auguste comte

4
SISTEMUL SOCIOLOGIC AL LUI AUGUSTE COMTE Tureac Anca Ioana- COP2 Auguste Comte (1858-1917) este cel ce consideră că știința (gândirea pozitivă) are o funcție predictivă, respectiv sociologia are o funcție profetică, pozitivismul fiind singura religie reala și completă. El va construi o religie fără Dumnezeu pentru că în viziunea lui , în societatea industrială „Dumnezeu a murit dar religia trăiește” prin rolurile sociale ale preoților. Auguste Comte definește comunitatea ca unitatea speciei umane și o denumește fie umanitate fie societate industrială. Fiecare unitate generică este caracterizată prin 3 faze istorice (vârste spirituale ale omenirii) și anume: starea teologică, starea metafizică, starea pozitivă. În același timp fiecare unitate este compusă din 2 polarități: forțele ordinii (solidarității) și forțele schimbării (inovatoare). Pornind de la această clasificare sociologia este formată din 2 mari domenii: static (sociologia ordinii) și dinamică (sociologia schimbării). Sociologia statică studiază anatomia societății, caracterele structurale ale oricărei societăți.” [Bădescu, p.81]. Sociologia dinamică este teoria expansiunii sociabilității umane, sociologia dezvoltarii comunitatilor umane. In timp ce din punct de vedere static, sociabilitatea este compusa din aceleasi elemente aflate la aceeasi niveri ierarhice, din punct de vvedere dinamic ele sunt predestinate maturizarii, devenirii, avand grade diferite de complexitate.

Upload: anca-ioana

Post on 28-Jun-2015

864 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: AUGUSTE COMTE

SISTEMUL SOCIOLOGIC AL LUI AUGUSTE COMTE Tureac Anca Ioana- COP2

Auguste Comte (1858-1917) este cel ce consideră că știința (gândirea pozitivă) are o

funcție predictivă, respectiv sociologia are o funcție profetică, pozitivismul fiind singura

religie reala și completă. El va construi o religie fără Dumnezeu pentru că în viziunea lui , în

societatea industrială „Dumnezeu a murit dar religia trăiește” prin rolurile sociale ale

preoților.

Auguste Comte definește comunitatea ca unitatea speciei umane și o denumește fie

umanitate fie societate industrială.

Fiecare unitate generică este caracterizată prin 3 faze istorice (vârste spirituale ale

omenirii) și anume: starea teologică, starea metafizică, starea pozitivă.

În același timp fiecare unitate este compusă din 2 polarități: forțele ordinii

(solidarității) și forțele schimbării (inovatoare).

Pornind de la această clasificare sociologia este formată din 2 mari domenii: static

(sociologia ordinii) și dinamică (sociologia schimbării). Sociologia statică studiază anatomia

societății, caracterele structurale ale oricărei societăți.” [Bădescu, p.81]. Sociologia dinamică

este teoria expansiunii sociabilității umane, sociologia dezvoltarii comunitatilor umane. In

timp ce din punct de vedere static, sociabilitatea este compusa din aceleasi elemente aflate la

aceeasi niveri ierarhice, din punct de vvedere dinamic ele sunt predestinate maturizarii,

devenirii, avand grade diferite de complexitate.

In fiecare dintre cele 3 stari coexista agenti ai ordinii si agenti ai schimbarii si coexista

doua puteri opuse si complementare; in starea teologica acestia sunt reprezentanti de preoti si

razboinici, in cea metafizica de metafizicienii si legistii si in cea poziitiva de savanti si

industrialisti

Perspectiva evolutionista a lui Comte sustine pe de o parte ca energia, puterea

intelectuala este cea care genereaza cele 3 stari, iar omenirea este defintita ca spiritul pozitiv.

Pe de alta parte el sustine ca procesul social este compus dintr-un dualism energetic si ca

fortele istorice se schimba chiar daca actioneaza in acelasi dualism sociologic.

Ideea sociala are un dublu rol: intelectual si stiintific in sens practic. Functia ideii

sociale este de a pune ordine in starea mentala a societatii, ordinea (solidaritatii) sociale este

conditionata de ordinea intelectuala.

Page 2: AUGUSTE COMTE

“Ideea sociala la Comte are o functie religioasa concomitent cu una pozitiva, pur

intelectuala.” [Badescu, p.51]. Ea are 3 forme de manifestare istorica, fiecare reprezenand “un

mod de existenta sociala”, iar acesta la randul sau se exprima ca “ societate exemplara unica”

In sociologia lui Comte se disting trei “grade de existenta” dependente intre ele: viata

individuala, viata domestica si viata sociala iar legile care conduc la integrarea celor 3 grade

sunt: legea ierarhiei respectiv legea predominarii spirituli de ansamblului aupra spiritului de

detaliu.

Sociabilitatea individului se face simtita prin doua forte psihice: forte intelectuala si

forte afective dintre care forta afectiva este preponderenta; prin aceasta preponderenta se

realizeaza dinamica sociala.

Dezvoltarea intelectuala ajuta omul sa indeplineasca diferite contracte sociala,

stapanindu-si pasiunle si emotiile.

Auguste Comte studiaza societatea ca fiind un sistem alcatuit din elemente omogene si

gaseste ca prima forma de manifestare a unitatii sociale ca fiind familia nu individul . Astfel

incat familia se modifica odata cu schimbarile ce se produc la nivelul “spiritului intregului”.

“Societatea se dezvolta gratie facultatilor intelectuale, care capata putere gratie

dezvoltarii comunitatii si deci facultatilor afective” [Badescu, p.59] totusi in dezvoltarea sa isi

pierde coerenta, ordinea iar puterea spirituala se desprinde de cea temporala ce duce la

pradusirea comunitatii.

Religia pozitiva contruita de Comte are rolul de a reface unitatea dintre puterea

spirituala si cea temporala; distinctia dintre cele 2 puteriduce la recuperarea ideii de

comunitate. Odata cu evolutia societatii puterea spirituala se separa de cea temporala astfel

distrugand ordinea si coerenta dintr-o societate. Spiritul pozitiv reunifica cele doua puteri,

readucand ordinea in societate, deaceea comte il considera regimul propriu”adevaratei naturi

umane”. Totusi cele doua regimuri istorice(teologic si metafizica) sunt necesare reprezentand

etape de evolutie catre regimul pozitiv. Spiritul pozitiv este prezent in societatea de tip

industrial fiind considerata totodata societatea suprematiei intelectualilor si ca tip de status in

savanti.. Deaceea este considerat ca fiind semnul evolutiei societatii. Forta intelectuala. Pentru

Comte, forta intelectuala este expresia maximei sociabilitati si socializari umane.