Revista lunară online de promovare a turismului românesc editată de

Nr.1

4 /

A

ug

ust

20

12

Sarmizegetusa Regiacetatea dacică inclusă

patrimoniului cultural mondial UNESCOpe lista

Muzeul Mineritului Certeju de Sus

Biserica din LesnicVeţel

Curtea Cneziala a CandeştilorRîu de Mori

Revistă online de promovare şi dezvoltare atât a turismului local

cât şi naţional.

© Copyright: Reproducerea oricărui material scris sau

ilustrat din această publicaţie este categoric interzisă fără consimţământul prealabil al

editorului.Revista nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul

materialelor publicitare.

ISSN 2247 - 2738 ISSN-L 2247 - 2738

Project Manager - Designer:

Alexandru TutoveanuProject Manager - Tehnoredactare:

Cristiana Tutoveanu

Numărul 14 / August 2012 Turism Românesc

Pe copertă SARMIZEGETUSA REGIA cetatea dacică inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO

găsiţi celelalte numere pewww.turism-românesc.com

Parteneri Media:

Turistic MediaAdresa:Str.Mareşal Averescu, Bl.33Ap.4, Deva, 330011Judeţul Hunedoara

Telefon: +40254237464 +40766283253 +40766191779

E-mail:contact@turism-romanesc.comoffice@turism-romanesc.com

Website: www.turism-romanesc.com

http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial

https://twitter.com/#!/Turism_Romanesc

http://pinterest.com/turismromanesc

http://turism-hunedorean.squarespace.com

http://www.youtube.com/user/TurismRomanescHD

http://www.alexa.com/siteinfo/turism-romanesc.com#

Presa britanică pune România între principalele destinaţii turistice

Într-un articol de luna 1.095 lire sterline;aceasta, care se referă la zece Transilvania - Tărâmul lui destinaţii de vacanţă unde se pot Dracula - pachet de opt zile cu practica diverse sporturi, The preţuri de la 845 lire sterline.Guardian include şi România, Celelalte ţări incluse în topul celor alături de ţări precum Portugalia, de la The Guardian sunt: Portugalia Italia, Franţa, Austria şi Spania. - surf şi yoga, Italia - călărie,

Astfel, turişti i britanici Sardinia - activităţi multiple, Suedia împătimiţi de drumeţii şi care vor o pentru canoe, ciclism în Franţa, provocare faţă de Alpi, nu trebuie să mountain-biking în Austria, Azore - caute mai departe de Munţii înot cu delfinii, Spania - kitesurfing Făgăraş, despre care publicaţia şi Finlanda, pentru a admira aurora scrie că "oferă privelişti uimitoare boreală.ale lacurilor glaciare şi ale văilor The Guardian a mai scris abrupte". anul acesta despre vacanţe în

Preurile pentru astfel de România, promovând Munţi i vacanţe variază. Spre exemmplu, o Bucegi, Munţii Carpaţi, oraşele din călătorie de opt zile şi cazare în Transilvania, Bucureşti, Delta cabane montane, cu două zile de Dunării, şi a mai scris chiar şi trekking în Parcul Naţional Piatra despre mănăstirile din Bucovina şi Craiului, transfer de la aeroport, despre Poiana Braşov. . toate mesele şi ghid montan, costă (sursa: www.economica.net)de la 655 de lire sterline/persoană de la agenţia Walks world wide.

Pe lângă acest pachet, cei de la Walks world wide mai au în ofertă şi alte pachete:

Marele tur al Carpaţilor - circuit de 15 zile cu preţuri de la 1.695 de lire sterline;

Apusen i - Tărâmul apusului - pachet de opt zile cu preţuri de la 1.095 lire sterline;

Maramureşul Mitic - pachet de opt zile cu preţuri de la

Orăştioara de Sus

Sarmizegetusa Regia - capitala statului dac

armizegetusa a fost capitala statului dac, principalul centru Spolitic, religios şi mestesugaresc,

pentru apărarea căreia s-a construit un întreg sistem de fortificaţii. Sarmizegetusa a avut trei părţi componente: aşezarea civilă, zona sacră şi cetatea. Aici locuiau regii, demnitarii, funcţionarii cancelariei regale, o parte a aristocraţiei, medici, negustori, meşteri constructori, artizani etc.

Accesul dinspre valea Mureşului spre Sarmizegetusa era apărat şi controlat de cetăţile de la Costeşti-Cetãţuie şi Blidaru, precum şi de numeroase turnuri amplasate de o parte şi alta a drumului. Aşezarea fortificată de la Cucuiş-Golu, cetatea de la Vârful lui Hulpe, barau accesul dinspre văile Cucuişului şi Sibişelului. înaintarea dinspre vest era apărată de cetatea de la Piatra Roşie şi de fortificaţia de la Cioclovina-Ponorici. La acestea se adaugă cetăţile de la Căpâlna, Băniţa şi Tilisca care blocau căile spre capitala statului dac. După depăşirea tuturor acestor obstacole, atacatorii erau întâmpinaţi de întăriturile capitalei.

Cetatea Sarmizegetusei a fost construită în singurul loc de pe Dealul Grădiştii cu configuraţie potrivită concepţiei de fortificare a dacilor, în jurul cotei 1000, perimetru dominant atât faţă de cartierul de vest al aşezării civile de la Sarmizegetusa cât şi în raport cu incinta sacră a capitalei. Zidurile cetăţii, construite în stilul clasic – “murus dacicus”, înconjurau vârful dealului, urmând configuraţia terenului. Pe latura de vest, aproape de cota maximă, au fost construite cazemate, după tipicul celor de la Costeşti-Cetăţuie şi Blidaru. Nu se ştie dacă cetatea avea bastioane, intervenţia ulterioară a românilor putând să fi dus la desfiinţarea lor. În interiorul cetăţii s-au descoperit doar barăci de lemn destinate apărătorilor. În conformitate cu pacea încheiată după primul război daco-roman, o parte din ziduri au fost demantelate, în preajma celui de-al doilea conflict fiind reînălţate. Cetatea a suferit distrugeri importante în timpul asediului final, iar reconstrucţia romană nu a respectat nici traseul zidului dacic, nici tehnica sa de construcţie.

precip i taţ i i , cu ate l iere ş i amenajari din cele mai diverse.

Deşi a beneficiat de cercetări arheologice intense, majoritatea teraselor nu au fost cercetate. Se ştie clar că întreg dealul a fost excavat şi terasat de daci, terasele artificiale fiind în multe cazuri susţinute de ziduri de mari dimensiuni. În gospodăria unui nobil dac se găsea apă curentă, t ranspor ta tă pr in apeducte care şi astăzi sunt funcţionale. Din păcate, aproape toate construcţiile civile au fost ridicate din materiale perisabile, păstrându-se doar pietrele aşezate la baza lor, resturi de pereţi, stâlpi carbonizaţi, podele de lut sau vetre de foc. Locuinţele dacilor se grupau în trei categorii: cu o singură încăpere, cu două sau mai multe încăperi şi poligonale. Primele sunt toate construite la suprafaţă şi sunt cele mai puţine. Locuinţele cu mai multe încăperi au fost construite fie cu pari înfipţi în pământ, fie cu baza de piatră. Majoritatea o constituie cele din a doua categorie. Atât locuinţele circulare cât şi cele poligonale au de regulă o încăpere, când s-au construit cu un singur nivel şi două, când aveau etaj, ambele de mari dimensiuni. Într-una din locuinţele cercetate s-a descoperit o trusă medicală cuprinzând cinci vase de lut de mici dimensiuni, probabil pentru unguente, un bisturiu şi o piatră din cenuşă vulcanică, al cărei praf are calităţi astringente, toate aşezate într-o cutiuţă de lemn cu mânere de fier prinse în două brăţări. În apropierea locuinţelor se aflau amenajări gospodăreşti cu destinaţii diferite,

Noul traseu dubla suprafaţa apărată de ziduri, în acestea găsindu-se lespezi şi blocuri de piatră din drum, segmente de canale, tamburi de coloane de calcar, piese de boltă, ancadramente şi tamburi de coloane de andezit, luate din clădirile civile ale Sarmizegetusei, care abia pot sugera grandoarea fostelor construcţii dacice. Fortificaţia de la Sarmizegetusa era o aşezare civilă, care consta din construcţii gospodăreşti, cu instalaţii de captare şi transportare a apei potabile şi de drenare a celei provenite din

Cele mai pretenţioase locuinţe se aflau grupate în

apropierea cetăţii şi a zonei de apă din locul numit “Tău”,

formând un fel de cartier aristocratic al Sarmizegetusei,

iar o terasă artificială de mari dimensiuni din apropierea

acestei zone a fost piaţă publică a oraşului antic.

La Samizegetusa au funcţionat trei mari ateliere,

construite aproape în întregime din lemn: unul de

reducere a minereului de fier şi două de făurărie şi altele

mai mici. În primul atelier s-au descoperit opt cuptoare iar

într-unul de făurărie s-au descoperit două cuţitoaie, cu

ştampila Herreni, produse într-un atelier din Aquileia

(Nordul Italiei). La Samizegetusa, apa a trei izvoare a

fost captată şi transportată prin conducte de teracote

înspre decantoare de mari dimensiuni, de unde era

distribuită mai departe, tot prin conducte, la locuinţe,

ateliere sau sanctuare. Pentru evacuarea apei provenite

din precipitaţii şi pentru a evita pătrunderea ei în

construcţii, s-au săpat canale de drenaj. În zona sacră s-

au construit canale cioplite în piatră de calcar.

Incinta sacră - Toate edificiile sacre de la

Sarmizegetusa se concentrează pe două terase

artificiale de mari dimensiuni. Există două tipuri de

sanctuare, rectangulare şi circulare. Toate au fost

ridicate în perioada de timp delimitată de domnia lui

Burebista şi cea a lui Decebal. O primă fază cuprinde

ridicarea edificiilor din calcar iar a doua, din andezit. În

incinta sacră se observă marele sanctuar circular, a cărui

înfăţişare este momentan alterată de prezenţa unor

piloni de lemn dispuşi aleatoriu în interior, În perioada

comunistă, pentru a da o “faţă” mai spectaculoasă

construcţiei. Mai există trei sanctuare dreptughiulare,

dintre care unul de mari dimensiuni, un sanctuar circular

mic şi un sanctuar patrulater. “Soarele de andezit” este

un disc central cu diametrul de 1,46 metri, continuat de

zece raze, de formă trapezoidală, cu laturile exterioare

cioplite în arc de cerc (fiecare lungă de 2,76 metri). O

rază lungă, îndreptată spre nord este lipită cu unul dintre

capete de marginea exterioară a altarului. (sursa: “Cetăţi

şi aşezări dacice în Munţii Orăştiei” - de I. Glodariu, E.

Iaroslavschi, A. Rusu.)

Calendarul de la Sarmizegetusa - În urma

cercetărilor arheologice s-a ajuns la concluzia că

sanctuarele de la Sarmizegetusa erau folosite pentru

măsurarea timpului, fiind un fel de templu calendar.

Grupul este alcătuit din două sanctuare, numite marele

şi micul sanctuar circular.

Marele santuar circular este compus din 3 cercuri concentrice şi o construcţie absidală (în formă de potcoavă închisă) situată central, având o axă de simetrie şi o axă a pragurilor. Cercul exterior este alcătuit din 104 blocuri de andezit, lipite unul de altul; cercul următor, alăturat primului, este format din 210 piese, dintre care 30 sunt lespezi de separare a 30 de grupări a câte 6 stâlpi – în total 180 de stâlpi şi 30 lespezi.Cel de al treilea cerc este format din 4 grupări de lespezi ce separă 4 grupari de stâlpi – în total 68 de stâlpi şi 14 lespezi. Absida centrală este alcatuită din 2 grupări de lespezi ce separă 2 grupări de stâlpi – în total 34 de stâlpi şi 4 lespezi. S-a descoperit că 47 de circumferinţe ale micului sanctuar corespund la 13 ani astronomici, după care mai este necesară o corectură de o singură zi. Rezultă astfel că dacii aveau un calendar bazat pe ciclurile de 13 ani. Tot din calcule reiese că anul dacic avea 47 de săptămâni.

Sarmizegetusa Regia- inima Daciei

Micului sanctuar circular este alcătuit din 114 piese, fiind împărţit în 13 grupe, realizându-se începerea unui nou an dacic numai în prima zi a unei grupe – a unei săptămâni. Iar toate cele 13 zile de început ale celor 13 grupuri sunt, în decurs de un ciclu, o singură dată început de an. Anii dacici nu aveau un număr fix de zile. Datorită rotirii continue, a faptului că fiecare an are 47 de săptămâni şi a celor două săptămâni de excepţie (doar 7 şi 6 zile, faţă de numărul obişnuit de 8 zile ), numărul de zile dintr-un an varia între 364 şi 367 de zile. Urmărind absida centrală a marelui sanctuar, s-a ajuns la concluzia că anul era împărţit în trei trimestre de 13, 21 şi din nou 13 săptămâni (cele două grupări de stâlpi conţin: prima 13 stâlpi şi a doua 21 de stâlpi). Interesant este faptul că cele de 21 de săptămâni corespund “perioadei vegetative” a viţei de vie şi altor câteva culturi, perioadă ce probabil constituia o durată distinctă din an, mai ales pentru un popor de agricultori şi păstori. Considerând fiecare lespede a absidei ca însemn pentru ziua de corectură dintr-un ciclu de 13 ani, rezultă unitatea de timp superioară unui asemenea ciclu şi anume peioada dacică de 52 de ani (4 lespezi – 4 corecturi; 4x13=52). Valoarea medie, în zile, a unui an dacic este de 365,2307692 zile, faţă de 365,242198 zile, cât are anul tropic. Diferenţa dintre anul tropic şi cel dacic însumată, ajunge după un ciclu de 13 ani la 0,148574 zile. Această diferenţă se corecta, se pare, la fiecare al 8-lea ciclu, deci la fiecare al 104-lea an. Primul cerc al marelui sanctuar conţine tot 104 blocuri de andezit şi reprezintă momentul corecţiei seculare. Prin urmare, secolul dacic avea 104 ani.

Calendarul dacic prezintă următoarele caracteristici principale: întotdeauna anul începe în prima zi a săptămânii şi se sfârşeşte în ultima zi (eroarea era de o zi la 8840 de ani), construcţia micului sanctuar determină durate fluctuante ale anului, sistem prin care precizia se asigura, cu ajutorul unor mărimi întregi, la un ciclu de 13 ani. Se respectă echivalenţa 1 stâlp = 1 zi; reprezentând sisteme de evidenţă în numere întregi a unor mărimi neîntregi, rămânând în urma timpului astronomic exact şi să permită corecţia lor cu o unitate (o zi) prin adiţie.

Sâmbătă, 1 septembrie 2012, Rowmania FEST găzduieşte masa rotundă dedicată proiectelor de dezvoltare durabilă. Invitaţii la această întâlnire sunt toate GAL-urile din județ pentru prezentarea Planurilor de Dezvoltare Locală, organizații neguvernamentale din județ cu activitate recunoscută care își vor prezenta proiectele lor, precum și participanți interesați, reprezentanți ai unor instituții locale, publice și private precum ACOR, ARBDD, CJ Tulcea, DADR, operatori de turism, bănci locale, presă locală și națională.

Subiectele care vor fi puse în discuţie în cadrul evenimentului sunt:

• Turism responsabil: Rowmania, un pro iec t p i l o t ; importanța une i infrastructuri de turism coerente și funcționale; avantaje pentru comunitate și beneficii pentru turiști

• Acțiunea LEADER: prezentarea celor 5 GAL-uri din județul Tulcea și a planurilor

“Inovare în dezvoltare durabilă în Delta Dunării“ -masa rotundă

de dezvoltare locală, sprijinul PNDR pentru asociereEvenimentul va avea loc la Hotelul Esplanada din Tulcea

Masa rotundă este organizată de Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23 împreună cu Biroul Regional Brăila al USR RNDR, autoritățile județene și locale, organizaţii non-guvernamentale, instituţii publice şi media.

O initiațivă Ivan Patzaichin

Curtea Cneziala a Candestiloransamblu fortificat din secolul XIV

În satul Râu de Mori răscoala a ajuns până aici, în stăpânirea, fiind scutiţi (comuna Râu de Mori - cuprinzând şi conacul foştilor totodată de dările datorate judeţul Hunedoara) se cnezi înstăriţi. În anul 1918, cetăţii Haţegului. În 1447 păstrează şi azi, ruinele curţii satul Râu de Mori a revenit în Ioan zis de Cândea împreună cneziale a Cândeştilor, un c o m p o n e n ţ a s t a t u l u i cu cei trei fii ai săi sunt ansamblu fortificat, datând românesc unitar, ca şi restul î n t ă r i ţ i d e I a n c u d e din secolul XIV, care a fost Transilvaniei, de altfel. Hunedoara pentru merite refăcut în vremea renaşterii Cel mai vechi membru militare în posesia târgului târzii, de când datează faţada cunoscut al familiei cneziale Sântămaria Orlea şi în alte cu ordonanţă de pilaştrii, din Râu de Mori este Nicolae moşii. Până la sfârşitul loggia caselor şi meterezele în Cândea, care a trăit pe la anul secolului al XV-lea există ştiri ochi de bou, a zidului din 1300. Fiul său Mihail despre stăpânirea de către incintă. (Malomviz este versiunea Cândeşti a 30 de sate întregi

În secolul XVI, familia maghiară a toponimului) a sau părţi de sate din Ţara Cândea a trecut la catolicism, fost executat în anii 1356- Haţegului. Trecerea lor la maghiarizându-se, curtea din 1359 din porunca lui Andrei c a t o l i c i s m s - a p r o d u s Râu de Mori căpătând astfel L a c k f y , v o i e v o d a l probabil în urma ascendenţei aspectul baroc de azi. Şi Transilvaniei, iar moşiile sale lor în funcţii publice. De la capela s-a modificat şi a fost au fost confiscate. Regele sfârşitul secolului al XV-lea pusă în slujba cultului restituie la 1359 văduvei lui familia se desparte în două catolic. Mihail Cândea moşiile Râu ramuri importante care vor fi Localnicii români şi-au de Mori, Nucşoara şi Sibişel. c u n o s c u t e p r i n construit altă biserică, din Ioan şi Cândea, fiii lui onomasticoane maghiare: l emn, iar v ia ţa lor a Cândea şi Mihail de Râu de familia Kendeffy (fiul lui continuat, ca iobagi ai Mori - reprezintă a patra Kende, în limba maghiară) şi grofului Kendeffy , până în generaţ ie cunoscută a familia Kenderessy.vremea lui Horia, când familiei - sunt întăriţi la 1406

Este vorba atât despre reabilitarea drumului care duce la cetatea Colţ cât şi de reabilitarea cetăţii.

Niculiţă Mang (primarul comunei Râu de Mori): Primăria Rîu de Mori, î m p r e u n ă c u D i r e c ţ i a Judeţeană de Cultură a depus în t reaga documenta ţ i e necesară iar în acest moment aşteptăm un răspuns, pentru a putea implementa proiectul.

Turism Românesc: În ce stadiu se află proiectul pentru reabilitarea Cetăţii Colţ?

Turism Românesc: Cum a decurs anul acesta din punct de vedere turistic, în comuna dumneavoastră?

Turism Românesc: Ce ne puteţi spune despre centrul de informare turistică din comuna Rîu de Mori?

Niculiţă Mang (primarul comunei Râu de Mori): A fost

cel mai bun an din punct de v e d e r e t u r i s t i c . To a t e pensiunile sunt ocupate, nu

Niculiţă Mang (primarul există nici un loc liber de comunei Râu de Mori): cazare.Proiectul care priveşte centrul de informare turistică este finalizat. Centrul dispune de toate dotările şi materialele de promovare turist ică n e c e s a r e : p l i a n t e , broşuri, etc, inclusiv 62 de panouri publicitare care urmează să fie montate.

Oameni şi Locuri

Promovarea Turismului - o prioritate pentru primarul comunei Rîu de Mori

Primarul comunei Rîu de Mori - Niculiţă Mang

Centrul de Informare Turistică al comunei Rîu de Mori

În perioada 18-19 august 2012 a avul loc la Costeşti (comuna Orăştioara de Sus - judeţul Hunedoara) cea de-a 45 –a ediţie a festivalului „Istorie, natură, cultură - Costeşti 2012”, un festival al cărui scop este promovarea vestigiilor dacice din Munţii Orăştiei.

„Festivalul are o conotaţie istorică, pentru că la Costeşti, pe unde păşim, suntem pe urmele strămoşilor noştri daci şi romani. Din punctul meu de vedere, este cea mai bogată zonă istorică a ţării. Cu ajutorul personalului de la muzeu dis-de-dimineaţă turiştii dornici de drumeţii au fost ghidaţi spre cetăţile Blidaru şi Costeşti”, a precizat primarul comunei Orăştioara de Sus, Vasile Marian Inăşescu. Locuitorii comunei au avut parte, cu această ocazie, de un spectacol de muzică susţinut de formaţia rock: Hour Band şi de formaţia Alb şi Negru, de un program artistic: un spectacol de dans modern susţinut de formaţia Dynamic Dance Crew, de discotecă în aer liber şi de focuri de artificii – sâmbătă, 18 august 2012 şi de program folcloric cu interpreţi de marcă precum: Mariana Deac, Dinu Iancu Sălăjanu sau Petrică Moise – duminică, 19 august 2012. „Sunt zile de sărbătoare pentru comuna noastră şi vrem ca toată lumea să se simtă bine”, a declarat primarul Vasile Marian Inăşescu.

Istorie, Natura, Cultura – Costesti 2012

Promovarea şi dezvoltarea turismului - unul din principalele obiective ale primarului comunei Orastioara de Sus

fi distribuite gratuit turiştilor. În Primarul ceea ce priveşte inaugurarea comunei centrului de informare turistică, Orăştioara de va avea loc anul acesta.Sus, domnul

Proiectul, aplicat pe măsura 3 1 3

este în proporţie de 95% terminat. Avem mobilierul şi aparatura necesare, urmând să fie montate. Cele 25 de panouri de informare turistică vor fi şi ele amplasate în principalele zone de atracţie turistică din comună. Materialele publicitare: pliante, reviste, etc., vor

Vasile Marian Inăşescu, este

preocupat de dezvoltarea comunei Orăştioara de Sus, din punct de

Vasile Marian Inăşescu vedere turistic, şi nu numai, (primarul comunei Orăştioara implicându-se în activităţi de de Sus): promovare a comunei, având în

vedere că aici se află cele mai frumoase şi mai importante cetăţi din România, cetăţile dacice.

Vasile Marian Inăşescu (primarul comunei Orăştioara de Sus):

(Încurajarea activităţilor turistice),

Vasile Marian Inăşescu (primarul comunei Orăştioara de Sus): Vasile Marian Inăşescu (primarul

comunei Orăştioara de Sus):

Turism Românesc:

Turism Românesc:

Turism Românesc:

Turism Românesc:

Prin intermediul căror evenimente se încearcă promovarea comunei Orăştioara de Sus?

Ce ne puteţi spune despre centrul de informare turistică, în ce stadiu este proiectul şi când va fi inaugurat?

Cum a decurs anul acesta din punct de vedere al vizitelor efectuate de turişti în comuna orăştioara de Sus?

Comuna Orăştioara de Sus este cunoscută deja prin 3 mari evenimente: „Natură, Cultură, Istorie“ - ajuns deja la a 45-a

În timp a luat o amploare la nivel ediţie anul acesta, „Dac Fest“ - pe naţional, se organizează chiar şi care sperăm să putem să îl concursuri la care se premiază cea organizăm şi anul acesta, dacă mai frumoasă oaie, cel mai frumos obţinem finanţarea necesară în timp berbecuţ, etc.util şi „Expoziţia şi Bursa de

Ovine“ - pe parte de obiceiuri şi tradiţii.

Comparativ cu anii anteriori, în Este sezon, a crescut numărul de turişti vorba despre o expoziţie de ovine, care vin la Orăştioara de Sus, cu vânzare, un eveniment punctele de cazare din comună reprezentativ pentru această zonă, nemaifacând faţă anul acesta la având în vedere numărul mare de afluxul mare de turişti.crescători de ovine din împrejurimi.

Spuneţi-ne mai multe despre Expoziţia şi bursa de Ovine...

Primarul comunei Orăştioara de Sus - Vasile Marian Inăşescu

Festivalul International de Folclor pentru Copii şi Tineret

- Carpatica 2012În perioada 31 iulie – 6 august 2012 a avut loc cea de-a

XIII ediţie a festivalului internaţional de folclor „Carpatica”. Festivalul a debutat în data de 31 iulie 2012, în Piaţa Unirii din Deva , printr-o paradă a portului popular, la care au participat 13 ansambluri de dansuri şi muzică populară, atât din judeţul Hunedoara, cât şi din ţară şi din străinătate.

Printre ansamblurile din judeţ se numără: ansamblul „Faeragul” din Certeju de Sus, ansamblul „Mureşana” din Brănişca, ansamblul „Germisara” din Geoagiu, ansamblul „Flori Mureşene” din Simeria şi ansamblul „Pădureanca” din Deva.

Din ţară au venit: ansamblul „Dor Someşan” din Sângiorz-Băi, ansamblul „Cununiţa” din Craiova, ansamblul „Iernuţeana” din Târgul Mureş şi „Săpânţana” din Săpânţa.

Ansamblurile care au venit de peste hotare au fost: ansamblul „Rouschokleeche” din Bulgaria, ansamblul „Aristotelis” din Grecia, ansamblul „Ballet FolKlorico of Buap” din Mexic şi ansamblul „Gik Banat Pionir” din Serbia.

Parada portului popular s-a desfăşurat în zona Piaţa Unirii, bulevardul Iuliu Maniu, bulevardul Mihail Kogălniceanu, bulevardul 1 Decembrie, Piaţa Unirii şi a atras privirile trecătorilor. Participanţii au dansat pe muzică tradiţională, prezentându-şi în acelaşi timp straiele populare.

Joi, 2 august, ansamblurile folclorice au defilat în Geoagiu şi Rapolt, vineri, 3 august, în Simeria, sâmbătă, 4 august în Brad, iar duminică, 5 august 2012 în Certej, unde a avut loc şi ultimul spectacol al ediţiei a XIII-a a festivalului (pe scena amenajată special la stadionul din Certej), precum şi decernarea diplomelor şi trofeelor Carpatica 2012. Locuitorii comunei Certeju de Sus au fost martorii unui eveniment de neuitat, care a început la ora 10:00, în centrul comunei, odată cu sosirea participanţilor, a continuat cu parada porturilor populare şi s-a încheiat cu spectacolul de muzică şi dans oferit de ansamblurile naţionale şi internaţionale prezente la eveniment.

Iniţiatorul evenimentului şi coordonatorul echipei de organizare a fost profesorul Dumitru Lăsconi– director al Palatului Copiilor Deva, care s-a bucurat de sprijinul necondiţionat al primarului comunei Certeju de Sus, domnul Petru Câmpian.

Muzeul Mineritului din Certeju de Sus

„Nu există în Europa localitate minieră mai mai pitorească decât Săcărâmbul“ - B.Von Cotta - 1861

Perimetrul minier Certej - Săcărâmb situat pe versantul sud-estic al Munţilor Metaliferi, reprezintă - prin aşezarea locurilor şi diversitatea bogăţiilor minerale ale subsolului - una din zonele cele mai frumoase ale judeţului Hunedoara, un laborator minerologic de o complexitate rar întâlnită pe o suprafaţă atât de redusă.

De zăcământul Săcărâmb se leagă descoperirea pentru prima dată în lume a mineralelor: Krennerit, muthmannit, săcărâmbit, telurit, petzit, silvanit. Săcărâmbul este unicul loc din ţara noastră unde a fost semnalată prezenţa mineralelor : eukarit, jordanit, plumbogumit şi skorodit. Tot pe eşantioane recoltate aici s-au identificat şi s-au descris pentru prima dată în ţară: pirofilitul, rodonitul, stibioconitul şi valentinitul.

Dar zăcământul de la Săcărâmb a îmbogăţit nu numai minerologia cu noi minerale, ci şi chimia cu un element necunoscut până atunci - telurul - demonstrând în acelaşi timp că aurul intră în reacţie chimică cu alte elemente.Fragmente din istoria minei din Certej:1824 - în luna aprilie au început lucrările de săpare a galeriei „Francisc“ (sector II). După 11 ani, lucrările au fost terminate - 2730 m1882 - 1898 - a fost săpată la Certej galeria „Francisc - Iosif“ (sector I) în lungime de 5010 m , galerie ce a permis deschiderea zăcământului Săcărâmb, pe o adâncime de 450 m.1951 - 1953 - se execută lucrările de săpare a unei noi galerii de coastă la Săcărâmb (sector IV).1970 - au fost reluate lucrările în zăcământul Bocşa (Baia de plumb), lucrări ce au fost sistate încă înainte de anul 1830.1982 - este dat în exploatare zăcământul de sulfuri complexe „Coranda“, pe teritoriul satului Bocşa Mare.

Muzeul din Certeju de Sus adăposteşte mostre de minerale, topoare din piatră, uneelte de minerit, hărţi vechi, lampioane, saboţi şi costume tradiţionale, vase, monezi şi cărţi vechi, poze vechi înramate, etc.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Leșnic (comuna Vețel, județul adâncime mai mare, au fost descoperite resturile unui schelet din

Hunedoara) a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea şi se află care fusese distrusă partea superioară, inclusiv craniul și oasele

pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: HD-II-m-A- antebrațului drept. În groapa acestui mormânt a fost găsită o

03359. Ea se înscrie în șirul valoroaselor creații artistice medievale cataramă de bronz, păstrând o mică bucată de piele din curea și

ale românilor din Transilvania. În anul 1386, cneazul Dobre, fiul lui câteva cuie de fier. Câteva oase provenind și ele de la un mormânt

„Ioan de Lesnuk”, era întărit în stăpânirea unui munte de la izvoarele deranjat au fost descoperite în partea de nord-vest a naosului. În

văii Leșnicului, numit „locul de vărat Boya”. Dobre românul, fiul lui secțiunea din pronaosul bisericii s-au găsit mai multe morminte,

Ioan din Leșnic a primit de la regele Sigismund de Luxemburg între care 3 de copii, în apropierea lăcașului, spre sud, est sau nord. În

„cnezatul pădurii regale Leșnic”, pădurea pe care cele două râuri unul din ele se afla o monedă de bronz în stare foarte proastă de

numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc conservare, ilizibilă, care după dimensiuni ar putea fi datată în sec.

considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leșnic. XVIII-XIX. În alt mormânt a fost găsită o pereche de potcoave de fier

Lăcașul are un plan simplu, de tip „sală”, un altar acoperit cu o boltă pentru cizme (la care se adaugă una dintr-o groapă alăturată) și

semicilindrică dispusă longitudinal, naosul are deasupra o câteva cuie. Ceramica ulterioară construcției edificiului este

—clopotniță de lemn iar la intrare este un mic pridvor de lemn. nesmălţuită, cu excepția unui fragment decorat cu dungi castanii și

Terenul avea în zona bisericii o ușoară pantă naturală dinspre vest verzi. A fost folosită în cea mai mare parte arderea oxidantă; unele

spre est și dinspre sud spre nord. Pronaosul a fost adăugat într-o exemplare sunt arse integral. Fragmentele provin de la oale, căni,

perioadă târzie, probabil prin sec. XVIII. Ridicarea pronaosului a borcane, iar unul de la un capac. Câteva sunt acoperite cu angobă

prilejuit probabil și reamenajarea pragului de la intrarea în naos. La albă sau decorate cu dungi de culoare roșie, pe toartă sau pe buză în

o dată ulterioară a fost ridicată tâmpla de zid care separă naosul de cazul unor fragmente de oală sau dispuse radial în cel al unui

altar. Încastrarea ei a provocat distrugerea unor porțiuni din pictura fragment de strachină. Unele fragmente de ceramică pot fi datate în

care acoperă altarul și peretele de est al naosului, datată în a doua sec. XV, cele mai multesunt însă ulterioare sec. XVI.

jumătate a secolului XVIII. Mici bucăți de tencuială cu resturi din Bisericia din tabloul votiv zugrăvit pe peretele de nord al

această pictură au fost găsite în săpătură. naosului, în care lăcașul este reprezentat având la vest un turn cu

În interiorul bisericii și în jurul ei au fost descoperite mai două deschideri în partea superioară și cu o intrare, a dus la

multe morminte. Cele din naos au fost toate deranjate de intervenții presupunerea că și biserica din Leșnic ar fi avut un astfel de turn,

mai târzii. În partea de sud-est a naosului se mai păstrau resturi ale asemenea celor de la Strei, Sântămărie-Orlea, Crișcior, Ribița şi

unui mormânt în mare parte distrus, deasupra găsindu-se unele Roșcani.

oseminte reînhumate, între care un craniu. Puțin mai spre vest, la o

Biserica din Leşniccomuna Vetel

Unde ne cazam?

Pensiunea Ecoturistică Iancu **

Pensiunea ecoturistică "Iancu“

cod 337420, Sălaşu de Sus,

judeţul Hunedoara, ROMÂNIA

persoana de contact: Mihai Iancu

Tel.fix: +4 0254 779 519

Tel. mobil: 0722 762 245

e-mail:

web:

+4

Condiţii de cazare:

Capacitate: 12 locuri în 5 camere

(la nevoie se poate suplimenta cu 2

locuri)

Dotare: 2 băi / televizor / frigider

/ telefon / Internet / Foişor /

Barbeque.

office@pensiuneaiancu.ro

http://www.pensiuneaiancu.ro

Pensiunea Iancu este primul popas în drumul spre vârful Retezat. Se găseşte în localitatea

Sălaşu de Sus, la 6 km distanţă de intersecţia DN66 cu DJ667 (satul Ohaba de Sub Piatră).

Aşezată într-o zonă deosebit de pitorească, pensiunea a fost concepută pentru asigurarea

confortului deplin al turiştilor, dar şi pentru a le oferi posibilitatea să se familiarizeze cu viaţa

la ţară şi cu produsele specifice Ţării Haţegului.

La pensiune găsiţi bicilete de închiriat pentru vizitarea zonei şi ghizi însoţitori.

Se pot face rezervări on-line la Pensiunea Iancu, pe: . .

...........http://www.pensiuneaiancu.ro/rezervare.php

**

Zona centrală a municipiului Deva a avut parte anul acesta de o schimbare radicală, Piaţa Victoriei fiind refăcută total, punctul de atracţie al acesteia fiind o fântână arteziană muzicală care se întinde de la statuia lui Decebal, până la scările din faţa casei de cultură. În mai puţin de două luni aceasta a devenit un obiectiv turistic nou în Deva, strângand în fiecare seară în jurul ei sute de oameni c a r e v i n s ă o a d m i r e ş i s ă s e i m o r t a l i z e z e l â n g ă e a .

Proiectul de reabilitare a Pieţei Victoria fost gândit de Primăria municipiului Deva, care a câştigat o finanţare europeană, în proiect fiind inclusă şi construirea fântânii arteziene muzicale. Fondurile alocate de la bugetul local pentru acest proiect au reprezentat 2 % din totalul finanţării. Proiectul a fost finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională valoarea totală a acestuia fiind de 2,586 milioane euro, din care fondurile nerambursabile se ridică la 2,08 milioane euro. Diferenţa reprezintă fonduri de la bugetul naţional şi TVA care va fi rambursat. Licitaţia pentru realizarea proiectului a fost câştigată de un consorţiu format din trei firme, criteriile luate în calcul fiind preţul cel mai bun şi durata de remediere a defecţiunilor (în cazul fântânii arteziene).

Fântâna arteziană muzicală are o suprafaţă de 483 de metri pătraţi şi funcţionează pe baza unui soft creat special pentru a susţine şapte jocuri de apă şi lumină. Jeturile de apă ating, în unele momente ale programului, înălţimea de 8 metri. Muzica de pe fundal face parte din repertoriul clasic universal şi este difuzată între orele 21:30 - 22:00, pentru a nu deranja vecinii.

Trotuarele din zonă au fost şi ele reabilitate, s-au creat spaţii verzi noi, pe o suprafaţă de 1.455 metri pătraţi, au fost montate bănci, rasteluri pentru biciclete, construirea unei cişmele de apă, au fost amplasate jardiniere şi coşuri de gunoi, toate aceste amenajări peisagistice fiind puse în valoare şi pe timpul nopţii, când sunt iluminate de spoturi colorate.

În momentul de faţă, autorităţile au demarat refacerea scărilor de acces spre Casa de Cultură şi curăţarea faţadei edificiului.

Fântâna arteziană muzicală - un obiectiv turistic nou în Deva

Unde ne cazam?

Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală (E 79)Judetul: HunedoaraTelefoane: 0762692792; 0762692797E-mail: ela_bela_2001@yahoo.com

RESTAURANTUL CASABLANCA:- 230 locuri (fără aglomerarea sălii de nunţi);- oferim artificii de interior (cu flacără rece) şi de exterior;- avem o echipă specializată pentru amenajarea sălii. Servicii şi facilităţi MOTEL CASABLANCA:- toate camerele au băi dotate cu căzi cu hidro-masaj; apă caldă permanent; parcări pentru autoturisme şi camioane; TV în camere; restaurant; terasă. Capacitate cazare: 13 camere (40 locuri). Tarife cazare: 120 lei/camera dublă; 140 lei/camera cu3 locuri. În tariful de cazare este inclus micul dejun.

Motel CASABLANCA ****

Contact:

Adresa: Comuna Băcia, Str. Principală, nr. 189Judetul: HunedoaraTelefon: 0254 264.577 Fax: 0254 264.577

Servicii si facilităţi:- internet wireless; toate camerele sunt dotate cu băi (apă caldă permanent); restaurant deschis non-stop cu aer-condiţionat (70 locuri); terasă acoperită (35 locuri); parcări păzite; TV cablu;loc de joacă pentru copii; organizări de mese festive.

Capacitate cazare: 14 camere (29 locuri).

Permitem accesul animalelor de companie doar cu carnet de

sănătate valabil.

Tarife cazare:- 80 lei/camera single;- 90 lei/camera dublă;- 120 lei/camera cu 3 locuri.Important! În preţurile de cazare este inclus micul

dejun. Pentru cazarea grupurilor tarifele se pot negocia.

**Motel MAGIC

Compania noastră este tânără, activă şi dinamică.Activitatea prestată este preponderent pe piaţa judeţului Hunedoara. Domeniul nostru de prestări servicii este contabilitate şi resurse umane.Deviza după care ne ghidăm este:SUCCES ŞI PERFORMANŢĂ PRIN CALITATE!

Contabil:TRUFAŞ NICOLAE EMILTEL.: 0723 409 007E-mail: nicutrufas@yahoo.comWebsite: www.contabil-manager.com

Strada Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, Bucureşti, ROMÂNIA, 050741 - RO, Tel.: +40 (37) 211 1499, Fax: +40 (37) 211 1515

presa@mdrt.ro

Comunicat de presă

22 august 2012

Ministrul Eduard Hellvig şi primarul Sorin Oprescu au pus bazele pentru deblocarea colaborării MDRT – Primăria Bucureşti

Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Eduard Hellvig, şi primarul general al capitalei, Sorin Oprescu, au convenit astăzi deblocarea unor proiecte de interes pentru Bucureşti, a căror soluţionare a fost tergiversată până în prezent. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriilor Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu şi a Spitalului Clinic de Ortopedie Foişor, modernizarea infrastructurii rutiere Piaţa Sudului, precum şi amenajarea circuitului turistic pe lacurile Floreasca şi Tei, proiectul Esplanada se numără printre subiectele abordate.

Cei doi s-au întâlnit astăzi, 22 august 2012, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în prezenţa secretarilor de stat Marcel Boloş şi Iulian Matache, a viceprimarului Marcel Nicolaescu şi a arhitectului şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.

“Pentru noi, ca minister, Bucureştiul este prioritar nu doar pentru că este capitala ţării, ci şi pentru că reprezintă cel mai important pol de dezvoltare economică şi turistică. Din punctul meu de vedere, Bucureştiul trebuie susţinut intensiv, pentru că aici este concentrată o mare parte a populaţiei, precum şi a activităţii economice şi culturale a României. Este o carte de vizită pe care trebuie să o construim permanent pentru a o putea prezenta fără rezerve. Iată de ce am toată deschiderea şi toată susţinerea pentru proiectele menite să contribuie la dezvoltarea Bucureştiului” a declarat ministrul Eduard Hellvig.

La rândul său, primarul general Sorin Oprescu a menţionat că “a fost o întâlnire normală, firească, între două instituţii care trebuie să conlucreze permanent şi serios în interesul cetăţenilor. În ciuda frământărilor de pe scena politică – “cineva” trebuie să se preocupe şi de problemele reale ale societăţii româneşti. Bucureştiul este capitala, oraşul cel mai puternic, motorul de dezvoltare a ţării. Menirea, datoria, şi responsabilitatea mea ca primar general este să fiu consecvent şi constant în acţiunile şi principiile mele de a face administraţie eficientă şi constructivă în interesul locuitorilor Bucureştiului. Din această perspectivă, la întâlnirea de astăzi am discutat despre dezvoltarea şi crearea unei bazei de lucru pentru implementarea unor proiecte concrete în domeniile turismului şi modernizării oraşului, despre o absorbţie cât mai mare a fondurilor europene la nivelul Bucureştiului, despre propuneri concrete de măsuri şi modificări legislative şi normative pentru creşterea eficienţei în ceea ce priveşte consolidările clădirilor cu risc seismic crescut, precum şi despre legea faţadelor.”

În cursul întrevederii s-au stabilit responsabilităţi şi termene exacte pentru proiectele de interes comun, precum şi organizarea unor întâlniri periodice între reprezentanţii celor două instituţii.

Ministrul Eduard Hellvig a ridicat problema cartierului de locuinţe ANL Henry Coandă, obţinând confirmarea din partea primarului general al Bucureştiului că Primăria va aloca fonduri pentru asfaltarea Bd. Nisipoasa din acest cartier.

Cele două părţi au luat în discuţie şi posibilitatea de a concepe, pentru perioada următoare de programare, un Program de Dezvoltare Regională adaptat Bucureştiului, ţinând cont de nevoile specifice de dezvoltare urbană şi regională. Ministrul Edurad Hellvig şi primarul Sorin Oprescu au convenit urgentarea adoptării deciziilor în ceea ce priveşte obiective de interes pentru capitală şi reducerea birocraţiei şi au stabilit înfiinţarea unui grup de lucru comun al ministerului şi primăriei pentru problemele care privesc dezvoltarea Capitalei, dar şi pentru atragerea de fonduri europene. Totodată, cei doi oficiali au convenit iniţierea unui proiect pilot de finanţare a restaurării unor clădiri istorice, în contextul noului Program de Reabilitare a Centrelor Istorice.

Biroul de presă

Direcţia de comunicare

Strada Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, Bucureşti, ROMÂNIA, 050741 - RO, Tel.: +40 (37) 211 1499, Fax: +40 (37) 211 1515

presa@mdrt.ro

16 august 2012

COMUNICAT DE PRESĂ

MDRT: colaborarea noastră cu turoperatorii germani continuă

Secretarul de stat pentru turism, Cristian Bărhălescu şi turoperatorii germani care vând destinaţii româneşti de turism au avut o serie de întâlniri la începutul acestei săptămâni, la Berlin, pentru a stabili condiţiilor de colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru anul viitor.

Discuţiile s-au axat, în mod special, pe analiza situaţiei din anii precedenţi cu privire la turiştii germani care au vizitat România. Până la finalul acestui an se va elabora o analiză ce vizează atât numărul vizitatorilor germani cât şi gradul de satisfacţie a acestora. Analiza va sta la baza unor decizii viitoare pentru eficientizarea colaborării cu turoperatorii străini.

Un alt subiect important a fost negocierea modalităţilor de promovare a destinaţiilor turistice din Romania de către turoperatorii germani în 2013.

"Turoperatorii germani nu se vor retrage anul viitor de pe piaţa românească. Am discutat acolo strategiile de marketing şi comunicare pe care le pregătim la nivel de piaţă, dar şi la nivel de agenţi de turism din Germania, astfel încât să reuşim să determinăm o creştere a vânzărilor din partea pieţei germane şi nu numai", a declarat Cristian Bărhălescu, secretar de stat pentru turism în cadrul MDRT, în cadrul conferinţei de presă pe teme de turism susţinută astăzi, 16 august 2012.

Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului face precizarea că în acest moment se fac demersurile necesare pentru achitarea unor plăţi restante către turoperatorii din Germania, corespunzătoare contractelor de promovare a turismului românesc semnate în 2011, în valoare totala de 287.500 euro.

Biroul de presă

Direcţia de comunicare

Strada Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5, Bucureşti, ROMÂNIA, 050741 - RO, Tel.: +40 (37) 211 1499, Fax: +40 (37) 211 1515

presa@mdrt.ro

Informaţie de presă

16 august 2012

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Eduard Hellvig şi secretarul de stat, Cristian Bărhălescu vor susţine astăzi, 16 august 2012, începând cu ora 15.30, la sediul MDRT din str. Apolodor nr. 17, o declaraţie de presă referitoare la achiziţia de spaţii publicitare pentru promovarea brandului turistic naţional în cadrul festivalului B'ESTFEST şi a concertelor Red Hot Chilli Peppers şi Lady Gaga.

Biroul de presă

Direcţia de comunicare

MDRT CONTINUĂ PROGRAMELE NAŢIONALE PRIORITARE

Joi, 23 August 2012

Joi, 23 August 2012

Rectificarea bugetară pe 2012 nu afectează finanțarea unor programe naționale considerate prioritare pentru România și comunitățile locale, cu toate că bugetul ministerului s-a redus. Astfel, au fost asigurate resurse bugetare - în valoare totată de 962.022 mii lei (213.782.000 euro) pentru următoarele programe:

Pietruirea drumurilor comunale: 356.800 (79.288.890 euro)

Apă și canalizare: 162.900 (36.200.000 euro)

Sisteme integrate de apă (Împrumut program cu finațare nerambursabilă): 86.124 (19.138.000 euro)

Locuințe ANL și sociale: 85.970 (19.103.000 euro)

Reabilitare termică locuințe: 29.030 (6.451.000 euro)

Investiții în infrastructură turistică: 91.600 (20.355.000 euro)

Prima pentru economisire locuințe: 42.550 (9.455.000 euro)

Programe în derulare CNI (săli de sport și bazine de înot): 153.364 (34.080.000 euro)

De asemenea, programele naționale care privesc eficiența energetică (Reabilitare termică locuințe, Reabilitare termică clădiri instituții publice, Reabilitarea centrelor istorice) vor fi susținute ca programe multianuale cu finanțare din bugetul de stat sau ca programe finanțate din fondurile UE. În același timp sunt asigurate resursele necesare pentru plata cheltuielilor de personal și a cheltuielilor de funcționare ale ministerului în valoare de 89.876 mii lei (19.972.000 euro), cheltuielile cu co-finanțarea proiectelor din POR în valoare de 870.684 mii lei (193.485.000 euro) precum și cheltuielile cu finanțarea programelor naționale în valoare de 962.022 mii lei (213.782.000 euro). La rectificarea bugetară stabilită în ședința de guvern de azi bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului s-a redus de la 2,202 miliarde lei la 1,979 miliarde lei, respectiv cu suma de 223 milioane lei. “Rectificarea în minus nu este de natură să mulțumească nici un ministru responsabil, însă înțelegem necesitatea găsirii unor soluții financiare pentru a repara nedreptățile făcute de vechea guvernare unor categorii sociale din țara noastră (salariați, pensionari, însoțitori ai persoanelor cu dizabilități), precum și necesitatea respectării acordurilor și obligațiilor asumate în relația cu FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană”, a precizat ministrul Eduard Hellvig.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a găsit resursa bugetară pentru finanțarea investiției rămase restante la Brașov, astfel încât Festivalul Olimpic al Tineretului European de anul viitor să se poată desfășura în bune condiții în România.

Astfel, într-o primă etapă vor fi alocate 16,3 milioane de lei pentru construirea trambulinei, urmând ca diferenţa de 10 milioane să fie achitată la începutul anului 2013. Ministrul Eduard Hellvig a prezentat în repetate rânduri situația în guvern, cu solicitarea unei intervenții care să facă posibilă organizarea Festivalului în termenii stabiliți, arătând că, în caz contrar, anularea desfășurării competiției în țara noastră ar aduce grave prejudicii de imagine României. Demersurile pentru organizarea FOTE în România și angajamentele părții române s-au făcut în anii trecuți, dar fosta conducere a MDRT nu a alocat bani în bugetul pentru anul 2012 în vederea construirii obiectivului.

MDRT ALOCĂ BANI PENTRU TRAMBULINA DE LA BRAŞOV - ORGANIZAREA FOTE ÎN ROMÂNIA ESTE O CERTITUDINE

PROIECTE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN REGIUNEA SUD-MUNTENIA

Vineri, 17 August 2012

Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a semnat astăzi, 17 august, la Călăraşi, contractul de finanţare pentru proiectul Înfiinţare structură de afaceri în localitatea Călugăreni, judeţul Giurgiu. Proiectul, în valoare totală de 84.911.578,52 de lei, din care 40.323.988,77 de lei reprezintă finanţare nerambursabilă din fonduri europene şi de la bugetulul naţional, va fi implementat pe parcursul a 17 luni. Proiectul vizează crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor la standarde internaţionale, localizată pe drumul E70, în judeţul Giurgiu, la doar 25 de km sud de Bucureşti, având ca scop atragerea investiţiilor, precum şi revigorarea şi dezvoltarea economiei locale şi regionale. Cu ajutorul Regio – Programul Operaţional Regional se vor construi 2 hale cu funcţiunea de depozitare şi spaţii administrative şi se vor realiza lucrări pentru asigurarea utilităţilor aferente. Totodată, se vor realiza platforme şi drumuri de acces. Obiectivele urmărite sunt crearea de 363 noi locuri de muncă permanente în cadrul firmelor găzduite în structura de sprijinire a afacerilor şi susţinerea întreprinderilor mici, mijlocii şi micro. “Ma bucură faptul că pot semna un astfel de proiect, cu atât mai mult cu cât, în prezent, la Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Turismului avem o deschidere deosebita către sprijinirea şi dezvoltarea structurilor de afaceri. În acest sens, avem în lucru la minister un proiect de ordonanţă care reglementează dezvoltarea infrastructurii de utilităţi publice şi înfiinţarea structurilor de afaceri. Programul, dacă va avea acceptul Consiliului Concurenţei, va fi finanţat pentru început din fonduri de la bugetul de stat, iar dacă va avea succes va fi propus pentru finanţare din fonduri europene,” a declarat secretarul de stat Marcel Boloş. De asemenea, Marcel Boloş a vizitat proiectul Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Ambulatoriului Integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi aflat în faza de finalizare. Valoarea totală a proiectului este de 20.599.631,52 de lei, din care 14.809.448,38 de lei finanţare nerambursabilă. Obiectivele specifice ale proiectului sunt îmbunătăţirea accesului la serviciile de ambulatoriu şi îmbunătăţirea structurii Ambulatoriului Integrat în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi prin reabilitarea, modernizarea şi echiparea acestuia, îmbunătăţirea circuitelor funcţionale şi de acces între sectoarele spaţiale în care se desfăşoară activitatea cabinetelor componente ale Ambulatoriului, modernizarea şi dezvoltarea serviciilor medicale oferite, îmbunătăţirea condiţiilor oferite pacienţilor deserviţi în Ambulatoriu şi creşterea capacităţii şi calităţii serviciilor de asistenţă medicală prin îmbunătăţirea condiţiilor tehnice şi de ambient în care se desfăşoara actul medical.

Vineri, 17 August 2012

Comitetul Comun de Selecţie al Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007- 2013 a aprobat spre finanţare 53 de proiecte noi, în valoare totală de 68,4 milioane de Euro. Din totalul celor 53 de proiecte selectate, 26 de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 36 milioane Euro, au fost aprobate în cadrul Axei Prioritare 1, destinate dezvoltării infrastructurii transfrontaliere (în primul rând pentru construcţia sau reconstrucţia de drumuri şi piste de biciclete care conduc sau traversează frontiera; protecţia valorilor naturale comune; managementul apelor şi al deşeurilor). Celelalte 27 de proiecte, aprobate în cadrul Axei Prioritare 2, cu o valoare de 32 milioane de Euro, sunt orientate înspre întărirea cooperării în diferite domenii de activitate, cum ar fi dezvoltarea comună a infrastructurii de afaceri, a celei turistice, de cercetare şi de sănătate. Cel de-al cincilea apel de propuneri de proiecte, adresat iniţiativelor de dezvoltare a infrastructurii şi, probabil, ultimul deschis în perioada curentă de programare, a fost lansat la data de 29 august 2011, cu un buget asigurat din Fondul European de Dezvoltare Regională de aproximativ 51,4 milioane de Euro. Cele 201 aplicaţii depuse pană la data limită, la 31 ianuarie 2012, au solicitat un buget de aproximativ cinci ori mai mare decât cel disponibil. Datorită calităţii bune a proiectelor evaluate, Comitetul Comun de Selecţie a decis utilizarea completă a fondurilor rămase disponibile prin Program în cadrul perioadei de programare 2007-2013, astfel încât să poată fi finanţate 53 de proiecte. La şedinţa de selecţie, care s-a desfăşurat la Timişoara, în data de 19 iulie 2012, au participat reprezentanţi ai instituţiilor relevante, la nivel regional şi naţional, din România şi Ungaria. Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 este destinat dezvoltării sustenabile a regiunii transfrontaliere, vizând nevoi care nu sunt delimitate de frontierele de stat, regăsindu-se pe ambele laturi ale graniţei, şi care necesită o abordare comună şi soluţii inovative. Până în prezent, prin Programul HURO au fost contractate aproape 400 de proiecte, care beneficiază de aproximativ 150 de milioane Euro din fonduri europene.

UNDĂ VERDE PENTRU IMPLEMENTAREA A 53 DE PROIECTE DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII, ÎN REGIUNEA DE GRANIŢĂ ROMÂNIA-UNGARIA

PROMOVAREA ROMÂNIEI LA CONCERTUL LADY GAGA S-A FĂCUT PE CRITERII DE EFICIENŢĂ ŞI OPORTUNITATEJoi, 16 August 2012

„Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a redus cu mai mult

de jumătate suma solicitată de organizatorii concertului Lady Gaga

pentru promovarea brandului de turism în cadrul evenimentului” a

declarat ministrul turismului, Eduard Hellvig, într-o conferinţă de

presă susţinută pe 16 august 2012.

El a arătat că suma iniţială, solicitată în 8 decembrie 2011 de

organizatorul celor trei evenimente (concertele Lady Gaga şi Red

Hot Chilli Peppers şi festivalul BESTfest), a fost de 600.000 de euro,

însă contractul a fost încheiat, după negocierea cu MDRT, la valoarea

de 256.000 de euro. Din această sumă, circa 93.000 de euro au fost alocaţi pentru servicii de promovare cu ocazia concertului

Lady Gaga.

Eduard Hellvig a subliniat faptul că decizia de acordare a acestor contracte a avut la bază analiza echipei care oferă MDRT

consultanţă privind implementarea brandului naţional de turism (echipă contractată de minister în octombrie 2011).

Ministrul a afirmat că MDRT a hotărât să semneze contractele de promovare a brandului prin intermediul acestor evenimente nu

doar în baza analizei tehnice şi financiare, ci şi din perspectiva faptului că retragerea finanţării ar fi creat deservicii de imagine

României în plan internaţional, care ar fi afectat ţara noastră ca destinaţie turistică. “Nu e nimic ascuns, nu e nimic ilegal; în

plus, concertul Lady Gaga, de exemplu, de azi, are relevanţă internaţională şi aduce, din punctul de vedere al ministerului,

plusvaloare în ceea ce înseamnă promovarea turismului autohton şi a identităţii sale vizuale. Mai ales că România, alături de

Bulgaria, sunt singurele ţări est europene unde are loc concertul artistei şi mulţi fani din alte ţări vor veni să vadă show-ul .”

În ceea ce priveşte viitoarele acţiuni de promovare a brandului turistic, ministrul a anunţat că deciziile vor fi luate cu avizul

Consiliului Consultativ al Turismului. “Din acesta fac parte reprezentanţi ai industriei de turism din România şi eu cred că

promovarea unei ţări trebuie să ţină cont de capacitatea şi de interesele industriei de profil”, a declarat Eduard Hellvig.

Joi, 16 August 2012

Secretarul de stat pentru turism, Cristian Bărhălescu și turoperatorii germani care vând destinații românești de turism au avut o serie de întâlniri la Berlin, pentru a stabili condițiile de colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului pentru anul viitor.Discuțiile s-au axat, în mod special, pe analiza situației din anii precedenți cu privire la turiștii germani care au vizitat România. Până la finalul acestui an se va elabora o analiză ce vizează atât numărul vizitatorilor germani cât și gradul de satisfacție a acestora. Analiza va sta la baza unor decizii viitoare pentru eficientizarea colaborării cu turoperatorii străini.Un alt subiect important a fost negocierea modalităților de promovare a destinațiilor turistice din Romania de către turoperatorii germani în 2013."Turoperatorii germani nu se vor retrage anul viitor de pe piața românească. Am discutat acolo strategiile de marketing și comunicare pe care le pregătim la nivel de piață, dar și la nivel de agenți de turism din Germania, astfel încât să reușim să determinăm o creștere a vânzărilor din partea pieței germane și nu numai", a declarat Cristian Bărhălescu, secretar de stat pentru turism în

cadrul MDRT, în cadrul conferinței de presă pe teme de turism, susținută în data de 16 august 2012.Ministerul Dezvoltarii Regionale și Turismului face precizarea că în acest moment se fac demersurile necesare pentru achitarea unor plăți restante către turoperatorii din Germania, corespunzătoare contractelor de promovare a turismului românesc semnate în 2011, în valoare totală de 287.500 euro.

TURISM: MDRT CONTINUĂ COLABORAREA CU TUROPERATORII GERMANI

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI ÎNCURAJEAZĂ TURIŞTII SĂ CONSULTE LISTELE CU AGENŢIILE ŞI UNITĂŢILE CE FUNCŢIONEAZĂ LEGAL

REUNIUNE A CONSILIULUI CONSULTATIV AL TURISMULUI

Joi, 9 August 2012

Ca urmare a faptului că şi în anul 2012 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a primit numeroase reclamaţii privind servicii de transport sau cazare neonorate, chiar dacă au fost făcute rezervări sau au fost achitate avansuri la agenţiile de turism, pentru soluţionarea sesizărilor primite, inspectorii ministerului au verificat situaţiile semnalate şi au fost identificate 177 de agenţii de turism cu nereguli, care au fost sancţionate, după caz, cu suspendarea sau retragerea licenţei de funcţionare.Pentru siguranţa turiştilor şi o promptă informare publică cu privire la rezultatele acestor verificări, MDRT actualizează permanent şi postează pe site-ul propriu lista agenţiilor de turism licenţiate şi a agenţiilor cu licenţa retrasă de pe teritoriul României. Tot pe site-ul MDRT pot fi consultate unităţile de cazare clasificate, centrele de informare turistică şi lista ghizilor care deţin atestat.Alte categorii de sesizări înregistrate la minister se referă la calitatea serviciilor turistice prestate în unităţile de cazare, la refuzul operatorilor de a emite chitanţe sau facturi ori la nerespectarea autorizaţiilor de funcţionare.“Consider că este util pentru turişti să ştie că pot verifica dacă o agenţie de turism deţine licenţă sau nu, dacă un hotel sau o pensiune este clasificată sau nu. Câteva minute petrecute pentru o minimă documentare pot duce la evitarea unor eventuale neplăceri legate de calitatea serviciilor primite. Odată cu susţinerea amplificării procesului de control al unităţilor şi agenţiilor care activează în turism, îi îndemn pe clienţii acestora să utilizeze toate instrumentele pe care le-am pus la dispoziţie pentru protejarea drepturilor lor,” a declarat Cristian Bărhălescu, secretar de stat în cadrul MDRT.Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului încurajează utilizatorii serviciilor turistice să folosească, pentru a sesiza ministerul atunci când sunt nemulţumiţi de calitatea serviciilor primite, linia telefonică gratuită TelVerde 0800.868.282.Totodată, MDRT reaminteşte potenţialilor turişti că acceptarea de servicii turistice nefiscalizate are multiple efecte negative asupra economiei româneşti în general şi în special asupra dezvoltării turismului la nivel naţional. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului îşi reafirmă, în acest fel, alături de alte asociaţii şi organizaţii din domeniu, interesul de a promova adoptarea unui comportament etic şi informat în industria de turism, atât din partea furnizorilor, cât şi din partea consumatorilor.

Luni, 6 August 2012

“Anul 2012 poate deveni o premieră la capitolul creşteri în turism, existând premise ca maximul înregistrat în 2008 să fie depăşit în acest an. Statisticile arată că începem să înregistrăm creşteri reale în turism, după ce ultimii ani au fost marcaţi de recuperarea scăderilor înregistrate imediat după debutul crizei economice mondiale. România se află, practic, într-un punct de cotitură în acest domeniu şi este foarte important să intensificăm colaborarea cu mediul de afaceri din turism, pentru a putea concretiza această oportunitate”, a afirmat, astăzi, Cristian Bărhălescu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.„În ultimii trei ani, în perioada 2009-2011, numărul total de turişti care au vizitat România s-a situat constant sub maximul atins în 2008, de 7,12 milioane de turişti. Dacă analizăm evoluţia pe primul semestru, începând din acest an, putem înregistra creşteri reale. Un bun exemplu în favoarea acestei afirmaţii sunt chiar cifrele comunicate de patronate cu privire la gradul de ocupare de 100% a unităţilor de cazare de pe litoral, din ultimul sfârşit de

saptămână”, a adăugat Cristian Bărhălescu. Evoluţia turismului românesc are la bază Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026, elaborat de Organizaţia Mondială a Turismului pentru Guvernul României.Declaraţiile secretarului de stat Bărhălescu au fost făcute cu ocazia primei sale întrevederi cu mediul de afaceri din turism, în cadrul Consiliului Consultativ al Turismului (CCT), reunit astăzi, 6 august, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.Reuniunea a vizat rediscutarea legii turismului, restrasă din Parlament pentru adaptare în conformitate cu actualul Plan de Guvernare, posibilităţile de derulare a parteneriatelor public-private în turism, precum şi aspecte administrative şi organizatorice ale CCT.

http://www.facebook.com/TurismRomanescOfficial

Turism

Romanesc

Turism Romanesc