august 1930 - monoskop_nr._3(28),_august_1930.pdf · rev i s t a. de liter a tur a to zodiac 0...

8
anul Ill no. 28 august 1930 REV I S T A. DE LITER A TUR A to ZODIAC 0 ploaie ca o fereastrd deschisd inspre ograda cu pauni, $i o fe§tilá arsd Iingä rotirea de oirn a fruntii, Furtuna sfir§e§te cu pdrul intre crengi, Cu degetele crispate in capestrele vintului, Cu o potecd, fluer, cdzutd intre frunze, C'un rdsArit de cintec infiorind boldele buzelor. Din deerturi rdzbate o trimbitd amard. In retorte nisipul subtiaza timpul inefabil, Ca printesele norii se tolánesc pe perini albastre, Lumina e-o licoare in eprubeta fulgerului, Fluviile duc trena oceanelor ca pajii, $i'n vasele de lut se irnprirnd o tristete ovald. In care os al primdverii creste miragiul zborului? Aripa e un arpegiu de coline, e un obraz invizibil, Dar rindunica izbucne§te ca o samintd a azurului, Dar atingerea de lucearar se face inteo capsulá, $i germinarea vibreazd un violoncel de spume, Cu §alul o cascadd pe urneri de crepuscul. Astfel genuchiul aruncd reflexe de Carrara, $i in oceanul \TAD, mälaiul privirii se umfld, lidscoleVe adincul ca un vindtor vizuina, Inima e pe brinci in grota pieptului obscurd, $i tidva ti-se umple de balsamul legendei, Cind stincile ca vdcarli intirzie la marginea zilei, Chid turmele de vinturi tresar la chemarea pustiului, Cind destinul cu pa§1 sonori pdtrunde in cavouri. Dar pasdrea ca o fundd e'n simetria clard, $i ochii'n limpezime alunec'o zapadd, Pe miini adoarme cartea §i visul in corold E ca oprirea calului pe marginea prapastiei, lui Mieluon Iv E ca singerarea prepelitei intre ierburile cunoscute, Cu un regesc corte2iu, cerul sorbit in cea.5cd, $i in bazin amurgul e-un peVe de cerneald Cu-o lacrimd'n paharul pleoapei §i in tdcere. O pasdre agita in gitlej zarurile trilului, O pasdre scoate numdrul cktigator din sacul ecoului, $i vinturile ude vestesc o recoltd bund, Spre Caraiman se'naltd steagul ne'nduplecat al vulturului. O azimd spôrete in luncd i in tirld, Apele umflä sînii cimpiilor minoase E seva care urcd in glas i in tulpind E aparitia pdmintului care incoardd bratul marinarului tindr E topirea in vioriul diminetii a cristalelor insomniei. Dar din pianul balcon de fildq Miresele notelor aruncd flori i acorduri, Pddurea se tirkte in genuchi pind in dosul cdsei, Si-aroma de ferigd, de racoroasd creangd, S'a revarsat in deget i batista clapei, A inclinat pe plupl din sunet timpla arsd, A distilat 1initea pe o terasd inchipuitd A aprins tortele macilor in coridorul poemului. Incet din minerale i plopi ridicd luna, $i ondulezi nisipul pind'n gingia Te'ndepartezi cu barca pescarului pe-o targii De valuri ; in apuneri te'ntorci cu vindtorii, Si'mparti cosa§ilor plinea din lampd $i din odihná, Cu somnul ca un baldachin prolilat pe creVet, Si'n näri pdstrind parfumul esentei de brad tare Glezn'a primit sdrutul izvoarelor de munte $i visul care saltd pe fruntile'n dezlegare Cum pe bolovanii rotunji Trotupl in dantele. Släuic-Moldova 1929. ilarie voronca www.dacoromanica.ro

Upload: buique

Post on 08-Nov-2018

214 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

anul Illno. 28august1930

REV I S T A. DE LITER A TUR Ato

ZODIAC

0 ploaie ca o fereastrd deschisd inspre ograda cu pauni,$i o fe§tilá arsd Iingä rotirea de oirn a fruntii,Furtuna sfir§e§te cu pdrul intre crengi,Cu degetele crispate in capestrele vintului,Cu o potecd, fluer, cdzutd intre frunze,C'un rdsArit de cintec infiorind boldele buzelor.

Din deerturi rdzbate o trimbitd amard.In retorte nisipul subtiaza timpul inefabil,Ca printesele norii se tolánesc pe perini albastre,Lumina e-o licoare in eprubeta fulgerului,Fluviile duc trena oceanelor ca pajii,$i'n vasele de lut se irnprirnd o tristete ovald.

In care os al primdverii creste miragiul zborului?Aripa e un arpegiu de coline, e un obraz invizibil,Dar rindunica izbucne§te ca o samintd a azurului,Dar atingerea de lucearar se face inteo capsulá,$i germinarea vibreazd un violoncel de spume,Cu §alul o cascadd pe urneri de crepuscul.

Astfel genuchiul aruncd reflexe de Carrara,$i in oceanul \TAD, mälaiul privirii se umfld,lidscoleVe adincul ca un vindtor vizuina,Inima e pe brinci in grota pieptului obscurd,$i tidva ti-se umple de balsamul legendei,Cind stincile ca vdcarli intirzie la marginea zilei,Chid turmele de vinturi tresar la chemarea pustiului,Cind destinul cu pa§1 sonori pdtrunde in cavouri.

Dar pasdrea ca o fundd e'n simetria clard,$i ochii'n limpezime alunec'o zapadd,Pe miini adoarme cartea §i visul in coroldE ca oprirea calului pe marginea prapastiei,

lui Mieluon

IvE ca singerarea prepelitei intre ierburile cunoscute,Cu un regesc corte2iu, cerul sorbit in cea.5cd,$i in bazin amurgul e-un peVe de cernealdCu-o lacrimd'n paharul pleoapei §i in tdcere.O pasdre agita in gitlej zarurile trilului,O pasdre scoate numdrul cktigator din sacul ecoului,$i vinturile ude vestesc o recoltd bund,Spre Caraiman se'naltd steagul ne'nduplecat al vulturului.

O azimd spôrete in luncd i in tirld,Apele umflä sînii cimpiilor minoaseE seva care urcd in glas i in tulpindE aparitia pdmintului care incoardd bratul marinarului tindrE topirea in vioriul diminetii a cristalelor insomniei.

Dar din pianul balcon de fildqMiresele notelor aruncd flori i acorduri,Pddurea se tirkte in genuchi pind in dosul cdsei,Si-aroma de ferigd, de racoroasd creangd,S'a revarsat in deget i batista clapei,A inclinat pe plupl din sunet timpla arsd,A distilat 1initea pe o terasd inchipuitdA aprins tortele macilor in coridorul poemului.

Incet din minerale i plopi ridicd luna,$i ondulezi nisipul pind'n gingiaTe'ndepartezi cu barca pescarului pe-o targiiDe valuri ; in apuneri te'ntorci cu vindtorii,Si'mparti cosa§ilor plinea din lampd $i din odihná,Cu somnul ca un baldachin prolilat pe creVet,Si'n näri pdstrind parfumul esentei de brad tareGlezn'a primit sdrutul izvoarelor de munte$i visul care saltd pe fruntile'n dezlegareCum pe bolovanii rotunji Trotupl in dantele.Släuic-Moldova 1929. ilarie voronca

www.dacoromanica.ro

Capitol din ALFABETR OMA N

AAbilitatea abandonata peste un abis abject ca un abces sparge abajurul cerului pravalit in apele fintinilor.

Abonali ai unui a. b. c. abscons abdicara totul pentru abstract, precum un accept accelerind academia acefalilor.Abdomenul albinelor o alhhnie de miere pentru adulaie si afectiune. Abrutizat de absenta aezilor, Adonis, isi oglin-deste adolescenta plimbata prinire axieme adverse inteun echinox alb. 0 aroma abunda o agrafa pentru agoniazilei de azi intr'un apus de arama. Acum numai afisele agita aglomerarile aforismelor, abuzurile acolitilor aceticisi agresorii agentiilor de asigurari eliptice de avans pe trupuri accesibile. Dace accidentele singure valabile sunt oafirmare a asasinilor acreditati pe linga institutele de agronomie algeriani ? Intr'un alambic de alabastru, Allah si-astabilit un alcov ca o alegorie adaptata unei aigebre de aluzii hi metamorfoze acute de auz, cu manevre de acar.Fiecare alveola pulmonara este o alma-mater pantru almanahul alienatiei mintale. Am adoptat acest secol-atom färaadresi prin adincimi cu titlul Alteta Sa Secolul. Care atlet mai adulmeca vreo aluzie algidd intr'o alcoladä dealtitudini alternative de ieri si azi. Din adapostui ademenitor, o amazoana ambigua i mononenica arbitreaza inamfiteatrul anafrodiziacelor o cavalcada de amfore acustice. Amnezia amputeaza articolele i o anatema pasesteandante pe aritmogriful corpului acestui arhanghel ca o aschie, cind aceleasi amazoane pulverizeazä ampreinte ima-teriale. Agale un aga le afuriseste cu agurida i ala-bala. A doua zi a. m, ambasadorii, ambitio.7i anabaptisti, agitaagheazma analeptica si amigdalele animate se alarmeaza ca albanezi si atei. Albatrosul anonim picteaza o anemie ane-mica' ca un antidot pentru arsija aplauzelor turin?tilbr, din Alpii alopatici. Autocefalii au ridicat un autodafe de ametistpentru aurora amortizata in fiecare zi. Cu aviditate de amorez-avar, Apetit, îi retinea automat ancora falusului ast-matic prin aspiratii autentificate, in cuipa ejacularii. Fiecare antecedent se atrofiase anacronic i prin arcadele oase-lor, o arhiva de amintiri anticipate aniversa apologii apostolice. In areopag luarä loc arhontii cu sini de argila, ame-stecind anafura, cu ochii de arlechin spre aaahoretul ea acc s apoplectice. Antologia acuzirilor incepia printeo apologie aamorar;i1 or tatuati pe sini de argila, dupa care urma anatomia acuzatului, apeiul apocrif din amvon i castrarea acestuia deapendicele sexual, agatat anopoda. In apatia aparenta, antene artificiale anulau aberatiile din arena. Multi antrepenoride antropofagi afemeiati erau admíi amirali. Anotimpul angajase acvile precum stincile plesuve moda florentinelor. Apo-stolii adjudecau adjective si adverbe pentru ajutor reciproc. (Apostolii erau aproximativi.) Un arcas nimeri in apoteozaargumentelor astronomice asemanatoare. Argintul de August aristocrat armoniza astrele din asistenta. Atita aria pen-tru fiecare articol, atitea asalturi pentru fiecare armistitiu, atitea aventuri in archebuza lui Athos! Armasari dintr'unarsenal apostatic aplaudatt. Prin artere, astrigent atavismul aseza audientele-invers. Anil abdicd in avanscena subauspiciul unei austeritati de acoperis azurescent, cind aventurieri acerbi se aclimatizeaza pentru autopsia Zeilor avangardei,Asfaltul in ascensiune spre asediul cetatii adiamantine, cu armura ad-hoc, era un atlas din care continentele s'auscufundat, lar apele atenteaza la propria lor feciorie. Aurul fara virsta inregistrata in anuar era mai atractiv cleat rui-nele absente ale bibliotecii din Alexandria. Afirmatiile avortonilor adevereau anagramele din articolele romantate cuautori ataxici. Acorduri pe un ax de azur erau o azimi pentru aureola autograielor de adio. Acolo erau admise admiratiileaustralienelor agramate. Un alai cu arpegui de alánauri intr'un aflux de aplauze trecea prin aripile alizeelor lar acelenostalgiei cosiau acele fäsii de aier pentru aparentele aplecate peste reverii de absint. Piei de astrahan acoperiauascunzisurile actualitatilor albe, in cari animalele adulterine admonestau inoculárile serului imoralitatii. Inteo albie,America isi afirma adoloscenta, capul sprijinit alaturi de aorta ascensoarelor. Apoi impart atentate prin revolvereatente, iar in ultimul aeroport se aglutinan albastrele. De-asupra Atlanticului aviatorli anchetau in Wind vapoare,aruncind serpentine ambitiile ca agrafe intre continente. Agenda aparatelor amenaja alinari, iar arbitrar anii isiamnistiau amarul altitudinelor. Abrutizati de aberatia absolutistilor citi acaparatori din aglomerafie abstractizarä faramulta aprofundare aparentele? Acolitii acontara acompaniamenteie ce apartineau atunci achizitorilor de antiteze.Dinteun anevrism al apartamentului cîíva Argonauti eu ariditatea arogantei se asociará asaltului. Artileria dinacvarium era intr'o arlechinadä de atrocitati de plante acatatoare cu amnarul auriculelor autopsiate. Cum actualitateaacumula acurateta acuzirilor, dintre autodidactii de pe acuarela afonii anihilau alarma cu abnegatie de aliati: Esteabsolut abrogata orice afectiune ori alifie cu arsenic. Alta armurä in alcov este un alibi acustic devi admirabil adop-tat abuzurilor ancestrale totusi un avort acrobatic, un accent intr'o Africa a sufletului. Atot puternicul Amoniac afost altadata auxiliarul antilopelor. Astäzi inteun aluat de albatrosi si amante, acaltnia este un ritm ascuns inteunarinis din Anfile. Apoi cu aldine Dinfre uerolid numui ueruplunele nu sunit ununfute de ustro-nomi. Acesteu, cet un uperitiv 1 upocalipsului, färä uvertismente se consuma urabescuriimateriule. Auditur et altera pars !".

Ana si Ananas Anclroginul erau anglicani. Cu acumulatori de antracit adusi din Angora, ei anesteziau antise-mitismul abatelui Aspirin. Pentru afrodiziarea antidotelor autonome, argumentau aparitia apotemelor de alpaga prinartere, ca aracii alaptati pentru arcanele aligatorilor. si arbaletele.. trecute prin arome. Astrologi prindeau astrele caasteriscuri din aureola Afroditei. Ash artritici ai aviatiei aspirau din buchete existenta. Achile cu astragalul astigmat,printre atoli auxiliari, incerca alfabetul alcoolului pe un ax de umbre. Dar aventura era artificiala ca si senzatiadurerii in mina absenta a antebratului amputat. Intr'o apoteaza Ave Maria apleca artarii amuletelor pentru un acor-deon de aniversäri. Apostrofa de aluat : Aragon lerta virginitatea Ioanei d'Arc,

Aleluia. saa pans & moldov

www.dacoromanica.ro

DESEN

MOS172rECASIP2.177,1.1

S. PERAHIM

PASTORALA0 lebdcla cu mierla vocel, p vioara ochilor, cu asternutul

pasului de ploaie rard.Peste un flu crescut intre doud miini, ochiul pestelui curge

drept, intr'o barcd de falii, cu muntele reslirat in prund.Pentru potopul glasului dintiiu, singele e un armdsar inseuat

zdbala inimii in copitele de ferigi cu vocea de MI, un curcu-beu frezat pe finete.

Intri intr'o stalactitd a g:asului cocosit in igrasie, ca intr'osperietoare i, sub scocul morii, toti piiajenii de apd stilt luceferi,pentru o domnit palida, cu umhra pasilor din Acuste,

Inteun sfirc de lund e un bot de broascd cu bulboane desalcie i In iazul cu fundul mdrunt toate trestiile sunt fecioaredesbrdcate de trup, inteo floare a ndmolului cu obrazul subtire.

0 tenie e un drum de fier alb pentru o locomotivd cu tu-neluri bulbucate i iatd treei cu coama aortei peste piscuri, rnd-surind drurnul orbeste cu tälpile crapate, cum e scoarta.

aitlejul ars de reverul resfrint al izvorului printre pietreinfloreste miristuità pleava arsitei i treci prin rdscrucea voceideabuselea, prin lina oilor i ciffni, mai departe.

Treci prin scaiu muscAlesc i buciumi In aceastd addstarea focului sub ape, cu cardbusul :unei palpait In licurici, pentruClopoteii mugurilor de singer.

Si saminta luminii In dovleci, se petroceste proaspdtä In

chindia noptii, asternute pe frunzele mitoase cu pasul melcilorde gresie lustruitd.

Sania acestei broaste testoase are un coviltir al tdlpia depIug pentru o rascolire de brazdd in tarim ochiului printre nuferi.

Un pitpalac alb urmareste svonul greerilor marunti cu linisborului de soim sub coasd, intre brate.

Sub sold e o ghizdurd ca o ploscd din pasul fdcut cirligpentru fugd i cucutele crete sub piele fac aceastd Wale a sin-gelui cu venin o prepelitd in panoplie gonitd intre aripi cu plumbul.

Intr'un maces, furnica gilglie in ghimpe un ulcior al lapteluicdptusit cu muschi verde.

In echerul soldului colturos de párnint, stejaril bolovdnosise dau peste c.ap cu fiecare trecere de etaj a cuiburilcrr cu stu-ful albastru, in ascensoarele norilor fluizi.

Jos sub degetele rachiflor e o limbd de zdvoi cu pasulson& i marunt in gr-gil-ul tdiat in cremenea pisloasä a coziisoricelui.

Platicile pescuite in muguri si cirlige de bdrzduni, cu aple-carea trupului svintatti in ata sbicitä a iazului de gerul trilului,printre sirmele de bracli§, alunecate cu jordiile de lumini incaltatecu umbra, trec cu r:ma peste spatele pescarului catarat in rid-

vodul stelelor.In täisul de voce luminatd pescarul cu ciubotele de furnici

ale visuiui doarme rästurnat pe spate, furat de melodia cu buclea apei.

Vinätoarea podurilor cu crestele pestilor MAL Sub apegresia ochilor sticleste in salcie navodul cu plumbul crdpoaicelorla ouat, pitulate in mänusite de nomol, pentru ugerele de somnale celulelor misuninde in gelatina.

Un sdrut al aripei cu feriga pilplie aerul blind, pentru opaitelemuschilor cu lumina viscoasd.

dan faur

www.dacoromanica.ro

OIMMIN111

HAND7 Janvier 1930.Celui qui brise la vitre des horloges,Après ce petit voyage, je &ids rentré chez moi pourprendre un peu de véronal.Ces montagnes chaussés d'encre.Si l'homme était. (Pavie, 15 Mai 1927).Et les loups très sauvages se couchaient sous tes pieds.Adieu, cher assassin plus doux qu'un hanneton jepréfère le danger tournant du rire.Les animaux qu'ils vont tuer.Ecrire à Adamov.Personne n'a encore vu une éclipse de seins,Les pierres toutes pareilles de mon dipart.Revu L. pourquoi pas?Idéologie politique (selon les couleurs) Russiela rouge, Italie la noire, France la merde.Le ciel s'était convert ; l'assiette était découverte.Aucune catastrophe ne vous menace plus.

Si je suis content de dire monsieur" à quelqu'un quime tutoie.Quelle heure est-il ? Il est silence et demi. (1925)Car les murs sont aveugles et les femmes i voilées.

Mon propre alter-ego

A Robert Desnos, en souvenir d'une null quand il voulutcasser la Coupole. Habib Benglia le retenait.

(Paris, Mai 1929)

Les nerfs souvent très bleus deviendront trop verts.Up the ladder.Qui vent m'aimer doit me faire des concessions.

Je suis Jack l'Eventreur, héros pathologique.Mais laísse ton cul sauvage et mal convert d'obstacles.Au bord des routes qui s'ouvrent et qui chantentLes arbres se tiennent sur une seule jambeEncore Line.

L'an VII de l'ére fascíste, à Milan, LA RUE DE MOS-COU (oh certainement ! ) débute par des maisonpeintes en rouge.Chaque jour, à la méme heure.Les grands serpents de l'aube qui dorment sous les pierres.J'ai presque oublié de vivre.La Ville aux cent tours.Monde curieusement dépaysé, lente migration de dia-mants, ensorceleuses gouttes d'un minuit sans absences,allumettes illuminant un incendie.Béatrice Moralí.Maintenant tout est finí. Bien fini. Fini comme cel'on a manqué de commencer.

que

S UPTon ventre qtd se couvre de ventres.Jeudi 31 Janvier 1929, vu Odette pour la dernière fois.Mar. est un con.Ces ruines sans tête, ces chaussures de loup au ralentí.Employez, mon cher ami, le mots comme si vous enignoriez parfaitement le sens.Le jour san fin (poème).

Trancher le noeud gordien d'un coup, d'un seul coupde revolver.Je suis en retard d'une tasse de thé ou d'un chiffre... A l'endroit où tes jambes finissent par un oeil.

(Envoyé à Victor pour en faire un dessin)

Lu: John Reed, 10 jours qui ébranlèrent le monde.En visitant un cimetière Crate tombe aussi pourraítétre la mienne.Avaler ça.Mes beaux rideaux en forme d'encre.Petit traité de démorale ou(Travailler.)

Cinéma. A propos des talkies: Tandís que la paroletue le geste, le geste ne fait que réduire et comprimerles paroles.

Essai sur la démorale.

HOMMAGEMerde aux emmerdeurs. Honte et crachats cons. Moncul aux faux amis. Branleurs de la faillite, mendientsd'agonies illustres, charognes hypocrites, égorgeurs de rossig-nols, hydres méphitiques de la pire déchéance.Mais bagues de nuages et couronnes d'albatros etgénuflexions Henries à Victor Brauner, mon très cher ettrès suave frère, jumeau éblouissant de tous mes rêves,poète aux mains de marbre. Miracle ! viens avec moi sansregarder en arrière. Tu les auras, la flamme et l'étoile.

(16 Janvier 1930)

Allez-y, Alésia !Il y a en tout homme un spectateur et un acteur, celuiqui parle et celui qui répond."

(Gerard de Nerval, Aurélia)

Lattiato Signore, per sora nostra morte corporateda la quale nuro homo vivente pub scampare."

(Saint Francois d'Assise)

Connu une jeu le fine dont le corps était très beau,malgré la haine immense que je voue aux bourgeois.

Grace au ce'. ! la crise le danger est passé, et letraînant malais loin enfin et la fièvre appelée Vivre"est vaincue en!in."

(Edgar Poe: Pour Annie). .

www.dacoromanica.ro

ejk

/ !

,

DESEN VICTOR BRAUNER..1.11=1

Cette heure très brillante, je ne voudrais la revivre."(Le meme : Stances)

3 Février. Premier anniversaire de la disparitionmystérieuse" d'Odette.Toute je l'êvoquais lustrale,"

(Mallarmé : Le nénuphar blanc)

5 Février. Fait un five extrêmement curieux que jeraconterai ailleurs.

Et le roi est debout près de la reine assise."Paul Eluard)

L'homme chanteLe chien tueMais le perroquet que fait-ilJe n'écris plus rien. Je ne peux plus écrire. N'avoirmême pas cette lamentable consolation...L'hiver va bientôt finir. Et après ?3 Mars. Reçu une lettre de Fondane.

claude sernet

ULYSSEFRAGMENT

et I. VoroncaLes serpents venus dans les caisses desmersl'aube sale des ports aux soleils futursje at' avdnce à travers la ville libreinconnu inconnu où irais-je où vas-tuparmi les detritus d' oranges de fatiguesla villeeigenoux frotte le parquet de faminenul arbre n'ôte son chapeau ez mon approchemais les affiches sonnent des fêtes crapu-

leusesaffiches de films d' épouvante et de gréves

sanglantessuis-je vraiment celui qu, on attend pour la

fêtedois-je montrer mes reinsdois-je crier ci tue-têtequels sont les mots dont vous auriez besoinquelle l'étoile qu'il vous plairait de voirje ne sais pas la langue que vous parlez qu, y

puis-jeje ne suis pas chiromancienmes mots mes maux sont ceux de tout lemondeje ne suis pas taumathurgemes poches v i des d' or mes poumons v i des d' airj espérais voir d' autres visages que le mienj'avais assez de suivre l'Europe aux fesses

creusesn' avez-vous pas d' autres langages d' autres

cri sesla me-me chose et cependantunpeu de joie pour un voyageur affamé d' ombreun peu d' oubli pour les blessures de la nuitun peu de viande blonde pour ma soifvos rues sont des durs lassos, où vais-jeoù sont vos mains d'ami votre sexe de neigepersonne n' est venu vers moi le regard bleules murs sont pleins de crimes le linge tendu

sècheque faites-vous de votre soleillaissez-moi m' en couper unmorceau saignantj'ai quelques rêves mars, partageons-lesj ai beau passer par les vi trines je sui s seulavais-je quelque chose ez vous direpouvez-vous m' égayer ne serai t-ce qu'un si èclej'ai un si grand besoin de rire de pleurerqui veut donner la joie et unpassant péniblequelle femme monterait avecmoi dans le

premier hôtel graspour dix secondes de caresses sourdesj'ai tant de choses en mot qui voudraient

sourdretant d' arcs-en-ciel pour vos épaules souplesj1 espérais un pays de sources minéralesdois-je porter mon nom comme une tdche de

grai sseaidez-moi donc à m' oublierplus tard je vous paierai en images en

sanglotsje suis venu vers vous les mains videsaidez-moi donc à m'enrichiraidez-moi à trouver la joie automatique

1930 benjamin fondane

www.dacoromanica.ro

MOARTEA STATUE!0 scarà de rnarrnorä se svircoleste In mansardein chuia care deschide usa pe intuneric.Find. la Oral ca un clocot stins de algeultima treaptä e o frunte care spumegä i arde.Padure crescutä cu stejarii de cupru, topoare de silexizbesc in gesturi ca'n mänusile sonore ale veaculuio lavä de og:inzi singeroaseemigreazd sub tälpile tale goalee toamnä despletitä ca o femee in pärul de otel

al vintuluirisul putred al 011E, fantome aerieneasvirl potcoavele rosii in frimzevulpile de foc, rimele de -fildessunt intre ferneile rätticite pe- potecimelcii ling pe glesne stelele de lutsi aleia insusi se intoarce in ferneica porumbe:ul prelung in lumina

vin penele albe ale umbreifuninginea fumegindä a päsitrilorrochile de bal ale viscolelor .

cautä pasii de gumä ai .omizilor in gind.Desghetul i ulutirea in cearä a somnuluipleoape descojind rini de var pe un perete neintelesunde e coreografia de o clipä a stincilot in fulgernoaptea ajunsd pind la genuchii täiezitàca larva and urcä in fluture...

chid ai intors capul fereastra zburase in vesnicie

DESEN B. HEROLD

IMf MNIMMINILI95,0.7[671.-

DESEN B. HEROLD

MANA DIN CRiNin silex fluid tatui duc o panoplieIn coarne ui räzboinic spre regatele sterilecascade In trompetä ti$nesc cu singele din vu'turideget mtzgälind ceramic o femee de vis prin laminae ductileplanetä sfärimatel in portitingei treisura cu caii de tuci din cavaler rämine un pellanjenplanetä cu buzele de buldog ale vulcanilorin ochiul rece al mortului pasärea incremene$te$i sborul se transpune lent ca o lava in vierme.

Arnazi)anä ct calul de opal ingenuchiazd in amintire deci.

Päggi dealungul lunii urt tärrn de singe galbenun ren peig$te in pietre veacul lui pe locin buchetul de n$teni adas sabiei de marmoräo sandald de singe tropäie pe fruntea lor irealäUn coif un $oim de alameidin lumind mai rämtne in orbite doar scrumfantome inane plimbind lilamide de trandafirin subterane din lacäte izbutnesc armäsarii din alt neant$i regele trecind printre girafele cu gnul transparent de legume;

slephan roll

www.dacoromanica.ro

FAT FRUMOS

Un urs polar de lavd si un clinchet desandald printre ghetari strdbatea salonul alb alcard singur perete circular era un cornet demgren i o imobilä plecare de albatrosi. 0 ava-tar*" lentà de tristeti scobora din fereastra Malta'Olt un turn si singurd ca o rub.' o vidului o ac-vilä se sdrentuia in rand. Un tunel de sare sgpatintr'un lemn putred la incheeturi, convulsionaun sarpe violet in orologii, chid dintr'un ungherChristos se ridicd i trece din orn in orn, inobrazul fiecdruia, mai indurerat, ca la o fe-reastrd. Cinernatografic miracol castelul se desfaceca palm in pairnd pupild se sfredeleste cäld-retul cu pintenii infipti In inimd. Un orn sedesparte in doud, un om îi stringe lingd elsingele ca o bältoacd si se oglindeste in moarte.Un orn porneste cu ochii mnchii dealungul luispre o realitate absentä gal miinile sale seumplu de funinginea pAsdrilor sburate de mult.Un pas gallm g. o poartd de scdpare inchisä infrunte, o mind de os trece printre rdddcini caprin pdrul alb si subpdmintean al p:etrelor; uside cenusd se deschid ca aripele incendiului inflacdri i de pe treptele inflamabile ale crepus-cululul mireasa apare cu un buchet de foc Inbratele de sticla i inainteazd pind la imbrdtisareahalacinata a omului. Dar cine-i amputeazd inapropiere pädarile de onix i mireasa räminelîngä privirea lai ca o statuie de cenusa, ca ofloare emigand prin lespezile strävezii ale mintii ? 0 turmä depachidermi ling In fildesul boreal palmieri de ghiatd, in scoicd

glastrd ridicindu-se un jujer de abur continental e absentpentru acest Pierrot cangrenind in inger i inima tdiatd in cloudca o portocald e neagra. de simburi, din care o unghie se ascute§i. e lingd coapsä ca un stamin al crirnelor viitoare.

Dealungul peretilor plimbat, cu urechea lipitd, asculti emi-grarea lentä spre un necunoscut a pendulelor, statuile plingindIn firide, fulgerele arätindu-si inteo cipi d'ntii, In pilnia noptiiun sarpe albastru curge pe pärnint i un picior gol i rece, caun picior ortopedic, e luna care e in cuprinsul noptii ca o san-.fneld. Un ochiu Acutit te tatueazd, pulpele devin violete, siniise umplu ca doud cupe dinteo butelie de voluptäti amaregeerul intre cloud oglinzi negre goneste sterp im alb fascinant,Inteo tart care nu mai e a carnii i nici a auzului. 0 lurnind'opacd se incdlbeste in pa."!_si cdldtoresti in, noapte ca un lampion,cdutnd in nisip deluviile de bronz ale flacarei, un orn se apro-pie de tine, se confunda, te traverseazd si se desface inapoia taca o umbra. 0 inötttoare ajunge pind la peretele tau de undete priveste cu doi ochi salMi i perdut in patal. iasciv de Oinzemoi, tavanul e un cadran prin ferestraiele cdruia timpul fulguiao ninSoare trnaterialg pentru amfora de pe umeri grea. In. pantofii,de cristal uitati aseard de doud picioare devorate de libehtlevei gäsi ca intend buzunar uitat doud stele iar pe cicue e absentecloud cicatrici Iti vor- spune' tot mistertil unui s!ArSit in peisajutde guma al incertitudinei.

Salonul färd candelabru lumina prin albul pereteluui sduabsent, ca orbitele de var ale orbului lumea pipäitä si cantatacu mina fosforescenta. 0 lumina uitatd pe fotoliul de umbra ca o

'Ca ..7211=113.74

DESEN B. HEROLD

manu§d, voiaja pe pereti dibuind un buton cu tiptitul de abur alspaimei si de alci un drum si un itiaerar vertiginos prin deslän-tuirea elernentelor. Ploile marl se pieptdnau pe cimpurile aban-donate, grindina trece cu carele peste f erestre. Fluvii aeriene seavintau pronscuitate fulgere biciuiau aparitii de os in sara-bandg, fernei jefuite de furtund se ascundeau dupd pietre, darpietrele devineau transparente ca o danturd de fiardsi in ogIndalor vedeam carnea ta desläntUtd, roie, ca un incendia in creerulalb; bestiei infuzindu-i-te ca un alcool, mistretul devenia felini,lupul sur un ogar intre crisanteme, corbii albi ca mänusi de la-.cheu serviau in felii carnea, i nguri sinii virginali rärnineausolitar i inutil, dói,.ca infeo fructierd dupd festia. Cine ar fi tre-buit sä se ridice impotriva des'intuirii cu o minecd de fer In be-regata ultimului destin, In convoiul lent si 'procesional de pigrne,dupd. aeeia ? Gradina din fata verandei era cu copabii ei irnensidin scorburile'carora se scurgea o licoare neagrd de furnici sprecer. In crepusbnle rnesteacänii giaVi :apäreau cu un sceptru Innilini cdpestrele vintului andalau ; usile cangrenau la beciu-rile nitate ,butiile goale ar fi rdsturnat scheletul pivniceruluidabd, le-ai fi ciocanit, acesie tidve ale unui veac de libatii i crimeCu damn:tele miinilor a bastre, färä sexe, cu pintecele ca o rein-

, glodd .supus inecunoscut.Din atitea cosmare i personagif fantofnatice, salonul alb se

rnistuia din realitate, uinerii se sniufkeau si '9 noud osaturkiUcan-destentä se sublia sub, muschi. 0 sabie .ai tras-o din fulgere, darcadavrul tau nici pind azi n'a lost gdsit. In zori din vazduhcazurd In pgrul mamei citeva pene de vultur insingerate, dinfintind nu rämäsese decit o lacrimd.

gh. dinu

www.dacoromanica.ro

VEST 1AR1=11111111

PREZENTÁRI : B. HEROLD un pictor blond si tinar, modest si virginincepi.nd din acest numar se adoaga grupului nostru. Fecunda i plina depolen mina lui aduce in creion deocamdata, un suflet i o viziune alitde traasparente cu noi incit dela primele desene ne-am stravazut si ne-amcontopit. B. Herold a sasit cu toata rivna si a plecat inteun finut printrealli CIiVa prieteni pictori pentru un an de zile sa se cerceleze si sa sedesàvî.ssc in lima. In spafiu prezentarea lui pentru noi e integralä sidefinitiva. Desenele lui de aici incolo daca va sti sa-si jh treaza linerefeasi efortul spre o pictura tot mai pura si mai vizionara, nu vor face cleatcoleciiile, fazele si punctele lui d a ajungere. Optimismul nostru 5i gasi=rea in B. Herold al unui artist autentic, al unui creator intuitiv, care a stiutsa se debaraseze in prima zi de o intreaga serie de obsta cote si impuritafi sisa se releve in cele citeva desene aduse, ca un teperament si un rafinatinteresant, ne face sa credem ca el va adaoga pufinilor pictori autenticide la noi inca o personalitate si incä o forfa.

DEASEMENI S. PERAHIM e unul si mai tinar si care e inzestrat cu unnerv si cu o fantezie Inca nelamurita. In blocul sau de desemne sunt o mullimede carari, de ezitari si zboruri. Citeva inerente tinerefii lui preafragile nu sunt decit inconveniente foarte usoare. Desenul publicat aici farasa fie unul din cele mai reprezentative a fost singurul mai desavirsit pentrupubl icare.

ABECEDAR DE POVESTIRI POPULA RE cartea confinind patru nu-vele de ale lui Ion Calugaru s'a pus sub tipar si se va afla in vinzare dincoleclia editurei Unu" la I Septembrie. 0 presentare anticipata a lui IonCalugaru e de (Iona ori inutila. Intlia oarii pentru ca Ion Calugaru e preacunoscut $1 apoi cercul strins de infelegatori ai sal e de mull initial inproza lui de un sarcastic freamat si de un peisaj al limbei din cele mailuxuriante. Povestile crescute inteun tirg mic unde beatitudinea mizeriei si aobscuritafii umane If compun, au gasit in autorul for un spirit intrinsec, unochiu sfredelind in malastini lumina lor neagra. Prezentarea lor e alit deinedità incit ori cind le-ar scrie Ion Calugaru famine un modernist si unpalpabil exponent literar al for. Facultatea de a sti &A le impleleasca cudegetele circomvolute inteo broderie prof unda, l'a scutit pe Ion Calugarude a face eflorescenfe de imagini, abstractii elipse i sinteze, apanajuriale literatorilor, dupa ce bine infeles aceste toate le-a sublimat dupa expe-rienia for chiar bogatii in cartea sa precedenta Paradisul statistic".

FEU LE LIEUTENANT BRINGOLF présenté par Blaise Cendrars.Aventura un punct unde viala se bifurca cu ea insasi, pulseazä mai tenacesi se afirma. Fixarea inteun loc, inteo confortabila stc,..reotipie cu miscari

gesturi in limita unui strict itinerar, iatà ce se poate numi o viafa desavu-ata de miscare deci de ea insasi, uniforma si de o certitudine dincolo desensuri si realitatea ei. In aventura nesiguranfa, neprevazutul si atitudineavielii in fafa ei, o ilustreaza si-o prolifica. Poezia o aventurä a viefii trans-puse dincolo de trup, care abandonat se confunda el insusi inteo aventuraa lui (viala romanfata a lui.... etc., etc.) ; apoi aventura existenfii, anonima,intreaga si'n fafa carei realitafi exegeza hazardului si a biologiei e stearpasi factice. Cu ail' emolie trebue &it ne aducem aminte, $i eîlà fecunditatevitala trebue sa inv Aram din trecerea si anarhia in spafiu a capitanilor depirafi, a exploratorilor necunoscutului si ai temeritafii. Nelinistea urmarindu-te pretutindeni, instinctul nomad, spiritul eroic de a lupta impotriva unuipericol, necesitatea acestui pericol, latà ce face ca o serie dintre oamenisa se ridiee la un alt nivel de -viafa sau sä ramiie la aceia unde nu enid o concesiune i nici un confort (ce admirabila siguranfa si cons ervarea lasitalii) care s'o anihileze Oat la inerfie. Coleefia ,Les Teles Brûléene promite o serie de carfi ale adevaratilor aventurieri din care prima e alui Bringolf presentala de Çendrars roll.

UN CHIEN ANDAL&U. Un spectacol interzis la Bucuresti nu desiguranfa generala. Un film-manifest al subconstientului, filmul care ne prà-vàlete inteo gradina a visului tráit de cel ce viseazá.

Noaptea, in balcon un biirbat si-a asculit briciul, if trece apoi prinochiul unei fete si-1 despica. Acest prolog ca o loviturfi de pumnal in spec-tator, un scrisnet cu toti dinfii &AM. Si cavalcada imaginelor continua sicontinua sa NO din agrafa logicei... Dupi opt .ani" lath' personagiul encapul, salele i spatele acoperite su mantalufe albepedalind masinal, fibersu miinile pe genunchi, de-andaratelea. Pedaleaza spre necunoscutul aefi-unei aducind in oase nelinisti de scoica a surprizelor, a realitafilor suprareale:A cum o mina cu rani profunde de unde iese si misunä furnici e trecuta cugest obisnuit prin fafa gurei si personagiul ramine fara gura, dar deloc

surprins. In Chien A ndalou nici un ciine in film Louis Bunel siSalvador Dali utilizeaza comulatoarele unui arsenal de frenesii si disperariinteo degringolada a nebanuitutui. s. p.

MAREA incepind dela un al coy al pamintului fi-se prosterna cu uncortegiu de talaze si din par despletindu-i-se alge e toata pe nisip nevar-sata i lasciva, särata si tenace. In pilnia de sare toata respiralia trecese fermenteaza ; trupul gol $1 càlit zburcla si odata cu pelerina si cravasalasate in gherela uifi finuta ta ipocrita si falsa in ele, prestanfa ta grava sivrei sa fi anonim ca un pigmeu al marii, ea un cafel la genunchii ei. Perso-najul tau alit de important in limusinl si-n fotoliul iscalind rezolufil si notede plata, se anihileaza chid marea iscaleste cu fulgere o cifai achitataneantului si nepasatoare si masivä se onduleaza, cocheteaza, se infurie, de-vine cal ma, le primeste in substanfa ei, le ucide sau te arunc8 pe mal cape un nasture. Dar in tot ridiculul lui si-n toata desavirsirea si zbuciuma-rea ta de forte incalculabile, un pine infinitesimal, pe o piatra intors cu fafa .cake soare (acest valet al tau) urineaza pe tine Mare infailibilä si eterna,si tot peisajul isi deruteaza grandoarea, toata sugestia se naruie si'n tinipce mascariciul isi incheie punctele de sidef ai pantalonitor, tu scrisnestidin maxilare, spumegi si flasca II urmaresti pe baragane in mocirlele putu-roase, in robinetele de alama si in cuvetele ie faianfa esti in sfirsit lapicioarele lui.

IN DUPA AMIAZA ACEIA in camera pardosita cu mozaic la oratorida cu linistea si zapuseala el feritä aici de o umbra ca o edera invizi-

aduli aminte de festinul urias (voluptatea lui majestuasa) ; goi, inteoindependenfa care ne confunda in aceiasi siluetä, gesturile erau sinonime,gindurile gemene. Materia, pamintul cli uzufructul salt oferindu-ni-se in far-furiile albe cu variatele lui sucuri tti organisme; chimia excitind tofi pigmenfiidelicatesele erau amantele esofagului, muschii tofi sanatosti, organele loateperfecte ficatul ca o parà de untdelemn cafenie, rinichii ca un aquariumroz sensitivi $i fragezi ca foile de trandafiri, plaminii ca doua cupole des-faceau un vultur de respirafie, stomacul viril si rezistent toate erau pusein funcfiune scinteind intr'un clinchet de arme festive. Abandonarea, poezia$i miracolul pamintului, limba ca un penis incandescent era un steag alsatisfacfiei, avalind cumpatat, degustind in saliva ea un hidromel menu-ul.0 consolare infinita in ceasurile acelea era pentru nesinchisirea si desbi-rarea filozofica a lumii, elucidarea in uitare si'n anarhie a argumentelor, arafiunei pure, linga suculenta salata de vinete, fuleulifa urcind spre o am-fora de fecunda aviditatea gastrica, salaul fiert cu unt, fripturile ca o carnepergamuta intre maxilare, hors d'oeuvre-ul heteroclit, toata prietenia siviafa puse inteo capsula, dragostea si vacuitatea ori care; tristefi, metafizicapierduta in realitate ca o rafinare a ei, abundente ore de banchet si robustasanatate, ne-afi aparfinut. Baia in bazin, clowneriile pe nisip, futila, curteaimpertinenta celor doua dudui facuta: una cu gingii de zebra, cealaltä cu untrup biiefese ca un paharel si MIA sani ; plimbarea seara prin mast]] stiut,pe strazi anonime pentru o voila contopire cu necunoscutul, vesica plivindabundent ca o cisterna un gard cu un jef de ofel i despletirea in noapte peasfalt, desenul hialin, pletele amoniacale. Exaltarea launtrica si muta,I have a swallow" esaparile sonore, scoregiile, aierul rau famat" pentruo clipa, dotal i satisfaclia dusa ping la excrementul masiv si oncluos,juisarea livrarii lui lente i o emigrare subcutanee de senzafii de libertate,de purificare, o Inallare parca si sugestia metamarfozei in inger, in fluid,in suava ventilare spre beatitudine si neant. gh. d.

COLABOREAZA : victor brauner gheorghe dinu m dan faur m benjamin fondane m b. herold m moldov m sap pangm s. perahim m stephan roll m claude sernet m ilarie voronca

UNUree vlei ed rlei tart us rat paapnal I

angelescu m 163 is bucuregi (2)TIP. STEAUA ARTEL" B-DUL MARIA, 2

www.dacoromanica.ro