CUPRINS Argument..............................................................................................................................................4

Capitolul I. Rolul finantari in functionarea intreprinderi.....................................................................6

1.1 Definitia intreprinderii.............................................................................................................6

1.2 Surse de finantare proprii ale intreprinderii............................................................................6

1.3 Surse de finantare straine ale intreprinderii..........................................................................8

Capitolul ll : Leasingul mijloc de finantare pentru intreprindere.......................................................11

2.1 Istoricul operatiunilor de leasing - conceptul de leasing (partile implicate )...........................11

2.2 Formele leasingului..................................................................................................................12

2.3 Avantajele si limitele leasingului.............................................................................................13

Dezavantajele leasingului..........................................................................................................…14

Capitolul lll : Studiu de caz................................................................................................................15

Concluzii............................................................................................................................................20

Bibliografie.........................................................................................................................................21

3

Argument

Am ales ca temã de lucrare „Leasingul” ĩntrucat mi s-a parut un subiect foarte atractiv, realist si de mare actualitate in zilele noastre. Am auzit vorbindu-se atat in presa economica, la stiri despre leasing, am citit despre oamenii de afaceri ca il utilizeaza in intreprinderile lor, ca o alternativa a creditului bancar, acest lucru starnindu-mi foarte mult curiozitatea. Ulterior, cand profesorii ne-au explicnt la ore despre leasing, am dorit sa aprofundez acest subiect. Leasingul poate fi acordat atat persoanelor fizice cat si juridice, iar acest lucru m-a motivat sa analizez mai bine avantajele si dezavantajele acestei forme de creditare.

Prin urmare, mi-am structurat lucrarea pe trei capitole. In primul capitol am vorbit despre rolul finantarii in functionarea intreprinderii, mai exact despre intreprindere, sursele de finantare proprii si straine ale acesteia, analizand cu exactitate fiecare categorie in parte; in al doilea capitol am aprofundat leasingul, ca un mijloc de finantare al acesteia, focusandu-ma pe istoricul si formele leasingului dar si pe avantajele si dezavantajele acestuia. In capitolul trei am prezentat un studiu de caz pe o societate comerciala in ceea ce implica operatiunile de leasing. Practica  finantarii comertului international a cunoscut o permanenta înnoire, astfel încât, alaturi de tehnici financiar - bancare devenite "clasice", cum ar fi creditul - furnizor, cumparator, au aparut noi modalitati ajungându-se ca activitatea financiara sa se împleteasca cu cea comerciala. În acest context, al diversificarii tehnicilor de finantare, a aparut si s-a dezvoltat leasingul - o solutie de o simplitate dezarmanta, fiind imaginata pentru a da un nou impuls lumii afacerilor. Leasingul nu este înca, pentru multi, un concept usor de înteles; el separa producerea bogatiei (valorii) de proprietatea asupra mijloacelor de productie si pare ca rastoarna complet teoriile care nu pot concepe crearea de bogatie fara a fi, implicit, proprietarul mijloacelor de productie.

Leasingul presupune, in esenta, doua contracte: unul de vanzare-cumpare, stabilit intre producator si vanzator si societatea de leasing care crediteaza operatiunea de leasing in calitate de cumparator si un contract de locatie incheiat intre societatea de leasing si un utilizator (beneficar). Conform legii contractul de leasing contine: partile contractantului de leasing, precizarea bunui care face obiectul contractului de leasing, valoarea totala a contractului de leasing, valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora, perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului, clauza privind obligatia asigurarii bunului.

În fapt, apar conceptele de leasing financiar si de leasing operational. Diferenta majora intre aceste doua concepte este urmatoarea:

Leasingul finaciar permite ca la expirarea contractului, utilizatorul sa preia dreptul de proprietate asupra bunului, cumpararea bunului de catre utilizator se face la pretul de cel mult 50% din valoarea de piata a acestuia; rata de leasing este formata din cota-parte din

4

valoarea de intrare a bunului plus dobanda de leasing, care este comparabila cu rata medie a dobanzilor bancare; riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului.

Leasingul operational prezinta urmatoarele caracteristici:- Amortizarea valorii de intrare a bunului, corespunde perioade de utilizare, calculata

potrivit legii;- Bunurile predate utilizatorului raman evidentiate pe toata durata de leasing in

contabilitatea finantatorului - care calculeaza amortizarea;- Utilizatorul plateste practic o chiriepe durata derularii contractului;- Daca utilizatorul opteaza pentru cumpararea bunului, valoarea totala a operatiunii de

leasing operational este data de suma ratelor de leasing plus valoarea reziduala, daca bunul este cumparat la expirarea perioadei de leasing.

Deci leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din risucirle si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului. Inregistratrea in contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se efectueaza, in cazul leasingului financiar de catre utilizator/locatar. Leasingul operational este operatiunea de leasing ce nu intra in categoria leasingului financiar, bunurile fiind supuse amortizarii de catre locator sau finantator, pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare ale locatarului.

5

Capitolul I. Rolul finantari in functionarea intreprinderi

Finantarea afacerii reprezinta totalitatea modalitatilor prin care agentul economic reuseste sa dispuna in timp util de resursele financiare necesare realizarii proiectelor propuse in conditii de eficienta maxima.

1.1 Definitia intreprinderii

Întreprinderea este o unitate instituţională de bază a economiei naţionale care se caracterizează printr-un gen specific de activitate, funcţionalitate, organizare tehnologică, prin capacitatea de a produce bunuri, de a se conduce şi gestiona raţional, precum şi prin autonomia sa financiară. Întreprinderea, ca celulă de bază a economiei, este un rezultat al diviziunii sociale a muncii şi al autonomizării proprietăţii.

Asupra gradului de dezvoltare a întreprinderii influenţează următorii factori:

1. nivelul înzestrării tehnice a întreprinderii;2. nivelul de calificare şi măestrie al angajaţilor;

3. gradul de autonomie de care dispune întreprinderea;

4. gradul de integrare a întreprinderii în sistemul pieţei interne şi internaţionale;

5. competenţa şi flexibilitatea conducerii întreprinderii;

6. modul de realizare a factorilor de producţie.

La modul concret, orice entitate patrimoniala dispune de doua modalitati in dobandirea activelor sale:

finantare proprie, in care titularul de patrimoniu, intreprinzatorul unic, actionari sau asociati isi procura din surse sau capitaluri proprii bunurile, constituind astfel capitalul individual, respectiv capitalul social; finantare straina, in care terte persoane, altele decat titularul de patrimoniu asigura

acoperirea financiara a bunurilor prin credite bancare, cumparari de obligatiuni, credite comerciale si alte datorii in curs de decontare. Totalitatea acestor finantari, surse sau capitaluri invstite in patrimoniul respectiv reprezinta pentru titularul de patrimoniu capitaluri straine sau datorii.

1.2 Surse de finantare proprii ale intreprinderii

Capitalurile proprii privesc finantarea proprie a bunurilor economice aflate in patrimoniul intreprinderii. Se includ aici:

a) Capitalul social sau individual constituie “coloana vertebrala” pe care se constituie, dezvolta si rentabilizeaza activitatea unei firme. Prin lege el reprezinta conditie obligatorie pentru constituirea, existenta si functionarea intreprinderii.

6

In cazul intreprinderilor individuale, constituirea capitalului social are loc exclusiv pe seama aportului personal al proprietarului (intreprinzatorului). In intreprinderile asociative (societati comerciale, societati pe actiuni), acelasi proces se realizeaza prin aportul in bani sau in natura al asociatilor, respectiv actionarilor. Constituirea capitalului social presupune parcurgera a doua etape distincte:

Subscrierea capitalului, prin care asociatii se angajeaza sa puna la dispozitia unitatii patrimoniale capital in bani sau in natura;

Aportarea sau varsarea capitalului care semnifica punerea la dispozitia societatii a capitalului anterior sibscris, onorarea promisiunii facute de societari.

Majorarea capitalului social are loc prin:o Emisiunea de noi actiuni;o Aportul intreprinzatorilor (in natura sau in bani);o Operatiuni interne de capitalizare a primlor de capital, a diferentelor din reevaluare,

rezervelor si rezultatelor, respectiv transformarea obligatiunilor in actiuni.Diminuarea capitalui social are loc prin:

Rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din capitalul social, atunci cand acesta este supradimnesionat fata de “frontul de lucru” al intreprinderii;

Acoperirea pierderilor din exercitiile precedente.Nu este admisa diminuarea capitalului social pentru plata dividendelor.

b) Primele de capital reprezinta rezultatul operatiunilor de crestere a capitalului prin noi aporturi su fuziuni. In cazul aporturilor noi, primele de emisiune si cele privind aportul in natura apar ca diferenta intre pretul de emisiune al noilor actiuni (mai mare) si valoarea nominala a actiunilor (mai mica). Noii actionari trebuie sa plateasca cu ocazia intrarii in societate si o cota din rezervele, rezultatele si fondurile acumulate de societate. In acest mod, nu vor fi lezate financiar interesele vechilor actionari.

c) Rezervele constituie o modalitate de capitalizare durabila a profitului in scopul protejarii capitalului social in exercitiile financiare incheiate cu pierderi. Deosebim aici trei tipuri de rezerve:

- Rezervele legale constituite conform legislatiei economice din fiecare tara pe seama profitului, intr-o anumita corelatie cu marimea capitalului social, avand drept scop acoperirea pierderilor (legea societatilor comerciale prevede o cota anuala de 5% din profitul societatii pentru constituirea fondului de rezerva,dar nu mai mult de 20% din capitalul sociale)

- Rezerve statutare – se constituie potrivit prevederilor statutului societatii;- Alte rezerve – se constituie din profitul net pe baza Hotararii Adunarii Generale.

d) Rezultatul exercitiului – reprezinta diferenta intre veniturile obtinute si cheltuielile referitoare la aceasta perioada. Activitatea societatii se poate finaliza cu:

- Profit – reprezinta o sursa proprie de finantare pana la repartizarea lui pe destinatiile legale de catre AGAA.

- Pierdere – eo situatie negativa, care pune in pericol supravietuirea firmei intr-o economie concurentiala.

e) Rezultatul reportat sau transferat din anii precedenti reprezinta un capital propriu numai in cazul in care acesta exprima un profit nerepartizat. Daca rezultatul reportat exprima o pierdere, aceasta situatie va diminua valoarea capitalurilor proprii. Abordarea contabila a profitului presupune repartizarea acestuia pe destinatiile legale (rezerve, fonduri, dividende, acoperirea pierderilor precedente sau majorarea capitalului social).

7

f) Subventiile pentru investitii au caracter nerambursabil, fiind acordate de stat sau de alte intreprinderi interesate economic, in scopul dezvoltarii activelor imobilizate, crearii de noi intreprinderi si locuri de munca.

1.3 Surse de finantare straine ale intreprinderii

Finantarea straina a activului se regaseste in categoria datoriilor.

In aceasta situatie se afla:

creditele bancare si de alte institutii de credit

imprumuturile din emisiunile de obligatiuni

datoriile comerciale fata de furnizori

datoriile fiscale,salariale si sociale

datoriile catre asociati rezultate din operatiuni de capital si dividente

leasingul.

a) Creditul bancar

Creditul bancar reprezinta o sursa principala de finantare, in special pentru firmele mici si mijlocii. Insa accesul la credite al firmelor noi sau de mici dimensiuni este mai dificil decat al firmelor cu o importanta istorie creditara.

Avantajele creditului bancar sunt urmatoarele:

obtinerea de fonduri suplimentare;

stabilirea unor relatii de incredere cu institutiile financiare si accesul mai usor la alte servicii furnizate de banci;

lansarea de semnalae pozitive pentru alti potentiali investitoti, care sa ofere sustinere sustinere financiara;

in cazul anumitor forme de credit, existenta unui grad de flexibilitate privind sumele angajate, termenii de creditare, dobanzile si termenel de rambursare;

necesitatea de a convinge banca de potentialul pozitiv al afacerii sau simpla completare a unei cereri de creditare poate „impune” intreprinzatorul sa-si analizeze in mod obiectiv afacerea, sa obtina o imagine clara a situatiei sale financiare si o caracteristica a punctelor slabe si a celor forte, a oportunitatilor si amnintarilor ce caractrizeaza situatia firmei (Analiza SWAT), sa reevalueze ideea proiectului, strategiile de implementare etc.

Printre dezavantajele creditului bancar se enumera:

atitudinea sceptica si retinuta a bancilor in ceea ce priveste finantarea noilor firme, banca avand nevoie de siguranta ca va primi inapoi banii acorsati drept credit, in timp ce firmele nou-

8

infiintate nu ofera aceasta garantie din diferite motive (nu au istoric, nu au experienta, nu sunt slabe);

riscul de a pierde garantiile depuse pentru obtinerea creditului sau chiar riscul de faliment in cazul nerestituirii creditului;

implicarea unui factor extern in managemnetului firmei, aparitia unor restrictii; expunerea proiectului la riscuri noi – de exemplu riscul ratei dobanzii; riscul intreruperii creditarii in cazul unor evenimetele nefavorabile pentru firma.

b) Imprumuturile din emisiunile de obligatiuni

Imprumuturile din emisiunile de obligatiuni reprezinta contravaloarea obligatiunilor emise prin subscriptie publica, potrivit legii. Sunt imprumuturi pe termen lung, emise de societatile private, de sectorul public sau cel semipublic, agenti care au, in general, acces pe piata financiara. de regula este vorba despre societati comerciale mari (societati pe actiuni) care fac apel la economiile publice. Aceste imprumuturi sunt divizate in parti egale, numite obligatiuni, rambursabile la o scadenta determinata si generatoare de dobanzi, de obicei anuale.Titlurile sunt remise creditorilor care au subscris imprumutul, terti numiti si obligatari. Orice obligatiune are aceeasi valoare nominala (valoare initiala). Ea pate fi nominativa sau la purtator. Conform normelor si uzantelor, valoarea obligatiunilor emise de o societate pe actiuni nu poate sa depaseasca trei patrimi din capitalul varsat existent, conform ultimului bilant aprobat. Desi nu este exclus ca obligatiunile sa fie vandute publicului chiar de cosietatea emitenta, in practica celor mai multor tari se intalneste situatia in care aceasta operatie se realizeaza prin intermediul unei institutii financiare specializate sau al unui grup de banci reunite intr--un sindicat de emisiune.

Obligatiunea este o valoare cu venit fix, in opozitie cu actiunea, care este o valoare cu venit variabil. In functie de tipul ratei dobanzii, pot fi distinse doua categorii de imprumuturi din emisiunea de obligatiuni:a) imprumuturi cu rata fixa, pentru care rata dobanzii este fixata in momentul emisiunii, pentru intreaga durata a imprumutului;b) imprumuturi cu rata variabila, care la randul lor pot fi:- imprumuturi cu rata revizuibila (la 6 luni; la 3 ani etc.), prin referire la ratele pietei obligatare (RPO) si alle pietei monetare (RPM);- imprumuturi a caror remunerare este indexata, de exemplu, in functie de RPO sau RPM. Modalitatea de rambursare a imprumuturilor obligatare se fixeaza in momentul emisiunii. rambursarea se poate realiza:a) in integralitate, la scadenta;b) progresiv (in doua sau mai multe transe):- prin rascumparare in bursa, sau- prin procedeul tragerii la sorti. Modalitatile de rambursare prin "anuitati constante" sau prin "amortizari constante" au disparut, de regula, din practica pietelor financiare. Durata imprumutului din emisiunea de obligatiuni este aleasa de societatile emitente; in practica europeana, cele mai frecvente durate sunt cuprinse in intervalul 8-10 ani.

9

c) Datoriile

1. Din punct de vedere juridic, obligatie asumata de o persoana fizica sau juridica (debitor) fata de o alta persoana fizica sau juridica (creditor), care are la randul lui o creanta, atestata intr--un raport juridic privind restituirea la un anumit termen a unei sume de bani sau a unor bunuri.  Aceasta obligatie rezulta dintr-o relatie contractuala sau din lege. Datoria se stinge prin executarea completa a obligatiei.2. Din punct de vedere contabil, datoriile sunt surse de finantare externe puse la dispozitia unei intreprinderi, fie obligatari si institutii de credit (datorii financiare), fie de furnizori (in general datorii din exploatare), fie de alti terti (datorii fiscale sai sociale). Pasivul bilantier al intreprinderilor romanesti regrupeaza datoriile in patru posturi:

- imprumuturi si datorii asimilate (datorii financiare);- furnizori si conturi asimilate (in general, datorii din exploatare);- avansurile primite de clienti (clienti-creditori) si alte datorii (datorii salariale, datorii

sociale, datorii fiscale, datorii fata de asociati si actionari, datorii fata de creditori etc.). Complementar bilantului, anexa clasifica datoriile, dupa scadenta, in:- datorii angajate in limita unui an;- datorii angajate pe o perioada cuprinsa intre 1 si 5 ani si datorii angajate pe o perioada mai

mare de 5 ani. Din punct de vedere financiar, dincolo de clasificarea in functie de scadenta, care permite

aprecierea gradului de solvabilitate a intreprinderii, clasificarea cea mai semnificativa este aceea prin care se separa datoriile financiare (generatoare de dobanzi) de datoriile din exploatare care, cu unele exceptii, nu sunt remunerate (nu sunt purtatoare de dobanzi).

C1) Datorille comerciale – apar ca rezultat al reltiilor de decontare cu furnizorii in urma livrarilor de bunuri,prestarilor de servicii sau executarii de lucrari.

C2) Datoriile fiscale, salariale si sociale se refera la:- obligatii de plata a impozitelor si taxelor fata de bugetul statului;- obligatii fata de personal (salarii si drepturi asimilate);- obligatii de plata privind contributia la asigurarile sociale- obligatii de plata a unor datorii intermediare (retinerile din drepturile de personal

referitoare la pensia suplimenatra si la fondul de somaj)C3) Datoriile fata de asociati se refera in principal la obligatiile firmei fata de actinari sau asociati privind:-capitalul de rambursat;- dividendele de plata;- datorii in cadrul grupului privind fondurile puse la dispozitia sicietatii pe termen scurt de catre intreprinderile asociate.

D) Leasingul financiar – reprezinta o alternativa a creditului bancar foarte viabila in zilele noastre - despre care voi vorbi mai pe larg in capitolul ce urmeaza.

10

Capitolul ll : Leasingul mijloc de finantare pentru intreprindere

2.1 Istoricul operatiunilor de leasing - conceptul de leasing (partile implicate )

LEASING s. n. Operațiune în care un locator se obligă ca, la solicitarea unui utilizator, să cumpere sau să preia de la un furnizor un bun mobil ori imobil și să transmită utilizatorului posesia sau folosința asupra acestuia, contra unei plăți, numite redevență, în scopul exploatării ori, după caz, al achiziționării bunului.[DEX]

Definitie: Leasing-ul este o operatiune comerciala prin careo parte denumita locator/finantator transmite pentru o perioada determinatadreptul de folosinta a unui lucru al carui proprietar este catre alta parte,denumita utilizator, la solicitarea acesteia din urma, contra unei plati periodice,denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorulse obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul,de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.

Rădăcinile leasingului sunt extrem de adânci, urme rudimentare ale acestor operaţiuni le găsim încă de la începutul omenirii. Încă din antichitate, în ţări orientale ca Mesopotamia, Egipt, Fenicia apar forme apropiate ale acestor tipuri de operaţiuni. Fiind în concordanţă cu activităţile preponderente din acea perioadă, obiectul acestor operaţiuni îl constituiau unelte necesare practicării agriculturii iar subiecţii erau, pe de-o parte, clasele bogate (clerul) şi pe de altă parte agricultorii cărora li se „închiriau” unelte, pământ etc. Astfel, încă din antichitate s-au observat beneficiile obţinute prin folosinţa unui bun, având mai puţină importanţă cine deţine titlul de proprietate. Aristotel spunea că „bogăţia nu se măsoară prin titlurile de proprietate ci prin efectiva utilizare a unor bunuri, chiar dacă sunt proprietatea altora”.

„Leasingul financiar” este strâns legat de omul de afaceri californian D. P. Bootle care, alături de câţiva prieteni, a fondat în 1952 „United States Leasing Corporation”, prima societate specializată în operaţiuni de leasing a echipamentelor mobiliare, societate care este astăzi una din cele mai puternice în domeniu.

Totul a pornit de la o experienţă personală a lui D. P. Bootle de pe vremea când era managerul unei întreprinderi de produse alimentare. Bootle, beneficiind de o comandă foarte profitabilă şi nedispunând de utilajele necesare şi nici de banii necesari, a hotărât să închirieze în sistem asemănător contractului „lease” utilajele de care avea nevoie, pentru un termen îndelungat. Atunci Bootle şi-a dat seama că această metodă eficientă de finanţare are foarte multe şanse de reuşită în viitor şi a pus chiar bazele propriei sale afaceri. Astfel „U.S. Corporation”, cu sediul la San Francisco, având un capital iniţial de 20.000 U.S.D., finanţa după numai 2 ani operaţiuni de leasing pentru diverse echipamente în valoare de 3 mil. U.S.D.

Societăţile de leasing s-au înmulţit rapid în S.U.A.. În 1959 acestea operau cu 300 mil. U.S.D., în 1967 cu peste, 5 mld. U.S.D. în 1970, cu cca 7 mld. U.S.D., ritmul mediu anual al operaţiunilor de leasing în S.U.A. ridicându-se la 10-15 %.

În 1963, cea mai importantă reţea bancară, National Banks, a primit aceastăautorizaţie urmată de Bank Holding Companies în 1970. Până în anul 1975, deci în mai puţinde 15 ani, băncile

11

fuseseră autorizate să desfăşoare operaţiuni de leasing în mod direct în 41de state americane.Dezvoltarea explozivă a leasingului în America a avut loc pe fondul unei economiexpansive şi într-un climat fiscal încurajator.Foarte rapid, această operaţiune a fost preluată în Marea Britanie, pentru ca apoi,începând cu anii 60, să se răspândească în Europa continentală (Franţa, Olanda, Belgia etc.),unde au apărut reglementări juridice specifice. Ca şi în Statele Unite, prima formă aleasingului care s-a răspândit în Marea Britanie a fost „sale and lease-back”.In Marea Britanie, cele mai multe dintre societăţile de leasing - „leasing companies” -sunt înfiinţate şi susţinute de bănci. Ele benefîciază de un regim fiscal extrem de favorabil.Valoarea bunului, spre exemplu, poate fi dedusă pană la 100% din profitul impozabil. Acestfapt a determinat ca şi Marea Britanie să cunoască o dezvoltare exploziva a acestor societăţi,ele finanţând un sfert din totalul investiţiilor de la finele anilor 80.In anul 1972 a luat fiinţă Federaţia Europeană a Societăţilor de Leasing, LEASEUROPE, care controlează aproximativ 80% din industria leasingului europeanAceasta a ajuns ca până în decembrie 1993 să cuprindă 25 de ţări afiliate şi 1054 institutiimembre. In acel an, Franţa avea cele mai multe societăţi de leasing (103 în leasing mobiliar şi124 în leasing imobiliar), dar pe de altă parte nu avea nici o societate specializată pe ambeletipuri de leasing

În Europa leasingul a pătruns mai târziu, mai întâi în Anglia şi apoi răspândindu-se mai ales în ţările occidentale (Germania, Franţa, Olanda, Belgia). Se pun bazele juridice ale leasingului pentru fiecare ţară iar terminologia cunoaşte unele nuanţări: de exemplu, în Franţa apare sub denumirea de „credit-bail”.După anii ‘70 leasingul se extinde şi în Asia şi în America Latină, rare fiind ţările în care leasingul nu este practicat sub o formă sau alta.

2.2 Formele leasingului

Formele leasing-ului sunt diferite, fiind determinate si folosite în functie de posibilitatile de finantare ale furnizorului, de limitele pietei, gradul de organizare si desfacere a produselor la export. Dupa obiectul sau, leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. În relatiile comerciale internationale, un loc important revine leasing-ului mobiliar, pentru ca se refera la echipamente industriale, oferindgarantia folosirii lor pe o perioada mai mare de un an, dand posibilitatea utilizatorului sa achizitioneze echipamentul la expirarea termenului de locatie. Leasing-ul mobiliar reprezinta optiunea cea mai frecventa în relatiile comerciale internationale si din motive financiare. In raport de implicarea partilor, leasing-ul este direct sau indirect. Leasing-ul este definit ca fiind direct cand perfectarea contractului are loc între furnizor si client, iar indirect este atunci cand este realizat prin intermediul unei societati specializate. Dupa continutul ratelor leasing-ul este financiar sau operational. Leasing-ul financiar se caracterizeaza prin aceea ca în perioada de baza a închirierii este recuperat pretul de export, costurile auxiliare si se obtine un anumit beneficiu . Leasing-ul operational este caracterizat prin aceia ca în perioada de baza se obtine numai o parte din pretul de export. Dupa procedurile de calcul al ratelor, leasing-ul este net sau brut. Leasing-ul net este acela în care ratele cuprind pretul net de vanzare al echipamentului si beneficiul realizat din utilizarea bunului respectiv. Leasing-ul brut, care mai este cunoscut si sub denumirea de full-service leasing, este acela în care ratele includ: pretul net de vanzare al bunurilor închiriate; cheltuielile efectuate pentru întretinerea si reparatiile echipamentelor, masinilor sau utilajelor închiriate; beneficiile realizate pe parcursul utilizarii lor.

12

Dupa durata închirierii, leasing-ul poate fi pe termen scurt sau pe termen lung. Leasing-ul pe termen scurt implica închirierea echipamentelor pe baza mai multor contracte de o durata mai redusa. Leasing-ul pe termen lung este acela în care se încheie un singur contract pentru întreaga perioada .

Mai sunt întalnite: leasing-ul experimental, leasing-ul ordinatoarelor, renting-ul si lease-back-ul. Leasing-ul experimental se caracterizeaza prin închirierea bunurilor pe o perioada scurta de doua sau de trei luni, în mod experimental. Leasing-ul ordinatoarelor se caracterizeaza prin finantarea si comercializarea calculatoarelor si a altor echipamente. Aceasta forma de leasing mai este cunoscuta si sub denumirea de time sharing. Renting-ul sau hire îsi dovedesc utilitatea, mai ales, în cazul mijloacelor de transport. Fiind un mijloc de finantare deosebit de ingenios, lease-back-ul este utilizat într-o masura tot mai mare. Prin lease-back, proprietarul, fara sa piarda echipamentul care îi serveste onorarii comenzilor, obtine capital în scopul dezvoltarii activitatilor sale economice.

2.3 Avantajele si limitele leasingului

Avantajele leasingului pentru beneficiar sunt:

1. Mecanismul de plată prin ratele de leasing constituie un avantaj pentru utilizator prin economisirea în faza iniţială a capitalului propriu, plata unui avans nefiind obligatorie;

2 .Nu necesită garanţii suplimentare;

3 .Flexibilitatea ce derivă din posibilitatea formulării mai multor variante de leasing;

4. Reprezintă o cale de acces la tehnologii avansate şi de dezvoltare a activităţii;

5. Mărimea constantă a chiriei facilitează programarea mai riguroasă a cheltuielilor;

6. Durata de închiriere poate fi stabilită  astfel încât întreprinderea să fie dotată permanent cu maşinile cele mai moderne şi cu cel mai bun randament;

7. Posibilitatea de a negocia modul de eşalonare a ratelor (rate mai mici la început);

8. Se poate conveni cu furnizorul să se înlocuiască utilajele cu altele mai moderne, beneficiarul fiind astfel ferit de efectele nocive ale uzurii morale care a devenit foarte intensă în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice actuale;

9. Obţinerea de utilaje pe perioade foarte scurte pe care nu se justifică cumpărarea (operaţii de hire-renting);

10. Posibilitatea  folosirii în continuare şi după încheierea contractului, a maşinilor solicitându-se însă chirii mai reduse;

11. Posibilitatea de a achiziţiona bunul la încheierea contractului la un preţ mai scăzut dat de valoarea reziduală;

13

12 .Cheltuielile cu redevenţele plătite societăţilor de leasing sunt, în ţările dezvoltate, în totalitate deductibile din profitul impozabil. Există şi opinia potrivit căreia această deductibilitate trebuie să ţină seama de reglementările privind impozitul pe profit, şi anume cheltuielile deductibile să fie aferente veniturilor obţinute de utilizator prin exploatarea utilajelor obţinute prin leasing, în caz contrar, realizându-se un act contrar de evaziune fiscală.

13 .Pentru bunurile provenite din import, plata taxelor vamale şi a accizelor se calculează doar la valoarea reziduală (la noi, potrivit reglementărilor legale în vigoare, acestea nu se pot calcula la o valoarea reziduală sub 20 % din valoarea de intrare a bunului).

Dezavantajele leasingului

1. Pe perioada contractului de leasing, firma dvs. are doar dreptul de folosinta a utilajelor si prin urmare nu le poate instraina sau vinde (prezumtia de baza este ca dvs. doriti doar sa folositi echipamentele si nu sunteti implicat in operatiuni de intermediere, vanzari-cumparari de utilaje).

2. In situatia in care societatea dvs. poate obtine credite preferentiale in conditii avantajoase, atunci leasingul poate deveni mai putin atractiv. Dar trebuie luate in considerare o serie de costuri ascunse care apar in cazul finantarii prin credite, de exemplu: plata unui avans, solicitarea de garantii, asigurari etc.

O precizare suplimentara trebuie facuta in cazul compararii leasingului cu creditul bancar: leasingul da posibilitatea sa se apeleze si la un eventual credit de la banca, posibilitate care este limitata in situatia in care firma dvs. are deja contract de credit.

14

Capitolul lll : Studiu de caz privind operatiunile de leasing

Porsche Leasing România            În mai 1966 concernul Porsche Bank International din Salzburg pune bazele unei noi metode de finantare pentru achizitionarea de autoturisme prin introducerea sistemului de leasing auto în Austria. Porsche Bank International a fost înfiintata dupa al doilea razboi mondial, detinând din acel moment drepturile de import în cinci tari, incluzând România a celor mai importante autovehicule din Europa.   Politica firmei austriece este de a începe vânzarile în fiecare tara, iar dupa o perioada în care se testeaza piata, se vizeaza introducerea unei companii de finantare, care are rolul de a întretine vânzarile de autovehicule ale importatorului, oferind o finantare în leasing.            În România, concernul austriac a intrat în 1997 iar dupa doi ani de dezvoltare pozitiva, la jumatatea anului 1999, a fost înfiintata la Bucuresti Porsche Leasing România, una dintre primele firme internationale intrate pe piata româneasca de leasing.            Operatia de finantare în sistem de leasing îsi are debutul în 1999, cu o echipa formata din doi oameni de la Porsche Bank din Salzburg si doi români. Succesul imediat al noii companii a dus la o crestere rapida a resurselor umane, dar si la crearea unui spirit de echipa si a unei culturi antreprenoriale care sa permita dezvoltarea ulterioara a organizatiei în fata competitiei. Porsche Leasing România a trebuit sa gaseasca solutii prin care sa-si mentina produsul competitiv si sa detina o mare parte din livrarile importatorului.

           Evolutie si rezultate

            Daca în anul 1999 Porsche Leasing România acoperea aproape 40 % din totalul autoturismelor livrate în România de concernul Porsche Bank International, în anul 2000 s-a reusit livrarea în finantare a unui numar de 2221 autoturisme (aceasta reprezentând aprximativ 50% din totalul livrarilor), în anul 2001 s-a atins o cifra de peste 4000 de autovehicule livrate, iar în 2002 s-a atins un numar de vânzari aproape dublu fata de anul 2001.

În acest moment Porsche Leasing România este cea mai mare companie de leasing a unui importator, finantând achizitionarea autovehiculelor din grupul Volkswagen si anume: Volkswagen, Audi, Seat si Skoda, precum si a automobilului legenda - Porsche. Dealerii Porsche Leasing România se gasesc în toata tara, numarul acestora depasind în acest moment cifra de 60.

Produse financiare oferite

În vederea finantarii autovehiculelor Porsche Leasing România pune la dispozitia beneficiarilor diverse variante de leasing pentru a veni în întâmpinarea necesitatilor acestora. Pâna 2004 Porsche Leasing România se adresa în exclusivitate firmelor prin cele doua produse ale sale: leasing cross-border si leasing financiar intern. De atunci portofoliul frmei s-a îmbogatit cu un nou produs: leasing pentru persoane fizice.           

1.Leasing intern financiar            - este un produs ce se adreseaza în special societatilor comerciale cu capital integral românesc;            - rata de leasing este calculata lunar în euro, plata ratei efectuându-se în lei la cursul firmei în ziua facturarii;

15

            - perioada de leasing este cuprinsa între 12 si 36 luni;            - avansul minim care trebuie platit este de 25%, avansul maxim fiind de 40 de procente;            - asigurarea Casco este obligatorie;            - acest produs ofera o serie de avantaje, cum ar fi:

·        operatiuni vamale preluate de Porsche Leasing România;·        neobligativitatea obtinerii notificarii Bancii Nationale a României;·        scaderea costurilor legate de comisioanele bancare;·        deducerea fiscala a amortizarii, a dobânzii si a asigurarii.

2. Leasing intern persoane fizice:            - este tot un leasing financiar, care se adreseaza unui segment în crestere al populatiei;            - perioada de leasing este cuprinsa între 12 si 36 de luni;            - conditie prealabila: venit lunar pe familie: de 2 ori rata + cheltuieli fixe;            - acest produs ofera persoanelor fizice aceleasi avantaje ca si persoanelor juridice;            - avansul minim acordat este de 25%, cel maxim de 40%;            - oferta prezentata este completa si avantajoasa atât datorita conditiilor de finantare cât si faptului ca asigurarea Casco este inclusa în rata de leasing.            3. Leasing extern financiar (cross-border):            - acest produs se preteaza în mod deosebit pentru societatile comerciale cu capital mixt sau strain, care dispun de lichiditati în devize, adresându-se si societatilor mari care necesita un parc mare de autovehicule.            - ratele de leasing sunt calculate lunar în euro fiind platibile în aceeasi valuta;            - efectuarea operatiunilor de import temporar si înmatriculare a autoturismelor revin în sarcina utilizatorului;            - perioada de leasing este cuprinsa între 12 si 36 de luni;            - avansul minim acordat este de 25% în timp ce avansul maxim care poate fi platit este de 40%;            - asigurarea Casco este obligatorie;            - pentru contractele de leasing cu o durata mai mare de 12 luni este necesara notificarea BNR pentru efectuarea de plati valutare externe.   Initial firma era alcatuita din doua persoane de origine austriaca, care controlau evolutia financiara si prezentau periodic situatia firmei în cadrul sedintelor de consiliu care aveau loc în Salzburg, si doua persoane de origine româna care se ocupau efectiv de activitatea de leasing. Datorita cresterii continue a cererii de leasing a fost necesara marirea potentialului uman din departamentul de vânzari si crearea unor noi departamente pe masura dezvoltarii rapide a firmei si ocuparea unui loc important pe piata româneasca a finantarii de autoturisme. Astfel, în timp, la departamentul de vânzari s-a ajuns la un numar de opt persoane iar la departamentul de contabilitate patru persoane. Pentru reducerea cheltuielilor cu analizele financiare (de bonitate) a firmelor ce solicitau cumpararea unui autoturism prin leasing, s-a ajuns la dezvoltarea unui departament de analiza interna în cadrul Porsche Leasing România, în prezent acesta fiind alcatuit din patru persoane. Necesitatea crearii unor sisteme informationale de lucru mai performante si mai rapide a facut sa ia nastere un nou departament reprezentat de o singura persoana, departamentul de IT. Numarul mare de clienti si de dealeri raspânditi în toata tara a impus dezvoltarea unui departament de secretariat alcatuit din doua persoane.            În ceea ce priveste pregatirea profesionala a personalului Porsche Leasing România majoritatea au o pregatire superioara fiind de profesie economisti.      Leasing financiar pentru persoane juridice

16

            În operatiunea de leasing financiar intern sunt implicate trei parti:·        Porsche Leasing România în calitate de locator;·        Clientul, care poate fi orice persoana juridica româna;·        Furnizorul, ales de client dupa o activitate de prospectare a pietei.

            Dupa studierea ofertelor existente pe piata, clientul se prezinta la Porsche Leasing unde solicita o oferta standard pentru a putea sa decida asupra conditiilor contractuale (avansul acordat si perioada de leasing). Clientul opteaza pentru avansul minim posibil (25%) si o esalonare a ratelor de leasing pe trei ani.            Pentru modelul ales clientului îi este prezentat autovehicului cu dotarile standard si optionale pentru a se stabili pretul de achizitie al acestuia. Pretul masinii alese de client este de 22.319 euro.            Urmatoarea etapa consta în completarea dosarului necesar pentru a încheia contractul cu Porsche Leasing România. Clientul depune la dealer un dosar care trebuie sa contina urmatoarele documente:            - formular de leasing;            - oferta semnata;            - informare asupra datelor personale si financiare;            - certificat constatator în original nu mai vechi de trei luni ( se elibereaza de catre Camera de Comert si Industrie din raza judetului de domiciliu al clientului si atesta faptul ca firma nu este urmarita fiscal si nu are datorii);            - certificat de înmatriculare la Registrul Comertului însotit de codul fiscal (copie);            - act de identitate cu semnatura;            - ultimele doua bilanturi contabile însotite de anexele la bilant;            - balanta aferenta ultimului bilant si ultima balanta.            Dealerul trimite dosarul la Porsche Leasing România unde se verifica bonitatea clientului care solicita achizitionarea automobilului în sistem leasing. Analiza datelor economico-financiare dureaza în jur de patru zile lucratoare.            În cazul în care se primeste acceptul societatii de leasing, se întocmeste si se semneaza de catre parti contractul de leasing. Acest contract se trimite apoi spre semnare si la Porsche Leasing România.            Din momentul achitarii avansului mai dureaza înca trei zile pâna la confirmarea platii la Porsche Leasing care la rândul sau face plata catre importatorul direct - Porsche România care va trimite masina.            La baza calculului ratelor de leasing stau urmatoarele date:            - valoare de intrare (conditii de livare CIP[1]) - Vi = 22.319 euro            - valoare reziduala - VR = 20% * 22.319 = 4.463,80 euro            - avans - A = 25% * 22.319 = 5.579,75 euro            - valoare finantata - VF = Vi - A = 16.739,25            - taxa de management (administrare) - TM = 2,30% * 22.319 = 513 euro            - rata dobânzii - d = 16%            - asigurarea obligatorie - AO = 5,5% * 22.319 / 12 = 102,3 euro/luna            - numar rate - N = 36 rate             Societatea de leasing a stabilit ratele de capital. Rata lunara de leasing va fi de 484,63 euro, însa la aceasta se va adauga asigurarea Casco obligatorie de 102,30 euro, ajungându-se la o rata totala lunara de 586,93 euro.

17

            Societatea care asigura autovehiculul este Generali Asigurari SA, careia clientul îi va plati o prima de asigurare de 5,5% pe an calculata la valoarea de intrare a bunului. Asigurarea încheiata acopera daunele partiale sau totale, însa în cazul furtului se va percepe o taxa de 10%. Suma totala platita de catre client catre societatea de leasing pe parcursul celor trei ani este de 3.682,64 euro.            În momentul platii avansului (5.579,75 euro) clientul plateste prima rata (586,93 euro), precum si taxa de administrare a contractului (513 euro).Rata 1            S = Vi - A - Tm = 22.319 - 5.579,75 - 513 = 16.226,25 euro            Unde S = suma ramasa dupa plata avansului si a taxei de administare            Rk = 484,63                unde Rk = rata de capital            D1 = 0 euro                 unde D1 = dobânda aferenta primei rate            Ao = 102,3 euro          unde A0 = asigurarea Casco obligatorie            R1 = Rk +D1 + A0            R1 = 586,93 euro        unde R1 = suma totala de platit pentru prima luna            S1 = S - R1 = 16.226,25 - 586,93 = 15.639,32 euro                                                Unde S1 = suma ramasa de achitat dupa prima rataRata 2            D2 = Si * d/12 = (15.639,32 * 16) / (12 * 100) - 216,73 euro            Rk = 267,9 euro            Ao = 102,3 euro            R2 = Rk + D2 + Ao            R2 = 586,93 euro            S2 = Si - R2 = 15.639,32 - 586,93 = 15.052,39 euro            Modul de calcul al celorlalte rate este similar cu cel folosit pentru primele doua. În continuare ratele de leasing sunt platite conform scadentarului stabilit si anexat contractului. Dobânda se calculeaza la valoarea ramasa, pentru acest contract de leasing financiar intern rata acesteia fiind de 16 procente.            Valoarea totala a contractului de leasing este data de urmatoarele elemente:            - pretul de vânzare: 22.319 euro            - dobânda totala: 5.171,23 euro            - asigurarea Casco totala: 3.682,64 euro            - taxa de administrare: 513 euro.            Însumând aceste valori se obtine o valoare totala de 31.685,87 euro.            Ratele sunt calculate în euro însa platile efective se realizeaza în moneda nationala la cursul de schimb folosit si comunicat de Porsche Leasing Bank. Toate sumele prezentate în scadentarul anexat contractului de leasing nu includ TVA. De fapt, taxa pe valoarea adaugata se aplica avansului, valorii reziduale, taxei de administrare precum si ratei de capital (nu se aplica sumei totale de plata pe luna pentru ca asigurarea obligatorie si dobânda nu sunt purtatori de TVA).            În cazul contractelor de leasing financiar sunt deductibile ratele la nivelul cheltuielilor cu amortizarea corespunzatoare duratei de utilizare, cheltuielile cu asigurarea bunului precum si a dobânzilor platite conform contractului.Calculul amortizarii            Aanuala = 31.685,87/ 10 = 3.168,6 euro/anCheltuielile cu dobânzile            An 1 Chelt dob. 1 = 2.179,54 euro            An 2 Chelt dob. 2 = 1.811,37 euro

18

            An 3 Chelt dob. 3 = 1.180,32 euroCheltuielile cu asigurarea bunului            An 1 Chelt asig 1 = 1.227,60 euro            An 2 Chelt asig 2 = 1.227,60 euro            An 3 Chelt asig 3 = 1.227,60 euro            Total chelt asig = 3.682,64 euroCheltuieli deductibile            An 1 Chelt deduct 1 = 3.168,60 + 2.179,54 + 1.227,60 = 6.575,74 euro            An 2 Chelt deduct 2 = 3.168,60 + 1.811,37 + 1.227,60 = 6.207,57 euro            An 3 Chelt deduct 3 = 3.168,60 + 1.180,32 + 1.227,60 = 5.576,52 euroTOTAL CHELTUIELI DEDUCTIBILE = 18.359,83 EURO            La finalul contractului de leasing financiar, beneficiarul poate opta penrtu achizitia autovehiculului, pentru restituirea lui sau pentru prelungirea contractului de leasing încheiat cu Porsche Leasing România. Daca optiunea finala este achizitionarea produsului care face obiectul contractului, beneficiarul are obligatia de a plati societatii de leasing valoarea reziduala în valoare de 4.463,80 euro.

19

Concluzii

Prin leasing se economiseste capital lichid. Prin leasing este mai usor sa procuri bunuri, care sa duca la rationalizarea sau la extinderea capacitatilor de productie, prin analiza veniturilor. Daca se constata ca prin introducerea unui echipament nou creste productivitatea sau se economisesc costuri, atunci acest echipament poate fi introdus in productie independent de faptul ca exista sau nu fonduri avand aceasta destinatie. Prin leasing se rezolva probleme de finantare. Daca investitiile sunt facute prin leasing, rezulta o eliberare de capital. Capitalul eliberat poate fi folosit la cumparari cash ale altor produse, pentru campanii publicitare, pentru organizarea exportului, a distributiei etc. Leasingul promoveaza rationalizare. Necesitatea mecanizarii si rationalizarii, în conditiile in care munca fizica este inlocuita cu masinile, uzura fizica si morala a fondurilor fixe pentru modernizarea si reutilarea procesului tehnologic, se concretizeaza mai usor prin leasing deoarece nu este necesara prezenta capitalului. Prin leasing se pot planifica riguros cheltuielile viitoare. Utilizatorul nu isi imobilizează deodată fondurile proprii pentru achiziŃionarea acelui activ, ci va plati ratele în timp, fluxul sau de numerar nefiind astfel influenŃat in momentul achizitionării activului cu toată valoarea acestuia, ci treptat, pe masura platilor de leasing. In contractul de leasing fiind prevazut foarte clar cat va trebui platit pe unitatea de timp si de produs.

20

Bibliografie1. Tantica Petre, Gabriela Simionescu, Gabriela Iordache, Tatiana Stanescu “Comert. Manual

pentru clasa a X-a”, Editura..........

2. Patrascu Daniela, “Finantarea afacerii, clasa a XII-a”, Editura......

3. Dumitru PATRICHE, Ion STANESCU, “Bazele comertului”, Editura.....

4. Horomnea Emil, „Tratat de contabilitate – Teorii, Concepte, Principii, Standarde”, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2001

5. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, „Bazele contabilitatii”, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003

6. Gheorghe Lambru, Bogdan Lambru, Ladislau Possler „Contabilitatea Intreprinderii”. Editia a XI-a,Editura Fundatiei „Andrei Saguna”, Constanta, 2012

http://www.scritub.com/economie/comert/index.php

21