autocad 2005 2d suport curs politehnica timisoara

38
AutoCAD 2D D.Saftencu i AutoCAD Nivel 1 Pagina 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Ce este AutoCAD ? ..................................................................... Începerea lucrului în AutoCAD ........ ....................................... Interfaţa AutoCAD .................................................................... Moduri de introducere a comenzilor şi opţiunilor .................. Funcţiile butoanelor mouse-ului în AutoCAD ......................... Sisteme de coordonate utilizate în AutoCAD .......................... Tipuri de coordonate utilizate în AutoCAD ............................ Ajutoare grafice ......................................................................... Moduri de introducere a coordonatelor în AutoCAD ............ 9.1. Introducerea datelor numerice de la tastatură ....................... 9.2. Introducerea datelor numerice cu ajutorul mouse-ului ......... 9.3. Interceptarea punctelor geometric importante ale obiectelor Limitele desenului ...................................................................... Stabilirea unităţilor de măsură ................................................. Obţinerea unei copii hard a desenului ...................................... Salvarea desenului ...................................................................... Deschiderea unui desen existent ................................................ Crearea unui nou desen ............................................................. Închiderea desenului .................................................................. Închiderea programului ............................................................. Posibilităţi de vizualizare a desenului ....................................... 18.1. Amplificarea imaginii. Comanda ZOOM ........................... 18.2. Panoramarea desenului. Comanda PAN ............................. Proprietăţi comune ale entităţilor AutoCAD ........................... 19.1. Culoarea .............................................................................. 19.2. Tipul de linie ....................................................................... 19.3. Lăţimea liniei de desenare ................................................... 19.4. Straturi (Layer-e) ................................................................. Comenzi de desenare în AutoCAD ........................................... 20. 1. Comanda LINE ................................................................. 20. 2. Comanda XLINE ............................................................... 20. 3. Comanda RAY................................................................... 20. 4. Comanda MLINE............................................................... 20. 5. Comanda ARC .................................................................. 20. 6. Comanda CIRCLE............................................................. 20. 7. Comanda POINT ............................................................... 20. 8. Comanda PLINE ............................................................... 20. 9. Comanda POLYGON........................................................ 20.10. Comanda RECTANGLE ................................................... 20.11. Comanda DONUT ............................................................. 20.12. Comanda SPLINE ............................................................. 20.13. Comanda ELLIPSE ........................................................... 20.14. Comanda BHATCH .......................................................... 20.15. Înscrierea textelor în AutoCAD. Comenzile STYLE, TEXT şi MTEXT ............................................................. .......................................................1 .......................................................1 .......................................................2 .......................................................4 .......................................................4 .......................................................4 .......................................................5 .......................................................5 .......................................................6 .......................................................6 .......................................................6 .......................................................7 .......................................................8 .......................................................8 .......................................................8 .......................................................8 .......................................................9 .......................................................9 .....................................................10 .....................................................10 .....................................................10 .....................................................10 .....................................................10 .....................................................11 .....................................................11 .....................................................11 .....................................................12 .....................................................12 .....................................................14 .....................................................14 .....................................................14 .....................................................14 .....................................................14 .....................................................15 .....................................................15 .....................................................16 .....................................................16 .....................................................17 .....................................................17 .....................................................17 .....................................................18 .....................................................18 .....................................................18 .....................................................19

Upload: andreea-elena

Post on 26-Nov-2015

108 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

CUrs

TRANSCRIPT

Page 1: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu i

AutoCAD Nivel 1

Pagina1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

19.

20.

Ce este AutoCAD ? .....................................................................Începerea lucrului în AutoCAD ........ ....................................... Interfaţa AutoCAD .................................................................... Moduri de introducere a comenzilor şi opţiunilor .................. Funcţiile butoanelor mouse-ului în AutoCAD ......................... Sisteme de coordonate utilizate în AutoCAD .......................... Tipuri de coordonate utilizate în AutoCAD ............................ Ajutoare grafice ......................................................................... Moduri de introducere a coordonatelor în AutoCAD ............ 9.1. Introducerea datelor numerice de la tastatură ....................... 9.2. Introducerea datelor numerice cu ajutorul mouse-ului ......... 9.3. Interceptarea punctelor geometric importante ale obiectelor Limitele desenului ...................................................................... Stabilirea unităţilor de măsură ................................................. Obţinerea unei copii hard a desenului ......................................Salvarea desenului ......................................................................Deschiderea unui desen existent ................................................Crearea unui nou desen ............................................................. Închiderea desenului .................................................................. Închiderea programului .............................................................Posibilităţi de vizualizare a desenului .......................................18.1. Amplificarea imaginii. Comanda ZOOM ........................... 18.2. Panoramarea desenului. Comanda PAN ............................. Proprietăţi comune ale entităţilor AutoCAD ...........................19.1. Culoarea .............................................................................. 19.2. Tipul de linie ....................................................................... 19.3. Lăţimea liniei de desenare ................................................... 19.4. Straturi (Layer-e) ................................................................. Comenzi de desenare în AutoCAD ........................................... 20. 1. Comanda LINE ................................................................. 20. 2. Comanda XLINE ............................................................... 20. 3. Comanda RAY................................................................... 20. 4. Comanda MLINE............................................................... 20. 5. Comanda ARC .................................................................. 20. 6. Comanda CIRCLE............................................................. 20. 7. Comanda POINT ............................................................... 20. 8. Comanda PLINE ............................................................... 20. 9. Comanda POLYGON........................................................ 20.10. Comanda RECTANGLE ................................................... 20.11. Comanda DONUT ............................................................. 20.12. Comanda SPLINE ............................................................. 20.13. Comanda ELLIPSE ........................................................... 20.14. Comanda BHATCH .......................................................... 20.15. Înscrierea textelor în AutoCAD. Comenzile STYLE,

TEXT şi MTEXT .............................................................

.......................................................1

.......................................................1

.......................................................2

.......................................................4

.......................................................4

.......................................................4

.......................................................5

.......................................................5

.......................................................6

.......................................................6

.......................................................6

.......................................................7

.......................................................8

.......................................................8

.......................................................8

.......................................................8

.......................................................9

.......................................................9

.....................................................10

.....................................................10

.....................................................10

.....................................................10

.....................................................10

.....................................................11

.....................................................11

.....................................................11

.....................................................12

.....................................................12

.....................................................14

.....................................................14

.....................................................14

.....................................................14

.....................................................14

.....................................................15

.....................................................15

.....................................................16

.....................................................16

.....................................................17

.....................................................17

.....................................................17

.....................................................18

.....................................................18

.....................................................18 .....................................................19

Page 2: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

ii D.Saftencu

21.

22.

20.16. Comanda REVISION CLOUD ......................................... 20.17. Comanda WIPEOUT.......................................................... Comenzi de editare în AutoCAD .............................................. 21. 1. A edita un desen ................................................................. 21. 2. Moduri de selecţie a obiectelor .......................................... 21. 3. Modificarea proprietăţilor obiectelor ................................. 21. 4. Comanda HATCHEDIT ..................................................... 21. 5. Comanda PEDIT ................................................................ 21. 6. Comanda DDEDIT ............................................................. 21. 7. Comanda ERASE ............................................................... 21. 8. Comanda COPY ................................................................. 21. 9. Comanda MOVE ............................................ ................... 21.10. Comanda ROTATE ........................................... ............... 21.11. Comanda MIRROR ........................................................... 21.12. Comanda ARRAY ............................................................. 21.13. Comanda OFFSET ............................................................ 21.14. Comanda STRETCH ........................................................ 21.15. Comanda TRIM ................................................................. 21.16. Comanda EXTEND ........................................................... 21.17. Comanda BREAK ............................................................. 21.18. Comanda CHAMFER ....................................................... 21.19. Comanda FILLET ............................................................. 21.20. Comanda SCALE .............................................................. 21.21. Comanda LENGTHEN ..................................................... 21.22. Comanda EXPLODE ........................................................ Înscrierea dimensiunilor în AutoCAD ..................................... 22.1. Elementele cotării ................................................................ 22.2. Comenzi de cotare ............................................................... 22.3. Stiluri de cotare ...................................................................

.....................................................21

.....................................................21

.....................................................22

.....................................................22

.....................................................22

.....................................................23

.....................................................23

.....................................................23

.....................................................24

.....................................................24

.....................................................24

.....................................................25

.....................................................25

.....................................................25

.....................................................26

.....................................................27

.....................................................28

.....................................................28

.....................................................28

.....................................................29

.....................................................29

.....................................................30

.....................................................30

.....................................................31

.....................................................31

.....................................................32

.....................................................32

.....................................................33

.....................................................35

Page 3: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 1

Mediul AutoCAD

1. Ce este AutoCAD ? AutoCAD este cel mai răspândit mediu de grafică şi proiectare asistată de calculator. Produs soft al firmei americane Autodesk, a fost lansat pe piaţă în anul 1982. De atunci a cucerit întreg

mapamondul. Este tradus în 18 limbi şi are milioane de utilizatori licenţiaţi pe toate continentele. Are reviste dedicate, centre speciale de instruire, congrese specializate. Are un format soft recunoscut, “*.dwg”, compatibil cu aproape orice mediu de proiectare asistată de calculator.

AutoCAD este un produs soft profesional, destinat proiectanţilor profesionişti din toate domeniile tehnice. Acesta este studiat în universităţile tehnice, cele de arhitectură, de medicină, geografie şi astronomie. Pregătirea în domeniul tehnic implică acum şi componenta AutoCAD.

Dacă modulul AutoCAD 3D este acum puternic concurat de produse soft ale altor firme şi chiar de “fratele mai tânăr al AutoCAD” numit “Inventor” (tot un produs Autodesk), modulul AutoCAD 2D îşi păstrează supremaţia în lumea graficii bidimensionale.

2. Începerea lucrului în AutoCAD Lansarea programul se poate realiza în oricare dintre variantele:

1. selecţia, cu butonul stâng al mouse-ului, a butonului apoi, din meniurile în cascadă “Start Menu” şi respectiv “Programs”, selectând linia “AutoCAD 2005”;

2. selecţia, cu butonul stâng al mouse-ului, a pictogramei aferente programului, apoi apăsând butonul drept al mouse-ului şi selectând linia “Open” din meniul ce se deschide;

3. dubla selecţie (dublu click), cu butonul stâng al mouse-ului, a pictogramei aferente programului: Aşteptaţi până la dispariţia clepsidrei !

Pe ecranul monitorului, apare caseta de dialog “Startup” (fig.1), ce oferă asistenţă pentru începerea lucrului. AutoCAD asigură patru posibilităţi de demarare a lucrului, accesibile prin intermediul celor patru butoane ale casetei. Astfel, butonul:

• ”Open a Drawing” permite deschiderea unui desen existent.

• “Start from Scratch” (fig.1) asigură modul cel mai rapid de a demara, similar

începerii lucrului pe o coală albă de hârtie. AutoCAD admite două sisteme de unităţi de măsură: sistemul englez şi cel metric.

• “Use a Template”- asigură începerea lucrului pe baza unui şablon predefinit. AutoCAD dispune de o bogată bibliotecă de fişiere şablon conforme diferitelor norme naţionale şi

internaţionale. Utilizatorii AutoCAD pot crea şi utiliza propriile fişiere şablon.

Figura 1

• “Use a Wizard” permite începerea unui desen cu definirea unor condiţii iniţiale de lucru. Această opţiune are două variante:

♦ “Advanced Setup” care asistă utilizatorul în stabilirea mai detaliată, în 5 paşi, a condiţiilor iniţiale de lucru (unităţi de măsură liniare şi unghiulare, sensul şi referinţa de măsurare a unghiurilor, limitele desenului, folosirea unui indicator predefinit şi opţiunea de lucru doar în spaţiul modelului sau atât în spaţiul modelului cât şi în spaţiul hârtiei). ♦ “Quick Setup” solicită stabilirea explicită a unităţilor de măsură şi a limitelor desenului.

Controlul apariţiei casetei “Start Up” se realizeză în panoul “System” al casetei “Options” care se deschide accesând meniul derulant “Tools”, linia “Options…”.

Page 4: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

2 D.Saftencu

3. Interfaţa AutoCAD Configuraţia ferestrei-ecran AutoCAD 2005 este prezentată în figura 2.

Figura 2

AutoCAD are mai multe bare cu instrumente (“Toolbars”). În figura 2 sunt vizibile doar barele “Draw”, “Modify I” şi “Draw Order”, aferente unei instalări complete (“Full”) a AutoCAD. Activarea barelor de instrumente se realizează fie cu comanda “TOOLBAR:”, fie selectând din meniul derulant “View”, opţiunea “Toolbars…”. Pentru a deveni vizibile pe ecran, în caseta de dialog “Customize” astfel deschisă, în panoul “Toolbars” (fig.3), se bifează barele cu butoane dorite. Poziţionarea acestor bare pe ecran, se poate realiza după dorinţă, prin selecţia barei de titlu şi deplasarea (cu butonul stâng al mouse-lui apăsat) în zona dorită, urmată de eliberarea acestuia. Aceste bare pot fi fixate şi pe laturile zonei de grafice, prin deplasarea lor înspre exteriorul acesteia. În acelaşi panou “Toolbars se pot defini bare cu butoane proprii utilizatorului (butonul “New...”), se pot redenumi bare (butonul “Rename...”) şi şterge bare (butonul “Delete”). Butonul “Close” închide caseta.

Atenţie: apăsarea butonului “Delete” determină ştergerea barei cu instrumente selectate ! Cursorul-ecran,alcătuit din două fire reticulare, este deplasabil pe ecran cu ajutorul mouse-ului sau al

tastelor cu săgeţi. Poziţia lui în zona grafică se identifică ca “punct curent”. Mărimea cursorului-ecran (“Crosshair size”), se fixează cu comanda “OPTIONS:” sau selectând din meniul derulant “Tools”, linia “Options…”. În caseta de dialog “Options” (fig.4) astfel deschisă, în panoul “Display”, se introduce valoarea dorită pentru mărimea cursorului-ecran, sau se deplasează culisorul din colţul stâng-jos al casetei

Aspectul cursorului se schimbă: - la trecerea în alte zone ale ecranului, în săgeată sau casetă video invers;

Zona grafică de lucru

Bara de stare

Comutatorii spaţiului de lucru

Zona de dialog

Bara cu instrumente “Object properties”

Bara cu instrumente “Standard” Bara cu instrumente “Styles” Bara de titlu Bara de meniu

Bara cu instrumente “Modify I” Bara cu instrumente

“Layers”

Bara cu instrumente “Draw” Palete cu

instrumente

Paleta “Sheet Set Manager”

Bara de defilareSimbolul sistemului

de coordonate Cursorul-ecran

Bara cu instrumente “Draw Order” Bara de defilare

Page 5: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 3

- pe parcursul derulării comenzilor ce implică selecţia entităţilor şi a celor de vizualizare.

Meniul ecran, poziţionat pe latura din dreapta a ecranului, poate fi vizibil sau nu. Prezenţa/ absenţa acestuia se decide prin bifarea/debifarea opţiunii “Display screen menu“ din panoul “Display“ al casetei “Options“(fig.4).

Zona de dialog, situată sub zona grafică şi având un număr variabil de linii de text vizibile permanent pe ecran, conţine sub formă textuală dialogul utilizatorului cu programul. În orice moment al lucrului se pot revedea, sub formă textuală, paşii anteriori, apăsând tasta F2. Aceasta deschide o fereastră de text prevăzută cu bară de defilare.

Bara de stare, permite afişarea dinamică, în extrema stângă, a coordonatelor punctului

current. Apăsarea tastei F6 comută circular între: blocarea, afişarea coordonatelor rectangulare şi

Figura 3

Figura 4

afişarea coordonatelor polare. Bara de stare conţine şi butoane ce permit activarea sau dezactivarea ajutoarelor grafice (“SNAP“, “GRID“, “ORTHO“, “POLAR“), a modurilor Osnap (“OSNAP“ şi “OTRACK“), a vizualizării lăţimii liniei pe ecran (“LWT“) şi comutarea spaţiului curent de lucru (“MODEL“).

În extrema dreaptă a barei de stare este poziţionat butonul de acces la centrul de comunicare Autodesk. Oridecâteori sunt disponibile noutăţi Autodesk, apare aici un mesaj de avertizare (fig.5).

Figura 5

AutoCAD permite personalizarea interfaţei programului conform preferinţelor. Modificarea culorilor şi fonturilor aferente editorului grafic se realizează tot în panoul Display al casetei Options.

Page 6: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

4 D.Saftencu

4. Moduri de introducere a comenzilor şi opţiunilor Introducerea comenzilor în AutoCAD se poate realiza:

• prin tastare directă a numelui comenzii, sau a abrevierii acestuia; • prin selectarea numelui acesteia din meniurile derulante, cu butonul stâng al mouse-ului; • prin selectarea butonului aferent, aflat pe bara de instrumente, cu butonul stâng al mouse-ului; • din meniul ecran, prin selecţia numelui comenzii; • din meniul flotant, ce se deschide dacă se apasă butonul drept al mouse-ului atunci când cursorul-ecran

este în zona grafică. Atenţie: Acest meniu este un meniu contextual ! Orice comandă sau opţiune de lucru, atunci când este introdusă de la tastatură, trebuie să fie urmată de

un “răspuns nul”. În AutoCAD, apăsarea tastei “Enter” este echivalată cu un “răspuns nul”. Bara de spaţiu de pe tastatură, îndeplineşte aceeaşi funcţie, cu execepţia comenzilor de scriere a textelor.

Majoritatea comenzilor AutoCAD au mai multe opţiuni de lucru, înscrise în zona de dialog sub forma unor cuvinte-cheie (“key words”). Pentru accesarea opţiunii în cauză, este suficientă tastarea majusculei/majusculelor ce apar în grafia cuvintelor cheie. La tastarea numelui comenzilor şi al opţiunilor de lucru se pot utiliza atât caractere minuscule cât şi majuscule.

AutoCAD acceptă introducerea directă a comenzilor (prin tastare) numai atunci când, în zona de dialog, are pregătit prompterul de lucru “Command:”.

Întreruperea comenzii aflate în lucru, fără finalizarea ei, se realizează apăsând tasta “Esc”. Pe aceasta, este instalată funcţia “Cancel”. În cazul comenzilor cu sintaxă mai complexă, este necesară apăsarea repetată a tastei “Esc”, pentru a reveni la prompterul “Command:”.

Anularea unei comenzi anterioare se poate realiza cu ajutorul comenzii “UNDO:“, iar anularea efectului acesteia se realizează cu ajutorul comenzii “REDO:“. Comenzile menţionate se activează fie prin tastare pe linia de comandă, fie din meniul derulant “Edit“, fie selectând butoanele aferente acestor comenzi, de pe bara cu instrumente “Standard”“.

Uneori este necesară întreruperea temporară a comenzii aflate în derulare şi execuţia alteia. Pentru lucrul cu tastatura, întreruperea comenzii aflate în lucru se poate realiza în mod “transparent”, dacă numele comenzii este precedat de caracterul “ ’ ” (apostrof). Programul întrerupe comanda de bază, execută comanda introdusă în mod transparent, apoi reia execuţia comenzii întrerupte. AutoCAD execută automat unele comenzi transparente, la selecţia lor din meniurile derulante, din meniul butonului drept al mouse-ului sau de pe barele cu instrumente.

Informaţii despre despre comenzile AutoCAD se pot obţine: • apăsând tasta F1 • tastând Help sau ? în linia de comandă • din meniul derulant “Help”, linia “Help” • selectând butonul barei Standard Oricare dintre aceste acţiuni are ca efect deschiderea casetei “AutoCAD 2005 Help: User documentation”.

5. Funcţiile butoanelor mouse-ului în AutoCAD Butonul stâng are funcţia indicare-selecţie similară altor programe ce rulează sub Windows. Butonul drept deschide un meniu flotant, care oferă utilizatorului posibile opţiuni de continuare a

lucrului. Conţinutul meniului flotant este variabil, funcţie de contextul de utilizare. Apăsarea simultană a combinaţiei <Shift> + butonul drept, sau <Ctrl> + butonul drept al mouse-ului, determină vizualizarea meniului flotant pentru lucrul cu modurile Osnap.

6. Sisteme de coordonate utilizate în AutoCAD AutoCAD dispune de un sistem de coordonate ortogonal fix numit “World

Coordinate System“ (WCS). Acesta are originea poziţionată în colţul din stânga-jos al zonei grafice. Sensul pozitiv al axelor Ox, Oy şi Oz determinat în conformitate cu regula mâinii drepte, este ilustrat în figura 6.

Simbolul grafic (“UCSICON“) ataşat sistemului de coordonate fix, în spaţiul modelului, este prezentat în figura 7. Figura 6

AutoCAD permite definirea şi a altor sisteme de coordonate proprii, numite “User

Page 7: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 5

Coordinate Systems“, prin rotaţia sau/şi translaţia sistemului fix de coordonate. Comanda aferentă este “UCS:”. În acest caz, aspectul simbolul grafic al sistemului de coordonate se va modifica. Aspectul şi poziţia simbolului grafic al sistemului de coordonate curent se stabilesc cu ajutorul comenzii “UCSICON:“accesibilă prin tastare directă, sau cu ajutorul casetei “UCS Icon” ce se deschide selectând meniul “View”, linia “Display”, apoi “UCS Icon”. Figura 7

7. Tipuri de coordonate utilizate în AutoCAD • Rectangulare:

• Absolute, de forma: x,y Coordonatele rectangulare absolute se raportează la originea sistemului de referinţă, după direcţia axei X şi respectiv, a axei Y (fig.8).

• Relative, de forma: @Δx, Δy Coordonatele relative rectangulare se măsoară după direcţia axei X şi respectiv, a axei Y, dar raportat la punctul anterior, nu la originea sistemului de referinţă (fig.9).

Y

X0

4,2

3,6

Figura 8

@3,4

curent0 X

Y

punct @2,-4

Figura 9

• Polare: • Absolute, de forma: rază<unghi

Coordonatele polare absolute se raportează la originea sistemului de referinţă de maniera: distanţa faţă de origine şi unghiul faţă de axa OX (fig. 10).

• Relative, de forma: @ rază<unghi Coordonatele polare relative se raportează la punctul anterior, de maniera: distanţa faţă de acesta şi unghiul faţă axa OX (fig. 11 ).

0 X

Y

5

5<45°

Figura 10

@4<30°

X

Y

curentpunct

30°

4

Figura 11

8. Ajutoare grafice Pasul minim discret de deplasare al cursorului-ecran în zona grafică, numit şi pas de snap sau rezoluţie

de snap, se poate modifica atât ca direcţie, cât şi valoric, cu ajutorul opţiunilor panoului “Snap and Grid” al casetei de dialog “Drafting Settings” (fig.12). Aceasta se deschide cu comanda “DSETTINGS” sau la selecţia liniei “Drafting Settings…” a meniului derulant Tools”.

Peste zona grafică, poate fi vizualizată o reţea de puncte (“Grid”), un ajutor în orientarea pe ecran (fig.2). Aceasta nu se poate tipări. Distanţarea punctelor grilei şi aspectul acesteia se setează în regiunea din dreapta a aceluiaşi panou (fig.12).

Activarea sau dezactivarea pasului de snap/a grilei se poate realiza: • prin bifarea opţiunii “Snap On”/“Grid On” în panoul aferent al casetei, • apăsând tastele funcţionale F9 / F7, • apăsând butoanele aferente (“SNAP”/“GRID”) de pe bara de stare. • accesând comenzile directe “GRID:”/“SNAP:”.

Page 8: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

6 D.Saftencu

Modificarea valorică a pasului de snap şi distanţarea punctelor grilei se poate realiza şi cu ajutorul comenzilor “GRID:”, respectiv “SNAP:” introduse de la tastatură.

Un alt ajutor grafic este modul de lucru ortogonal (“ORTHO”). Activarea acestuia deter-mină deplasarea cursorului-ecran numai paralel cu axele X şi Y ale sistemului curent de coordonate. Activarea lui se poate realiza cu comanda directă (“ORTHO:”), prin apăsarea tastei funcţionale F8, sau apăsând butonul “ORTHO” de pe bara de stare.

9. Moduri de introducere a coordonatelor în AutoCAD 9.1. Introducerea datelor numerice de

la tastatură În AutoCAD, la introducerea coordonatelor

prin tastare, separarea acestora se realizează prin virgulă. Pentru a introduce valori zecimale ale coordonatelor se va utiliza punctul zecimal.

Figura 12

Atunci când deplasarea se face în sens contrar celui pozitiv al axei de referinţă, se tastează semnul ”-“ (minus) în faţa valorii coordonatei sau a distanţei în cauză. Similar şi în cazul unghiurilor parcurse în sens invers celui stabilit ca pozitiv.

Coordonatele absolute ale unui punct pot fi introduse de la tastatură, de maniera : ♦ coordonate rectangulare

Se tastează valoarea numerică a coordonatei x, valoarea numerică a coordonatei y, separate între ele prin virgulă, apoi se apasă tasta “Enter” .

Exemple: 30,40 < Enter > sau 25.5,36< Enter > ♦ coordonate polare

Se tastează valoarea numerică distanţei dintre origine şi punct, urmată de caracterul “<” şi de valoarea unghiului acesteia pe care îl face cu axa X.

Exemple : 30<60 < Enter > sau 25,5<45 < Enter > Pentru introducerea coordonatelor relative se tastează caracterul “@” ca prefix al fiecărei expresii

care reprezintă coordonatele unui punct. Exemple: @ 35,45< Enter > sau @ 42, 22.5< Enter >

La cererea de introducere a unei distanţe, se poate răspunde prin tastarea directă a valorii acesteia, urmată de apăsarea tastei “Enter” .

9.2. Introducerea datelor numerice cu ajutorul mouse-ului Cel mai rapid mod de introducere a coordonatelor absolute ale unui punct şi a distanţelor este

punctarea cu ajutorul cursorului-ecran. Acesta se poziţionează în punctul dorit şi se apasă butonul stâng al mouse-ului (se selectează punctual). Pentru precizia execuţiei se activează ajutoarele grafice necesare.

Pentru introducerea coordonatelor relative şi distanţelor cu ajutorul mouse-ului, AutoCAD dispune de funcţia “Auto Tracking” cu cele două moduri de lucru: “Polar Tracking” şi “Object Snap Tracking”.

Modul “Polar Tracking” permite indicarea cu ajutorul mouse-ului a unor puncte situate pe anumite direcţii prestabilite, faţă de punctul curent. Este suficientă alinierea mouse-ului pe direcţia dorită faţă de punctul curent şi punctarea cu cursorul-ecran în momentul interceptării distanţei.

În cazul distanţelor ce nu pot fi interceptate cu precizie direct cu cursorul-ecran, acesta se aliniază sub unghiul dorit, apoi se tastează valoarea distanţei, urmată de apăsarea tastei “Enter” (fig.13). Valorile unghiurilor active se setează în panoul “Polar Tracking” al casetei de dialog “Drafting Settings”. Modul de lucru “Object Snap Tracking” lucrează similar cu modul “Polar Tracking”, dar raportarea se face la un punct

Figura 13

Page 9: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 7

important al entităţii indicate (fig.14). Acest mod de lucru este funcţional numai cu activarea simultană a funcţiei “Object Snap”. Activarea/dezactivarea modului de lucru “Polar Tracking” şi a modului “Object Snap Tracking” se poate realiza prin apăsarea/ridicarea butoanelor “POLAR” şi respectiv “OTRACK” ale barei de stare, sau prin apăsarea tastelor F10, respectiv F11. Figura 14

9.3. Interceptarea punctelor geometric importante ale obiectelor AutoCAD interceptează cu precizie maximă puncte geometric importante ale obiectelor: centrul unui

arc, cerc, sau arc de polilinie, capătul unei entităţi, mijlocul unei entităţi, ş.a. Această funcţie, numită “Object Snapping”, se poate activa cu ajutorul tastei funcţionale F3, a

butonului “OSNAP” al barei de stare, sau în panoul “Object Snap” al casetei “Drafting Settings” (fig.15). Devin active doar modurile Osnap bifate în panoul menţionat.

Opţiunile casetei sunt: • ENDdpoint-interceptează extremitatea cea mai apropiată a unei entităţi. • MIDpoint–interceptează mijlocul unei entităţi. • CENter – interceptează centrul unui arc, arc eliptic, elipsă, cerc. • NODe – interceptează punct (desenat cu comanda “POINT : “). • QUAdrant – interceptează cel mai apropiat punct de 0°, 90°, 180°, 270° al unui arc, cerc, elipsă, coroană circulară. • INTersection–interceptează intersecţia unor entităţi. • EXTension– interceptează punctul de pe prelungirea unui obiect de tip linie sau arc. • INSertion – interceptează punctul de inserare (de referinţă) al unui obiect de tip Text/Bloc/Atribut. • PERpendicular – interceptează piciorul perpendicularei duse din punctul curent pe obiectul indicat, sau piciorul perpendicularei ridicate de pe obiectul indicat spre un anumit punct.

Figura 15

• TANgent – interceptează piciorul tangentei duse din punctul curent la un obiect (cerc, arc, elipsă, polilinie), sau cel al tangentei duse la obiectul indicat spre un anumit punct. • NEArest – interceptează punctul cel mai apropiat al entităţii indicate. • APParent intersection– interceptează punctul de intersecţie aparentă a unor entităţi ce apare pe imaginea

curentă, dar nu există în spaţiu. • Parallel – interceptează un punct pe paralela la o linie.

Butonul Select All asigură selectarea tuturor opţiunilor casetei, iar Clear All asigură dezactivarea acestora.

Modalităţile de interceptare geometrică se introduc ca răspuns la cererea de coordonate prin: • scriere la tastatură (integral sau doar majusculele ce apar în grafia lor) urmată de apăsarea tastei “Enter”. • selectarea butonului aferent de pe bara de instrumente “Object Snap”; • din meniul flotant de mouse, apăsând simultan tasta “Shift” şi butonul drept al

mouse-ului.

Figura 16

La selecţia unei/unor entităţi fără a introduce o comandă în prealabil, acestea sunt supraluminate, iar AutoCAD vizualizează câte un mic pătrat în fiecare punct important al entităţilor selectate (fig.16). Aceste simboluri grafice se numesc “grip”-uri. La selecţia unui grip deja vizibil, el devine activ (“cald”) şi se declanşează automat o serie de comenzi de editare, ce se pot executa în raport cu acesta. Pentru dezactivarea grip-urilor se apăsă succesiv tasta “Esc”.

Page 10: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

8 D.Saftencu

10. Limitele desenului Limitele desenului reprezintă spaţiul alocat desenului în AutoCAD. Acestea se definesc în sistemul fix

de coordonate (WCS). Comanda aferentă este “LIMITS:”, accesibilă din meniul derulant “Format”, opţiunea “Drawing Limits” sau prin tastare pe linia de comandă. Limitele desenului se stabilesc prin specificarea colţurilor diagonal opuse: colţul din stânga-jos şi cel din dreapta-sus.

Figura 17

11. Stabilirea unităţilor de măsură Înainte de începe un desen, se stabilesc unităţile de

măsură pentru unghiuri şi pentru lungimi, cu care se va lucra în continuare, precum şi precizia de afişare a acestora. Precizia maximă a acestora este de 8 zecimale. Pentru unghiuri se poate stabili sensul de măsurare şi poziţia unghiului de 0o.

Aceste setări se pot realiza: ♦ de la tastatură, cu ajutorul comenzii “UNITS:“ sau în caseta

de dialog “Drawing Units” (fig.17) deschisă la selectarea din meniul “Format“ a opţiunii “Units...“;

♦ la începerea unui nou desen cu selectarea opţiunii “Use a Wizard“ a casetei “Startup”.

12. Obţinerea unei copii hard a desenului

Un desen AutoCAD este un fişier de tip “.dwg”. Transpunerea lui pe suport fizic poartă numele de “copie hard” a desenului.

Pentru a lista un desen AutoCAD se utilizează comanda “PLOT:” accesibilă: • prin tastarea numelui comenzii în linia

de comandă • prin tastarea combinaţiei de taste

“Ctrl + P” • din meniul derulant “File”, linia

“Plot...” • de pe bara de instrumente “Standard”,

prin selectarea butonului . AutoCAD va deschide caseta de

dialog “Plot - Model” (fig. 18), ce permite setarea paginii, alegerea imprimantei/ ploterului, alegerea dimensiunilor suportului grafic şi ale zonei copiate, alegerea scării la care să se execute copia, a poziţiei faţă de baza formatului, etc.

AutoCAD recunoaşte şi comanda “PRINT:”, care conduce la deschiderea aceleiaşi casete de dialog.

Figura 18 13. Salvarea desenului Salvarea desenului curent se poate realiza într-una dintre variantele:

• Se alege din meniul derulant “File“ opţiunea “Save“, • De pe bara de instrumente “Standard“ se alege butonul • Se apasă combinaţia de taste “Ctrl + S“, • Se tastează comanda “SAVE:“ în linia de comandă.

Page 11: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 9

Dacă desenul este la prima salvare, AutoCAD deschide caseta “Save Drawing As” (fig.19). În rubrica “File name” se înscrie numele dorit, fără extensie, căci AutoCAD atribuie automat extensia “.dwg“. Dacă desenul a mai fost salvat şi se doreşte salvarea cu acelaşi nume, se pot utiliza aceleaşi opţiuni. Dacă se doreşte salvare sub un alt nume, se accesează linia “Save As…“ din meniul derulant “File“, sau se tastează “SAVEAS:“ în linia de comandă.

Dacă se doreşte salvarea desenului ca şablon, în rubrica “Save as type“ se selectează opţiunea “AutoCAD Drawing Template(.dwt) “.

Butonul “Cancel” al casetei determină ieşirea din casetă, fără salvarea desenului.

14. Deschiderea unui desen existent Deschiderea unui desen existent se poate realiza în variantele:

Figura 19

• se alege din meniul derulabil “File“ opţiunea “Open...“; • de pe bara de instrumente “Standard“se alege butonul • se apasă combinaţia de taste “Ctrl+ O“; • se tastează în linia de comandă: OPEN, apoi se apasă tasta “Enter”.

Efectul imediat al comenzii este deschiderea casetei de dialog “Select File” (fig. 20) în care, în panoul “File Name” se selectează desenul ce se doreşte a fi deschis, apoi se apasă butonul “Open“. În panoul “Preview”, AutoCAD vizualizează desenul selectat.

AutoCAD 2000 permite lucrul simultan cu multe desene deschise. Trecerea dintr-un desen în altul se poate face prin selecţia numelui acestuia din meniul derulant “Window”.

15. Crearea unui nou desen Un desen nou se poate începe

prin alegerea opţiunii corespunzătoare la lansarea programului. Dacă AutoCAD este lansat, pentru demararea unui nou desen:

Figura 20

• Din meniul “File“ se selectează opţiunea “New...“ • De pe bara de instrumente “Standard“ se selectează butonul • Se apasă combinaţia de taste “Ctrl + N“ • Se tastează comanda “New“ în linia de comandă

În consecinţă, AutoCAD vizualizează caseta “Start Up”.

Page 12: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

10 D.Saftencu

16. Închiderea desenului Desenul curent se poate închide, fără a încheia lucrul în AutoCAD, utilizând comanda “CLOSE:”

accesibilă din meniul derulant “File”, sau prin tastare directă. Închiderea fişierului vizibil pe ecran se poate realiza şi prin selectarea butonului aflat în extreama dreaptă a barei de meniu.

Programul deschide automat caseta de salvare (fig. 21), care permite: • închiderea desenului cu salvarea acestuia (opţiunea “Yes”), • închiderea fără salvarea acestuia (opţiunea “No”), • anularea opţiunii de închidere (opţiunea “Cancel”).

17. Închiderea programului Ieşirea din program se face cu ajutorul comenzii “EXIT:“ apelabilă din meniul derulant “File“ sau

prin tastarea acesteia în linia de comandă. AutoCAD se poate închide, similar altor programe ce rulează sub Windows, apăsând butonul aflat în colţul drept superior al ecranului

Dacă desenul nu a fost salvat anterior, programul afişează o casetă similară celei anterioare, prin care se cere acordul utilizatorului pentru salvarea desenului.

Acelaşi efect se obţine şi în cazul utilizării comenzii “QUIT:” prin tastare directă.

18. Posibilităţi de vizualizare a desenului

18.1. Amplificarea imaginii. Comanda ZOOM Comanda “ZOOM:” permite afişarea unui desen în totalitate sau a unor detalii din acesta. Mărimea desenului nu se modifică la aplicarea comenzii ZOOM; se schimbă doar valoarea amplificării cu care este prezentată imaginea pe ecran. Comanda dispune şi de o bară de instrumente proprie “Zoom”(fig. 22). Comanda se lansează:

Figura 21

Figura 22

• selectând butoanele aferente aflate pe bara cu instrumente “Standard”: • prin tastare pe linia de comandă, integral sau doar ”z” urmată de apăsarea tastei “Enter”; • din meniul derulant “View”, linia “Zoom”.

Opţiunile comenzii sunt: • “All” - afişează spaţiul limitelor, sau, dacă acestea sunt depăşite: spaţiul ocupat de desen; • “Center”- solicită centrul şi factorul de amplificare al imaginii; • “Dynamic”- oferă o fereastră mobilă, de dimensiuni variabile, pentru stabilirea grafică a zonei afişate; • “Extents” - afişează o imagine conţinând obiectele efectiv desenate; • “Previous” - restaurează imaginea precedentă; • “Scale”- impune precizarea factorului de scalare a imaginii fie faţă de cea curentă (răspuns “nx”, cu n

număr real strict pozitiv), fie faţă de tot desenul (răspuns “n”), fie faţă de unităţile de desenare din spaţiul hârtiei (răspuns “nxp”). Un factor de scalare n subunitar va micşora imaginea obiectelor, iar un factor supraunitar va mări această imagine.

• “Window” - afişează un detaliu dreptunghiular din desen, specificat prin două colţuri diagonal opuse; • “In” - amplifică imaginea curentă de două ori ; • “Out” - reduce imaginea curentă de două ori ; • “Object”- vizualizează în intregime, la amplificarea maxim-posibilă, obiectele selectate ; • “Realtime”- execută modificări ale imaginii în timp real: imaginea este mărită sau micşorată în timpul

deplasării cursorului. Cursorului va lua aspect de lupă, a cărei deplasare în jos sau în sus pe ecran conduce la aplicarea unui factor de scalare subunitar, respectiv supraunitar asupra imaginii.

18.2. Panoramarea desenului. Comanda PAN Comanda “PAN:” permite “deplasarea” imaginii fără a afecta amplificarea. Comanda este accesibilă: • prin tastare pe linia de comandă, integral sau doar “p” urmată de apăsarea tastei “Enter”. • din meniul derulant “View”, linia “Pan”; • selectând butonul aflat pe bara de instrumente “Standard” .

Page 13: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 11

19. Proprietăţi comune ale entităţilor AutoCAD Cele mai importante proprietăţi comune ale obiectelor din mediul AutoCAD sunt: culoarea, tipul de

linie, lăţimea de linie şi stratul(layer-ul). Toate proprietăţile menţionate sunt accesibile prin comenzi specifice, din meniul derulant “Format” sau, primele trei, prin intermediul rubricilor adecvate ale barei cu instrumente “Poperties” (fig. 23), iar ultima prin intermediul rubricilor barei cu instrumente “Layer”.

Culoare Tip de linie Lăţime de linie

Stil de plotare

Figura 23 19.1. Culoarea

Culorile de lucru pot fi stabilite: • de la tastatură, cu comanda “COLOR:”, • cu ajutorul casetei de dialog “Select Color” (fig. 24), accesibilă din meniul “Format”, linia ”Color…”, • cu ajutorul rubricii de culoare a barei de instrumente “Properties” (fig. 23). Linia “Other…” a acesteia deschide caseta “Select Color”. Caseta menţionată permite alegerea culorilor de maniera:

– dintre cele peste 16 milioane de culori disponibile (24-bit color), prin intermediul panoului “True Color”

– din cataloagele firmelor furnizoare de cerneluri tipografice, prin intermediul panoului “Color Books”

– dintre cele 255 de culori proprii AuoCAD, vizualizate în panoul “Index Color”. Culorile pot fi identificate cu numele sau prin numărul alocat de program. Primele 7 sunt culorile de bază:

1. Red (roşu) 2. Yellow (galben) 3. Green (verde) 4. Blue (albastru) 5. Magenta (magenta) 6. Cyan (cinabru) 7. White (alb)

Culoarea implicită în AutoCAD este alb (“white” în limba engleză). Modificarea culorii curente are efect asupra următoarelor obiecte create în desen.

19.2. Tipul de linie AutoCAD permite utilizarea liniilor continue şi a celor discontinue. Liniile discontinue conţin un anumit model de linie, care se repetă (fig. 25). Porţiunea de linie ce se

repetă are o anumită valoare prestabilită. Aceasta poate fi modificată cu comanda “LTSCALE:”, sau cu ajutorul casetei pentru gestionarea liniilor discontinue.

Figura 24

Lungimea modelului de linie

Figura 25

Modelele de linii discontinue sunt stocate în biblioteca programului, într-un fişier de tip .lin. Acestea devin accesibile doar după încărcarea lor în desenul curent. Se utilizează în acest scop comanda “LINETYPE:”, opţiunea “Load”sau butonul “Load” al casetei de dialog “Linetype Manager” (fig. 26).

Caseta de dialog “Linetype Manager” este apelabilă: • din meniul derulant “Format”, linia Linetype…, • cu comanda “LINETYPE:”, sau cu linia “Other…” din rubrica pentru tipuri de linii a barei de

instrumente “Properties” (fig. 23).

Page 14: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 12

Figura 26

19.3. Lăţimea liniei de desenare AutoCAD utilizează proprietatea de lăţime de linie (“lineweight”) pentru a reda obiecte având

conturul lat. Teoretic, AutoCAD poate atribui lăţime de linie aproape oricăror obiecte. Fac excepţie textele scrise cu fonturi truetype, punctele şi solidele 2D.

Lăţimea de linie se stabileşte: • prin intermediul rubricii aflate pe bara “Properties”(fig.23), • comanda directă “LWEIGHT:” de la tastatură, • din meniul derulant “Format”, linia “Lineweight…”.

Ambele variante finale determină deschiderea casetei de dialog “Lineweight Settings” (fig.27). AutoCAD dispune de un set de 24 de valori distincte ale lăţimii de linie şi nu acceptă adăugarea de noi valori. O anumită valoare a lăţimii de linie (uzual 0.25 mm) este declarată ca implicită (“Default”).

Figura 27

Afişarea lăţimii de linie pe ecran este condiţionată de apăsarea/ridicarea butonului de pe bara de stare (fig.2). Este recomandabil ca, în timpul lucrului, să se renunţe la vizualizarea lăţimii de linie deoarece scade mult viteza de regenerare a desenului.

Proprietatea de “lineweight” nu este afectată de scalarea imaginii, spre deosebire de lăţimea poliliniei !

19.4. Straturi (Layer-e) Proprietatea de strat (“layer”) defineşte o grupare logică a obiectelor după semnificaţia, funcţia,

aspectul lor şi este similară unei folii transparente, pe care se crează elemente ale desenului. Prin suprapunerea tuturor “foliilor” din desen, se obţine desenul în totalitate.

Pot fi vizualizate oricând unul sau mai multe layer-e, fără ca obiectele conţinute în acestea să fie şterse din desen. Grupuri de obiecte pot fi făcute nevizibile prin îngheţarea layer-ului (“Freeze”) sau prin

Page 15: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 13

dezactivarea sa (“Off”). Obiectele dintr-un layer dezactivat sau îngheţat nu sunt momentan vizibile. Pentru a deveni vizibile, layer-ul în care se găsesc trebuie să fie atât activ (“On”) cât şi topit (“Thaw”).

Un layer se identifică după numele pe care il conferă utilizatorul la crearea sa. Layer-ul are asociate o e, un tip de linie implicită şi o lăţime de linie implicită (“bylayer”), care pot fi modificate în orice moment al sesiunii de lucru.

AutoCAD crează automat două layer-e: Layer “0” -la începerea unui desen, şi layer “Defpoints”- la înscrierea dimensiunilor în desen. Layer “0” nu poate fi redenumit sau şters din desen, dar i se pot modifica proprietăţile de linie şi culoare (lucru nerecomandabil). Fiecare nou element creat este plasat în layer-ul curent şi va avea proprietăţile implicite ale acestuia. Layer-ul curent este afişat pe bara de instrumente “Layers” (fig.28).

Definirea, stabilirea şi modificarea proprietăţilor layer-elor se realizează cu caseta “Layer Properties Manager” (fig. 29), apelabilă din meniul derulant “Format”, linia “Layers…”, sau prin comenzile DDLMODES:” şi ”LAYER:”.

Figura 29 Unui layer îi sunt atribuite şi alte proprietăţi cum ar fi plotarea obiectelor pe care le conţine sau

ignorarea lor la plotare, vizibilitatea în viewport-uri, blocarea la editare, etc. Toate layer-ele definite în desen se salvează odată cu acesta. Pe lângă avantajul grupării obiectelor, folosirea layer-elor permite mărirea vitezei de desenare.

Numele layer-ului curent

Culoarea asociată

Activarea/dezactivarea blocării la editare a obiectelor conţinute

Topirea/îngheţarea layer-ului în “Viewport-ul” curent

Activarea/dezactivarea layer-ului

Deschiderea casetei de dialog “Layer Properties Manager”

Layer-ul anterior devine curent

Layer-ul obiectului selectat devine curent

Figura 28

Topirea/îngheţarea layer-ului în desen

Page 16: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 14

20. Comenzi de desenare în AutoCAD Comenzile de desenare ale AutoCAD sunt grupate în meniul derulant “Draw”

(fig.30) şi în fila “Draw” a meniului ecran. O parte a acestora sunt accesibile şi prin intermediul butoanelor barei de instrumente “Draw”, situată pe latura verticală stângă a zonei grafice (fig.2).

20.1. Comanda LINE AutoCAD permite trasarea segmentelor de dreaptă înlănţuite, în orice număr cu

ajutorul comenzii “LINE:” . Comanda solicită precizarea punctelor de început şi de sfârşit al segmentului.

Comanda “LINE:” este accesibilă: • din meniul derulant “Draw”, opţiunea “Line”, • prin tastarea integrală a numelui comenzii (line) sau a abrevierii acesteia (l), urmată

de apăsarea tastei “Enter”, • prin selecţia butonului aferent al barei “Draw”

Sintaxa comenzii este: Command: line < Enter > Specify first point: {punct} <Enter> Specify next point or [Undo]: {punct}< Enter > Specify next point or [Undo]: {punct} < Enter > Specify next point or [Close/Undo]: {punct}< Enter > Specify next point or [Close/Undo]: < Enter > Command:

Figura 30 Încheierea comenzii “line” se realizează printr-un răspuns nul. Opţiunea “Undo” asigură anularea ultimului segment trasat, fără a întrerupe comanda. Este suficientă

tastarea majusculei din cuvântului cheie, deci litera u, urmată de apăsarea tastei “Enter”. Opţiunea “Close” determină închiderea automată a conturului şi revenirea la prompterul de lucru.

20.2. Comanda XLINE Comanda “XLINE:” crează drepte (infinite) utilizate frecvent ca linii ajutatătoare (de construcţie). Ea

se poate accesa: • din meniul derulant “Draw”, opţiunea “Construction Line”, • prin tastarea numelui comenzii (xline), sau a abrevierii acesteia (xl), urmat de apăsarea tastei “Enter”, • prin selecţia butonului aferent al barei “Draw”

Liniile de construcţie pot fi: verticale, orizontale, sub unghiul dorit raportat la axa Ox sau o altă linie din desen, bisectoare ale unui unghi dintre două linii existente, sau paralele cu linii existente.

Liniile de construcţie sunt vizibile pe tot ecranul, indiferent de amplificarea imaginii şi de zona momentan vizibilă.

20.3. Comanda RAY Comanda “RAY:” permite trasarea unui număr infinit de semidrepte, concurente la o extremitate.

Comanda este accesibilă : • din meniul derulant “Draw”, opţiunea “Ray”, • prin tastarea numelui comenzii (ray) urmat de apăsarea tastei “Enter”,

Sintaxa este simplă: se solicită punctul de start al semidreptelor, apoi câte un punct prin care să treacă fiecare semidreaptă. Comanda se încheie cu răspuns nul.

Semidreptele sunt vizibile, începând din punctul de origine, pe întreg ecranul, indiferent scara de vizualizare a desenului.

20.4. Comanda MLINE Comanda “MLINE:” lucrează similar comenzii “LINE:”, dar segmentele trasate sunt alcătuite din

fasciole de maxim 16 linii paralele între ele.

Page 17: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 15

Comanda “MLINE:” este accesibilă: • din meniul derulant “Draw”, opţiunea “Multiline”, • prin tastarea numelui comenzii (mline), sau a abrevierii acesteia (ml), urmată de apăsarea tastei “Enter”,

20.5. Comanda ARC Arcul de cerc este un obiect geometric plan, care poate fi desenat numai în planul curent XY,

utilizând comanda “ARC:”. AutoCAD dispune de 11 metode de trasare a arcelor de cerc, grupate în cinci categorii (fig.31).

Categoria a patra conţine aceeaşi elemente de definiţie a arcului ca şi cea de-a doua, dar într-o altă succesiune. Dependent de opţiunea de construcţie indicată de utilizator, programul solicită informaţiile necesare pentru desenarea arcului. Sensul de desenare al arcelor este implicit cel pozitiv, excepţie metodele de construcţie care impun sensul de parcurgere al unghiurilor (ex. de excepţie metoda “Start, End, Angle”=punct de start, punct final şi unghi).

Comanda este accesibilă: Figura 31

3 Puncte necoliniare

Punct de start, centru şi punct final Punct de start, centru şi deschidere unghiulară Punct de start, centru şi lungimea coardei subântinse

Punct de start, punct final şi deschidere unghiulară Punct de start, punct final şi lungimea coardei subântinsePunct de start, punct final şi rază

Centru, punct de start şi punct final Centru, punct de start şi deschidere unghiulară Centru, punct de start şi lungimea coardei subântinse

Arc racordat la linia sau arcul precedent

• din meniul derulant “Draw”, linia “Arc”, apoi opţiunea de construcţie dorită, • prin tastarea numelui comenzii (arc) sau a abrevierii acesteia (a), urmat de apăsarea tastei “Enter”.

Bara de desenare “Draw” are un singur buton pentru construcţia arcului ce trece prin trei puncte necoliniare . Celelalte opţiuni de lucru sunt accesibile de pe linia de comandă, sau din meniul “Draw”.

Figura 32 ilustrează câteva metode de desenare a arcelor de cerc: • arcul ce trece prin trei puncte necoliniare (

“3Points”)-fig 32a; P1P2P • arcul care începe în punctul P1, are centrul în

punctul P2 şi capătul în punctul P3 ( “Start, Center, End”)-fig 32b;.

1

P P P P P3 1 1 22

a) b) c)Fi

• arcul care începe în punctul P1, centrul în punctul P2 şi are o deschidere de –90o- fig 32c.

gura 32

20.6. Comanda CIRCLE Comanda “CIRCLE:” crează cercuri prin 6 metode de

construcţie (fig.33): • Centru şi rază (metoda implicită), exemplu fig.34.a; • Centru şi diametru, exemplu fig.34b; • 2 puncte diametral opuse, exemplu fig.34c; • 3 puncte necoliniare situate pe circumferinţă (fig.34d); • Tan, Tan, Radius = tangent la două entităţi plane (linii, arce, cercuri, polilinii, etc.) şi de rază specificată (fig.34e); Figura 33

Page 18: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 16

• Tan, Tan, Tan=tangent la trei entităţi plane specificate (fig.34f). Comanda se poate accesa:

• din meniul derulant “Draw”, linia “Circle”, apoi opţiunea de construcţie dorită,

• prin tastarea numelui integral al comenzii (circle) sau a abrevierii acesteia (c), urmată de apăsarea tastei “Enter”. Bara de desenare “Draw” are un singur buton pentru construcţia cercului: de centru şi rază date

a)

e)

b) c) d)

f)

Figura 34

Celelalte opţiuni de construcţie sunt accesibile de pe linia de comandă, sau din meniul derulant “Draw”, cu excepţia cercului tangent la trei entităţi plane. Această opţiune este accesibilă numai din meniul derulant “Draw”, linia “Circle”, apoi opţiunea “Tan, Tan, Tan”.

20.7. Comanda POINT Comanda care crează puncte este “POINT:”. Punctul fiind adimensional se figurează în desen cu ajutorul

marcajelor. Tipul şi mărimea marcajului se setează în caseta de dialog “Point Style…” (fig. 35), deschisă cu comanda “DDPTYPE : “, sau din meniul derulant “Format”, linia “Point Style…”. Comanda este accesibilă : • prin tastare directă, pe linia de comandă a numelui comenzii (point),

sau a abrevierii acesteia (po) ,urmată de apăsarea tastei “Enter”; • din meniul derulant „Draw”, linia „Point”, apoi opţiunea de

construcţie dorită („Single Point” pentru un punct, sau „Multiple Point” pentru mai multe puncte reprezentate într-o singură comandă)

• prin selecţia butonului aflat pe bara de instrumente „Draw”, care corespunde variantei de lucru „Multiple Point”:

Punctele pot fi repere de referinţă în alte construcţii, sau repere de divizare în aplicarea comenzilor „DIVIDE :” şi „MEASURE :”, care marchează subdiviziuni de un anumit tip în lungul anumitor obiecte geometrice.

20.8. Comanda PLINE Polilinia este o entitate complexă alcătuită dintr-o înlănţuire de elemente (linii şi/sau arce de cerc), în

orice număr, în orice succesiune, cu lăţime (width) constantă sau variabilă de-a lungul fiecărui arc sau segment (fig.36).

Comanda se accesează:

Figura 35

• din meniul derulant “Draw”, linia “Polyline” (fig.30), • prin tastarea integrală a numelui comenzii (pline), sau doar a abrevierii acesteia (pl) urmată de apăsarea

tastei “Enter”, • prin selecţia butonului aferent al barei “Draw”

Lăţimea elementului poliliniei poate varia în lungul unui element, ca şi de la un element la altul. În particular, lăţimea poate fi şi nulă (0). AutoCAD precizează textual lăţimea curentă a poliliniei (“Current line-width”) numai după ce a fost lansată comanda şi a fost specificat punctul de start:

Command: pline < Enter > Specify start point: {punct} < Enter > Current line-width is 0.0000

Lăţimea elementului se stabileşte înainte de a demara trasarea liniei sau arcului în cauză, cu opţiunile “Width” sau “Halfwidth” ale comenzii “PLINE:”.

Comanda “PLINE:” dispune de două şiruri distincte de opţiuni de construcţie:

Figura 36

Page 19: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 17

• unul pentru desenarea segmentelor de dreaptă: Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:

• altul pentru desenarea arcelor: Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width]:

Toate elementele (liniile şi arcele) desenate într-o aceeaşi comandă “PLINE:” formează o singură polilinie (o entitate complexă).

Poliliniile plane pot fi închise sau deschise. AutoCAD recunoaşte o polilinie ca fiind închisă, numai dacă aceasta a fost închisă automat, cu opţiunea “Close”.

20.9. Comanda POLYGON Comanda “POLYGON:” permite trasarea poligoanelor regulate cu 3...1024 laturi (fig.37). Poligonul

este o polilinie plană, închisă, de lăţime nulă. Comanda este accesibilă:

• din meniul derulant “Draw”, linia “Polygon” (fig.30),

• prin tastare pe linia de comandă a numelui comenzii (polygon) sau a abrevierii acesteia (pol), urmat de apăsarea tastei “Enter”,

• prin selecţia butonului al barei “Draw”

Trasarea unui poligon se poate realiza în două variante: precizând lungimea laturii, sau prin circumscriere/ înscriere raportat la un cerc de rază precizată.

20.10. Comanda RECTANGLE Comanda „RECTANGLE:” trasează o polilinie dreptunghiulară cu colţuri drepte, rotunjite sau teşite.

Utilizatorul poate alege lăţimea liniei de contur, dar aceasta va fi constantă pe tot conturul (fig.38).

Figura 37

Figura 38

Comanda este apelabilă: • din meniul derulant “Draw”, linia “Rectangle” (fig.30), • prin tastarea integrală a numelui comenzii (rectangle), sau doar a abrevierii acesteia (rec) urmată de

apăsarea tastei “Enter”, • prin selecţia butonului aferent al barei “Draw”

Pentru a trasa conturul dreptunghiular, AutoCAD solicită indicarea a două colţuri diagonal-opuse. Specificaţiile privind forma colţurilor şi lăţimea liniei de contur se fac înainte de a specifica primul colţ.

20.11. Comanda DONUT Comanda „DONUT:” trasează o polilinie de tip coroană circulară (un inel circular). Pentru aceasta,

AutoCAD solicită diametrul interior („inside diameter of donut”), diametrul exterior („outside diameter of donut”) şi poziţia centrului („center of donut”). Lăţimea conturului va fi egală cu semidiferenţa celor două diametre.

Figura 39 prezintă coroana circu-lară având:

a) b) c) d)Figura 39

• diametre diferite (fig.39a); • diametre egale (fig.39b); • diametrul interior nul (fig.39c); • diametre diferite şi linie de contur

discontinuă (fig.39d). Comanda se accesează:

Page 20: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 18

• din meniul derulant “Draw”, opţiunea “Donut” (fig.30), • prin tastarea numelui comenzii (donut), sau a abrevierii acesteia (do), urmată de apăsarea tastei “Enter”.

Comanda se încheie, similar comenzii “LINE:” cu răspuns nul.

20.12. Comanda SPLINE Această comandă permite desenarea liniilor ondulate subţiri închise sau deschise, care trec prin

puncte date şi au tangentele la arcele de capăt sub unghiuri date. Comanda se accesează prin: • selecţia liniei „Spline” a meniului derulant ”Draw” (fig.30); • prin tastare pe linia de comandă a numelui comenzii (spline), sau a abrevierii acesteia (spl), urmată de

apăsarea tastei “Enter”, • prin selecţia butonului al barei “Draw”.

20.13. Comanda ELLIPSE Elipsa este o entitate plană ce se poate desena utilizând comanda „ELLIPSE:”, accesibilă:

• din meniul derulant „Draw”, linia „Ellipse”, apoi opţiunea de construcţie dorită (fig.40); • prin tastarea numelui comenzii (ellipse) în linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (el); • prin selectarea butonului aferent aflat pe bara de instrumente „Draw”:

AutoCAD poate trasa elipsa în trei variante constructive (fig.40): • extremităţile axelor, • fie centrul şi valorile semiaxelor; • axa mare a elipsei şi ughiul dintre planul unui cerc înclinat care se

proiectează pe planul xOy ca elipsă. Axa mare a elipsei va fi în acest caz egală cu diametrul cercului.

Comanda ELLIPSE permite şi trasarea arcelor de elipsă, utilizând metode care combină cerinţele pentru desenarea unei elipse cu cele pentru delimitarea unui arc pe conturul respectiv.

Figura 41a exemplifică metoda de desenare a elipsei prin indicarea extremităţilor unei axe (P1 şi P2) şi extremitatea P3 a celeilalte semiaxe. Figura 41b ilustrează metoda de desenare a elipsei prin indicarea centrului P1 şi a celor două semiaxe: P1P2, respectiv P1P3.

Comanda „ELLIPSE:” generează contururi plane de formă eliptică. Acestea pot fi polilinii dacă variabila de sistem AutoCAD „ELLIPSE:” este setată pe valoarea 1. În caz contrar, elipsele sunt desenate ca obiecte simple.

20.14. Comanda BHATCH Comanda „BHATCH:” permite

umplerea cu model („pattern”)a unor contururi închise, adică “haşurarea”.

Comanda se lansează prin:

Figura 40

P3

P P PP1

a)

2 12

b) P3

Figura 41

• selecţia liniei „Hatch...” a meniului derulant „Draw”, (fig.30);

• prin tastarea numelui comenzii (bhatch) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (bh sau numai h), urmată de apăsarea tastei “Enter” ;

• prin selectarea butonului aferent aflat pe bara de instrumente „Draw”:

Lansarea comenzii se concretizează prin Figura 42

Page 21: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 19

apariţia casetei de dialog a acesteia cu cele două panouri „Quick” (fig.42) şi „Advanced”. Pentru viteză şi facilitate se recomandă lucrul cu panoul „Quick”, în care se aleg tipul, aspectul, unghiul faţă de axa Ox şi scara modelului. În partea dreaptă a casetei sunt dispuse butoanele ce permit indicarea zonei pentru haşurare.

În cazul punctării în interiorul unei zone, (butonul “Pick points”), AutoCAD caută cel mai apropiat contur închis în raport cu punctul specificat.

Haşura elaborată cu comanda “BHATCH:” are proprietatea de asociativitate în raport cu conturul, adică la modificarea conturului, se modifică şi haşura respectivă.

Pentru ca haşura să ocolească un text, textul va fi selectat între entităţile supuse haşurării (fig.43).

20.15. Înscrierea textelor în AutoCAD. Comezile STYLE, TEXT şi MTEXT. În AutoCAD, atributele caracterelor de text sunt definite prin stilul de scriere. Acesta cumulează

informaţii privind forma literelor (fontul), înălţimea caracterelor, raportul lăţime/înălţime, înclinarea lor, direcţia şi sensul de scriere. Stilul de scriere se defineşte cu comanda “STYLE:“ (abreviere st) sau cu caseta de dialog “Text Style” (fig.44) apelabilă din meniul derulant “Format“ a liniei “Text Style...“.

Fiecare stil de scriere este identificat după nume. Stilurile de scriere se salvează odată cu desenul. Stilul de text implicit al AutoCAD este „Standard”, al cărui aspect este prezentat în zona „Preview” a casetei de dialog “Text Style”.

AutoCAD 2000 dispune de o bibliotecă de fonturi, dar utilizează şi fonturile mediului Windows.

Dacă înălţimea caracterelor (height) este precizată prin stilul de scriere, informaţia nu va mai fi solicitată în cadrul comenzii TEXT.

Butoanele casetei asigură: New – definirea unui stil de scriere nou, Rename – redenumirea unui stil de scriere definit anterior, Delete – ştergerea unui stil de scriere definit anterior, Apply – că stilul definit devine curent.

Figura 45 ilustrează aplicarea efectelor realizabile cu ajutorul casetei de dialog “Text Style” asupra cuvântului AutoCAD.

Figura 43

ABCD

Figura 44

-Upside down (Scriere oglindită faţă de orizontală) -Backwards (Scriere de la dreapta la stânga) - factor de lăţime (Width Factor) subunitar - unghi de oblicitate faţă de verticală (Oblique Angle) de 15o -Vertical (Scriere pe verticală)

Figura 45

Page 22: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 20

Comanda “TEXT:” permite scrierea textelor de tip linie. Comanda permite scrierea mai multor linii de text în aceeaşi comandă, dar fiecare linie constituie un obiect. O linie de text este delimitată pe parcursul comenzii prin apăsarea tastei <Enter>. Comanda se încheie după două răspunsuri nule consecutive.

Comanda „TEXT:” se lansează prin: • selecţia liniei „Text”, apoi a opţiunii „Single line text” a meniului derulant „Draw”, (fig.46); • prin tastarea numelui („text”) pe linia de comandă, urmat de apăsarea tastei “Enter”.

În figura 47 sunt prezentate texte de tip “single line” înscrise utilizând diferitele opţiuni ale comenzii „TEXT:”.

Figura 46

Text scris cu opţiunea: Start point (începând din punctual P1) Align (între punctele P2 şi P3, cu păstrarea proporţiei literei) Fit (între punctele P4 şi P5, fără păstrarea proporţiei literei) Center (Centrat pe orizontală faţă de punctul P6) Middle (Centrat pe orizontală şi pe verticală faţă de punctul P7) Right (Aliniat la dreapta faţă de punctul P8)

Figura 47 AutoCAD permite şi scrierea textelor de tip paragraf (“Multiline text”). Acestea sunt încadrate într-un

dreptunghi invizibil, precizabil prin două colţuri diagonal opuse. Comanda aferentă este “MTEXT:”, cu abrevierile: t sau mt. Toate rândurile de text scrise într-o singură comandă MTEXT constituie un singur obiect. După specificarea dreptunghiului de încadrare, AutoCAD activează editorul de texte înglobat. (fig 48).

Figura 48

Top Left (TL), Top Center (TC), Top Right (TR) Midle Left (ML), Midle Center (MC), Midle Right (MR) Bottom Left (BL), Bottom Center (BC), Bottom Right (BR)

Au t o CAD

Au t o CADAu t o CAD

Au t o CAD

Au t o CAD

Page 23: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 21

20.16. Comanda REVISION CLOUD Comanda “REVISION CLOUD:” crează polilinii închise în formă de nor, alcătuite din arce multiple,

având aceeaşi lăţime. Ea se poate accesa: • din meniul derulant “Draw”, opţiunea “Revision Cloud”, • prin tastarea numelui comenzii (revcloud), urmat de apăsarea tastei “Enter”, • prin selecţia butonului aferent al barei “Draw”

Trasarea unui „nor” se poate realiza:

a) b) Figura 49

• în două stiluri: – normal, când arcele de contur sunt subţiri (fig.49.a,

fig.50.b, fig.50.c) – caligrafic, când arcele de contur au aspectul arcelor trasate

cu peniţa (fig.49.b, fig.50.d, fig.50.e) • în două variante de construcţie:

– prin precizarea capetelor arcelor (fig.49.a, fig.49.b) – prin transformarea unor obiecte de tip cerc, elipsă,

polilinie, polygon, rectangle, curbă spline (fig.50). Linia superioară a figurii 50 prezintă rezultatul conversiei dreptunghi (“rectangle”), iar cea inferioară

prezintă rezultatul conversiei unui hexagon (“polygon”) în stil normal (fig.50.b, fig.50.c), respectiv în stil caligrafic (fig.50.d, fig.50.e). AutoCAD permite şi inversarea curburii arcelor, aşa cum ilustrează figura 50.c şi figura 50.e.

Lungimea predefinită maximă şi minimă a arcelor de contur este de 0.5 unităţi de desenare. Lungimea arcelor se precizează înainte de trasarea propriu-zisă a acestora. Lungimea maximă admisă este de 3 lungimi minime de arc.

a) b) c) d) e)

Figura 50

20.17. Comanda WIPEOUT Comanda “WIPEOUT:” crează arii poligonale umplute cu culoarea fundalului, care pot masca

obiectele situate sub acestea. Comanda se poate accesa:

• din meniul derulant “Draw”, opţiunea “Wipeout”, • prin tastarea numelui comenzii (wipeout), urmat de apăsarea tastei “Enter”.

Conturul polygonal poate fi definit prin precizarea succesivă a punctelor sau prin indicarea unei polilinii trasate anterior. Polilinia trebuie să fie închisă şi alcătuită din segmente de dreaptă de lăţime nulă. Comanda permite păstrarea sau ştergerea poliliniei utilizate pentru definirea conturului.

Conform setării opţiunii “Frame” a comenzii pe valoarea ON/ OFF, toate contururile polygonale realizate în desen prin indicarea punctelor caracteristice sunt/nu sunt vizibile.

Page 24: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

22 D.Saftencu

21. Comenzi de editare în AutoCAD

21.1. A edita un desen În AutoCAD, a edita semnifică a modifica obiectele deja create în acel desen. Deci, aplicarea

operaţiilor de editare este posibilă doar asupra unor entităţi create anterior. Comenzile de editare AutoCAD sunt grupate în meniul derulant “Modify” (fig.51). O parte a acestora

sunt accesibile şi prin intermediul butoanelor barei de instrumente “Modify”, situată pe latura verticală din dreapta zonei grafice (fig.2).

21.2. Moduri de selecţie a obiectelor Comenzile de editare impun specificarea

entităţii (obiectului) sau a setului de entităţi (obiecte) asupra cărora urmează a se realiza o anume modificare. AutoCAD cere în linia de comandă “Select objects:”, iar cursorul-ecran devine un selector pătrat (pick-box). Răspunsurile posibile sunt: • răspuns nul, adică apăsarea tastei <Enter>:

AutoCAD încheie procesul de selecţie. • un punct: se selectează obiectul ce trece prin

acel punct respectiv. Dacă în acel punct sunt mai multe entităţi, se apasă tasta <Ctrl> pentru a ajunge la obiectul dorit.

• Window (W): se selectează entităţile ce se află în întregime în interiorul ferestrei indicate prin oricare două colţuri diagonal opuse.

• Crossing (C): se selectează entităţile ce se află total sau parţial în interiorul ferestrei indicate prin oricare două colţuri diagonal opuse.

• WPolygon (WP): similară selecţiei “Window”, însă conturul de selecţie este un poligon neregulat, precizat prin indicarea succesivă a vârfurilor sale. Închiderea acestuia se realizează automat printr-un răspuns nul.

• CPolygon (CP): similară selecţiei “Crossing”, însă conturul de selecţie este un poligon neregulat, precizat prin indicarea succesivă a vârfurilor sale. Închiderea acestuia se realizează automat printr-un răspuns nul.

Figura 51

• Multiple (M): permite mai multe specificaţii de selectare. Se încheie printr-un răspuns nul. • Fence (F): similară selecţiei “CPolygon”, dar nu închide automat conturul poligonal de selecţie. • Box (BOX): deschide o fereastră de selecţie tip “Window” sau “Crossing”, după cum al doilea colţ

indicat al ferestrei este în dreapta, respectiv în stânga primului colţ indicat. • Auto (AU): este o îmbinare automată a modurile de selecţie “punct” şi “box”; dacă prin punctul specificat

trec obiecte, se aplică modul “punct”, iar în caz contrar modul “box”. • All (ALL): selectează toate entităţile din desen, cu excepţia celor aflate în layer-e îngheţate. • Last (L): selectează ultimul obiect creat, vizibil momentan şi neşters din desen. • Previous (P): selectează acelaşi set de obiecte specificat la precedenta comandă de editare. • Remove (R): înlocuieşte prompter-ul de selecţie “Select objects:” cu prompter-ul “Remove objects:” şi

toate entităţile selectate în continuare vor fi excluse din setul de selecţie. • Add (A): revine la prompter-ul de selecţie “Select objects:” după folosirea opţiunii “Remove:”. • Group: asigură selecţia tuturor obiectelor unui grup, prin precizarea numelui acestuia. • Single (SI): impune încheierea selecţiei după un singur pas, dacă a fost selectat cel puţin un obiect. • Undo (U): anulează pasul anterior de selecţie.

Page 25: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 23

Pe măsură ce sunt incluse în setul de selecţie, entităţile selectate sunt supraluminate (fig.52).

21.3. Modificarea proprietăţilor obiectelor AutoCAD oferă prin comanda “PROPERTIES:” cea mai elegantă metodă de

modificare atât a caracteristicilor geometric-constructive cât şi a celor generale (culoare, tip de linie, lăţime de linie, strat, ...). Aceasta înlocuieşte cu succes

comenzile din variantele anterioare de program “CHANGE:” şi “CHPROP:”. Comanda “PROPERTIES:” este accesibilă:

Figura 52

Figura 53

• din meniul derulant “Modify”, opţiunea “Properties”, • prin tastarea numelui comenzii (properties) urmată de apăsarea tastei

“Enter”, • prin selecţia butonului aferent al barei “Modify” • din meniul flotant al butonului drept de mouse, linia “Properties”, dacă

obiectul vizat pentru editare este selectat, • prin dubla selecţie, cu butonul stâng al mouse-ului, a obiectului vizat a

fi modificat. Consecinţa lansării comenzii este deschiderea paletei cu instrumente

“Properties”, al cărui conţinut este dependent de obiectul selectat. În figura 53 se exemplifică conţinutul casetei la selecţia unei polilinii.

Obiectul vizat pentru editare poate fi selectat anterior lansării comenzii sau după lansarea acesteia. Liniile casetei se vor schimba, dependent de entitatea selectată. Se poate interveni direct în casetă, pe linia dorită, iar aspectul obiectului se modifică în desen.

21.4. Comanda HATCHEDIT Comanda „HATCHEDIT:” permite editarea haşurilor. Aceasta se

lansează prin: • selecţia liniei „Object”, apoi a liniei „Hatch...”, a meniului derulant

„Modify” (fig.51); • prin tastarea numelui comenzii (hatchedit) pe linia de comandă, sau a

abrevierii acesteia (he), urmată de apăsarea tastei “Enter”; • din meniul flotant al butonului drept de mouse, linia „Hatch Edit...” dacă haşura vizată este selectată. • prin dubla selecţie, cu butonul stâng al mouse-ului, a haşurii ce urmează a fi modificată.

Lansarea comenzii se concretizează prin apariţia casetei de dialog „Hatch Edit” cu o structură identică cu cea a casetei de dialog „Boundary Hatch and Fill” (fig.30), în care se pot aduce modificările dorite.

21.5. Comanda PEDIT Editarea poliliniilor se poate realiza cu ajutorul comenzii ”PEDIT:”, accesibilă prin:

• selecţia liniei „Object”, apoi a liniei „Polyline”, a meniului derulant „Modify” (fig.51); • prin tastarea numelui comenzii (pedit) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (pe), urmată de

apăsarea tastei “Enter”; • din meniul contextual de mouse, linia „Polyline Edit”, dacă polilinia a fost selectată în prealabil. Oricare dintre variantele menţionate duce la apariţia şirului de opţiuni de lucru admise:

Enter an option [Close/Join/Width/Edit vertex/Fit/Spline/Decurve/Ltype gen/ Undo]:

care permit: • închiderea cu opţiunea „Close”, dacă polilinia nu a fost închisă automat. Dacă polilinia a fost închisă

automat, opţiunea „Close” nu este vizibilă, fiind înlocuită cu opţiunea „Open”, care permite deschiderea poliliniei.

• reunirea într-o singură entitate complexă de tip polilinie, cu opţiunea „Join” a elementelor realizate cu mai multe comenzi. AutoCAD poate transforma în elemente de polilinie liniile şi arcele, însă refuză aceasta în cazul cercului. Elementele în cauză trebuie să se atingă pe extremităţi, dar nu sunt admise

Page 26: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

24 D.Saftencu

suprapunerile, nici chiar parţiale şi nici intersecţiile. • modificarea lăţimii de linie, cu opţiunea „Width”. Atenţie: toate elementele poliliniei vor avea lăţimea

impusă de utilizator, deci se pierde informaţia de lăţime variabilă. • modificarea poziţiei punctelor specificate la trasarea poliliniei (a vertex-urilor) cu opţiunea „Edit vertex”.

Aceasta deschide un şir de posibilităţi specifice editării vertex-urilor:

Enter a vertex editing option [Next/Previous/Break/Insert/Move/Regen/Straighten/Tangent/Width/eXit] <N>:

• transformarea segmentelor poliliniei în arce având curbura mai accentuată, sau accentuarea curburii arcelor din polilinie, cu opţiunea „Fit” şi atenuarea curburii acestora cu opţiunea „Spline”.

• transformarea tuturor elementelor poliliniei în segmente de polilinie (cu opţiunea „Decurve”). • modificarea aspectului capetelor elementelor poliliniei trasate cu linie discontinuă, cu opţiunea „Ltype

gen” care admite două variante „OFF/ON”. Starea „OFF” forţează reprezentarea acestor capete cu segmente şi nu cu spaţii sau puncte.

• anularea modificării anterior realizate cu opţiunea „Undo”.

21.6. Comanda DDEDIT Comanda „DDEDIT:” permite editarea textelor. Ea este apelabilă prin:

• selecţia liniei „Object”, apoi a liniei „Text” şi a liniei „Edit...” a meniului derulant „Modify” (fig.51); • prin tastarea numelui comenzii (ddedit) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (ed), urmată de

apăsarea tastei “Enter”; • din meniul flotant al butonului drept de mouse, linia „Mtext Edit...” dacă textul vizat este selectat în

prealabil. Lansarea comenzii activează editorul de texte înglobat (fig.48), care permite modificarea textului.

21.7. Comanda ERASE Ştergerea entităţilor din desene se realizează cu comanda “ERASE:”, care se poate apela:

• prin selecţia liniei „Erase” a meniului derulant „Modify” (fig.51); • prin tastarea numelui comenzii (erase) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (e), urmată de

apăsarea tastei “Enter”; • prin selectarea butonului aferent aflat pe bara de instrumente „Modify”; • din meniul flotant al butonului drept de mouse, linia „Erase” dacă a fost selectat în prealabil

obiectul/obiectele ce urmează a fi şterse din desen. Sintaxa comenzii este simplă. AutoCAD cere indicarea obiectelor de şters (Select objects:), iar la

încheierea selecţiei prin răspuns nul (apăsarea tastei <Enter>), acestea dispar din desen. Refacerea entităţilor şterse

accidental se realizează cu comanda “UNDO:”, aplicată imediat după ştergerea accidentală.

Figura 54.c) exemplifică rezultatul aplicării comenzii “ERASE:” asupra liniei şi cercului din figura 54.a). Figura 54.b) prezintă entităţile selectate în vederea ştergerii lor din desen.

21.8. Comanda COPY Comanda „COPY:” permite copierea unei sau mai multor entităţi într-unul sau mai multe exemplare.

AutoCAD solicită indicarea obiectelor, apoi poziţia copiei în raport cu originalul, definită fie prin două puncte (cel de start şi cel de destinaţie), fie printr-o deplasare. Comanda se accesează:

a) b) c) Figura 54

• prin selecţia liniei „Copy” a meniului derulant „Modify”, (fig.51); • prin tastarea numelui comenzii (copy) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (cp), urmată de

apăsarea tastei “Enter”; • prin selectarea butonului aferent aflat pe bara de instrumente „Modify”;

Page 27: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 25

a) b) c) Figura 57

A

a) b) c)

• din meniul flotant de mouse, linia „Copy Selection” dacă a fost selectat în prealabil obiectul/obiectele ce urmează a fi copiate.

Figura 55.c) ilustrează aplicarea comenzii „COPY:” asupra triunghiului din figura 55.a). Figura 55.b) ilustrează selecţia entităţii vizate a fi copiate.

21.9. Comanda MOVE Comanda “MOVE:” permite translatarea entităţilor în desen. AutoCAD cere indicarea

obiectului/setului de obiecte ce urmează a fi mutat, un punct de referinţă (de pornire) şi punctul destinaţie. Comanda se accesează:

Figura 55

• prin selecţia liniei „Move” a meniului derulant „Modify” (fig.51); • prin tastarea numelui comenzii (move) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (m), urmată de

apăsarea tastei “Enter”; • prin selectarea butonului

aflat pe bara de instrumente „Modify” ;

• din meniul flotant de mouse, linia „Move” dacă a fost selectat în prealabil obiectul/obiectele ce urmează a fi mutate în desen.

Figura 56.c) ilustrează rezultatul aplicării comenzii “MOVE:” asupra cercului din fig. 56.a).

a) b) c) Figura 56

21.10. Comanda ROTATE Comanda „ROTATE:” permite rotirea obiectelor faţă de poziţia lor iniţială (fig.57). Rotaţia se

realizează în jurul unui punct de referinţă, specificat pe parcursul comenzii.. Comanda se accesează:

• prin selecţia liniei „Rotate” a meniului derulant „Modify” (fig.51);

• prin tastarea numelui comenzii (rotate) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (ro), urmată de apăsarea tastei “Enter”;

• prin selectarea butonului afferent aflat pe bara de instrumente „Modify”; • din meniul flotant de mouse, linia „Rotate” dacă a fost selectat în prealabil obiectul/ obiectele ce urmează

a fi rotite. Figura 57.c) ilustrează aplicarea comenzii „ROTATE:” asupra pătratului din figura 57.a). Acesta a

fost rotit cu 45o (în sens trigonometric pozitiv) în jurul colţului din stânga-jos (notat A).

21.11.Comanda MIRROR Obiectele din desene pot fi oglindite, faţă de o axă, cu ajutorul comenzii „MIRROR:”. Axa de oglindire

se defineşte prin indicarea a două puncte coplanare. AutoCAD solicită indicarea obiectelor ce urmează a fi oglindite, cele două puncte de definire a axei de oglindire, apoi solicită precizarea modului de oglindire: cu ştergerea/păstrarea originalului. Linia de oglindire nu trebuie să fie desenată, ea se poate indica prin intermediul a două puncte !

Comanda se lansează prin:

Page 28: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

26 D.Saftencu

• selecţia liniei „Mirror” a meniului derulant „Modify” (fig.51); • tastarea numelui comenzii (mirror) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (mi), urmată de

apăsarea tastei “Enter”; • selectarea butonului aferent aflat pe bara de instrumente „Modify”; • selecţia liniei „Mirror” a meniului flotant de mouse, dacă este selectat obiectul/obiectele de oglindit.

Figura 58.c) ilustrează oglindirea pătratului şi cercului din figura 58.a) faţă de linia orizontală, cu păstrarea originalului.

Figura 59.c) ilustrează oglindirea pătratului şi cercului din figura 59.a) faţă de linia orizontală, cu ştergerea originalului.

21.12. Comanda ARRAY Comanda „ARRAY:” realizează copierea multiplă a obiectelor, fie într-o reţea rectangulară (pe linii şi

coloane), fie în jurul unui punct, numit pol al multiplicării. Comanda se accesează:

a) b) c) Figura 58

a) b) c) Figura 59

• prin selecţia liniei „Array…” a meniului derulant „Modify” (fig.51); • prin tastarea numelui comenzii (array) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (ar), urmată de

apăsarea tastei “Enter”; • prin selectarea butonului aflat pe bara de instrumente „Modify”.

Lansarea comenzii, în oricare dintre variantele enumerate, are ca efect deschiderea casetei de dialog „Array”, al cărui aspect diferă, conform opţiunii de lucru selectate: rectangular (fig.60), sau polar (fig.63).

În cazul multiplicării rectangulare, sunt solicitate numărul de linii (rânduri), numărul de coloane, distanţa dintre linii, distanţa dintre coloane şi unghiul multiplicării. Distanţele pozitive între linii şi coloane duc la multiplicare în sensul pozitiv al axelor de coordonate, iar cele negative duc la multiplicare după direcţiile negative ale axelor.

După selecţia obiectelor vizate a fi multiplicate, devine activ butonul “Preview”, care asigură previzualizarea rezultatului comenzii, înainte de execuţia ei finală.

Figura 60

Page 29: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 27

Reţelele rectangulare obţinute prin aplicarea comenzii „ARRAY:” au liniile dispuse paralel cu axa Ox, dacă unghiul multiplicării este de 0o. În consecinţă, liniile reţelei vor fi orizontale. Figura 61.b) ilustrează multiplicarea rectangulară (în reţea), pe 3 rânduri (“rows”) şi 5 coloane (“columns”) a cercului din figura 61.a) cu unghi de multiplicare de 0o.

AutoCAD permite şi multiplicarea în reţea a obiectelor cu schimbarea unghiului de aşezare a reţelei faţă de axa Ox. Acesta se precizează în rubrica “Angle of array”. Figura 62.b) ilustrează multiplicarea rectangulară, pe 3 rânduri şi 5 coloane a cercului din figura 62.a) cu aceleaşi valori dimensionale utilizate în cazul din figura 61.b), dar cu un unghi de rotaţie de 15o.

a) b) a) b) Figura 61 Figura 62

În cazul multiplicării polare (fig.63), copiile create pot fi dispuse radial (rotite faţă de poziţia originală-“Rotate items as copied”) sau în poziţia de bază. În numărul final de copii obţinute (items) se include şi originalul.

Figura 63

Figura 64.b) ilustrează multiplicarea polară a conturului din figura 64.a) pe un unghi obtuz, cu dispunere radială a copiilor (rotate arrayed objects), iar figura 64.c) prezintă multiplicarea polară a aceluiaşi contur păstrându-l în poziţia de bază.

Figura 65.b) prezintă rezultatul multiplicării polare faţă de punctul A, pe un cerc întreg, a arcului din figura 65.a), cu alinierea copiilor.

Figura 65.c) ilustrează multiplicarea polară a aceluiaşi arc, în aceleaşi condiţii, dar păstrând poziţia de bază a originalului.

21.13. Comanda OFFSET a) b) c) Figura 64

a) b) c) Figura 65

A AA

A AA

Comanda „OFFSET:” asigură obţinerea de noi obiecte, paralele la altele existente în desen. Opţiunile comenzii permit fie specificarea distanţei dintre obiectul original şi cel paralel(nou creat), fie punctul prin care va trece obiectul paralel. Într-o comandă „OFFSET:” pot fi create mai multe obiecte paralele, fie la acelaşi obiect original, fie la diferite obiecte originale. Entităţile nou create preiau proprietăţile originalului.

Page 30: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 28

Comanda se accesează prin: • selecţia liniei „Offset” a meniului derulant „Modify”

(fig.51); • tastarea numelui comenzii (offset) pe linia de comandă,

sau a abrevierii acesteia (o), urmată de apăsarea tastei “Enter”;

• selectarea butonului aflat pe bara de instrumente „Modify”.

Figura 66.b) ilustrează rezultatul aplicării comenzii „OFFSET:” asupra poliliniei din figura 66.a).

21.14. Comanda STRETCH Pentru a deforma (întinde sau comprima) obiecte pe o anumită direcţie, se poate utiliza comada

„STRETCH:”. Comanda solicită selectarea porţiunii entităţii de deformat printr-o selecţie de tip “window”, sau de tip “crossing”. Deformarea se precizează, indicând un punct de referinţă în interiorul ferestrei selectate anterior, iar punctul destinaţie în afara acesteia.

Comanda este accesibilă prin:

a) b) Figura 66

• selecţia liniei „Stretch” a meniului derulant „Modify” (fig.51); • tastarea numelui comenzii (stretch) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (s), urmată de apăsarea

tastei “Enter”; • selectarea butonului aflat pe bara de instrumente „Modify”.

Figura 67.c) ilustrează rezultatul aplicării comenzii „STRETCH:” asupra celor două laturi superioare ale pătratului din figura 67.a).

AutoCAD permite deformarea haşurilor asociative şi modificarea automată a cotelor asociative.

a) b) c)

Figura 67

21.15. Comanda TRIM Comanda ”TRIM:” retează un obiect până la o muchie tăietoare. Comanda necesită două seturi de

selecţie distincte: mai întâi muchiile tăietoare (cutting edge(s)), apoi, succesiv, obiectele de retezat (object to trim). Într-o comandă ”TRIM:” pot fi indicate mai multe muchii tăietoare şi succesiv, mai multe obiecte care să fie retezate. Aceleaşi entităţi pot fi selectate ca muchii tăietoare şi ca obiecte de retezat.

Comanda se accesează prin: • selecţia liniei „Trim” a meniului „Modify” (fig.51); • tastarea numelui comenzii (trim) pe linia de comandă, sau

a abrevierii acesteia (tr), urmată de apăsarea tastei “Enter”;

• selectarea butonului aflat pe bara de instrumente „Modify”.

Figura 68.b) ilustrează rezultatul aplicării comenzii „TRIM:” asupra capetelor segmentelor aflate în exteriorul cercului din figura 68.a).

21.16. Comanda EXTEND Comanda „EXTEND:” este opusul comenzii „TRIM:”. Ea permite extinderea obiectelor până la o

graniţă. Similar comenzii „TRIM:”, comanda „EXTEND:” necesită două seturi de selecţie distincte: mai întâi muchiile de graniţă (boundary edges), apoi obiectele care să fie extinse (object to extend). Într-o comandă pot fi indicate mai multe muchii de graniţă şi succesiv, mai multe obiecte de extins.

a) b) Figura 68

Page 31: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 29

Comanda este accesibilă prin: • selecţia liniei „Extend” a meniului derulant „Modify”

(fig.51); • tastarea numelui comenzii (extend) pe linia de comandă, sau a

abrevierii acesteia (ex), urmată de apăsarea tastei “Enter”; • selectarea butonului aferent aflat pe bara de instrumente

„Modify”. Figura 69.b) prezintă rezultatul aplicării comenzii „EXTEND:” asupra capetelor segmentelor aflate în

interiorul cercului din figura 69.a).

21.17. Comanda BREAK Comanda „BREAK:” permite fragmentarea obiectelor, cu sau fără ştergerea unor porţiuni ale acestora.

AutoCAD cere indicarea obiectului de fragmentat şi două puncte care delimitează porţiunea de înlăturat. Dependent de poziţia punctelor indicate, se poate înlătura o porţiune intermediară (fig.70.a), de capăt (fig. 70.b) sau se poate diviza obiectul în două porţiuni alăturate având un capăt comun-dacă cele două puncte solicitate sunt suprapuse (fig.70.c). Într-o comandă „BREAK:” se poate fragmenta un singur obiect.

a) b) c)

Figura 70 Comanda se accesează:

• prin selecţia liniei „Break” a meniului derulant „Modify” (fig.51); • prin tastarea numelui comenzii (break) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (br), urmată de

apăsarea tastei “Enter”; • prin selectarea butonului aferent (”Break”)aflat pe bara de instrumente „Modify”.

Fragmentarea unei entităţi în două subentităţi alăturate, având un capăt comun (fig.70.c), beneficiază şi de un alt buton dedicat (”Break at Point”), situat pe bara „Modify”, deasupra butonului ”Break”.

21.18. Comanda CHAMFER Comanda „CHAMFER:” teşeşte colţurile unui contur plan sau a două linii concurente. Lungimile

muchiilor teşite sunt ajustate pentru a corespunde dimensiunilor cerute ale teşirii (fig.71). Utilizatorul poate opta şi pentru păstrarea muchiilor originale neteşite împreună cu segmentul de teşire (opţiunea „No trim”-fig.71.c). Comanda este aplicabilă pe două segmente neparalele (fig.71), sau pe două segmente adiacente ale unei polilinii (fig.72).

a) b) c) d)

Figura 71

Înainte de execuţia propriu-zisă a comenzii se specifică valorile distanţelor de teşire. Acestea pot fi egale (teşire la 45O - fig. 72.b), diferite (fig. 72.c) sau zero (caz în care AutoCAD prelungeşte elementele în cauză până se intersectează-fig 71.d). Opţiunea de unghi şi distanţă permite stabilirea lungimii segmentului de teşire şi unghiul acestuia faţă de latura de bază.

După specificarea distanţelor, se selectează segmentele vizate, înspre colţul de teşit. Opţiunea “Polyline” a comenzii permite teşirea simultană a tuturor colţurilor unei polilinii (fig.72.b), c)), cu condiţia ca aceasta să fi fost închisă automat (cu opţiunea „Close”).

a) b) Figura 69

P1

P1 P2

P1 P2

P1≡ P2

Original

Page 32: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 30

Original

a) b) c) Figura 72

Comanda se lansează prin: • selecţia liniei „Chamfer” a meniului derulant „Modify” (fig.51); • tastarea numelui comenzii (chamfer) pe linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (cha), urmată de

apăsarea tastei “Enter”; • selectarea butonului aferent aflat pe bara de instrumente „Modify”.

21.19. Comanda FILLET Comanda „FILLET:” permite racordarea a două linii, arce, cercuri sau segmente de polilinie, printr-

un arc de cerc cu o rază indicată. AutoCAD ajustează lungimea elementelor racordate, astfel încât racordarea să se realizeze pe extremitaţile elementelor (fig.73). Figura 73.a) şi figura 74.a) prezintă obiectele originale, iar figura 73.b) şi figura 74.b) prezintă rezultatul aplicării comenzii „FILLET:” asupra acestora. Se poate păstra aspectul original al obiectelor, cu adăugarea arcului de racordare (opţiunea „No trim”-fig.74.d).

a) b) a) b)

Figura 73 Similar comenzii „CHAMFER:”, mai întâi trebuie specificată valoarea razei de racordare, apoi se

indică elementele de racordat, înspre extremităţile în cauză. Dacă raza de racordare specificată este zero, AutoCAD prelungeşte elementele supuse racordării până la intersecţia lor (fig.74.c), cu excepţia cercurilor. Aplicarea comenzii cu rază zero asupra unei polilinii ce conţine şi arce duce la eliminarea arcelor componente, cu excepţia celor de racordare a două segmente paralele (fig.75.b).

Original

a) b) c) d) Figura 74

Opţiunea “Polyline” a comenzii permite racordarea simultană, cu aceeaşi rază, a tuturor segmentelor unei polilinii (fig.76.b), cu condiţia ca aceasta să fi fost închisă automat. Nu se pot racorda elemente din polilinii diferite, ci numai din aceiaşi polilinie. Aplicarea comenzii „FILLET:” pe două linii paralele determină racordarea lor cu un arc arc de deschidere 180O şi de rază adaptată (fig.77).

Page 33: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 31

a) b) a) b)

Figura 75 Figura 76

Comanda se accesează prin:

• selecţia liniei „Fillet” a meniului „Modify” (fig.51); • tastarea numelui comenzii (fillet) pe linia de comandă, sau

a abrevierii acesteia (f), urmată de apăsarea tastei “Enter”; • selectarea butonului aflat pe bara „Modify”.

21.20. Comanda SCALE Comanda “SCALE:” permite mărirea sau micşorarea dimensiunilor obiectelor existente în desen, cu

un factor de scalare precizat de utilizator. Scalarea se realizează în raport cu un punct de bază, precizat şi el de către utilizator, în timpul comenzii.

Comanda este accesibilă prin: • selecţia liniei „Scale” a meniului

derulant „Modify” (fig.51); • tastarea numelui comenzii (scale) pe

linia de comandă, sau a abrevierii acesteia (sc), urmată de apăsarea tastei “Enter”;

• selectarea butonului aflat pe bara de instrumente „Modify”.

Figura 78.c) prezintă rezultatul scalării cu factor subunitar a pătratului din figura 73.a), raportat la colţul său inferior.

21.21. Comanda LENGTHEN Comanda “LENGTHEN:” permite modificarea lungimii unei linii, polilinii sau a unui arc.

Modificarea este posibilă şi în ceea ce priveşte deschiderea unghiulară a unui arc. Modificarea se poate realiza procentual, incremental sau la o nouă valoare totală. Comanda nu are efect asupra entităţilor închise automat.

Comanda se poate accesa: • prin selecţia liniei „Lenghten” a meniului derulant

„Modify” (fig.49); • prin tastarea numelui comenzii (lenghten) pe linia

de comandă, sau a abrevierii acesteia (len), urmată de apăsarea tastei “Enter”.

Figura 79.b) ilustrează rezultatul alungirii axelor geometrice ale conturului din figura 74.a) cu ajutorul comenzii “LENGTHEN:”.

21.22. Comanda EXPLODE Comanda “EXPLODE:” transformă entităţile complexe de tip polilinie sau bloc, în entităţile simple

componente, care apoi se pot manevra individual. Comanda este accesibilă prin:

• selecţia liniei „Explode” a meniului derulant „Modify” (fig.51); • tastarea numelui comenzii (explode) pe linia de comandă, urmată de apăsarea tastei “Enter”; • selectarea butonului aflat pe bara de instrumente „Modify”.

Original Original

Original

a) b) Fi

a) b) b) Figura 78

gura 77

a) b) Figura 79

Page 34: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 32

22. Înscrierea dimensiunilor în desene Operaţia de înscriere a dimensiunilor în desene poartă denumirea de dimensionare sau cotare. În figura

80.b) şi figura 81.b) sunt redate desenele complete ale obiectelor din figura 80.a), respectiv figura 81.a). Principiile generale de cotare aplicabile desenelor tehnice din toate domeniile (mecanic, electric,

construcţii, instalaţii, arhitectură, etc.) sunt reglementate de standardul SR ISO 129:1994.

a) b)

Figura 80

a) b)

Figura 81

22.1. Elementele cotării Elementele grafice ale cotării şi aspectul acestora sunt prezentate în figura 82.

40

gros.2

50

70

30

Figura 82

Extremitatea liniei de cotă (“arrowheads”)

Linia de indicaţie („leader”)

Linia de cotă (“dimension line”)

Linia ajutătoare (“extension line”)

Valoareapropriu-zisă a cotei(“dimension text”)

AutoCAD elaborează automat blocuri de cotă, care cuprind toate elementele necesare cotării (linie de cotă, linii ajutătoare, săgeţi, text, marcator de centru), fără a fi necesară crearea lor element cu element.

Uzual, extremităţile liniei de cotă sunt săgeţi, dar AutoCAD admite şi alte tipuri de extremităţi: puncte îngroşate, linii oblice, triunghiuri. Acestea pot fi pline (înnegrite) sau doar conturate. Implicit, acestea sunt săgeţi pline, înnegrite, identice la ambele extremităţi ale liniei de cotă. AutoCAD permite înscrierea elementelor de capăt diferite, sau absenţa acestora la una sau la ambele extremităţi ale liniei de cotă.

Valoarea cotei este determinată automat de către AutoCAD. Utilizatorul poate înlocui această valoare cu orice alt şir de caractere. Pe lângă valoarea dimensiunii, textul cotei poate conţine toleranţe (abateri limită), prefixe, sufixe, valori alternative, exprimate în alte unităţi de măsură. Textul cotei are proprietatea de asociativitate faţă de elementul cotat (La modificarea mărimii elementului cotat, se modifică automat şi textul cotei). Textele impuse explicit de utilizator nu beneficiază de proprietatea de asociativitate.

Page 35: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 33

22.2. Comenzi de cotare Comenzile care pot fi aplicate în vederea cotării se pot lansa din meniul

derulant “Dimension” (fig.83), cu ajutorul butoanelor de pe bara de instrumente “Dimension”(fig.84) sau prin tastare pe linia de comandă:

Figura 84

“DIMLINEAR:” cotează o dimensiune liniară. Precizarea elementului de cotat se face prin indicarea a două puncte ce îl delimitează, sau selectând elementul în cauză. Opţiunile comenzii sunt: Horizontal: măsurarea se realizează pe direcţia axei X curente; Vertical: măsurarea se realizează pe direcţia axei Y curente; Rotated: măsurarea se realizează pe o direcţie rotită cu unghiul specificat faţă

de axa X curentă; Mtext: deschide editorul intern de texte, pentru a modifica textul cotei; textul

implicit, rezultat prin măsurare, este simbolizat prin <>; Text: permite modificarea textului cotei de pe linia de comandă; Angle: permite rotirea direcţiei pe care este scris textul cotei, cota însăşi

păstrându-şi direcţia iniţială (nu coincide cu opţiunea Rotated). “DIMALIGNED:” înscrie o cotă liniară pe o direcţie paralelă cu aceasta (cota 32-fig.85); opţiunile

comenzii sunt Mtext, Text, şi Angle, cu semnificaţii identice celor ale comenzii “DIMLINEAR:”. “DIMORDINATE:” înscrie dimensiuni după metoda cotării în coordonate. Originea de măsurare este

originea sistemului curent de coordonate; direcţiile X şi Y sunt determinate după direcţiile axelor X şi Y curente. Opţiunile comenzii sunt: Xdatum: permite măsurarea după direcţia X;

Figura 83

Ydatum: permite măsurarea după direcţia Y; Mtext, Text şi Angle: aceleaşi semnificaţii ca şi în cazurile anterioare.

“DIMRADIUS:” cotează raze de curbură, cu înscrierea automată a prefixului R, (fig.86). Opţiunile Mtext, Text şi Angle au aceleaşi semnificaţii ca şi în cadrul comenzilor anterioare.

“DIMDIAMETER:” permite cotarea diametrelor; cu înscrierea automată a prefixului Φ, (fig.81.b); opţiunile Mtext, Text şi Angle au aceleaşi semnificaţii ca şi în cadrul comenzilor anterioare.

“DIMANGULAR:” permite cotarea unghiurilor cu înscrierea automată a unităţii de măsură, (fig.87).

“QDIM:” permite cotări rapide în serie (în lanţ), sau în paralel (faţă de un element comun), sau în coordonate; permite de asemenea cotarea simultană a razelor sau diametrelor unor cercuri sau arce de cerc, cu poziţionarea cotelor pe aceeaşi direcţie; opţiunile comenzii sunt: Continuous: indică opţiunea de cotare în serie (în lanţ); Staggered: indică opţiunea de cotare a punctelor pereche; Baseline: permite cotarea în paralel (faţă de un element comun); Ordinate: indică opţiunea de cotare în coordonate în cadrul comenzii; Radius: indică opţiunea de cotare simultană a unui set de raze; Diameter: indică opţiunea de cotare simultană a unui set de diametre; Datum point: permite schimbarea punctului de referinţă la cotarea în

coordonate, sau faţă de un element comun; Edit: permite adăugarea sau eliminarea unor puncte dintr-un lanţ de dimensiuni existente.

“DIMCONTINUE:” înscrie o cotă în prelungirea cotei anterioare (în serie, în lanţ), (fig.88); “DIMBASELINE:” înscrie o cotă liniară faţă de un element de referinţă comun cu al cotei anterioare

(în paralel), (fig.89);

67°

Figura 87

30

30 32

Figura 85

R10

Figura 86

Page 36: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 34

“QLEADER:” crează linii de indicaţie şi notaţii înscrise pe braţul liniilor de indicaţie (indicarea grosimii de 2 mm - fig.90);

Linia de indicaţie poate fi dreaptă sau ondulată. Numărul de elemente componente este opţional, dar poate fi limitat superior.

Notaţiile de la extremitatea unei linii de indicaţie pot fi texte de tip paragraf, simboluri pentru toleranţe geometrice, blocuri-utilizator, diferite obiecte sau pot lipsi total. Alinierea acestora în raport cu linia de indicaţie are mai multe variante.

Opţiunile privind crearea liniei de indicaţie se exprimă în caseta cu trei panouri “Leader Settings” (fig.91, fig.92, fig.93); aceasta este activată în cadrul comenzii „QLEADER:”, prin opţiunea Settings.

30 15 25

2015

2546

70Figura 88 Figura 89

gros 2

30

80

110

30

R5Ø14

R

Figura 90

Figura 92

Figura 91

Page 37: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 35

Figura 93“TOLERANCE:” crează simboluri pentru toleranţe geometrice (de formă, poziţie, orientare şi bătaie),

fără a genera şi linia de legătură cu elementul tolerat. Pentru stabilirea elementelor grafice şi numerice care compun simbolul, comanda deschide caseta de dialog “Geometric Tolerance”, (fig.94).

Figura 94

“DIMCENTER:” crează marcatori sau linii de centru, pentru cercuri, arce de cerc, arce de polilinii, (fig.95).

“DIMEDIT:” editează poziţia şi conţinutul textului unei cote, prin opţiunile Home, New, Rotate şi/sau modifică înclinarea liniilor de extensie (ajutătoare) faţă de linia de cotă, prin opţiunea Oblique.

“DIMTEDIT:” permite mutarea sau rotirea textului unei cote existente în desen.

22.3. Stiluri de cotare Stilurile de cotare se crează cu comanda “DIMSTYLE:”. Acestea definesc caracteristici ale blocului

de cotă precum: aspectul textului şi săgeţilor, modul de dispunere al textului, sufixe şi prefixe ataşate cotei, simetria liniei de cotă, distanţa dintre două linii de cotă paralele, modul de marcare al centrului, culorile asociate fiecărui element al unei cote, etc. Stilurile de cotare se salvează odată cu desenul. Un stil de cotare poate fi aplicat tuturor tipurilor de cote sau selectiv.

Figura 95

Operaţia de definire/modificare a stilurilor de cotare se realizează uşor cu ajutorul casetei de dialog “Dimension Style Manager” (fig.96). Aceasta se deschide la selecţia liniei Style... a meniului Dimension, la selecţia liniei Dimension Style... a meniului derulant Format sau prin tastare pe linia de comandă a numelui comenzii (dimstyle) urmat de apăsarea tastei “Enter”. Butoanele New, Modify şi Override ale casetei “Dimension Style Manager” deschid o nouă casetă de dialog cu 6 panouri (fig.97), ce conţin opţiuni privind aspectul cotelor, cum sunt: aspectul liniilor de cotă şi al săgeţilor, aspectul şi poziţia textului cotei, unităţile de măsură utilizate în cotare, valori ale toleranţelor dimensionale, dimensiunilor limită, etc.

Page 38: AutoCAD 2005 2D Suport Curs Politehnica Timisoara

AutoCAD 2D

D.Saftencu 36

Figura 96

Figura 97

Definirea unui stil de cotare adaptat cerinţelor din standardele româneşti de desen tehnic implică: pentru liniile de cotă (“Dimension Lines”): trasarea liniilor de cotă în interiorul liniilor ajutătoare, o

distanţă de 7-8 mm între liniile de cotă paralele, pentru liniile ajutătoare (“Extension Lines”): depăşirea liniei de cotă cu 2-3 mm. (“Extend beyond dim

lines”), distanţa faţă de dimensiunea cotată (“Offset from origin”) de 0 mm, mărimea marcajului de centru (“Center Marks for Circles”) de 2-3 mm, pentru extremităţile linie de cotă: 3-4 mm mărimea săgeţilor; 1-2 mm mărimea punctelor îngroşate, pentru textul cotei: mărimea de 3-4 mm, iar pentru toleranţe de 2-3 mm, poziţia implicită (“default”) pe

orizontală şi respectiv deasupra liniei de cotă pe verticală, orientarea aliniată cu linia de cotă, alegerea numărul de zecimale, prefixe, sufixe şi unităţi alternative, distanţa textului faţă de linia de cotă (“Offset from dim line”): 1-2 mm;

Pe baza stilului de bază propus anterior, se pot crea stiluri derivate precum: cotarea liniară a diametrelor: prefix %%c, pentru înscrierea automată a literei Ø în faţa valorii cotei; cotarea filetelor: prefix M sau alt simbol de filet, pentru înscrierea acestuia în faţa diametrului filetului; cotarea teşirilor la 45O: sufix x45%%d; punctul îngroşat extremitatea liniei de cotă, pentru cotarea grosimilor la plăcile plane subţiri, suprimarea uneia din liniile de extensie şi a extremităţii corespunzătoare a liniei de cotă, la cotarea cu

linie de cotă asimetrică şi săgeată la un singur capăt.