autoevaluare pe anii 2010-2012 · de doctorat, cursuri etc.), furnizarea de date şi expuneri...

INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

Pagină 1 din 83

ACADEMIA ROMÂNĂ


AUTOEVALUARE PE ANII 2010-2012

1. DATELE DE AUTENTIFICARE ALE INSTITUTULUI DE STUDII SUD-EST

EUROPENE

Denumire Institutul de Studii Sud-Est Europene

Statutul juridic are personalitate juridică

Actul de înfiinţare H.C.M. 541/20 iulie 1963.

ISSEE, reînfiinţat în 1963, sub direcţia Prof. Mihai Berza, este

succesorul de drept al Institutului pentru Studiul Europei Sud-Orientale,

întemeiat de Nicolae Iorga în 1913 şi al Institutului de Studii şi Cercetări

Balcanice, întemeiat de Victor Papacostea în 1937, ambele desfiinţate de

regimul totalitar comunist în 1948.

Director Prof. Dr. CS 1 Nicolae-Şerban Tanaşoca

Adresa Casa Academiei, et. 4, Calea 13 septembrie 13

Telefon 021-3182429,

fax 021-3182422

pagina web http://www.acadsudest.ro

e-mail [email protected]

2. DOMENIUL DE SPECIALITATE AL INSTITUTULUI

Conform

clasificării

UNESCO

Cod UNESCO - 5599 Istoria comparată a popoarelor din Sud-Estul

european;

Cod UNESCO 6299; Ştiinţele artelor şi literelor, istoria comparată a

literaturilor Sud-Estului european;

Cod UNESCO 5799 - Lingvistică balcanică;

Cod UNESCO 5199 - Antropologie generală şi comparată a Sud-

Estului european

Conform

clasificării CAEN

Cod CAEN - 7220 Cercetare-dezvoltare in ştiinte sociale si

umaniste

mailto:[email protected]


Pagină 2 din 83

3. STAREA INSTITUTULUI

Starea Institutului

3.1. Misiunea ştiinţifică a Institutului şi

directiile de cercetare definitorii. Rezultate de

excelenţă în îndeplinirea obiectivelor

ştiinţifice asumate (maximum 2.000

caractere):

Institutul de Studii Sud-Est Europene al

Academiei Române desfăşoară activitate

ştiinţifică în domeniul cercetării comparative,

multilaterale şi interdisciplinare a Sud-Estului

Europei. ISSEE colaborează strâns cu

Comitetul Naţional Român de Studii Sud-Est

Europene şi cu Asociaţia Internaţională de

Studii Sud-Est Europene, organism UNESCO

care susţine şi coordonează studiile sud-est

europene pe plan mondial. ISSEE este menit

să contribuie la dezvoltarea cercetărilor

ştiinţifice asupra Balcanilor şi, în sens mai

larg, a întregului Sud-Est european, la

progresul cunoaşterii popoarelor din această

zonă, la relevarea elementelor comune din

istoria şi cultura lor. ISSEE promovează ideea

unităţii în diversitate a popoarelor Sud-

Estului european şi cultivă idealul

solidarizării lor, afirmă vocaţia fundamental

europeană a popoarelor din această zonă,

combate acţiunea nefastă a particularismului

excesiv şi a tuturor factorilor de dezbinare

dintr-însa, respinge orice tendinţă către

izolarea Sud-Estului faţă de restul Europei,

dar atribuie în schimb acestei zone funcţia

internaţională de punte de legătură între

Occident şi Orient şi îşi propune să contribuie

la îndeplinirea ei. ISSEE promovează

principiul libertăţii de cercetare şi exprimare,

spiritul dialogului, cu mijloacele şi în limitele

raţionalităţii, în respectul demnităţii şi al

drepturilor omului, refuzând să devină

instrument de propagandă politică

naţionalistă sau confesională. ISSEE

cercetează sistematic, în măsura în care are

posibilitatea de a antrena şi forma el însuşi

specialişti în domeniu, acţiunea principalilor

factori de unitate în diversitate asupra lumii

sud-est europene: substratul iliro-tracic,

Imperiul şi civilizaţia romană, elenismul,

Imperiul şi civilizaţia bizantină, statele,

limbile şi culturile sud-slave, popoarele

turcice, neoelenismul, ortodoxia creştină,

Imperiul şi civilizaţia otomană, modernismul


Pagină 3 din 83

european. ISSEE publică colecţii de izvoare,

lucrări de sinteză, monografii, o revistă de

largă circulaţie internaţională intrată în al 50-

lea an de existenţă, organizează reuniuni

ştiinţifice internaţionale, participă la

organizarea de cicluri de calificare doctorală

şi postdoctorală, încheie protocoale de

cooperare interacademică cu instituţii

similare din întreaga lume.

3.2. Modul de valorificare a rezultatelor

obţinute prin programul de cercetare şi gradul

de recunoaştere a acestora (maximum 1.000

caractere):

Publicaţii în volume şi periodice româneşti şi

străine, comunicări la reuniuni ştiinţifice

naţionale şi internaţionale, editarea unor

colecţii şi reviste ale ISSEE (RESEE,

Buletinul SECE), cooperare pe bază de

acorduri bi- şi multilaterale internaţionale,

acordarea de consultanţă autorităţilor de stat

(MAE, Preşedinţia, Guvernul), bisericeşti,

instituţiilor universitare şi academice (comisii

de doctorat, cursuri etc.), furnizarea de date şi

expuneri corecte pentru mijloacele de

informare în masă, organizarea de colocvii

pe anumite teme, iniţierea de forme proprii de

activitate didactică de specialitate (limbi

balcanice, istorie şi arheologie). Numărul

considerabil de parteneri ai ISSEE din ţară şi

de peste hotare, inclusiv partenerii de schimb

de publicaţii cu RESEE, premiile, distincţiile

şi recenziile sunt semne ale recunoaşterii

calităţii rezultatelor cercetărilor coordonate

de ISSEE.

3.3. Situaţia financiară a Institutului

a) fondul de salarii 2010 : 1.400.136 + 6084 cheltuieli materiale = 1.406.220 RON

2011: 1.237.850 + 14.764 cheltuieli materiale

= 1.252.614 RON

2012: 1.326.990 + 9.000 cheltuieli materiale

= 1.335.990 RON

b) venituri proprii 2010: 6.307 RON (din donaţii de cărţi) 2011: 23.020+8. 400=31.420 RON (din

donaţii de cărţi + sponsorizare Ambasada

Franţei)

2012: 18.076 RON (din donaţii de cărţi)

c) datorii la bugetul de stat: Nu avem datorii

3.4. Personalul de cercetare al Institutului

a) număr total de posturi: 2010: 30 cu 32 angajaţi

2011: 28 cu 31 angajaţi

2012: 26, 5 cu 29 angajaţi

b) posturi ocupate cu personal ştiinţific

atestat (CS-CS1):



2012: 17,5 cu 22 angajaţi remuneraţi


Pagină 4 din 83

c) personal în curs de atestare: 2010: 3

2011: 3

2012: 3

d) posturi vacante: 2010: din 4,5 (½ normă CS 2); au fost

desfiinţate 4 (3 CS3 + 1 adtiv.)

2011: ½ normă CS 2

2012: 1 post adtiv. desfiinţat + ½ post CS 2

3.5. Numărul total al personalului: 2010: 32

2011: 31

2012: 29

4. CRITERII DE PERFORMANŢĂ ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ (40%)

Nr

.

crt

.

Criteriul

n1

Punctaj

unitar

Punctajul

acordat

1.

Participare la un program fundamental sau

prioritar al Academiei Române şi realizarea

integrală a sarcinilor asumate pentru

perioada avută în vedere

3

25 75

2.

Participare la un proiect de interes naţional

şi / sau internaţional ce vizează conservarea

patrimoniului cultural naţional

1

25 25

3. Participare la un program naţional de

cercetări arheologice 1 20 20

4. Participare la o expoziţie internă şi / sau

internaţională cu exponate de patrimoniu

1

15 15

5.

Gestionarea şi conservarea unui fond

cultural şi / sau ştiinţific de interes naţional

şi / sau internaţional

7

asimilate

20 140

6. Un tratat apărut într-o editură consacrată

din străinătate2

25

7.

O monografie apărută într-o editură

consacrată din străinătate2

3

20

60

8.

O carte de specialitate apărută într-o editură

consacrată din străinătate (carte de autor,

ediţie critică de tip academic, ediţie critică

a unui text inedit cu probleme de

interpretare a grafiei, o traducere din limbi

clasice)2

2

20

40

9.

O carte de referinţă (colectivă) apărută într-

o editură consacrată din străinătate

(dicţionar, lexicon, enciclopedie, atlas,

volum de izvoare, instrument de lucru)2

2

20

20

40

10. Un tratat apărut în Editura Academiei


Pagină 5 din 83

Române sau într-o editură consacrată din

ţară1

20

11.

O monografie apărută în Editura

Academiei Române sau într-o editură

consacrată din ţară2

20

12.

O carte de specialitate apărută în Editura

Academiei Române sau într-o editură

consacrată din ţară (carte de autor, ediţie

critică de tip academic, ediţie critică a unui

text inedit cu probleme de interpretare a

grafiei, o traducere din limbi clasice)2

10

20 200

13.

O carte de referinţă (colectivă) apărută în

Editura Academiei Române sau într-o

editură consacrată din ţară (dicţionar,

lexicon, enciclopedie, atlas, volum de

izvoare, instrument de lucru)2

3

20 60

14.

O traducere a unei cărţi de specialitate,

apărută în Editura Academiei Române sau

într-o editură consacrată din ţară, însoţită

de un studiu introductiv de specialitate2

1

15 15

15.

Un capitol dintr-o carte de specialitate

apărută într-o editură consacrată din

străinătate

21

15 315

16.

Un capitol dintr-o carte de specialitate

apărută în Editura Academiei Române sau

într-o editură consacrată din ţară

67

10 670

17.

O comunicare prezentată la o reuniune

ştiinţifică internaţională publicată integral

într-un volum apărut la o editură din

străinătate

48

10 480

18.

O comunicare prezentată la o reuniune

ştiinţifică naţională publicată integral într-

un volum apărut la Editura Academiei

Române sau la o editură consacrată din ţară

29

10 290

19.

Un articol apărut într-o revistă de

specialitate din străinătate (cotată ISI, Erih

sau recunoscută în domeniul ştiinţelor

umaniste)

23

10 230

20.

Un articol apărut într-o revistă de

specialitate din ţară recunoscută în

domeniul de specialitate (cotată B+ sau B)

sau indexată într-o bază internaţională de

date (BDI)

58

5 290

21.

O recenzie apărută într-o revistă de

specialitate din străinătate (cotată ISI, Erih

sau recunoscută în domeniul ştiinţelor

umaniste)

2

5 10

22.

O recenzie apărută într-o revistă de

specialitate din ţară recunoscută în

domeniul de specialitate (cotată B+ sau B)

88

3 264


Pagină 6 din 83

sau indexată într-o bază internaţională de

date (BDI)

23.

Un studiu ştiinţifice sau un raport de

specialitate legat de programul de

cercetare, publicat pe internet sau pe suport

electronic

10

5 50

24.

O conferinţă invitată/plenară/keynote

prezentată la o manifestare ştiinţifică

internaţională

14 10 140

25.

O conferinţă invitată/plenară/keynote

prezentată la o manifestare ştiinţifică

naţională

4 5 20

26. O comunicare orală prezentată la o

manifestare ştiinţifică internaţională 107 5 535

27. O comunicare orală prezentată la o

manifestare ştiinţifică naţională 57 2 114

28. Editarea de către Institut/ centrul de

cercetare a unei reviste de specialitate 3

20 60

Punctaj total pentru performanţă în

cercetarea ştiinţifică

4158

5. CAPACITATEA DE A ATRAGE FONDURI DE CERCETARE (20%)

Nr.

crt. Criteriul

Punctajul

acordat

n Punctaj

unitar

Punct

ajul

acord

at

1.

Un grant câştigat de către

institut/centru de la

organizaţii internaţionale

12 2 12

1 4

6

1 8

10

2.

Un grant câştigat de către

institut/centru de la organisme

naţionale

2 1 2

1 2

3

4

3.

Un contract extrabugetar

obţinut de către institut/centru

de la organizaţii

internaţionale sau naţionale

2 0,5 2

1

1 2

3

4.

O manifestare ştiinţifică internaţională (congres,

conferinţă, simpozion sau şcoală de vară) organizată de

institut/centru

9 10 90

5. O manifestare ştiinţifică naţională (congres, conferinţă,

simpozion, şcoală de vară) organizată de institut/centru 4 5 20

Punctaj total pentru atragerea de fonduri de cercetare 126


Pagină 7 din 83

6. CAPACITATEA DE A DEZVOLTA SERVICII, TEHNOLOGII, PRODUSE (10%)

Nr.

crt.

Criteriul

n

Punctaj

unitar

Punctajul

acordat

1. Elaborarea unui raport de specialitate solicitat de

autorităţi competente ale Statului sau de o organizaţie

nonguvernamentală

41

20

820

2. Consultanţă în probleme de specialitate solicitate de

instituţii oficiale, concretizată în rapoarte scrise

16 10 160

3. Studii de impact si servicii comandate de un

beneficiar

2 10 20

Punctaj total pentru capacitatea de a dezvolta servicii, tehnologii, produse 1000

7. CAPACITATEA DE A PREGĂTI SUPERIOR TINERI CERCETĂTORI (PRIN

DOCTORAT, POST-DOCTORAT) (10%)

Nr.

crt.

Criteriul

n

Punctaj

unitar

Punctajul acordat

1. Institutul /centrul are dreptul de a

organiza doctorate (dar,după decesul

domnilor P.Stahl şi V.Cândea,

conducătorii de doctorate existenţi în

ISSEE sunt obligaţi să conducă doctorate

numai în Universităţile unde predau)

20

[n.b. Cursuri de albaneză, balcanologie şi

elină pentru doctoranzi; propunem să fie

punctate]

2 40

2. Un conducător de doctorat care lucrează

în Institut/centru

5 20 100

3. Un coordonator post-doctorat sau un

expert pentru studii postdoctorale care

lucrează în Institut/centru

3

20

60

4. Un doctorand care lucrează în

Institut/centru

4 10 40

5.. Un bursier post-doctorat care lucrează în

Institut/centru

4

10 40

6. Un cercetător angajat în Institut/centru care

a susţinut teza de doctorat în intervalul

supus evaluării

2 10 20

Punctaj total pentru capacitatea de a

pregăti superior tineri cercetători

300

8. PRESTIGIUL ŞTIINŢIFIC (PENTRU TOATĂ PERIOADA DE ACTIVITATE)

(20%)


Pagină 8 din 83

Nr.

crt.

Criteriul

n

Punctaj

unitar

Punctajul acordat

31. Doctori în ştiinţe care lucrează în Institut

29 10 290

[Am punctat doctoratele luate, nu numai

doctorii în ştiinţe, căci unii au luat două

doctorate în ţară şi în străinătate]

35. Un cercetător din Institut membru în

comitetele de redacţie ale unor reviste de

specialitate internaţionale

14

20 280

36. Un cercetător din Institut membru în

comitetele de redacţie ale unor reviste de

specialitate ale Academiei Române sau ale

unor reviste din ţară recunoscute în domeniul

de specialitate

19

20 380

37. Un cercetător din Institut/centru membru al

Academiei Române

50

[Dl. A.Pippidi este propus să devină membru

corespondent, dacă va primi votul Adunării

Generale ISSEE va fi punctat corespunzător]

1 50

38. Un cercetător din Institut deţinător ai titlului

doctor honoris causa

1 20 20

Un cercetător din Institut membru de onoare

al unei societăţi ştiinţifice

naţionale/internaţionale

4 20 80

39. Un cercetător din Institut/centru membru în

conducerea unor organizaţii internaţionale de

specialitate

1

20 80

40. Un cercetător din Institut/centru membru ai

unor organisme sau asociaţii de specialitate

din străinătate

15

20 300

41. Un cercetător din Institut/centru membru în

conducerea unor organizaţii sau asociaţii

naţionale de specialitate

25 10 250

42. Un premiu ale Academiei Române 6 30 180

43. Un premiu (distincţie) al unei societăţi

ştiinţifice internaţionale obţinut printr-un

proces de selecţie

1 40 40

44. Un premiu (distincţie) al unei societăţi

ştiinţifice naţionale obţinut printr-un proces

de selecţie

6 10 60

Punctaj total pentru prestigiul ştiinţific

2010

Punctaj total pentru performanţa ştiinţifică, pentru capacitatea

de a atrage fonduri de cercetare, pentru capacitatea de a pregăti

superior tineri cercetători şi pentru prestigiu ştiinţific


Pagină 9 din 83

Punctajul acordat la fiecare grup de criterii trebuie corelat cu ponderea stabilită:

- performanţa în cercetarea ştiinţifică – 40% - capacitatea de a atrage fonduri – 20% - capacitatea de a dezvolta servicii, tehnologii, produse – 10% - capacitatea de a pregăti tineri – 10% - prestigiul ştiinţific – 20%

Punctaj total acordat:

- se referă la o perioadă strict determinată; - se raportează la numărul de cercetători atestaţi.

La punctajul de mai sus se poate adăuga:

- aprecierea globală a activităţii Institutului/ centrului de către Secţia de specialitate;

- punctajul suplimentar (reprezentând cel mult 15% din valoarea punctajului total obţinut) acordat de comisia de evaluare, după criterii unitare stabilite la nivelul

Academiei Române pentru rezultate de excepţie consemnate în rapoartele de

autoevaluare şi cu o justificare / argumentare scrisă.


Pagină 10 din 83

ACADEMIA ROMÂNĂ


RAPORT DE ACTIVITATE PE ANII 2010-2012

PROGRAMELE ŞI PROIECTELE DE CERCETARE PE 2010-2012

PROGRAMUL 1. Program prioritar, de importanţă naţională.

Programul 1, Virgil Cândea, MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE, Creaţii

româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate, serie nouă, revizuită

şi îmbogăţită. VOL. III-IV-V (2008-2012). Coordonator Ioana Feodorov. Program

priopritar de importanţă naţională. Au fost finalizate, publicate şi parţial difuzate

gratuit vol. I-II-III, vol. IV este sub tipar. Lucrarea continuă cu vol. V şi VI. Este

necesară amânarea termenului final propus iniţial. Este necesară o finanţare

suplimentară pentru plata colaboratorilor externi necesari.

Colectiv: Ioana Feodorov (coordonare), Andrei Pippidi (revizie finală), Andrei Timotin,

Daniel Cain, Rodica Pandele (redactor), Iuliana Deac (culegere computerizată), Cătălina

Vătăşescu, Elena Siupiur, Andrei Timotin, Mihai Ţipău, Elena Herda, iar dintre

colaboratorii externi: Anca Popescu, Andreea Dunaeva, Constantin Rezachievici,

Carmen Crişan, Mihai Mitu.

PROGRAMUL 2 Program de interes naţional şi internaţional, vizând adâncirea

cunoaşterii Sud-Estului european prin cercetări întreprinse în spirit comparatist şi

interdisciplinar (criteriu propus de ISSEE, de punctat cu 20)

Programul 2,1. ETNICITATE ŞI PRACTICI SOCIO-ECONOMICE ÎN BALCANI,

(2008-2010). Coordonator Stelu Şerban

Lucrări înscrise în plan:

1) Ştefan Dorondel, Etnicitate şi accesul la resurse materiale în Sud-Estul european (Caz Bulgaria, Serbia, România), 2008-2010

2) Stelu Şerban, Etnicitate şi politică în Sud-Estul european.Cazul populaţiilor de rudari şi băieşi, 2008-2010

3) Viorel Stănilă, Relaţii de rudenie la aromânii fârşeroţi, 2008-2010. Lucrarea nu a mai putut fi menţinută în plan deoarece autorul se află în concediu fără plată, ca ambasador la

Tirana, iar pe postul său este angajat bulgaristul Daniel Cain. ISSEE nu va refuza desigur

nici pe viitor contribuţiile Domnului Stînilo, dar nu mai poate fi sigur de realizarea lor.

4) Ştefan Vâlcu, Biserici şi şcoli româneşti în Bulgaria (sec. XIX-XX) (durata 2009-2010)

Acestui program i se subsumase proiectul de cooperare internaţională pe bază de acord

interacademic cu Institutul de folclor al Academiei Bulgare de Ştiinţe (2008-2010), pe


Pagină 11 din 83

tema Mobilité de frontières et d’image: politiques et pratiques culturelles en Europe du

Sud-Est, angajat din partea română de regretatul Paul Stahl şi proiectul de cooperare

internaţională pe bază de acord interacademic cu Institutul şi Muzeul Etnografic al

Academiei Bulgare de Ştiinţe (2009-2011) pe tema Migrations and identity:historical,

cultural and linguistic dimensions of labour mobility on the Balkans.

Nu s-a reuşit realizarea integrală a proiectului propus. Coordonatorul a depus, în 2009 şi

2010, prin ISSEE, cereri de finanţare la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al

Guvernului României, pentru realizarea cercetării de teren în Serbia, cereri care au rămas

fără răspuns. În această situaţie a fost realizată numai partea teoretică a proiectului,

studiile de caz referindu-se la aromânii din Dobrogea, respectiv catolicii (ceangăii) din

Moldova. Aceste studii de caz se bazează tot pe cercetări de teren finanţate înainte de

2008.

2, 2. ETNICITATE ŞI PRACTICI SOCIO-ECONOMICE ÎN BALCANI, (2011-2013).

Coordonator Stelu Şerban.

1. Stelu Şerban, Bulgarofonii din sudul României. Practici socio-economice şi tradiţii culturale (2011-2012);

2. Ştefan Dorondel, Etnicitate si securitate sociala in Balcani (2011-2012) - program

PROGRAMUL 3. Program de interes naţional şi internaţional, vizând adâncirea



Programul 3, 1. Programul. ETNICITATE, LIMBĂ ŞI IDENTITATE ÎN SUD-ESTUL

EUROPEI I (2008-2011), coordonat de Cătălina Vătăşescu. Colectiv: Tudor Teoteoi,

Cătălina Vătăşescu, Lia Brad Chisacof, Zamfira Mihail (membru onorific al ISSEE,

neremunerat), Mihai Ţipău, Cristina Codarcea, Tudor Teoteoi.

Acestui program i-au fost rataşate două proiecte comune pe bază de acord bilateral cu

Institutul de balcanistică al Academiei Bulgare (2008-2010) şi Institutul de lingvistică din

Sankt-Petersburg al Academiei Ruse de Ştiinţe (2008-2010), având ca temă însăşi tema

programului ca atare, precum şi proiectul de cooperare interacademică internaţională pe

bază de acord cu Institutul de Istorie, Stat şi Drept din Chişinău al Academiei de Ştiinţe a

Republicii Moldova (2009-2011), pe tema Cultură şi istorie la Est de Carpaţi în

perspectivă sud-est europeană (sec. XVIII-XX) (2009-2010), coordonator Constantin

Iordan. În cadrul acestui program au fost elaborate în perioada 2008-2010 o serie de

studii de istorie culturală, de istorie şi de lingvistică.

Lucrări înscrise în program:

1) Cătălina Vătăşescu, Nume etnice în română şi albaneză privitoare la albanezi, greci şi

români, 2008-2010.

2) Lia Brad Chisacof, Tehnica traducerilor : traduceri şi traducători în secolul al XVIII-

lea românesc, 2008-2010.

3) Zamfira Mihail (membru onorific al ISSEE, colaborator extern), Nicolae Milescu

Spătarul: Scrieri inedite (traducerea lor în limba română), 2008-2010

4) Mihai Ţipău, Cronografia lui Theophanes Confessor: traducere şi comentarii critice,

2008-2010.

5) Cristina Codarcea, Catolicismul în Balcani (sec. XVII-XVIII). Un catolicism de

frontieră ? 2009-2011.

6) Teoteoi, Tudor, Miscellanea Byzantino-Balcanica, culegere de studii, 2009-2011.

Tudor Teoteoi, care a trebuit să opteze între pensie şi salariu la sfârşitul anului 2009, a

optat pentru pensie, părăsind calitatea de membru activ al ISSEE. Domnia sa continuă să


Pagină 12 din 83

colaboreze benevol, ca membru onorific, neremunerat, al ISSEE, la activitatea de

cercetare a acestuia. În 2010, a realizat un repertoriu comentat de termeni româneşti, de

antroponime şi de toponime româneşti care apar în surse bizantine.

În cadrul colectivului coordonat de Constantin Iordan:

1) Constantin Iordan, Noi date despre un ierarh din Basarabia interbelică: episcopul

Dionisie Erhan (2009-2010)

2) Dr. Stelu Şerban, Concepţia etnică în opera sociologică a lui Petre V.Ştefănucă

(2009-2010);

3) Prof. Dr. Zamfira Mihail, Abbé Barthelémy în limba română, Bălţi, 1842 (2009-

2010) şi Scrieri inedite în limba română din Basarabia (sec.XIX) (2010-2011), temă

nouă.

Tema Etnicitate, limbă şi identitate în Sud-Estul Europei a făcut, pe toata durata ei,

obiectul a două proiecte comune: cu Institutul de balcanologie din Sofia al Academiei

Bulgare de Ştiinţe şi cu Institutul de Cercetări Lingvistice din Sankt Petersburg al

Academiei Ruse de Ştiinţe.

Institutul de Studii Sud-Est Europene a organizat, la Bucureşti, în ziua de 29 septembrie

2010, un colcoviu în colaborare cu Institutul de Cercetări Lingvistice din Sankt

Petersburg. Au prezentat comunicări colaboratori din Rusia (Nikolay Sukcachev şi

Albina Girfanova), autorii din cadrul programului din ISSEE (Zamfira Mihail, T.

Teoteoi, Lia Brad Chisacof, Cristina Codarcea, Cătălina Vătăşescu, cărora li s-a adăugat

Simona Nicolae) şi cercetători de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”

(Nicolae Saramandu, Iulia Mărgărit, Emanuela Nevaci), colaboratori constanţi ai ISSEE.

ISSEE a publicat în volum actele acestui simpozion româno-rus din toamne lui

2010.Colaborarea cu Institutul de balcanologie din Sofia al Academiei Bulgare de Ştiinţe

a suferit din pricina crizei prin care a trecut, în 2010, Academia Bulgară de Ştiinţă, drept

urmare partea bulgară nu a putut să mai participe la colocviul de la Bucureşti, dar

cooperarea cu colegii bulgari a putut să fie, din fericire, reluată.

Programul 3, 2. ETNICITATE, LIMBĂ ŞI IDENTITATE ÎN SUD-ESTUL EUROPEI

(2011-2013), Coordonator: Cătălina Vătăşescu. Colectiv: Cătălina Vătăşescu, Tudor

Teoteoi, Zamfira Mihail (membru onorific al ISSEE, neremunerat), Cristina Codarcea.

Acest program implică două proiecte comune pe bază de acord bilateral: unul, relansat,

cu Institutul de balcanistică al Academiei Bulgare (2011-2013), al doilea cu Institutul de

lingvistică din Sankt-Petersburg al Academiei Ruse de Ştiinţe (2011-2013), având ca

temă însăşi tema programului. Un al treilea proiect în cooperare internaţională pe bază de

acord interacademic, este cel contractat cu Institutul de Istorie, Stat şi Drept din Chişinău

al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (2009-2011), pe tema Cultură şi istorie la

Est de Carpaţi în perspectivă sud-est europeană (sec. XVIII-XX) (2009-2011),

coordonator Constantin Iordan.

Lucrări înscrise în program:

1) Cătălina Vătăşescu, Româna populară în interacţiuni culturale balcanice (2011-2013),

Se ocupă în mod special de lexicul religios (creştin popular şi păgân) din limba română,

pus în comparaţie cu albaneza. Cercetarea se valorifică pe parcurs.

2) Zamfira Mihail, (pensionată, membru onorific al ISSEE, neremunerată), Circulaţia

manuscriselor slave în Ţările Române, sec,XVII-XIX (cu privire specială asupra celor

starovere), (2011-2013)

3) Cristina Codarcea, Catolicismul în Balcani (sec. XVII-XVIII). Un catolicism de

frontieră ? (2009-2011) . Urmează să prezinte textul coordonatoarei. Din discuţiile avute

cu aceasta şi din raportul anual, reiese că rezultatele cercetării sunt cuprinse în cursurile


Pagină 13 din 83

pe care le predă la Facultatea de Studii Politice şi Administrative a Universităţii din

Bucureşti (lucrare încheiată).

4) Familie şi societate în epoca modernă, secolele XVII – XVIII in Ţările române (2012-

2014)

5) Liviu-Ioan Bordaş, Orientul şi Sud-Estul european la Mircea Eliade. Prin decizia

Directorului ISSEE tema a fost înlocuită cu “La défense de l’Orient. Dora d’Istria,

Orientul şi studiile orientale” ivindu-se prilejul organizării colocviului "Dora d’Istria,

Balcanii şi Orientul. Noi perspective şi abordări disciplinare" (Institutul de Studii Sud-Est

Europene, Bucureşti, 26 septembrie 2012) cu care s-au însărcinat dl. Liviu Bordaş şi

Dna. Lia Chisacof.

6) Octav Delazero, Redarea contrastelor aspectuale în traducerile gotică şi slavă veche

ale Noului Testament (2012-2014

7) Tudor Teoteoi, Miscellanea Byzantino-Balcanica, culegere de studii, (2009-2011)

(cercetător onorific, neremunerat) (2009-2011), valorificată în parte prin prezentarea de

comunicări şi prin publicarea de articole, aşa cum reiese din raportul anual individual

(lucrare încheiată).

8) Tudor Teoteoi, Ipostaze ale romanităţii orientale în sursele bizantine (2012-2013),

culegere de studii, (cercetător onorific, neremunerat) (2012-2013)




Programul 4, I, RELAŢIILE RUSIEI CU ROMÂNIA ŞI CU ŢĂRILE SUD-ESTULUI

EUROPEAN. SEC. XVIII-XX (2008-2010). Coordonator: dr. Elena Siupiur. Colectiv:

Elena Siupiur, Andrei Pippidi, precum şi Stella Ghervas, Dumitru Bălan, Armand Goşu

nu sunt membri salariaţi ai ISSEE, dar care semnaseră acorduri cu acesta privind

condiţiile colaborării lor, drepturile şi obligaţiile aferente. Programul implică un proiect

comun de colaborare şi schimburi interacademice cu Institutul de slavistică din Moscova

al Academiei Ruse de Ştiinţe (2008-2010).

Programul nu a fost decât parţial îndeplinit din două motive. Pe de o parte reticenţa

arhivelor din Rusia de a coopera real cu cercetătorii români, pe de alta absenteismul

colaboratorilor externi neremuneraţi au determinat pe dl. Pippidi să renunţe la alcătuirea

volumului de Acte diplomatice la care se angajase alături de Armand Goşu. Este un

succes al ISSEE faptul de a fi ajuns să încheie un nou acord cu Institutul de studii slave

din Moscova pentru anii 2011-2013.

Programul a inclus două teme :

A. Fenomenul emigraţiei, imigraţiei din şi în Sud-Estul european, din şi în Rusia, din

Ucraina, Galiţia, Bucovina, Basarabia spre România, Europa Centrală şi de vest în sec.

XVIII –XX (după Revoluţia rusă din 1917) şi

B. Acte diplomatice, memorii, corespondenţă munteană şi moldavă adresată Ţarilor

Rusiei şi aflate în arhivele ruseşti, în cadrul cărora au fost înscrise următoarele lucrări :

1) Elena Siupiur, Emigraţia intelectuală şi politică în Sud-Est Europa. Sec. XIX- început

de sec. XX (durata 2008-2010).

2) Stella Ghervas (colaborator extern), Migraţiile studenţeşti din Sud-Estul european şi

Rusia în Elveţia (durata 2008-2010)

3) Dumitru Bălan, (colaborator extern), Scriitori ruşi emigranţi în România.sec. XX

(durata 2008-2010).

4) Andrei Pippidi şi Armand Goşu (colaborator extern), Rusia şi elita politică a Ţării

Romîneşti şi Moldovei (1769-1860), volum de documente (durata 2008-2010).


Pagină 14 din 83

Programul 4, 2. RELAŢIILE RUSIEI CU ROMÂNIA ŞI CU ŢĂRILE SUD-ESTULUI

EUROPEAN. SEC. XVIII-XX. ROMÂNIA ŞI RUSIA ÎN CONTEXT GEOPOLITIC

BALCANIC. SEC. XVIII-XX (2011-2013). Coordonator: dr. Elena Siupiur

Colectiv: Elena Siupiur, Andrei Pippidi, Dumitru Bălan, Laurenţiu Vlad, Daniel Cain,

Laurenţiu Constantiniu, Florin Ţurcanu. Programul implică un proiect comun de

colaborare şi schimburi interacademice cu Institutul de slavistică din Moscova al

Academiei Ruse de Ştiinţe (2011-2013)

De acest program se leagă Proiectul 5, Relaţiile Rusiei cu România şi cu ţările din Sud-

Estul Europei (sec. XVIII-XX). România şi Rusia în context geopolitic balcanic. sec.

XVIII-XX, bazat pe un acord cu Institutul de slavistică din Moscova al Academiei Ruse

de Ştiinţe (2011-2013). Din partea română, coordonator: dr. Elena Siupiur

Lucrări:

1) Andrei Pippidi, Misiuni ale Bisericilor din Balcani în Rusia şi Ţările Române.

Secolul al XVII- lea (2011-2013)

2) Elena Siupiur, Rusia în publicistica politică bulgară şi română până la 1878 (2011-

2013)

3) Laurenţiu Vlad, Imagini ale Rusiei în discursul politic românesc în veacul al XIX-

lea (2011-2013)

4) Daniel Cain, Romania si relatiile militaro-diplomatice bulgaro-ruse intre 1902 – 1912

(2011-2013)

5) Laurenţiu Constantiniu, Relaţiile româno-sovietice între 1933 şi 29 august 1936

(2011-2013)

6) Florin Ţurcanu, Reprezentarea Rusiei în cercurile emigraţiei române în Occident după

1947 (2011-2013)

7) Dumitru Balan, Emigranţii ruşi liant între România şi ţările balcanice (2011-2013)


cunoaşterii modernizării şi reintegrării Balcanilor în Europa prin cercetări

întreprinse în spirit comparatist şi interdisciplinar (criteriu propus de ISSEE, de

punctat cu 20)

Programul 5, 1. PIETATE, FILANTROPIE ŞI DIPLOMAŢIE ÎN SPAŢIUL

BIZANTINO-OTOMAN (2006-2010), coordonator Andrei Pippidi

Colectivul remaniat după întreruperea contractului Doamnei Manuela Mihuţ la 1 ianuarie

2010: Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Viorel Panaite, Ligia Livadă Cadeschi. Domnul

Timotin va lucra în paralel la programul 1.

Programul include următoarele lucrări:

1) Andrei Timotin, Cărţile de vise bizantine sec. VIII-XI (durata : 2007- 2010) 2) Viorel Panaite, “Capitulații, negustori occidentali și consuli francezi în Mediterana otomană (sec. XVI – XVII) / Capitulations, Western Merchants and French

Representatives in the Ottoman Mediterranean (16th

– 17th

Centuries)”, (durata : 2007-

2010)

3) Andrei Pippidi, Constantin Brâncoveanu şi criza Imperiului Otoman (ul sec. XVII-începutul sec. XVIII) (durata : 2007- 2010)

4) Ligia Livadă Cadeschi, Proiecte de combatere a pauperismului ca formă de dezordine morală şi socială, în gândirea social-politică românească a sec. al XIX-lea (durata : 2007-

2010)

Programul nr 5, „Pietate, filantropie şi diplomaţie” trebuia să se încheie la sfîrşitul anului

2010. Coordonatorul programului a arătat că este necesară o amânare cu trei luni a


Pagină 15 din 83

termenului de predare, deoarece din motive obiective nu şi-a putut finaliza propria

contribuţie. Domnia sa a valorificat în schimb o parte din materialul documentar în

comunicări la două conferinţe internaţionale la Atena şi una la Academia Română

(publicată). Potrivit coordonatorului, toţi ceilalţi membri ai colectivului şi-au îndeplinit în

foarte bune condiţii obligaţiile asumate.

Programul 5, 2. Reintegrare europeană şi modernizare în Sud-Estul Europei (secolele

xvi-xix) (2011-2013), coordonator Andrei Pippidi. Colectiv: Andrei Pippidi, Andrei

Timotin, Viorel Panaite, Ligia Livadă Cadeschi. Programul prevede următoarele lucrări:

1) Andrei Timotin, Tipărituri cuprinzând profeţii referitoare la căderea Imperiului otoman din sec. XVI-XVII în arhive italiene si spaniole (2011-2013)

2) Viorel Panaite, Regimul Capitulaţiilor în Imperiul otoman: diplomaţie occidentală, drept islamic şi practica provincială. Mărturia unui manuscris otoman de la Ambasada

Franţei la Istanbul (secolele XVI – XVII) (2011-2013)

3) Andrei Pippidi, Dezvoltarea cunoştinţelor despre Sud-Estul Europei la intelectualii occidentali post-umanişti (sec.XVII-XVIII) (2011-2013)

4) Ligia Livadă, Igienismul, un model medical de disciplinare sociala, sfarsitul secolului xix-inceputul secolului xx (2011-2013)


cunoaşterii modernizării şi reintegrării Balcanilor în Europa prin cercetări

întreprinse în spirit comparatist şi interdisciplinar (criteriu propus de ISSEE, de

punctat cu 20)

Programul 6, 1. LITERATURĂ POLITICĂ ŞI MIŞCARE INTELECTUALĂ ÎN

EUROPA DE SUD-EST, sec. XIX-XX (2007-2010), coordonator Elena Siupiur

De acest program a fost legat proiectul de colaborare internaţională pe bază de acord cu

Institutul de istorie al Academiei Bulgare de Ştiinţe intitulat “Sud-Estul faţă cu

Europa.Literatură politică și mișcare intelectuală în sec.XIX-XX”

În program au fost înscrise lucrările:

1) Elena Siupiur, Literatura politică a emigraţiei intelectuale balcanice în secolul al XIX-lea (durata 2008-2010),

2) Laurenţiu Vlad, Conservatorismul politic în Europa de Sud-Est în secolul XIX-XX: ideologie, programe, partide (durata : 2008-2010),

3) Constantin Iordan, Dobrogea (1878-1940) în istoriografia bulgară postcomunistă (durata : 2008-2010),

4) Florin Ţurcanu, Critica influenţei franceze în România ca tradiţie intelectuală de la Mihai Eminescu la Emil Cioran (durata 2009-2010),

5) Daniel Cain, Gândirea diplomatică în Sud-Estul Europei în preajma primului război mondial (durata : 2009-2010).

6) Virginia Blânda, Circulaţia ideilor politice in Sud-Estul Europei prin carte şi presă (prima jumătate a secolului al XIX-lea (durata : 2008-2010)

Programul nu a fost îndeplinit integral, nici la nivelul calitativ aşteptat Din iniţiativa

Directorului ISSEE, coordonatorul a fost înlocuit prin domnul Constantin Iordan.

Programul 6, 2. POLITICĂ ŞI CULTURĂ ÎN EUROPA DE SUD-EST. Sec. XIX-XX

(2011-2013), coordonator Dr. Constantin Iordan.


Pagină 16 din 83

Colectiv: Constantin Iordan, Elena Siupiur, Virginia Blânda, Daniel Cain, Laurenţiu

Vlad.

De acest program se leagă proiectul de colaborare internaţională pe bază de acord

bilateral parafat cu Institutul de istorie al Academiei Bulgare de Ştiinţe (Blagovest

Njagulov).

Lucrări :

1) Elena Siupiur, Texte politice în mișcarea intelectuală balcanică în secolul al XIX-lea 2) Virginia Blânda, Lecturi politice în Balcani. Prima jumătate a secolului al XIX-lea 3) Daniel Cain, Formarea elitei militare in statele moderne sud-est europene, din perspectiva gândirii si acţiunii politice naţionale. Cazul Bulgariei și al României.

4) Laurenţiu Vlad, Studenţi români în Belgia. Secolele XIX-XX 5) Constantin Iordan, Dobrogea (1878-1940) în istoriografia bulgară postcomunistă

PROGRAMUL 7. DOCUMENTE ŞI INSTRUMENTE DE LUCRU PRIVIND

ISTORIA SUD-ESTULUI EUROPEAN, coordonator Lia Brad-Chisacof, direcţie

permanentă de lucru, program de interes naţional şi internaţional vizând

gestionarea, conservarea şi valorizarea fondului cultural naţional al popoarelor

balcanice (criteriu propus de ISSEE, de punctat cu 20)

Programul 7, DOCUMENTE ŞI INSTRUMENTE DE LUCRU PRIVIND ISTORIA

SUD-ESTULUI EUROPEAN, coordonator Lia Brad-Chisacof (2011-2013), direcţie

permanentă de lucru

Rezultat al restructurării colectivelor. Vechiul Program 7, BIZANŢUL, BALCANII ŞI

ROMÂNII (2010-2011), coordonator Nicolae-Şerban Tanaşoca se întrerupe, lucrarea

dlui. Petre Guran detaşat la MAE, rămâne, practic, o cercetare indivduală autonomă.

Programul 7 include următoarele lucrări :

1) Lia Brad Chisacof (normă întreagă), Învăţământ public și privat: oglinzile principilor, manuale și tratate (2011-2013).

2) Nicolae-Şerban Tanaşoca şi Ştefan Vâlcu, Izvoare privind istoria romanităţii balcanice (2011-2013). V.Papacostea şi M.Regleanu, Documentele redeşteptării macedoromâne,

ediţie îngrijită şi comentată de N.Ş.Tanaşoca şi Şt. Vâlcu, cu colaborarea Iulianei Deac,

Editura Predania- Proiect Avdela, Bucureşti, 2012 ca 450 p.(sub tipar)

3) P.P.Panaitescu şi Zamfira Mihail, Catalogul manuscriselor slave din BAR, vol. III, în baza unei Convenţii cu B.A.R. (2010, 1 oct. -2013, 31 dec.)

4) Ştefan Lemny, Bibliografia secolului al XVIII-lea românesc (2011-2013), colaborator extern, neremunerat

5) Manuela Mihuţ, Teorie şi terminologie politică în sec. XVIII în Ţara Românească (2011-2012)

6) Mihai Ţipău (30% normă), Pareneza lui Mihail Fotinopoulos către fiul său, text şi comentariu (2011-2012)

7) Nicolae-Şerban Tanaşoca şi Oana Iacubovschi, Bibliografia critică a relaţiilor româno-bizantine (2010-2012) (lucrarea continuă în regim de voluntariat din partea Drei

Iacubovschi).

8) Simona Nicolae, Politică şi retorică în Bizanţul Paleologilor (2012-2013). Studiu alăturat ediţiei Pareneza lui Manuel II Paleologul către fiul său, ediţie critică, traducere şi

comentarii (2010-2011).


Pagină 17 din 83

PROGRAMUL 8. RELIGIE ŞI COLONIZARE ÎN CETĂŢILE GRECEŞTI DIN

PONTUL DE VEST (2011-2013), coordonator şi autor Vasilica Lungu - program

prioritar de interes naţional şi internaţional ce vizează conservarea patrimoniului

cultural naţional (punctaj 25)

Programul 8, 1. RELIGIE ŞI COLONIZARE ÎN CETĂŢILE GRECEŞTI DIN PONTUL

DE VEST (2007-2010), coordonator şi autor Vasilica Lungu

Programul de cercetare aprobat de Academia Romana şi aflat în curs de derulare se referă

la tema Religie şi colonizare în Marea Neagră: Heroonul de la Orgame, şi are ca scop

valorificarea rezultatelor arheologice rezultate în urma descoperirii Heroon-lui de la

Orgame. Acesta reprezintă cea mai veche amenajarea funerară din spaţiul colonial pontic

şi reprezintă un unicum prin practicarea, de-a lungul mai multor secole, a unui cult eroic

susţinut. Importanţa acestui monument este dată de grandoarea monumentului şi de

imensa masă de material arheologic rezultat.

Programul se desfăşoară în strânsă legătură cu programului prioritar academic 3 al

Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei, în baza unui Protocol încheiat

între ISSEE, Institutul de Arheologie şi Muzeul din Tulcea. De acest program sunt legate

şi proiecte de cooperare bazate pe acorduri şi finanţări internaţionale ori extrabugetare, la

care participă coordonatoarea programului: programul european “Ramses”, programul

european KELAINAI, programul greco-canadian LESBOS, programul PN2, modul 3,

capacităţi cu tema Faciesurile culturale din Pontul de vest în antichitate. Instrumentum

domesticum şi aculturaţie finanţat de ANCS (2009-2010), programul PATABS în

cooperare cu CNRS Franţa. În baza acestui program ISSEE a devenit membru al reţelei

de excelenţă GDRE Mer Noire. Pentru anul 2010, se propusese organizarea unui colocviu

(40 persoane) asupra amforelor antice (PATAPS III; primele două au fost organizate în

Turcia-2006 şi în Bulgaria-2007), unde un capitol important urma să fie cel al studiilor de

epigrafie amforologică. Lucrările urmau a fi publicate în România.

Programul 8. 2. RELIGIE ŞI COLONIZARE ÎN CETĂŢILE GRECEŞTI DIN PONTUL

DE VEST (2011-2013), coordonator şi autor Vasilica Lungu - program de interes

naţional şi internaţional ce vizează conservarea patrimoniului cultural naţional. Se

desfăşoară în continuare în strânsă legătură cu programul prioritar 3 al Institutului de

Arheologie “Vasile Pârvan” al Academiei, în baza Protocolului încheiat iniţial între

ISSEE, Institutul de Arheologie şi Muzeul din Tulcea, dar refăcut ulterior ca Protocol

între ISSEE, Institutul de Arheologie şi Muzeul Naţional de Istorie.

PROGRAMUL 9. CĂLĂTORI DIN ORIENT ÎN ŢĂRILE ROMÂNE ŞI RUSIA.

TEXTE ŞI DOCUMENTE (2009-2012), coordonator: Ioana Feodorov Program de

interes naţional şi internaţional, vizând adâncirea cunoaşterii locului românilor în

istoria universală (criteriu propus de ISSEE, asimilat cu criteriul 5, de punctat cu

20).

Programul 9. CĂLĂTORI DIN ORIENT ÎN ŢĂRILE ROMÂNE ŞI RUSIA. TEXTE ŞI

DOCUMENTE (2009-2012), coordonator: Ioana Feodorov.

Colectiv: Ioana Feodorov, Mihai Ţipău, Andreea Dunaeva – Universitatea Bucureşti,

Carmen Crişan – AIESEE, cărora li s-au alăturat din 2011, în baza acordurilor încheiate,

cercetătorii ruşi: Serghei Frantsouzoff, Irina Popova, Elena Korolenko, Vera Tchentsova.,

apoi un cercetător ucrainean, prin acordul încheiat cu Academia Ucrainei.


Pagină 18 din 83

Titlul lucrării ce se va încheia în 2012: Paul din Alep, Călătoria Patriarhului Macarie III

Ibn al-Za’im în Ţările Române, 1652-1658. Ediţie critică, traducere în limba română,

comentariu, note, indice de nume şi cuvinte româneşti în formă arabizată de Ioana

Feodorov şi colaboratorii. Colectiv de cercetare: Ioana Feodorov şi două colaboratoare

externe - Carmen Crişan (referent la AIESEE), dr. Andreea Dunaeva (lector la Catedra

de Rusă, Universitatea Bucureşti) – care, potrivit convenţiilor încheiate cu ISSEE nu

puteau fi remunerate decât în cazul obţinerii de fonduri extrabugetare, ceea ce nu s-a

întâmplat. Ediţia părţilor din textul arab al lui Paul din Alep, Călătoria Patriarhului

Macarie III Ibn al-Za’im în Ţările Române şi în Rusia, 1652-1658, privitoare la Ţara

Românească şi Moldova a fost încheiată de doamna Ioana Feodorov. Traducerea în

limba română este în curs de elaborare. Autoarea se angajează să predea ediţia cu

traducerea în limba română, însoţită de comentarii, la tipar pentru a fi publicată ca atare

în 2013.

Programul general va fi realizat în conlucrare internaţională, pe bază acordului încheiat

cu Institutul de Studii Orientale din Sankt-Petersburg al Academiei Ruse de Ştiinţe

(2009-2011). şi a Acordului de cercetare încheiat în 2012 cu Institutul de Studii

Orientale al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ukrainei, Kiev, singurul acord din

domeniul ştiinţelor umaniste semnat între institute din Academia Română şi Ucraina.În

urma acordului încheiat cu partea rusă, reprezentată de dl. Serghei Franzusof, doamna

Ioana Feodorov va întocmi ediţia integrală a textului lui Paul din Alep, înglobând şi

părţile referitoare la călătoria Patriarhului Macarie în Rusia şi Ucraina. Va fi elaborată şi

traducerea întregului text într-o limbă de circulaţie internaţională. Comentariile

referitoare la părţile privitoare la Rusia şi Ucraina vor fi redactate cu ajutorul colegilor

ruşi şi ucraineni. Coordonatoarea solicită extinderea lucrării pe anii 2013-2014 .

PROGRAMUL 10. TRATATUL DE ISTORIE A BANATULUI, coordonat de

Universitatea de Vest şi de Filiala Timişoara a Academiei Române (2009-2012 şi în

continuare) - program prioritar al Academiei Române. Se punctează cu 25 puncte.

Programul 10, TRATATUL DE ISTORIE A BANATULUI, coordonat de Universitatea

de Vest şi de Filiala Timişoara a Academiei Române. Din partea ISSEE participă ca

autor: Cristina Feneşan, cu partea III, vol. II, Vilaietul Timişoara (1552-1716) (durata

2009-2010, 2011-2012). Cooperarea doamnei Cristina Feneşan la această temă a fost

solicitată expres de conducerea Academiei Române. Partea prevăzuta pentru 2009-2010 a

programului a fost îndeplinită cu succes. În anii 2011-2012 va redacta capitolele din

Vilayetul Timişoara, reprezentând partea a treia din vol. II din Istoria Banatului şi anume:

1) Integrarea administrativ-instituţională în Imperiul Otoman 2) Rolul vilayetului Timişoara în expansiunea, retragerea Imperiului Otoman din Europa Centrală

3) Lupta antiotomană în vilayetul Timişoara 4) Cultura otomană din vilayetul Timişoara


Pagină 19 din 83

PROIECTE ÎN COOPERARE INTERACADEMICĂ INTERNAŢIONALĂ

Proiectul 1. Mobilité de frontières et d’images:politiques et pratiques culturelles en

Europe du Sud-Est (2008-2010). Proiect subordonat programului 2, ETNICITATE ŞI

PRACTICI SOCIO-ECONOMICE ÎN BALCANI (2008-2010). Coordonator Stelu

Şerban.

Între ISSEE şi Institutul de Folclor al Academiei Bulgare de Ştiinţe. Coordonator din partea

română: Dr.Stelu Şerban; participă: Stelu Şerban, Elena Siupiur, Ştefan Dorondel, figura

iniţial în proiect dar a părăsit ISSEE Ioana Cârstocea. Din partea bulgară, coordonator Prof.

Mila Santova, participă Mila Santova, Veselka Toncheva, Bojidar Alexiev, Nikolay Voukov.

Proiectul nu a putut fi dus la capăt din pricina crizei prin care a trecut Academia Bulgară de

Ştiinţe. Va fi reluat în funcţie de restructurările sistemului de institute din Bulgaria.

Proiectul 1. Cross-Border Mobility in the Danube Areas – Historical Cultural and Linguistic

Dimensions. Proiect asociat programului 2, ETNICITATE ŞI PRACTICI SOCIO-

ECONOMICE ÎN BALCANI (2011-2013). Coordonator Stelu Şerban. Colectiv: Stelu

Şerban, Ştefan Dorondel.

În baza acordului parafat cu Institutul de Etnologie şi Folclor cu Muzeul Etnografic din Sofia

al Academiei Bulgare de Ştiinţe (2012-2014). Din partea română coordonator dr. Stelu

Şerban. Din colectiv fac parte: Dr. Ştefan Dorondel, Dr. Elena Siupiur, Dr. Constantin Iordan.

Din partea bulgară coordonator Prof. Dr. Petko Hristov. Din colectiv fac parte: Prof. Dr.

Valentina Vaseva, Dr. Evgenyiya Troeva, Dr. Ivaylo Vlarkov. Echipa română s-a angajat la

următoarele lucrări: Dr. Stelu Şerban, Terms of rural economy in Vidin and Dolj area in the

first Half of the 20th Century (2012-2014); Dr. Ştefan Dorondel, Mutări de sate în albia

Dunării în sec. XIX-XX (2012-2014); Dr. Elena Siupiur, Structura etnoprofesională a

Basarabiei la recensământul din 1895. Locul imigranţilor balcanici (2012-2014); Dr.

Constantin Iordan, Un reper pentru evaluarea mobilităţii transdanubiene : regimul Dunării

după primul război mondial (2012-2014)

Proiectul 2. Migrations and Identity: historical, cultural and linguistic dimensions of labour

mobility on the Balkans (2009-2011). Proiect subordonat programului 2, ETNICITATE ŞI

PRACTICI SOCIO-ECONOMICE ÎN BALCANI (2008-2010). Coordonator Stelu Şerban.

În baza unui acord între ISSEE şi Institutul şi Muzeul de Etnografie al Academiei Bulgare de

Ştiinţe.

Coordonator din partea română Dr.Stelu Şerban.

Colectiv: Stelu Şerban, Elena Siupiur, Constantin Iordan, Emigrarea turcilor din Dobrogea în

perioada interbelică. Din partea bulgară, coordonator: Prof. Petko Hristov, participă: Elena

Maroushiakova, Veselin Popov, Petko Hristov, Magdalena Slavkova, Yeliz Erolova

(student).

Proiectul nu a putut fi îndeplinit integral din pricina crizei prin care a trecut Academia

Bulgară de Ştiinţe. Va fi reluat în funcţie de restructurările sistemului de institute din

Bulgaria.

Proiectul 3. Ethnicité, langue et identité dans le Sud-Est de l’Europe (2008-2010).

Proiect subordonat programului 3, ETNICITATE, LIMBĂ ŞI IDENTITATE ÎN SUD-

ESTUL EUROPEI (2008-2011), coordonat de Cătălina Vătăşescu.

În baza unui acord cu Institutul de lingvistică din Sankt-Petersburg al Academiei Ruse de

Ştiinţe (2008-2010). Din partea română, coordonator Cătălina Vătăşescu. Din colectiv au

făcut parte: Cătălina Vătăşescu, Andrei Timotin, Mihai Ţipău, Zamfira Mihail, Simona

Nicolae. Contractul Manuelei Mihuţ, pensionară reangajată, cu ISSEE a încetat la 31


Pagină 20 din 83

decembrie 2009, în urma dispoziţiilor recente ale Statului şi Academiei Române. Din partea

rusă, coordonator Dr. N.Suchačev, au participat: N.Suchačev, Alvina Žugra, Marina

Domosiletskaja, Andrey Sobolev, Al. Rusakov, Albina Girfanova, Al. Falileev, Al. Černjak.

Contractul Manuelei Mihuţ, pensionară reangajată, cu ISSEE a încetat la 31 decembrie 2009,

în urma dispoziţiilor recente ale Statului şi Academiei Române, iar Andrei Timotin nu a mai

participat, fiind ocupat de alte sarcini.

În 2010, Institutul de Studii Sud-Est Europene a organizat, pe 29 septembrie, un colcoviu în

colaborare cu Institutul de Cercetări Lingvistice din Sankt Petersburg. Au prezentat

comunicări colaboratori din Rusia (Nikolay Sukcachev şi Albina Girfanova), autorii din

cadrul programului din ISSEE (Zamfira Mihail, T. Teoteoi, Lia Brad Chisacof, Cristina

Codarcea, Cătălina Vătăşescu, cărora li s-a adăugat Simona Nicolae) şi cercetători de la

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (Nicolae Saramandu, Iulia Mărgărit,

Emanuela Nevaci), colaboratori constanţi ai ISSEE. Acest colocviu a pus în lumină o serie

bogată de rezultate parţiale, adăugându-se colcoviilor care au avut loc la Sofia în 2008 şi la

Sankt Petersburg în 2009.

Rezultatele obţinute în cei trei ani de desfăşurare a temei au fost valorificate în cursul anului

2010 şi prin conferinţe şi comunicări prezentate cu diferite prilejuri: Cristina Codarcea a

susţinut conferinţe la universităţile din Rennes, Le Mans şi Angers (în lunile martie, aprilie)

şi o comunicare în seria de şedinţe de comunicări a ISSEE, Lia Brad Chisacof a prezentat o

comunicare la cel de al IV-lea Simpozion Internaţional al Institutului de Lingvistică

(noiembrie 2010), Cătălina Vătăşescu a prezentat la Academia Romănă, în ciclul Istoria

limbii române în relaţie cu istoria românilor, organizat de acad. Marius Sala, o conferinţă pe

tema Etnonime în română şi albaneză.

Institutul intenţionează să publice într-un volum separat contribuţiile la colocviu, în curs de

adunare.

Proiect îndeplinit, urmează să continue cu noi lucrări pe baza noului acord încheiat cu

Institutul de lingvistică din Sankt-Petersburg al Academiei Ruse de Ştiinţe (2011-2013).

Proiectul 3. Ethnicité, langue et identité dans le Sud-Est de l’Europe (2011-2014). Proiect

subordonat programului 3, ETNICITATE, LIMBĂ ŞI IDENTITATE ÎN SUD-ESTUL

EUROPEI (2011-2013), coordonat de Cătălina Vătăşescu.

În baza unui acord reînnoit şi parafat cu Institutul de lingvistică din Sankt-Petersburg al

Academiei Ruse de Ştiinţe (2011-2014). Din partea română, coordonator Cătălina Vătăşescu.

Din colectiv fac parte: Dr. Cătălina Vătăşescu, Nicolae-Şerban Tanaşoca, Dr. Manuela Mihuţ,

Dr. Mihai Ţipău, Dr. Zamfira Mihail, Drd. Simona Nicolae, Dr. Ioana Feodorov, Dr. Cristina

Codarcea, Dr. Stelu Şerban, Dr. Ştefan Dorondel. Din partea rusă, coordonator Dr.

N.Suchačev, participă: Dr.Alvina V. Žugra, Dr.Marina V. Domosiletskaja, Dr.Andrey N.

Sobolev, Dr.Maxim L. Kisilier, Dr.Nikolay L. Sukhachev, Dr.Albina H. Girfanova,

Dr.Alexandr I. Falileev, Dr.Yurij A. Lopachov, Dr.Alexandr B. Černjak. În cadrul proiectului

semnat cu Institutul de Studii Lingvistice din Sankt Petersburg, în 2011 s-au deplasat la Sankt

Petersburg pentru documentare Cristina Codarcea şi Simona Nicolae.

Proiectul 4. A. Ethnicité, langue et identité dans le Sud-Est de l’Europe (2008-2010).



În baza unui acord cu Institutul de balcanistică al Academiei Bulgare de Ştiinţe. Din partea

română, coordonator Cătălina Vătăşescu, urmau să participe în 2010: Cătălina Vătăşescu,

Manuela Mihuţ, Mihai Ţipău, Zamfira Mihail, Simona Nicolae. Contractul Manuelei Mihuţ,

pensionară reangajată, cu ISSEE a încetat la 31 decembrie 2009, în urma dispoziţiilor recente

ale Statului şi Academiei Române. Proiect corelat şi cu proiectul nr. 3, de mai sus. Din partea


Pagină 21 din 83

bulgară, coordonator Dr. Elena Kojceva, urmau să participe: Elena Kojceva, Darina

Mladenova, Vasilka Aleksova, Vesko Obreškov.

Colocviul cu colegii bulgari nu a mai putut avea loc din pricina crizei prin care a trecut

Academia Bulgară de Ştiinţe. El va fi reprogramat, în acord cu Institutul de studii balcanice

şi tracologie de la Sofia.

Proiect neîndeplinit din motive obiective, sunt în curs demersurile pentru încheierea noului

acord al ISSEE cu Institutul de studii balcanice şi tracologie de la Sofia (2011-2013), al cărui

nou Director a acceptat propunerile ISSEE şi a făcut propuneri proprii.

Proiectul 4. B. Ethnicité, langue et identité dans le Sud-Est de l’Europe (2011-2013).



În baza unui acord parafat cu Institutul de balcanistică al Academiei Bulgare de Ştiinţe.

Reactualizează, pentru anii 2011-2013, proiectul iniţiat anterior care nu a putut fi realizat

integral în 2010 din pricina crizei prin care a trecut Academia Bulgară de Ştiinţe. Din partea

română, coordonator Cătălina Vătăşescu, colaboratori: Zamfira Mihail, Tudor Teoteoi,

Cristina Codarcea, Simona Nicolae, Maria Osiac. Din partea bulgară, coordonator Dr. Elena

Kojceva, colaboratori: Darina Mladenova, Vasilka Aleksova, Zlatomira Gerdzhikova. Proiect

corelat şi cu proiectul nr. 3, de mai sus. După restructurarea sistemului de cercetare

academică bulgar, există garanţii de realizare a tuturor obiectivelor propuse. În perioada 23-

29 octombrie 2011 un grup de patru cercetători care lucrează la programul amintit (Zamfira

Mihail, T. Teoteoi, Cătălina Vătăşescu şi Simona Nicolae) au participat la Sofia cu

comunicări la un colocviu organizat în cadrul proiectului comun de cercetare dintre ISSEE şi

Institutul de Studii Balcanice şi Centrul de Tracologie de la Sofia al Academiei Bulgare de

Ştiinţe.

Proiectul 5. Relaţiile Rusiei cu România şi cu ţările din Sud-Estul Europei (sec. XVIII-

XIX), cu două subteme: A. Emigraţia şi imigraţia în şi din Rusia, România, Europa

Centrală şi de Sud-Est. Probleme ale identităţii, sec. XIX-XX şi B. Rusia şi elita politică

din Ţara Românească şi Moldova (1769-1860). Coordonatori: Elena Siupiur şi Andrei

Pippidi. Durata: 2008-2010. Proiect subordonat Programului 4, RELAŢIILE RUSIEI CU

ROMÂNIA ŞI CU ŢĂRILE SUD-ESTULUI EUROPEAN. SEC. XVIII-XX, (2008-2010),

coordonator; Elena Siupiur.

În baza unui acord cu Institutul de slavistică din Moscova al Academiei Ruse de Ştiinţe

(2008-2010). Din partea română, coordonator: dr. Elena Siupiur, urmau să participe şi în

2010: Elena Siupiur, Constantin Iordan, Ştefan Dorondel, Petre Guran, Stella Ghervas

(Geneva), Hildrun Glass (Munchen), Dumitru Bălan, Andrei Pippidi, Armand Goşu, Ioseph

Sallanz (Berlin). Din partea rusă, coordonator: Tatiana Pokivailova, urmau să participe:

Viktor I.Kosik, Şemjakin A.L., Jelitski B.I., Stâkalin A.S., Eskanderov Piotr, Goriainov

Andrey, N.Iu.Stepanov, Lidia Semeonova, Vladilen Vinogradov, Vladislav Ia.Grosul,

Nadejda Soboleva.

Proiectul a fost doar parţial îndeplinit. A avut loc la Bucureşti un simpozion ruso-român, dar

nu toţi cei programaţi au luat parte efectiv. S-a făcut apel la Andreea Dunaeva şi Teodor

Berza.

Proiect numai parţial îndeplinit, răspunderea aparţinând părţii române. Cu sprijinul unor

colegi care nu au figurat de la început în proiect, a putut fi organizat convenabil, în ultimul

moment, colocviul româno-rus din toamna lui 2010. Colaborarea cu Institutul de studii slave

va continua în baza noului acord care a fost parafat.


Pagină 22 din 83

Proiectul 5. Relaţiile Rusiei cu România şi cu ţările din Sud-Estul Europei (sec. XVIII-

XX), subordonat programului ROMÂNIA ŞI RUSIA ÎN CONTEXT GEOPOLITIC

BALCANIC. SEC. XVIII-XX (2011-2013). Coordonator: dr. Elena Siupiur

În baza unui acord cu Institutul de slavistică din Moscova al Academiei Ruse de Ştiinţe

(2011-2013). Din partea română, coordonator: dr. Elena Siupiur

Vor fi dezvoltate în colocviile comune teme legate de lucrările din program:

Andrei Pippidi, Misiuni ale Bisericilor din Balcani în Rusia şi Ţările Române. Secolul al

XVII- lea.

Andreea Dunaeva, Intensificarea relaţiilor culturale româno-ruse .Sfârşit de secol XVIII –

început de secol XIX

Elena Siupiur, Rusia în publicistica politică bulgară şi română până la 1878.,

Laurenţiu Vlad, Imagini ale Rusiei în discursul politic românesc în veacul al XIX-lea

Daniel Cain, România si relatiile militaro-diplomatice bulgaro-ruse intre 1902 – 1912

Laurenţiu Constantiniu, Relaţiile româno-sovietice între 1933 şi 29 august 1936

Florin Ţurcanu, Reprezentarea Rusiei în cercurile emigraţiei române în Occident după 1947

Dumitru Balan, Emigranţii ruşi liant între România şi ţările balcanice

Proiectul 6. A. Le Sud-Est devant l’Europe. Littérature politique, idées et mouvements

intellectuels au XIXe et au XXe siècles. Proiect subordonat programului 6,

LITERATURĂ POLITICĂ SI MIŞCARE INTELECTUALĂ ÎN EUROPA DE SUD-

EST. Sec. XIX-XX (2008-2010). Coordonator din partea română Elena Siupiur, din partea

bulgară Blagovest Njagulov.

În baza unui acord interacademic de colaborare pe 3 ani (2008-2010) cu Institutul de istorie

al Academiei Bulgare de Ştiinţe. Coorodonator din partea română Elena Siupiur, urmau să

participe : Elena Siupiur, Literatura politică a emigraţiei intelectuale balcanice în secolul al

XIX-lea (durata 2008-2010), Laurenţiu Vlad, Conservatorismul politic în Europa de Sud-Est

în secolul XIX-XX: ideologie, programe, partide (durata : 2008-2010), Constantin Iordan,

Dobrogea (1878-1940) în istoriografia bulgară postcomunistă (durata : 2008-2010), Florin

Ţurcanu, Critica influenţei franceze în România ca tradiţie intelectuală de la Mihai Eminescu

la Emil Cioran (durata 2009-2010), Daniel Cain, Gândirea diplomatică în Sud-Estul Europei

în preajma primului război mondial (durata : 2009-2010). Din partea bulgară, coorodonator

Blagovest Njagulov, urmau să participe : Anghel Dimitrov, Rumeana Stantcheva, Vaska

Tankova, Iliyana Marcheva.

Proiectul nu a fost îndeplinit integral, în principal din pricina crizei sistemului academic din

Bulgaria. Coop6+erarea cu Institutul de istorie din Sofia se reia acum în baza noului acord

convenit.

Proiectul 6. B. Politique et culture dans le Sud-Est de l’Europe. Proiect corelat cu

programul POLITICĂ ŞI CULTURĂ ÎN EUROPA DE SUD-EST. Sec. XIX-XX (2011-

2013), coordonator Dr. Constantin Iordan.

Colectiv: Constantin Iordan, Elena Siupiur, Virginia Blânda, Daniel Cain, Laurenţiu Vlad.

În baza unui acord interacademic de colaborare pe 3 ani (2011-2013) cu Institutul de istorie

al Academiei Bulgare de Ştiinţe. Din partea bulgară coordonator Blagovest Njagulov.

Teme planificate:

Din partea română:

Elena Siupiur, Texte politice în mișcarea intelectuală balcanică în secolul al XIX-lea (2011-

2013)

Virginia Blânda, Lecturi politice în Balcani.Prima jumătate a secolului al XIX-lea (2011-

2013)

Daniel Cain, Formarea elitei militare in statele moderne sud-est europene, din

perspectiva gândirii si acţiunii politice naţionale. Cazul Bulgariei și al României (2011-2013)


Pagină 23 din 83

Laurenţiu Vlad, Studenţi români în Belgia. Secolele XIX-XX (2011-2013)

Constantin Iordan, Dobrogea (1878-1940) în istoriografia bulgară postcomunistă (încheiată

în 2011, predare fixată la 1 martie 2012), România şi criza balcanică din 1912-1913 în

istoriografia bulgară (2012-2013)

Din partea bulgară :

Blagovest Njagulov, Idées de fédération et d’union personnelle concernant la Bulgarie et la

Roumanie (XIXe–XX

e siècles)

Anghel Dimitrov, Bulgarian Press in Tsarigrad/Constantinople as National Institution: Role

and Significance

Plamen Bojinov, Influences européennes et antieuropéennes au cours de la construction de la

Principauté bulgare

Iliyana Marcheva, Scholars and Political Power. Based on the memoirs of several eminent

historians.

Rumjana Stantcheva, Le message politique de Panait Istrati

Realizări în 2011 : conform protocolului semnat, documentare, pregătire de texte pentru masa

rotundă Rôle et influence de la vie culturelle sur l’évolution de la vie politique dans les pays

du Sud-Est européen aux XIXe–XX

e siècles (Études de cas) programată pentru 2012.

Proiectul 7 A (fost 8). Cultură şi istorie la Est de Carpaţi în perspectivă sud-est

europeană (sec. XVIII-XX) (2009-2011), coordonator Constantin Iordan, subordonat

programului 3, ETNICITATE, LIMBĂ ŞI IDENTITATE ÎN SUD-ESTUL EUROPEI

(2008-2011), coordonat de Cătălina Vătăşescu.

Pe baza acordului cu Institutul de Istorie, Stat şi Drept din Chişinău al Academiei de Ştiinţe a

Republicii Moldova (2009-2011). Conform proiectului, partea moldovenească s-a angajat să

organizeze în acest an o Sesiune ştiinţifică de comunicări la Chişinău a celor două colective

cu prezentarea rezultatelor investigaţiilor din această etapă şi pregătirea pentru publicare în

volum sau în Revista de Istorie a Moldovei a materialelor sesiunii. Membrii părţii române au

făcut o deplasare de documentare la Chişinău, în perioada 26 august – 4 septembrie 2010. La

1 septembrie, în organizarea celor două institute partenere, în incinta Bibliotecii Ştiinţifice

„Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, s-au desfăşurat lucrările celei de a III-a

Sesiuni internaţionale de comunicări pe tema „Cultură şi politică în Sud-Estul Europei

(sec.XV-XX)”. Textele şi CD-urile au rămas la organizatorii de la Chişinău în vederea

publicării.

Din partea română au participat:

Dr. Constantin Iordan, Noi date despre un ierarh din Basarabia interbelică: episcopul Dionisie

Erhan (2009-2010)

Stelu Şerban, Contribuţii la studiul concepţiei etnice în lucrările sociologului Petre V.

Ştefănucă”, 1 septembrie 2010. Lucrarea predată pentru publicare în volumul conferinţei.

Zamfira Mihail, Scrieri inedite în limba română din Basarabia 1840-1900, sub tipar, 20 p. în

volumul ce va fi tipărit la Chişinău

Mărgărit, Iulia, I de la Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan” al Acdemiei Române, Istoria în

observaţiile lingvistice asupra unor texte private (scrisori) din Basarabia anilor 1957-1994.

Din partea moldovenească, coordonatori: Acad. Andrei Eşanu şi Dr. Virgil Bârlădeanu, au

participat: Acad. Andrei Eşanu, Dr. Virgil Bârlădeanu, Alina Felea, Fuştei Nicolae, Cereteu

Igor, Zabolotnaia Lilia, Corlăteanu Silvia, Nikolaev Gh., Valentina Eşanu, Candu Teodor.

Sarcinile implicate de Proiect pentru anul 2010 au fost îndeplinit integral.


Pagină 24 din 83

Proiectul 7. B. Cultură şi istorie la Est de Carpaţi în perspectivă sud-est europeană (sec.

XVIII-XX) (2009-2011), coordonator Constantin Iordan, subordonat programului 3,

ETNICITATE, LIMBĂ ŞI IDENTITATE ÎN SUD-ESTUL EUROPEI (2008-2011),

coordonat de Cătălina Vătăşescu.

Pe baza acordului încă neparafat cu Institutul de Istorie, Stat şi Drept din Chişinău al

Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (2009-2011). Participă: Constantin Iordan,

Zamfira Mihail, Stelu Şerban

Proiectul 8 (fost 10). Documents concerning the relations between East-European

countries and the Patriarchate of Antioch (Syria) in the XVIIth century – The Journal

of Patriarch Makarius III Ibn al-Za’im’s Journey to the Romanian Principalities,

Ukraine and Russia, written by his son, Paul of Aleppo. Complete critical edition,

Introduction, philological notes, indices, bibliography, Annexes and illustrations (2009-

2011), proiect subordonat programului 10, CĂLĂTORI DIN ORIENT ÎN ŢĂRILE

ROMÂNE ŞI RUSIA. TEXTE ŞI DOCUMENTE (2009-2011), coordonat de Ioana

Feodorov.

Are la bază acordul încheiat cu Institutul de Studii Orientale din Sankt-Petersburg al

Academiei Ruse de Ştiinţe (2009-2011). Din partea română, coordonator: Ioana Feodorov,

participă: Ioana Feodorov, Mihai Ţipău şi două colaboratoare externe care vor putea fi

remunerate în cazul obţinerii de fonduri extrabugetare: Carmen Crişan (referent la AIESEE),

dr. Andreea Dunaeva (lector la Catedra de Rusă, Universitatea Bucureşti). Din partea rusă,

coordonator Dr. Serghei Frantsouzoff, participă: Dr. Serghei Frantsouzoff, Irina Popova,

Nikolai Serikoff, Elena Korovchenko. Va fi cooptată şi Vera Tchentsova. Cele două institute

intenţionau să organizeze în 2010 o sesiune comună de comunicări cu privire la raporturile

românilor şi ale ruşilor cu Bisericile orientale. Din motive financiare sesiunea comună a fost

amânată pentru toamna lui 2011, la Bucureşti.

Proiect în curs de realizare cu valorificări parţiale pe parcurs.

Proiectul 8. Documents concerning the relations between East-European countries and the

Patriarchate of Antioch (Syria) in the XVIIth century – The Journal of Patriarch Makarius III

Ibn al-Za’im’s Journey to the Romanian Principalities, Ukraine and Russia, written by his

son, Paul of Aleppo. Complete critical edition, Introduction, philological notes, indices,

bibliography, Annexes and illustrations (2009-2014), proiect subordonat programului 10,

CĂLĂTORI DIN ORIENT ÎN ŢĂRILE ROMÂNE ŞI RUSIA. TEXTE ŞI DOCUMENTE

(2009-2012), coordonat de Ioana Feodorov. Proiectul a fost renegociat şi se va extinde până

la finele anului 2014.

Are la bază acordul încheiat cu Institutul de Studii Orientale din Sankt-Petersburg al

Academiei Ruse de Ştiinţe (2009-2014, prin prelungire). V. mai sus Programul 10. Din partea

română, coordonator: Ioana Feodorov, participă: Ioana Feodorov, Mihai Ţipău şi trei

colaboratori externi: Carmen Crişan (referent la AIESEE), dr. Andreea Dunaeva (lector la

Catedra de Rusă, Universitatea Bucureşti), Ovidiu Olar. Din partea rusă, coordonator Dr.

Serghei Frantsouzoff, participă: Dr. Serghei Frantsouzoff, Irina Popova, Nikolai Serikoff,

Elena Korovchenko, Vera Tchentsova şi Valeri Rybakin.

Proiectul 9, La cité Orgamé/Argamum et son territoire: archéologie d’un paysage

antique, program franco-român coordonat de Institutul de studii sud-est europene si

Institutul de Arheologie « Vasile Pârvan » din partea română si de Universitatea din

Provence Aix Marseille I şi Centre National de la Recherche Scientifique, din partea

franceză. Co-directori de proiect: Mihaela Mănucu-Adameşteanu, Vasilica Lungu,

Alexandre Baralis (2010-2013)


Pagină 25 din 83

Proiectul 10, Timbres amphoriques, parte a proiectului interacademic al Uniunii Academice

Internaţionale, coordonator Prof. Dr. José Rodriguez Remesal, coordonator pentru partea

română Vasilica Lungu (din 2010 pe durată nedeterminată)

PUBLICAŢIILE MEMBRILOR INSTITUTULUI ÎN ANI 2010-2012

CĂRŢI

1. Mărturii româneşti peste hotare, vol. I. Albania-Etiopia,, Bucureşti, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2010, 523 p. Editor coordonator I.Feodorov, colectiv de editare: A.

Pippidi, A. Timotin, D. Cain, Bucureşti, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2010, 523 p.

Lucrare pemiată cu premiul Fundaţiei „Nişte ţărani”, octombrie 2010. Dublă lansare:

Biblioteca Academiei Române, 15 noiembrie; Târgul de Carte „Gaudeamus”, 22

noiembrie. Prezentată în: „Ziarul de duminică”, 9 iunie 2010 (Stelian Ţurlea); „Clipa”,

III, 17, iunie-iulie 2010. Postat pe site: www.dacoromanica.ro.

2. Mărturii româneşti peste hotare, vol. II, Finlanda – Grecia, Editor coordonator I.Feodorov, colectiv de editare: A. Pippidi, A. Timotin, D. Cain, Bucureşti, Ed.

Biblioteca Bucureştilor, 2011, 760 p.. Postat pe site: www.dacoromanica.ro.

3. Mărturii româneşti peste hotare, vol. III, India – Olanda, Bucureşti, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2011, 378 p. Editor coordonator I.Feodorov, A. Pippidi, A. Timotin, D.

Cain, Bucureşti, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2011, 378 p. Postat pe site:

www.dacoromanica.ro.

4. Mărturii româneşti peste hotare, vol. IV, Polonia – Rusia, Bucureşti, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2012, 498 p. ed. Ioana Feodorov, Andrei Timotin, Bucureşti, Editura

Biblioteca Bucureştilor, 2012, 465 p. (sub tipar)

5. Daniel Cain, Diplomați si diplomație în Sud-Estul european. Relațiile româno-bulgare la 1900, București, Editura Academiei Române, 2012, circa 250 pag (în curs

de apariție)

6. Polychronion. Profesorului Nicolae-Şerban Tanaşoca la 70 de ani, coordonare Lia Brad Chisacof, Cătălina Vătăşescu, Editura Academiei Romane, 2012, 461 p.

7. Lia Chisacoff, Ρήγας Ανέκδοτα Εργα, publicată de Editurile Πανεπιστημιακές Εκδόσεις Κύπρου ( Nicosia) și Gutenberg de la Atena 364 pp.

Recenzii: L. Koutzelis, Πορταρμπάσηδες, γαλιοντζήδες και τσαράνοι, in cotidianul To Vima , 4 martie 2012. Dimitris. N. Maniatis, Οταν αρχινήσουν τα

σαγανάκια, βάστα πλια καραβοκύρη,in cotidianul Ta Nea, 11 martie 2012.

8. Cristina Feneşan şi Costin Feneşan, volumul de documente Transilvania între Habsburgi şi Poartă la mijlocul secolului al XVI-lea (Documente din arhiva

Cancelariei de stat de la Viena), publicat de Centrul de istorie transilvană a

Academiei Române din Cluj Napoca

9. Ioana Feodorov ed., Relations entre les peuples de l’Europe Orientale et les chrétiens arabes au XVII

e siècle. Macaire III Ibn al-Za‘īm et Paul d’Alep. Actes du I

er Colloque

international, le 16 septembre 2011, Bucarest, Editura Academiei Române, Buc., 2012,

193 p.

10. Ioana Feodorov ed., Actes du Symposium International Le Livre. La Roumanie. L’Europe, Bibliothèque Métropolitaine de Bucarest, 4

ème édition, 20-23 Septembre 2011,

t. III, Éditions « Biblioteca Bucureştilor”, Bucarest, 2012, 570 p. (coeditare)

http://www.dacoromanica.ro/http://www.dacoromanica.ro/http://www.dacoromanica.ro/


Pagină 26 din 83

11. Constantin Iordan, Venizelos şi românii. Ediţia a II-a completată, Bucureşti, Editura Omonia, 2010, 390 p. (ediţia I-a 2004, 360 p.)

12. Constantin Iordan (editor), Martha Bibescu şi prinţul moştenitor al Germaniei. File de istorie, 1909 – 1910. Traducere de Lidia Simion şi Claudia Dumitriu. Studiu

introductiv, note şi indice de Constantin Iordan, Iaşi, Institutul European, 2010, 194

p.

13. “Cultură şi politică în Sud-Estul Europei. (Sec. XV – XX). Materialele sesiunii ştiinţifice din 1 septembrie 2010”. Coordonatori: acad. Andrei Eşanu, dr. Constantin Iordan,

Chişinău, 2011

14. Zamfira Mihail, ed., Ierarhi în corespondenţă cu un preot de enorie – Preot dr. avva Paul Mihail, ediţie diortosită de P.S.Calinic şi Zamfira Mihail, Iaşi, Editura

Doxologia, 2011, 328 p. ISBN 978-606-8278-20-9

15. Zamfira Mihail, ed., Lingvistică generală şi aplicată, în colaborare cu Maria Osiac, ediţia a V-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, Editura „Romania de

Maâine”, 2010, 180 p. ISBN 978-973-163-586-6

16. 155 de cărţi într-o carte, Chişinău, Editura „Prometeu”, 2010, 530 p. ISBN 978-9975-919-81-4

17. Andrei Pippidi, Case şi oameni din Bucuresti, 2 vol., Humanitas, Bucuresti, 2012 ; 18. Andrei Pippidi, Visions of the Ottoman Empire in Renaissance Europe, Hurst &

Co., London, 2012

19. Stelu Şerban, editor, al volumului „Teme şi concepte în antropologia socială a Europei de sud-est. Volum dedicat memoriei Profesorului Paul Stahl”, Paideia, Bucureşti, 2010.

20. Balcanologie şi politică în România secolului XX. Victor Papacostea în documente din arhivele Securităţii şi din arhiva personală, Editura Bibliotecii Metropolitane

Bucureşti, Bucureşti, 2009, 323 p. (volumul II din colecţia „Biblioteca de studii şi

cercetări sud-est europene”, publicată de Institutul de Studii Sud-Est Europene al

Academiei Române şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti) (ISBN 978-973-8369-74-0)

21. Creaţie şi tradiţie literară bizantină. Studii şi texte, Editura Universităţii Naţionale de Arte, Bucureşti, 293 p. (ISBN 978-973-1922-59-1; varianta on-line: 978-973-1922-62-

1)

22. V.Papacostea şi M.Regleanu, Documentele redeşteptării macedoromâne, ediţie îngrijită şi comentată de N.Ş.Tanaşoca şi Şt. Vâlcu, preocesarea textului Iuliana

Deac, Editura Predania-Fundaţia Proiect Avdela, Bucureşti, 2012 (sub tipar)

23. Sfântul Vasile cel Mare, Epistole (Col. « Părinţi şi Scriitori bisericeşti », 3), Traducere din limba greacă, Introducere şi note de Pr. Teodor Bodogae, Ediţie

revăzută de Tudor Teoteoi, Bucureşti, Ed. Basilica, 2010, 515 p.

24. Istoria Românilor, ed. a II-a, vol. IV, coordonat de acad. Şt. Ştefănescu, C. Mureşanu şi I.-A. Pop (volum la care a fost secretar), Academia Română, Bucureşti,

Ed. Enciclopedică, 2012, 1031 p. + 79 pl. color.

25. Visions, prophéties et pouvoir à Byzance. Étude sur l’hagiographie médio-byzantine (IX

e-XI

e siècles), Paris, EHESS-De Boccard, (col. Dossiers byzantins, 10), 2010, 374

p. Recenzată în Orientalia Christiana Periodica 78, 2012.

26. La démonologie platonicienne. Histoire de la notion de daimōn de Platon aux derniers néoplatoniciens, Leiden, Brill (col. Philosophia Antiqua, 128), 2012, 404 p. Lucrarea

a fost distinsă cu premiul Reinach al Association des Études Grecques (Paris).

Recenzată în Bryn Mawr Classical Review 2012.07.21. 27. Mélanges à la mémoire du Professeur Dan Sluşanschi [Studia Indo-Europaea, tome IV],

Rédacteur: Andrei Timotin, Bucarest, Société Roumaine d’Études Indo-Européennes,

2010, 244 p.


Pagină 27 din 83

28. Mihai Ţipău, Sfântul Teofan Mărturisitorul, Cronografia, traducere, studiu introductiv şi note Mihai Ţipău, Bucureşti, Editura Basilica, 2012 (colecţia Părinţi şi

Scriitori Bisericeşti, Serie nouă) (sub tipar).

PUBLICAŢII ÎN VOLUME

VIRGINIA BLÂNDA

1. Virginia Blânda, The Citizen in the Rhetoric of the Political Vocabulary in the Romanian Principalities (the First Half of the 19th Century) în cadrul unui volum editat de către

Universitatea din Iaşi, coordonator lector dr. Cristian Ploscaru, Iasi, 2012

LIVIU BORDAŞ

2. Liviu Bordaş, "Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade and the Felix culpa", în: Mihaela Gligor (ed.), Mircea Eliade between the History of Religion and the Fall into History,

Cluj University Press, Cluj-Napoca, 2012, 61 pp. (sub tipar).

3. Liviu Bordaş, "«Întotdeauna far într-o lume nihilistă». Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu – contribuţii documentare", în: Mona Mamulea (ed.), Studii de istorie a filosofiei

româneşti, vol. VIII, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2012, 65 pp. (sub tipar).

4. Liviu Bordaş, "«Cel mai bun student al meu». Mircea Eliade şi Mihai Şora", în: Luiza Palanciuc (ed.), Viaţa gândului. In Honorem Mihai Şora, Eis Art, Iaşi, 2012, 23 pp.;

Polirom, Iaşi - Bucureşti, 2012, 23 pp. (sub tipar).

5. Liviu Bordaş, "Tagore in Romanian culture. The first three decades", in: Imre Bangha (ed.), Rabindranath Tagore. His Writings and Art beyond Bengal, I.C.C.R., New Delhi,

2012, 36 pp. (sub tipar).

6. Liviu Bordaş, Între două Orienturi: Dora d’Istria şi Angelo de Gubernatis (1867-1873) în: Polychronion. profesorului N.Ş.Tanaşoca la 70 de ani, Bucureşti, Ed.Academiei, 2012, p.

77-97

DANIEL CAIN

7. Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare: creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate. Vol. I: Albania – Etiopia, Bucureşti, Biblioteca

Bucureştilor, 2010 (membru în colectivul de editare)

8. Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare: creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate. Serie nouă. Vol. III: India – Olanda, Bucureşti,

Biblioteca Bucureştilor, 2011 (membru în colectivul de editare)

9. Daniel Cain, România lui Carol I în memorialistica diplomatică bulgară în Paul Nistor, Adrian-Bogdan Ceobanu (Coord.), Diplomaţie şi