atlas de histologie
DESCRIPTION
histo imgTRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “IULIU HAŢIEGANU” CLUJ NAPOCA
CATEDRA DE HISTOLOGIE UMANĂ
ENTER
EDITAT DE:
CATEDRA DE HISTOLOGIE UMANĂUNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “IULIU HAŢIEGANU”
CLUJ NAPOCA
Copyright © 2003, Catedra de Histologie Umana, UMF Cluj NapocaToate drepturile asupra acestei ediţii aparţin exclusiv Catedrei de Histologie, UMF Cluj NapocaNici o parte din acest CD-Rom nu poate fi reprodusă sub nici o formă sau stocată într-o bază de date fără permisiunea prealabil scrisă a Catedrei.
Autori:Autori:Prof. Dr. Prof. Dr. Monica Toader RaduMonica Toader RaduProf. Dr. Prof. Dr. Maria Elena GocanMaria Elena GocanConf. Dr. Conf. Dr. Mureşan Dorel ViorelMureşan Dorel ViorelŞef lucrŞef lucr. Dr.. Dr.Mariana MărgineanMariana MărgineanŞef lucrŞef lucr. Dr. . Dr. Maria CrişanMaria CrişanŞef lucrŞef lucr. Dr. . Dr. Carmen MihuCarmen MihuŞef lucrŞef lucr. Dr. . Dr. Alina PânteaAlina PânteaAs. Univ. Dr. As. Univ. Dr. Carmen MelincoviciCarmen MelincoviciAs. Univ. Dr. As. Univ. Dr. Anne-Marie ChindrişAnne-Marie Chindriş
Grafică, design & coordonare technică:Grafică, design & coordonare technică:Akos Z. Szabo (MG II)Akos Z. Szabo (MG II)
Acest atlasAcest atlas cuprinde imaginile de microscopie optică ale unor ţesuturi şi cuprinde imaginile de microscopie optică ale unor ţesuturi şi organe în coloraţiile uzuale folosite în laboratoarele de histologie şi organe în coloraţiile uzuale folosite în laboratoarele de histologie şi histopatologiehistopatologie, precum , precum şşi imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o i imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o imagine clarimagine clarăă asupra obiectului histologiei. asupra obiectului histologiei.Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite mărimi Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite mărimi (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile obţinute au fost eşalonate pe capitole, (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile obţinute au fost eşalonate pe capitole, care reprezintă obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, care reprezintă obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, microfotografiile cuprinmicrofotografiile cuprindd atât imagini de ansamblu, cât şi de detaliu ale atât imagini de ansamblu, cât şi de detaliu ale preparatelor. Imaginile sunt însoţite de un text explicativ, concis care preparatelor. Imaginile sunt însoţite de un text explicativ, concis care uşurează înţelegerea structurilor prezentate. În acelaşi timp uşurează înţelegerea structurilor prezentate. În acelaşi timp atlasulatlasul oferă oferă posibilitatea unui exerciţiu de diagnostic prin faptul că, aceleaşi imagini pot fi posibilitatea unui exerciţiu de diagnostic prin faptul că, aceleaşi imagini pot fi studiate şi fără legendăstudiate şi fără legendă exist existând şi posibilitatea de a etala cunoştinţele şi prin ând şi posibilitatea de a etala cunoştinţele şi prin teste recapitulative.teste recapitulative.Acest Acest atlasatlas a fost realizat după preparatele microscopice din colecţia a fost realizat după preparatele microscopice din colecţia didactică a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de didactică a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleiaşi catedre utilizându-se tehnicile histologice obişnuite şi colectivul aceleiaşi catedre utilizându-se tehnicile histologice obişnuite şi diferite coloraţii: hematoxilină-eozină, hematoxilină ferică, Sudan III, diferite coloraţii: hematoxilină-eozină, hematoxilină ferică, Sudan III, rezorcină fuxină Weigert, orceină, impregnări cu azotat de Ag, albastru de rezorcină fuxină Weigert, orceină, impregnări cu azotat de Ag, albastru de toluidină, acid osmic, albastru de metil. toluidină, acid osmic, albastru de metil. Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrumător pentru lucrările Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrumător pentru lucrările practice de Histologie destinat studenţilor de la Medicină Generală, practice de Histologie destinat studenţilor de la Medicină Generală, Stomatologie şi Colegii, precum şi cercetătorilor interesaţi de aspecte de Stomatologie şi Colegii, precum şi cercetătorilor interesaţi de aspecte de anatomie microscopică. anatomie microscopică.
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul sanguin
Ţesuturile musculare
Sistemul vascular
Ţesutul nervos
Sistemul nervos
Organe limfoide
Sistemul digestiv
Sistemul respirator
Sistemul excretor
Glande endocrine
Sistemul reproductiv feminin
Sistemul reproductiv masculin
Organe de simţ
Ţ e s u t u r i e p i t e l i a l e
Ţesuturi epiteliale de suprafaţă
Epitelii glandulare
Epitelii senzoriale
Ţesuturile epiteliale sunt alcătuite predominant din celule. Sunt structuri avasculare. Celulele se găsesc în raport de contact şi sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare şi/sau printr-o cantitate redusă de substanţă intercelulară, substanţa de ciment.
Ţesuturi epiteliale de suprafaţă
Ţesuturi epiteliale
Epiteliile de înveliş sunt formate din celule ordonat aranjate şi dispuse pe o membrană bazală. Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabileşte după numărul rândurilor de celule.
Epiteliu unistratificat
Epiteli de tip particular
Epiteliu multistratificat
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu unistratificat (simplu)
Pavimentos
Cilindric
Epiteliul unistratificat sau simplu este reprezentat printr-un singur rând de celule, iar după forma celulelor, acest epiteliu poate fi pavimentos, cubic, cilindric sau pseudo- stratificat.Pseudostratificat
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu unistratificat pavimentos
Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rând de celule turtite apico-bazal, dispuse pe o membrană bazală, având aspectul de pietre de pavaj văzute de sus.
3D
IImpregnat cu azotat de argintmpregnat cu azotat de argint
+
Ţesuturi epiteliale
3D
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu pavimentos simplu
Endoteliul vascular
Epiteliu pavimentos simplu
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu unistratificat cilindric
3D
1
23
1. Enterocite2. Axul vilozitatii cu ţesut conjunctiv3. Celule mucipare
H&E
+
Epiteliul unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule, iar după forma celulelor, acest epiteliu poate fi pavimentos, cubic sau cilindric (H&E, mucicarmin).
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu unistratificat cilindric
Ţesuturi epiteliale
E p i t e l i u m u l t i s t r a t i f i c a t
Pavimentos cheratinizat
Epiteliu pluristratificat se caracterizează prin prezenţa mai multor rânduri de celule. Nucleii din acelaşi rând sunt similari ca formă, mărime şi structură. Se disting diferenţe structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ, eucromi, nucleolaţi, uneori în mitoză, în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici, condensaţi, hipercromi, adesea picnotici. Între aceste două tipuri extreme , se găsesc aspecte nucleare intermediare. Forma celulelor din rândul superficial determină tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos, acesta din urmă putând fi keratinizat sau nekeratinizat. Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofilă, nucleul picnotic sau absent.3D
Epiteliu pavimentos cheratinizat
Ţesuturi epiteliale
H&E
Este forma cea mai frecventă şi rezistentă de eptelii, fiind specializat pe funcţia de protecţie. Este format din trei straturi.
1. Strat bazal2. Strat spinos3. Nuclei4. Strat cornos
11
44
33
22
+
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu de tip particular
Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat
Uroteliul
Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat
Ţesuturi epiteliale
H&E
Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric, format din celule dispuse pe membrana bazală, dar inegale ca înălţime. Înălţimea diferită a celulelor, determină situarea nucleilor la înălţimi diferite, creind un fals aspect de stratificare
1. Nuclei aparent stratificaţi2. Celule mucipare 3. Cili
1
23
+
Ţesuturi epiteliale
3D
Ţesuturi epiteliale
Celule caliciforme
Ţesuturi epiteliale
Epiteliu pseudostratificat cilindic ciliat
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale
Uroteliul
Ţesuturi epiteliale
H&E
Este un epiteliu stratificat de tip particular. Conţin trei straturi de celule: strat bazal, cu celule cubice, strat intermediar, cu mai multe rânduri de celule alungite, cu polul apical dilatat ”in rachetă” şi strat superficial format din celule aplatizate “în umbrelă”.
1. Membrana bazală2. Celule bazale3. Celule în rachetă4. Celule turtite în umbrelă
11
44
33
22
+
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale glandulare
Ţesuturi epitelialeEpiteliile glandulare sunt alcătuite din celule foarte specializate, care au capacitatea de secreţie-excreţie.
Exocrine
Endocrine
Ţesuturi epiteliale glandulare exocrine
Ţesuturi epiteliale
Pentru epiteliile glandulare exocrine este caracteristică prezenţa canalului excretor, acestea vărsându-şi secreţiile la suprafata pielii sau in unele cavităţi.
Tubulară simplă
Acinoasă
Mixtă
GlandaTubulo-acinoasă compusă -mixtăGlandaTubulo-acinoasăcompusă-seroasă
GlandaTubulara simpla
GlandaAlveolară simplă
Ţesuturi epiteliale endocrine
Ţesuturi epiteliale
Pentru epiteliile glandulare endocrine este caracteristică absenta unui canal excretor, acestea vărsându-şi secreţiile direct în sânge sau în alte lichide ale organismului.
Epiteliu Glandular Endocrin disp. în cordoaneCorticosuprarenala
Epiteliu GlandularDispus în foliculiTiroida
Glandă tubulară simplă
Ţesuturi epiteliale
Celule epiteliale înalte, cilindrice, dispuse într-un singur rând pe membrana bazală, delimitând un lumen filiform, tubular (ex. glanda Lieberkuhn)..
1122
1. Lumen2. Epiteliu glandular
3D
+
H&E
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale
Duct
Unit. secretorie
Glandă alveolară
Ţesuturi epiteliale
Este formată din corpul şi gâtul glandei. Stratul bazal al glandei conţine celule active metabolic, dispuse într-un singur rând pe membrana bazală. Restul glandei conţine celule poliedrice, clare.
11
33
22
1. Celule cu citoplasma vacuolara2. Folicul pilos3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal
3D
+
H&E
Ţesuturi epiteliale
Ţesuturi epiteliale
Glanda tubulo-acinoasă
Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub formă de acini secretori şi canalicule excretoare. Acinii seroşi sunt mici, formaţi din celule înalte, care delimitează un lumen îngust. Nucleul sferic, este dispus central, iar citoplasma celulelor este bazofilă, având un aspect granular (ex. glanda parotidăglanda parotidă). Acinii mucoşi sunt mai mari decât cei seroşi, sunt formaţi din celule mai scunde, care delimitează un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispuşi bazal, iar citoplasma este clară, vacuolară (ex. glanda submandibularăglanda submandibulară). Acinii micşti sunt cei mai mari, de formă sferică, alungită sau neregulată. Au lumenul delimitat de celule clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase şi membrana bazală se intercalează 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecată, având formă semilunară (semilunele Gianuzzisemilunele Gianuzzi) (ex. glanda submandibulară). Canalele excretorii caracterizează glandele exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular, în stromă, sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau bistratificat, dispuse pe o membrană bazală.
Glandă seroasă
Ţesuturi epiteliale
Conţine acini seroşi cu dimensiuni mai mici în raport cu ceilalti cu un lumen îngust şi produs de secreţie fluid. Celule mari, citoplasma întunecată, granulară, nuclei mari eucromi nucleolaţi.
11
22
1. Canal excretor2. Canale excretorii intralobulare
3D
H&E
Glandă mixtă
Ţesuturi epiteliale
Este caracteristică secreţia mixtă exo- endocrină, realizată fie de aceeaşi celulă fie de două ţesutri distincte, unul exocrin şi unul endocrin.Prezintă acini numeroşi de forme diferite cu două feluri de celule mucoase şi seroase.
Submandibulară
3D
Ţesut epitelial glandular mixt
Ţesuturi epiteliale
11
1. Acini glandulari micşti
H&E
Ţesut epitelial glandular
Ţesuturi epiteliale
11
3322
1. Acini glandulari mucosi2. Canale excretoare intralobulare3. Acini micsti cu semiluna Gianuzzi
H&E
Organizarea histologică a glandelor exocrine
Ţesuturi epiteliale
ACINI Seromucos Mucos Seros
Ţesut glandular endocrin - corticosuprarenala
Ţesuturi epiteliale
11
44
33
22
1. Capsula2. Zona glomerulara – celule dispuse în cordoane arcuate3. Capilare4. Zona fasciculata cu spongiocite
+
H&E
33
Ţesuturi epiteliale
Zona fasciculată a CSR
Ţesut glandular endocrin - Tiroida
Ţesuturi epiteliale
1144
33
22
55
1. Foliculi tiroidieni2. Celule foliculare3. Capilare perifoliculare
4. Coloid5. Capsula conjunctivă+
H&E
Ţesuturi epiteliale
1144
3322
55
1. Foliculi tiroidieni2. Celule foliculare3. Celule foliculare într-o secţiune tangenţială4. Capilare perifoliculare5. Coloid
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturile conjunctive, denumite şi ţesuturi de legătură şi suport, reprezintă un grup heterogen de ţesuturi cu origine comună mezodermo-mezenchimală fiind alcătuite din 3 componente: celule, substanţă fundamentală şi fibre. După variaţiile cantitative şi calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de ţesuturi conjunctive. Din punct de vedere histogenetic se împart în ţesuturi conjunctive de tranziţie şi embrionare şi ţesuturi conjunctive permanente sau adulte. După consistenţa substanţei fundamentale deosebim: ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală moale sau semivâscoasă (ex. ţesutul conjunctiv lax); ţesuturi conjunctive cu substanţă fundamentală solidă dar elastică (ex. ţesuturile cartilaginoase) şi ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală rigidă, dură, mineralizată (ţesuturile osoase). După componenta structurală care predomină ţesuturile conjunctive se împart în: ţesuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în proporţii egale ( ţesutul conjunctiv lax); ţesuturi conjunctive în care predomină celulele (ţesutul reticular, adipos, pigmentar) şi ţesuturi conjunctive în care predomină fibrele (ţesutul tendinos, aponevrotic, elastic).
Ţesuturi conjunctive
Ţ e s u t u r i c o n j u n c t i v e
Ţesut conjunctiv mucos Ţesut conjunctiv laxŢesut conjunctiv tendinosŢesut conjunctiv aponevroticŢesut conjunctiv elasticŢesut conjunctiv reticularŢesut conjunctiv pigmentarŢesut conjunctiv adiposŢesut conjunctiv cartilaginosŢesut conjunctiv osos
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv mucos
Ţesutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substanţă fundamentală relativ abundentă şi bazofilă.
1. Celule de tip fibroblastic2. Substanţa fundamentala abundenta (bazofila)
11
22
+
H&E
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv lax
Reprezintă prototipul de ţesut conjunctiv având o dispoziţie ubicvitară în organism. Substanţa fundamentală este abundentă, celulele sunt situate relativ distanţat, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formează o reţea neregulată.
11
22
1. Fibre colagene2. Nucleii celulelor conjunctive+
H&E
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv tendinos
Reprezintă un ţesut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristică dispoziţia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni).
11
22
1. Fibre colagene2. Sept conjunctivo-vascular+
H&E
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv aponevrotic
Ţesutul aponevrotic, reprezintă de asemenea un ţesut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan, dar perpendicular pe fibrele planului supra sau subjacent. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele două planuri fibroase.
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv elastic
11
Reprezintă o varietate de ţesut conjunctiv în care predomină fibrele elastice. Fibrele elastice secţionate transversal se evidenţiază în albastru violet cu rezorcină fuxină Weigert sau cărămiziu cu orceină.
1. Fibre elastice sectionate transversal – ligamentul galben
Coloraţie rezorcină fuxină Weigert
Ţesuturi conjunctive
1 - Lamele elastice concentrice
MEDIA AORTEI
color. cu orceină
11
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv reticular
Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat şi cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozează cu prelungirile celulelor învecinate care împreună cu fibrele de reticulină formează o reţea tridimensională. Ţesutul reticular formează stroma organelor limfo - şi hematopoetice.
1133
22
1. Zona medulară a limfoganglionului2. Celule reticulare3. Vase
+
H&E
Ţesuturi conjunctive
11
1 - Celule reticulare din medulara limfoganglionului
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv pigmentar
Se evidenţiază prin pigmentul melanic conţinut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea.
1. Celule cu pigment în citoplasma
11
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul conjunctiv adipos alb
Ţesutul adipos, este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipoşi) solidarizate prin ţesut conjunctiv. Celula adipoasă are un aspect de inel cu pecete în coloraţia H.E., nucleul şi citoplasma fiind împinsă la periferie de vacuola de grăsime (ţesut adipos univacuolar). Pentru a evidenţia grăsimea se face coloraţie cu Sudan III în care grăsimea apare colorată galben portocaliu.
1133
22
1. Adipocite cu citoplasma univacuolară2. Nucleu periferic3. Septe conjunctive+
H&E
Ţesuturi conjunctive
Ţesut adipos alb col.H&E1- Nucleu periferic
11
Ţesuturi conjunctive
+ Ţesut adipos alb col.Sudan III + hematoxilină1 – celulă univacuolară2 – sept conjunctiv
11
2
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul cartilaginos
Sunt ţesturi conjunctive adulte. Sunt ţesuturi ordonate în care predomină substanţa fundamentală dură, dar elastică, ce conferă astfel ţesuturilor o rezistenţă elastică şi mecanică.
Hialin
Elastic
Fibros
Ţesuturi conjunctive
11
33
22
1. Celule cartilaginoase2. Matrice teritorială3. Pericondru
Ţesutul cartilaginos hialin
+
H&E
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul cartilaginos elastic
+
Rezorcină-Fuxină Weigert
11
22
1. Fibre elastice2. Fibre elastice din pericondru
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul cartilaginos fibros
+
H&E
11
22
1. Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen
Ţesuturi conjunctive
Ţesuturi conjunctive
Ţesutul osos
Ţesutul osos
Spongios
Compact-şlefuit
Compact
Osificare endocondrală
Ţesutul osos este un ţesut adaptat pentru funcţia de suport şi protecţie. Este un ţesut ordonat cu predominenţa substanţei fundamentale mineralizate conferindu-i duritate şi rigiditate
Ţesutul osos spongios
+
H&E
11
4433
22
1. Travee osoase2. Osteocite în osteoplaste3. Osteoblaste4. Măduvă hematogenă cu multe adipocite
Ţesutul osos
Ţesutul osos
Ţesutul osos compact-şlefuit
+
Montat in balsam de Canada
1133
22
1. Sistem Havers2. Canal Havers3. Osteoplaste si canalicule osoase
Ţesutul osos
Ţesutul osos
Ţesutul osos compact
+
H&E
11
44
33
22
1. Canale Havers2. Canal Volkman3. Osteocite în osteoplaste4. Substanţa fundamentala eozinofila (colagen)
Ţesutul osos
Ţesutul osos
Canale
Sistem interhaversian
Sistem lamelar extern- subperiostic
Sistem lamelar intern- perimedular
Os compact
Ţesutul osos
Osteoplast
Lamelă osoasă
Osteon
Ţesutul osos
Osificarea endocondralăH&E
I
II
III
IV
Ţesutul osos
11
I1. Zona de cartilagiu hialin hiperplazic şi seriat
Ţesutul osos
II1 – Zona de cartilaj hipertrofic şi calcificat2 – Zona de eroziune
1
2
Ţesutul osos
11
22
II - III1. Cartilaj hipertrofic si calcificat2. Zona de eroziune3. Zona de osteoid
3
Ţesutul osos
11
22
IIIZona de osteoid 1 - travee de cartilaj calcificat - (bazofil) 2 - osteoid colorat (eozinofil)
1122Ţesutul osos
11
44
22
IV1. Zona de ţesut ososTravee osoase 2 - osteocite în osteoplaste 3 - osteoblaste la periferie4. Ţesut medular
22
3 3
Ţesutul osos
OSIFICAREA
Ţesutul osos
Ţesutul sanguin şi hematopoieza
Este principalul organ hematoformator situat în cavităţile osoase. Parenchimul medular este bogat în celule şi maschează stroma reticulinică. Populaţia celulară a parenchimului este reprezentată de celule tinere, bazofile în diferite stadii de evoluţie, reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastică, granulocitară, trombocitară, limfocitară şi monocitară. Celulele nu se pot identifica în hematoxilină-eozină, doar în coloraţia May-Grunwald Giemsa. În coloraţia H.E. megacariocitul, precursor al plăcuţelor sanguine, se poate recunoaşte datorită dimensiunilor mari şi aspectului caracteristic: citoplasmă acidofilă, nucleu voluminos, hipercrom, inelar, cu contur neregulat (nucleu înmugurit). Printre elementele parenchimului se evidenţiază celule adipoase izolate sau grupate şi vase sanguine. Seria granulocitară este reprezentată de: mieloblast, promielocit, mielocit, metamielocit, granulocitul nesegmentat, granulocitele segmentate (neutrofile, eozinofile, bazofile). Seria eritrocitară este reprezentată de: pronormoblast, normoblast bazofil, normoblast policromatofil, normoblast oxifil, reticulocit, hematie.
Ţesutul sanguin
Ţesutul sanguin şi hematopoiezaSângele reprezintă un tip particular de ţesut conjunctiv, caracterizat printr-o substanţă fundamentală lichidă, plasma sanguină (reprezintă 55% din volumul total al sângelui şi care îi conferă particularitatea de ţesut în fază fluidă) şi din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezintă 45% din volumul sanguin, suspendate în acest lichid complex. Ţesutul sanguin prezintă trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare), compartimentul periferic (sângele circulant) şi compartimentul tisular (sângele din ţesuturi).
Măduva roşie hematoformatoare
Sângele
Ţesutul sanguin
Măduva roşie hematoformatoare
11
33
22
1. Megacariocit2. Celule adipoase3. Nuclei ai celulelor seriei mieloide
H&E
Ţesutul sanguin
Ţesutul sanguin
Sângele
Hematii
Neutrofile
Eozinofile
Bazofile
Limfocite
Monocite
Reticulocite
Trombocite
Ţesutul sanguin
Ţesutul sanguin
Eritrocite
Eritrocitele sunt răspândite uniform pe toată lama şi reprezintă populaţia celulară predominentă. Apar ca structuri rotunde, anucleate, de mărimi aproximativ egale colorate în roz-portocaliu.
Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
PMN Neutrofile
Diametrul este cuprins între 10-14 microni. Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uniţi prin filamente fine de cromatină. Citoplasma conţine granulaţii fine egale ca fomă şi mărime, uniform repartizate şi colorate în roz-violet.
Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
PMN Eozinofile
Au diametrul cuprins între 12-17 microni. Nucleul este bilobat, cei doi lobi fiind uniţi printr-un filament fin ceea ce îi conferă aspectul de “desagă”. Citoplasma conţine granulaţii mari egale ca formă şi mărime, uniform repartizate, colorate în roşu-cărămiziu.
Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
PMN Bazofile
Au dimensiuni cuprinse între 8-10 microni. Aspectul nucleului este mai puţin lobat deoarece lobii, în număr de 2-4, nu sunt complet separaţi între ei; adeseori au formă caracteristică de “treflă”. Granulaţiile din citoplasmă sunt inegale ca formă şi mărime şi inegal repartizate mascând de multe ori nucleul. Sunt colorate în violet întunecat.
Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Limfocite
Au dimensiuni cuprine între 7-15 microni. Nucleul este sferic, situat central sau excentric şi are un aspect intens cromatic. Citoplasma, puţin abundentă are un aspect palid bazofil. În ea se pot evidenţia granulaţii fine, azurofile.
Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Monocite
Prezintă cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. Forma este ovoidă, reniformă, dar poate fi şi rotundă. Este mai palid colorat decât la limfocit, cromatina fiind dispusă în blocuri fine. Citoplasma, mai abundentă decât a limfocitului are o culoare albastră-cenuşie. Conţine granulaţii fine, azurofile, greu vizibile.
Coloratie May-Grunwald-Giemsa
+
Ţesutul sanguin
Ţesutul sanguin
Reticulocite
Numit şi eritrocit imatur, de 7-10 microni, care prezintă deja lipsa nucleului. În sângele periferic se găseşte în proporţie de 0,05-2% de hematii. Numărul lor poate creşte foarte mult, până la 90% în anemii tratate corect, reticulocitoza confirmând eficacitatea tratamentului, anemie regenerativă.
Coloratie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Trombocite – Placute sanguineColoratie May-Grunwald-Giemsa
Pe frotiu sunt răspândite în grupuri printre celelalte elemente figurate. Au dimensiuni reduse, 2-4 microni. Prezintă o formă ovoidă, cu margini rotunjite. În structura lor se distinge o zonă centrală – cromomerul, colorat violet şi o zonă periferică – hialomerul, de aspect azurofil.
Ţesutul sanguin
TABLOU SANGUINColoraţie May-Grunwald-Giemsa
Ţesutul sanguin
Ţesutul sanguin
Limfocit
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculareŢesuturile musculare sunt formate din celule. Sunt ţesuturi specializate pentru funcţia de contractilitate, astfel încât celulele suferă un proces de adaptare funcţională, în sensul alungirii lor şi ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea au organite specifice contracţiei, miofibrilele. Fibrele musculare sunt asociate cu ţesut conjunctiv, care le solidarizează şi le asigură vascularizaţia.
Ţesut muscular striat Ţesut muscular striat scheletalscheletal
Ţesut muscular netedŢesut muscular neted(miocite netede(miocite netede))
Ţesut muscular Ţesut muscular striatstriat cardiac cardiac (miocite cardiace) (miocite cardiace)
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular striat scheletalŢesut muscular striat scheletal
Extermităţile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numeroşi, situaţi sub sarcolemă. Caracterul esenţial este dubla striaţie a acestor fibre: una longitudinală, determinată de prezenţa miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversală, determinată de alternanţa regulată de discuri clare şi intunecate.
Secţiune longitudinală
+
+Secţiune transversală
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular striat scheletalŢesut muscular striat scheletal
1. Fibre musculare cilindrice2. Miofibrile striate: discuri întunecate şi discuri clare
11
22
Hematoxilină ferică Heidenheim
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular striat scheletalŢesut muscular striat scheletalH&E
1. Septe conjunctivo-vasculare2. Fibre musculare scheletale sectionate transversal3. Nuclei periferici
11
3322
+
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular netedŢesut muscular neted
Are o formă alungită, fusiformă, nucleul este unic, situat central. Fibra musculară netedă prezintă un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în formă de bastonaş), care este întotdeauna înconjurat de o citoplasmă bine vizibilă, intens eozinofilă.
+
11
33
22
1. Fibre musculare netede în fascicole2. Nucleii fibrelor musculare3. Nucleii ţesutului conjunctiv
H&EH&E
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculare
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular cardiacŢesut muscular cardiac
Prezintă o dublă striaţie, similară cu cea a fibrei musculare striate scheletale însă nucleul este unic, situat central. Extremităţile acestor fibre sunt ramificate şi legate în sens longitudinal prin discuri intercalare, reprezentate de asocieri de joncţiuni intercelulare. Interstiţiul conjunctivo-vascular dintre fibrele cardiace este abundent.
+
+
+
+
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular cardiacŢesut muscular cardiacHematoxilină ferică Heidenheim – secţ. longit.Hematoxilină ferică Heidenheim – secţ. longit.
1122
1. Fibre musculare cu extremitati ramificate2. Miofibrile striate
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular cardiacŢesut muscular cardiacH&EH&E –secţiune –secţiune longitudinallongitudinalăă-
33
11
22
1. Fibra musculară cardiacă2. Interstiţiu conjunctivo-vascular3. Nucleul fibrei musculare
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular cardiacŢesut muscular cardiacH&E –secţiune transversalH&E –secţiune transversală-
1111
22
1. Capilare2. Fibre musculare cardiace – secţ. transversală
Ţesuturile musculare
Ţesut muscular cardiacŢesut muscular cardiacAlbastru de toluidină – secţ. longit.Albastru de toluidină – secţ. longit.
2222
11
11
1. Capilare2. Discuri intercalare
Sistemul vascular
Sistemul vascular este un sistem tubular închis, alcătuit dintr-o serie de conducte: artere - care conduc sângele de la inimă spre organe, vene – care readuc sângele la inimă şi capilare – la nivelul cărora au loc schimburile dintre sânge şi ţesuturi şi formează reţele. CapilareleCapilarele sunt conducte care au diametrul variabil, subţiri, lumenul fiind delimitat de endoteliu. ArtereleArterele sunt structuri tubulare cu perete gros, bine structuralizat în trei tunici: internă (intima), mijlocie (media) şi externă (adventiţia). După calibru şi structură se clasifică în artere mari sau elastice (aorta), artere medii sau musculare şi arteriole. Arteriolele reprezintă un tip particular de artere mici al căror perete are grosimea dublă faţă de diametrul lumenului. VeneleVenele sunt vase de calibru variabil – vene mari, mijlocii şi mici – cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de natură conjunctivo-fibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivo-musculară este subţire, iar limitanta elastică internă nu se evidenţiază. Vasele limfaticeVasele limfatice la fel ca şi cele sanguine au lumenul variabil, delimitat de endoteliu şi perete subţire asemănător ca structură venelor.
Sistemul vascularSistemul vascular
Sistemul vascular
Sistemul vascularSistemul vascular
AArterele mari sau de tip elasticrterele mari sau de tip elastic
Arterele de calibru mediu Arterele de calibru mediu sau de tip sau de tip muscular muscular
VeneleVenele
Pachet vasculo-nervosPachet vasculo-nervos
Sistemul vascular
AArterele mari sau de tip elasticrterele mari sau de tip elastic - Aorta - Aorta
11
33
22
H&EH&EIn tunica medie predomină fibrele elastice grupate în lamele, dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate, fenestrate care se colorează în violet cu rezorcină-fuxină, respectiv brun cu orceină. Ţesutul de legătură între lamelele elastice este format din elemente conjunctive şi musculare.
1. Intima: -Endoteliu - Strat subendotelial - Limitanta elastica interna2. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente3. Adventitia: fibre colagene
Sistemul vascular
22
11
1. Media: fibre musculare netede, lamele elastice refringente2. Adventitia: fibre colagene
Sistemul vascular
11
Aorta - Coloratie Orceina
1. Lamele elastice
Sistemul vascular
Sistemul vascular 11
Aorta - Coloratie resorcina fuxina Weigert
Sistemul vascular
11
33
22
Sistemul vascular
AArterrtera musculara muscularăăH&EH&E
In tunica medie predomină fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice, între care există ţesut conjunctiv de legătură. Caracteristic acestor artere este prezenţa între intimă şi medie a limitantei elastice interne bine reprezentată sub forma unei benzi ondulate, strălucitoare
1. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna2. Media: fibre muscularenetede, fibrocite3. Adventitia: fibre colagene, nuclei fibrocite
Sistemul vascular
11
33
22
1. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna2. Media: fibre muscularenetede, fibrocite3. Adventitia: fibre colagene, nuclei fibrocite
Sistemul vascular
11
44
33
22
VenaVenaH&EH&E
Vase de calibru variabil – vene mari, mijlocii şi mici – cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de natură conjunctivo-fibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivo-musculară este subţire, iar limitanta elastică internă nu se evidenţiază.1. Endoteliu
2. Media - fibre musculare netede - ţesut conjunctivAdventiţia3. Fibre colagene sectionate transversal 4. Fibrocite
Sistemul vascular
33
22
Vena-H&E1. Nucleii endoteliului din intimă2. Media3. Adventiţie
11
Sistemul vascular
Venă
Sistemul vascular
11
33
44
22
22
Pachet vasculo-nervosPachet vasculo-nervosH&EH&E
1. Arteriola2. Venula3. Vas limfatic4. Nerv
Tesutul nervos
Ţesutul nervos este format din celule nervoase dispuse distanţat şi din prelungirile acestora. Spaţiile dintre neuroni conţin celule gliale şi vase de sânge. Neuronii reprezintă celule înalt specializate în producerea şi transmiterea impulsului nervos. Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul şi din două tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul şi dendritele. Corpul şi prelungirile neuronului alcătuiesc substanţa cenuşie iar fibrele nervoase constituie substanţa albă. Neuronul este o celulă polimorfă cu dimensiuni ce variază între 4-5 şi 150 microni. Nucleul neuronului este mare, veziculos, sărac în cromatină şi prezintă un nucleol bine vizibil. Citoplasma este bogată în neurofibrileneurofibrile evidenţiabilă prin impregnări argentice, corpusculi Nisslcorpusculi Nissl care se colorează cu violet crezil sau albastru de metilen. Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinicemielinice şi amielinice. Teaca de mielină se evidenţiază în coloraţia cu acid osmic sub forma a două linii negre întrerupte la nivelul strangulaţiilor Ranvier. Celulele glialeCelulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în coloraţia H.E. Precizarea tipului de celulă glială se poate face numai pe impregnări speciale.
Ţesutul nervosŢesutul nervos
Tesutul nervos
Ţesut nervos – fibre mieliniceŢesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală(secţiune transversală ) )
Ţesut nervos – fibre Ţesut nervos – fibre mielinice (secmielinice (secţţiune iune longitudinallongitudinalăă))
Tesutul nervos
11
22
Ţesut nervos-fibre mielinice (s. transv.)Ţesut nervos-fibre mielinice (s. transv.)Acid OsmicAcid Osmic
1. Teaca de mielină
Tesutul nervos
11
22
Tesutul nervos
1. Teaca de mielină2. Strangulaţii Ranvier
Ţesut nervos-fibre mielinice (s. longit.)Ţesut nervos-fibre mielinice (s. longit.)Acid OsmicAcid Osmic
Tesutul nervos
Sistemul nervos
Sistemul nervosSistemul nervos
Ţesutul nervos împreună cu vasele sanguine formează organele nervoase care alcătuiesc sistemul nervos. Sistemul nervos se împarte în sistem nervos periferic format din ganglioni nervoşi şi nervi şi sistem nervos central reprezentat den encefal şi măduva spinării.
NervNerv Ganglionii spinaliGanglionii spinali
Măduva spinăriiMăduva spinării (HE, crezil violet, (HE, crezil violet, impregnare cu impregnare cu azotat de argintazotat de argint))
Scoarţa cerebralăScoarţa cerebrală
Scoarţa Scoarţa cerebeloasăcerebeloasă
Sistemul nervos
11
22
Nerv (secţ. transv.)Nerv (secţ. transv.)H&EH&E
1. Fibre nervoase 2. Ţesut conjunctiv din peritenoniu
Sistemul nervos
Sistemul nervos
11
3322
Ganglion spinalGanglion spinalH&EH&E
Prezintă la periferie o capsulă conjunctivă; sub capsulă, în zona periferică, se dispun neuroni mari, rotunzi, pseudounipolari cu nucleu mare, veziculos nucleolat. Fiecare neuron este înconjurat de o capsulă fibroasă dublată de un rând de celule satelite ce reprezintă glia periferică. În porţiunea centrală a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenienţă endogenă şi exogenă.
1. Celule nervoase ganglionare2. Celule satelite3. Fibre nervoase
Sistemul nervos
Sistemul nervos
11
33
22
Reprezintă un organ parenchimatos format din ţesut nervos (celule şi fibre nervoase). Substanţa cenuşie este dispusă la interior sub forma literei H cu neuroni mari, multipolari, motori în cornul anterior şi neuroni mici, senzitivi în cel posterior. Substanţa albă e dispusă la exterior şi este formată din fibre nervoase secţionate transversal. 1.Corpusculi Nissl în pericarionul neuronilor
multipolari2. Nucleii celulelor gliale3. Capilar
Măduva spinăriiMăduva spinăriiCrezil violetCrezil violet
Sistemul nervos
11
22
1. Granulatii în pericarionul neuronilor multipolari2. Nucleu cu nucleol
Sistemul nervos 11
22
1.Granulaţii în pericarionul neuronilor multipolari2. Neuronul multipolar
Sistemul nervos
11
2233
4
1.Granulaţii în pericarionul neuronilor multipolari2. Nucleii celulelor gliale3. Capilar4. Neuronul multipolar
Sistemul nervos
Măduva spinării(s. transv.- corn anterior)Măduva spinării(s. transv.- corn anterior)Azotat de argintAzotat de argint
11
1. Neuroni stelaţi multipolari cu neurofibrile în pericarion
Sistemul nervos
11
22
1. Neuroni stelaţi multipolari cu neurofibrile în pericarion2. Fibre amielinice
Sistemul nervos
Sistemul nervos
Măduva spinării – cornul anteriorMăduva spinării – cornul anteriorH&EH&E
11
22
1. Neuroni stelaţi multipolari2. Nucleii celulelor gliale
Sistemul nervos
Măduva spinării – cornul anteriorMăduva spinării – cornul anteriorH&EH&E
1. Neuroni stelaţi multipolari2. Nucleii celulelor gliale3. Fibre amielinice
11
22
22
33
Sistemul nervos
Măduva spinării cornul anteriorMăduva spinării cornul anteriorH&EH&E
1. Neuroni stelaţi multipolari2. Nucleii celulelor gliale3. Capilare4. Fibre amielinice
1122
22
33
44
3D
Sistemul nervos
Sistemul nervos
Sistemul nervos
Scoarţă cerebralăScoarţă cerebralăH&EH&E
Este un organ parenchimatos, slab bazofil alcătuit din ţesut nervos, reprezentat prin neuroni mari, piramidali, neuroni rotunzi, granulari şi celule gliale.
11 33
22
1. Neuroni piramidali mari2. Celule gliale3. Capilare
Sistemul nervos
Sistemul nervos
Scoarţa cerebeloasăScoarţa cerebeloasăH&E
11
22
1. Substanţă albă2. Substanţă cenuşie
Organ parenchimatos format din ţesut nervos. Scoarţa cerebeloasă prezintă trei straturi celulare: puţini neuroni în stratul superficial (neuroni stelaţi de asociaţie); neuroni mici, numeroşi în stratul profund şi neuroni mari piriformi (Punkinje) dispuşi pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezintă elementul de diagnostic).Lamela cerebeloasă prezintă în ax substanţa albă formată din fibre nervoase cu aspect eozinofil şi din nucleii celulelor gliale.
Sistemul nervos
11
22
33
1. Strat molecular2. Neuroni Purkinje3. Strat granular
Organe limfoide
Organele limfoideOrganele limfoide
Organele limfopoetice periferice şi centrale fac parte din sistemul imun şi se caracterizează printr-o populaţie celulară foarte abundentă la nivelul parenchimului, care maschează elementele componente ale stromei. În acelaşi sistem, se includ şi structurile limfoide anexate mucoasei digestive şi respiratorii (ţesutul limfoid mucosal).
LimfoganglionulLimfoganglionul
Splina Splina
TimusulTimusul
Organe limfoide
LimfoganglionulLimfoganglionulLimfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice, având în principal rol limfopoetic şi de filtrare a limfei. Delimitat de o capsulă conjunctivă sub care se găseşte sinusul subcapsular sau marginal, limfoganglionul este format dintr-o zonă periferică sau corticala şi o zonă centrală sau medulara. Corticala are două zone – superficială şi profundă sau paracorticala. În corticala superficială, parenchimul este un ţesut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub formă de insule rotunde de celule mici, bazofile alcătuite din limfocite dar mai ales secundari, cu centru clar. Paracorticala reprezentată de limfocite grupate sub formă de ţesut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare. Zona medulară este formată din cordoane limfocitare intens bazofile, separate prin spaţii largi, clare reprezentate de sinusurile limfatice care alcătuiesc ţesutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei. În această zonă se pot observa celulele reticulare din stromă, de formă stelată cu prelungiri citoplasmatice şi nucleu rotund, hipocrom.
Organe limfoide
11
4433
22
Ganglion limfaticGanglion limfaticH&EH&E
1. Capsula2. Corticală3. Sinus marginal4. Foliculi limfoizi
1. Zona medulară a limfoganglionului2. Celule reticulare3. Vase
33
22
11
Ganglion limfaticGanglion limfaticH&EH&E
Organe limfoide
Ganglion limfaticGanglion limfaticH&EH&E
Organe limfoideOrgane limfoide
1. Corticală2. Sinus marginal3. Foliculi limfoizi
11
33
22
Splina Splina coloraţie H&Ecoloraţie H&E
1. Folicul splenic2. Arteriola centrofoliculara3. Pulpa rosie
11
33
22
Organe limfoide
11
22
33
44
1. Mezoteliu peritoneal2. Capsula conjunctivo-musculară3. Sept4. Macrofage cu pigment hematic fagocitar
Splina – pulpa roSplina – pulpa roşieşie Coloraţie H&EColoraţie H&E
Organe limfoideOrgane limfoide
11
22
33
44
55
Lobuli timici1. Capsula 4. Medulară
2. Sept interlobular 5. Corpuscul Hassal3. Corticală
TimusTimusColoraţie H&EColoraţie H&E
Organe limfoideOrgane limfoide
22
2211
TimusTimusColoraţie H&EColoraţie H&E
Zona medulară din lobulul timic1. Limfocite timice2. Corpuscul Hassal
Organe limfoideOrgane limfoide
Sistemul digestiv
Sistemul digestiv
Sistemul digestiv este format din tubul digestiv şi glandele anexe.Tubul digestiv, cu excepţia cavităţii bucale, are un plan de organizare comun; peretele său fiind alcătuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: - mucoasa - submucoasa - musculara
- adventiţia sau seroasa (tunica externă)
Mucoasa este alcătuită din: - epiteliu – de suprafaţă ce tapetează întregul
tub digestiv şi prezintă modificări în funcţie de situaţia lui topografică. - glandular ce participă la formarea glandelor şi prezintă caractere morfo-funcţionale corespunzătoare fiecărui segment în parte.
- corion de natură conjunctivă cu numeroase vase sangvine şi uneori glande.
- musculara mucoasei Submucoasa este alcătuită din ţesut conjunctivo-vascular. Musculara este formată din fibre musculare netede, cu excepţia esofagului în care sunt prezente şi fibre musculare striate. Tunica externă reprezentată de adventiţie sau seroasă.
Sistemul digestiv
Organizarea generala a tubului digestiv
În raport cu diafragmul, tubul digestiv prezintă două segmente:
A – segmentul supradiafragmatic (buco-faringo-esofagian), care cuprinde:
- cavitatea bucală cu: Buzele, Limba , Dintii - Faringele - Esofagul
B – segmentul subdiafragmatic (gastro-intestinal), care cuprinde:
- Stomacul - Intestinul subtire
(duoden, jejun, ileon)
- Intestinul gros - Apendicele ileo-cecal
-Glande anexe
Sistemul digestiv
Buzele (faţa externă tegumentară)
1 – Folicul pilos2 – Glande sebacee3 – Glande sudoripare
H&ESunt două cute musculo-membranoase ce delimitează orificiul extern al cavităţii bucale. Sunt constituite dintr-un schelet musculo-conjunctiv şi prezintă o faţă anterioară (cutanată), posterioară(mucoasă), o faţa margine liberă.
1
2
3
Sistemul digestiv
Buzele (faţa externă tegumentară)H&E
Sistemul digestiv
Buzele (faţa internă mucoasă)H&E
1
2
1 – epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat2 - corion
Sistemul digestiv
Buzele ( Sect. Sagitala)H&E
Sistemul digestiv
LimbaH&E
1
2
1 – Acini ai glandelor salivare minore2 – Fibre musculare striate
Organ musculo-epitelial cu rol în supt, deglutiţie,vorbire articulată şi cu rol important în sensibilitatea gustativă.Se caracterizează prin lipsa submucoasei, mucoasa linguală fiind puternic aderentă de axul musculo-conjunctiv.
Sistemul digestiv
LimbaH&E
Sistemul digestiv
Limba (Faţa Inferioară)H&E
1
2
3
1 – Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat2 – Corion3 – Fibre musculare striate
Sistemul digestiv
Limba (Faţa Inferioară)H&E
Sistemul digestiv
Limba (Papile gustative cu muguri gustativi)H&E
1
1 – Papile caliciforme cu muguri gustativi
Sistemul digestiv
Limba (Faţa superioară)H&E
1
2
3
4
1 – Fata papilara cu papile gustative cu ax conjunctivo-vascular (a)2 – Corion3 – Fibre musculare striate4 – Vase sanguine
a
4
Sistemul digestiv
Limba (Faţa superioară)H&E
Sistemul digestiv
Dinte
Reprezintă organele dure ale masticaţiei şi au rol în vorbirea articulatăÎmpreună cu aparatul de susţinere formează odontul sau organul dentar.
Parodonţiu
Pulpa dentară
Dezvoltare
Sistemul digestiv
Dezvoltarea dinteluiH&E
Are loc în săptămânile 6-7 de gestaţie. La acest proces participă două primordii: epitelial şi conjunctivo-mezenchimal. Dezvoltarea dintelui decurge în două stadii: -mugure dentar -folicul dentar
1
2
3
4
5
6
1. Odontoblaste 4. Adamantoblaste2. Dentina 5. Reticul stelat3. Smalţ 6. Papilă conjunctivă
Sistemul digestiv
Dezvoltarea dinteluiH&E
12
Dinte dezvoltare1. Primordiu conjunctiv2. Primordiu epitelial
Sistemul digestiv
Dezvoltarea dinteluiH&E
1
23
1. Odontoblaste2. Papilă conjunctivă3. Adamantoblaste
Sistemul digestiv
ParodonţiuH&E
12
3
4
1. Dentină2. Cement3. Ligament Dentar4. Os Alveolar
Sistemul digestiv
Parodonţiu
Sistemul digestiv
Pulpa dentarăH&E
1
2
3
Pulpa Dentară1. Structuri Vasculare2. Odontoblaste3. Nuclei de celule conjunctive
Sistemul digestiv
Pulpa dentarăH&E
1
23
4
1. Odontoblaste2. Structuri vasculare3. Substanţă fundamentală4. Nucleu de fibroblast
Sistemul digestiv
Pulpa dentarăH&E
Sistemul digestiv
Tubul digestiv, cu excepţia cavităţii bucale, are un plan de organizare comun; peretele său fiind alcătuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici:
- mucoasa - submucoasa - musculara - adventiţia sau seroasa (tunica externă)Mucoasa este alcătuită din: - epiteliu – de suprafaţă ce tapetează întregul tub digestiv şi
prezintă modificări în funcţie de situaţia lui topografică. - glandular ce participă la formarea glandelor şi
prezintă caractere morfo-funcţionale corespunzătoare fiecărui segment în parte.
- corion de natură conjunctivă cu numeroase vase sangvine şi uneori glande.
- musculara mucoasei Submucoasa este alcătuită din ţesut conjunctivo-vascular.Musculara este formată din fibre musculare netede, cu excepţia
esofagului în care sunt prezente şi fibre musculare striate.Tunica externă prezentată de adventiţie sau seroasă.
Sistemul digestiv
EsofagulH&E
Segmentul esofago-gastro-intestinal este organizat după un plan unic, în alcătuirea lui intrând următoarele patru tunici, de la exterior spre lumen:-externă-musculară-submucoasă-mucoasă
1
23
1. Mucoasa (Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat şi corion)2. Submucoasa3. Musculara
Sistemul digestiv
EsofagulColor. Van Gieson
1
2
45
1 - Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat2. Corion3. Musculara mucoasei4. Submucoasa cu glande esofagiene5. Musculara
3
Sistemul digestiv
EsofagulColor. Van Gieson
1
1 – glande esofagiene (acin mucos)
Sistemul digestiv
Esofagul (Mucoasa)H&E
1
2
34
1 - Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat2 – Mucoasa3 – Corion4 – Musculara mucoasei
Sistemul digestiv
Esofagul (Submucoasa, Musculara)H&E
Stomac 1 – Epiteliu de suprafata2 – Cripte3 – Corion4 – Glande gastrice
1
2
3
4Sistemul digestiv
StomaculH&E
Este un organ musculo-glandular cavitar cu funtie de rezervor pentru alimente şi digestie, asigurata de sucul gastric.
Sistemul digestiv
StomaculH&E
1
2
a
b
1 – Glanda fundice, cu*celule acidofile intens colorate (a) *si celule bazofile palide (b)2 – Corion
Sistemul digestiv
StomaculH&E
1
2
1 – Tunica musculara2 – Seroasa peritoneala
Sistemul digestiv
StomaculH&E
1
2
3
1 – Submucoasa2 – Corion3 – Glande gastrice
Sistemul digestiv
StomaculH&E
1
2
3
1 – Epiteliu de suprafata monomorf (celule cubocilindrice, vacuolate, palide)2 – Cripta gastrica3 – Istmul glandei gastrice
Sistemul digestiv
Intestinul subţire
Se întinde de la pilor la valvula ileo-cecală. La om are o lungime de 6-9m şi are rol în funcţia de digestie şi absorbţie.Pentru o mai buna definire a funcţiei respectiv a maririi suprafeţei de absorbţie s-au diferenţiat structuri de tip particular: -valvule conivent -vilozităţi intestinale -microvilozităţi
1
2
3
4
1 – Vilozitati intestinale2 – Corion cu glande Lieberkuhn3 – Musculara mucoasei4 – Submucoasa5 - Musculara
5
H&E
Sistemul digestiv
Intestin subţireH&E
2
1
3
1 – Corionul mucoasei cu glande Lieberkuhn2 – Musculara mucoasei3 – Submucoasa
Sistemul digestiv
Intestin subţire - duodenH&E
1
2
3
1 – Glande Brünner2 – Musculara mucoasei3 – Glande Lieberkuhn
Intestin subţireH&E
Sistemul digestiv
12
3
4
5
1 – Glande Lieberkuhn in corion2 – Epiteliu glandular3 – Celule conjunctive, limfocite4 – Celule caliciforme5. Musculara mucoasei
Sistemul digestiv
Intestin subţireH&E
1
2
Musculara cu strat:1 – circular, intern2 – longitudinal, extern
Intestin subţireH&E
Sistemul digestiv
1
2
3
1 – Vilozitate intestinala2 – Epiteliu de acoperire cu enterocite si caliciforme3 – axul conjunctivo-vascular vilozitar
Sistemul digestiv
Intestinul gros (colon)
Se întinde de la valvula ileo-cecală, incluzând cecul cu apendicele, colonul ascendent, transvers, descendent şi sigmoid, rectul, canalul anal terminându-se prin orificiul anal.Are o structură uşor modificată faţa de cea a intestinului subţire raportat şi la funcţiile acestui segment, cea de absorbţie se reduce în mare parte ceea ce explică dispariţia vilozităţilor cu persistenţa însă a unor structuri cuticulare la polul apical al enterocitelor. De asemenea colonul nu mai prezintă plicaturi, alte mijloace de mărire a suprafeţei, cu excepţie în porţiunea rectală. Alte funcţii sunt cea de lubrefiere a bolului fecal ceea ce explică existenta într-un număr mai mare a glandelor secretoare de mucus. Chiar dacă la acest nivel nu se mai secretă enzime digestia bolului alimentar continuă prin acţiunea enzimelor provenite din intestinul subţire, în parte iar pe de altă parte prin fermentaţie şi putrefacţie sub acţiunea florei bacteriene abundente existente la acest nivel. Aceste bacterii secreta vitamina B12 si K.
Sistemul digestiv
Intestin gros (colon)Color. Mucicarmin
12
3
1 – Mucoasa, corion cu glande Lieberkuhn2 – Submucoasa3 - Musculara
Sistemul digestiv
Intestin gros (colon)H&E
1
2
Musculara cu strat:1 – longitudinal, extern2 – circular, intern
Sistemul digestiv
Intestin gros (colon)H&E
1
2
Musculara cu strat:1 – Circular, intern2 – Longitudinal, extern
Sistemul digestiv
Intestin gros (colon)H&E
1 – Mucoasa cu glande Lieberkuhn
1
Sistemul digestiv
Intestin gros (colon)H&E
1 2
3
1 – Corion2 – Glande Lieberkhun (s.trvs)3 – Celule caliciforme
Sistemul digestiv
Intestin gros – apendice ileo-cecalH&E 1
2
3
1 – Mucoasa2 – Glanda Lieberkuhn3 – Infiltrat limfocitar
Sistemul digestiv
Intestin gros – apendice ileo-cecalH&E
1
a
b
2
1 – Glande din mucoasa apendiceluicu celule caliciforme(a) si enterocite(b)2 – Infiltrat limfocitar
Sistemul digestiv
Intestin gros – apendice ileo-cecalH&E
1
2
3
1 – Mucoasa2 – Musculara3 – Infiltrat limfocitar
Sistemul digestiv
Glande anexe ale tubului digestiv
Reprezintă glandele ce intervin în procesul de digestie, respectiv absorbţie a alimetelor. Organe cu funcţie secretorie ce sunt in legatură cu tractul digestiv si dierct sau implicit intervin in procesul de digestie respectiv absorbţie al alimentelor.Astfel de formaţiuni sunt:
- glandele salivare- ficatul- pancreasul
Sistemul digestiv
Glande salivare - mixtăH&E
12
1 – Acini micsti ai glandei salivare2 – canaliculi intralobulari
Sistemul digestiv
Glande salivareH&E
12
3
1 – Acini micsti2 – Acini serosi3 – Canalicul intralobular4. Semiluna Gianuzzi
4
Sistemul digestiv
Glande salivareH&E
1
2
34
5
1 – Canal interlobular2 – Epiteliu bistratificat3 – Sept conjunctiv4 – Arteriole5 – Acini micsti
Sistemul digestiv
Glande salivareH&E
1
2
1 – Acini ai glandelor salivare2 – Fibre musculare sectionate din diferite directii
Sistemul digestiv
Glande salivareH&E
1
2
1 – Acini ai glandelor salivare2 – Fibre musculare striate (sect.obl./trvs.)
Sistemul digestiv
Ficat – spaţiul portH&E
1
2
3
1 – artera 2 – vena 3 – canal biliar
Sistemul digestiv
FicatH&E
112
3
1 – Canaliculi biliari2 – Artera3 – Cordoane de hepatocite
Sistemul digestiv
FicatH&E
1
2
1 – cordoane de hepatocite2 – capilare sinusoide (nucleii celulelor endoteliale)
Sistemul digestiv
FicatH&E
1
2
3
1 – Lobul2 – Vena centrolobulara3 – Tesut conjunctiv perilobular
Lobul hepatic
Vena centrolobulară
Spaţiu port
Acin hepatic
Sistemul digestiv
Ficat
Sistemul digestiv
PancreasH&E Este o glandă mixtă
formată dintr-o componentă exocrină şi o alta endocrină, insulară dispersată in marea masă a ţesutului exocrin, organizat in acini. E invelit de o capsula subţire ce nu asigura o protecţie eficientă organului. Stroma formează septe conjunctivo-vasculare care delimitează incomplet lobi şi lobuli.
1
1 – Acini pancreatici serosiPrezinta bazofilie subnuclear şi acidofilie supranuclear
Sistemul digestiv
PancreasH&E
1
2
3
4
1 – Acini pancreatici2 – Insule Langerhans3 – Adipocite4 – Septe conjunctive
Sistemul digestiv
PancreasH&E
1
2
2 3 4
1 – Celule endocrine dispuse in cordoane2 – Nuclei ai celulelor endoteliale capilare3 – Adipocite4 – Acini sero-zimogeni
Sistemul respirator
Sistemul respiratorSistemul respirator este constituit din:
Plămâni la nivelul cărora au loc schimburile gazoase propriu-zise
Căi respiratorii cu rol în transportul aerului: - extrapulmonare reprezentate de: - fose nazale
- faringe - laringe - trahee - bronhii mari. - intrapulmonare reprezentate de: - bronhii lobare - bronhii segmentare
- bronhiola intralobulară primară -bronhiola terminală -bronhiola respiratorie - -ducte alveolare -saci alveolari -alveole pulmonare.
Sistemul respirator
PlămânH&E
1
2
3
1. Alveole pulmonare2. Saci alveolari3. Septe interalveolare
Diagnosticul histologic se pune pe aspectul dantelat al parenchimului pulmonar datorită alveolelor pulmonare şi pe prezenţa pachetului bronho-vascular format dintr-o bronhie sau bronhiolă şi un vas arterial.
Sistemul respirator
PlămânH&E
1
2
3
4
5
Plămân1. Alveole pulmonare 4. Bronhiole terminale 2. Vase sanguine 5. Bronhiole respiratorii3. Bronhiole
Sistemul respirator
PlămânH&E
1
23
4
5
1. Fibre musculare netede 4. Bronhiolă2. Corion 5. Infiltrat limfocitar 3. Epiteliul bronhiolar
Sistemul respirator
PlămânH&E
2
1. Bronhiolă intralobulară 5. Saci alveolari2. Bronhiolă terminală 6. Alveole 3. Bronhiolă respiratorie 7. Vas de sânge 4. Ducte alveolare
1
3
3
4
5
6
7
7
4
PlămânH&E
Sistemul respirator
PlămânH&E
Sistemul respirator 1
2
3
4
Pachet bronhovascular1. Bronhie 5. Vas de sânge 2. Mucoasa bronhiei(epit.+corion) 6. Saci alveolari3. Fibre musculare netede 7. Alveole 4. Cartilaj hialin
5
67
1
2
34
1. Adventiţia 3. Corion2. Cartilaj hialin 4. Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat
Mucoasa
Sistemul respirator
Căi respiratorii - TraheeH&E
Sistemul urinar
Sistemul urinar
Sistemul urinar este format din:
Rinichi care conţine: - sistemul de filtrare al sângelui (corpusculul renal Malpighi)
- sistemul de secreţie şi excreţie al urinei (tubul urinifer) - căile excretoare intrarenale (tubul colector)Căile excretoare extrarenale, reprezentate prin: - calice - bazinet - ureter - vezica urinară.
Sistemul urinar
RinichiH&E
Diagnostic: Organ parenchimatos tubulo-vascular format
din capsulă, stromă şi parenchimCapsula este conjunctivo-fibroasă.Stroma conjunctivă, este mai bine
reprezentată în zona medularei renale.Parenchimul este structuralizat în două zone:
corticla şi medulara. Corticala este caracterizată prin prezenţa corpusculilor renali Malpighi, formaţiuni sferice, de aproximativ 200 diametru, cu o componentă epitelială, capsula Bowman şi o componentă vasculară, glomerulul renal. Corpusculul renal apare pe secţiune alcătuit dintr-o masă centrală de nuclei înconjurată de un spaţiu optic vid, spaţiul urinar.Spaţiul urinar reprezintă spaţiul dintre foiţele capsulei Bowman – componenta epitelială a corpusculului renal Malpighi. Nucleii din centrul formaţiunii aparţin elementelor vasculare, care formează glomerulul renal: celule endoteliale din peretele capilar, celule sangvine, podocite, celule mesangiale. Medulara situată profund, caracterizată printr-un aspect striat longitudinal, determinat de prezenţa tubilor colectori şi a structurilor vasculare
C
M
Sistemul urinar
Rinichi - corticalaH&E
Sistemul urinar
Rinichi - medularaH&E
Sistemul urinar
Rinichi – glomerulul renalH&E
1
2
3
4
1. Spaţiu urinar2. Glomerul vascular3. Secţiune prin tub contort distal4. Foita parietală a capsulei Bowman
3
3D
Sistemul urinar
Sistemul urinar
RinichiH&E
1. Tub contort proximal2. Tub contort distal3. Corpuscul renal Malpighi
1
2
3
1
Sistemul urinar
RinichiH&E
12
1. Stromă conjunctivo-vasculară2. Tub colector
1
1. Tubi colectori
Sistemul urinar
Rinichi H&E
Sistemul urinar
Căi excretoare - UreterulH&E
1
2
3
1. Uroteliu2. Corion3. Musculara4. Adventiţie
4
Diagnostic: Organ tubular, cu
peretele format din trei tunici: mucoasa, musculara şi adventiţia.
Tunica mucoasei este formată din uroteliu şi corion.
Tunica musculară este formată din fibre musculare netede, dispuse în două straturi: intern longitudinal şi extern circular.
Sistemul urinar
Căi excretoare - UreterulH&E
1
2
3
1. Uroteliu2. Corion 3. Musculara
Sistemul endocrin
Sistemul endocrin
Sistemul endocrin cuprinde sistemul endocrin difuz (SED) şi glandele endocrine.
Glandele endocrine sunt organe parenchimatoase, formate din punct de vedere morfologic, din capsulă, stromă şi parenchim.
Capsula este de natură conjunctivo-vasculară, înveleşte glanda la periferie.
Stroma este reprezentată de o bogată reţea de fibre de reticulină şi capilare.
Parenchimul este format din celule secretorii dispuse fie sub formă de cordoane, fie sub formă de foliculi.
Epifiza Hipofiza TiroidaSuprarenala
Sistemul endocrin
EpifizaH&E
1
2
3
4
1. Nuclei de celule gliale2. Cordoane celulare3. Nuclei ai celulelor principale4. Vas sanguin
Organ parenchimatos format din capsula, stromă şi parenchim.Parenchimul glandular este format din două tipuri celulare: celule mari, palide şi celule mici, întunecate dispuse în cordoane şi separate prin capilare de tip fenestrat.Prezenţa unor formaţiuni rotunde, eozinofile, extracelulare, reprezentând nisipul epifizar (calcosferit).
Sistemul endocrin
Hipofiza - adenohipofizaH&E
1
4
1. Cordoane celulare scurte (aspect de cuiburi)2. Capilar3. Celule cromofile acidofile4. Celule cromofile bazofile
2
3
Diagnostic : Organ parenchimatos
formatdin capsulă, stromă şiparenchim. Cuprinde treilobi: - adenohipofiza,hipofiza posterioară(neurohipofiza) şi lobulintermediar (rudimentarla om).
Parenchimuladenohipofizei este formatdin cordoane celulare scurte,arcuate, neregulate, separatede capilare sangvine de tipsinusoid. În structuracordoanelor, celuleleglandulare au aspectpolimorf şi policrom(cromofobe şi cromofileacidofile şi bazofile).
Sistemul endocrin
Hipofiza – lob intermediarH&E
1
23
1. Celule bazofile2. Vas de sânge3. Nuclei de endoteliu capilar
Sistemul endocrin
Hipofiza – lob intermediar/neurohipofizaH&E
1. Neurohipofiza2. Lob intermediar
2
1
Sistemul endocrin
Hipofiza - neurohipofizaH&E
1
2
1. Nuclei de pituicit2. Fibre nervoase amielinice
În neurohipofizăpredomină structuranervoasă: fibrenervoase şi celulenevroglice modificate(pituicite)
Sistemul endocrin
11
44
33
22
55
1. Foliculi tiroidieni2. Celule foliculare3. Insule de celule foliculare
4. Coloid5. Capsulă Conjunctivă6. Capsula conjunctivă
TiroidaH&E Diagnostic
Organ parenchimatos format din capsulă, stromă şi parenchim.
Parenchimul glandular este format din foliculi, cu dimensiuni diferite, delimitaţi de un epiteliu simplu cubo-cilindric – epiteliu folicular şi conţinut omogen eozinofil – coloidul tiroidian.
3D
Sistemul endocrin
Foliculi tioidieni
Sistemul endocrin
SuprarenalaDiagnostic
Organ parenchimatos format din capsulă, stromă şi parenchim.
Parenchimul glandular este format din cordoane celulare care se dispun diferit în corticosuprarenală şi medulosuprarenală.
Corticosuprarenala: - subcapsular, cordoanele celulare sunt scurte şi arcuate –
zona glomerulară - intermediar, cordoanele celulare sunt bine evidenţiate,
paralele între ele şi cu orientare perpendiculară pe capsulă – zona fasciculată
- profund, cordoanele celulare sunt dispuse sub forma unor reţele cu ochiuri mici – zona reticulată.
Medulosuprarenala: - cordoane celulare dispuse sub forma unor reţele cu
ochiuri largi.Între cordoanele celulare sunt prezente capilare sangvine. Celulele glandulare au aspect polimorf şi policrom.
Sistemul endocrin
CorticosuprarenalaH&E
1. Capsula2. Zona glomerulara – celule dispuse în cordoane arcuate3. Capilare4. Zona fasciculata cu spongiocite
11
44
33
22
33
Sistemul reproducător
Sistemul reproducător masculin
Aparatul genital masculin se compune din:
Gonadele masculine sau testiculele
Căile spermatice de excreţie: a - intratesticulare reprezentate prin tubii drepţi şi rete testis.
b - extratesticulare reprezentate prin epididim, canal deferent şi canal ejaculator.
Glandele anexe reprezentate prin: - prostată - vezicule seminale - glandele bulbo-
uretrale (Cowper).
Organul copulator sau penisul
Sistemul reproducător
TesticululH&E
DiagnosticOrgan parenchimatos, cu structură tubulară multiplă (tubii seminiferi), lumenul acestor formaţiuni fiind delimitat de un epiteliu pluristratificat şi polimorf (epiteliul seminal); elementele celulare epiteliale sunt variate: celulele Sertoli (cu rol de nutriţie şi suport) şi celulele liniei seminale (spermatogonii, spermatocite primare şi secundare, spermatide şi spermatozoizi); dispersate printre tubii seminiferi se găsesc celulele interstiţiale Leydig, structuri glandulare endocrine dispuse sub forme de grămezi triunghiulare alcătuite din cordoane celulare scurte.
Sistemul reproducător
TesticululH&E
1
2
1. Tubi seminiferi 2. Insule de celule Leydig
Sistemul reproducător
1 2
3
4
56
7
8
9
TesticululH&E
1. Epiteliu pluristratificat şi polimorf 7. Nuclei de spermatozoizi din tubii seminiferi 8. Cozi de spermatozoizi2. Insule de celule interstiţiale Leydig 9. Tunica conj. propr. a tb. 3. Spermatogonii seminifer4. Nucleu de celula Sertoli5. Spermatocite de ord I.6. Spermatide
Sistemul reproducător
ProstataH&E
1. Glande prostatice2. Stromă conjunctivo musculară
1
2
Diagnostic Organ parenchimatos musculo-glandular, având o stromă bine reprezentată, hipercelulară; porţiunea secretorie glandulară (glande de tip tubulo-alveolar) se evidenţiază printr-un lumen larg, festonat (în care sunt prezente frecvent formaţiuni rotunde lamelar concentrice intens eozinofile – simpexioni) delimitat de un epiteliu pseudostratificat; canalele excretorii sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric; există o componentă semnificativă de musculatură netedă, atât în structura capsulei şi a traveelor, cât şi în stroma organului.
Sistemul reproducător
ProstataH&E
1
23
1. Glande prostatice2. Simpexion3. Stromă conjunctivo musculara
Sistemul reproducător
ProstataH&E
12
3
4
1. Stromă conjunctivă2. Fibre musculare3. Epiteliu pseudostratificat al glandelor prostatice4. Celule epiteliale descuamate
Sistemul reproducător
ProstataH&E
1. Glande prostatice2. Simpexion3. Stromă conjunctivo musculara
12
3
Sistemul reproducător
Sistemul reproducător
Aparatul genital sau de reproducere al femeii este mult mai complex decât al bărbatului, atât datorită corelaţiei hipotalamo-hipofizare, cât şi a modificărilor ciclice ale mucoasei uterine.
Aparatul genital al femeii este format din: -Gonada feminină – ovarul -Organele genitale interne ( uter, col uterin, vagin) -Organele genitale externe
Glanda mamară şi placenta, datorită strânselor corelaţii morfofuncţionale cu apartul genital feminin vor fi prezentate odată cu acesta.
Sistemul reproducător feminin
Sistemul reproducător
Glanda mamară în repausH&E
12
3
4
1. Muguri de aşteptare2. Stromă funcţională3. Stromă nefuncţională4. Adipocite
Sistemul reproducător
Glanda mamarăH&E
1
2
3
1. Ducte intralobulare2. Epiteliu simplu cubic – stromă nefuncţională3. Lobul mamar4. Stromă nefuncţională cu septe
4
5
Sistemul reproducător
Glanda mamară în lactaţieH&E
1 2
3
1. Secreţie lactata2. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu)3. Septe conjunctive
Sistemul reproducător
Glanda mamarăH&E
1
2
1. Secreţie lactata2. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu)
Sistemul reproducător
Glanda mamara in lactatieH&E
1
2
1. Secreţie lactata2. Duct interlobar
Sistemul reproducător
OvarH&E
1
23
45
1. Corticala2. Foliculi ovarieni primordiali3. Albugineea4. Epiteliu germinativ5. Stroma ovariana
Sistemul reproducător
OvarH&E 1
23
4
5
1. Epiteliu de suprafaţă2. Stromă3. Folicul primordial4. Vas de sânge5. Folicul primar
Sistemul reproducător
OvarH&E
1. Ovar corp galben
1
Sistemul reproducător
OvarH&E
3
2
1
4
5
1. Folicul secundar activat2. Ovocit I. 3. Zona pellucida4. Membrana granulosa5. Teaca internă
Sistemul reproducător
Ovar – folicul primarH&E
1
2
3
45
1. Disc proliger2. Folicul matur3. Zona pellucida4. Ovocit 5. Coroana radiată
Sistemul reproducător
Ovar – folicul secundarH&E
1
2
3
4
5
67
1. Folicul primar activat 5. Antru2. Folicul secundar cavitar 6. Epiteliu de spf.3. Corona radiata 7. Albuginee4. Zona pellucida(ovocit)
Sistemul reproducător
Ovar – folicul terţiarH&E
1
2
34
5
6
1. Teaca interna 4. Zona pellucida2. Disc proliger 5. Antru cu lichid folicular3. Ovocit 6. Membrana granuloasă
Sistemul reproducător
Ovar – folicul terţiarH&E
Sistemul reproducător
Ovar - medularaH&E
1
2
1. Vase dilatate2. Ţesut conjunctiv lax
Sistemul reproducător
Placenta la 3 luniH&E
1
2
3
1. Citotrofoblast (palid)2. Sincitiotrofoblast 3. Ax conjunctivo-mezenchimatos
Sistemul reproducător
Placenta la 3 luniH&E
1. Citotrofoblast2. Sincitiotrofoblast3. Ax conjunctivo-mezenchimatos
1
2
31
Sistemul reproducător
Placenta la termenH&E
1
23
1. Sinciţio-trofoblast2. Ax conjunctivo-vascular3. Vilozităţi coriale
3
3
Sistemul reproducător
UterH&E
12
3
1. Miometru2. Vas de sânge3. Endometru cu glande uterine
Sistemul reproducător
UterH&E
1. Miometru2. Seroasa3. Vas de sânge4. Endometru cu glande uterine
1
2
3
4
Sistemul reproducător
UterH&E
1
2
3
1. Cavitatea uterină2. Endomtru cu glande uterine3. Miometru
Organe de simţ
Organe de simţOrganele de simţ sunt sisteme funcţionale constituite din trei
segmente:
- periferic - receptorul - intermediar – de conducere
- central - scoarţa cerebrală
Segmentul periferic numit şi exteroceptor se găseşte situat în formaţiuni anatomice complexe care constituie organele de simţ. Se individualizează următoarele organe de simţ:
- tegumentul - mucoasa olfactivă
- mugurele gustativ -ochiul şi
urechea.
Organe de simţ
1
2
34
5
1.Epiteliul anterior2.Membrana bazala anter. Bowman3.Substanta proprie a corneei4.Epiteliul posterior5.Membrana bazala poster. Descemet
CorneeaH&E
Organe de simţ
CorneeaH&E
1
1. Nuclei alungiti de fibrocite
Organe de simţ
RetinaH&E
12 3 4 5 6 7
8
9
1.Stratul cu conuri si bastonase 6. Strat plexiform intern 2.Membrana limitanta externa 7. Stratul celulelor multipolare3.Strat nuclear extern 8. Stratul fibrelor nervului optic4.Strat plexiform extern 9. Mb. limitantă posterioară5.Strat nuclear intern al neuronilor bipolari
3D
Organe de simţ
Organe de simţ
Celule cu bastonaşe şi conuri
1
2
3
4
5
6
7
3Organe de simţ
TegumentH&E
1. Derm profund 5. Strat granulos2. Derm papilar 6. Strat cheratinizat cu traiectul glandei 3. Strat bazal sudoripare4. Strat spinos 7. Epidermul
Organe de simţ
TegumentH&E
1
2
3
4
5
6
7
3
1. Derm profund 5. Strat granulos2. Derm papilar 6. Strat cornos cu traiectul glandei 3. Strat bazal sudoripare4. Strat spinos
Organe de simţ
TegumentH&E
Organe de simţ
Tegument – receptori – Vater PaciniH&E
1. Corpuscul Vater Pacini
1
Tegument – receptori – Vater PaciniH&E
Organe de simţ
1
23
4
1. Capsula conjunctivă2. Lamele concentrice de fibre3. Nuclei alungiti de fibrocite4. Arteră
AdenohipofizaAnexe ale tb. DigestivAortaApendiceArteră elasticăArteră muscularăBazofilBuzaCartilaj elasticCartilaj fibrosCartilaj hialinCăi respiratoriiConjunctiv aponevroticConjunctiv elasticConjunctiv laxConjunctiv mucos
Conjunctiv pigmentarConjunctiv reticularConjunctiv tendinosCorneeaCorticosuprarenalaDezvoltarea dinteluiDinteDuodenEndocrinEozinofilEpifizaEpiteliu cilindricEpiteliu de suprafaţaEpiteliu glandularEpiteliu multistratificatEpiteliu pavimentos
INDEX
Epiteliu specialEpiteliu unistratificatEpitleiu pseudostratificatEritocitEsofagExocrinFibre mieliniceFicatGanglion spinalGlanda mamarăGlanda salivarăGlomerul renalHipofiza L.I.Intestin grosIntestin subţireLimba
LimfocitLimfoganglionMăduva spinăriiMăduva hematoformatoareMonocitMuschi cardiacMuschi netedMuschi striatNervNeurohipofizaNeutrofilOrgane de simţOrgane limfoideOs compactOs spongiosOsificare endocondrală
INDEX
OvarPachet vasculo-nervosPancreasPapile gustativeParodonţiuPlacentaPlămânProstataPulpa dentară ReticulocitRetinaRinichiSângele Scoarţa cerebeloasăScoarţa cerebralăSistem endocrin
Sistem reprod. FemininSistem respiratorSistem urinarSistemul digestivSistemul reprod. MascuinSistemul vascularSplinaStomacSuprarenalaTegumentTesticulTimusTiroidaTraheeTrombocitTubul digestiv
INDEX
Ţesut adipos albŢesut adipos brunŢesut cartilaginosŢesut conjunctivŢesut epitelialŢesut muscularŢesut nervosŢesut ososŢesut sanguinUreterUroteliuUterVater PaciniVenă
INDEX