auto monitoring

59
 1. INTRODUCERE  În vederea integrării României în structurile europene, o maximă importanţă o prezintă şi problemele legate de protecţia mediului şi implicit de monit oriza re a calităţii acestuia, în afară de armonizarea legislativă. Studiul prezent privind proiectarea criteriilor de funcţionare a sistemelor de au to moni to rizare a factorilor de mediu, în special pentru ap ă, at mosf er ă şi soldeşeuri, este necesar pentru toate tipurile de activităţi industriale. !legerea poluanţilor specifici care trebuie monitorizaţi se va realiza pe bază de tipuri de industrie, poluarea fiind specifică fiecărui tip activitate industrială.  În "egea pentru protecţia mediului, numărul #$%#&&' reactualizată în anul ())), se prevede la articolul * că +rotecţ ia mediului constituie o obligaţ ie a autorităţilor administraţiei pu blice centrale ş i locale, precum şi tuturor persoanelor fizice şi -uridice. "a articolul /), paragraful e, se menţioneză obligaţiile persoanelor fizice şi  -uridice privind monitorizarea factorilor de mediu 0 asigură sisteme proprii de supraveg1ere a instalaţiilor şi proceselor te1nologice şi pentru analiza şi controlul poluanţilor pe raza de incidenţă a activităţilor desfăşu rate şi evidenţa rezultatelor,  în scopul prevenirii şi evitării riscurilor te1nologice şi eliberărilor accidentale de poluanţi în mediu şi raportează lunar rezultatele supraveg1erii mediului autorităţilor competente pentru protecţia mediului.  În spiritul aceleiaşi "egi a protec ţiei mediului, prin monitorizarea factorilor de mediu se înţelege un sistem de supraveg1ere, prognoză, avertizare şi intervenţie, care are în v edere evaluarea sistematică a dinamicii caracteristici lor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi semnificaţiei ecologice a acestora, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale sc1imbărilor produse, urmate de măsuri care se impun. 2e ş i prin cipiile de mai sus sunt sta bilite prin le ge, sistemele de automonitoring a calităţii facto rilor de mediu, din diverse c auze, au fost prea puţin realizate, mai ales în locurile cu poluare importantă şi cu risc asupra sănătăţii umane, dar uneori nu se monitorizează toţi factorii de mediu. Rezultă necesitatea unui studiu asupra proiectării criteriilor de funcţionare a sistemului de automonitorizare a calităţii mediului încon-urător. 1

Upload: isaacgabriella

Post on 05-Oct-2015

49 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

evaluarea necesarului de automonitoring

TRANSCRIPT

1

1. Introducere

n vederea integrrii Romniei n structurile europene, o maxim importan o prezint i problemele legate de protecia mediului i implicit de monitorizare a calitii acestuia, n afar de armonizarea legislativ.

Studiul prezent privind proiectarea criteriilor de funcionare a sistemelor de automonitorizare a factorilor de mediu, n special pentru ap, atmosfer i sol/deeuri, este necesar pentru toate tipurile de activiti industriale. Alegerea poluanilor specifici care trebuie monitorizai se va realiza pe baz de tipuri de industrie, poluarea fiind specific fiecrui tip activitate industrial.

n Legea pentru protecia mediului, numrul 137/1995 reactualizat n anul 2000, se prevede la articolul 6 c Protecia mediului constituie o obligaie a autoritilor administraiei publice centrale i locale, precum i tuturor persoanelor fizice i juridice.

La articolul 80, paragraful e, se menionez obligaiile persoanelor fizice i juridice privind monitorizarea factorilor de mediu : asigur sisteme proprii de supraveghere a instalaiilor i proceselor tehnologice i pentru analiza i controlul poluanilor pe raza de inciden a activitilor desfurate i evidena rezultatelor, n scopul prevenirii i evitrii riscurilor tehnologice i eliberrilor accidentale de poluani n mediu i raporteaz lunar rezultatele supravegherii mediului autoritilor competente pentru protecia mediului.

n spiritul aceleiai Legi a proteciei mediului, prin monitorizarea factorilor de mediu se nelege un sistem de supraveghere, prognoz, avertizare i intervenie, care are n vedere evaluarea sistematic a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, n scopul cunoaterii strii de calitate i semnificaiei ecologice a acestora, evoluiei i implicaiilor sociale ale schimbrilor produse, urmate de msuri care se impun.

Dei principiile de mai sus sunt stabilite prin lege, sistemele de automonitoring a calitii factorilor de mediu, din diverse cauze, au fost prea puin realizate, mai ales n locurile cu poluare important i cu risc asupra sntii umane, dar uneori nu se monitorizeaz toi factorii de mediu.

Rezult necesitatea unui studiu asupra proiectrii criteriilor de funcionare a sistemului de automonitorizare a calitii mediului nconjurtor.

2. Clasificarea activitior industriale care necesit sistem de monitorizare

Clasificarea activitilor industriale din economia naional care trebuie s realizeze monitorizarea calitii aerului, apelor de suprafa sau subterane i solului, conform viitoarei hotrri de guvern privind prevenirea, reducerea i controlul integrat al polurii, sunt prezentate n tabelul de mai jos.

Prin instalaie se denumete orice instalaie tehnic staionar n care se desfoar una sau mai multe activiti din list, precum i orice activitate direct legat, prin aspect tehnic, de activitile desfurate pe acelai amplasament, susceptibil de a avea efecte asupra emisiilor i polurii.

Nr.crt.Activitate

1.Activiti cu procese de combustie

instalaii de ardere cu capaciti de combustie mai mari de 50 MW;

rafinrii de iei i prelucrarea gazelor;

cuptoare de cocs;

instalaii de gazeificare i lichefiere a crbunilor

2.Producia i prelucrarea metalelor

instalaii de prjire sau sinterizare a minereului metalic (inclusiv a zcmintelor de sulfuri);

instalaii pentru producerea fontei sau oelului (topire primar sau secundar), inclusiv instalaii pentru turnarea continu, cu o capacitate care depete 2,5t/h;

instalaii pentru prelucrarea metalelor feroase;

a. laminoare la cald cu o capacitate mai mare de 20 t oel brut /h;

b. forje cu ciocane a cror energie de lovire depete 50 kJ/ciocan, iar puterea dezvoltat este mai mare de 20 MW;

c. aplicarea de straturi protectoare din metal topit, cu o capacitate de tratare mai mare de 2 t oel brut /h;

topitorii pentru metale feroase cu o capacitate mai mare de 20 t/zi;

instalaii pentru producerea de metale neferoase brute din zcminte concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice;

topirea metalelor neferoase, inclusiv a aliajelor i produselor recuperate (rafinare, turntorie de font, etc), cu o capacitate de topire mai mare de 4 t/zi pentru plumb i cadmiu sau de 20 t/zi pentru celelalte metale;

instalaii pentru tratarea suprafeelor metalelor i materialelor plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice la care volumul cuvelor de tratare depete 30 m3.

3.Industria mineralelor

instalaii pentru producerea clingherului de ciment n cuptoare rotative cu o capacitate de producie mai mare de 500 t/zi sau a varului n cuptoare rotative cu o capacitate de producie care depete 50 t/zi ori n alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de producie mai mare de 50 t/zi;

instalaii pentru producerea azbestului i fabricarea produselor pe baz de azbest;

instalaii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticl, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi;

instalaii pentru topirea substanelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi;

instalaii pentru fabricarea produselor din ceramic prin ardere, n special a iglelor, crmizilor refractare, dalelor, produselor din ceramic sau porelan , cu o capacitate de producie mai mare de 75 t/zi i/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mare de 4 m3 i cu densitate stabilit pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/m3;

4.Industria chimic instalaii chimice pentru producerea de substane chimice organice de baz, precum :

a) hidrocarburi (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice);

b) hidrocarburi care conin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetai, peroxizi, rini epoxidice;

c) hidrocarburi sulfuroase;

d) hidrocarburi care conin azot, precum: amine, amide, compui azotoi, compui nitro sau azotai, nitrili, cianai sau izocianai;

e) hidrocarburi coninnd fosfor;

f) hidrocarburi halogenate;

g) compui organo-metalici;

h) materiale plastice de baz (fibre polimerice sintetice i fibre pe baz de celuloz);

i) cauciucuri sintetice;

j) vopsele i pigmeni;

k) ageni de suprafa i ageni tensioactivi;

instalaii chimice pentru producerea de substane chimice anorganice de baz, precum:

a) gaze, ca de exemplu: amoniac, clor sau acid clorhidric gazos, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de carbon, compui ai sulfului, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, oxiclorur de carbon;

b) acizi, ca de exemplu: acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric, oleum, acizi sulfuroi;

c) baze, ca de exemplu: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu;

d) sruri, ca de exemplu: clorura de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotat de argint;

e) metaloizi, oxizi metalici i ali compui anorganici, ca de exemplu: carbura de calciu, siliciu, carbura de siliciu;

instalaii chimice pentru fabricarea ngrmintelor chimice (simple sau complexe) pe baz de fosfor, azot sau potasiu;

instalaii chimice pentru fabricarea produselor fitosanitare de baz sau a bioacizilor;

instalaii utiliznd procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de baz;

instalaii chimice destinate fabricrii explozibililor;

5.

Gestiunea deeurilor

instalaii pentru depozitarea sau recuperarea deeurilor periculoase i depozitarea deeurilor uleioase cu o capacitate mai mare de 10 t/zi; instalaii pentru incinerarea deeurilor municipale i reducerea polurii din instalaiile existente de incinerare a deeurilor municipale cu o capacitate mai mare de 3 t/zi; instalaii pentru depozitarea deeurilor nepericuloase cu o capacitate mai mare de 50 t/zi; depozite controlate de deeuri, care primesc mai mult de 10 t/zi sau cu o capacitate total mai mare de 25.000 t, cu excepia depozitelor controlate de deeuri inerte;

6.Alte activiti

instalaii industriale pentru producia de:a) celuloza din lemn sau alte materiale fibroase;

b) hrtie i carton, cu o capacitate de producie mai mare de 20 t/zi;

instalaii pentru pretratare (operaii precum splare, albire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor sau textilelor, cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi;

instalaii pentru tbcirea blnurilor i a pieilor, cu o capacitate de tratare mai mare de 12 t produse finite/zi;

a) abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi;

b) tratare i prelucrare n scopul fabricrii produselor alimentare din:

-materii prime de origine animal (altele dect laptele), cu o capacitate de producie a produselor finite mai mare de 75 t/zi;

-materii prime vegetale, cu o capacitate de producie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoare medie trimestrial);

c) tratarea i prelucrarea laptelui, cu mai mult de 200 t/zi cantitate de lapte (valoarea medie anual);

instalaii pentru depozitarea sau reciclarea carcaselor de animale i a deeurilor de animale cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi;

instalaii pentru creterea intensiv a psrilor sau a porcilor, cu mai mult de:

a) 40.000 de capete pentru psri;

b) 2.000 de capete pentru porcii de producie (peste 30 kg.), sau

c) 750 capete pentru scroafe

instalaii pentru tratarea suprafeei substanelor, obiectelor sau produselor, utiliznd solveni organici, n particular pentru finisare, placare, acoperire, degresare, impermeabilizare, dimensionare, vopsire, curare sau impregnare, cu o capacitate de consum mai mare de 150 kg/h sau mai mult de 200 t/an;

instalaii pentru producia de carbon (crbune srac n gaze) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare.

3. prelevarea probelor3.1. APA

3.1.1. Ap uzat

Prelevarea probelor de ape uzate se realizeaz conform SR ISO 5667-10, echivalent ISO 5667-10:1080.

Recipientele n care se preleveaz, conserv i transport probele este necesar s respecte anumite condiii de calitate.

Se utilizeaz recipiente care nu produc pierderi prin absorbie, volatilizri i s nu permit ptrunderea substanelor sau corpurilor strine n interior.

Criteriile de alegere a recipientelor sunt urmtoarele:

-rezisten mecanic;

-etaneitate;

-uor de redeschis;

-rezisten la temperaturi extreme;

-comoditate;

-posibiliti de curare i reutilizare;

-disponibilitate i pre.

Se utilizeaz recipieni din plastic, cu excepia urmtoarelor substane care trebuie prelevate n recipieni de sticl:

metale grele;

hidrocarburi cu fixarea substanei cu acid sulfuric;

detergeni cu fixarea substanei cu cloroform;

pesticide.

Recipienii pentru prelevarea probelor pentru analizele de biologie i bacteriologie sunt din sticl de culoare nchis, cu dop de sticl i sterilizate nainte de prelevarea probelor.

n cazul prelevrilor din colectoare de scurgere, canale de colectare sau guri de vizitare, curgerea trebuie s fie cu turbulen puternic pentru asigurarea amestecului.

n standardul SR ISO 5667-10, echivalent ISO 5667-10:1080 se prezint diverse amplasamente pentru prelevarea probelor de ape uzate.

Amplasamentul locului de prelevare trebuie s fie accesibil, sigur i cu posibilitatea sursei de alimenatre cu energie electric pentru vizibilitate.

n cazul existenei ngustrilor, punctul de prelevare va fi situat n aval, la o distan de minim 3 ori diametrul conductei sau dimensiunii laturei mari, n cazul canalelor de form trapezoidal.

Prelevatorul se va afunda pn la o treime din nlimea efluentului.

La staiile de epurare, unde se urmrete n principal eficiena acestora, punctele de prelevare sunt situate amonte, la intrarea n staie i aval, la ieirea din staie. La staiile de epurare cu mai multe trepte sau bazine de epurare, se pot preleva probe din punctele semnificative.

Cantitatea de ap care se va preleva pentru probele momentane este cuprins ntre 1,5 - 5 l, n funcie de numrul parametrilor care trebuie determinai.

n standardul SR ISO 5667-10, echivalent ISO 5667-10:1080 se prezint frecvena, momentul i durata prelevrii probelor de ap uzat.

La un proces tehnologic la care n timpul desfurrii procesului tehnologic nu variaz debitele sau calitatea apelor uzate evacuate, se pot preleva probe medii, la date bine determinate (ziua i ora).

n cazul proceselor tehnologice cu variaii ale debitelor sau a calitii apelor uzate evacuate, perioadele de prelevare trebuie s acopere variaiile sezoniere.

Probele medii zilnice pot fi prelevate n funcie de 2 parametrii:

1. probe medii zilnice proporionale cu debitul;

2. probe medii zilnice la intervale egale de timp.

Determinarea compuilor organici volatili se realizeaz pe probe medii pe o perioad mai mare de 24 ore, iar pentru compuii organici stabili proba poate fi prelevat timp de mai multe zile, ca o prob medie.

Probele punctuale se preleveaz pn la umplerea prelevatorului.

Probele medii se preleveaz ca o sum de probe punctuale de volum constant, care se amestec i se determin calitatea medie a apei.

3.1.2. Ap subteran

n cazul prelevrii apelor din foraje pentru determinarea calitii apelor freatice, nainte de prelevarea probelor este necesar curarea forajului prin evacuarea unui volum de ap determinat n funcie de diametrul forajului i grosimea stratului freatic.

V= r2 H

(1)

Curarea se realizeaz prin pomparea unui volum de 6 ori mai mare ca cel determinat cu formula (1).

Probele medii se preleveaz ca o sum de probe punctuale de volum constant, care se amestec i se determin calitatea medie a apei.

Prelevarea apei pentru analiza probelor biologice i bacteriologice se realizeaz n recipieni curai i sterili de sticl de culoare nchis, cu dop tot de sticl care trebuie protejat pn n momentul utilizrii, dopul fiind protejat cu o folie metalic.

Pn la efectuarea analizelor este necesar ca probele s fie stocate n frigider.

3.1.3. Ap de suprafa

Prelevarea probelor de ap din lacuri i ruri este determinat de standardele SR ISO 5667-1 Ghid general pentru stabilirea programelor de prelevare echivalent ISO 5667-1:1980 i SR ISO 5667-6 Ghid pentru prelevarea probelor de ap din ruri i cursuri de ap, echivalent ISO 5667-6:1990.

Stabilirea detaliat a concentraiei parametrilor fizico-chimici i a speciilor biologice pe cursuri de ap naturale va fi necesar pentru determinarea viitoarelor utilizri ale apei, n aval de zonele industriale care descarc ape uzate, evaluarea eficienei staiilor de epurare, punerea n eviden a calitii apei tratate, controlul funcionrii sistemelor de rcire industrial a apei..

nainte de nceperea propriu-zis a prelevrilor este necesar s se verifice modul de asigurare a securitii personalului i al echipamentului.

Amplasamentul punctelor de prelevare trebuie s fie stabil (s nu alunece malurile) evitndu-se zonele periculoase i s poat fi accesibil tot timpul anului (pe perioade de ploi sau secete), trebuie avute n vedere posibile influene ale variaiilor de temperatut, ale condiiilor meteorologice i a calitii lichidului.

n zonele caracterizate de variaii importante ale nivelului apei prelevarea se realizeaz facil prin utilizarea unor platforme plutitoare.

n cazul rurilor cu un debit important sau al lacurilor, n funcie de suprafaa acestora, trebuie prelevate probe pe profile transversale i pe diferite adncimi.

Probele, este indicat s fie prelevate din zone cu turbulen pe ct posibil rezultat al unei curgeri naturale, amestecate bine.

Monitorizarea calitii efluenilor industriali descrcai n ape de suprafa se va realiza prin prelevarea probelor ct mai aproape de punctul de evacuare (canale sau guri de vizitare), cu echipament adaptat fiecrei situaii.

Frecvena, durata i momentul prelevrii probelor se determin n funcie de variaia calitii apei i probele trebuie prelevate n momente reprezentative ale calitii i variaiilor sale. n cazul unor variaii ciclice sau al unor variaii cu caracter permanent o exactitate bun se obine prin evaluarea concentraiilor medii, n cadrul unui program sistematic de prelevare, preferabil prelevrii momentane indiferent de numrul de probe. Frecvena de prelevare va fi aleas astfel nct s evidenieze diferitele etape ale ciclului tehnologic studiat.

Adncimea de prelevare de la suprafaa apei este la 0,50 m de la suprafa utiliznd prelevatoare obinuite. n cazul prelevrii probelor de la adncimi mai mari se vor utiliza recipieni speciali, care prin imersie permit obinerea unei probe ermetic nchise.

3.2. Aerul

Determinrile privind calitatea atmosferei sunt reglementate prin Ordinul MAPPM numrul 462/1993 privind emisiile n atmosfer a substanelor poluante.

Metodologiile se aplic la determinri de emisii sub form de pulberi, aerosoli sau gaze produse: de instalaii, surse staionare de tip instalaie industrial, amenajri de teritoriu de tip autostrad, aeroport, cale ferat, aparate i utilaje de tip generator electric cu motor cu combustie, precum i instalaiilor de ventilaie care colecteaz efluenii gazoi ai unor surse i i evacueaz n atmosfer.

Prelevarea unui volum reprezentativ al efluentului de analizat se recolteaz izocinetic. Se determin n acest mod concentraia de substane poluante.

Emisia total se calculeaz funcie de compoziia volumului de gaz recoltat i de ali parametrii auxiliari.

Amplasamentul punctului de recoltare pentru emisiile de substane poluante n atmosfer trebuie s permit un acces uor i sigur. Poziionarea se planific, de comun acord cu deintorul de surs i se amenajeaz corespunztor din timp.

Efluentul care urmeaz a fi msurat trebuie s parcurg poriunea n care se execut operaia cu minimum de perturbaii posibile. Prezena deviaiilor, racordurilor, robineilor, ventilatoarelor sau a altor instalaii constituie surse de perturbaii nedorite.

n amplasamentul propriu-zis, este necesar s se pregtesc nu numai unul sau mai multe orificii de msur, dar n multe din cazuri i o platform de lucru, fix sau mobil, de circa 2 x 3 m funcie de diametrul canalului pe care se face msurarea i dimensiunile aparaturii, lundu-se toate msurile legate de securitatea muncii i de asigurarea cu racordurile necesare de ap i energie electric.

Conductele de evacuare rectilinii, cu forme i seciuni constante constituie poriuni de msur potrivite.

Pe ct posibil, lungimile de poriuni rectilinii nainte i dup amplasamentul punctului de msur vor fi de cel puin 5, respectiv 3 ori echivalentul diametrului hidraulic al seciunii de msur. Dac nu se poate alege o soluie de acest tip, se va face o alegere astfel ca tronsonul amonte s fie mai lung ca cel n aval.

n ceea ce privete msurrile de pulberi, vor fi preferate canalele verticale celor orizontale. Preferina este justificat prin aceea c n canalele orizontale exist tendine de depunere sau repartiie neomogen n efluent.

Courile cu o vitez suficient de mare a efluentului (pe ct posibil superioar a 5 m/s) constituie poriuni de msur recomandabile.

Frecvena, durata i numrul de msurri se fixeaz funcie de natura sursei, ct i de variaia de timp a emisiilor.

Se recomand n cazul unor surse cu emisie constant, efectuarea a cel puin trei msurri individuale.

Se definete ca msurare individual, media valorilor msurate n fiecare punct al unei grile, respectiv, pe axa de msur, fie rezultatul a ceea ce se definete ca msurare n gril.

3.3. Solul

Prelevarea probelor de sol este stabilit prin Ordinul MAPPM numrul 184/1997.

Stratul fertil de la suprafaa solului este necesar a fi ndeprtat nainte de prelevare.

Adncimea de prelevare este de 5 i 30 de centimetri. n cazul n care se determin prin analize concentraii mari ale substanelor poluante, se vor preleva probe pn la adncimea la care concentraia scade sub concentraiile maxime admisibile.

Probele se stocheaz n pungi de plastic, cu etichetarea de rigoare.

Amplasamentul punctelor de prelevare a solului se determin n funcie de specificul fiecrei activiti industriale, perimetral haldelor de deeuri sau n apropierea locurilor cu procese tehnologice care pot afecta calitatea solului.

n funcie de suprafaa obiectivului este necesar a fi prelevat urmtorul numr de probe:

Suprafaa

(m2)Numrul punctelor de prelevare

1.0004

5.0008

10.00015

Parametrii necesari a fi monitorizai n cazul determinrii calitii solurilor vor fi prezentai n capitolul urmtor.

Frecvena de prelevare a probelor pentru sol va fi stabilit de comun acord ntre societile cu activiti industriale i cu autoritile locale competente n domeniul proteciei mediului ( Inspectorate de Protecie a Mediului), dar nu mai puin de o dat la 6 luni.

4. Indicatori de poluare monitorizai

Sunt prezentate substanele poluante relevante pentru ap i aer, pentru a fi luate n considerare la stabilirea valorilor limit de emisie, conform aceleiai viitoare hotrri de guvern.

4.1. Apa

Concentraiile maxime admisibile pentru a fi descrcate n apele de suprafa, conform NTPA 001/1996 privind descrcarea apelor uzate n ape de suprafa i STAS 1342/1991 pentru calitatea apei potabile, sunt prezentate n mg/l.

a) compui organohalogenai i substane care pot forma compui de acest tip n mediul acvatic ( trihalometani total CMA=01 i pentru cloroform CMA-0,03) ;

b) compui organofosforici CMA=0,1;

c) compui organici cu staniu CMA=0,05;

d) substane i preparate care s-au dovedit a avea proprieti cancerigene sau mutagene sau proprieti care pot afecta reproducerea n sau prin intermediul mediului acvatic CMA=0,1;

e) hidrocarburi persistente i substane organice toxice bioacumulabile i persistente CMA = 5;

f) cianuri CMA = 0,05;

g) metalele i compuii lor (variaz n funcie de fiecare metal, de la CMA=0,005 pentru mercur i la CMA=100 pentru mangan); suma ionilor metalelor grele nu trebuie s depeasc 1mg/l;

h) arsenul i compuii si; CMA = 0,05;

i) bioacizi i produi fitosanitari CMA = 0,5;

j) materiale n suspensie CMA = 60;

k) substane implicate n procesul de eutrofizare (au n compoziie fosfor i azot) CMA=10 pentru azot total i CMA =1 pentru fosfor total;

l) substane care au o influen nefavorabil asupra balanei de oxigen (i care pot fi msurate utiliznd parametrii ca: CBO5 CMA = 20, CCO-Mn CMA = 40, CCO-Cr CMA = 70).

Ordinul MAPPM numrul 184/1997 reglementeaz substanele poluante i concentraiile acestora pentru descrcarea apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor (concentraiile sunt msurate n mg/l).

a) temperatura mai mic de 400 C;

b) pH 6,5 - 8,5;

c) materii n suspensie CMA = 300;

d) CBO5 CMA = 300 consum chimic de oxigen (CCO-Cr)-CMA = 500;

e) azot amoniacal-CMA = 30;

f) fosfor total-CMA = 5;

g) cianuri-CMA = 0,5;

h) sulfuri i hidrogen sulfurat CMA = 0,5;

i) sulfii-CMA = 10;

j) sulfai-CMA = 400;

k) fenoli antrenabili cu vapori de ap-CMA = 30;

l) substane extractibile cu eter de petrol-CMA = 20;

m) detergeni sintetici anion activ biodegradabili-CMA = 30;

n) plumb-CMA = 0,5;

o) cadmiu-CMA = 0,1

p) crom trivalent-CMA = 1;

q) crom hexavalent-CMA = 0,1

r) cupru-CMA = 0,1;

s) nichel-CMA = 1;

t) zinc-CMA = 1;

u) mangan-CMA = 1

v) clor liber-CMA = 1

4.2. Aer

Concentraiile maxime admisibile medii (CMA) pe scurt durat (30 minute) sunt prezentate n mg/m3, conform STAS 12574/1987 privind calitatea aerului n zone protejate (imisii) i ordinului MAPPM 462/1993.

a) dioxidul de sulf i ali compui ai sulfului -CMA = 0,75 (imisii);

b) oxizi de azot i ali compui ai azotului CMA = 0,3 (imisii);

c) monoxidul de carbon-CMA = 6( imisii);

d) compui organici volatili-CMA = 1(imisii) ;

e) metalele i compuii lor CMA n funcie de metal : 0,2 pentru cadmiu, mercur, taliu, 1 pentru cobalt, nichel, telur i 5 pentru crom, cupru, staniu, plumb (emisii);

f) pulberi n suspensie CMA = 0,30( imisii);

g) azbest (particule n suspensie, fibre) CMA = 0,1( emisii);

h) clorul i compuii si-CMA = 0,1 (emisii);

i) fluorul i compuii si-CMA = 5(emisii);

j) arsenul i compuii si- CMA = 1(emisii);

k) cianuri CMA = 1( emisii);

l) substane i preparate care s-au dovedit a avea proprieti cancerigene sau mutagene sau proprieti care pot afecta reproducerea prin intermediul aerului CMA = 0,21(emisii);

m) dibenzenodioxine policlorinate i dibenzofurani policlorinai CMA = 1(emisii).

n) amoniac CMA = 0,3 ( imisii).

4.3. Solul

Concentraiile i felul substanelor poluante necesar a fi analizate n probele de sol este stabilit prin Ordinul MAPPM numrul 184/1997.

Compui anorganici

ElementeConcentraii normale

(mg/kg substan uscat)

Antimoniu5

Argint2

Arsen5

Bariu200

Beriliu1

Bor solubil1

Cadmiu1

Cobalt15

Crom:

Crom total

Crom hexavalent30

1

Cupru 20

Mangan900

Mercur0,1

Molibden2

Nichel20

Plumb20

Seleniu1

Staniu20

Taliu0,1

Vanadiu50

Zinc100

Cianuri libere