atlas de histologie

308

Click here to load reader

Upload: andra-jora

Post on 04-Dec-2015

355 views

Category:

Documents


16 download

DESCRIPTION

histo img

TRANSCRIPT

Page 1: Atlas de Histologie

     

 

     

 

     

 

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “IULIU HAŢIEGANU” CLUJ NAPOCA

CATEDRA DE HISTOLOGIE UMANĂ

ENTER

Page 2: Atlas de Histologie

     

 

     

 

     

 

EDITAT DE:

CATEDRA DE HISTOLOGIE UMANĂUNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “IULIU HAŢIEGANU”

CLUJ NAPOCA

Copyright © 2003, Catedra de Histologie Umana, UMF Cluj NapocaToate drepturile asupra acestei ediţii aparţin exclusiv Catedrei de Histologie, UMF Cluj NapocaNici o parte din acest CD-Rom nu poate fi reprodusă sub nici o formă sau stocată într-o bază de date fără permisiunea prealabil scrisă a Catedrei.

Autori:Autori:Prof. Dr. Prof. Dr. Monica Toader RaduMonica Toader RaduProf. Dr. Prof. Dr. Maria Elena GocanMaria Elena GocanConf. Dr. Conf. Dr. Mureşan Dorel ViorelMureşan Dorel ViorelŞef lucrŞef lucr. Dr.. Dr.Mariana MărgineanMariana MărgineanŞef lucrŞef lucr. Dr. . Dr. Maria CrişanMaria CrişanŞef lucrŞef lucr. Dr. . Dr. Carmen MihuCarmen MihuŞef lucrŞef lucr. Dr. . Dr. Alina PânteaAlina PânteaAs. Univ. Dr. As. Univ. Dr. Carmen MelincoviciCarmen MelincoviciAs. Univ. Dr. As. Univ. Dr. Anne-Marie ChindrişAnne-Marie Chindriş

Grafică, design & coordonare technică:Grafică, design & coordonare technică:Akos Z. Szabo (MG II)Akos Z. Szabo (MG II)

Page 3: Atlas de Histologie

Acest atlasAcest atlas cuprinde imaginile de microscopie optică ale unor ţesuturi şi cuprinde imaginile de microscopie optică ale unor ţesuturi şi organe în coloraţiile uzuale folosite în laboratoarele de histologie şi organe în coloraţiile uzuale folosite în laboratoarele de histologie şi histopatologiehistopatologie, precum , precum şşi imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o i imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o imagine clarimagine clarăă asupra obiectului histologiei. asupra obiectului histologiei.Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite mărimi Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite mărimi (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile obţinute au fost eşalonate pe capitole, (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile obţinute au fost eşalonate pe capitole, care reprezintă obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, care reprezintă obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, microfotografiile cuprinmicrofotografiile cuprindd atât imagini de ansamblu, cât şi de detaliu ale atât imagini de ansamblu, cât şi de detaliu ale preparatelor. Imaginile sunt însoţite de un text explicativ, concis care preparatelor. Imaginile sunt însoţite de un text explicativ, concis care uşurează înţelegerea structurilor prezentate. În acelaşi timp uşurează înţelegerea structurilor prezentate. În acelaşi timp atlasulatlasul oferă oferă posibilitatea unui exerciţiu de diagnostic prin faptul că, aceleaşi imagini pot fi posibilitatea unui exerciţiu de diagnostic prin faptul că, aceleaşi imagini pot fi studiate şi fără legendăstudiate şi fără legendă exist existând şi posibilitatea de a etala cunoştinţele şi prin ând şi posibilitatea de a etala cunoştinţele şi prin teste recapitulative.teste recapitulative.Acest Acest atlasatlas a fost realizat după preparatele microscopice din colecţia a fost realizat după preparatele microscopice din colecţia didactică a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de didactică a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleiaşi catedre utilizându-se tehnicile histologice obişnuite şi colectivul aceleiaşi catedre utilizându-se tehnicile histologice obişnuite şi diferite coloraţii: hematoxilină-eozină, hematoxilină ferică, Sudan III, diferite coloraţii: hematoxilină-eozină, hematoxilină ferică, Sudan III, rezorcină fuxină Weigert, orceină, impregnări cu azotat de Ag, albastru de rezorcină fuxină Weigert, orceină, impregnări cu azotat de Ag, albastru de toluidină, acid osmic, albastru de metil. toluidină, acid osmic, albastru de metil. Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrumător pentru lucrările Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrumător pentru lucrările practice de Histologie destinat studenţilor de la Medicină Generală, practice de Histologie destinat studenţilor de la Medicină Generală, Stomatologie şi Colegii, precum şi cercetătorilor interesaţi de aspecte de Stomatologie şi Colegii, precum şi cercetătorilor interesaţi de aspecte de anatomie microscopică. anatomie microscopică.

Page 4: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul sanguin

Ţesuturile musculare

Sistemul vascular

Ţesutul nervos

Sistemul nervos

Organe limfoide

Sistemul digestiv

Sistemul respirator

Sistemul excretor

Glande endocrine

Sistemul reproductiv feminin

Sistemul reproductiv masculin

Organe de simţ

Page 5: Atlas de Histologie

Ţ e s u t u r i e p i t e l i a l e

Ţesuturi epiteliale de suprafaţă

Epitelii glandulare

Epitelii senzoriale

Ţesuturile epiteliale sunt alcătuite predominant din celule. Sunt structuri avasculare. Celulele se găsesc în raport de contact şi sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare şi/sau printr-o cantitate redusă de substanţă intercelulară, substanţa de ciment.

Page 6: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale de suprafaţă

Ţesuturi epiteliale

Epiteliile de înveliş sunt formate din celule ordonat aranjate şi dispuse pe o membrană bazală. Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabileşte după numărul rândurilor de celule.

Epiteliu unistratificat

Epiteli de tip particular

Epiteliu multistratificat

Page 7: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Epiteliu unistratificat (simplu)

Pavimentos

Cilindric

Epiteliul unistratificat sau simplu este reprezentat printr-un singur rând de celule, iar după forma celulelor, acest epiteliu poate fi pavimentos, cubic, cilindric sau pseudo- stratificat.Pseudostratificat

Page 8: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Epiteliu unistratificat pavimentos

Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rând de celule turtite apico-bazal, dispuse pe o membrană bazală, având aspectul de pietre de pavaj văzute de sus.

3D

IImpregnat cu azotat de argintmpregnat cu azotat de argint

+

Page 9: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

3D

Page 10: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Epiteliu pavimentos simplu

Endoteliul vascular

Epiteliu pavimentos simplu

Page 11: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Epiteliu unistratificat cilindric

3D

1

23

1. Enterocite2. Axul vilozitatii cu ţesut conjunctiv3. Celule mucipare

H&E

+

Epiteliul unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule, iar după forma celulelor, acest epiteliu poate fi pavimentos, cubic sau cilindric (H&E, mucicarmin).

Page 12: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Page 13: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Epiteliu unistratificat cilindric

Page 14: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

E p i t e l i u m u l t i s t r a t i f i c a t

Pavimentos cheratinizat

Epiteliu pluristratificat se caracterizează prin prezenţa mai multor rânduri de celule. Nucleii din acelaşi rând sunt similari ca formă, mărime şi structură. Se disting diferenţe structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ, eucromi, nucleolaţi, uneori în mitoză, în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici, condensaţi, hipercromi, adesea picnotici. Între aceste două tipuri extreme , se găsesc aspecte nucleare intermediare. Forma celulelor din rândul superficial determină tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos, acesta din urmă putând fi keratinizat sau nekeratinizat. Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofilă, nucleul picnotic sau absent.3D

Page 15: Atlas de Histologie

Epiteliu pavimentos cheratinizat

Ţesuturi epiteliale

H&E

Este forma cea mai frecventă şi rezistentă de eptelii, fiind specializat pe funcţia de protecţie. Este format din trei straturi.

1. Strat bazal2. Strat spinos3. Nuclei4. Strat cornos

11

44

33

22

+

Page 16: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Page 17: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Page 18: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Epiteliu de tip particular

Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat

Uroteliul

Page 19: Atlas de Histologie

Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat

Ţesuturi epiteliale

H&E

Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric, format din celule dispuse pe membrana bazală, dar inegale ca înălţime. Înălţimea diferită a celulelor, determină situarea nucleilor la înălţimi diferite, creind un fals aspect de stratificare

1. Nuclei aparent stratificaţi2. Celule mucipare 3. Cili

1

23

+

Page 20: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

3D

Page 21: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Celule caliciforme

Page 22: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Epiteliu pseudostratificat cilindic ciliat

Page 23: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Page 24: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Page 25: Atlas de Histologie

Uroteliul

Ţesuturi epiteliale

H&E

Este un epiteliu stratificat de tip particular. Conţin trei straturi de celule: strat bazal, cu celule cubice, strat intermediar, cu mai multe rânduri de celule alungite, cu polul apical dilatat ”in rachetă” şi strat superficial format din celule aplatizate “în umbrelă”.

1. Membrana bazală2. Celule bazale3. Celule în rachetă4. Celule turtite în umbrelă

11

44

33

22

+

Page 26: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Page 27: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale glandulare

Ţesuturi epitelialeEpiteliile glandulare sunt alcătuite din celule foarte specializate, care au capacitatea de secreţie-excreţie.

Exocrine

Endocrine

Page 28: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale glandulare exocrine

Ţesuturi epiteliale

Pentru epiteliile glandulare exocrine este caracteristică prezenţa canalului excretor, acestea vărsându-şi secreţiile la suprafata pielii sau in unele cavităţi.

Tubulară simplă

Acinoasă

Mixtă

GlandaTubulo-acinoasă compusă -mixtăGlandaTubulo-acinoasăcompusă-seroasă

GlandaTubulara simpla

GlandaAlveolară simplă

Page 29: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale endocrine

Ţesuturi epiteliale

Pentru epiteliile glandulare endocrine este caracteristică absenta unui canal excretor, acestea vărsându-şi secreţiile direct în sânge sau în alte lichide ale organismului.

Epiteliu Glandular Endocrin disp. în cordoaneCorticosuprarenala

Epiteliu GlandularDispus în foliculiTiroida

Page 30: Atlas de Histologie

Glandă tubulară simplă

Ţesuturi epiteliale

Celule epiteliale înalte, cilindrice, dispuse într-un singur rând pe membrana bazală, delimitând un lumen filiform, tubular (ex. glanda Lieberkuhn)..

1122

1. Lumen2. Epiteliu glandular

3D

+

H&E

Page 31: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Page 32: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Duct

Unit. secretorie

Page 33: Atlas de Histologie

Glandă alveolară

Ţesuturi epiteliale

Este formată din corpul şi gâtul glandei. Stratul bazal al glandei conţine celule active metabolic, dispuse într-un singur rând pe membrana bazală. Restul glandei conţine celule poliedrice, clare.

11

33

22

1. Celule cu citoplasma vacuolara2. Folicul pilos3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal

3D

+

H&E

Page 34: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Page 35: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Glanda tubulo-acinoasă

Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub formă de acini secretori şi canalicule excretoare. Acinii seroşi sunt mici, formaţi din celule înalte, care delimitează un lumen îngust. Nucleul sferic, este dispus central, iar citoplasma celulelor este bazofilă, având un aspect granular (ex. glanda parotidăglanda parotidă). Acinii mucoşi sunt mai mari decât cei seroşi, sunt formaţi din celule mai scunde, care delimitează un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispuşi bazal, iar citoplasma este clară, vacuolară (ex. glanda submandibularăglanda submandibulară). Acinii micşti sunt cei mai mari, de formă sferică, alungită sau neregulată. Au lumenul delimitat de celule clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase şi membrana bazală se intercalează 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecată, având formă semilunară (semilunele Gianuzzisemilunele Gianuzzi) (ex. glanda submandibulară). Canalele excretorii caracterizează glandele exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular, în stromă, sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau bistratificat, dispuse pe o membrană bazală.

Page 36: Atlas de Histologie

Glandă seroasă

Ţesuturi epiteliale

Conţine acini seroşi cu dimensiuni mai mici în raport cu ceilalti cu un lumen îngust şi produs de secreţie fluid. Celule mari, citoplasma întunecată, granulară, nuclei mari eucromi nucleolaţi.

11

22

1. Canal excretor2. Canale excretorii intralobulare

3D

H&E

Page 37: Atlas de Histologie

Glandă mixtă

Ţesuturi epiteliale

Este caracteristică secreţia mixtă exo- endocrină, realizată fie de aceeaşi celulă fie de două ţesutri distincte, unul exocrin şi unul endocrin.Prezintă acini numeroşi de forme diferite cu două feluri de celule mucoase şi seroase.

Submandibulară

3D

Page 38: Atlas de Histologie

Ţesut epitelial glandular mixt

Ţesuturi epiteliale

11

1. Acini glandulari micşti

H&E

Page 39: Atlas de Histologie

Ţesut epitelial glandular

Ţesuturi epiteliale

11

3322

1. Acini glandulari mucosi2. Canale excretoare intralobulare3. Acini micsti cu semiluna Gianuzzi

H&E

Page 40: Atlas de Histologie

Organizarea histologică a glandelor exocrine

Ţesuturi epiteliale

ACINI Seromucos Mucos Seros

Page 41: Atlas de Histologie

Ţesut glandular endocrin - corticosuprarenala

Ţesuturi epiteliale

11

44

33

22

1. Capsula2. Zona glomerulara – celule dispuse în cordoane arcuate3. Capilare4. Zona fasciculata cu spongiocite

+

H&E

33

Page 42: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

Zona fasciculată a CSR

Page 43: Atlas de Histologie

Ţesut glandular endocrin - Tiroida

Ţesuturi epiteliale

1144

33

22

55

1. Foliculi tiroidieni2. Celule foliculare3. Capilare perifoliculare

4. Coloid5. Capsula conjunctivă+

H&E

Page 44: Atlas de Histologie

Ţesuturi epiteliale

1144

3322

55

1. Foliculi tiroidieni2. Celule foliculare3. Celule foliculare într-o secţiune tangenţială4. Capilare perifoliculare5. Coloid

Page 45: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesuturi conjunctive

Ţesuturile conjunctive, denumite şi ţesuturi de legătură şi suport, reprezintă un grup heterogen de ţesuturi cu origine comună mezodermo-mezenchimală fiind alcătuite din 3 componente: celule, substanţă fundamentală şi fibre. După variaţiile cantitative şi calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de ţesuturi conjunctive. Din punct de vedere histogenetic se împart în ţesuturi conjunctive de tranziţie şi embrionare şi ţesuturi conjunctive permanente sau adulte. După consistenţa substanţei fundamentale deosebim: ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală moale sau semivâscoasă (ex. ţesutul conjunctiv lax); ţesuturi conjunctive cu substanţă fundamentală solidă dar elastică (ex. ţesuturile cartilaginoase) şi ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală rigidă, dură, mineralizată (ţesuturile osoase). După componenta structurală care predomină ţesuturile conjunctive se împart în: ţesuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în proporţii egale ( ţesutul conjunctiv lax); ţesuturi conjunctive în care predomină celulele (ţesutul reticular, adipos, pigmentar) şi ţesuturi conjunctive în care predomină fibrele (ţesutul tendinos, aponevrotic, elastic).

Page 46: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţ e s u t u r i c o n j u n c t i v e

Ţesut conjunctiv mucos Ţesut conjunctiv laxŢesut conjunctiv tendinosŢesut conjunctiv aponevroticŢesut conjunctiv elasticŢesut conjunctiv reticularŢesut conjunctiv pigmentarŢesut conjunctiv adiposŢesut conjunctiv cartilaginosŢesut conjunctiv osos

Page 47: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul conjunctiv mucos

Ţesutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substanţă fundamentală relativ abundentă şi bazofilă.

1. Celule de tip fibroblastic2. Substanţa fundamentala abundenta (bazofila)

11

22

+

H&E

Page 48: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Page 49: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul conjunctiv lax

Reprezintă prototipul de ţesut conjunctiv având o dispoziţie ubicvitară în organism. Substanţa fundamentală este abundentă, celulele sunt situate relativ distanţat, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formează o reţea neregulată.

11

22

1. Fibre colagene2. Nucleii celulelor conjunctive+

H&E

Page 50: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Page 51: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul conjunctiv tendinos

Reprezintă un ţesut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristică dispoziţia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni).

11

22

1. Fibre colagene2. Sept conjunctivo-vascular+

H&E

Page 52: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Page 53: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul conjunctiv aponevrotic

Ţesutul aponevrotic, reprezintă de asemenea un ţesut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan, dar perpendicular pe fibrele planului supra sau subjacent. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele două planuri fibroase.

Page 54: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul conjunctiv elastic

11

Reprezintă o varietate de ţesut conjunctiv în care predomină fibrele elastice. Fibrele elastice secţionate transversal se evidenţiază în albastru violet cu rezorcină fuxină Weigert sau cărămiziu cu orceină.

1. Fibre elastice sectionate transversal – ligamentul galben

Coloraţie rezorcină fuxină Weigert

Page 55: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

1 - Lamele elastice concentrice

MEDIA AORTEI

color. cu orceină

11

Page 56: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul conjunctiv reticular

Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat şi cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozează cu prelungirile celulelor învecinate care împreună cu fibrele de reticulină formează o reţea tridimensională. Ţesutul reticular formează stroma organelor limfo - şi hematopoetice.

1133

22

1. Zona medulară a limfoganglionului2. Celule reticulare3. Vase

+

H&E

Page 57: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

11

1 - Celule reticulare din medulara limfoganglionului

Page 58: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul conjunctiv pigmentar

Se evidenţiază prin pigmentul melanic conţinut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea.

1. Celule cu pigment în citoplasma

11

Page 59: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Page 60: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul conjunctiv adipos alb

Ţesutul adipos, este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipoşi) solidarizate prin ţesut conjunctiv. Celula adipoasă are un aspect de inel cu pecete în coloraţia H.E., nucleul şi citoplasma fiind împinsă la periferie de vacuola de grăsime (ţesut adipos univacuolar). Pentru a evidenţia grăsimea se face coloraţie cu Sudan III în care grăsimea apare colorată galben portocaliu.

1133

22

1. Adipocite cu citoplasma univacuolară2. Nucleu periferic3. Septe conjunctive+

H&E

Page 61: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesut adipos alb col.H&E1- Nucleu periferic

11

Page 62: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

+ Ţesut adipos alb col.Sudan III + hematoxilină1 – celulă univacuolară2 – sept conjunctiv

11

2

Page 63: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Page 64: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul cartilaginos

Sunt ţesturi conjunctive adulte. Sunt ţesuturi ordonate în care predomină substanţa fundamentală dură, dar elastică, ce conferă astfel ţesuturilor o rezistenţă elastică şi mecanică.

Hialin

Elastic

Fibros

Page 65: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

11

33

22

1. Celule cartilaginoase2. Matrice teritorială3. Pericondru

Ţesutul cartilaginos hialin

+

H&E

Page 66: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Page 67: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul cartilaginos elastic

+

Rezorcină-Fuxină Weigert

11

22

1. Fibre elastice2. Fibre elastice din pericondru

Page 68: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Page 69: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Ţesutul cartilaginos fibros

+

H&E

11

22

1. Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen

Page 70: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Page 71: Atlas de Histologie

Ţesuturi conjunctive

Page 72: Atlas de Histologie

Ţesutul osos

Ţesutul osos

Spongios

Compact-şlefuit

Compact

Osificare endocondrală

Ţesutul osos este un ţesut adaptat pentru funcţia de suport şi protecţie. Este un ţesut ordonat cu predominenţa substanţei fundamentale mineralizate conferindu-i duritate şi rigiditate

Page 73: Atlas de Histologie

Ţesutul osos spongios

+

H&E

11

4433

22

1. Travee osoase2. Osteocite în osteoplaste3. Osteoblaste4. Măduvă hematogenă cu multe adipocite

Ţesutul osos

Page 74: Atlas de Histologie

Ţesutul osos

Page 75: Atlas de Histologie

Ţesutul osos compact-şlefuit

+

Montat in balsam de Canada

1133

22

1. Sistem Havers2. Canal Havers3. Osteoplaste si canalicule osoase

Ţesutul osos

Page 76: Atlas de Histologie

Ţesutul osos

Page 77: Atlas de Histologie

Ţesutul osos compact

+

H&E

11

44

33

22

1. Canale Havers2. Canal Volkman3. Osteocite în osteoplaste4. Substanţa fundamentala eozinofila (colagen)

Ţesutul osos

Page 78: Atlas de Histologie

Ţesutul osos

Page 79: Atlas de Histologie

Canale

Sistem interhaversian

Sistem lamelar extern- subperiostic

Sistem lamelar intern- perimedular

Os compact

Ţesutul osos

Page 80: Atlas de Histologie

Osteoplast

Lamelă osoasă

Osteon

Ţesutul osos

Page 81: Atlas de Histologie

Osificarea endocondralăH&E

I

II

III

IV

Ţesutul osos

Page 82: Atlas de Histologie

11

I1. Zona de cartilagiu hialin hiperplazic şi seriat

Ţesutul osos

Page 83: Atlas de Histologie

II1 – Zona de cartilaj hipertrofic şi calcificat2 – Zona de eroziune

1

2

Ţesutul osos

Page 84: Atlas de Histologie

11

22

II - III1. Cartilaj hipertrofic si calcificat2. Zona de eroziune3. Zona de osteoid

3

Ţesutul osos

Page 85: Atlas de Histologie

11

22

IIIZona de osteoid 1 - travee de cartilaj calcificat - (bazofil) 2 - osteoid colorat (eozinofil)

1122Ţesutul osos

Page 86: Atlas de Histologie

11

44

22

IV1. Zona de ţesut ososTravee osoase 2 - osteocite în osteoplaste 3 - osteoblaste la periferie4. Ţesut medular

22

3 3

Ţesutul osos

Page 87: Atlas de Histologie

OSIFICAREA

Ţesutul osos

Page 88: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin şi hematopoieza

Este principalul organ hematoformator situat în cavităţile osoase. Parenchimul medular este bogat în celule şi maschează stroma reticulinică. Populaţia celulară a parenchimului este reprezentată de celule tinere, bazofile în diferite stadii de evoluţie, reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastică, granulocitară, trombocitară, limfocitară şi monocitară. Celulele nu se pot identifica în hematoxilină-eozină, doar în coloraţia May-Grunwald Giemsa. În coloraţia H.E. megacariocitul, precursor al plăcuţelor sanguine, se poate recunoaşte datorită dimensiunilor mari şi aspectului caracteristic: citoplasmă acidofilă, nucleu voluminos, hipercrom, inelar, cu contur neregulat (nucleu înmugurit). Printre elementele parenchimului se evidenţiază celule adipoase izolate sau grupate şi vase sanguine. Seria granulocitară este reprezentată de: mieloblast, promielocit, mielocit, metamielocit, granulocitul nesegmentat, granulocitele segmentate (neutrofile, eozinofile, bazofile). Seria eritrocitară este reprezentată de: pronormoblast, normoblast bazofil, normoblast policromatofil, normoblast oxifil, reticulocit, hematie.

Ţesutul sanguin

Page 89: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin şi hematopoiezaSângele reprezintă un tip particular de ţesut conjunctiv, caracterizat printr-o substanţă fundamentală lichidă, plasma sanguină (reprezintă 55% din volumul total al sângelui şi care îi conferă particularitatea de ţesut în fază fluidă) şi din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezintă 45% din volumul sanguin, suspendate în acest lichid complex. Ţesutul sanguin prezintă trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare), compartimentul periferic (sângele circulant) şi compartimentul tisular (sângele din ţesuturi).

Măduva roşie hematoformatoare

Sângele

Ţesutul sanguin

Page 90: Atlas de Histologie

Măduva roşie hematoformatoare

11

33

22

1. Megacariocit2. Celule adipoase3. Nuclei ai celulelor seriei mieloide

H&E

Ţesutul sanguin

Page 91: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

Page 92: Atlas de Histologie

Sângele

Hematii

Neutrofile

Eozinofile

Bazofile

Limfocite

Monocite

Reticulocite

Trombocite

Ţesutul sanguin

Page 93: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

Eritrocite

Eritrocitele sunt răspândite uniform pe toată lama şi reprezintă populaţia celulară predominentă. Apar ca structuri rotunde, anucleate, de mărimi aproximativ egale colorate în roz-portocaliu.

Coloratie May-Grunwald-Giemsa

Page 94: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

PMN Neutrofile

Diametrul este cuprins între 10-14 microni. Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uniţi prin filamente fine de cromatină. Citoplasma conţine granulaţii fine egale ca fomă şi mărime, uniform repartizate şi colorate în roz-violet.

Coloratie May-Grunwald-Giemsa

Page 95: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

PMN Eozinofile

Au diametrul cuprins între 12-17 microni. Nucleul este bilobat, cei doi lobi fiind uniţi printr-un filament fin ceea ce îi conferă aspectul de “desagă”. Citoplasma conţine granulaţii mari egale ca formă şi mărime, uniform repartizate, colorate în roşu-cărămiziu.

Coloratie May-Grunwald-Giemsa

Page 96: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

PMN Bazofile

Au dimensiuni cuprinse între 8-10 microni. Aspectul nucleului este mai puţin lobat deoarece lobii, în număr de 2-4, nu sunt complet separaţi între ei; adeseori au formă caracteristică de “treflă”. Granulaţiile din citoplasmă sunt inegale ca formă şi mărime şi inegal repartizate mascând de multe ori nucleul. Sunt colorate în violet întunecat.

Coloratie May-Grunwald-Giemsa

Page 97: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

Limfocite

Au dimensiuni cuprine între 7-15 microni. Nucleul este sferic, situat central sau excentric şi are un aspect intens cromatic. Citoplasma, puţin abundentă are un aspect palid bazofil. În ea se pot evidenţia granulaţii fine, azurofile.

Coloratie May-Grunwald-Giemsa

Page 98: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

Monocite

Prezintă cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. Forma este ovoidă, reniformă, dar poate fi şi rotundă. Este mai palid colorat decât la limfocit, cromatina fiind dispusă în blocuri fine. Citoplasma, mai abundentă decât a limfocitului are o culoare albastră-cenuşie. Conţine granulaţii fine, azurofile, greu vizibile.

Coloratie May-Grunwald-Giemsa

+

Page 99: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

Page 100: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

Reticulocite

Numit şi eritrocit imatur, de 7-10 microni, care prezintă deja lipsa nucleului. În sângele periferic se găseşte în proporţie de 0,05-2% de hematii. Numărul lor poate creşte foarte mult, până la 90% în anemii tratate corect, reticulocitoza confirmând eficacitatea tratamentului, anemie regenerativă.

Coloratie May-Grunwald-Giemsa

Page 101: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

Trombocite – Placute sanguineColoratie May-Grunwald-Giemsa

Pe frotiu sunt răspândite în grupuri printre celelalte elemente figurate. Au dimensiuni reduse, 2-4 microni. Prezintă o formă ovoidă, cu margini rotunjite. În structura lor se distinge o zonă centrală – cromomerul, colorat violet şi o zonă periferică – hialomerul, de aspect azurofil.

Page 102: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

TABLOU SANGUINColoraţie May-Grunwald-Giemsa

Page 103: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

Page 104: Atlas de Histologie

Ţesutul sanguin

Limfocit

Page 105: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Ţesuturile musculareŢesuturile musculare sunt formate din celule. Sunt ţesuturi specializate pentru funcţia de contractilitate, astfel încât celulele suferă un proces de adaptare funcţională, în sensul alungirii lor şi ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea au organite specifice contracţiei, miofibrilele. Fibrele musculare sunt asociate cu ţesut conjunctiv, care le solidarizează şi le asigură vascularizaţia.

Ţesut muscular striat Ţesut muscular striat scheletalscheletal

Ţesut muscular netedŢesut muscular neted(miocite netede(miocite netede))

Ţesut muscular Ţesut muscular striatstriat cardiac cardiac (miocite cardiace) (miocite cardiace)

Page 106: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Ţesut muscular striat scheletalŢesut muscular striat scheletal

Extermităţile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numeroşi, situaţi sub sarcolemă. Caracterul esenţial este dubla striaţie a acestor fibre: una longitudinală, determinată de prezenţa miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversală, determinată de alternanţa regulată de discuri clare şi intunecate.

Secţiune longitudinală

+

+Secţiune transversală

Page 107: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Ţesut muscular striat scheletalŢesut muscular striat scheletal

1. Fibre musculare cilindrice2. Miofibrile striate: discuri întunecate şi discuri clare

11

22

Hematoxilină ferică Heidenheim

Page 108: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Page 109: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Ţesut muscular striat scheletalŢesut muscular striat scheletalH&E

1. Septe conjunctivo-vasculare2. Fibre musculare scheletale sectionate transversal3. Nuclei periferici

11

3322

+

Page 110: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Page 111: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Page 112: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Page 113: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Page 114: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Ţesut muscular netedŢesut muscular neted

Are o formă alungită, fusiformă, nucleul este unic, situat central. Fibra musculară netedă prezintă un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în formă de bastonaş), care este întotdeauna înconjurat de o citoplasmă bine vizibilă, intens eozinofilă.

+

11

33

22

1. Fibre musculare netede în fascicole2. Nucleii fibrelor musculare3. Nucleii ţesutului conjunctiv

H&EH&E

Page 115: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Page 116: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Page 117: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Ţesut muscular cardiacŢesut muscular cardiac

Prezintă o dublă striaţie, similară cu cea a fibrei musculare striate scheletale însă nucleul este unic, situat central. Extremităţile acestor fibre sunt ramificate şi legate în sens longitudinal prin discuri intercalare, reprezentate de asocieri de joncţiuni intercelulare. Interstiţiul conjunctivo-vascular dintre fibrele cardiace este abundent.

+

+

+

+

Page 118: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Ţesut muscular cardiacŢesut muscular cardiacHematoxilină ferică Heidenheim – secţ. longit.Hematoxilină ferică Heidenheim – secţ. longit.

1122

1. Fibre musculare cu extremitati ramificate2. Miofibrile striate

Page 119: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Ţesut muscular cardiacŢesut muscular cardiacH&EH&E –secţiune –secţiune longitudinallongitudinalăă-

33

11

22

1. Fibra musculară cardiacă2. Interstiţiu conjunctivo-vascular3. Nucleul fibrei musculare

Page 120: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Ţesut muscular cardiacŢesut muscular cardiacH&E –secţiune transversalH&E –secţiune transversală-

1111

22

1. Capilare2. Fibre musculare cardiace – secţ. transversală

Page 121: Atlas de Histologie

Ţesuturile musculare

Ţesut muscular cardiacŢesut muscular cardiacAlbastru de toluidină – secţ. longit.Albastru de toluidină – secţ. longit.

2222

11

11

1. Capilare2. Discuri intercalare

Page 122: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

Sistemul vascular este un sistem tubular închis, alcătuit dintr-o serie de conducte: artere - care conduc sângele de la inimă spre organe, vene – care readuc sângele la inimă şi capilare – la nivelul cărora au loc schimburile dintre sânge şi ţesuturi şi formează reţele. CapilareleCapilarele sunt conducte care au diametrul variabil, subţiri, lumenul fiind delimitat de endoteliu. ArtereleArterele sunt structuri tubulare cu perete gros, bine structuralizat în trei tunici: internă (intima), mijlocie (media) şi externă (adventiţia). După calibru şi structură se clasifică în artere mari sau elastice (aorta), artere medii sau musculare şi arteriole. Arteriolele reprezintă un tip particular de artere mici al căror perete are grosimea dublă faţă de diametrul lumenului. VeneleVenele sunt vase de calibru variabil – vene mari, mijlocii şi mici – cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de natură conjunctivo-fibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivo-musculară este subţire, iar limitanta elastică internă nu se evidenţiază. Vasele limfaticeVasele limfatice la fel ca şi cele sanguine au lumenul variabil, delimitat de endoteliu şi perete subţire asemănător ca structură venelor.

Sistemul vascularSistemul vascular

Page 123: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

Sistemul vascularSistemul vascular

AArterele mari sau de tip elasticrterele mari sau de tip elastic

Arterele de calibru mediu Arterele de calibru mediu sau de tip sau de tip muscular muscular

VeneleVenele

Pachet vasculo-nervosPachet vasculo-nervos

Page 124: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

AArterele mari sau de tip elasticrterele mari sau de tip elastic - Aorta - Aorta

11

33

22

H&EH&EIn tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, respectiv brun cu orceină. Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare.

1. Intima: -Endoteliu - Strat subendotelial - Limitanta elastica interna2. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente3. Adventitia: fibre colagene

Page 125: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

22

11

1. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente2. Adventitia: fibre colagene

Page 126: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

11

Aorta - Coloratie Orceina

1. Lamele elastice

Page 127: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

Page 128: Atlas de Histologie

Sistemul vascular 11

Aorta - Coloratie resorcina fuxina Weigert

Page 129: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

Page 130: Atlas de Histologie

11

33

22

Sistemul vascular

AArterrtera musculara muscularăăH&EH&E

In tunica medie predomină fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice, între care există ţesut conjunctiv de legătură. Caracteristic acestor artere este prezenţa între intimă şi medie a limitantei elastice interne bine reprezentată sub forma unei benzi ondulate, strălucitoare

1. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna2. Media: fibre muscularenetede, fibrocite3. Adventitia: fibre colagene, nuclei fibrocite

Page 131: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

11

33

22

1. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna2. Media: fibre muscularenetede, fibrocite3. Adventitia: fibre colagene, nuclei fibrocite

Page 132: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

11

44

33

22

VenaVenaH&EH&E

Vase de calibru variabil – vene mari, mijlocii şi mici – cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de natură conjunctivo-fibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivo-musculară este subţire, iar limitanta elastică internă nu se evidenţiază.1. Endoteliu

2. Media - fibre musculare netede  - ţesut conjunctivAdventiţia3. Fibre colagene sectionate transversal 4. Fibrocite

Page 133: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

33

22

Vena-H&E1. Nucleii endoteliului din intimă2. Media3. Adventiţie

11

Page 134: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

Venă

Page 135: Atlas de Histologie

Sistemul vascular

11

33

44

22

22

Pachet vasculo-nervosPachet vasculo-nervosH&EH&E

1. Arteriola2. Venula3. Vas limfatic4. Nerv

Page 136: Atlas de Histologie
Page 137: Atlas de Histologie

Tesutul nervos

Ţesutul nervos este format din celule nervoase dispuse distanţat şi din prelungirile acestora. Spaţiile dintre neuroni conţin celule gliale şi vase de sânge. Neuronii reprezintă celule înalt specializate în producerea şi transmiterea impulsului nervos. Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul şi din două tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul şi dendritele. Corpul şi prelungirile neuronului alcătuiesc substanţa cenuşie iar fibrele nervoase constituie substanţa albă. Neuronul este o celulă polimorfă cu dimensiuni ce variază între 4-5 şi 150 microni. Nucleul neuronului este mare, veziculos, sărac în cromatină şi prezintă un nucleol bine vizibil. Citoplasma este bogată în neurofibrileneurofibrile evidenţiabilă prin impregnări argentice, corpusculi Nisslcorpusculi Nissl care se colorează cu violet crezil sau albastru de metilen. Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinicemielinice şi amielinice. Teaca de mielină se evidenţiază în coloraţia cu acid osmic sub forma a două linii negre întrerupte la nivelul strangulaţiilor Ranvier. Celulele glialeCelulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în coloraţia H.E. Precizarea tipului de celulă glială se poate face numai pe impregnări speciale.

Ţesutul nervosŢesutul nervos

Page 138: Atlas de Histologie

Tesutul nervos

Ţesut nervos – fibre mieliniceŢesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală(secţiune transversală ) )

Ţesut nervos – fibre Ţesut nervos – fibre mielinice (secmielinice (secţţiune iune longitudinallongitudinalăă))

Page 139: Atlas de Histologie

Tesutul nervos

11

22

Ţesut nervos-fibre mielinice (s. transv.)Ţesut nervos-fibre mielinice (s. transv.)Acid OsmicAcid Osmic

1. Teaca de mielină

Page 140: Atlas de Histologie

Tesutul nervos

Page 141: Atlas de Histologie

11

22

Tesutul nervos

1. Teaca de mielină2. Strangulaţii Ranvier

Ţesut nervos-fibre mielinice (s. longit.)Ţesut nervos-fibre mielinice (s. longit.)Acid OsmicAcid Osmic

Page 142: Atlas de Histologie

Tesutul nervos

Page 143: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Sistemul nervosSistemul nervos

Ţesutul nervos împreună cu vasele sanguine formează organele nervoase care alcătuiesc sistemul nervos. Sistemul nervos se împarte în sistem nervos periferic format din ganglioni nervoşi şi nervi şi sistem nervos central reprezentat den encefal şi măduva spinării.

NervNerv Ganglionii spinaliGanglionii spinali

Măduva spinăriiMăduva spinării (HE, crezil violet, (HE, crezil violet, impregnare cu impregnare cu azotat de argintazotat de argint))

Scoarţa cerebralăScoarţa cerebrală

Scoarţa Scoarţa cerebeloasăcerebeloasă

Page 144: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

11

22

Nerv (secţ. transv.)Nerv (secţ. transv.)H&EH&E

1. Fibre nervoase 2. Ţesut conjunctiv din peritenoniu

Page 145: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Page 146: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

11

3322

Ganglion spinalGanglion spinalH&EH&E

Prezintă la periferie o capsulă conjunctivă; sub capsulă, în zona periferică, se dispun neuroni mari, rotunzi, pseudounipolari cu nucleu mare, veziculos nucleolat. Fiecare neuron este înconjurat de o capsulă fibroasă dublată de un rând de celule satelite ce reprezintă glia periferică. În porţiunea centrală a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenienţă endogenă şi exogenă.

1. Celule nervoase ganglionare2. Celule satelite3. Fibre nervoase

Page 147: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Page 148: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

11

33

22

Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu neuroni mari, multipolari, motori în cornul anterior şi neuroni mici, senzitivi în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. 1.Corpusculi Nissl în pericarionul neuronilor

multipolari2. Nucleii celulelor gliale3. Capilar

Măduva spinăriiMăduva spinăriiCrezil violetCrezil violet

Page 149: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

11

22

1. Granulatii în pericarionul neuronilor multipolari2. Nucleu cu nucleol

Page 150: Atlas de Histologie

Sistemul nervos 11

22

1.Granulaţii în pericarionul neuronilor multipolari2. Neuronul multipolar

Page 151: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

11

2233

4

1.Granulaţii în pericarionul neuronilor multipolari2. Nucleii celulelor gliale3. Capilar4. Neuronul multipolar

Page 152: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Măduva spinării(s. transv.- corn anterior)Măduva spinării(s. transv.- corn anterior)Azotat de argintAzotat de argint

11

1. Neuroni stelaţi multipolari cu neurofibrile în pericarion

Page 153: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

11

22

1. Neuroni stelaţi multipolari cu neurofibrile în pericarion2. Fibre amielinice

Page 154: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Page 155: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Măduva spinării – cornul anteriorMăduva spinării – cornul anteriorH&EH&E

11

22

1. Neuroni stelaţi multipolari2. Nucleii celulelor gliale

Page 156: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Măduva spinării – cornul anteriorMăduva spinării – cornul anteriorH&EH&E

1. Neuroni stelaţi multipolari2. Nucleii celulelor gliale3. Fibre amielinice

11

22

22

33

Page 157: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Măduva spinării cornul anteriorMăduva spinării cornul anteriorH&EH&E

1. Neuroni stelaţi multipolari2. Nucleii celulelor gliale3. Capilare4. Fibre amielinice

1122

22

33

44

3D

Page 158: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Page 159: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Page 160: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Scoarţă cerebralăScoarţă cerebralăH&EH&E

Este un organ parenchimatos, slab bazofil alcătuit din ţesut nervos, reprezentat prin neuroni mari, piramidali, neuroni rotunzi, granulari şi celule gliale.

11 33

22

1. Neuroni piramidali mari2. Celule gliale3. Capilare

Page 161: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Page 162: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

Scoarţa cerebeloasăScoarţa cerebeloasăH&E

11

22

1. Substanţă albă2. Substanţă cenuşie

Organ parenchimatos format din ţesut nervos. Scoarţa cerebeloasă prezintă trei straturi celulare: puţini neuroni în stratul superficial (neuroni stelaţi de asociaţie); neuroni mici, numeroşi în stratul profund şi neuroni mari piriformi (Punkinje) dispuşi pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezintă elementul de diagnostic).Lamela cerebeloasă prezintă în ax substanţa albă formată din fibre nervoase cu aspect eozinofil şi din nucleii celulelor gliale.

Page 163: Atlas de Histologie

Sistemul nervos

11

22

33

1. Strat molecular2. Neuroni Purkinje3. Strat granular

Page 164: Atlas de Histologie

Organe limfoide

Organele limfoideOrganele limfoide

Organele limfopoetice periferice şi centrale fac parte din sistemul imun şi se caracterizează printr-o populaţie celulară foarte abundentă la nivelul parenchimului, care maschează elementele componente ale stromei. În acelaşi sistem, se includ şi structurile limfoide anexate mucoasei digestive şi respiratorii (ţesutul limfoid mucosal).

LimfoganglionulLimfoganglionul

Splina Splina

TimusulTimusul

Page 165: Atlas de Histologie

Organe limfoide

LimfoganglionulLimfoganglionulLimfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice, având în principal rol limfopoetic şi de filtrare a limfei. Delimitat de o capsulă conjunctivă sub care se găseşte sinusul subcapsular sau marginal, limfoganglionul este format dintr-o zonă periferică sau corticala şi o zonă centrală sau medulara. Corticala are două zone – superficială şi profundă sau paracorticala. În corticala superficială, parenchimul este un ţesut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub formă de insule rotunde de celule mici, bazofile alcătuite din limfocite dar mai ales secundari, cu centru clar. Paracorticala reprezentată de limfocite grupate sub formă de ţesut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare. Zona medulară este formată din cordoane limfocitare intens bazofile, separate prin spaţii largi, clare reprezentate de sinusurile limfatice care alcătuiesc ţesutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei. În această zonă se pot observa celulele reticulare din stromă, de formă stelată cu prelungiri citoplasmatice şi nucleu rotund, hipocrom.

Page 166: Atlas de Histologie

Organe limfoide

11

4433

22

Ganglion limfaticGanglion limfaticH&EH&E

1. Capsula2. Corticală3. Sinus marginal4. Foliculi limfoizi

Page 167: Atlas de Histologie

1. Zona medulară a limfoganglionului2. Celule reticulare3. Vase

33

22

11

Ganglion limfaticGanglion limfaticH&EH&E

Organe limfoide

Page 168: Atlas de Histologie

Ganglion limfaticGanglion limfaticH&EH&E

Organe limfoideOrgane limfoide

1. Corticală2. Sinus marginal3. Foliculi limfoizi

11

33

22

Page 169: Atlas de Histologie

Splina Splina coloraţie H&Ecoloraţie H&E

1. Folicul splenic2. Arteriola centrofoliculara3. Pulpa rosie

11

33

22

Organe limfoide

Page 170: Atlas de Histologie

11

22

33

44

1. Mezoteliu peritoneal2. Capsula conjunctivo-musculară3. Sept4. Macrofage cu pigment hematic fagocitar

Splina – pulpa roSplina – pulpa roşieşie Coloraţie H&EColoraţie H&E

Organe limfoideOrgane limfoide

Page 171: Atlas de Histologie

11

22

33

44

55

Lobuli timici1. Capsula 4. Medulară

2. Sept interlobular 5. Corpuscul Hassal3. Corticală

TimusTimusColoraţie H&EColoraţie H&E

Organe limfoideOrgane limfoide

Page 172: Atlas de Histologie

22

2211

TimusTimusColoraţie H&EColoraţie H&E

Zona medulară din lobulul timic1. Limfocite timice2. Corpuscul Hassal

Organe limfoideOrgane limfoide

Page 173: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Sistemul digestiv

Sistemul digestiv este format din tubul digestiv şi glandele anexe.Tubul digestiv, cu excepţia cavităţii bucale, are un plan de organizare comun; peretele său fiind alcătuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: - mucoasa - submucoasa - musculara

- adventiţia sau seroasa (tunica externă)

Mucoasa este alcătuită din: - epiteliu – de suprafaţă ce tapetează întregul

tub digestiv şi prezintă modificări în funcţie de situaţia lui topografică. - glandular ce participă la formarea glandelor şi prezintă caractere morfo-funcţionale corespunzătoare fiecărui segment în parte.

- corion de natură conjunctivă cu numeroase vase sangvine şi uneori glande.

- musculara mucoasei Submucoasa este alcătuită din ţesut conjunctivo-vascular. Musculara este formată din fibre musculare netede, cu excepţia esofagului în care sunt prezente şi fibre musculare striate. Tunica externă reprezentată de adventiţie sau seroasă.

Page 174: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Organizarea generala a tubului digestiv

În raport cu diafragmul, tubul digestiv prezintă două segmente:

A – segmentul supradiafragmatic (buco-faringo-esofagian), care cuprinde:

- cavitatea bucală cu: Buzele, Limba , Dintii - Faringele - Esofagul

B – segmentul subdiafragmatic (gastro-intestinal), care cuprinde:

- Stomacul - Intestinul subtire

(duoden, jejun, ileon)

- Intestinul gros - Apendicele ileo-cecal

-Glande anexe

Page 175: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Buzele (faţa externă tegumentară)

1 – Folicul pilos2 – Glande sebacee3 – Glande sudoripare

H&ESunt două cute musculo-membranoase ce delimitează orificiul extern al cavităţii bucale. Sunt constituite dintr-un schelet musculo-conjunctiv şi prezintă o faţă anterioară (cutanată), posterioară(mucoasă), o faţa margine liberă.

1

2

3

Page 176: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Buzele (faţa externă tegumentară)H&E

Page 177: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Buzele (faţa internă mucoasă)H&E

1

2

1 – epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat2 - corion

Page 178: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Buzele ( Sect. Sagitala)H&E

Page 179: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

LimbaH&E

1

2

1 – Acini ai glandelor salivare minore2 – Fibre musculare striate

Organ musculo-epitelial cu rol în supt, deglutiţie,vorbire articulată şi cu rol important în sensibilitatea gustativă.Se caracterizează prin lipsa submucoasei, mucoasa linguală fiind puternic aderentă de axul musculo-conjunctiv.

Page 180: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

LimbaH&E

Page 181: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Limba (Faţa Inferioară)H&E

1

2

3

1 – Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat2 – Corion3 – Fibre musculare striate

Page 182: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Limba (Faţa Inferioară)H&E

Page 183: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Limba (Papile gustative cu muguri gustativi)H&E

1

1 – Papile caliciforme cu muguri gustativi

Page 184: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Limba (Faţa superioară)H&E

1

2

3

4

1 – Fata papilara cu papile gustative cu ax conjunctivo-vascular (a)2 – Corion3 – Fibre musculare striate4 – Vase sanguine

a

4

Page 185: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Limba (Faţa superioară)H&E

Page 186: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Dinte

Reprezintă organele dure ale masticaţiei şi au rol în vorbirea articulatăÎmpreună cu aparatul de susţinere formează odontul sau organul dentar.

Parodonţiu

Pulpa dentară

Dezvoltare

Page 187: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Dezvoltarea dinteluiH&E

Are loc în săptămânile 6-7 de gestaţie. La acest proces participă două primordii: epitelial şi conjunctivo-mezenchimal. Dezvoltarea dintelui decurge în două stadii: -mugure dentar -folicul dentar

1

2

3

4

5

6

1. Odontoblaste 4. Adamantoblaste2. Dentina 5. Reticul stelat3. Smalţ 6. Papilă conjunctivă

Page 188: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Dezvoltarea dinteluiH&E

12

Dinte dezvoltare1. Primordiu conjunctiv2. Primordiu epitelial

Page 189: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Dezvoltarea dinteluiH&E

1

23

1. Odontoblaste2. Papilă conjunctivă3. Adamantoblaste

Page 190: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

ParodonţiuH&E

12

3

4

1. Dentină2. Cement3. Ligament Dentar4. Os Alveolar

Page 191: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Parodonţiu

Page 192: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Pulpa dentarăH&E

1

2

3

Pulpa Dentară1. Structuri Vasculare2. Odontoblaste3. Nuclei de celule conjunctive

Page 193: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Pulpa dentarăH&E

1

23

4

1. Odontoblaste2. Structuri vasculare3. Substanţă fundamentală4. Nucleu de fibroblast

Page 194: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Pulpa dentarăH&E

Page 195: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Tubul digestiv, cu excepţia cavităţii bucale, are un plan de organizare comun; peretele său fiind alcătuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici:

- mucoasa - submucoasa - musculara - adventiţia sau seroasa (tunica externă)Mucoasa este alcătuită din: - epiteliu – de suprafaţă ce tapetează întregul tub digestiv şi

prezintă modificări în funcţie de situaţia lui topografică. - glandular ce participă la formarea glandelor şi

prezintă caractere morfo-funcţionale corespunzătoare fiecărui segment în parte.

- corion de natură conjunctivă cu numeroase vase sangvine şi uneori glande.

- musculara mucoasei Submucoasa este alcătuită din ţesut conjunctivo-vascular.Musculara este formată din fibre musculare netede, cu excepţia

esofagului în care sunt prezente şi fibre musculare striate.Tunica externă prezentată de adventiţie sau seroasă.

Page 196: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

EsofagulH&E

Segmentul esofago-gastro-intestinal este organizat după un plan unic, în alcătuirea lui intrând următoarele patru tunici, de la exterior spre lumen:-externă-musculară-submucoasă-mucoasă

1

23

1. Mucoasa (Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat şi corion)2. Submucoasa3. Musculara

Page 197: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

EsofagulColor. Van Gieson

1

2

45

1 - Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat2. Corion3. Musculara mucoasei4. Submucoasa cu glande esofagiene5. Musculara

3

Page 198: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

EsofagulColor. Van Gieson

1

1 – glande esofagiene (acin mucos)

Page 199: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Esofagul (Mucoasa)H&E

1

2

34

1 - Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat2 – Mucoasa3 – Corion4 – Musculara mucoasei

Page 200: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Esofagul (Submucoasa, Musculara)H&E

Page 201: Atlas de Histologie

Stomac 1 – Epiteliu de suprafata2 – Cripte3 – Corion4 – Glande gastrice

1

2

3

4Sistemul digestiv

StomaculH&E

Este un organ musculo-glandular cavitar cu funtie de rezervor pentru alimente şi digestie, asigurata de sucul gastric.

Page 202: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

StomaculH&E

1

2

a

b

1 – Glanda fundice, cu*celule acidofile intens colorate (a) *si celule bazofile palide (b)2 – Corion

Page 203: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

StomaculH&E

1

2

1 – Tunica musculara2 – Seroasa peritoneala

Page 204: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

StomaculH&E

1

2

3

1 – Submucoasa2 – Corion3 – Glande gastrice

Page 205: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

StomaculH&E

1

2

3

1 – Epiteliu de suprafata monomorf (celule cubocilindrice, vacuolate, palide)2 – Cripta gastrica3 – Istmul glandei gastrice

Page 206: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestinul subţire

Se întinde de la pilor la valvula ileo-cecală. La om are o lungime de 6-9m şi are rol în funcţia de digestie şi absorbţie.Pentru o mai buna definire a funcţiei respectiv a maririi suprafeţei de absorbţie s-au diferenţiat structuri de tip particular: -valvule conivent -vilozităţi intestinale -microvilozităţi

1

2

3

4

1 – Vilozitati intestinale2 – Corion cu glande Lieberkuhn3 – Musculara mucoasei4 – Submucoasa5 - Musculara

5

H&E

Page 207: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestin subţireH&E

2

1

3

1 – Corionul mucoasei cu glande Lieberkuhn2 – Musculara mucoasei3 – Submucoasa

Page 208: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestin subţire - duodenH&E

1

2

3

1 – Glande Brünner2 – Musculara mucoasei3 – Glande Lieberkuhn

Page 209: Atlas de Histologie

Intestin subţireH&E

Sistemul digestiv

12

3

4

5

1 – Glande Lieberkuhn in corion2 – Epiteliu glandular3 – Celule conjunctive, limfocite4 – Celule caliciforme5. Musculara mucoasei

Page 210: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestin subţireH&E

1

2

Musculara cu strat:1 – circular, intern2 – longitudinal, extern

Page 211: Atlas de Histologie

Intestin subţireH&E

Sistemul digestiv

1

2

3

1 – Vilozitate intestinala2 – Epiteliu de acoperire cu enterocite si caliciforme3 – axul conjunctivo-vascular vilozitar

Page 212: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestinul gros (colon)

Se întinde de la valvula ileo-cecală, incluzând cecul cu apendicele, colonul ascendent, transvers, descendent şi sigmoid, rectul, canalul anal terminându-se prin orificiul anal.Are o structură uşor modificată faţa de cea a intestinului subţire raportat şi la funcţiile acestui segment, cea de absorbţie se reduce în mare parte ceea ce explică dispariţia vilozităţilor cu persistenţa însă a unor structuri cuticulare la polul apical al enterocitelor. De asemenea colonul nu mai prezintă plicaturi, alte mijloace de mărire a suprafeţei, cu excepţie în porţiunea rectală. Alte funcţii sunt cea de lubrefiere a bolului fecal ceea ce explică existenta într-un număr mai mare a glandelor secretoare de mucus. Chiar dacă la acest nivel nu se mai secretă enzime digestia bolului alimentar continuă prin acţiunea enzimelor provenite din intestinul subţire, în parte iar pe de altă parte prin fermentaţie şi putrefacţie sub acţiunea florei bacteriene abundente existente la acest nivel. Aceste bacterii secreta vitamina B12 si K.

Page 213: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestin gros (colon)Color. Mucicarmin

12

3

1 – Mucoasa, corion cu glande Lieberkuhn2 – Submucoasa3 - Musculara

Page 214: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestin gros (colon)H&E

1

2

Musculara cu strat:1 – longitudinal, extern2 – circular, intern

Page 215: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestin gros (colon)H&E

1

2

Musculara cu strat:1 – Circular, intern2 – Longitudinal, extern

Page 216: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestin gros (colon)H&E

1 – Mucoasa cu glande Lieberkuhn

1

Page 217: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestin gros (colon)H&E

1 2

3

1 – Corion2 – Glande Lieberkhun (s.trvs)3 – Celule caliciforme

Page 218: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestin gros – apendice ileo-cecalH&E 1

2

3

1 – Mucoasa2 – Glanda Lieberkuhn3 – Infiltrat limfocitar

Page 219: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestin gros – apendice ileo-cecalH&E

1

a

b

2

1 – Glande din mucoasa apendiceluicu celule caliciforme(a) si enterocite(b)2 – Infiltrat limfocitar

Page 220: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Intestin gros – apendice ileo-cecalH&E

1

2

3

1 – Mucoasa2 – Musculara3 – Infiltrat limfocitar

Page 221: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Glande anexe ale tubului digestiv

Reprezintă glandele ce intervin în procesul de digestie, respectiv absorbţie a alimetelor. Organe cu funcţie secretorie ce sunt in legatură cu tractul digestiv si dierct sau implicit intervin in procesul de digestie respectiv absorbţie al alimentelor.Astfel de formaţiuni sunt:

- glandele salivare- ficatul- pancreasul

Page 222: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Glande salivare - mixtăH&E

12

1 – Acini micsti ai glandei salivare2 – canaliculi intralobulari

Page 223: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Glande salivareH&E

12

3

1 – Acini micsti2 – Acini serosi3 – Canalicul intralobular4. Semiluna Gianuzzi

4

Page 224: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Glande salivareH&E

1

2

34

5

1 – Canal interlobular2 – Epiteliu bistratificat3 – Sept conjunctiv4 – Arteriole5 – Acini micsti

Page 225: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Glande salivareH&E

1

2

1 – Acini ai glandelor salivare2 – Fibre musculare sectionate din diferite directii

Page 226: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Glande salivareH&E

1

2

1 – Acini ai glandelor salivare2 – Fibre musculare striate (sect.obl./trvs.)

Page 227: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

Ficat – spaţiul portH&E

1

2

3

1 – artera 2 – vena 3 – canal biliar

Page 228: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

FicatH&E

112

3

1 – Canaliculi biliari2 – Artera3 – Cordoane de hepatocite

Page 229: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

FicatH&E

1

2

1 – cordoane de hepatocite2 – capilare sinusoide (nucleii celulelor endoteliale)

Page 230: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

FicatH&E

1

2

3

1 – Lobul2 – Vena centrolobulara3 – Tesut conjunctiv perilobular

Page 231: Atlas de Histologie

Lobul hepatic

Vena centrolobulară

Spaţiu port

Acin hepatic

Sistemul digestiv

Ficat

Page 232: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

PancreasH&E Este o glandă mixtă

formată dintr-o componentă exocrină şi o alta endocrină, insulară dispersată in marea masă a ţesutului exocrin, organizat in acini. E invelit de o capsula subţire ce nu asigura o protecţie eficientă organului. Stroma formează septe conjunctivo-vasculare care delimitează incomplet lobi şi lobuli.

1

1 – Acini pancreatici serosiPrezinta bazofilie subnuclear şi acidofilie supranuclear

Page 233: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

PancreasH&E

1

2

3

4

1 – Acini pancreatici2 – Insule Langerhans3 – Adipocite4 – Septe conjunctive

Page 234: Atlas de Histologie

Sistemul digestiv

PancreasH&E

1

2

2 3 4

1 – Celule endocrine dispuse in cordoane2 – Nuclei ai celulelor endoteliale capilare3 – Adipocite4 – Acini sero-zimogeni

Page 235: Atlas de Histologie

Sistemul respirator

Sistemul respiratorSistemul respirator este constituit din:

Plămâni la nivelul cărora au loc schimburile gazoase propriu-zise

Căi respiratorii cu rol în transportul aerului: - extrapulmonare reprezentate de: - fose nazale

- faringe - laringe - trahee - bronhii mari. - intrapulmonare reprezentate de: - bronhii lobare - bronhii segmentare

- bronhiola intralobulară primară -bronhiola terminală -bronhiola respiratorie - -ducte alveolare -saci alveolari -alveole pulmonare.

Page 236: Atlas de Histologie

Sistemul respirator

PlămânH&E

1

2

3

1. Alveole pulmonare2. Saci alveolari3. Septe interalveolare

Diagnosticul histologic se pune pe aspectul dantelat al parenchimului pulmonar datorită alveolelor pulmonare şi pe prezenţa pachetului bronho-vascular format dintr-o bronhie sau bronhiolă şi un vas arterial.

Page 237: Atlas de Histologie

Sistemul respirator

PlămânH&E

1

2

3

4

5

Plămân1. Alveole pulmonare 4. Bronhiole terminale 2. Vase sanguine 5. Bronhiole respiratorii3. Bronhiole

Page 238: Atlas de Histologie

Sistemul respirator

PlămânH&E

1

23

4

5

1. Fibre musculare netede 4. Bronhiolă2. Corion 5. Infiltrat limfocitar 3. Epiteliul bronhiolar

Page 239: Atlas de Histologie

Sistemul respirator

PlămânH&E

Page 240: Atlas de Histologie

2

1. Bronhiolă intralobulară 5. Saci alveolari2. Bronhiolă terminală 6. Alveole 3. Bronhiolă respiratorie 7. Vas de sânge 4. Ducte alveolare

1

3

3

4

5

6

7

7

4

PlămânH&E

Sistemul respirator

Page 241: Atlas de Histologie

PlămânH&E

Sistemul respirator 1

2

3

4

Pachet bronhovascular1. Bronhie 5. Vas de sânge 2. Mucoasa bronhiei(epit.+corion) 6. Saci alveolari3. Fibre musculare netede 7. Alveole 4. Cartilaj hialin

5

67

Page 242: Atlas de Histologie

1

2

34

1. Adventiţia 3. Corion2. Cartilaj hialin 4. Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat

Mucoasa

Sistemul respirator

Căi respiratorii - TraheeH&E

Page 243: Atlas de Histologie

Sistemul urinar

Sistemul urinar

Sistemul urinar este format din:

Rinichi care conţine: - sistemul de filtrare al sângelui (corpusculul renal Malpighi)

- sistemul de secreţie şi excreţie al urinei (tubul urinifer) - căile excretoare intrarenale (tubul colector)Căile excretoare extrarenale, reprezentate prin: - calice - bazinet - ureter - vezica urinară.

Page 244: Atlas de Histologie

Sistemul urinar

RinichiH&E

Diagnostic: Organ parenchimatos tubulo-vascular format

din capsulă, stromă şi parenchimCapsula este conjunctivo-fibroasă.Stroma conjunctivă, este mai bine

reprezentată în zona medularei renale.Parenchimul este structuralizat în două zone:

corticla şi medulara. Corticala este caracterizată prin prezenţa corpusculilor renali Malpighi, formaţiuni sferice, de aproximativ 200 diametru, cu o componentă epitelială, capsula Bowman şi o componentă vasculară, glomerulul renal. Corpusculul renal apare pe secţiune alcătuit dintr-o masă centrală de nuclei înconjurată de un spaţiu optic vid, spaţiul urinar.Spaţiul urinar reprezintă spaţiul dintre foiţele capsulei Bowman – componenta epitelială a corpusculului renal Malpighi. Nucleii din centrul formaţiunii aparţin elementelor vasculare, care formează glomerulul renal: celule endoteliale din peretele capilar, celule sangvine, podocite, celule mesangiale. Medulara situată profund, caracterizată printr-un aspect striat longitudinal, determinat de prezenţa tubilor colectori şi a structurilor vasculare

C

M

Page 245: Atlas de Histologie

Sistemul urinar

Rinichi - corticalaH&E

Page 246: Atlas de Histologie

Sistemul urinar

Rinichi - medularaH&E

Page 247: Atlas de Histologie

Sistemul urinar

Rinichi – glomerulul renalH&E

1

2

3

4

1. Spaţiu urinar2. Glomerul vascular3. Secţiune prin tub contort distal4. Foita parietală a capsulei Bowman

3

3D

Page 248: Atlas de Histologie

Sistemul urinar

Page 249: Atlas de Histologie

Sistemul urinar

RinichiH&E

1. Tub contort proximal2. Tub contort distal3. Corpuscul renal Malpighi

1

2

3

1

Page 250: Atlas de Histologie

Sistemul urinar

RinichiH&E

12

1. Stromă conjunctivo-vasculară2. Tub colector

Page 251: Atlas de Histologie

1

1. Tubi colectori

Sistemul urinar

Rinichi H&E

Page 252: Atlas de Histologie

Sistemul urinar

Căi excretoare - UreterulH&E

1

2

3

1. Uroteliu2. Corion3. Musculara4. Adventiţie

4

Diagnostic: Organ tubular, cu

peretele format din trei tunici: mucoasa, musculara şi adventiţia.

Tunica mucoasei este formată din uroteliu şi corion.

Tunica musculară este formată din fibre musculare netede, dispuse în două straturi: intern longitudinal şi extern circular.

Page 253: Atlas de Histologie

Sistemul urinar

Căi excretoare - UreterulH&E

1

2

3

1. Uroteliu2. Corion 3. Musculara

Page 254: Atlas de Histologie

Sistemul endocrin

Sistemul endocrin

Sistemul endocrin cuprinde sistemul endocrin difuz (SED) şi glandele endocrine.

Glandele endocrine sunt organe parenchimatoase, formate din punct de vedere morfologic, din capsulă, stromă şi parenchim.

Capsula este de natură conjunctivo-vasculară, înveleşte glanda la periferie.

Stroma este reprezentată de o bogată reţea de fibre de reticulină şi capilare.

Parenchimul este format din celule secretorii dispuse fie sub formă de cordoane, fie sub formă de foliculi.

Epifiza Hipofiza TiroidaSuprarenala

Page 255: Atlas de Histologie

Sistemul endocrin

EpifizaH&E

1

2

3

4

1. Nuclei de celule gliale2. Cordoane celulare3. Nuclei ai celulelor principale4. Vas sanguin

Organ parenchimatos format din capsula, stromă şi parenchim.Parenchimul glandular este format din două tipuri celulare: celule mari, palide şi celule mici, întunecate dispuse în cordoane şi separate prin capilare de tip fenestrat.Prezenţa unor formaţiuni rotunde, eozinofile, extracelulare, reprezentând nisipul epifizar (calcosferit).

Page 256: Atlas de Histologie

Sistemul endocrin

Hipofiza - adenohipofizaH&E

1

4

1. Cordoane celulare scurte (aspect de cuiburi)2. Capilar3. Celule cromofile acidofile4. Celule cromofile bazofile

2

3

Diagnostic : Organ parenchimatos

formatdin capsulă, stromă şiparenchim. Cuprinde treilobi: - adenohipofiza,hipofiza posterioară(neurohipofiza) şi lobulintermediar (rudimentarla om).

Parenchimuladenohipofizei este formatdin cordoane celulare scurte,arcuate, neregulate, separatede capilare sangvine de tipsinusoid. În structuracordoanelor, celuleleglandulare au aspectpolimorf şi policrom(cromofobe şi cromofileacidofile şi bazofile).

Page 257: Atlas de Histologie

Sistemul endocrin

Hipofiza – lob intermediarH&E

1

23

1. Celule bazofile2. Vas de sânge3. Nuclei de endoteliu capilar

Page 258: Atlas de Histologie

Sistemul endocrin

Hipofiza – lob intermediar/neurohipofizaH&E

1. Neurohipofiza2. Lob intermediar

2

1

Page 259: Atlas de Histologie

Sistemul endocrin

Hipofiza - neurohipofizaH&E

1

2

1. Nuclei de pituicit2. Fibre nervoase amielinice

În neurohipofizăpredomină structuranervoasă: fibrenervoase şi celulenevroglice modificate(pituicite)

Page 260: Atlas de Histologie

Sistemul endocrin

11

44

33

22

55

1. Foliculi tiroidieni2. Celule foliculare3. Insule de celule foliculare

4. Coloid5. Capsulă Conjunctivă6. Capsula conjunctivă

TiroidaH&E Diagnostic

Organ parenchimatos format din capsulă, stromă şi parenchim.

Parenchimul glandular este format din foliculi, cu dimensiuni diferite, delimitaţi de un epiteliu simplu cubo-cilindric – epiteliu folicular şi conţinut omogen eozinofil – coloidul tiroidian.

3D

Page 261: Atlas de Histologie

Sistemul endocrin

Foliculi tioidieni

Page 262: Atlas de Histologie

Sistemul endocrin

SuprarenalaDiagnostic

Organ parenchimatos format din capsulă, stromă şi parenchim.

Parenchimul glandular este format din cordoane celulare care se dispun diferit în corticosuprarenală şi medulosuprarenală.

Corticosuprarenala: - subcapsular, cordoanele celulare sunt scurte şi arcuate –

zona glomerulară - intermediar, cordoanele celulare sunt bine evidenţiate,

paralele între ele şi cu orientare perpendiculară pe capsulă – zona fasciculată

- profund, cordoanele celulare sunt dispuse sub forma unor reţele cu ochiuri mici – zona reticulată.

Medulosuprarenala: - cordoane celulare dispuse sub forma unor reţele cu

ochiuri largi.Între cordoanele celulare sunt prezente capilare sangvine. Celulele glandulare au aspect polimorf şi policrom.

Page 263: Atlas de Histologie

Sistemul endocrin

CorticosuprarenalaH&E

1. Capsula2. Zona glomerulara – celule dispuse în cordoane arcuate3. Capilare4. Zona fasciculata cu spongiocite

11

44

33

22

33

Page 264: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Sistemul reproducător masculin

Aparatul genital masculin se compune din:

Gonadele masculine sau testiculele

Căile spermatice de excreţie: a - intratesticulare reprezentate prin tubii drepţi şi rete testis.

b - extratesticulare reprezentate prin epididim, canal deferent şi canal ejaculator.

Glandele anexe reprezentate prin: - prostată - vezicule seminale - glandele bulbo-

uretrale (Cowper).

Organul copulator sau penisul

Page 265: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

TesticululH&E

DiagnosticOrgan parenchimatos, cu structură tubulară multiplă (tubii seminiferi), lumenul acestor formaţiuni fiind delimitat de un epiteliu pluristratificat şi polimorf (epiteliul seminal); elementele celulare epiteliale sunt variate: celulele Sertoli (cu rol de nutriţie şi suport) şi celulele liniei seminale (spermatogonii, spermatocite primare şi secundare, spermatide şi spermatozoizi); dispersate printre tubii seminiferi se găsesc celulele interstiţiale Leydig, structuri glandulare endocrine dispuse sub forme de grămezi triunghiulare alcătuite din cordoane celulare scurte.

Page 266: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

TesticululH&E

1

2

1. Tubi seminiferi 2. Insule de celule Leydig

Page 267: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

1 2

3

4

56

7

8

9

TesticululH&E

1. Epiteliu pluristratificat şi polimorf 7. Nuclei de spermatozoizi din tubii seminiferi 8. Cozi de spermatozoizi2. Insule de celule interstiţiale Leydig 9. Tunica conj. propr. a tb. 3. Spermatogonii seminifer4. Nucleu de celula Sertoli5. Spermatocite de ord I.6. Spermatide

Page 268: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

ProstataH&E

1. Glande prostatice2. Stromă conjunctivo musculară

1

2

Diagnostic Organ parenchimatos musculo-glandular, având o stromă bine reprezentată, hipercelulară; porţiunea secretorie glandulară (glande de tip tubulo-alveolar) se evidenţiază printr-un lumen larg, festonat (în care sunt prezente frecvent formaţiuni rotunde lamelar concentrice intens eozinofile – simpexioni) delimitat de un epiteliu pseudostratificat; canalele excretorii sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric; există o componentă semnificativă de musculatură netedă, atât în structura capsulei şi a traveelor, cât şi în stroma organului.

Page 269: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

ProstataH&E

1

23

1. Glande prostatice2. Simpexion3. Stromă conjunctivo musculara

Page 270: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

ProstataH&E

12

3

4

1. Stromă conjunctivă2. Fibre musculare3. Epiteliu pseudostratificat al glandelor prostatice4. Celule epiteliale descuamate

Page 271: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

ProstataH&E

1. Glande prostatice2. Simpexion3. Stromă conjunctivo musculara

12

3

Page 272: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Page 273: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Aparatul genital sau de reproducere al femeii este mult mai complex decât al bărbatului, atât datorită corelaţiei hipotalamo-hipofizare, cât şi a modificărilor ciclice ale mucoasei uterine.

Aparatul genital al femeii este format din: -Gonada feminină – ovarul -Organele genitale interne ( uter, col uterin, vagin) -Organele genitale externe

Glanda mamară şi placenta, datorită strânselor corelaţii morfofuncţionale cu apartul genital feminin vor fi prezentate odată cu acesta.

Sistemul reproducător feminin

Page 274: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Glanda mamară în repausH&E

12

3

4

1. Muguri de aşteptare2. Stromă funcţională3. Stromă nefuncţională4. Adipocite

Page 275: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Glanda mamarăH&E

1

2

3

1. Ducte intralobulare2. Epiteliu simplu cubic – stromă nefuncţională3. Lobul mamar4. Stromă nefuncţională cu septe

4

5

Page 276: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Glanda mamară în lactaţieH&E

1 2

3

1. Secreţie lactata2. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu)3. Septe conjunctive

Page 277: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Glanda mamarăH&E

1

2

1. Secreţie lactata2. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu)

Page 278: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Glanda mamara in lactatieH&E

1

2

1. Secreţie lactata2. Duct interlobar

Page 279: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

OvarH&E

1

23

45

1. Corticala2. Foliculi ovarieni primordiali3. Albugineea4. Epiteliu germinativ5. Stroma ovariana

Page 280: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

OvarH&E 1

23

4

5

1. Epiteliu de suprafaţă2. Stromă3. Folicul primordial4. Vas de sânge5. Folicul primar

Page 281: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

OvarH&E

1. Ovar corp galben

1

Page 282: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

OvarH&E

3

2

1

4

5

1. Folicul secundar activat2. Ovocit I. 3. Zona pellucida4. Membrana granulosa5. Teaca internă

Page 283: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Ovar – folicul primarH&E

1

2

3

45

1. Disc proliger2. Folicul matur3. Zona pellucida4. Ovocit 5. Coroana radiată

Page 284: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Ovar – folicul secundarH&E

1

2

3

4

5

67

1. Folicul primar activat 5. Antru2. Folicul secundar cavitar 6. Epiteliu de spf.3. Corona radiata 7. Albuginee4. Zona pellucida(ovocit)

Page 285: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Ovar – folicul terţiarH&E

1

2

34

5

6

1. Teaca interna 4. Zona pellucida2. Disc proliger 5. Antru cu lichid folicular3. Ovocit 6. Membrana granuloasă

Page 286: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Ovar – folicul terţiarH&E

Page 287: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Ovar - medularaH&E

1

2

1. Vase dilatate2. Ţesut conjunctiv lax

Page 288: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Placenta la 3 luniH&E

1

2

3

1. Citotrofoblast (palid)2. Sincitiotrofoblast 3. Ax conjunctivo-mezenchimatos

Page 289: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Placenta la 3 luniH&E

1. Citotrofoblast2. Sincitiotrofoblast3. Ax conjunctivo-mezenchimatos

1

2

31

Page 290: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

Placenta la termenH&E

1

23

1. Sinciţio-trofoblast2. Ax conjunctivo-vascular3. Vilozităţi coriale

3

3

Page 291: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

UterH&E

12

3

1. Miometru2. Vas de sânge3. Endometru cu glande uterine

Page 292: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

UterH&E

1. Miometru2. Seroasa3. Vas de sânge4. Endometru cu glande uterine

1

2

3

4

Page 293: Atlas de Histologie

Sistemul reproducător

UterH&E

1

2

3

1. Cavitatea uterină2. Endomtru cu glande uterine3. Miometru

Page 294: Atlas de Histologie

Organe de simţ

Organe de simţOrganele de simţ sunt sisteme funcţionale constituite din trei

segmente:

- periferic - receptorul - intermediar – de conducere

- central - scoarţa cerebrală

Segmentul periferic numit şi exteroceptor se găseşte situat în formaţiuni anatomice complexe care constituie organele de simţ. Se individualizează următoarele organe de simţ:

- tegumentul - mucoasa olfactivă

- mugurele gustativ -ochiul şi

urechea.

Page 295: Atlas de Histologie

Organe de simţ

1

2

34

5

1.Epiteliul anterior2.Membrana bazala anter. Bowman3.Substanta proprie a corneei4.Epiteliul posterior5.Membrana bazala poster. Descemet

CorneeaH&E

Page 296: Atlas de Histologie

Organe de simţ

CorneeaH&E

1

1. Nuclei alungiti de fibrocite

Page 297: Atlas de Histologie

Organe de simţ

RetinaH&E

12 3 4 5 6 7

8

9

1.Stratul cu conuri si bastonase 6. Strat plexiform intern 2.Membrana limitanta externa 7. Stratul celulelor multipolare3.Strat nuclear extern 8. Stratul fibrelor nervului optic4.Strat plexiform extern 9. Mb. limitantă posterioară5.Strat nuclear intern al neuronilor bipolari

3D

Page 298: Atlas de Histologie

Organe de simţ

Page 299: Atlas de Histologie

Organe de simţ

Celule cu bastonaşe şi conuri

Page 300: Atlas de Histologie

1

2

3

4

5

6

7

3Organe de simţ

TegumentH&E

1. Derm profund 5. Strat granulos2. Derm papilar 6. Strat cheratinizat cu traiectul glandei 3. Strat bazal sudoripare4. Strat spinos 7. Epidermul

Page 301: Atlas de Histologie

Organe de simţ

TegumentH&E

Page 302: Atlas de Histologie

1

2

3

4

5

6

7

3

1. Derm profund 5. Strat granulos2. Derm papilar 6. Strat cornos cu traiectul glandei 3. Strat bazal sudoripare4. Strat spinos

Organe de simţ

TegumentH&E

Page 303: Atlas de Histologie

Organe de simţ

Tegument – receptori – Vater PaciniH&E

1. Corpuscul Vater Pacini

1

Page 304: Atlas de Histologie

Tegument – receptori – Vater PaciniH&E

Organe de simţ

1

23

4

1. Capsula conjunctivă2. Lamele concentrice de fibre3. Nuclei alungiti de fibrocite4. Arteră

Page 305: Atlas de Histologie

AdenohipofizaAnexe ale tb. DigestivAortaApendiceArteră elasticăArteră muscularăBazofilBuzaCartilaj elasticCartilaj fibrosCartilaj hialinCăi respiratoriiConjunctiv aponevroticConjunctiv elasticConjunctiv laxConjunctiv mucos

Conjunctiv pigmentarConjunctiv reticularConjunctiv tendinosCorneeaCorticosuprarenalaDezvoltarea dinteluiDinteDuodenEndocrinEozinofilEpifizaEpiteliu cilindricEpiteliu de suprafaţaEpiteliu glandularEpiteliu multistratificatEpiteliu pavimentos

INDEX

Page 306: Atlas de Histologie

Epiteliu specialEpiteliu unistratificatEpitleiu pseudostratificatEritocitEsofagExocrinFibre mieliniceFicatGanglion spinalGlanda mamarăGlanda salivarăGlomerul renalHipofiza L.I.Intestin grosIntestin subţireLimba

LimfocitLimfoganglionMăduva spinăriiMăduva hematoformatoareMonocitMuschi cardiacMuschi netedMuschi striatNervNeurohipofizaNeutrofilOrgane de simţOrgane limfoideOs compactOs spongiosOsificare endocondrală

INDEX

Page 307: Atlas de Histologie

OvarPachet vasculo-nervosPancreasPapile gustativeParodonţiuPlacentaPlămânProstataPulpa dentară ReticulocitRetinaRinichiSângele Scoarţa cerebeloasăScoarţa cerebralăSistem endocrin

Sistem reprod. FemininSistem respiratorSistem urinarSistemul digestivSistemul reprod. MascuinSistemul vascularSplinaStomacSuprarenalaTegumentTesticulTimusTiroidaTraheeTrombocitTubul digestiv

INDEX

Page 308: Atlas de Histologie

Ţesut adipos albŢesut adipos brunŢesut cartilaginosŢesut conjunctivŢesut epitelialŢesut muscularŢesut nervosŢesut ososŢesut sanguinUreterUroteliuUterVater PaciniVenă

INDEX