COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC “GH.CHIŢU” CRAIOVA

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVEL:3

ÎNVĂŢĂMÂNT: LICEAL FILIERA: TEHNOLOGICĂ PROFIL : SERVICII CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN TURISM

ELEV: RAICĂ SORIN

CLASA a-XII-a H

ÎNDRUMĂTOR: PROF. CÎRSTEA FLORINA

2013

TEMA:

MĂNĂSTIRILE DIN NORDUL MOLDOVEI

2

CUPRINS

ARGUMENT..................................................................................................................................................4

CAPITOLUL I...............................................................................................................................................6

1.1. Itinerariu..............................................................................................................................................6

1.2. Prezentarea Manastirilor din Nordul Moldovei...................................................................................7

CAPITOLUL II............................................................................................................................................15

2.1. Analiza de preţ..................................................................................................................................15

2.2. Documente.........................................................................................................................................16

2.3. Materiale promoţionale, oferte..........................................................................................................18

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................21

ANEXE.........................................................................................................................................................22

3

ARGUMENT

Aflata in partea de est a Romaniei, Moldova coboara in trepte de la apus la rasarit: incepand din

munti (Carpatii de Rasarit), trecand de dealuri (Dealurile Subcarpatice) si sfarsindu-se in albia Prutului

dupa ce a traversat Platoul Moldovean. Peisajul montan seamana cu cel din Elvetia.

Regiunea este foarte bogata in biserici si manastiri decorate pe peretii exteriori cu fresce, unice in

lume (in 1975 Uniunea Internationala a Jurnalistilor si scriitorilor de turism au acordat manastirilor

Bucovinei premiul "Pomme d'Or"). Dintre acestea amintim: Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore,

Humor datand din secolele XV-XVI.

Cu siguranta nu exista un alt loc in lume cum este Bucovina in Nordul Moldovei, Romania, unde un

grup de manastiri pictate ortodoxe cu o asa calitate superioara a frescelor exterioare, asteapta sa fie vazute.

Prin raritatea si frumusetea lor aceste Manastiri Pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO.

Bisericile din Lemn din Maramures apartin unui alt grup, ele fiind exemple unice care combina stilul

Gothic cu traditionala constructie din lemn.

Cu multe poze si informatii acest site descrie patrimoniul cultural unic si bogat din Bucovina,

Maramures si toata Romania: turism, manastiri, biserici, atractii si informatii turistice, monumente

istorice, statiuni, minunile Romaniei.

Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României. Nu

intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in intreaga lume, a fost distinsa in anul 1975 cu premiul

international “Pomme d’Or” de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism, iar

multisecularele monumente de arhitectura cu fresce interioare si exterioare din acest colt de tara au fost

trecute de UNESCO in lista monumentelor de arta universala.

Numărul impresionant al bisericilor din Bucovina, România, cu interesantele fresce interioare şi

exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor artistice, acestea au

fost adăugate la Lista cu Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO, în 1993. Într-adevăr, nu există alt

loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici, cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare.

Manastirile din Bucovina au fost primele din lume decorate cu fresce in exterior. Pictate in secolul

al XVI-lea, pe vremea amenintarilor otomane, aceste fresce exprimau de multe ori un mesaj politic, dar si

religios. Manastirile din Moldova sunt martorele unei creatii specifice ale artei romanesti, inclusiv ale

picturii exterioare a bisericilor (Humor, Arbore, Voronet, etc.) unde subiectele religioase traditionale se

impletesc cu scene familiare, stilul lor semanand putin cu cel al benzilor desenate. Manastirile au fost

menite sa starneasca imaginatia oamenilor si sa ii educe in spiritul traditional ortodox. Bucovina, 4

provincie din nord-vestul Romaniei, este celebra pentru frescele sale exterioare care decoreaza peretii

manastirilor. Aceste manastiri, cu influente bizantine, inregistreaza o crestere a civilizatiei Moldovei in

secolele XV-XVI, sub domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504) comandant al armatei ilustre, cunoscut ca

parinte spiritual al Moldovei. In timpul domniei sale, in ciuda razboaielor, a stiut cum sa le aduca

oamenilor arta si istoria. Stilurile bizantine si gotice se regasesc in unele manastiri, aduse aici de sarbi,

polonezi si rusi. Bisericile traditionale sunt construite in „plan de trilob": altar, naos si pronaos (dispozitie

impusa de ortodocsi), au un acoperis inalt si ascutit si sunt situate in mijlocul unui complex monahal,

inconjurate de gradini frumos amenajate.

Celebrul de acum albastru de Voronet ca si verdele-rosu al Sucevitei, galbenul Moldovitei, verdele

Arborelui, rosul Humorului fac actul de bravura al picturii cu care zugravii au avut temeritatea sa înfrunte

firea, o natura ce parca o întretine anume peisajul pentru a asigura un cadru corespunzator înfaptuirii

omului, cum avansa dr. André Lwoff, laureat al Premiului Nobel, continuând: totul este atât de armonios

ca te dispune la o meditatie ce-ti da impulsuri optimiste& În pridvorul fiecarui lacas din arhipelagul

mânastiresc, în Tara de Sus cunosti si traiesti împlinirea sentimentului linistii. Puternice nuclee de cultura

si creatie artistica de la începuturile existentei lor, lacasurile Bucovinei îsi continua menirea prin grija

restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc. Este si motivul pentru care frescele exterioare ale

bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura

si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Râsca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota,

Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare

(arhitectura, port, datini), au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d`Or) Bucovinei de

catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au deteminat înscrierea

tezaurului bucovinean în catalogul UNESCO Mari monumente ale lumii.

Potenţialul turistic al Bucovinei a constituit dintotdeauna un punct de atracţie atât pentru turiştii

români cât şi pentru cei străini, ceea ce a dus la numeroase cercetări asupra turismului din această zonă.

Acestea au încercat să surprindă nu numai importanţa economică ci şi varietatea şi unicitatea potenţialului

turistic. Concluziile studiilor au evidenţiat faptul că turismul reprezintă o sursă inepuizabilă de venituri în

măsura în care acest sector este administrat corespunzător. În consecinţă, în ultimii ani s-au conceput o

serie de strategii menite să dezvolte şi să îmbunătăţească serviciile turistice. Este renumită pentru

frumuseţea peisajelor sale, pentru tradiţii şi mai ales pentru mănăstirile sale pictate a căror valoare şi

frumuseţe este cunoscută peste tot în lume, fiind înscrise în catalogul "Patrimoniul Universal Protejat" de

către UNESCO. Aceste lăcaşuri reprezintă atracţia principală a Bucovinei, dar nu putem omite

numeroasele activităţi artizanale ale zonei: pictarea icoanelor, încondeierea de ouă, meşteşugul lemnului,

olărit, sculptură, ţesut, măşti populare; muzee istorice şi etnografice, cetăţi medievale, case memoriale,

cadru natural propice relaxării.5

 

CAPITOLUL I

1.1. Itinerariu Perioada de desfăşurare: 15-22 august;

Grup minim: 10 persoane.

Piteşti – Braşov – Tuşnad – Gheorghieni – Lacul Roşu – Bicaz – Târgu Neamţ – Piatra Neamţ –

Suceava – Gura Humorului – Vatra Dornei – Târgu Mureş – Sighişoara – Sibiu – Piteşti.

Programul circuitului:

Ziua 3: După servirea micului dejun, la ora 10:00, turiştii vor putea admira Lacul Bicaz, iar după-

amiaza se vor vizita mănăstirile Risca şi Bogdăneşti. Cina va fi servită în jurul orei 20:00 la Hotel Oglinzi.

Ziua 7: Sevirea micului dejun. Se va vizita Sighişoara, unde turiştii vor servi prânzul după care, la

ora 14:00 se pleacă spre Piteşti pe traseul: Mediaş – Sibiu – Râmnicu Vâlcea. Pe parcursul acestui traseu

se vor face scurte popasuri la Mediaş, Sibiu şi Râmnicu Vâlcea. Se va vizita Mănăstirea Cozia.

6

Ziua 1: Plecare din Piteşti în jurul orei 08:00, pe următorul traseu: Piteşti – Rucăr – Bran – Braşov – Tuşnad – Gheorghieni – Lacul Roşu – Bicaz – Târgu Neamţ. Pe acest traseu se vor face opriri la Rucăr, Bran, Braşov, Lacul Roşu. Turiştii vor fi cazaţila Târgu Neamţ, la Oglinzi. Cina ora 20:00 la Oglinzi.Ziua 2: După servirea micului dejun, turiştii vor pleca la ora 10:00 pentru a vizita mănăstirile Agapia, Secu, Târgu Neamţ. Prânzul se va servi la Hanul Răzeşilor. Programul va continua, după-amiaza, la ora 16:00, cu o vizită la Casa Memorială ion Creangă din Humuleşti, Cetatea Neamţ şi Muzel de Măşti. Ziua se va încheia cu cina servită la Hotelul Oglinzi, la ora 20:00.

Ziua 4: Servirea micului dejun. Plecare la ora 10:00, turul mânăstirilor continuă cu Suceviţa, Arbore, Dragomirna, Suceava. Turiştii vor fi cazaţi la Suceviţa Motel, unde vor servi şi cina.Ziua 5. Servirea micului dejun. Pelerinajul va continua la Putna şi Moldoviţa. După ora 16:00, se vor vizita Mănăstirile Voroneţ şi Gura Humorului. Turiştii vor fi cazaţi şi vor servi cina la Fălticeni.Ziua 6: Servirea micului dejun, ora 10:00. se pleacă spre Târgu Mureş cu vizitarea staţiunii Vatra Dornei, iar apoi traseul se va continua pe ruta Reghin – Târgu Mureş unde turiştii vor fi cazaţi şi vor cina, la ora 20:00.

1.2. Prezentarea Manastirilor din Nordul Moldovei

MĂNĂSTIREA PUTNA

Acolo unde se deschide Valea Putnei, la poalele Obcinei Mari, se ridică prima ctitorie a lui Ştefan cel

Mare, Manastirea Putna, prima instituţie ecleziastică a ţării, menită să sprijine, pe tărâm cultural şi

religios, pe domnitorul care a luptat pentru neatârnarea şi întărirea statului.

Cronicarul Neculce menţionează existenţa unei biserici de lemn anterioare şi a unei bisericuţe săpată în

stâncă numită chilia lui Daniil Sihatru.

Manastirea Putna a fost ridicată pe locul unde a căzut săgeata arcului lui Ştefan cel Mare, lucrările

începând în 1466 şi terminându-se în 1469. A fost sfinţită în 1470.

Manastirea Putna are:

o incintă patrulateră la care se ajunge printr-un turn scund cu un gang cu bolta semicilindrică.

 În interior, pe latura nordică, se ajunge la etajul superior al turnului prin casa scării

Faţada exterioară este împărţită în panouri patrulatere de cărămidă şi tencuială

În centru se află pisania originară din vremea lui Ştefan cel Mare

Pe faţada interioară se află o pisanie din 1752

În 1481 au fost înălţate zidurile de incintă, cu turnuri la colţuri şi la mijlocul laturilor. Din

fortificaţiile manastirii lui Ştefan cel Mare a rămas Turnul Tezaurului pe latura vestică şi pisania

turnului clopotniţei în est. Turnul tezaurului are 2 etaje, cu o terasă încinsă cu un parapet crenelat,

descoperit, care a fost mai apoi acoperit cu un acoperiş ascuţit. Lumina pătrunde prin ferestre

înguste, decorate cu chenare din piatră cioplită în maniera laică ce aminteşte de goticul târziu.

Turnul intrării este compus din parter străbătut de un gang şi un etaj boltit cu metereze (sec. 17-18)

Biserica actuală a manastirii Putna este cea din sec.18 cu unele modificări, dar planul este cel

originar:

pridvorul a fost adăugat

decorul exterior, arcadele şi firidele, brâul torsionat, consolele firidelor

ancadramentele ferestrelor mici, dreptunghiulare cu decor de baghete încrucişate sau în arc frânt cu

timpane ajurate cu motive spirale sunt de tradiţie moldovenească.

Manastirea Putna a fost un important centru artistic cu ateliere de broderie, caligrafi şi miniaturişti.

A avut o tradiţie cronicărească: - Letopiseţul de la Putna, Letopiseţul lui Azarie. A fost vestită prin

sculptura crucilor de lemn.

  Muzeul manastirii Putna adăposteşte:7

colecţie de broderii (acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop -1477, cel mai vechi portret

din arta moldovenească brodat în mărime naturală)

manuscrise: - calitatea desenelor şi varietatea coloritului sunt reprezentate prin

Tetraevangheliarul de la Humor (1473) şi alte două din 1488 – 1507.

 ferecături de argint ale manuscriselor

cădelniţa decorată cu stema Moldovei

cruci, icoane, potire

piese sculptate din lemn (racla, sec.15)

MANASTIREA AGAPIA

Biserica "Sf. Voievozi" ridicată de Hatmanul Gavriil prezintă multe asemănări cu bisericile

construite în timpul domniei lui Vasile Lupu şi mai ales cu "Trei Ierarhi", fără a avea însă proporţiile şi

decoraţia exterioară a acesteia.

Edificiul are plan triconc şi este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri de o grosime

impresionantă. Absidele au formă semicirculară, cele laterale fiind îmbrăcate la exterior în rezalite

dreptunghiulare. În 1858-1862 s-au adăugat proscomidiarul, diaconiconul şi un nou pridvor, cel vechi

fiind integrat pronaosului. Acoperişul simplu, cu o înclinaţie redusă, este străpuns deasupra naosului de o

turlă zveltă cu baza octogonală, ca la Galata şi Trei Ierarhi.

Faţadele de un alb strălucitor poartă pecetea stilului neoclasic, frumoşi pilaştri de factură corintică

încadrând ferestrele şi uşile sau susţinând arcade oarbe cu arhivolte bogat ornamentate, în spaţiile cu o

suprafaţă mai mare. Peretele vestic, delimitat longitudinal de aceiaşi pilaştri corintici, este acoperit în

partea superioară de un fronton cu mici arcaturi, sub care se află o fereastră rozetă ce însufleţeşte întreaga

suprafaţă. Ferestrele - mult lărgite - au chenare de fontă cu decoraţii de aceeaşi factură neoclasică, iar

deasupra uşii de intrare se află icoana hramului (Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil) pictată de Nicolae

Grigorescu. Rezistenţa zidurilor este sporită de trei contraforturi, doi în dreptul naosului, şi care sprijină

pereţii de nord şi de sud, şi unul mai mic în axul absidei altarului. Cu toate acestea, în ultimii ani au apărut

fisuri în diferite zone ale edificiului, care au impus realizarea unor costisitoare şi complicate lucrări de

consolidare finalizate de curând.

În interior, pronaosul - care înglobează şi vechiul pridvor - este acoperit cu două calote sferice

despărţite de un arc ce se află în axul longitudinal al bisericii şi de o a treia calotă susţinută de patru arce

înguste. Zidul care separa pridvorul originar de pronaos a fost înlăturat şi înlocuit cu trei arce care se

sprijină pe două rânduri de coloane dorice. În schimb, zidul dintre pronaos şi naos - desfiinţat şi el - a fost

înlocuit cu un singur arc, principala încăpere a bisericii prezentând sistemul de boltire specific

moldovenesc, cu arce piezişe şi arce dublouri care susţin turla. Patru rânduri de arce etajate reduc spaţiul 8

dintre naos şi absida altarului şi permit fixarea iconostasului, sculptat şi pictat cu prilejul lucrărilor din

1858-1862.

În 1975 s-au descoperit în pereţii laterali ai bisericii, cam în zona arcului ce desparte pronaosul de

naos, nişele a două morminte, cu ancadramente din piatră sculptată, unde se presupune că ar fi fost depuse

rămăşiţele pământeşti ale ctitorilor. În aceeaşi zonă, dar în axul bisericii, s-a descoperit un alt mormânt,

probabil al Saftei, fiica Hatmanului Gavriil, ceea ce conduce la concluzia că, iniţial, biserica a avut şi o

gropniţă bine delimitată, desfiinţată şi ea în timpul lucrărilor începute în 1858.

Ctitorii de la Agapia au înconjurat biserica mare cu un puternic zid de incintă care atinge şi doi metri

grosime, în interiorul căruia se desfăşoară, pe două nivele, chiliile boltite, cu masive arce de susţinere.

Intrarea este adăpostită de turnul-clopotniţă, căruia i s-a adăugat o nouă cameră a clopotelor în 1858, iar

etajul incintei se prezintă ca o prispă continuă cu arcade elegante şi coloane de lemn dispuse în linie.

Pe latura sudică, în corpul de chilii al stăreţiei, s-a sfinţit la 31 august 1847 Paraclisul cu hramul

Naşterea Maicii Domnului, ctitorie a Mitropolitului Veniamin Costache şi a surorii acestuia,

schimonahia Elisabeta Costache, fostă stareţă după 1803, când maicile au luat locul puţinilor călugări ce

rămăseseră la Agapia. După incendiul din 1903, Paraclisul a fost refăcut pe cheltuiala prinţesei Raluca

Sturza şi a fost adusă aici vechea catapeteasmă cu picturi din secolul al XVIII-lea a Paraclisului "Sf.

Gheorghe" de la Mănăstirea Bisericani. În sfârşit, după alte lucrări de reînnoire executate în anii 1968-

1969, interiorul Paraclisului a fost împodobit cu pictura în frescă a profesorului Neculai Stoica.

În afara incintei, dar în imediata apropiere a acesteia, se află Biserica "Adormirea Maicii

Domnului" (cu al doilea hram "Sfânta Varvara"), construită se pare în secolul al XVIII-lea şi refăcută în

1854 de vornicul Iordache Miclescu şi de surorile sale, monahiile Epraxia şi Agapia Miclescu.

În partea de nord a mănăstirii, în cimitirul acesteia, se păstrează Biserica de lemn "Sf. Ioan Bogoslovul",

considerată - prin tradiţie - ca fiind cea dintâi biserică de la Agapia din Vale, ridicată pe locul unui schit

mai vechi, existent aici înainte de anul 1600. Arsă în 1821, biserica a fost refăcută în timpul domniei lui

Ioan Sandu Sturdza (1822-1828), apoi reparată de către stareţa Elisabeta Cerchez în 1883, când s-a

amenajat şi osuarul de la subsol. Reînnoit în 1977, edificiul a fost pictat în interior de ierodiaconul

Vartolomeu Florea de la Mănăstirea Sihăstria. Dar ceea ce particularizează această biserică este prezenţa a

două iconostase de mare valoare istorico-artistică: unul montat pe arcul altarului, datând din secolul al

XVIII-lea, şi un altul aflat în pridvor, mult mai vechi, opera unui zugrav necunoscut.

În jurul ctitoriei lui Gavriil Hatmanul s-au construit de-a lungul anilor şi aproximativ 320 de case ce

alcătuiesc satul mănăstiresc. Multe dintre acestea, construite în cel mai curat stil popular şi având o

vechime de 150-200 de ani, au o deosebită valoare artistică, istorică şi memorialistică, aparţinând unor

monahi care au jucat un rol important în viaţa mănăstirii sau au servit ca loc de odihnă şi reculegere unor

ilustre personalităţi ale vieţii noastre cultural-artistice şi social-politice. Printre acestea se numără şi casa 9

care a aparţinut scriitorului Alexandru Vlahuţă, casă în care venea adesea Nicolae Grigorescu şi care a

fost organizată ca muzeu memorial în anul 1966.

În 1995 au început ample lucrări de restaurare a acestui monument istoric, ele fiind finalizate la

începutul anului 2009. Cu această ocazie au fost descoperite numeroase deficienţe majore, structurale, la

nivelul construcţiei. Astfel, s-a constatat că biserica mănăstirii nu avea temelie, fiind ridicată direct pe

pământ. La turnurile bisericii s-au descoperit unele porţiuni la care din lipsă de cărămizi s-a folosit lemnul

ca material de construcţie.

O mare atenţie a fost acordată picturilor murale originare aparţinând lui Nicolae Grigorescu, acestea

fiind supuse şi ele unei opere de refacere şi recondiţionare.

Finalizarea acestor lucrări s-a reuşit redarea în circuitul turistic şi ecumenic a unui monument

deosebit de important pentru cultura românească şi europeană.

MANASTIREA MOLDOVITA

Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata Manastirea Moldovita. O casa

domneasca, chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de ziduri puternice

cu o inaltime ce depaseste 6 metri, avind grosimea de 1.20 metri, manastirea a capatat in timp un usor

aspect de fortareata, dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita. Este stiut

faptul ca, anterior ridicarii manastirii, Domnitorul Alexandru cel Bun a inaltat o biserica din piatra cu

hramul Buna Vestire, in jurul careia s-a dezvoltat asezarea calugaresca cunoscuta sub numele de

Manastirea Moldovita. Din cauza unor ploi puternice, in sec.XVI asezamantul lui Alexandru cel Bun s-a

prabusit, ramanind doar cateva ruine, ce pot fi privite si astazi

Moldovita se individualizeaza prin cateva elemente de ordonanta iconografica, prin stilul picturii si

prin tonalitatea cromatica dominanta rosu-brun, fata de albastrul Voronetului si verdele Arborei sau de

rosul-ocru al Humorului. De asemenea still pictorului Moldovitei poate fi mai degraba comparat cu modul

de intelegere plastica al unui grafician, al unui miniaturist, in timp ce la Probota se surprinde expresia unui

mantuitor al luminii si umbrei, la Arbore un colorist, iar la Humor un pictor complex - desenator, colorist

si luminist in egala masura. In sfarsit in ceea ce priveste ordonanta iconografica, se surprind cateva

particularitati, mai ales in pictura exterioara: Facerea pe peretele de vest - stalpi si timpane - al

pridvorului, extinderea unor motive ale Juecatii de apoi pe glafurile interioare ale arcadelor pridvorului,

lipsa Vietii Sf. Nicolae pe peretele de sud, in sfarsit, Fecioara rugatoare personificare a bisericii, si in

acelasi timp, imaginea unei doamne inconjurate de curtea ei, este incadrata de registre de ingeri - nu de

serafimi - marcand preferinta pentru concretul personajelor, si mai putin pentru valoarea simbolica a

imaginilor.

10

Biserica detine in patrimoniul sau cateva obiecte de o inestimabila valoare artistica si istorica:

pomelnicul si epitrafurile (pomelnicul lucrare de arta prin decoratia sculpturala si in acelasi timp

document istoric datorita insemnarilor pe care le cuprinde si cele doua epirtafuri-broderii lucrate in secolul

al- XV-lea). Printre cele mai frumoase piese se numara si jiltul domnesc, atribuit perioadei domniei lui

Petru Rares. Remarcabil prin proportiile sale, care-i dau o alura monumentala, jiltul este decorat cu stema

Moldovei, cu impletituri de linii si flori marunte crucifere.

In clisiarnita este amenajat muzeul manastirii. Sunt expuse aici pretioase piese e mobilier - un tron

domnesc care a apartinut lui Petru Rares, cu frumoase motive geometrice si vegetale, stilizate geometric,

grupate in lezene pe picioare si in registre pline sau ajurate, pe laturi si pe spatar. Aceasta din urma are in

partea superioara, arcuita, o viguroasa rozeta intr-un chenar cu motivul franghiei rasucite, incadrata in doi

mici stalpi terminati cu capete de bouri. Se pastreaza de aemenea un epitaf brodat in sec XVII si cateva

icoane. Alte odoare sunt raspandite pe la alte manastiri, prin biblioteci si muzee, cum de exemplu,

panaghiarul, pastrat la Putna.

MANASTIREA SUCEVITA

Construita cu patru secole in urma, din porunca domneasca, ca o cetatuie in care sa nu poata

patrunde picior de pagan, Manastirea Sucevita, cu zidurile si turnurile sale, cu biserica si sutele de picturi

care-i acopera peretii exteriori, este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti.

Legenda locului spune,pentru a motiva misterul unei portiuni de zid lasata nepictata, ca ea a ramas asa din

timpul ctitoririi lacasului, cand schela s-a prabusit, iar zugravul a murit ingropat sub resturile acesteia.

Manastirea Sucevita s-a impus in timp prin grandiosul ansamblu de pictura care reprezinta,dupa

spusele cercetatorului francez Paul Henry "testamentul artei clasice moldovenesti".Ea inseamna momentul

de tranzitie de la arta infloritoare a secolului al XV - lea si al XVI - lea la cea de declin din secolele al

XVII -lea si al XVIII -lea. Impresionanta printre monumentele religioase ale celei de-a doua jumatati a

veacului XVI, biserica Manstirii Sucevita, ale carei fatade au fost imbracate initial in decorul luxos din

fresca, reprezinta ultima faza a dezvoltarii arhitecturii din epoca feudalismului dezvoltat si pe cea a stilului

tratitional specific moldovenesc.

In complexitatea elementelor sale componente, biserica construita intre 1582 - 1584 ca ctitorie a

fratilor Gheorghe si Ieremia Movila, primul mitropolit, al doilea - domn al Moldovei in perioada 1594 -

1606 - este unul dintre punctele turistice cele mai vizitate din nordul Molovei.

Ea pastreaza nealterata imaginea gloriei originala a formelor arhitecturale caracteristice din aceea

perioada de timp. Situata intr-o frumoasa zona montana, Sucevita are in vecinatate manastiri si biserici a

caror valoare istorica si arhitecturala este inestimabila, precum Putna, Moldovita, Humor si Dragomirna.

11

Manastirea se afla la 16 km de orasul Radauti si la 55 km de Campulung Moldovenesc. La Sucevita

se mai poate ajunge astfel :cu trenul pana la Suceava, iar de acolo cu masina.La Suceava exista masini

speciale care transporta turistii la manastire.

MANASTIREA VORONET

Construita in numai trei luni si jumatate, in 1488, a fost numita de specialisti "Capela Sixtina din

nordul Romaniei". Splendidul "albastru de Voronet", la fel de celebru ca "rosul lui Tizian" si "verdele lui

Veronese", continua sa ramana o enigma. Compozitia culorii, care ii confera o prospetime si stralucire

iesita din comun, a fost pierduta odata cu moartea autorului ei.

Nu departe de orasul Gura Humorului, pe valea unui afluent al Moldovei a fost ridicata acum mai

bine de cinci veacuri una dintre cele mai frumoase manastiri. Frescele care decoreaza exteriorul si

interiorul, originalitatea picturilor si nu in ultimul rind culoarea albastra - atit de albastra - denota

genialitatea artistilor moldoveni care cu un acut simt artistic au facut din Voronet simbolul Moldovei.

Varul Domnitorului Rares, Mitropolitul Grigorie Rosca a realizat marea sa ctitorie: pictura

exterioara de la Voronet. Devenita atit de cunoscuta datorita coloristicii sale, in special a nuantei de

albastru, este principalul punct de atractie. Armoniile tonale, nuantele si culorile sint in realitate cele care

cu sensibilitate artistica, artisti zugravi le-au filtrat din mediul natural.

Asa cum este de albastru cerul la Voronet, asa au incercat sa-l reproduca pe peretii sfintei biserici. In

acest mod ei au reusit sa creeze o unitate indistructiva intre peisaj si pictura exterioara a bisericii. In plus,

in functie de accentele de culoare si de conturul pe care le-au folosit au reusit sa demonstreze ca si atunci

cind privesti de la distanta poti percepe cu claritate siluetele desenate.

Din punct de vedere arhitectural manastirea este asemanatoare cu celelate biserici construite in

perioada domniei lui Stefan cel Mare. Ridicata pe un plan trilobat, avind turla deasupra naosului si

acoperis fragmentat, edificul va primi o mare nota de originalitate prin decoratie. De forma semicirculara,

absidele pastreaza elemente decorative originale: firide alungite si ocnite sub cornise. Doua baze

suprapuse inalta turla decorata la rindul ei in acelasi fel. Elementele de factura gotica sint prezente in

ancadramentele ferestrelor. Chenarele de piatra care inconjoara usile de patrundere in lacasul sfant dispuse

pe laturile de nord si sud ale pridvorului contin elemente de decoratie in stil gotic si renascentist. O bolta

semicilindrica transversala incoroneaza pridvorul. Doua ferestre mari lasa lumina sa patrunda in aceasta

incapere. Acestea au fost asezate deasupra usilor. Pronaosul este acoperit si el de o bolta in forma de

calota. Mulururi in arc frint incadreaza portalul de intrare in pronaos. La randul ei o usa incastrata in

peretele despartitor face posibila trecerea din pronaos in naos. Arcele moldovenesti si pandantivii sutin

12

cupola naosului si turla. Alungita si acoperita cu o bolta in forma de sfert de sfera, absida altarului se

deosebeste de celelate abside.

Fatada de vest cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi este alcatuita compozitional pe patru

registre. In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal , registrul al doilea cuprinde scena Deisis incadrata

de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mintuitorului porneste un riu de foc in care pacatosii isi afla

chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfintului Duh simbolizat in forma unui porumbel, Sfinta

Evanghelie si Protoparintii neamului romanesc- avind spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfintul

Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. In registrul al

patrulea, la mijloc, apare cumpana care cintareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni

pentru suflete; in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul.

MANASTIREA HUMOR

La o distanta de 5-6 km de oraselul Gura Humorului, in pitorescul sat Manastirea Humorului,

Judetul Suceava, pe coama unei coline, inconjurata de arbori si pajisti, este asezata biserica manastirii

Humor, una din cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc.

Biserica a fost zidita in anul 1530 de Toader Bubuioga, mare logofat si membru al divanului

Moldovei si, sotia sa, Anastasia. Sfantul locas se inalta la o distanta de vreo 300 de metri de ruinele unei

mai vechi biserici manastiresti a crei constructie a fost realizata inca de pe vremea lui Alexandru cel Bun

(1400-1432).

Din punct de vedere al arhitecturii, biserica manastirii Humorului se inscrie fara ezitare in seria

monumentelor specifice lui Petru Rares, adica aduna acele noutati proprii acestei vremi integrate tipului

deja efinit in vremea exceptionalei dezvoltari de sub domnia Sfantului Stefan cel Mare.

Astfel pridvorul isi gaseste o frapanta asemanare cu acela de la Moldovita; boltirea de asemenea,

procedeaza din aceleasi principii constructive ca si la Moldovita, dar solutiile sunt mai simple - am spune

mai modeste - asa cum se cuvenea la o ctitorie boiereasca prin comparatie cu una domneasca. Pana si

etajarea camerei mormintelor si amenajarea tainitei in nivelul superior, comunicand printr-o scara in mel

cu gropnita propriu-zisa, este asemanatoare. In mod asemanator ancadramentele de piatra profilata - usi si

ferestre- fac parte din ceasi familie- gotice, contaminate de elemente de Renastere, dar sunt mai putine si

mai rare decat la celelalte doua ctitorii domnesti - Probota si Moldovita. Doar pictura, desi nu a dispus de

celeasi spatii si intinderi, s-a inscris la un nivel tot a tat de spectaculos ca si al celorlalte doua ctitorii mai

sus amintite, daca nu chia chiar depasind intrucitva pe aceea Moldovitei.

Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un interes aparte. Aici apare, pentru prima

data in constructia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis si o incapere noua la etaj numita tainita, care

se suprapune camerei mormintelor.13

Din pridvor, se patrunde in pronaos, iar, mai departe, in camera mormintelor si naos. Spre rasarit,

biserica se termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit de naos printr-o foarte veche

catapeteasma, exceptionala sculptura in lemn.

Ordonanta iconografica, in liniile ei mari, este aceea traditionala, canonica. Analizele comparative

inca nu au ajuns la stadiul sa permita sesizarea tuturor nuantelor de limbaj simbolic, dar pare ca logofatul

Teodor Bubuioc nu ar fi avut nimic special de spus posteritatii, cum de exemplu au avut Luca Arbore, cel

nedreptatit si reabilitat simbolic de nepoate sa, Ana, cu ajutorul zugravului Dragos Coman pe peretii

ctitoriei sale, sau logofatul Tautu, cel care a tinut sa-si afirme culura, gustul si prestigiul, punand sa i se

ridice un paraclis de curte unic prin originalitatea formelor si bogatia podoabei sculptate.

MANASTIREA ARBORE

In anul 1503 Luca Arbore (Portar al Sucevei) isi inalta cu ajutorul domnului sau o biserica in satul

ce-i poarta azi numele. Constructia a fost inceputa in a doua zi a lunii aprilie si a fost terminata in acelasi

an, pe 29 august. Biserica poarta placa comemorativa dedicata Sfantului Ioan Botezatorul.

In 1523 "in luna lui aprilie, in cetatea Harlaului, Stefan Voda (Stefanita Voda) au taiat pre Arburie

hatmanul, pe carile zic sa-l fi aflat cu hiclenie" (Grigore Ureche). Asa a sfarsit Luca Arbore, unul dintre

marii boieri ai lui Stefan cel Mare, sfetnicul de seama a lui Bogdan al III-lea, tutorele lui Stefanita Voda.

Conceputa si construita intr-o forma simpla, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, te

uimeste prin marea sa stilizare. Prelungirile zidurilor laterale legate printr-un lat arc semicircular,

delimiteaza in exterior, pe fatada apuseana, o mare nisa, destinata, se pare, lacasului clopotelor. Mesterii

lui Arbore au realizat pereti drepti, cu imense suprafete netede, au introdus calote in naos si pronaos

eliminind semicilindrul initial. Arcadele joase, fara spirale, pantele si sistemul de arce modovenesti, toate

confera bisericii proportii elegante, dovedind o constructie de o mare valoare. La scurt timp dupa

terminarea lucrarilor de la Arbore, la 8 septembrie, aceiasi mesteri au ridicat si la Reuseni pe locul unde se

spune ca a fost taiat capul lui Bogdan Voievod - ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare - aidoma bisericii de

la Arbore. Dupa 38 de ani de la ridicarea bisericii Arbore, la initiativa Anei - sora lui Arbore - mai precis

in anul 1541, se va realiza ansamblul de pictura interioara si exterioara. Ceea ce impresioneaza in mod

deosebit in pictura bisericii este calitatea ei decorativa, coloritul cald si luminos, ritmul si eleganta

extrema a siluetelor. Intreaga pictura emana un aer de sinceritate, fiind unul dintre cele mai laice

fenomene din arta medievala moldovenesca. Autorul principal al picturii - Dragos Coman - din Iasi, nu

este un cleric, ci un exponent al lumii laice. Si iata ca acest lucru se vede prin spontaneitatea picturii, prin

transparenta culorii, aidoma unei acuarele, in constructia siluetelor care au uneori gesturi si atitudini

necanonice.

14

Nu putem sa nu remarcam tema din interiorul bisericii Cavalcada imparatului Constantin zugravita

la vedere, pe peretele de vest al pronaosului, si Marea rugaciune de la abside. Zugravul de la Arbore,

ingenios, a mai adaugat pe fatada de sud o noua Rugaciune. A plasat aceasta rugaciune in dreapta usii spre

a face, in mod simbolic - pandant scenei Asediului pictata in stinga usii. Printre sfintii zugraviti figureaza

Ioan cel Nou, iar in fruntea lor, caz unic in iconografia bizantina, imparatii Constantin si Elena,

considerati, dupa cum se stie, inca din veacul al XV-lea, printre marii protectori ai Moldovei

CAPITOLUL II

2.1. Analiza de preţ Transport cu microbuzul (16 locuri) – 1200 km, iar tariful este de 0,8 euro/km , 1€ = 4,25 RON

;

Cazare – 6 nopţi (57 RON/pers/noapte);

Masă – 6 cină; 6 mic dejun (cina 15 ron/pers, micul dejun 8 ron/pers.);

Ghid – 10 ron/pers;

Şofer – 15 ron/pers;

Tur de oraşe.

Calculaţia preţului de vânzare a produsului turistic

Nr.

crt.

Articole de

calculaţie

Elemente de cheltuieli Elemente de calcul Valoare (RON)

Pe turist Totală

1.

Cheltuieli directe

Cheltuieli cu cazarea 57 RON /noapte 6 nopţi 342 5472

2. Cheltuieli cu

alimentaţia

6 C 15 + 6 D 8 138 2208

3. Cheltuieli de transport 255 4080

4. Cheltuieli cu ghidul 10 160

5. Cheltuieli cu şoferul 15 240

6. Total CD 760 12160

7. Asigurare 3% CD 22,8 364,8

8. Comision 10% CD 76 1216

9. TVA 24% comision 18.24 291.84

10. CFPDTR* 3/ comision 2,28 36,48

15

11. Total costuri 879.32 14069,12

12. Rotunjire + 0,68 + 0,88

13. Total PV 880 14070

* CFPDTR = Contribuţia la Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului.

2.2. Documente .E. "TRAVEL WITH US "S. R.L. CUMPĂRĂTOR Nr de Înregistrare in Reg. Com./an:J16/03/12.12.2006 Cod unic de Înreg. : 2201547 , Atribut fiscal: R Sediul:Craiova,Jud Dolj Str. Brestei, nr 10 C.N.E " Gh. Chiţu" Tel: 0251412943, fax: 0251414191E-mail: trvl_withus@yahoo.com Seria F.E-F.F, nr Cod IBAN- RO16ROCT001103RONCod IBAN- RO16ROCT002103EURO Data:

FACTURĂ FISCALĂ

T.V.A. 24 %

Nr.crt.

Denumirea produselor sau a serviciilor U.M. Cantitatea

Preţ unitar(fără T.V.A.)

Valoare ValoareT.V.A.

0 1 2 3 4 5 61 Produs turistic

6 nopţi nopţi 6 118,27 709,67 170,32

Semnătura şi ştampila furnizorului

Numele delegatului…………………………………….. Total

din care accize

16

B.I. Seria.............. Nr.............

C.N.P.…………………………………….Expedierea s-a făcut în prezenţa noastră la data de .....................Ora........................Semnăturile

Semnătura de primire………………..

Total de plată(col.5+ col.6)

880

  CONTRACT DE COMERCIALIZARE

   Art. 1. Partile contractante    S.C. ...................... S.R.L. cu sediul in ............................, str. ........., nr. ......., inmatriculat la Registrul Comertului sub nr. ....., cod fiscal .............., cont nr. .............. deschis la Banca ..........., reprezentata prin ....................., in calitate de Agentie de turism     si    Dl. /d-na .................... cu domiciliul in ............................., str. ............, nr. ......., identificat cu act de identitate seria ......... nr. .............., in calitate de BENEFICIAR    Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI     Prin prezentul contract AGENTIA DE TURISM vinde BENEFICIARULUI un pachet de servicii turistice ce contine: .................... in perioada ................    Art. 3. PRETUL SI MODALITATEA DE PLATA     Pretul pachetului de servicii turistice este de .................. si include transportul, cazarea, masa, taxa pentru obtinerea vizei etc.     Plata se va face in numerar, la data incheierii prezentului contract.    Art. 4. Agentia de turism este obligata:    - sa depuna dosarul BENEFICIARULUI pentru obtinerea vizei;    - sa asigure transportul BENEFICIARULUI cu ......................, respectand itinerariul propus prin pachetul de servicii turistice;    - sa asigure conditiile de cazare, masa, agrement etc. ce fac obiectul pachetului de servicii turistice.    Art. 5. Agentia de turism garanteaza indeplinirea tuturor obligatiilor sale asumate prin contract cu polita de asigurare nr ......... anexata la prezentul.    Art. 6. BENEFICIARUL se obliga sa isi indeplineasca obligatiile de plata.    Art. 7. In cazul in care, din motive temeinice, BENEFICIARUL nu va beneficia de pachetul de servicii achizitionat, are la dispozitie urmatoarele posibilitati:    - sa cesioneze drepturile si obligatiile ce-i revin din prezentul contract;    - sa i se returneze pretul pachetului de servicii, cu exceptia taxei de viza;    Art. 8. FORTA MAJORA     Situatiile de forta majora (cutremur, inundatii, calamitati sau situatii asimilate fortei majore, interdictii legale sau situatii ce nu depind nemijlocit de una dintre parti) vor fi notificate de catre partea care le invoca in termen de 5 zile de la data aparitiei. Forta majora exonereaza de raspundere partea care o invoca. Incetarea cazului de forta majora determina reluarea obligatiilor de catre partea care l-a invocat.    Art. 9. LITIGII     Eventualele litigii ce decurg din derularea prezentului contract vor fi solutionate pe cale amiabila, iar in caz de nerezolvare a acestora, partile se vor adresa instantelor competente.

17

   Art. 10. DISPOZITII FINALE     Prezentul contract s-a incheiat azi ..........., in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

    AGENTIA DE TURISM,

    BENEFICIAR,

   

2.3. Materiale promoţionale, oferte MANASTIRILE DIN NORDUL MOLDOVEI

Iasi - Piatra Neamt - Bicaz - Targu Neamt - Suceava - Dragomirna - Radauti - Putna - Cacica - Gura

Humorului - Voronet - Moldovita – Sucevita

Ziua 1. Bucuresti - Focsani - Bacau - Tupilati (372 km)

Plecare dimineata cu autocarul pe traseul: Bucuresti - Urziceni - Focsani - Adjud - Bacau - Tupilati.

Cazare si cina la Hanul Ancutei. Dupa unele documente pastrate, vechiul han ar data inca din secolul al

XVIII-lea, cand se pare ca si-a deschis portile pentru negustorii aflati in trecere spre Roman, Suceava sau

spre Iasi. Cladirea noua ofera relaxare intr-o atmosfera calda, coborata parca din povestirile lui

Sadoveanu.

Ziua 2. Tupilati - Iasi - Tupilati (220 km).

Dupa micul dejun se pleaca spre Iasi, fosta capitala a Moldovei. Aici se face un tur panoramic pentru

a admira principalele obiective turistice ale orasului: Piata Unirii, Primaria, Palatul Culturii (intrare la

Muzeul de istorie), Parcul Copou, Gradina Botanica (intrare), bojdeuca lui Creanga (optional), biserica Sf.

Trei Ierarhi ( intrare), Mitropolia Moldovei si Bucuvinei ce adaposteste moastele Sf. Parascheva, Teatrul

National Vasile Alecsandri, biserica Sf Nicolae Domnesc (cea mai veche din Iasi), turnul si biserica Golia,

Universitatea A.I.Cuza. Timp liber pentru servirea pranzului si vizite individuale. In cursul dupa-amiezii

se revine la Hanul Ancutei pentru cazare si cina festiva cu lautari.

Ziua 3. Tupilati - Piatra Neamt - Bicaz - Sihastria - Targu Neamt - Humulesti - Agapia - Suceava (240

km)

Dupa micul dejun se pleaca spre zona de munte pe traseul: Piatra-Neamt, barajul Bicaz (scurta

18

oprire), Cheile Bicazului unde se face o plimbare prin defileu. Traseul continua spre nord, pe malul lacului

Bicaz si ocolind masivul Ceahlau spre Poiana Teiului si manastirile Secu si Sihastria. Ajunsi in Targu-

Neamt se serveste pranzul apoi se viziteaza Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti si Cetatea

Neamtului, ale carei ziduri impresioneaza si astazi prin maretia lor si prin trecutul istoric, plin de glorie si

de legende. Dupa doua scurte opriri la manastirile Agapia si Varatec se pleaca spre Suceava, prin

Falticeni. Cazare hotel/pensiune 3*.

Ziua 4. Suceava - Dragomirna - Ciprian Porumbescu - Gura Humorului - Voronet (75 km)

Mic dejun, apoi se face un tur panoramic de oras cu opriri la Cetatea de Scaun a Sucevei, biserica

Domneasca, Hanul Domnesc - Muzeul de Etnografie al Bucovinei apoi se pleaca spre Mitocul

Dragomirnei unde se viziteaza celebra manastirea de aici (singura fara pictura exterioara). De aici se

pleaca spre Ciprian Porumbescu unde se viziteaza Casa Memoriala a compozitorului bucovinean. Traseul

continua spre Gura Humorului, unde se face cazarea. De aici se viziteaza manastirea Humor (prima

manastire cu pictura exterioara) si apoi manastirea Voronet considereata una din cele mai valoroase

manastiri ale Moldovei, cunoscuta mai ales datorita frescei "Judecata de apoi" si a celebrului "albastru de

Voronet". In functie de timpul ramas la dispozitie se viziteaza Muzeul Obiceiurilor Populare din

Bucovina. Cazare si cina in Gura Humorului - hotel 3*.

Ziua 5. Gura Humorului - Cacica - Solca - Arbore - Radauti - Putna - Marginea - Sucevita - Moldovita

(200 km)

Mic dejun. Plecare cu autocarul spre Cacica unde se viziteaza salina si catedrala catolica, apoi se

trece prin Solca si se viziteaza manastirea Arbore. In Radauti se serveste masa de pranz, dupa care se

pleaca spre Putna. Aici se viziteaza manastirea ce adaposteste mormantul lui Stefan cel Mare si chilia lui

Daniil Sihastru. La intoarcere se face o scurta oprire in comuna Marginea, singura localitate unde se

realizeaza renumita ceramica neagra. La un atelier de aici se va putea urmari intregul procesul tehnologic:

pregatirea lutului, modelarea, decorarea prin lustruire si procesul final de ardere. Drumul continua spre

Sucevita si Moldovita, unde se viziteaza cele mai mari biserici pictate din Bucovina ambele intrate in

patrimoniul mondial. Cazare hotel 3* in Gura Humorului.

Ziua 6. Gura Humorului - Falticeni - Bacau - Bucuresti (490 km)

Dupa micul dejun se pleaca spre Bucuresti pe traseul Gura Humorului - Falticeni - Roman - Buzau -

Bucuresti. Sosire in Bucuresti in cursul serii.

19

Pret/pachet/persoana:

- loc in camera dubla 399 EUR / persoana (pentru grup de minim 35 persoane:),

- supliment camera single - 100 EUR / persoana

- diferenta grup 30-34 persoane: 25 EUR / persoana

- diferenta grup 25-29 persoane: 60 EUR / persoana

Servicii incluse:

- transport cu minibuz sau autocar modern minim 3*

- cazare cu mic dejun 5 nopti la hotel/pensiune 3* in Tupilati (Hanul Ancutei), Suceava, Gura Humorului.

- masa: 2 pranzuri, 2 cine si 1 cina festiva cu taraf.

- intrari la manastirile Moldovita, Sucevita, Putna, Arbore, Humor, Voronet, Dragomirna, Sihastria,

Neamt, Agapia, Varatec, biserica Sfintii Trei Ierarhi .

- tururi panoramice de oras in Iasi, Suceava, Radauti, Piatra Neamt, Targu Neamt

- intrarea la unul din muzeul de etnografie din incinta Palatului Culturii din Iasi, salina de la Cacica,

Gradina Botanica din Iasi

- insotitor de grup

- taxe locale

Servicii care nu sunt incluse:

- alte intrari decat cele mentionate

- bauturile la mese si bacsisurile, alte mese decat cele specificate, cheltuielile personale

Preturi informative intrari optionale:

- in atelierul de la Marginea nu costa intrarea si puteti urmari intreg procesul tehnologic de realizare a

vaselor din lut, iar daca doriti puteti sa lucrati si dvs cu roata olarului sub indrumarea unui lucrator.

- expozitia cu vanzare a produselor de Marginea este deschisa permanent, fiind in aceeasi cladire cu

atelierul.

- la Manastirea Golia si la Catedrala Mitropolitana nu se percepe nicio taxa pentru vizitare.

- pentru Palatul Culturii, pentru toate cele 4 muzee adapostite de acest palat. : 5 lei pentru vizitarea unui

muzeu si 10 lei pentru vizitarea tuturor celor 4 muzee (Muzeul Stiintei si Tehnicii, Muzeul de Istorie a

Moldovei, Muzeul Etnografic, Muzeul de Arta)

- bojdeuca lui Ion Creanga tariful este de 0,6 lei

20

BIBLIOGRAFIE

1. Ghidul ariilor protejate;

2. M. Grigore, Potenţialul natural al turismului, Editura Universităţii Bucureşti, 1974;

3. N. Neacşu; A Băltăreţu Economia Turismului Editura Uranus Bucureşti 2005;

4. Economia Turismului şi Serviciilor M. Ioncică, G. Stănciulescu Editura Uranus Bucureşti 2006;

5. G. Vasile Turismul în România Editura Economică Bucureşti 2000;

6. Piaţa turistică a României I. Niţă, C. Niţă Editura Economică 2008;

7. Managementul serviciilor de cazare, EdituraTehnopress,Iaşi, 2004 Niţă, V;

8. Ghid de legislaţie turistică,Ed.Lumina Lex,Bucureşti,1999-Hotca Cristina;

9. Tehnica operaţiunilor de turism, , EdituraAll, Bucureşti.1997;

10. Aspecte din activitatea de turism, Editura Litera, Bucureşti 1990-Donoaica Ştefan;

11. România turistică, Casa Editorială pentru turism şi cultură „Abeona” Bucureşti;

12. Economia şi organizarea activităţii de turism în România, ASSP Bucureşti-Baron P.

13. Potenţialul turistic al României Editura Universităţii din Bucureşti 2996 Erdeli G.

14. Ghid turistic, România Editura Garamont Bucure;ti 1997 Iodan I.; Bonifaciu S.

15. V. Glăvan, Geografia turismului în România, Editura Institutului de Management –

21

ANEXE

22

MĂNĂSTIREA PUTNA

23

MANASTIREA VORONET

24

MANASTIREA SUCEVITA

25

MANASTIREA AGAPIA

26

MANASTIREA MOLDOVITA

27

28