atestat matis nicu

7/21/2019 Atestat Matis Nicu

1/30

Potenialul turistic natural i antropic al Munilor Apuseni Colegiul Economic Dimitrie Cantemir Suceava

PROFESOR-COORDONATOR

VRANCIU LIVIA- ELENA

ELEV

NIAN ADRIAN FLORIN

-CLASA A 12-A -

-2007-

1


2/30


CUPRINS

ArgumentIntroducere..................................................................................................... pag.4Cap.I Localizarea munilor Apuseni din punct de vedere geografic.... pag.6Cap II Potenialul natural al munilor Apuseni ...................................... pag.13

Cap.III Potenialul antropic al munilorApuseni..................................pag.24Cap.IV onarea turistic! "n munii Apuseni............................................pag. 2#

$tudiu de caz%%%%%%%%%%.....pag.36

Ane&e.........................................................pag.4' (i)liografie................................................pag.46

2


3/30


A*+,-/0

Proiectul meu se numete P0/IAL,L 0,*I$0IC /A0,*AL i A/0*PICAL -,/IL* AP,$/I5 i v! pune la dispoziie un coninut din 4 pagini unde v! vafi prezentat despre elementele naturale7antropice7zone turistice i principalele traseeturistice .0oate acestea v! pot a8uta s! vizitai cea mai frumoas! zon! din Carpaii *om"nieice v! pune la dispoziie cele mai interesante forme carstice i alte forme de relief din muniiApuseni.

lementele naturale prezentate sunt relieful 7clima79idrografia7vegetaia i fauna acestormuni care ocup! un loc aparte "n inima Carpailor rom"neti.

lementele antropice de interes turistic din munii Apuseni sunt vestigiilear9eologice7monumentele istorice i de art! 7muzeele i casele memoriale7 sateleturistice7resursele turistice legate de activitatea economica 7elemente de ar9itectur! popular!7portul popular 7manifest!ri folclorice 7 monumentele de ar9itectur! religioas!7 precum i

locuitorii acestei zone cunoscui su) numele de moi i crieni fiind renumii pentruospitalitatea de care dau dovad! pentru ca vizitatorii s! se simt! )ine la ei acas!.

Alte informatii care sunt prezentate "n acest proiect sunt caracteristici despre anumiteareale din Apuseni i despre principale trasee turistice care v! pot a8uta s! circulai i s!vizitai c"t mai usor aceti muni.

:n finalul proiectului sunt prezentate forme de turism practicate "n muniiApuseni i sunt date informaii despre viitorul turismului "n munii Apuseni 7mai ales acumc"nd am intrat "n ,niunea uropeana i e&ist! fonduri )!neti pentru creterea turismului "nApuseni.

Iar "n ultimele pagini v! voi prezenta c"teva fotografii i alte ta)ele i grafice cee&emplific! turismul i elementele naturale i antropice din munii Apuseni.

Am ales s! prezint aceast! zon! geografic! important! din *omania 7deoarece

am vizitat;o acum trei ani i mi;a lasat o impresie )un! despre frumuseile naturii7creaiileomului 7evenimentele folclorice i organizarea turismului "n aceast! parte a *omaniei i undem;am simit


4/30


:ns! "ntr;un secol i 8um!tate 7datorit! dezvolt!rii economice i industriale a naiunilor7turismul a devenit un sector esenial al activit!ii economice a mai multor state .@iind una dinformele de activitate care satisfac cerine personale 7turismul este o verig! premerg!toareconsumului final 7 cu efecte economice ce nu tre)uie negli8ate.l a pus "n 8oc enorme sume decapital 7materializate "n lucr!ri pu)lice 7mi8loace de transport7alimentaie i diverse alte

servicii 7a8ung"nd "n prezent s! numere mii i mii de firme care se )ucur! de o foarte )un!organizare 7 "ncepand cu micile )irouri de voia8 i termin"nd cu lanuri "ntregi de 9oteluri delu&.

0urismul ;ca ramur! a economiei rom"nesti atrage dupa sine o serie de efecte pozitiveremarca)ile

0ransferul geografic de resurse Amena8area i sistematizarea teritoriuluiB c9ili)rarea )alantei de pl!iB Integrarea mai rapid! "n ,niunea uropeanaB

Arealul munilor Apuseni este o zon! declarat! "n mare masur! ca fiind defavorizat! at"tdin punct de vedere economic c"t i social7 lucru datorat "n special trecerii de la o economiecentralizat! la cea de pia!.Astfel s;a a8uns ca nivelul de trai al locuitorilor s! scad! alarmant"n anii ce au trecut.

cupaiile de )az! ale acestora sunt ca i pn! acum 7mineritul i prelucrarea lemnuluii ol!ritul.

$e cunosc anumite areale geografice precum cel de la latna sau cele din zoneleminiereBareale care au concentrat o mare putere de munc! "n comunism 7 dar care acum suntnevoite s! fac! reduceri de personal masive7pentru a putea face fa! necesit!ilor ipro)lemelor "nt"mpinate.?ar acestea sunt i cele care care au posi)ilitatea de a atrageinvestiii7cum ar fi proiectul de la *oia -ontana.

Cele mai mari centre ur)ane ale Apusenilor sunt A)rud 7Campeni7 latna 7 (rad7

Dasc!u 7 /ucet si Euedin;orae cu peste 1;2' ''' de locuitori 7"n care este concentrat! ceamai mare parte a populatiei.

Cadrul natural al -unilor Apuseni asigur! nu numai suportul material i atmosfera5 dederulare a actului receptiv 7ci contri)uie efectiv "ntr;un procent semnificativ la concretizarea lui.

0oate acestea fac ca munii Apuseni s! ai)a un potenial turistic de o mare comple&itatei de o valoare turistic! deose)it!.

4


5/30


Cap.I Localizarea i caracterisicile generale ale munilor Apuseni din punct de vederegeografic

-unii Apuseni sunt localizai "n partea central vestic! a *om"niei 7 fiind"nvecinati la est cu podiul 0ransilvaniei7la sud cu -ureul 7la nord cu podiul $omean i

?ealurile de vest7iar la vest Campia i ?ealurile de vest .$unt m!rginii la nord i sud de paralela 46F si 4GF i prin centrul lor trece meridianulde 23F.

-unii Apuseni constituie o mare atracie turistic! a !rii 7drept pentru care au fostclasificai ca f!c"nd parte din grupa munilor de o foarte mare comple&itate turistic! 7al!turi demult mai mediatizaii s!i frai 7muni din Carpaii rientali i -eridionali.

2.1.$curt istoric,na dintre cele mai vec9i urme de cultur! material! descoperite pe teritoriul munilor

Apuseni care atest! e&istena unor comunit!i umane "nca din dep!rtatele ere ale )ronzului ifierului este constituit! de aa zisele depozite de )ronz de la latna5.Locuirea acestor zone acontinuat "n perioada preroman! i roman!7primele aez!ri mai mari 7fiind legate de

e&ploat!rile auro;argintifere atestate la *oia -ontana i latna.Anul 12'1 este cel care se vor)ete despre prima atestare a 0**I A(*,0E5;A)rudul de ast!zi.

-ai trziu au avut loc evenimentele ma8ore cum ar fi r!scoalele lui Eoria7Cloca iCrisanH1G#4 i participarea moilor la revoluia H1#4# su) conducerea lui Avram Iancu.

?ata de 1 ?ecem)rie 1J1# este "nregistrat! "n "storia acestor locuitori prin participareamoilor la marea unire naional! .

-oii; locuitorii zonei delimitate de perimetrul -unilor Apuseni p!streaz! i aziocupaiile str!vec9i precum sunt creterea animalelor 7prelucrarea lemnului 7mesteugul 7dovadaf!cnd numeroasele o)iecte i unelte din lemn 7ornate cu incrustaii i motive decorative de o rara

valoare i frumusee.2.2.Alcatuirea petrografic!

$unt alc!tuii din roci vulcanice Hmunii -etaliferi7isturi cristaline Hmunii (i9or7Dl!deasa 7 +il!u7+!ina 7dar "n deose)i din calcare 7de unde i multitudinele fenomenecarsticepeteri7 c9ei7doline 7lapiezuri i so9odoluri.$unt intens mineralizai 7)ogati "n metale inemetale.

2.3.*eliefula-unii Apusenii reprezint! cel mai inalt i mai comple& sector de muni din Carpaii

ccidentali. Au altitudini de peste 1#'' m "n zona central! 7iar "n nord i sud nu ating maimult de G'';1'''m.

Cuprind "n partea central! -unii (i9or H1#4Jm7e&tinz"ndu;se la est "n -untele-areH1#26m i la nord "n munii Dl!deasaH1#36m.:n prelungirea estic! a munilor (i9or seafla muntele +!inaH146Gm7iar "n nord;est se afla "n munii +il!u.


6/30


:n sud;est sunt munii -etaliferiH1'1#m i munii 0rasc!ului 7iar "n vest muniiCriurilormunii arandHvf.?rocea;#36m7munii Codru;-omaHvf. Plesu;1112m7munii P!dureaCraiului i munii PlopiHGG6m.

:n nord 7dincolo de valea (arc!ului 7se desf!oar! un comple& de culmi

muntoase 7alc!tuite din isturi cristaline7cu altitudini reduse 7"ncon8urate de dealuri.Acest sectorde legatur! "ntre Carpaii ccidentali i Carpaii rientali 7numit Kugul intracarpatic5 includemunii -ese i dealurile Prisnel 7Preluca i ?ealu -are7dep!ind foarte rar altitudinea de#''m.

)?epresiunile:n grupa Apusenilor 7 al!turi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni ?epresiunea arandB ?epresiunile ; golfuri Dad;(orod i (eiuB ?epresiunile marginale Euedin i $imleuB ?epresiunile intramontane +ura9on i (radBcPasurile

Cele 3 pasuri din aceast! grup! sunt urmatoarele D!lioaraH"ntre depresiunea (rad i Culoarul -ureuluiCiuceaH"ntre depresiunea Euedin i Dad;(orod(uciumHleag! Culoarele v!ilor Ampoi i Arie

2.4.ClimaClimatul "n care se "nscriu munii Apuseni este cel montan cu influene

oceanice7caracterizat prin temperaturi medii anuale de 2;6FC7la )aza munilor ;'FC. sau c9iar

negative pe "n!limi i inversiuni de temperaturi "n depresiuni. Precipitaiile iau valori de G'' ;12''mman i c9iar peste 12''mman "n zonele "nalteH(i9or7 muntele -are7+il!u.

Caracteristic este vntul de vest.$e "ntlneste fenomenul de foe9n7care p!trunde "n zonadepresiunilor Al)a;Iulia.

2..Apele*eeaua 9idrografic! este )ine dezvoltat! 7fiind reprezentat! de rurileArie7Criul

*epede7Criul Al)7$omeul *ece si $omeul Cald.Apele st!t!toare sunt reprezentate de lacuri naturale;D!r!soaia;lac format "ntr;un inut

calcaros i lacuri artificiale cum ar fi @ntnele70arnia i +il!u pe $omeul Cald.:n zona munilor vulcanici reeaua de ape freatice mineralizate reprezint! apele

su)terane H-oneasa;)icar)onate i sulfurate.:n regiunile carstice aceste reele de ape suntdiscontinue i formeaz! grote i peteri.

2.6.Degetaia$peciile de plante sunt grupate "ntr;o eta8are armonioas! dup! altitudineeta8ul foioaselorB Hfag7tei7frasin7mesteac!neta8ul p!durilor de amestecB

6


7/30


eta8ul coniferelorB:n zona su)alpin! H(i9or7Dl!deasa sunt caracteristice tuf!riurileH8neap!n7ienup!r7afin7iar

"n zona alpin! Mpa8itile alpine.:n depresiuni i luncile rurilor aparstuful7papura7trestia7salcia7plopul7arinul.

2.G.@auna

Cele mai "ntlnite animale din aceast! zon! sunt lupul7vulpea7ursul7mistreul7cocoul demunte i acvila de munte.?intre peti caracteristic este pastravul.2.#.$olurile:n cea mai mare parte a acestor locuri sunt "ntlnite argiluvisolurile Hcenuii i )run;

rocate care apar "n eta8ul p!durii7)rune i )rune;acideHclimat umed i r!coros7solurilepodzolice i spodosolurile.

2.J C!i de acces?atorit! poziiei sale "n cadrul !rii 7grupa munilor Apuseni este str!)!tuta de o reea

)ine dezvoltat! de c!i de acces att pe osele7ct i pe c!i ferate.Perimetrul zonei este marcat de c!tre drumurile i c!ile ferate ce trec prin

radea7Alesd7Euedin7Clu8;/apoca70urda7Al)a ; Iulia7$e)e7$imeria7?eva7Lipova7Pauli7Arad7Ineui 0inca.:n cadrul munilor se desf!oar! o < perdea5de rute cu puncte de intersecie "n

urm!toarele localit!i Lunca7Drfurile7 (rad7 Cmpeni.?in partea de nord se poate a8unge pe drumul secundar de la Euedin la (eli7mai "n

amonte e&istnd numai drumuri forestiere . alt! variant! ar fi calea ferat! pn! la Cet!ile7iarde aici se poate urma acelai traseu rutier.

$e poate a8unge "n munii Apuseni din Clu8;/apoca7urmndu;se drumurile 6' sau #17pn! "n 0urda7iar de aici fie pe ?/ G la Cmpeni7cu posi)ilitatea de a se a8unge pn! "nA)rud i c9iar mai departe 7fie pe calea ferat! 7 urmnd acelai traseu7numai pn! "n A)rud.

Partea de sud;est are legatura cu municipiul Al)a;Iulia urmndu;se traseul ?/ G4 prin

localit!ile latna7A)rud i Cmpeni.Destul Apusenilor este accesi)il datorit! infrastructurii reprezentate de c!tre drumul GJ Ade la Ineu la (rsa spre Ealmagiu i (rad sau de c!tre drumul GJ care trece prinradea 7(eiu7Ealmagiu i (rad7"n paralelul c!ruia se poate c!l!tori i pe calea ferat! "ntrelocalit!ile (eiu i /ucet.

3.Locuitorii din Apuseni:n munii Apuseni aez!rile omeneti permanente su) forma de c!tune urc! pn! pe

platoul de la coale;$c!rioara 7la 12''m . -oii reprezint! o str!vec9e populaie a Apusenilor fiind strns legai de locurile lor

natale.0erenul agricol7redus ca "ntindere este aninat pe versanii v!ilor sau pe platformele "nalte.

$atele moeti sunt r!sfirate cum ar fi comuna Arieeni care are casele la o distan!de 6' Nm p!trai una de alta. -oului 7 o)inuit cu drumul 7nu i se pare un fapt deose)it c!de la el acas! pn! "n centru tre)uie s! mearg! apro&imativ 3 oreOAgricultura este principala funcie a moilor i se practic! pn! la 12''m7altfel climatul recenu permite dect cultivarea cartofului7 orzului i grului care risc! s! nu se coac! din cauzafrigului.

P!unile "ntinse de pe culmile cele mai "nalte a8ut! la creterea oilor i a)ovinelor.$uprafeele necultiva)ile mai sunt folosite pentru cultivarea ier)urilor care sunt

G


8/30


cosite pentru fura8area animalelor la iarna.Cea mai mare )ogaie a moilor i a acestor munio constituie p!durile de molid care a8ut! la prelucrarea lemnului7unde meseria de dogar estedominant! printre moi i "ncepe de la alegerea lemnului pentru doage i pn! la "nc9egarea)utoaielor7putinilor i donielor 7precum i de confecionarea tulnicelor i o)iectelor de artizanatfluiere7ploti7donicioare7.a.

Lemnul mai este folosit pentru construirea caselor 7care au o ar9itectur! specific! 7agra8durilor pentru oi i )ovine sau pentru inerea acareturilor mesteug!resti7precum i pentruconstruirea meselor paturilor7scaunelor7uneltelor folosite "n gospod!ria proprie sau pentrucomercializare.

Important! datin! stramoeasc! a moilor este organizarea faimosului 0rg de fetede pe -untele +!ina care constituia un prile8 de reunire a tuturor fetelor i )!ieilor dinregiunile munilor Apuseni ca s! se cunoasc! i s! contracteze c!s!torii . ?ar de;a lungultimpului tradiia nu se mai respecta i astfel t"rgul se organizeaz! pentru sc9im)ul de m!rfurii s!r)!toare folcloric! "ntre cele dou! categorii de locuitori din Apuseni moii i crienii care"i sc9im)! "ntre ei produsele sau le vnd la turitii venii "n muni. -oii vin cu )utoiae

7ciu)ere7gre)le7donie7diferite o)iecte miniaturale c!ni7ploti7)utoiae7donie7etc.7pe cnd crieniivin cu fructe 7legume7es!turi i o)iecte de ceramic!.

?in cauza num!rului mare de turiti care iau parte la trg 7caracterul folcloric alser)!rii "ncepe s! se piard! lundu;i "ntaietatea un alt trg i anume 0rgul de la C!lineasacare se ine "n esul de la C!lineasa cu o s!pt!mn! "nainte.

Crienii sunt locuitori din depresiunea (eiu a Apusenilor care locuiesc la poalelemunilor 7fiind legai mai mult de p!mnturile )ogate ale depresiunii.

P!rile mai pustii ale munilor sunt cele din )azinul $omeului cald vizitat doar deturiti i platourile masivului Dl!deasa str!)!tute de turme de oi aflate "n trans9uman!.

Cap.II P0/IAL,L /A0,*AL AL -,/IL* AP,$/I

Potenialul natural reprezint! prin peisa8e spectaculoase configuraia variat! a reliefului7condiiile climatice favora)ile Hfrecvena redus! a fenomenelor negative 7a)sena temperaturilore&cesive7valoarea terapeutic! i a)undena unor factori naturali 7Hape minerale itermominerale7n!moluri curative7topoclimat i microclimat 7fauna i flora 7etc.

3.1.CADRUL NATURAL

*esursele naturale turistice sunt cele care de;a lungul anilor s;au pastrat "ntr;o form!sau alta neatinse de activit!ile umane.Prin specificul7coninutul i valoarea lor 7resursele

#


9/30


turistice naturale reprezint! 7pe de o parte 7atracii turistice7preta)ile pentru vizitare 7iar pe dealt! parte ele pot fi valorificate direct "n activitatea de turism ca materie prim!5.

-unii Apuseni ofer! resurse turistice naturale prin componentele sale legate derelief7clim!7ruri7lacuri7ape su)terane 7vegetaie 7faun!7.a.

0eritoriul acestor muni dispune de un fond )ogat i foarte variat de resursenaturale 7componente ale peisa8ului s!u geografic cu importante atri)ute definite de num!r idensitate relativ! mare i de valene estetice7tiinifice7recreative i educative superioare.Acestevalene au f!cut ca zestrea natural! a teritoriului s! reprezinte principalele elemente deatragere a sa i de reinere a turitilor.

Principalul element atractiv "l constituie relieful 7valoarea sa turistic! fiindamplificat! de particularit!ile celorlali factori geografici cum ar fi clima79idrografia7vegetaiai fauna.

3.2.*elieful munilor Apuseni*elieful munilor Apuseni se "nscrie drept cel mai variat potenial turistic 7prezentnd

interes prin valoarea sa peisagistic! 7ct i prin posi)ilit!ile sale de acces 7de desf!urare aactivit!ilor turistice i de amena8are pentru turism.

-unii Apuseni "i impun frumuseea cadrului natural luat in ansam)lu 7remarca)ilpentru frumuseea peisa8elor sale.

$u) acest aspect cea mai interesant! este zona carstic! a munilor (i9or care reprezint!cea mai spectaculoas! 7interesant! i original! zon! carstic! din ara noastr! 7similar! sausuperioar! unor zone carstice din uropa.

-unii 0rasc!u

a "ntrunete cele mai reprezentative formaiuni carstice de suprafa! doline7v!i carsticeiz)ucuri7ponoare7etc.i de adancime Hpeteri7avene unele dintre ele compara)ile cu alteformaiuni similare din alte p!ri ale lumii reprezentnd de altfel 7o)iectivele turistice ma8oreale munilor Apuseni evideniindu;se

C9ei pitoreti i impresionante precum sunt cele de pe Dalea +arda $eac! Hc9eile +arda$eac! 70!uzului 7Cer)ului 7$o9odolului7+!rdioara7de la Coi)a mic! 7valea rdncua7valeaArieului mare Hc9eile -ndruului7Al)acului sau de la ug!i pe valea $tearp!.

Peteri de m!rimi diferite cu formaiuni spectaculoase sau de ordin tiinific printrecare peterile +9earul $c!rioara7Drtop7de pe valea +arda $eac!7Coi)a mare7Coli)a+9iului7Petera cu Apa de la @ata (!l!cenii $ura 7iz)ucul $ura Apei7Petera lui Ionele7Petera,rilor.

Iz)ucuri pe valea +arda $eac! iz)ucul 0!uzului7+ura Apei 7coli)a +9io)ului.

J


10/30


Cascade i praguri pitoreti pe valea +!rdioara i Arieul mic Hcascada DrciogPonoare7doline7lapiezuri apar "n depresiunea "nc9isa 7 ocoale7"n "mpre8urimile c!tunelor

+9eari i coale 7i pe platoul carstic $c!rioara.

*elieful carstic reprezint! aspecte pitoreti "n perimetrul -untele -are7unde pot fi

admirate defileul de pe cursul inferior al Arieului7c9eilePosagii7Pociovalitei7*uncului7colielului7 $agagelei7renumitele iz)ucuri @eredeu i (u8ori de pevalea Posaga7cascadele sipote i iz)ucul de pe valea Arieului i masivul calcaros $c!rioara;(!iloaia7cel mai interesant sector al acestor muni.

-unii 0rasc!u sunt prezeni "n teritoriu cu formaiunile calcaroase din versantul sudical masivului (edeleu7peterile Euda lui Papara i meilor 7c9eile -orilor7Ponorului7(ulzului icascadele de pe valea Poienii.

Pitorescul cadrului al zonei este sporit i de peisa8ele create de celelalte formaiunigeologice aflate "n alc!tuirea munilor ce str!8uiesc valea Arieului 7reinnd atenia "n moddeose)it cl!ile5 vulcanice ce domin! formele "n general montane ale ramurii esticeHmuniiAuriferi a munilor -etaliferi printre care Poienua7?etunatele7D!lcioiu i +emenele.:n

morfologia de detaliu c9iar i unele roci sedimentare din alc!tuirea acestor muni au generatforme ce se impun "n peisa8 stnci a)rupte7vrfuri ascuite7mici creste7cum ar fi -argaia delanga Lupa7/egrileasa7culmea -ogoului din munii 0rasc!u.

@rumuseile peisagistice constituie o mare )og!ie "n Apuseni 7acestea g!sindu;se "nmarea ma8oritate a zonelor de v!i sau de culmi montanemunii (i9or "n zona Drtop 7comunaArieeni7-untele -are 7munii 0rasc!u.?e la platoul muntelui +!ina se z!resc "n dep!rtareesurile Aradului7e&tremit!ile vestice ale munilor Apuseni7p!durile de molid i de )rad de la?ragu7culmea (i9orului "nvecinatH1#4#m fermec!toarea vale a Criului Al) cu satele ei 7forma piramidal! a -!gurei7vrful $trm)a i ?etunata cu coloanele ei de )azalt fiind declaratmonument al naturii.

3.3 .Clima munilor Apuseni

Clima este un alt element de atracie turistic! ce reprezint! particularit!ile climatuluideoarece favorizeaz! desf!urarea de activit!i turistice pe parcursul "ntregului an.ona munilorApuseni are un climat continental moderat cu particularit!i determinate de poziia sa7 fiindsu) directa influen! a maselor de aer umed i r!coros dinspre vest peste care se suprapuninfluene sudice i sud;vestice care aduc "n tot timpul anului mase de aer cald de originetropical!.Apar i influene climatice nordice i nord;estice purt!toare a unor mase de aerrece 7de origine polar! i arctic!.

:n acest cadru cea mai mare parte a Apusenilor 7are temperatura medie anual! de 6F C. :n funcie de regimul termic se constat!

ile de iarn! ;temperatura ma&ima su) 'F C 7"n depresiuni7"n "ntervalul noiem)rie MmartieH3 zile i octom)rie;aprilieHG' zile7"n zona "nalta a munilor (i9orB

ile cu "ng9e se produc "n intervalul septem)rie;aprilie pe v!ile rurilor 7uneori i "naugust;iulie 7la mare altitudine.

ile de var! cu temperatura ma&im! de 2F C apar numai "n )azinele inferioare alerurilor "n perioada martie;septem)rieH#' zile./um!rul lor scade odat! cu altitudinea 7pn! lao zi sau delocHpeste 1JJm

1'


11/30


?atorit! influenei circulaiei vestice umezeala aerului are valori medii de G;#./e)ulozitatea cea mai accentuat! HG zecimi se "nregistreaz! "n munii (i9or i muntele-are corespunzator umezelii de #.:n zona "nalt! zonele cu cer acoperit sunt mai numeroase7"n timp ce zilele cu cer senin se remarc! mai ales spre estul teritoriului.

Precipitaiile sunt a)undente "n zona munilor Apuseni 7variind de la 14''mm 7"n vest

7pe culmile "nalte ale (i9orului i muntele -are pn! la circa 11'' mm7la Arieeni ;#'' mmi Avram Iancu;6' mm i mai puin de #'' mm spre vest.-a&imul pluviometric se "nregistreaz! "n lunile mai 7iunie i iulie7iar cele mai mari

cantit!ti de precipitaii cad "n fe)ruarie i martie./insorile cad timp de ';6' zile "n muni ide 2';3' zile "n depresiuni i v!i.$tratul de z!pad! dueaz! 1' zile pe an "n zona -ontana"nalt! i 3';' zile "n vale.:n zona de munte stratul de z!pad! este sta)il din luna decem)riepn! "n martie.

*egiunile cele mai favora)ile pentru practicarea sporturilor de iarn! sunt "n!ltimile depeste J'' metri 7stratul de z!pad! atinge 3';4' cm.Dntul este adaptat liniilor mari alereliefului7astfel "n zona -ontana predomin! circulaia vestic!7la Cmpeni 7direciile dominantesunt cele de sud;vest7vest i nord;est .

Particularit!ile climatului creeaz! am)iana pentru activitatea de turism 7dar constituie "nacelai timp i un important factor natural de cur! HclimatoterapieBse disting trei tipuri de)ioclimate&citant;solicitant de cmpie7sedativ Mindiferent de deal i podi7tonic;stimulent demunte.,nele din aceste trei tipuri se constituie "n factori indispensa)ili practic!riiturismuluiHzapada pentru practicarea sporturilor de iarn! reprezentnd "n acelai timp i unimportant potenial turistic7interesnd activitatea turistic! att "n sezon 7ct i "n eztrasezon.

3.4. lementele 9idrografice ale munilor Apuseni

@luviul Arielementele 9idrografice se constituie ca resurse naturale de importan! turistic! ridicat!

7impunndu;se prin elementele estetice pe care le introduce "n peisa8 prin aspectele tiinificecomple&e ce le prezint! sau prin posi)ilit!ile oferite pentru practicarea de activit!i de recreerei de agrement nautic.

Astfel 7att Arieul 7ct i afluenii s!i prezint! v!i pitoreti marcate cu sectoare dec9ei sau defilee spectaculoase "ntrerupte de )azine sau lunci.:n lungul acestor v!i este oimportan! reea de drumuri feroviare i poteci care asigur! accesul "n muni7"n toate

direciile7alc!tuind principala reea de trasee turistice.Pentru )alneoturism funcioneaz! ca )azine comple&ele lacustre de la 0urda7Co8ocna7cna;?e8ului7(!ia;+9erla. atracie deose)it! o constituie fenomenele 9idrologice dinzonele carstice .?iri8ate "n su)teran prin sor)uri i ponoare H$c!rioara7+9eari i coli7apelestr!)at distane mari "n interiorul calcarelor i ies la suprafa! prin guri de peter! 7izvoarecarstice sau iz)ucuri puterniceHCoteul ?o)retilor7 0!utul i +ura Apei

:n peisa8ul teritoriului e&ist! o serie de lacuri antropice unele amena8ate la "nceputulsecolului al >>;lea pentru asigurarea apei necesare e&ploataiei miniere.ste vor)a de cele J

11


12/30


lacuri amena8ate "n perimetrul comunei *oia -ontana cu o suprafa! de 674 9a dintre care celmai mare este Lacul -are de 27 9a.

3.5.Vegetaia

Con de )rad din munii Apuseni

:n munii Apuseni apar toate eta8ele i su)eta8ele de vegetaie.Degetaia su)alpin! se"ntlnete insular "n Curcu)ata mare i muntele -are7limita ei inferioara co)ornd pn! la 16'm.Asociaiile de tuf!risuri apar "n alternana cu pa8itile alpine.0uf!riurile sunt formate din8neap!n 7ienup!r pitic 7arin de munte 7smardar.+ramineele alc!tuiesc "n special pa8itile

p!rusca7iar)a vntului7firua i mai multe dicotiledonate. ta8ul molidului este "ntlnit "n munii (i9orului i muntele -are 7limita inferioarafiind cuprins! "ntre 1' m i 123' m.P!durile de molid "m)rac! versanii a)rupi ai acestormuni co)ornd uneori spre v!i.lementul principal este molidul 7la care se adaug! )radul7faguli arinul al).

$u)eta8ul molidului se afl! "n eta8ul p!durilor de foioase cu mai multe eta8e.P!durile der!inoase i de fag apar "ntre 12'' i J'' m.$peciile caracteristice sunt fagul i )radul 7la carese adaug! frasinul7tisa7molidul7carpenul7paltinul de munte7teiul i alunul.

P!durile de fag ocup! cea mai mare parte de p!dure din )azinul Arieului.Pa8itile secundare foarte r!spndite "n munii -etaliferi 70rascau i "n depresiuni ocup!

azi locul fostelor p!duri de fag defriate i aparin formaiei de paiusc! cu diverse

specii.$u)eta8ul gorunului este dezvoltat la poalele muntelui -are 70rasc!u i "n regiuniledeluroase limita superioara fiind la G'' ; J'' m.$peciile "ntlnite "n aceste p!duri sunt ste8ar7garnia7fag7carpen7frasin.

Degetaia luncilor este deose)it! fa! de cea a eta8elor de vegetaie str!)!tute de ruri7factorul 9ot!r"tor putnd fi inundaiile periodice 7dar i apropierea apelor freatice.$peciilelemnoase caracteristice luncilor suntplopul7salcia7r!c9ita 7aninul negru7iar din cele ier)oaserogoz7stn8enel de )alta i se "ntlnesc )azinele rurilor Arie7Arieulmic7A)rud7Posaga7coli 7Iara.

Degetaia de mlatin! cunoscut! su) numele de mol9as5 provenit! din graiul moiloreste prezent! "n Drful C!p!!nii din -untele -are i este format! dinmuc9i7fanerogame7merior7roua cerului.

Potenialul natural generat de vegetaie complecteaz! gama atraciilor proprii altorcompartimente naturale din cadrul peisa8elor geografice .

3.6.@auna

12


13/30


CAII (,*,L ?in punct de vedere turistic fauna prezint! importan! mai mult prin valoarea sa

cinegetic!.@auna de mare interes vn!toresc se concentreaz! "n unit!ile montaneurs7mistre7coco de munte7cer)7etc.7dar i "n p!durile de deal i cmpie c!priorul.

:n p!durile de foioase p!s!rile au reprezentani tipici ierunca 7piigoiul7mierla7)u9a.:n f!gete tr!iesc oarecele gulerat7viezurele7ursul )run7lupul78derul 7cer)ul7mistreul

7iepurele i veveria.C!prioara este mai des "ntlnit! "n p!durile de ste8ar dect "n f!get 7iar p!s!rile sunt

numeroase aicisturzul de vsc7potrnic9ea7ciocrlia de p!dure7graurul7g9ionoaia sur!.atracie deose)it! "n )azinul Arieului o constituie fauna piscicol! care cuprinde mai

multe specii de peti7cu o zonalitate )ine evidentia!

zona p!str!vului ocup! o )una parte din )azinul Arieului i principalii s!iaflueni Arieul mic 7(istra7Lupa7 Hurc! pn! la 14'' ;1'' m i co)ornd pn! la 6'' m

zona lipanului i moioagei se g!sete pe cursul superior alArieuluiBpredominante sunt specii ca lipanul i mreana de munte sau moioaga.

zona sco)arului ocup! o )un! parte din cursul inferior i mi8lociu alArieului7iar speciile dominante sunt sco)arul i cleanul

zona cleanului suprapus! cursului inferior al Arieului i este dominat! despecia cleanului

3.G.*ezervaii naturale

C9eile +al)eneiPentru a se p!stra nealterate frumuseea lor 7o parte din monumentele naturii sunt

ocrotite de lege spre a putea fi transmise "n ct mai )una stare generaiilor care vor urma7c9iar "n condiiile puternicelor influene pe care le e&ercit! omul.

crotite i declarate monumente ale naturii sunt plante ca floarea de col "ntlnitepe stncile calcaroase din munii (i9or7muntele +!ina 7muntele -are i munii0rasc!uBstrugurele ursului de la $c!riele;(!lioaraBpinul de pe stnca din al)ia Arieului de la$!lciuaB 5fagul "mparatului5 de la (aia de ArieBfrasinul de la Aiton avnd vrsta de cca 3''ani si circumferina de G m.

:n cadrul faunei sunt declarate monumente ale naturii acvilele 7cor)ii7p!s!rileinsectivore.

:n munii Apuseni se individualizeaz! o serie de rezervaii naturale de mare interes curegim special de vizitare 7dar cu mare atractivitate pentru turiti.

13


14/30


a*ezervaii geologice

?ealul cu melci se afl! "n vestul comunei Didra 7reprezentnd un cele)ru recif senovianprin "ntinderea aprecia)il!7 variaia speciilor de animale i marea diversitate a

organismelor.@orma dominant! o reprezint! melcul Acteonella cu speciile +igantea i LamavNacenura 7cca 1'' ''' mii de e&emplare acumulate "ntr;un spaiu restrns "n cretacicul superior.?etunata goal! i detunata flocoas!H24 9a const! "n prezena faimoaselor coloane de

)azalt7de form! prismatic 9e&agonal!. Aflate "n munii -etaliferi 7aceste vrfuri de8a modesteca altitudine reprezint! puncte de puternica atracie pentru iu)itorii naturii.

Comple&ul carstic $c!rioaraH2'' 9a ; accesul "n aceast! peter! se face printr;un avencare d! "ntr;un sistem de galerii eta8ate de 2 '' m lungime i o denivelare de 22' m.

) *ezervaii )otanice

*ezervaia natural! de la $c!rioara;(!lioara;zona ocrotit! este situat! "n parteasuperioar! "n masivul muntelui -are unde cresc smocurile de ier)i epoase 7"nsoite de plante

sa&ofile.:n aceast! su)asociatie regional! se remarc! argintica 7precum i strugurii ursului saudupa numele dat de localnici sar)azele.*ezervaia C!p!tna;se afl! pe culmile largi dintre (alomireasa si muntele -are7unde se

gasesc cele mai "nalte tinoave din ar! 7numite de moi mol9asuri5.$ituat! la 16'' m 7rezervaiaeste format! din muc9ii $p9agnum i Eolitric9um cu mai multe specii de Daccinum iplcuri de pinus mug9o7alge7"n variet!ti de forme noi.

*ezervaia /egrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.c*ezervaiile forestiere;P!durea de larice de la Dildom este situat! la poalele munilor 0rasc!u la sud de

Arie.Laricele apare "n locurile luminate 7"n plcuri sau ar)orete destr!mate i se "ntlnete "n

cadrul eta8ului fagului.d*ezervaii mi&teC9eile 0urziiH12 9a reprezint! o uria! spintecatur! "n )ara de calcare 8urasice 7la

8umatatea culmii Petretilor.*ul Easdate co)oara de la 46' m 7cat are la intrarea in c9eiepanala 42' 7la iesire realizand astfel o panta medie de 13 mNm.

@lora din C9eile 0urzii cuprinde raritati remarca)ile 7nu numai pentru *omania 7ci sipentru uropa.7cum ar fi o plant! specifica de usturoi care constituie faima c9eii aceasta plantagasindu;se numai in 0urNestan.

ona muntilor Apuseni dispune de o mare varietate de factori naturali de cura care potfi structurati dupa in importanta lor in turismul in turismul )alnearin

ape minerale si termomineraleB lacuri si namoluri terapeuticeB plante medicinaleB factori climaticiHaeroterapie si cura de teren curele de aeroionizareB

Cap. III P0/IAL,L A/0*PIC AL -,/IL* AP,$/I

14


15/30


*eprezentnd creaia uman! 7resursele turistice antropice sunt rodul eforturilorte9nice 7culturale i economice 7ct i elementele spirituale i tradiionale ale oamenilor de pev!ile ce str!)at munii Apuseni manifestate de;a lungul timpului "ntr;o "m)inare armonioasa cunatura.:n zona Apusenilor e&ist! un imens tezaur de vestigii ar9eologice 7monumente istorice

7de ar9itectur! i de art! 7precum un impresionant patrimoniu de care atest! evoluia sicontinuitatea "n munc! i de viaa "n aceti muni7dezvoltarea culturii i artei poporului romn. :ntre componentele resurselor antropice turistice ale zonei munilor Apuseni 7cele mai

reprezentative sunt

1. Destigiile ar9eologice legate de geneza poporului romn i paternitatea sape aceste meleaguricet!ile dacice7ruine ale unor cet!i milenare7s.a.

2. -onumente istorice7de ar9itectur! i de arta cu valoare de unicat)isericilei m!n!stirile cu fresce interioareB)isericile si cet!ile !r!neti fortificateBmonumentele istoricedin principalele orae;vec9i capital! sau orae medievale.

3. -uzeele si casele memoriale cum ar fi muzeele 8udetene si orasenesti.

4. -arturiile civilizatiei si culturii populare elemente de etnografie sifolclor7ar9itectura si tematica poulara traditionala 7creatia artisticamestesuguri7artizanat7ceramica7port popular7folclor literar7muzical si etnografic.

. $atele turistice care prin specificul lor 7originalitatea si valoarea turistica7cultural;istorica 7 prin am)ianta placuta a cadrului natural si )ogatia resurselor naturale pot sase constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismulintern si international.

6. *esursele turistice legate de activitatea economica care includ la randullor lucrari ingineresti si ar9itectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt )ara8ele siacumularile de apa de interes 9idroenergetic79idrocentralele si alte o)iective economice.

G. lemente de ar9itectura populara intalnite la )isericile si casele din lemn

specifice 0arii -otilor7zonei (uciumului si a mocanimii din muntele -are si la unele constructiite9nice Hpiue de apa sau mori intalnite in mare numar pe vaile din muntii -etaliferi7muntele-are.0oate casele de pe cursul superior si mi8lociu al Ariesului se caracterizeaza prinmonumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt facut din sindrila si paie.

#. Portul popular 7deose)it de pitoresc 7purtat in mod frecvent 7in special inzona colis ;$alciua si in Lupsa sau in toata zona cu ocazia targurilor si sar)atorilor.

J. lemente de arta populara caracterizate prin simplitate 7so)rietate sifunctionalitate specifice 0arii -otilorBeste vor)a in special deo)iectele e&ecutate dinlemnHtulnice7fluiere7donite7ciu)ere7 unelte cu decoratii ornamentale7sumane7tesaturi7pieptare ornatecu piele7unelte din metal cu ornamentatii.

1


16/30


ARA MOILOR

$A0,L I/ -,/II AP,$/I

1'. -anifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si o)iceiurile traditionale cese tin la date calendaristice fi&e7 anuale7 saptamanale7 sau cu diferite alte ocazii7 mai cunoscute fiindcele de pe -untele +aina Hiulie7 Poiana Calineasa H14 iulie7 Poiana /egrileasa si $alciua de Kos7Lupsa si CampeniB

11. -onumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor 0arii -otilor7 foartenumeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de io)agi impotriva "mpil!rii su)

conducerea lui Eorea7 Closca si Crisan7 de eroica lupta a lui Avram Iancu "mpotriva e&ploatarii austro;ungare sau cea a caterinei Darga7 supranumita si


17/30


Cap. ID /A*A 0,*I$0ICQ:/ -,/II AP,$/I

:n -untii Apuseni7 zonarea a fost conceputa ca modalitate de valorificare superioara si

comple&a a resurselor turistice7 "ntr;o viziune unitara7 "n vederea e&ploatarii eficiente a patrimoniuluituristic. *aportata la scara "ntregii regiuni7 concepand turismul ca sistem7 zonarea turistica urmarestesta)ilirea unui model de evaluare7 ierar9izare7 valorificare si amena8are prioritara a patrimoniuluituristic ca si "n cazul zonarii turistice a *omaniei7 ea s;a dovedit o importanta analiza unitara arelatiilor e&istente "ntre turism si teritoriu7 "n vederea dezvoltarii optime7 armonioase a turismului.

Arealul de la Dadul Crisului si defileul Crisului *epedeAccesi)il prin calea ferata radea;Clu87 sau prin ramificatia rutiera din ?/ 1 H 6' de la 0opa

de Cris7 reprezinta un comple& carstic deose)it de pitoresc7 format din calcarele din -untii PadureaCraiului. In aceasta zona se semnaleaza pe langa defileul Crisului *epede7 stra8uit de a)rupturisal)atice7 o serie de pesteri7 dintre cele mai "nsemnate sunt Pestera Dadului7 Pestera Podinului7 Casamaului7 Pestera cu Apa7 Pestera @ugarilor7 Pestera ?eventului si Pestera Caprei.

In sfera de influenta a acestui areal turistic apare si platoul carstic ece Eotare7 ciuruit dedoline si uvale7 precum si Pestera Dantului de langa suncuius7 considerata cea mai lunga pestera dintara. H11'''m.

@rumusetea locului este su)liniata si de prezenta cascadei paraului Pestireu7 care traverseazaPestera DaduluiB

R Arealul -eziadului se caracterizeaza prin prezenta uneia dintre cele mai mari pesteri din taranoastra ;Pestera -eziad; dispusa "n cinci eta8e7 cu o lungime a galeriilor de 34'' m. Accesul esteasugurat de o sosea ce pleaca din orasul (eiusB

R Arealul zona carstica Padis ; Cetatile Ponorului reprezinta cel mai "nsemnat areal carstic dintara7 atat datorita frumusetii peisa8ului7 cat si a comple&itatii formelor sale carstice. Aici se poatea8unge fie pe drumuri de culme7 venind de la $tana de Dale sau $carisoara7 fie urcand pe soseaua de la

$udrigiu7 Petroasa etc. In cadrul arealului distingem mai multe su)unitatiS PadisulBS Poiana PonorBS Lumea PierdutaBS Cetatile Ponor.R Arealul Daii Aleului7 situat su) -asivlul Carligati7 areal ce poate fi vizitat utilizand derivatia

de la $udrigiu7 pe vale Crisului Pietros7 pana la confluenta cu valea Ariesului7 si de aici "n amonte peaceasta vale. @rumusetea povarnisurilor a)rupte ale -untilor (i9orului7 Cascada (o9odeiului7 climade adapost7 terenul din Poiana Aleului7 e&trem de propice pentru amena8ari turistice7 recomandanecesitatea ca7 neantarziat7 arealul sa fie amena8at turisticB

R Arealul valea Iada ; $tana de Dale se desfasoara de;a lungul a circa 42 Nm7 de la confluentavaii Iada cu Crisul *ece pana "n )azinetul de la $tana de Dale. @armecul regiunii este dat de alternantasectoarelor sal)atice de defileu cu )azinete7 "n cere valea se largeste pentru a cuprinde poieni cu fanete.?epresiunea $tana de Dale este dominata de masive muntoase "nalte7 reprezentand unul dintre cele mai"nsemnate centre turistice din -untii Apuseni7 mai ales ca poate sa ofere posi)ilitati corespunzatoarede cazare si 9ranaB

R Arealul carstic al Dascaului. Pe langa relieful carstic de suprafata7 reprezentat prin doline7polii7 sor)uri7 un interes deose)it prezinta iz)ucul intermitent de la Calugari situat intr;o tona deose)itede pitoreasca "n partea estica a -asivului Codru -oma. ste accesi)il fie din comuna Crisilor7 fie din

1G


18/30


comuna Ponor7 respectivul iz)uc constituie un fenomen stiintific interesant prin raritatea sa. ?atoritaunei circulatii su)terane pe )aza de sisteme sifonale7 apa iz)ugneste la suprafata intermitent7 laintervale de timp regulateB

R Arealul -untele (aisorii H16'' m este situat la o distanta de ';3 Nm departare de Clu8;/apoca si 0urda )eneficiaza7 "n medie7 de 1G1 zile cu zapada7 fiind solicitata "n special "n intervalul 1

noiem)rie;1 aprilie. Dara se remarca peisa8ul de o frumusete e&ceptionala si posi)ilitatile de vanat sipescuit. 0ot aici se "ntalnesc rezervatia $carita ; (elioara7 C9eile *uncului si ale Pociovalistei7 varfulCornul Pietrii si alte cateva o)iectiveB fiind usor accesi)ile de la ca)anele din -untele (aisoriiB

R Arealul +ilau ; 0arnita ofera conditii deose)ite pentru agrement la sfarsit de saptamana7desc9izand si una din


19/30


Luate "n functie de gruparea pe masive muntoase7 traseele turistice ale Apusenilor sunt foartenumeroaseB dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative

a -untii (i9orS $tana de Dale ; Pestera -eziad.0raseul este accesi)il pe tot parcursul anului7 fiind marcat printr;un triung9i al)astru. ?istanta

23 Nm. 0mp de mers 6 ore.) -untii Codru;-omaS ?um)ravita de Codru ; -oneasa.0raseu nemarcat. ?istanta apro&imativ 3' Nm. 0imp de mers 12;13 ore. ste accesi)il atat

vara7 cat si iarna.c -untii Padurea CraiuluiS Ca)ana Dadu Crisului ; Pestera Dantului.-arca8ul este un triung9i al)astru. 0imp de mers ore7 dus;"ntors.d -untii -etaliferiS +eoagiu (ai ; C9eile -azii ; C9eile Ardeu ; +lod ; C9eile Ci)ului ; C9eile (acaiei ;

(ozes ; +eoagiu (ai.

0raseu nemarcat. 0imp #;1' ore. Circuitul pune "n evidenta numeroasele forme carstice dinsectorul sudic al -untilor -etaliferi.e -untele +ainaS (ulzestii de $us ; Pastravaria (ulzestii de $us ; -untele +aina si retur.0raseu nemarcat. 0imp 6;# ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat "ntre varfurile

La 0arg si +aina de unde se desc9ide o larga panorama asupra -untilor -etaliferi si (i9or.f -untii DladeasaS Ca)ana $carisoara ; +9etarul $carisoara ; Arieseni.-arca8ul este constituit dintr;un punct rosu pana la g9etar si triung9i rosu la Arieseni. ?istanta

este de apro&imativ 117 3 Nm. 0impul de mers 27 ;3 ore7 iar traseul este practica)il tot timpul anului.g -untii 0rascau

S Lacul Ig9el ; Intregalde ; C9eile *ametilor ; ca)ana $lo)oda.0imp de mers J ore Lacul Ig9el ; Intregalde 37 oreB Intregalde ; C9eile *ametilor 3. oreBC9eile *ametilor ; $lo)oda 2 ore. 0raseul este variat7 de culme si vale practica)il "n sezonul cald.

9 -untele Plopis H-untele $esS Eanul Piatra Craiului ; $u) Df. -agura -are ; Comuna 0usa.-arca8 )anda rosie. 0imp de mers 3;4 ore 0raseu este nerecomanda)il iarna si permite

traversarea masivului de la sud la nord7 "n apropierea varfului principal.i -untii -esesS alau ; Culmea -eses ; *uinele cetatii Porolissum ; -oigrad.-arca8 )anda rosie7 timp de mers 3;37 ore. 0raseul este ne recomanda)il iarna.8 -untii arandS )arsia H*osia /oua ; $aua *osia ; Izvorul Iaco)ini ; Iaco)ini ; +ura9ont.-arca8 triung9i gal)en7 Iaco)ini ; +ura9ontB nemarcat7 )arsia ; Iaco)ini. 0imp de mers 7 ;

67 ore. 0raseu nerecomanda)il iarna7 care traverseaza culmea principala a -untilor arandului.N -untii +ilau H-untele -areS Ca)ana -untele @ilii ; Darful Euzii ; Darful Ierii ; Cetatea Lita ; Plopi ; Darful *asca

-are ; Ca)ana $omesul *ece.0imp de mers 6;G ore. -arca8ul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat7 gara Clu8;

/apoca. 0raseul face legatura "ntre ca)ane la o altitudine 8oasa.

1J


20/30


l C9eile 0urziiS Ca)ana C9eile 0urzii ; Prin C9eile 0urzii ; La moara si "napoi.Puncte de acces recomandate sunt garile Clu8;/apoca7 Campia 0urzii7 0urda. 0raseul este

nerecomanda)il iarna7 marca8ul "l constituie o )anda rosie si o cruce de aceeasi culoare. 0impul demers este de apro&imativ 2;27 ore.

Prp!"eri pe"tr! #iitr!$ t!ri%&!$!i '" &!"ii Ap!%e"i

-untii Apuseni se integreaza "n sfera turismului recreativ Hdrumetii montane7 sporturi de iarna7alpinism7 speoturism7 vanatoare si pescuit. 0urismul recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitiiapropiate celui dintai7 inclusiv prin interferenta reciproca. /ota comuna a tuturor tipurilor ramaneinsuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor.

Agroturismul are mari perspective de afirmare7 primele pensiuni si ferme turisticedesc9izandu;si portile "n zona )ordurii nordice H(elis ; *ac9itele ; Calatele ; $ancraiu.

?atorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturaletraditionale ; arta populara7 folclor7 etnografie7 traditii ; valorificarea potentialului turistic latent prinintermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari

promisiuni "n viitorul apropiat7 o)servandu;se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii decazare si agrement7 cerere venita atat din tara cat si de peste 9otare7 "ntr;un procent tot mai mare.In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor7 lucru care se

spera ca va duce "n timp la finantarea unor proiecte de anvergura7 cum ar fi "nfiintarea Parcului/ational -untii Apuseni7 plan aflat momentan doar "n stadiul de proiect7 dar care este o actiuneam)itioasa mai ales "n directia prote8arii si ocrotirii naturii.

,n alt avanta8 al acestei zone este faptul ca "naltimile muntilor sunt reduse7 iar relieful montande aici este cel mai fragmentat din "ntreg lantul Carpatic. accesul facandu;se cu o mai mare usurintadecat "n cazul altor grupe.

P*/0A*A ,/I A+/II ? 0,*I$- =I A ,/,I P*?,$ 0,*I$0IC ?I/-,/II AP,$/I

;studiu de caz;

Agenia de turism


21/30


@irma de turism are contract cu pensiuni i moteluri din toate colurile !rii 7av"ndo)iective turistice diferite 7de la turismul rural la cel montan i de la reperele religioase sauetnografice la o)iectivele considerate monumente ale naturii.

*ustic 0urism v! ofera i concedii care s! conin! pac9ete mi&te de servicii i

o)iective 7com)inaii intre reperele amintite 7in funcie de cerinele clienilor notri . Pentru aputea alege traseul i destinaia optime agenia *ustic 0urism pune la dispoziia clienilor s!imaterial de documentare logisticH9!ri7pliante 7g9iduri7 c"t i material uman reprezentat despecialitii "n domeniu. ?e asemenea "n funcie de dorinele clienilor notrii 7asigur!mparticiparea la diferite activitai de agrement de la festivaluri tradiionale p"n! la diferiteconcerte 7incluz"nd aici i activitaile cu caracter sportiv 7c9iar si sport e&trem alpinism7drumeii 7mountain )iNe7etc.

@irma de turism


22/30


$i acum s! v! prezint un pac9et de servicii turistice pus la dispoziie de agenia


23/30


+ardul de piatra;traseu de cca 7 9B Lacul (eli @"nt"nele Mla J Nm prin satul dealul (otiiB Petera $ura mica pe valea @irei7petera nceasa7 izvoarele $omeului cald

7petera EumpleuB +9earul de la (ora i Lumea pierdut!7cet!ile *adesei7C9eile

+al)enei7petera +9earul @ocul DiuB Cet!ile PonoruluiH3' NmB

0oate acestea sunt o)iective care sper s! v! faca s! v! "m)og!ii cunotinele cu maimulte informaii i s! v! distrai cum v! place cel mai mult.

0arifele serviciilor puse la dispoziie de agenia de turism "n cola)orare cu pensiunea

-aria pe anul 2''G sunt astfel

;cazare 3 ron persoan!zi ; cazare cu mic de8un 4 ron persoan!zi

; cazare cu demipensiune 6 ron persoan!zi ; cazare cu pensiune complet! # ron persoan!zi

)" *!"+ie ,e ,!rata %e!r!$!i i ,e "!&ar!$ ,e per%a"e tari*!$ %e pate "eg+ia.

AN//

Ane&a I

$tructura )azei de cazare din -untii Apuseni pe tipuri de unitati si grade deconfort.

r. Crt.0ipul de

untati/r. unitati /r. Locuri "n

total

Eoteluri7 12 1G4' 447 4

din careF

FF

FFF

133'

41'

;

G67

237

;

Dile7 2' 62G 167 '

23


24/30


din care F

FF

FFF

FFFF

3J3

2'4

2'

1'

627 3

327

37 2

27 '

-oteluri7 6 4'' 1'7 2

din careF

FF

236

164

J7 '

417 '

Ca)ane7 16 41 137 #

din care

F

FF

FFF

244

12J

16#

47 1

237 #

317 1

Ane&a II

/umarul unitatilor si locurilor de cazare din -untii Apuseni H"n anii 2''1;2''2.

Anul

/r. unitatilor de cazare /r. locurilor de cazare

/r.total

/r.ta)erelorscolare

/r.total

In ta)erelescolare

2''1

J 4 21 31'

2''2

# 4 42 2##

/umarul turistilor care au apelat la servicii turistice "n -untii Apuseni

H"n anii 2''1;2''2.

A /r. turistilor 0uristi romani 0uristi

24


25/30


nul straini

/r.

total

In

ta)erescolare

/r.

total

In

ta)erescolare

/r. total

2''1

6J6G 343 6#GG 343 J'

2''2

##3 4GG #32 4GG 1

/umarul "nnoptarilor turistilor "n -untii Apuseni H"n anii 2''1;2''2.

Anul

/r. "nnoptarilor 0uristi romani 0urististraini

/r.total

Inta)erescolare

/r.total

Inta)erescoalre

/r. total

2''1

1G#3'

11JJ'

1G4

11JJ'

2G6

2''2

2411'

16J1G

23#J'

16J1G

22'

$ursa Centrul teritorial de statistica Al)a.

Ane&a III

?omeniul sc9ia)il repartitie si trasaturi generale pe 8udete

r. crt.Kudet

ul$uprafata

domeniului sc9ia)ilH9a

/umar partii

Lungime

; Nm ;

Procente dinzona

Al)a 37 ' 1 '7 G4 2'

2


26/30


27/30


1 2 3

K8udetul Al)a Clu8 (i9or

$tatiuneaLocalitatea Ariseni; Dartop

(aisoara

$tanade Dale

-asiv montan (i9or (aisoara

Dladeasa

Anul darii "n folosinta 1JJ4 1JGJ 1J#G

Lungime

Pe orizontala G1G 1'' '

Pe "nclinat G' 1'3 G

?iferenta nivel #1# 24G #4

0ip ve9icul 6 ag.1pers

G'ag.2 pers

63ag.2 pers.

/umar locuri 6 14' 126

Capacitate orara;nr.persoane

G2' 6'' 1'''

?urata de parcurs Hmin. G 4

/umar curseora ; ; ;

Diteza de e&ploatareHms

2 2 2

Altitudine eta8inferioreta8 superior

11#14''

1221''

1'J'11G2

Proprietar Privat Priva Privat

2G


28/30


t

$ursa $. C. 0elefericul $. A. (rasov7 1JJ6.

Ane&a D

Prognoza circulatiei turistice

Dariante Anul 2'' Anul 2'1'

1 2J626 31'26

2 2#6'1 3'13

3 2#4J' 3'4#

4 2J663 31'44

$ursa ?ate calculate dupa informatii oferite de catre Centrul teritorial destatistica Al)a 2''3.

Ane&a I>

$tructura propunerilor privind spatiile de cazare ce urmeaza a fi realizate

0ip de unitati /umar

00AL din care 6.3'

Eoteluri 2.3'

Ca)ane 1.66'

Campinguri 1.6J'

0a)ere7 colonii 6'

$tructura propunerilor privind reteaua de alimentatie pu)lica

2#


29/30


0ip de unitati /umar de locuri

0otal din care J.24'

*estaurant 4.64'

Autoservire 1''

Crama 1'

(ar de zi 4'

(raserie J1'

?isco;)ar '

Patiserie;cofetarie 34'

Cafe;)ar #'

(ufet;)ar 1.3'

Pati;)ar 1''

Cantina;pensiune 3''

AN//-OTORAII R/PR//NTATIV/ DIN MUNII APU4/NI

Cri!$ Repe,e

M"%tirea Ri&et

Re6er#aia M"ea%a

2J


30/30


Re6er#aia Me6ia,

Perete$e D$i"e$rPaite

Ae6are ,e &iLa" ,e +erea$e

(I(LI+*A@I

CQ*I $A, *DI$0

-unii Apuseni (i9or Dladeasa M-.(lea9u7$.(ordea7ditura ,niunii de Cultura@izica si $port

-unii Codru;-oma ;(lea9u -arcian 7 +9id turistic 7ditura $port;0urism71JG#7(ucureti

-unii Apuseni ;Ilie -ircea 7ditura pentru turism 71JG47(ucureti -unii Apuseni ;muzeu istoric i etnografic al poporului rom"n7ditura

0urism71J#'7(ucureti ara moilor ;$.(ordea 7+9id turistic7ditura pentru turism 71J#27(ucureti

atestat matis nicu

Documents