 2. Care sunt factorii de microclimat specifici locului de munca(textile)? 2p. 3.Cum se amenajeaza ergonomic un loc de munca? 4p. 4.Schitati amplasarea atelierului scoala de textile. 1p. Din oficiu

ACTIVITATEA 3

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 31 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Pentru aceasta activitate trebuie sa joci un rol in cadul unei situatii imaginare, care poate avea loc in timpul orelor de instruire practica. Acest procedeu te ajuta sa te descurci intr-o situatie data, sa aflii opiniile celorlalti.

Jocul de rol Imagineaza-ti ca esti pentru o ora maistru instructor: Elevii au inceput orele de practica in atelierul scoala;constati ca sunt unele nereguli in modul de desfasurare a activitatii: -Lenuta are parul despletit pe spate, -Viorel are halatul descheiat, -pe masa masinii lui Ionut sunt multe lucruri inutile ( ghiozdan,telefonul mobil, pachetul cu gustarea, o sticla cu suc...) -Adina sta aplecata peste lucru parca ar vrea sa il ascunda.... -Ionela a folosit fierul de calcat si nu l-a asezat pe supot ci direct pe patura de pe masa... -Mioara a terminat de mancat gustarea si ambalajul l-a aruncat direct jos langa masina ei.... Ce masuri vei lua? Cum vei proceda?

JOCUL DE ROLSarcini pentru colegii de clas: Sarcina voastr este de a observa jocul de rol i de a oferi feed-backul.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 32 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE Criterii de observare Nivelul informaiilor de specialitate Adecvarea la rol Observaii/ comentarii

Utilizarea limbajului pozitiv/negativ Ce a mers bine i a avut succes?

Ce ar putea fi mbuntit?

Ce ai schimba n ceea ce privete abordarea folosit? Alte comentarii

Semntura observator:____________ Data:__________

ACTIVITATEA 4

LUCRUL IN ECHIPA

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 33 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Va aflati in atelierul scoala de textile unde va desfasurati practica comasata, sunteti in momentul curatarii utilajelor din dotare: Sarcini de lucru: -formati echipe de cate 3 elevi; -fiecare echipa va identifica o situatie problema aparuta in curatarea utilajelor; -fiecare echipa completeaza o fisa de lucru dupa urmatorul tabel:Denumirea situaiei/problemei Cauzele apariiei situaiei /problemei

Efectele apariiei situaiei/problemei

Soluii pentru remedierea situaiei/problemei

-dupa rezolvarea sarcinilor din cadrul fiecarei grupe, echipele se reunesc. Reprezentantii grupelor vor prezenta in fata clasei rezultatele obtinute.

ACTIVITATEA 5

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 34 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

ACTIVITATE PRACTICA

-aplica cusaturile invatate pentru a realiza o ,,perna fantezi; -alege cele mai potrivite materiale textile; -cauta, alege sau creeaza un model potrivit pentru lucrarea ta; - realizeaza perna conform planului stabilit .

Barem de corectare ACTIVITATEA 1 1.b Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 35 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

2.a,b 3.b,c 4.a,b,c 5. a,b,c,d ACTIVITATEA 2 1p 1.Ergonomia este stiinta legilor muncii ce permite obtinerea cunostintelor necesare pentru a putea adapta omul la meseria sa, in scopul cresterii randamentului in munca cu economie de efort uman. 2p 2. Factorii de microclimat sunt determinati de conditiile atmosferice, temperatura,

lumina, presiune atmosferica, intensitatea curentilor de aer, zgomot, trepidatii, igiena locului de munca. 2p 3. Amenajarea locului de munca se realizeaza tinand seama de datele

antropomorfice si functionale ale organismului uman, precum si amplasarea optima a echipamentelor, a semifabricatelor si a produselor finite, urmarindu-se: -obtinerea unei pozitii confortabile in timpul lucrului; -evitarea pozitiilor fortate, nenaturale ale corpului, asigurandu-se posibilitatea de schimbare a pozitiei pe timpul lucrului; -evitarea fortarii musculaturii in pozitie statica; -dotarea locului de munca cu scaune corespunzatoare, coreland inaltimea cu planul de lucru;

ACTIVITATEA

4

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 36 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Aceasata activitate poate fi una de verificare a cunostintelor despre curatarea si intretinerea utilajelor din dotarea atelierului scoala. Activitatea se desfasoara sub forma unui concurs intre echipe. Maistrul instructor este moderatorul si arbitrul activitatii. Etapele activitatii sunt: -se formeaza echipele; -fiecare grupa isi alege un leader; -se impart activitatile intre membrii echipei; -leaderul coordoneaza si verifica desfasurarea activitatii; -leaderii vor prezenta lucrarea finala si vor compara rezultatele. ACTIVITATEA 5 Aceasta sarcina va fi rezolvata individual ,fiecare produs final fiind un unicat. Fiecare elev se va autoevalua comparand produsul realizat cu produsele expuse in atelier si puse la dispozitie de catre maistru instructor.

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 37 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

ORGANIZAREA EVALURII

Evaluarea rezultatelor colare este o activitate complex care se refer la totalitatea proceselor i produselor care msoar eficiena procesului de instruire, ofer informaii relevante privind rezultatele colare ale elevilor, asigur meninerea standardelor, ofer feed-back-ul necesar tuturor celor implicai n educaie . Evaluarea este util, nu doar elevilor, ci i profesorilor, prinilor, angajatorilor i altor factori decizionali. Evaluarea poate fi: iniial, continu - formativ i final sumativ. Evaluarea iniial se aplic la nceputul fiecrui modul, indiferent de data calendaristic la care se face, pentru a identifica nivelul de realizare a obiectivelor etapei anterioare i condiiile n care elevii se pot integra n noul program. Probele proiectate pentru acest tip de evaluare se numesc teste iniiale. n funcie de rezultatele obinute la testarea iniial, maistrul instructor poate stabili modul adecvat de abordare a unui coninut i poate proiecta activitile didactice n funcie de: capacitile de nvare ale elevilor, nivelul de pregtire de la care pornesc, cunotinele i abilitile necesare asimilrii coninutului modulului. Evaluarea continu-formativ presupune o verificare a procesului de nvmnt pe tot parcursul lui, viznd, n principal formarea unor judeci asupra eficacitii nvrii. Este realizat pe secvene mici, omogene. Pentru modulul ,,Ergonomia locului de munca pentru realizarea produselor textile evaluarea formativ va avea ca instrumente de evaluare teste, fiele de lucru, fiele de evaluare/autoevaluare, fiele de observaii, probele orale, probele practice.

Evaluarea formativ v ofer feedback continuu privind progresul colar sau lacunele i deficinele n nvare. Maistrul instructor va analiza aceste lacune, va explica unde ai greit i va demonstra cum poate fi corect rezolvat un mijloc eficace de

Domeniul industrie textil ilucru. sarcina de pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologiccontinu este - 38 prevenire a situaiilor de eec. Evaluarea

Reinei!

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

Evaluare sumativa pentru modulul ergonomia locului de munca pentru realizarea produselor textile se va face la finele acestuia. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste, portofoliul, observarea sistematic a activitii.

BIBLIOGRAFIE:

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 39 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE 1) CIONTEA, GHEORGHE, Utilajul i tehnologia meseriei, Confecioner mbrcminte din esturi i tricoturi, Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uoar, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,1992 2) TIPA, GEORGE, ntreinerea, reglarea i repararea utilajelor i instalaiilor din industria uoar, manual pentru casa a IX-a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti. 3) IGLEA LUPACU, ROMIA, .a., Manual pentru pregtire practic, Textile-pielrie, clasa a IX-a, Editura Oscar Print, Bucureti, 2006 Standard de pregtire profesional, calificarea: Confecionerproduse textile, Bucureti, 2005 4) ***** Curriculum, clasa a XI-a , an de competare, calificarea: Confecioner produse textile, Bucureti, 2005 5) ***** Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitii i sntii n munc 6)Mircea Mihai Popovici Protectia si igiena muncii Editura didactica si pedagogica 2004

Colegiul director: Prof. Mihaela Pais Prof. Mihaela Ilie Prof. Ecaterina Angheluta Colectivul de redactie: M.i. Siveria Ionita M.i. Iuliana Rascanu Prof. Cristina Negru Tehnoredactare: Prof. Cristina Negru

ISBN 978-606-573-089 EDITURA SFERA - BARLAD

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 40 -

Modulul VI: ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA PRODUSELOR TEXTILE

CUPRINS Argument .......................................................................................................................2 Competente vizate..........................................................................................................3 Obiective.........................................................................................................................4 Unitatea de competenta 1................................................................................................5 Unitatea de competenta 2...............................................................................................15 Unitatea de competenta 3...............................................................................................20 Jurnalul de practica........................................................................................................27 Activitati pentru elelvi...................................................................................................28 Barem de corectare .....................................................................................................34 Organizarea evaluarii.....................................................................................................36 Bibliografie ...................................................................................................................40

Domeniul industrie textil i pielrie; Clasa a IX a Liceu tehnologic- 41 -