atestat contabilitate

91
Liceul Economic “Costin C. Kiritescu” Tehnician in activitati economice Nivel 3 Proiect pentru sustinerea examenului Tema : Contabilitatea stocurilor S.C. EXTRAPAN“.SA Profesor coordonator, Elev: David George- Alexandru Maria Vasilescu Clasa: XII C 1

Upload: clapon-andreea

Post on 27-Nov-2015

490 views

Category:

Documents


31 download

DESCRIPTION

Contabilitatea stocurilor

TRANSCRIPT

Page 1: atestat Contabilitate

Liceul Economic “Costin C. Kiritescu”Tehnician in activitati economice

Nivel 3

Proiect pentru sustinerea examenului

Tema: Contabilitatea stocurilor

S.C. “ EXTRAPAN“.SA

Profesor coordonator, Elev: David George- Alexandru

Maria Vasilescu Clasa: XII C

2009

1

Page 2: atestat Contabilitate

ARGUMENT

Pentru a-şi realiza obiectul de activitate în vederea obţinerii de

profit, orice întreprindere cu activitate industrială, comercială, de servicii sau de

altă natură, efectuează în mod curent tranzacţii de cumpărări şi vânzări de bunuri

şi servicii.

Operaţiile curente de cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii

dau conţinut funcţiei comerciale a unei firme şi se efectuează pe baza politicilor

de cumpărări şi vânzări stabilite de managerii firmei.

In capul societăţilor comerciale cu obiect de activitate

comercializarea mărfurilor la preţ cu amănuntul numărul tranzacţiilor de

cumpărări şi vânzări este nelimitat în cursul unei perioade de gestiune luată în

considerare, deoarece mărfurile sunt acele elemente de stocuri care se

achiziţionează în vederea revânzării fără a suferi modificări sau cu modificări

neesenţiale .

Stocurile cuprind ansamblul bunurilor si serviciilor care intervin

în ciclul de exploatare al unitatii patrimoniale si care sunt destinate fie a fi

consumate la prima utilizare, fie a fi prelucrate în procesul de productie ori a fi

vândute în starea în care au fost procurate.

Principalele caracteristici ale stocurilor pot fi sintetizate astfel:

- se afla succesiv si neîntrerupt în diferite faze ale procesului de productie si

comercializare;

- descriu în cadrul unei perioade de gestiune mai multe circuite;

- sunt destinate fie a fi consumate la prima utilizare (materii prime, materiale

consumabile etc.), fie a fi vândute în aceeasi stare (marfurile) sau dupa

prelucrare (produsele);

2

Page 3: atestat Contabilitate

- contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unitatii si la valorificarea capitalului.

Aceste caracteristici fac ca stocurile sa detina un rol important în formarea

rezultatului exercitiului. Nivelul stocurilor influenteaza în mod evident volumul

productiei, calitatea acesteia, modul de valorificare si realizare a productiei.

Mãrfurile reprezintã o categorie importantä de stocuri, care, în

circuitul lor de la producätori pãna la consumatori, generează un volum foarte

mare de operaţii economico-financiare ce se efectueazã prin intermediul unui

numãr deosebit de mare,agenţi economici, cu diferite profiluri de activitate

comercială. Astfel, se poate considera cã existã 3 categorii importante de unitãti

patrimoniale cu profil comercial şi anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau

cu amãnuntul şi mixte.

In ceea ce priveste vanzarea ultimelor elemente de stocuri amintite

mai sus se mentioneaza ca, dupã realizarea acestei operatii, se inregistreaza

numai scriptic in debitul contului de marfuri (371), prin corespondenta cu

creditul conturilor corespunzatoare naturii lor (301, 302, 303, 381 etc.) şi nu

ocazionează aspecte specifice privind evaluarea şi preturile de inregistrare în

contabilitate. Totodatã este justificat sa se aiba in vedere, atunci când este cazul,

translocarea diferentelor de pret aferente în creditul sau debitul contului 378

“Diferente de pret la marfuri” după cum sunt favorabile şi respectiv

nefavorabile, prin corespondenta cu debitul sau creditul conturilor de diferente

corespunzatoare activelor circulante materiale in cauza. (308, 388).

Aceasta modalitate de solutionare contabila asigura majorarea, pe de o

parte, a cheltuielilor şi implicit a costului de productie numai cu ceea ce se

consuma efectiv pentru obtinerea produselor finite, iar pe de alta parte a

cheltuielilor privind marfurile cu sumele ce privesc vanzarea celorlalte elemente

de active circulante materiale.

Am ales ca tema de sustinere a acestei lucrari, materiile prime si anume

faina de grâu pentru ca reprezinta alimentatia de baza a românilor. Înca din cele

mai vechi timpuri s-a cultivat grâul, pentru ca ulterior sa obtina faina, care

3

Page 4: atestat Contabilitate

constituie materia prima de baza la pregatirea pâinii. Consider ca este foarte

interesant faptul cum acest aliment a sustinut si sustine în continuare dezvoltarea

agriculturii românesti, desi aparent nu are caracteristici deosebite. Faina de grâu

nu poate sa lipseasca din alimentatia noastra, iar daca sunt respectate cu precizie

toate normele de obtinere, ea poate constitui materia prima fundamentala care

aduce calitate produselor de patiserie, produselor de panificatie, pastelor

fainoase si altele. Sa nu uitam ca pâinea obtinuta din faina de grâu, printr-o

veche traditie, constituie mâncarea de baza a românilor.

4

Page 5: atestat Contabilitate

CUPRINS

CAP I : PREZENTAREA SC.EXTRAPAN.SA

1.1 SCURT ISTORIC AL SC.EXTRAPAN.SA............................................................................................................pag 61.2 ANALIZA ORGANIZARII STRUCTURALE...........................................................pag 81.3 PUNCTE FORTE SI PUNCTE SLABE.....................................................................pag 9

CAP II: CONTABILITATEA STOCURILOR LA SC.EXTRAPAN.SA

1.1 PREZENTAREA TEORETICA A CONTURILOR UTILIZATE.............................pag 111.2 CONTABILIZAREA OPERATIEI SPECIFICE OBIECTULUI DE ACTIVITATE AL FIRMEI SC.EXTRAPAN.SA.............................................................pag 13

CAP III: PIATA DE ACTIUNE A SC.EXTRAPAN.SA

1.1 PIATA INTERNA SI EXTERNA A SC.EXTRAPAN.SA.......................................pag 171.2 PIATA DE APROVIZIONARE...............................................................................pag 191.3 CHESTIONAR..........................................................................................................pag 21

CAP IV: RESURSE UMANE, PRET SI CONCURENTA

1.1 ANALIZA MANAGEMENTULUI SI RESURSELOR UMANE..........................pag 231.2 RETELE DE DISTRIBUTIE...................................................................................pag 251.3 STUDIEREA PRETURILOR SI CONCURENTEI................................................pag 271.4 ANALIZA POTENTIALULUI FINANCIAR........................................................pag 29

CAP V: CEREREA SI OFERTA PRIVIND SC.EXTRAPAN.SA

1.1 CONCLUZIE SI PROPUNERI...............................................................................pag 35 1.2 ANEXE.....................................................................................................................pag 38

5

Page 6: atestat Contabilitate

Capitolul I: PREZENTAREA SC.”EXTRAPAN”.SA

1.1 Scurt istoric al S.C. EXTRAPAN S.A.

Societatea comerciala EXTRAPAN S.A. sub actuala denumire s-a înfiintat în anul 1991 sub nr. J.03/29/23.01.1991 în baza Hotararii Guvernamentale nr.1353/27.12.1990.

Conform statutului, obiectul de activitate al societatii este macinarea cerealelor, fabricarea si comercializarea produselor de morarit, panificatie, produsele fainoase si a altor produse alimentare din intern si import de orice fel, prestari servicii, operatiuni de import-export din activitatea proprie, precum si transportul materiilor prime si produselor de panificatie-morarit.

Noua unitate dotata cu cuptoare Dampf si cu framantatoare mecanice din import era condusa de o societate pe actiuni sub denumirea de BRUTARIA POPULARA.

În anul 1922 aceasta societate preia si moara PROGRESUL cu o capacitate de 70t/24 ore functionand sub aceasta denumire.

În anul 1940 se desparte de moara si pana la actul nationalizarii de la 11 iunie 1948 functioneaza sub vechea denumire.

Dotarea tehnica a unitatilor de panificatie era ca si inexistenta, procesul de poductie desfasurandu-se în totalitate manual cu exceptia unitatii înfiintate în anul 1909, unde framantarea aluatului se facea mecanizat (cu ajutorul malaxoarelor).

În anul 1948 capacitatea unitatilor de panificatie din Pitesti era de 28t/24 ore. Pana în 1950 s-au reconstruit o parte din cuptoare si s-au preluat noi unitati.

Din 1950 pana 1955 functioneaza sub denumirea de Trustul de Panificatie, depinde de Consiliul Popular Regional, dupa care trece la Ministerul Industriei Alimentare.

În anul 1950 cand s-au preluat si unitati de cooperatie functioneaza sub denumirea de Intreprindere Internationala de Panificatie.

În perioada 1948-1960 capacitatea de productie creste la 72t/24 ore, atat prin dezvoltarea unitatilor existente cat si prin preluarea altor unitati.

Structura unitatii se prezinta sub urmatoarea forma:A. Sectorul de panificatie si produse zaharoase cuprinde urmatoarele ateliere si

unitati de productie;- atelierul nr.1 Pitesti, care este dotat cu 4 cuptoare Dampf cu cate 3 vetre

fiecare si o capacitate totala de 42t/24 ore, cat si o unitate cu un cuptor Dampf cu 2 vetre, de capacitate de 7t/24 ore pentru produse zaharoase;

- atelierul nr.2 Pitesti cu unitati de productie de 30t/24 ore pentru fabricarea produselor de panificatie si zaharoase si o unitate de covrigi cu 2 cuptoare de 5t/24 ore respectiv 10t/24 ore;

- atelierul nr.3 Pitesti cuprinde 4 linii mecanizate cu cuptoare tip Tunel si o capacitate totala de 80t/24 ore pentru produse de panificatie si produse zaharoase;

6

Page 7: atestat Contabilitate

- unitatea Colibasi cu o capacitate de 20t/24 ore dotata cu 2 cuptoare Tunel si profilata pe produse de panificatie si produse zaharoase;

- unitatea Costesti, Vedea cu capacitati de productie de 7t/24 ore fiecare, dotate cu un cuptor Dampf si profilate pentru productia de produse de panificatie si asigurarea necesarului de consum din localitatile respective;

- unitatea Merisani cu 2 cuptoare Dampf si o capacitate de 12t/24 ore, un cuptor fiind în rezerva, folosindu-se la acoperirea deficitului de capacitate în perioadele de revizie a unor unitati din Pitesti sau Costesti.

Sectorul de morarit cuprinde urmatoarele ateliere si unitati de productie;- atelierul de morarit Republica Pitesti de o capacitate de 130t/24 ore,

macinis grau;- atelierul de morarit Stefan cel Mare de o capacitate de 80t/24 ore, macinis

grau;- atelierul moara grau Pitesti de o capacitate de 55t/24 ore macinis porumb.Pe langa aceste activitati societatea comerciala EXTRAPAN SA, cuprinde un

atelier de paste fainoase în Municipiul Pitesti, o unitate de expandare din porumb-pufuleti si o unitate (atelier) de biscuiti si sticksuri cu 2 cuptoare.

Conform statutului, obiectul de activitate al societatii este macinarea cerealelor, fabricarea si comercializarea produselor de morarit, panificatie zaharoase si produselor fainoase, prestari servicii, operatiuni de import-export în activitatea proprie.

La data de 31.01.2002 s-a facut modificarea la Camera de Comert si Industrie a obiectivului de activitate astfel:

-obiectivul de activitate al societatii este macinarea cerealelor, fabricarea si comercializarea produselor de morarit, panificatie, produselor fainoase si a altor produse alimentare din intern si import de orice fel, prestari servicii, operatiuni de import-export în activitatea proprie, precum si transportul materiilor prime si produsele de panificatie-morarit.

La data de 24.03.2002 s-a facut la Camera de Comert si Industrie completarea obiectivului de activitate al societatii astfel:

- societatea poate vinde orice material, piese de schimb aflate în stoc atat curent cat si disponibil oricarui agent economic care plateste un CEC sau numerar, cu plata cheltuielilor de aprovizionare aferente perioadei în care face vanzarea.

Societatea comerciala “EXTRAPAN” SA va comercializa produse si servicii din productia proprie sau de la terti, din tara sau strainatate la preturi stabilite conform legilor în vigoare. (La data de 28.07.2007).

Comercializarea se face prin magazine proprii cu vanzarea en gros sau cu amanuntul, în lei la sediu, ateliere, sectii de productie, piete, targuri si oboare, stradal, ambulant, în locuri special amenajate.

La data de 9.09.2007 s-a facut la Camera de Comert si Industrie Arges ultima completare dupa cum urmeaza:

1. Productia si achizitionarea, în vederea industrializarii, semiindustrializarii, pentru comercializarea la intern sau export a produselor finite rezultate din urmatoarele activitati agrozootehnice industriale:

- cultivarea de cereale, seminte pe terenuri proprii, închiriate sau concesionate;- produse de panificatie, morarit, cofetarie, patiserie, precum si produse apicole

si horticole;- concentrate alimentare pentru supe si mancaruri folosind materia prima sau

achizitionata de la intern sau export.2. Operatiuni de import-export cu produse proprii sau achizitionarea de la terti din

tara sau strainatate în vederea prelucrarii sau comercializarii la intern sau extern a urmatoarelor produse si servicii:

7

Page 8: atestat Contabilitate

- carne si produse din carne;- bauturi alcoolice si racoritoare;- cereale, legume si fructe;- concentrate alimentare;- zahar si produse zaharoase;3. Servicii:- alimentatie publica;- parcuri auto;- publicitate-intermediere;- transport de marfuri;- macinis cereale, copt produse de panificatie;- lucrari agricole.

1.2 Analiza organizarii structurale

În cadrul S.C. EXTRAPAN S.A. se practica un management strategic care porneste de la evaluarea judicioasa a pietei prezente si a potentialului societatii. Se poate vorbi de o conducere stabila, o echipa unita, adecvata la particularitatile societatii ceea ce conduce la o buna circulatie a deciziilor si transmitere a acestora. Echipa manageriala este activa, reusind sa mentina societatea la un nivel bun fata de societatile cu profil similar.

În cadrul S.C. EXTRAPAN S.A. Pitesti, organul suprem de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica economica si comerciala. Adunarile Generale a Actionarilor sunt ordinare si extraordinare si au urmatoarele atributii:

- aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi precum si normativul de constituire si compartimentele functionale si de productie;

- alege membrii Consiliului de Administratie si al Comisiei de Cenzori inclusiv cenzorii supleanti, le stabileste remuneratia, îi descarca de activitati si îi revoca;

- stabileste bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate al exercitiului urmator;

- examineaza, aproba sau verifica bilantul si contul de profit si pierdere dupa analiza rapoartelor Consiliului de Administratie si al Comisiei de Cenzori, aproba repartizarea profitului;

-hotaraste cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung inclusiv al celor externe, aproba orice fel de credite acordate de societate;

- hotaraste cu privire la înfiintarea si/sau desfiintarea de sucursale, filiale si agentii;

- hotaraste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numarului de actiuni sau a valorii nominale a acestora precum si la cesiunea acestora;

- hotaraste cu privirea la comasarea, divizarea, dizolvarea si lichidarea societatii;- analizeaza rapoartele Consiliului de Administratie privind sediul si perspectivele

societatii cu referire la profit si dividende, pozitia pe piata interna si internationala, nivel tehnic, calitate, forta de munca, protectia mediului, relatii cu clientii;

- hotaraste cu privire la actionarea în justitie a membrilor Consiliului de Administratie iar în lipsa acestuia de catre unul din vicepresedinti desemnat de presedinte. Procesul verbal al adunarii va fi semnat de persoane care au prezidat sedinta si de secretarul care la întocmit.

8

Page 9: atestat Contabilitate

Consiliul împuternicitilor statului se întruneste în prezenta a trei patrimi din numarul total si hotaraste cu votul a ½ + 1 în probleme de competenta A.G.A. si în prezenta a 4/5 si votul a trei patrimi din membri, în probleme de competenta Adunarile Generale a Actionarilor.

Membrii Consiliului Împuternicitilor Statului îsi pastreaza calitatea de angajat al unitatii sau industriei de la care provin, precum si toate drepturile si obligatiile ce deriva din aceasta calitate.

Membrii Consiliului Împuternicitilor Statului nu pot face parte din mai mult de doua comisii sau participa la societati comerciale cu care respectivele societati întretin relatii de afaceri. Periodic, Consiliului Împuternicitilor Statului, prezinta Ministerul Agriculturii si Alimentatiei un raport asupra activitatii desfasurate. Nu pot face parte din Consiliul Împuternicitilor Statului persoanele a caror incompatibilitate este prevazuta în statut.

Consiliul de Administratie este organul de conducere permanent. Pana la transmiterea actiunilor din proprietatea statului la terte persoane fizice sau juridice, Consiliul de Administratie al societatii comerciale va fi numit de Consiliului Împuternicitilor Statului cu Acordul Ministerului Agriculturii.

Consiliul de Administratie are în general urmatoarele atributii:- angajeaza si concediaza personalul si stabileste drepturile si obligatiile

acestuia;- stabileste îndatoririle si responsabilitatile personalului societatii pe

compartimente;- aproba operatiuni de încasare si plati potrivit competentelor acordate;- aproba încheierea de contracte de închiriere (luari sau dari cu chirie);- stabileste tactica si strategia de marketing;- supune anual A.G.A., în termen de 60 de zile de la încheierea exercitiului

financiar, raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul contabil, contul de profit si pierderi pe anul precedent precum si proiectul de program de activitati si proiectul de buget al societatii pe anul în curs;

- rezolva orice alte probleme stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor. Presedintele Consiliului de Administratiei este obligat sa puna la dispozitia actionarilor, Comisiei de Cenzori la cererea acestora toate documentele societatii.

1.3 Puncte forte si puncte slabe ale analizei diagnostic

Puncte forte- societatea realizeaza profit pe toata perioada analizata deci sunt conditii de

supravietuire în viitor;- stocurile desi au o pondere însemnata în activele circulante înregistreaza o

puternica descrestere;- viteza de rotatie a stocurilor se situeaza la nivelul de 23 zile în limita valorii

orientative, sub 30 zile si comparabil cu domeniul în care actioneaza societatea;- gradul de îndatorire al societatii este în scadere;- creste gradul de autofinantare;- societatea nu are restante la plata obligatiilor fiscale

Puncte slabe- rata de imobilizare a activelor desi este în crestere totusi se încadreaza în nivelul

domeniului de activitate;

9

Page 10: atestat Contabilitate

- gradul de utilizare al capitalului financiar este în scadere dar comparabil cu cel al domeniului de activitate;

- gradul de utilizare al capacitatii de productie este destul de scazut;- rotatia activelor circulante este mai mica ;- creantele se recupereaza într-o perioada mare;- lichiditatea este sub raportul 1: 1 (raport considerat obligatoriu);- indicii de randament prezinta un trend oscilant cu tendinta descrescatoare si se

situeaza sub nivelele orientative.

Firma trebuie sa caute avantaje competitive si dincolo de propriul saulant de valori, adica în lanturile de valori ale furnizorilor, distribuitorilor si clientilor sai. Firma trebuie sa se asocieze cu ceilalti membri ai lantului de furnizare, în scopul îmbunatatirii performantelor sistemului ofertei valorice.

Societatea trebuie sa acorde importanta stabilirii unor legaturi mai stranse si mai durabile cu consumatorii finali. În trecut, clientela era un element tratat cu destul de multa indiferenta din mai multe motive: fie ca furnizorii erau putin si cumparatorii dispuneau de posibilitati limitate de alegere a acestora, fie ca ceilalti furnizori prestau servicii la fel de slabe calitativ ca si furnizorul initial, fie ca piata se dezvolta atat de rapid încat firmele nu erau preocupate de satisfacerea completa a consumatorilor.

Firma trebuie sa acorde o atentie sporita indicelui de infidelitate a clientilor si sa caute metode de a reduce nivelul acestuia. Sunt patru etape de parcurs în acest sens:

1. Societatea comerciala trebuie sa defineasca si sa masoare indicele de pastrare a clientilor;

2. Firma trbuie sa identifice cauzele care duc la pierderea clientelei si sa gaseasca mijloacele de combatere a acesteia. Se poate face multe în cazul clientilor care nu mai apeleaza la societatea noastra din cauza produselor de slaba calitate, a preturilor exagerate. Este foarte utila realizarea unui grafic care sa indice ponderea clientilor pierduti din diverse motive;

3. Firma trebuie sa calculeze profitul nerealizat prin pierderea clientilor;4. Firma a trebuit sa evalueze costurile legate de reducerea indiciului de

infidelitate. Atata timp cat costurile sunt mai mici decat profitul nerealizat, firma le poate suporta.

Pastrarea clientelei existente trbuie sa fie obiectivul cel mai important al societatii comerciale si de aceea se recomanda doua cai de actiune pentru realizarea acestuia. Cea dintîi consta în plasarea unor obstacole în calea plecarii clientilor. O modalitate mai buna de abordare consta în cresterea nivelului de satisfactie oferit clientilor. Unei firme concurente îi va fi mai dificila sa depaseasca aceasta bariera oferind preturi mai avantajoase sau prezentand perspective mai atragatoare. Actiunea de creare a unei clientele fidele poarta numele de marketing de relatie. Societatea comerciala “EXTRAPAN” S.A. trebuie sa implementeze un marketing de relatie de cooperare cu clientii, iar în anumite momente unul ofensiv, si nu un marketing de relatie elementar (adica societatea vinde produsele fara a mai lua legatura cu clientul).

Pentru a realiza un marketing de relatie de cooperare cu clientii, firma noastra trebuie sa elaboreze si sa sustina financiar programe destinate a-I face pe cumparatori sa revina, sa cumpere mai mult si sa ramana fideli societatii. Problema consta în a stabili o relatie speciala cu cei mai buni clienti ai firmei, relatie care se bazeaza pe o comunicare reala în ambele sensuri si care sa-i faca pe clienti beneficiarii unor reconpense sau privilegii speciale.

10

Page 11: atestat Contabilitate

Programele de marketing de frecventa sunt destinate sa ofere diverse recompense clientilor care cumpara în mod frecvent sau în cantitati însemnate. Marketingul de frecventa reprezinta recunoasterea principiului lui Pareto, anume ca 80% din activitatea unei firme depinde de 20% din clientela sa.

CAP II: CONTABILITATEA STOCURILOR LA SC.EXTRAPAN.SA

1.1 PREZENTAREA TEORETICA A CONTURILOR UTILIZATE

Orice activitate economico-financiara, indiferent de natura sa, ocazioneaza diverse consumuri de munca, unde se incadreaza, cu pondere relative insemnata, si cele care privesc valorile de natura stocabila.

Stocurile propriu-zise au o structura complexa si cuprind urmatoarele categorii de elemente patrimoniale: marfuri, materii prime, materiale consumabile, produse, animale si pasari, ambalaje si materiale de natura obiectelor din inventar.

a. Marfurile reprezinta bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea vanzarii in starea in care au fost achizitionate.

b. Materiile prime sunt acele active circulante materiale care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc, integral sau partial, in produsul finit, fie in starea lor initiala, fie transformata.

c. Materiale consumabile reprezinta activele circulante materiale care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit si cuprind: materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile.

d. Produsele constituie o categorie oarecum eterogena, in cadrul careia se delimiteaza:

- produsele finite propriu-zis, ce se refera la bunurile care au parcurs integral fazele procesului de fabricatie si nu mai necesita prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;

- semifabricatele, care reprezinta acele produse al caror ciclu de fabricatie a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie), transferandu-se in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;

- produsele reziduale, unde se au in vedere valori de natura rebuturilor, materiale recuperabile sau deseurilor rezultate din procesul de productie.

e. Animalele si pasarile constituie o alta categorie de elemente patrimoniale care cuprinde animalele nascute si pe cele tinere de orice fel(vitei,purcei,manji si altele), crescute si folosite pentru reproductie, coloniile de albine, precum si animalele pentru productia de lana, lapte si branza.

11

Page 12: atestat Contabilitate

f. Ambalajele, care se refera atat la ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate , necesare vanzarii produselor si care in mod temporar pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte, cat si ambalajele de natura obiectelor de inventar, utilizate numai in interiorul unitatii patrimoniale sau care circula fara decontare, precum si ambalajele si materialele pentru ambalat obtinute in cadrul activitatii proprii in vederea vanzarii catre terti, fapt pentru care sunt considerate produse finite. Materialele de ambalat , care nu se pot gestiona ca ambalaje, se include in categoria stocurilor cu denumirea “Alte materiale consumabile”.

g. Obiectele de inventar constituie, de asemenea, o categorie distincta de elemente patrimoniale care prezinta anumite particularitati, asa cum reiese din ceea ce se prezinta in continuare.

Obiectele de inventar reprezinta bunuri care nu indeplinesc conditiile legale prvind valoarea si durata pentru a fi considerate mijloace fixe, precum si bunurile asimilate acestora, cum sunt: echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparate de masura si control, matritele folosite la obtinerea anumitor produse si alte obiecte similare.

O componenta a activelor circulante materiale o constituie productia in curs de executie, care se refera la bunurile ce n-au trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prevazute in procesul tehnologic, precum si la produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau care necesita completari.In cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de elaborare sau neterminate.

Toate categoriile de bunuri prezentate anterior, inclusive cele aflate in custodie, spre prelucrare sau in cosignatie la terti fac obiectul contabilitatii stocurilor si productiei in curs de executie numai in masura in care apartin unitatii patrimoniale, sectiune a evidentei contabile prin intermediul careia se uramresc, printer altele: sa se asigure integritatea si utilizarea lor rationala, controlul realizarii programului de aprovizionare cu valorile materiale necesare activitatii sau activitatilor prevazute sa se desfasoare, controlul valorificarii bunurilor destinate livrarii sau vanzarii catre terti s.a.

Stocurile achizitionate de la terti (cu titlu oneros), cum sunt: materiile prime, materiale consumabile, obiectele de inventar, marfurile, ambalajele si alte bunuri se evaluaeza la costul efectiv de achizitie, care se determina prin insumarea urmatoarelor elemente:

- pretul de cumparare, exclusive taxele recuperabile legal (TVA si taxe assimilate), rabaturile, remizele s.a.;

- taxele nerecuperabile, cum este cazul celor vamale pentru bunurile importate;

- cheltuieli de transport, incarcare-descarcare, receptie, manipulare s.a. aferente bunurilor achizitionate de la furnizori interni;

- cheltuieli de transport pe parcurs extern, comisioane, asigurare, cheltuieli de transit s.a. pentru bunurile provenite din import.

Cheltuielile financiare efectuate cu finantarea constituirii stocurilor, precum si sconturile privind plata furnizorilor inainte de scadenta nu se iau in calcul pentru stabilirea costului de achiztie.

Stocurile obtinute din productie proprie, cum sunt: produsele finite,semifabricatele, obiectele de inventar, ambalajele s.a., precum si productia in curs de executie se evaluaeaza la costul de productie, care se stabileste prin insumarea urmatoarelor elemente:

- costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate:

12

Page 13: atestat Contabilitate

- cheltuielile directe de la productie(fabricatie), exclusive costul de achizitie aferent materiilor prime consumate;

- cheltuielile indirecte de productie (comune de sectie) repartizate in mod rational si numai in masura in care sunt determinate de obtinerea activelor circulante materiale.

Stocurile referitoare la animale si pasari se evalueaza la costul de achizitie sau productie, dupa cum sunt achizitionate de la terti si respective obtinute din productie proprie.

Un criteriu fundamental in organizarea contabilitatii stocurilor si a circulatiei valorilor materiale il reprezinta Cazul de inventar aplicat, pentru care Legea contabilitatii prevede doua alternative:

- “ cazul inventarului permanent “ consta in urmarirea prin conturi sintetice a miscarii zi de zi a elementelor materiale circulante prin inregistrarea intrarilor si iesirilor si stabilirea stocului / soldului final.

- “cazul inventarului intermitent” porneste de la ideea ca valorile economice sunt destinate consumului si nu stocarii, stocul ca entitate (cantitativ si valoric, desigur) fiind determinat la finele fiecarei perioade de gestiune(nu neaparat prin inventariere, ci si pe baza contabilitatii analitice a stocurilor ). Aceasta face sa fie luate in calcul stocarea si destocarea dintre stocurilor initiale si cele finale spre a influenta corect consumurile, iesirile si implicit rezultatele.

1.2 CONTABILIZAREA OPERATIEI SPECIFICE OBIECTULUI DE ACTIVITATE AL FIRMEI SC.EXTRAPAN.SA

1. Se receptioneaza materii prime de la un furnizor, din factura rezultand:

- Pretul producatorului ………………………….. 4000 lei;- T.V.A. 19% ……………………………………. 760 lei:Suma totala de platit………………………………... 4760 lei

% = 401 4760 lei “Furnizori” 301 4000 lei “Materii prime” 4426 760 lei “T.V.A. deductibila”

2. Valoarea materiilor prime primate cu titlu gratuit este de 5800 lei.

301 = 7582 5800

“Materii prime” “Alte venituri exceptionale

13

Page 14: atestat Contabilitate

Din operatii de gestiune”

3. Valoarea materiilor prime achiztionate din avansuri de trezorerie este de 600 lei; T.V.A. 19%.

% = 542 7140 “Avansuri de trezorerie” 301 600 “Materii prime”

4426 114 “T.V.A. deductibila”

4. Se inregistreaza darea in consum a materiilor prime in suma de 3500 lei.

601 = 301 3500

“Cheltuieli cu materiile “Materii prime” prime”

5. Intrarea in gestiunea unitatii a materiilor prime la costul de achizitie de 6000 lei, suma totala de plata este de 7140 lei

% = 401 7140 “Furnizori”

301 6000 “Materii prime”

4426 1140 “T.V.A. deductibila”

6. Se inregistreaza aprovizionarea cu obiecte de inventar in valoare de 7500 lei , T.V.A 19%.

% = 401 4165 “Furnizori”

303 3500 lei “Obiecte de inventar”

665 lei “T.V.A deductibila”

7. Se inregistreaza darea in folosinta a unor obiecte de inventar in valoare de 6000 lei.

603 = 303 6000 lei “Cheltuiele privind obiectele “Uzura obiectelor de

de inventar” inventar”

14

Page 15: atestat Contabilitate

8. Se inregistreaza plusuri de obiecte de inventar aflate in exploatare in valoare de 12000 lei.

303 = 758.8 1200 lei

“ Obiecte de inventar” “Alte venituri din exploatare”

9. Se obtin din procesul de productie urmatoarele semifabricate si produse la pret standard:

- semifabricate in valoare de ………………………..5000 lei - produse finite in valoare de ………………………12000 lei- produse in curs de executie in valoare de ………....4000 lei- produse rebutate in valoare de …………………….1500 lei

% = 711 22500 lei “Variatia stocurilor”

341 5000 lei “ Semifabricate” 345 12000 lei “ Produse finite”

331 4000 lei “Produse in curs de executie”

346 1500 lei “Produse reziduale”

10. Se inregistreaza vanzarea unor produse finite: pret de inregistrare 8000 lei , diferente de pret nefavorabile 2000 lei, adaos commercial 3000 lei, tva neexigibila 2470 lei. 371 = % 15470 lei

“Marfuri” 345 8000 lei

“Produse finite” 348 2000 lei “Diferente de pret la produse” 378 3000 lei “Diferente de pret la marfuri”

4428 2470 lei “ TVA neexigibila”

15

Page 16: atestat Contabilitate

11. Unitatea patrimoniala utilizeaza varianta inventarului intermittent si este platitoare deT.V.A. :

a) se trimit materiile prime spre prelucrare la terti, in valoare de 13000 lei: 351 = 301 13000 lei

“Materii si materiale “Materii prime” aflate la terti”

b) inregistrarea cheltuielilor de transport in valoare de 200 lei , T.V.A. 19% : % = 401 238 lei “Furnizori” 624 200 lei “Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal“ 4426 38 lei “ T.V.A deductibila”

c) Primirea bunurilor prelucrate stiind ca manopera este de 1000 lei:

354 = % 14000 lei “Produse aflate la terti” 351 13000 lei “Materii si materiale aflate la terti”

401 1000 lei “Furnizori”

d) inregistrarea contului de transport , 200 lei, inclusive T.V.A. T.V.A deductibila = (1000 lei+ 200 lei)x 19 : 100 =228

% = 401 428 lei “Furnizori”

624 200 lei “Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal” 4426 228 lei “ T.V.A. deductibila”

e) Receptia obiectelor de inventar: 303 = 603 14400 lei “ Obiecte de inventar” “Cheltuieli privind obiectele de inventar”

16

Page 17: atestat Contabilitate

Capitolul III: PIATA DE ACTIUNE A SC.EXTRAPAN.SA

1.1Piata interna si externa a SC.EXTRAPAN.SA

I. PIATA INTERNACercetarea pietei ocupa loculul principal al demersului de marketing, surprinzind

influentele unui sistem complex de factori, de mediu ambiant asupra acestui teren de confruntare a proceselor, intereselor sau sanselor oricarui agent economic.

Studierea pietei reprezinta receptarea semnalelor, extrem de variate, ca forma pe care piata le lanseaza sistematic. Semnalele lansate de piata nu sunt decat forme exterioare de manifestare a fenomenelor. Ele urmeaza fenomenelor, cu un anume decalaj de timp, de exemplu:

- urcarea preturilor pe o piata oarecare, scaderea stocurilor pot urma modificari nesincronizate ale cererii si ofertei;

- rupturii echilibrului dintre aceste piete;- ascendenta cursei falimentului sau a miscarilor de capitaluri dintr-o anumita

ramura a economiei, urmeaza un proces mai indelungat cuprinzand grupari anterioare exagerate de capital in ramura respectiva.

Cunoasterea fenomenelor pietei, nu numai prin intermediul semnalelor (uneori insuficient de semnificative, alteori inselatoare si intotdeauna ulterioare), ci si in mod direct, prin cercetarea radacinilor lor adinci, a intregului complex de relatii cauzale, ofera agentilor economici perspective cu mult mai clare asupra politicii pe care urmeaza sa o adopte. In acelasi timp, intreprinderea utilizeaza piata si ca un laborator de cercetari studiindu-i structura, cuantificindu-i parametrii, stimulindu-i evolutia ulterioara, toate acestea în scopul anticiparii reactiilor posibile ale pietei in cazul unor viitoare actiuni ofensive ale societatii comerciale.

Datorita sistemului de organizare si desfasurare a activitatii de productie, din tara noastra, existent pana în 1989, unitatile economice nu s-au preocupat de cercetarea pietei. Prin tranzitia la economia de piata creste însa interesul pentru cercetarile de marketing în producerea si livrarea produselor de panificatie, fiecare firma fiind vital interesata sa cunoasca modul cum piata îsi primeste produsele, precum si situatia firmelor concurente.

Pentru un studiu complex si competent al pietii produselor de panificatie, este necesar a se urmari evolutiile înregistrate atat pe piata asigurarii cu resurse materiale, cat si pe cea a desfasurarii produselor.

În ceea ce priveste piata asigurarii cu resurse materiale (principalele resurse materiale pentru industria de panificatie sunt graul si porumbul) este de mentionat ca majoritatea societatilor comerciale se aprovizioneaza cu cereale de la unitatile cu capital de stat (în special de la Romcereal). Pana în 2007 nu s-au înregistrat achizitii de cereale direct de la producatorii agricoli particulari, iar cantitatile preluate direct în anul 2008, sunt foarte mici. Conditiile de calitate cerute de prelucrarea materiei prime sunt standardizate, iar pretul este stabilit pe plan central.

Este necesara o schimbare a politicii de pret pentru cerealele panificabile, stabilindu-se un pret stimulativ care sa acopere cheltuielile de productie ale cerealelor si care sa-l determine pe producator (în special pe cel particular) sa utilizeze soiuri performante, samanta selectionata si tehnologie moderna. Toate acestea vor avea un efect pozitiv asupra calitatii fainii si, bine-nteles, asupra produselor de panificatie.

17

Page 18: atestat Contabilitate

Datorita specificului produselor de panificatie, piata acestora este cu precadere locala, respectiv judeteana; foarte putine sortimente (biscuiti, sticksuri, pufuleti si calciu gris) sunt destinate pietii nationale; aceasta cu atat mai mult cu cat cantitatile destinate pietii nationale sunt nesemnificative în raport cu productia fizica totala (maxim 10%).

Produsele de panificatie fiind produse si livrate tot timpul anului, sezonalitatea vanzarilor este practic inexistenta, o oarecare variatie în perioadele sarbatorilor legale si religioase cand cererea unor astfel de produse este mai mare, ceea ce face ca producatorii (ofertantii) sa intensifice activitatea de productie si de comercializare în aceste perioade.

În cadrul studierii ofertei de produse de panificatie, un loc de seama îl ocupa cercetarea dinamicii si structurii ofertei, precum si studierea nivelului calitativ al ofertei.

Investigatia calitatii componentelor ofertei dispune de o suita de indicatori sintetici, din randul carora mentionam: pretul mediu de vanzare al ofertei, clasa medie de calitate a ofertei, gradul mediu de utilizare a ofertei.

Un fenomen pozitiv, în ce priveste îmbunatatirea ofertei, îl constituie reteaua proprie de magazine care, pentru a contribui la cresterea volumului ofertei (în comparatie cu alte societati de profil), trebuie sa fie amplasate în zonele centrale ale oraselor si sa practice un comert igienic.

II. PIATA EXTERNA

Tendinta de scadere a comertului mondial cu grau, începand cu sezonul 2007/2008 se va mentine si în acest sezon, cand este estimat nivelul de circa 96 milioane tone, mai mic cu 15% comparativ cu nivelul înregistrat în sezonul 2006-2007

Ca urmare a redresarii productiei în 2006, Australia si-a majorat substantial exportul de grau fata de nivelul foarte scazut din sezonul 2006-2007. Celelalte tari, mari furnizoare de grau înregistreaza o reducere a disponibilitatilor pentru export, în principal Canada datorita nivelului redus al stocurilor de grau la începutul sezonului si Argentina ca urmare a scaderii productiei interne. Diminuari usoare ale exportului sunt estimate pentru S.U.A. si Uniunea Europeana, avand în vedere reducerea disponibilitatilor interne.

Ca urmare la nivelul ridicat al productiei de grau din 2007 Romania se afla pentru prima data, dupa 1989 în situatia de a avea disponibil important pentru export estimat la circa 2,6 milioane tone. Posibilitatea ca Romania sa devina un important exportator de grau, în cadrul tarilor europene, este favorizata de nivelul redus al disponibilitatilor de grau ale principalilor exportatori traditionali si de preturile ridicate ale graului de pe piata internationala. Romania si alte tari est europene au în aceste conditii posibilitatea sa-si sporeasca participarea pe piata mondiala.

Un concurent important din zona est europeana este Ungaria, al carei export este estimat la circa 1,1-1,5 milioane tone. În mod traditional, exportul de grau al Ungariei se orienteaza catre Polonia si tarilor fostei U.R.S.S. Cresterea preturilor graului pe piata internationala face posibila reorientarea exportului de grau al Ungariei si catre alte tari, cum sunt cele din Orientul Mijlociu si Africa de Nord. În acest caz, exportul Ungariei ar înlocui partial partial pe aceste piete livrarile traditionale ale altor furnizori, cum sunt tarile Uniunii Europene, ale caror disponibilitati de export anul acesta sunt mai reduse.

Exportul de grau al Bulgariei orientat în mod traditional catre tarile arabe si Israel, este estimat la doar 600 mii tone ca urmare a reducerii productiei. Croatia, Cehia si Slovacia, au de asemenea unele cantitati disponibile pentru export în cursul acestui an. Exista în prezent o cerere substantiala pentru grau din partea unor tari nord africane. În conditiile suspendarii temporare a exportului de grau subventionate de catre Uniunea Europeana acestei tari se

18

Page 19: atestat Contabilitate

orienteaza si catre furnizorii est europeni. Producatorii de faina si de paste fainoase din Turcia au anuntat intentia de a achizitiona din tara noastra pana la 700 mii tone de grau pentru panificatie.

Tarile latino americane, care înregisreaza în acest an scaderi ale productiei ar putea achizitiona unele cantitati de grau din Romania pentru livrari în zona mediteraneeana.

Cererea de import exista si din partea Rusiei dar insuficienta resurselor valutare îi limiteaza capacitatea de achizitionare. Rusia ar putea deveni un potential partener pentru Romania, în conditiile în care productia va putea fi livrata pe calea ferata.

Pentru a valorifica conjunctura favorabila existenta în prezent pe piata mondiala, firmele cu capital de stat si private au achizitionat de la producator, cu plata imediata, cantitati importante de grau, licentele de export acordate pana la jumatatea lunii septembrie anul curent totalizand circa 2 milioane de tone.

Capacitatile actuale de stocare si de încarcare a graului pentru export din Romania nu sunt suficiente si va fi necesara asigurarea resurselor financiare în vederea modernizarii si retehnologizarii capacitatilor existente, precum si realizarea unor noi capacitati. Se cuvine stimulata productia de grau pentru export prin contracte ferme cu producatorii agricoli în marile zone ecologice si acordarea de facilitati la credite, efectuarea lucrarilor si recoltarea la timp.

1.2 PIATA DE APROVIZIONARE

Activitatea de aprovizionare este coordonata de Biroul de Aprovizionare avind in componenta:

- Sef Birou Aprovizionare (studii economice superioare A.S.E.); - 1 merceolog (studii medii de specialitate);- 3 tehnicieni (studii medii de specialitate)In afara acestui Birou mai exista activitatea de depozitare din cadrul depozitului

Gavana precum si cea de transport -manipulare a materialelor. Materii prime de baza:

-graul -furnizor Agentia Nationala de Produse Agricole. Prin macinarea acestuia la cele trei mori (Gavana, Republica si Stefan cel Mare) se obtine faina în urmatoarele sisteme: 650, 480, 800, 1350 precum si subproduse: tarate, faina furajera, corpuri straine etc.

- sare -furnizor salina Slanic Prahova- drojdie -din tara: S.C. Fulgerul S.A.; din import: Franta, Turcia - amelioratori -din import: Austria; din tara: S.C. Dobrogea S.A.CT - margarina -din tara: Vegras Bragadiru; din import: Austria- lapte praf -din tara: Oradea, Cimpulung-Moldovenesc; din import- unt - Lactag Pitesti, Cimpulung - Moldovenesc - zahar - Buzau- oua -sub forma de praf de oua; crude: Avicola Buftea, Crevedia- stafide, susan - import prin Aprodex Bucuresti - cacao - import sau prin Excelent Bucuresti- materiale pentru reparatii curente si capitale: sir bobinaj (Zalau rulmenti

(Brasov, Birlad), profile metalice, suruburi, aparate electrice de la fabricile de profil sau Baza de Aprovizionare Pitesti.

- combustibili, lubrefianti prin S.C. PECO S.A. - materiale de constructie: var, ciment

19

Page 20: atestat Contabilitate

- materiale igienico-sanitare, maturi, detergenti, perii, soda se aduc fabricile de profil sau din baza.

Pentru o cat mai mare eficienta societatea trebuie sa tina cont de urmatoarele:- furnizorii sa fie cat mai apropiati ca distanta;- cautarea a cat mai multi furnizori pentru a alege pe cel mai convenabil ca pret si

calitate a produselor oferite;- utilizarea de mijloace de transport cu capacitati cat mai apropiate de necesarul de

materii si materiale ce urmeaza a se aproviziona;- folosirea metodelor moderne de transport si depozitare pentru a se evita

consumul suplimentar de forta de munca;- dimensionarea si structurarea fortei de munca la nivelul strict al necesitatilor

zilnice de transport si manipulare a materiilor si materialelor.Pentru folosirea în productie nu este necesara o pregatire prealabila a materiilor

prime si materialelor, cu exceptia fainii care se ambaleaza în saci pentru unitatile care nu pot folosi sistemul de aprovizionare “vrac”. Ambalarea se face la marile firme furnizoare.

Pentru anii urmatori se vor realiza schimbari ale sistemului de achizitie cu materii prime de baza si auxiliare, schimbari care vor permite accesul direct al societatii ca integrator la achizitionarea cerealelor de la producatorii particulari sau asociatii ale acestora.

20

Page 21: atestat Contabilitate

1.3 CHESTIONAR privind produsele SC.Extrapan.SA

O metodă de apreciere directa a gradului de satisfacere a nevoilor consumatorilor o reprezinta sondajul periodic. Firma expediaza chestionare sau contacteaza telefonic un numar de subiecti alesi aleatoriu din randul noilor clienti pentru a afla care este reactia acestora fata de diverse aspecte ce tin de activitatea ei

1. Va plac produsele fainoase, cum ar fi paste, sticksuri si alte produse de panificatie?a) Dab) Nuc) Nu prea

2. Cat de des folositi produse fainoase?

a) Zilnicb) Rareoric) Deloc

3. Sunteti multumit de calitatea produselor noastre?

a) Dab) Nu

4. Ce parere aveti despre preturile practicate de firma noastra?

5 Sunteti multumit de prestatiile angajatiilor nostri?

a) Dab) Nu

6. Recomandati si altor persoane produsele noastre? a) Da b) Nu

7. Credeti ca produsele noastre au nevoie de mai multa publicitate?

a) Da b) Nu

8. Va considerati un client fidel, pentru firma noastra?

a) Dab) Nu

9. A-ti facut vreodata reclamatie?

a) Da

21

Page 22: atestat Contabilitate

b) Nu

INTERPRETAREA CHESTIONARULUI

Sc.Extrapan.Sa se intereseaza de satisfactia consumatorilor. Chestionanad 50 de persoane a aflat ca : 65% sunt clienti fideli si recomanda produsele noastre 5% nu folosesc produse fainoase 15% sunt de parere ca produsele fainoase au nevoie de mai multa publicitate pentru ca nu aflasera de produsele firmei noastre 15% considera ca prestatiile angajatiilor lasa de dorit iar produseele nu sunt intotdeauna proaspete

Studiile efectuate arata ca, deşi un consumator este nesatisfacut de unele produse pe care le cumpara, mai puţin de 5% din clienţii nesatisfăcuţi reclama acest lucru. Acestia din urmă fie că faptul reclamat este prea putin important, fie ca reclamatia îi va face să se simta penibil sau că nici nu vor fi bagaţi în seama şi problema nu se va rezolva. Majoritatea acestor clienti va cumpara mai putin sau va cumpara din alta parte. Rezultatul consta în pierderea inutila a unor clienti de catre firma în cauza.

Prin urmare, firmele nu pot utiliza numărul reclamaţilor ca element de măsurare a satisfacţiei consumatorilor. O metodă de apreciere directă a gradului de satisfacere a nevoilor consumatorilor o reprezintă sondajul periodic. Firma expediaza chestionare sau contactează telefonic un număr de subiecţi aleşi aleatoriu din rândul noilor clienţi pentru a afla care este reacţia acestora faţă de diverse aspecte ce ţin de activitatea ei. În plus, se solicită şi opiniile clienţilor în legătură cu performanţele concurenţei.

Foarte utila este aprecierea disponibilităţii clientului de a recomanda şi altor persoane produsele societăţii “Extrapan”. Obţinerea unui rezultat bun în acest caz indică faptul că societatea atinge un nivel înalt de satisfacere a consumatorului. Prin intermediul chestionarului s-a ajuns la concluzia ca personalul lasa de dorit si ar trebui instruit mai bine si ca unele persoane nu au aflat de existenta produselor , deci trebuie sa se faca mai multa publicitate .

22

Page 23: atestat Contabilitate

CAP IV: RESURSE UMANE , PRET SI CONCURENTA

1.1 Analiza managementului si a utilizarii resurselor umane

Activitatea productiva în întreprindere se bazeaza pe asigurarea resurselor de productie reprezentate de potentialul uman, natural, material si financiar posibil de valorificat în vederea obtinerii de bunuri materiale si servicii.

Munca este factor primar al productiei, activ si determinant, care asigura antrenarea celorlalti factori de productie, rezultand combinarea si utilizarea lor eficienta. Factorul munca este supus în continuare unor mutatii importante: reducerea relativa a timpului de munca prin substituirea accelerata a muncii cu capitalul; cresterea rolului efortului intelectual în procesul de productie, avand ca rezultat înlocuirea muncii vii cu procesele de automatizare si robotizare.

Factorul uman poate fi abordat sub raport cantitativ, calitativ si structural.Din punct de vedere cantitativ, factorul munca se exprima si dimensiunea

personalului întreprinderii. Totalitatea membrilor apti de munca ai societatii, avand varsta cuprinsa între 16-55 (57) de ani la femei si 16-60 (62) de ani la barbati, care este varsta legala de munca, reprezinta populatia activa. Totalitatea persoanelor care au loc de munca constituie populatia ocupata.

Din punct de vedere calitativ, factorul munca se diferentiaza prin mai multe caracteristici: nivelul pregatirii profesionale, gradul de calificare, îndemanare.

Factorul de productie “munca” asigura, prin punerea în valoare a capacitatilor psihice si fizice ale oamenilor, realizarea obiectivelor întreprinderii.

Capacitatea de munca este determinata de constitutia fizica, de înzestrarea naturala a oamenilor, de varsta, de pregatirea profesionala, de specialitate:

- strungari, frezori;- frigotehnisti, bobinatori;- mecanici auto.

- în activitatea de conducere si organizare;- personal necalificat:

a) în mori;b) în brutarii;c) alte activitati de deservire;

Întreg personalul lucreaza în schimbul 1& 3 (ocazional se lucreaza si în schimbul 2).

Pentru organizarea eficienta a activitatii de personal sunt necesare urmatoarele activitati si masuri:

a. Elaborarea strategiei si politicii de personal; bazata pe:- banca de date privind situatia personalului;- studii previzionale complexe privind evolutia personalului;

23

Page 24: atestat Contabilitate

- stabilirea resurselor de recrutare si de stimulare a personalului în functie de aportul adus;

- analiza programului tehnic asupra structurii fortei de munca;- elaborarea strategiei si politicii de pesonal pe termen lung, profesii, meserii;

b. Stabilirea necesarului actual de personal prin:- elaborarea criticilor de dimensionare a structurii si necesarului de personal;- studiul metodelor de munca si masurarea muncii;- evaluarea complexitatii lucrarilor si negocierea salariilor.În stransa legatura cu aceste abordari se elaboreaza normativele de munca

specifice, se descriu posturile si se dimensioneaza formatiile de munca, se întocmesc programul de munca si se stabilesc salariile.

c. asigurarea numerica si calitativ structurala a personalului de baza:- stabilirea criteriilor de selectionare si recrutarea prin folosirea testelor de

aptitudini;- asigurarea documentatiei pentru testare;- negocierea prevederilor contractelor individuale;- urmarirea integrarii noilor angajati în activitatea intreprinderii si a respectarii

contractului;- mentinerea unui client bun de munca si conlucrare cu factorii de decizie.

d. Motivarea personalului pe baza: - elaborarii unor criterii de evaluare a muncii;- aplicarea unor sisteme eficiente de salarizare;- mentinerea unor corelatii optime între cresterea fondului de salarii si a

veniturilor totale, între cresterea productivitatii muncii si a salariului mediu.

e. Calificarea si îmbunatatirea pregatirii profesionale a personalului prin:- determinarea necesarului de personal de diferite calificari si elaborarea unor

programe de pregatire si de perfectionare profesionala; - asigurarea resurselor necesare pregatirii si perfectionarii profesionale;- organizarea de cursuri si crearea conditiilor de realizare a acestora si a testului

final.

f. Promovarea personalului prin:- elaborarea si aplicarea unor criterii de apreciere a promovarii evoluate;- aprecierea reala a rezultatelor, fara alte influente neprincipiale;- revizuirea sau acordarea salariului în functie de rezultate

g. Asigurarea unor conditii normale de munca si de viata prin:- urmarirea îndeplinirii contractului colectiv de munca;- îmbunatatirea protectiei si igienei muncii;- organizarea unor activitati social-culturale necesare mentinerii capacitatii de

munca ale personalului.

Problematica stabilirii salariului personalului este studiata de mai multe discipline, sub diferite aspecte, cum ar fi: economia politica, care abordeaza salariul ca forma a venitului

24

Page 25: atestat Contabilitate

în cadrul circuitului economic si a distribuirii veniturilor, economia muncii care trateaza juridic aspectele legate de salariu.

De pe pozitia salariatului, salariul este un venit al factorului de productie –munca, în timp ce de pe pozitia întreprinderii reprezinta un cost. În stabilirea salariului trebuie avute în vedere toate elementele componente: salariul de baza, premii, gratificatii, contributii si taxe.

Salariile, în conditiile economiei de piata, se determina similar preturilor bunurilor si serviciilor, pe baza cererii si ofertei.

Drepturile si obligatiile angajatilor ce decurg din raporturile de munca, se stabilesc prin contractele de munca, si se înregistreaza la Camera de Munca organizata în cadrul Directiei si Protectiei Sociale a judetului Arges.

Prin contractele colective de munca unice la nivel national, încheiate anual, se stabilesc clauzele minime pe care trebuie sa le contina contractul individual de munca.

Organizarea eficienta a muncii impune si determinarea corecta a necesarului de timp de munca, a structurii timpului de munca si a cauzelor de care depinde utilizarea lui rationala.

Determinarea raportului între timpul de munca productiv si neproductiv, a consumului de timp de munca suplimentar permite cresterea eficientei utilizarii personalului. Cresterea ponderii timpului de munca neproductiv în totalul timpului de munca se poate datora:

- conducerii, ca urmare a: varietatii mari a produselor, lipsei standardizarii, planificarii defectuase, lipsei materiilor prime, întreruperii functionarii utilajelor, conditiilor necorespunzatoare de munca, accidente;

- executantilor: absente, întîrzieri, activitati fara interes si lucrul neglijent;Organizarea muncii porneste de la analiza postului fiecarui angajat pentru

identificarea factorilor de stress care ar limita eficienta s

1.2 CERCETAREA RETELEI DE DISTRIBUTIE

Distributia produselor este reprezentata de traseul pe care acestea îl parcurg de la producator la consumator (pe piata) în vederea satisfacerii unor nevoi de consum de o importanta majora atit pentru functionarea mecanismului economic al societatii (în general), cat si pentru fiecare unitate în parte.

25

Page 26: atestat Contabilitate

Ca parte integranta a mixului de marketing, distributia se refera la urmatoarele fenomene:

- stabilirea si asigurarea functionalitatii canalelor de distributie, a formelor de distributie, de circulatie a marfurilor specifice fiecarui canal;

- distributia fizica a marfurilor, procesele operative prin care produsele trec succesiv pentru a ajunge la consumator.

Distributia are rolul de a sincroniza productia cu consumul întilnindu-se situatia cand se creeaza stocuri nevandabile, care datorita perisabilitatii accentuate sa provoace pagube însemnate producatorilor. Aceasta caracteristica este pretabila cu atat mai mult pentru activitatea S.C. EXTRAPAN S.A. cu cat se stie ca produsul principal (painea) are un termen de valabilitate foarte mic.

Toate societatile comerciale de orice profil sunt conectate la sistemul global de distributie, direct sau indirect, astfel încat in tarile cu economie de piata dezvoltata, 56% din populatia activa lucreaza în acest sector si 1/3 din pretul final al marfurilor este datorat activitatii de distributie. De o deosebita atentie se bucura procesul de integrare a activitatii de productie cu cea de distributie, care se poate realiza pe orizontala, prin cuprinderea unui segment al circulatiei unui produs la o anumita veriga a lantului de distributie sau pe verticala incluzand in activitatea unei societati si magazine proprii de desfacere.

Pentru întelegerea si alegerea unei strategii adecvate de distributie este necesara cunoasterea celor trei dimensiuni ale canalului de distributie:

- largimea canalului se refera la numarul de verigi intermediare prin care trec marfurile de la producator la consumator. De mentionat ca la S.C. EXTRAPAN S.A. nu exista intermediari în transportul marfurilor;

- latimea canalului este determinata de numarul de unitati prin care se asigura distributia unui produs în cadrul fiecarei faze a retelei de distributie;

- adancimea canalului exprima masura apropierii distribuitorului de punctele de consum. Caracteristic canalelor de distributie utilizate de S.C. EXTRAPAN S.A. este aceea ca în cele mai multe cazuri (pentru aproape 90% din productie) punctele efective de consum sunt în Municipiul Pitesti.

Alegerea canalelor de distributie, stabilirea formelor de distributie adecvate fiecarei categorii de produs constituie decizii de management de maxima importanta cu efecte pe termen lung asupra orientarii si finalitatii activitatii societatii. Indiferent de numarul agentilor economici implicati în distribuirea unui produs, sediul deciziilor strategice privind orientarea distributiei este la unitatea producatoare.

Obiectivul principal al S.C.EXTRAPAN S.A. este acela de a organiza distributia fizica a produselor astfel încat cei interesati sa intre in posesia acestora, în cantitatile dorite de ei, în momentul in care au nevoie de ele, la locul dorit si în cantitatile solicitate.

Alte obiective ale activitatii de distributie sunt:- plasarea cat mai eficienta a comenzilor;- reducerea costurilor de distributie.Sistemul logistic este compus dintr-un ansamblu de activitati interdependente care

contribuie la realizarea politicii de marketing. Intre aceste activitati, cele mai importante sunt: transportul, stocarea, depozitarea, manipularea fizica.

Transportul produselor de panificatic reprezinta una din activitatile esentiale ale distributiei fizice, considerata cea mai importanta componenta a mixului logistic. Cele mai importante decizii, privind transportul, avand in vedere S.C. EXTRAPAN S.A. sunt:

- alegerea modalitatilor si mijloacelor de transport; - alegerea rutelor de transport;- programarea operativa pentru transport.

26

Page 27: atestat Contabilitate

Alegerea celei mai potrivite modalitati de transport necesita luarea în consideratie a urmatoarelor elemente: existenta mijloacelor de transport în locurile dorite, costul transportului (detine 2/3 din întregul cost al logisticii de distributie), durata acestuia. Alegerea celei mai eficiente rute de transport presupune minimizarea timpului de transport sau a distantelor parcurse, adica minimizarea cheltuielilor de transport.

În ceea ce priveste S.C. EXTRAPAN S.A. transportul produselor de panificatie se face cu ajutorul masinilor din parcul propriu de masini. Parcul auto al societatii are în componenta 15 camioane pentru transport produse de panificatie.

Stocarea produselor reprezinta o alta componenta a distributiei fizice, capabila sa aduca mari avantaje firmei. Obiectivul principal il constituie asigurarea unei aprovizionari continue si cu costuri cat mai mici.

Depozitarea are de asemenea un rol important, avand în vedere alegerea optima a locului de amplasare a depozitelor. În unitatile de depozitare se realizeaza receptia cerealelor intrate, se asigura pastrarea si protectia lor.

S.C. EXTRAPAN S.A. si-a organizat corespunzator spatiul în vederea depozitarii, acordand o deosebita atentie activitatii de primire, depozitare, conservare fara pierderi, degradari, sustrageri a materialelor si produselor finite, ia masuri pentru depozitare conform normelor tehnice de depozitare si prevenirea incediilor.

Printre obiectivele prioritare ale distributiei fizice se afla si manipularea fizica care se refera la minimizarea costurilor de manipulare si utilizare la maxim a capacitatii de depozitare. Trebuie determinata marimea optima a lotului manipulat, alocarea spatiilor pentru depozitare, alegerea echipamentelor de manipulare.

Sintetizand, variantele strategice ale S.C. EXTRAPAN S.A. Pitesti în domeniul distributiei se referea la:

- distributia prin canale scurte (prin magazine proprii);- grad de control ridicat;- flexibilitate ridicata etc.

1.3 STUDIEREA PRETURILOR SI CONCURENTEI

Datorita specificului sau de a fi recoltata data pe an (în Romania în luna iulie), de a fi cultivat cu predilectie an zona de campie, de a fi consumat în diferite forme de prelucrare in toata tara (în functie de densitatea populatiei) în fiecare din cele 365 de zile ale anului si într-un ritm aproape constant -graul- ridica o serie de probleme: de transport, de colectare, de depozitare, de conservare, de prelucrare si de comercializare, repartizate pe parcursul a cinci faze specifice unor activitati economice distincte, caracteristice unor agenti economici strict specializati.

Aceasta caracteristica face ca produsul final - painea - (care ocupa 80% din volumul produselor de panificatie) sa poarte amprenta activitatilor si disfunctionalitatilor întilnite de-a lungul acestui traseu. Fiind un produs declarat de guvern ca "un produs de importanta nationala", graul a fost tot timpul strict supravegheat de puterea executiva.

Costurile care s-au adaugat de-a lungul filierei de panificatie si s-au colectat în produsul final (painea, pastele fainoase, specialitatile de panificatie si patiserie) au determinat cresterea de la an la an a pretului cu amanuntul. Acest pret a fost obiectul multor sedinte de analize si negocieri la nivelul factorilor de decizie (Ministerul Finantelor, Ministerul Comertului Interior, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, fostei Regii Autonome

27

Page 28: atestat Contabilitate

Romcereal, Agentiei Patronale Rompan si Centrocoop), în care au avut loc initiative legislative prin care s-a ajustat continuu politica de interventie pe filiera produselor de panificatie.

Interventia statului în dirijarea preturilor la unele produse agricole (grau, lapte, carne), interventie justificata prin unele subventii acordate in mod deosebit acestor produse, s-a dovedit a fi nefondata si neeficienta.

Daca comparam ritmul de crestere a preturilor la produsele dirijate cu ritmul de crestere a preturilor produselor nedirijate, dar tot atat de importante pentru traditia alimentara a poporului roman constatam ca acestea din urma au crescut într-un ritm mult mai scazut decat cele dirijate.

Explicatia consta în faptul ca la aceste produse (nedirijate), nefiind fixat un pret, au actionat legile cererii si ofertei. Plafonarea pretului la cereale, în special la grau, a facut ca si foarfecele preturilor la produsele industriale pentru agricultura sa aiba influente negative asupra puterii economice a exploatatiilor agricole.

În actualele conditii ale economiei de piata, pretul ocupa un loc din ce în ce mai important în tematica cercetarilor de piata. Aceasta ca urmare a rolului pe care-l detine pretul, ca unul din factorii determinanti ai cererii de marfuri, deci ai pietei, pe de o parte, si ca instrument de conducere a activitatii economice în politica de piata a întreprinderii moderne, pe de alta parte. De asemenea, în ultima vreme au avut loc diferite miscari ale preturilor, schimbari pronuntate în raporturile dintre preturile unor produse, diversificarea practicilor de preturi pe diferite piete. În aceste conditii, întreprinderea moderna va trebui sa supravegheze atent pretul pietei, sa-i descifreze tendintele si sa-i anticipeze evolutia pentru as-i plasa produsele în conditii cat mai bune.

Pot constitui teme ale unor cercetari de piata o serie de marimi absolute ale preturilor ca:

- nivelul preturilor individuale;- preturile medii la produsele alcatuind o gama mai complexa.O importanta aparte în sfera investigatiilor de piata, o prezinta dinamica preturilor.

Indicele miscarii preturilor va încorpora modificarile în conditiile de productie si circulatie, înnoirea produselor, schimbari în structura sortimentala precum si evolutia puterii de cumparare a banilor. Este însa foarte dificil sa se surprinda cu exactitate miscarea preturilor în economia de piata unde acestea evolueaza în functie de cerere-oferta.

Referitor la S.C. EXTRAPAN S.A., aceasta este preocupata în studierea preturilor la produsele de panificatie cu atat mai mult cu cat în ultimii ani societatea se confrunta cu o concurenta destul de serioasa din partea sectorului privat.

Stabilirea pretului produselor de panificatie (în spcial painea) presupune un anumit numar de restrictii. Se deosebesc mai multe cazuri de restrictii:

- exista un pret al pietei care poate fi impus firmei. În cazul unei concurente perfecte pe piata se formeaza un pret unic pe care societatea nu îl poate depasi;

- în cazul care apare o societate mai puternica cu posibilitatea de a-si fixa propriul pret;

- pretul poate fi fixat de stat (asa cum a fost pana în ianuarie 2007).

28

Page 29: atestat Contabilitate

1.4Analiza potentialului financiar.Indicatorii financiari

Pornind de la scopul final al oricarei activitati economice si al oricarei societati comerciale, anume acele de obtinere de profit, societatea comerciala EXTRAPAN S.A. s-a înscris, cu toate eforturile pe aceste coordonate, dovada fiind preocuparile acesteia de a rationaliza cheltuielile de productie si de crestere a veniturilor totale si pe unitatea de produs, fenomen ce se rasfrange asupra profitului.

Avînd în vedere considerentele de mai sus, este necesara o analiza atenta a cheltuielilor de productie pe total si pe elemente de cheltuieli, dar si pe produs.

În acest scop este utilizat tabelul urmator:

Structura cheltuielilor totale la S.C. EXTRAPAN S.A.

Nr.crt

I

Semifabricatie 2006 2007 2008

mil. Lei % mil.lei % mil.lei %

I. Cheltuieli pt. exploatare din care:

40414 100 34715 100 47429 100

1. Materii prime 27483 68 21282 65,3 33283 702. Combustibil energ., apa 931 2,3 855 2,6 1260 2,63. Amortiz., mijl. fixe 403 1 317,2 1 508 14. Salarii brute 3218 8 4592,3 14,1 4605 9,75. Chelt. privind amortiz. si

prot. Sociala179 0,4 112 0,3 1629,1 3,4

6. Chelt. privind marfurile 4856 12 4898 15 5638,5 11,27. Alte cheltuieli 3342 8,3 555 1,7 817 2II Cheltuieli financiare 137 527 672III Cheltuieli exceptionale 52,5 254 73,5

Cheltuieli totale 40604 33394,2 48175

Pe baza datelor din tabel putem trage urmatoarele concluzii:- cheltuieli salariale prezinta oscilatii cu o tendinta de crestere;- cheltuieli cu amortizarea s-au mentinut constante pe toata perioada analizata,

avand o pondere de 1% în totalul cheltuielilor;- cheltuielile privind marfurile au scazut în totalul cheltuielilor pentru exploatare;- o crestere în ponderea cheltuielilor pentru exploatarea din 2008 o înregistreaza

cheltuielile privind asigurarea si protectia sociala;- cheltuielile materiale, ca pondere în totalul cheltuielilor au o tendinta de

scadere în 2007 dupa care în 2008 înregistreaza o tendinta de crestere.Cheltuielile financiare reprezinta în principal dobanzi si credite contractate de

societate în anul 2006 pe perioada analizata au o tendinta de crestere. Cheltuielile

29

Page 30: atestat Contabilitate

exceptionale au o pondere nesemnificativa în totalul cheltuielilor si reprezinta în general cheltuielile privind operatiile de capital.

În ceea ce priveste evolutia structurii cheltuielilor/unitati de produs, aceasta este reprezentata în tabelul urmator:

Evolutia cheltuielilor pe unitati de produs la S.C. EXTRAPAN S.A.

Nr.crt.

Sortimentul Anii Diferente 2008/20062006 2007 2008

1. Pîine 405 724 947 1332. Faina 516 628 794 533. Foi placinta 794 905 1211 524. Blat de tort 918 1150 1361 485. Cozonac 1124 1454 2052 82

Din datele tabelului se pot desprinde urmatoarele concluzii:- costul pe un kg de pîine a înregistrat o crestere cu un ritm de 133% ceea ce nu

poate avea decat efecte nefaste asupra populatiei deci si asupra cererii de paine;- în cazul celorlalte grupe de produse, ritmul de crestere în perioada 2006-2008,

care cuprind între 48% si 82% pe kg, crestere ce se datoreaza în exclusivitate cresterii preturilor la materiile prime de baza.

Pentru o analiza completa a activitatii comerciale EXTRAPAN S.A. este nevoie sa se studieze dinamica veniturilor realizate si sa se faca o comparare a acestora cu cheltuielile financiare aferente lor.

Dinamica veniturilor realizate

Nr. crt.

Specificare Anii Diferente

08/062006 2007 2008

Mii lei % Mii lei % Mii lei %1. Venituri din exploatare 42861 99,4 3439,3 98,9 49416 99,8 115,22. Venituri financiare 263,9 0,6 87,9 0,3 39,6 0,0 153. Venituri exceptionale 9,3 0,0 284,5 0,8 89,6 0,20 959,54. Venituri totale 43135 100 34766 100 49545,3 100 14,86

În perioada analizata 2006-2008 veniturile au crescut de la 41858,2 în 2006 la 48849,5 în 2008.

Aceasta crestere a veniturilor totale se datoreaza cresterii preturilor din perioada analizata sub indicele inflatiei (2,05 în 2006) si nu a cresterii productiei fizice.

Din 2003 societatea nu a beneficiat de subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif, avand în vedere ca societatea este în domeniul de morarit si panificatie, domeniu strategic în care preturile produselor sunt preturi maximale impuse de Guvern.

Rezultatele obtinute în perioada analizata arata ca societatea comerciala a realizat profit si a reusit sa-si acopere cheltuielile din veniturile realizate.

30

Page 31: atestat Contabilitate

Astfel rezultatele din exploatare arata ca în activitatea productiva, societatea chiar daca a realizat profit, rata profitului acestei societati este descrescatoare.

Rezultatele exceptionale arata ca în activitatea exceptionala societatea a înregistrat profit în 2007 cand veniturile acestei activitati provenite în mare parte din operatiuni de capital au fost mai mari decat cheltuielile pentru aceste operatiuni si alte cheltuieli de sponsorizare.

Analiza a fost facuta pe baza datelor din tabelul urmator:

Nr. Crt.

Specificatie 2006 2007 2008

1. Venituri din exploatare 42861 34393,8 494162. Cifra de afaceri 38306,9 33747 504563. Venituri financiare 263,9 87,9 39,64. Venituri exceptionale 9,3 284,5 89,6

Venituri totale 43134 34766 49545,35. Cheltuieli pt. exploatare 40414 34715 474296. Cheltuieli financiare 137 527 6727. Cheltuieli exceptionale 52,5 254 73,5

Cheltuieli totale 40604 33394,2 481758. Rezultate din exploatare 2445 1778 19869. Rezultate financiare 126 -438 -63210. Rezultate curente 2572 1339 135411. Rezultate exceptionale -43,1 32,7 17,212. Rezultat brut al ex. 2529 1372 70313. Rezultat net al exercitiului 1570 935 413

Principalele elemente de bilant ale S.C. EXTRAPAN S.A.

Nr. crt.

Elemente de bilant 2006 2007 2008

1. Active circulante 4636 6022,2 84312. Active totale 21628 23303 360813. Cifra de afaceri 38306 33747 504574. Stocuri 1838 2128,2 3192,35. Capital propriu 18379 18638 -6. Profit net 1570 936 14997. Profit brut 2529,4 1372,3 21968. Obligatii curente 3248,7 4665 74649. Capital permanent 18379,2 18638,6 18638,710. Active fixe 16993,2 17280,9 27650,311. Cifra de afaceri (în cost) 35777 32375 48562,5

31

Page 32: atestat Contabilitate

Utilizand datele din tabel si cunoscand relatiile de calcul se pot afla indicatorii principali, care se pot grupa astfel:

I. Rata de lichiditate, care la randul ei se stabileste prin intermediul a trei rate:

-rata lichiditatii generale, calculata dupa relatia:aR Active circulante/Obligatii curente

Pentru – 2006 avem:aR 1,42

Pentru – 2007 avem:aR 1,12

Dupa cum se observa rata se calculeaza ca raport între mijloacele de plata disponibile pe termen scurt (disponibilitati si creante sub forma de clienti, diversi debitori, efecte de primit, etc) si exigibilitatile pe termen scurt (furnizori, debitori diversi, efecte de platit) ceea ce înseamna ca raportul trebuie sa fie mai mare ca 1 pentru ca unitatea sa nu se confrunte în viitor cu o ruptura de trezorerie.

Atat în 2006 cat si în 2007 aceasta rata depaseste valoarea, deci societatea nu se confrunta cu efecte negative si face fata obligatiilor.

a) rata lichiditatii curente se calculeaza dupa formula:bR (active circulante-stocuri)/o bligatii curente

Pentru 2006 vom avea:bR 0,86

Pentru 2008 vom avea:bR 0,70

b) rata solvabilitatii generale se calculeaza dupa formula:cR active totale/obligatii curente

Pentru 2006 avem:cR 6,6

Pentru 2008 avem:cR 4,83

Solvabilitatea patrimoniala defineste capacitatea de a face fata scadentelor pe termen scurt; este fluxul încasarilor si cel al cheltuielilor.

Nivelul solvabilitatii arata ca societatea se poate bucura de încrederea furnizorilor si creditorilor sai.

II. Rata de echilibru financiar, este data de sase indicatori dintre care trei sunt mai importanti:

a) rata autonomiei financiare care se calculeaza dupa relatia:dR capital propriu/capital permanent

Pentru 2006 avem:dR 1

Pentru 2008 avem:dR 1

32

Page 33: atestat Contabilitate

Rezulta ca societatea este indepedenta fata de creditorii sai permanenti.Rata de imobilizare a activelor totale care se calculeaza pe baza relatiei:

eR active fixe/active totalePentru 2006 avem:

eR 0,78

Pentru 2008 avem:eR 0,76

Se înregistreaza deci o mobilizare puternica a activului total, ceea ce reprezinta un fenomen negativ prin aceea ca în caz de faliment societatea nu se poate reorienta catre o alta activitate datorita specificului utilajelor de care dispune.

b) Rata de finantare a stocului care se calculeaza astfel:fR (capital permanent-active fixe)/stocuri

Pentru 2006 avem:fR 0,75

Pentru 2008 avem:fR -2,8

III. Rate de gestiune

a) rotatia imobilizarilorgR cifra de afaceri/stocuri imobilizate

Pentru 2006 avem:gR 2,25

Pentru 2008 avem:gR 1,82

Rezulta ca numarul de rotatii ale activelor imobilizate a avut o evolutie descrescatoare. Cauza rezida în faptul ca în timp ce activele imobilizate cresc, cifra de afaceri a crescut mai încet.

b) rotatia stocului care se calculeaza astfel:hR cifra de afaceri/stocuri

Pentru 2006 avem:hR 20,82

Pentru 2008 avem:hR 15,8

Rezulta ca viteza de rotatie a crescut datorita faptului ca ritmul de crestere al cifrei de afaceri este inferior aceluia de crestere a stocurilor.

c) rotatia activului totaliR cifra de afaceri/activul total

Pentru 2006 avem:iR 1,77

Pentru 2008 avem:

33

Page 34: atestat Contabilitate

iR 1,39Deci numarul de rotatii ale activului fata de 2006 este mai mic deoarece rata de

crestere a activelor totale este mai mare decat cea de crestere a cifrei de afaceri.

IV. Ratele rentabilitatii care cuprind urmatoarele rate:

a) rata rentabilitatii financiarefR profit net *100/capital propriu

Pentru 2006 avem:fR 8,54%

Pentru 2008 avem:fR 8,04%

b) rata rentabilitatii economicekR profit brut *100/capital permanent

Pentru 2006 avem:kR 13,76%

Pentru 2008 avem:kR 11,78%

Prima rata se utilizeaza pentru comparatiile interne iar cea de-a doua rata este folosita pentru comparatiile cu alte societati comerciale.

c) rata rentabilitatii veniturilorlR profit brut*100/cifra de afaceri

Pentru 2006 avem:lR 6,6%

Pentru 2008 avem:lR 4,35%

d) rata rentabilitatii resurselor consumatemR profit brut*100/cifra de afaceri

Cifra de afaceri este exprimata în costuriPentru 2006 avem:

mR 7,07%Pentru 2008 avem:

mR 4,52%Pe baza rezultatelor obtinute rezulta ca rata lichiditatii generale a scazut de la

7,07% în 2006 la 4,52% în 2008.

34

Page 35: atestat Contabilitate

CAP V:CEREREA SI OFERTA PRIVIND SC.EXTRAPAN.SA

1.1CONCLUZIE SI PROPUNERI

Previzionarea cererii si a ofertei la principalele produse alimentare ale S.C.EXTRAPAN S.A pe perioada 2007-2008

Nr.crt.

Specificare U/M ANUL2004 2005 2006 2007 2008

0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.1. Populatia

municipiului Pitesti si limitrofe

Mii Loc.

320 321 322 323 324

2. Consumul mediu anual la:Kg/om/an- faina (consum final) 6,12 5,84 6,10 6,15 6,15- paine 93,59 90,64 87,14 86 85 - cozonac 1,21 1,01 1 1,2 1,5- blat tort 2,28 2,54 2,33 2,5 2,8

Dupa cum se poate observa din graficul urmator produse cu o tendinta de crestere accentuata sunt zaharoasele si specialitatile, produse ce presupun o înalta prelucrare si deci un profit mai mare. Cresterea productiei marfa la aceste produse se datoreaza unei cerinte într-o continua crestere dar si preocuparii societatii de a deveni mai competitiva prin cresterea calitatii produselor si diversificare sortimentala.

35

0

20

40

60

80

100

2004 2005 2006 2007 2008

Faina

Pâine

Zaharoase

Specialitati

Page 36: atestat Contabilitate

STUDIEREA CERERII

Domeniul central în investigatiile de piata este cel al cererii de marfuri. Cunoasterea cererii beneficiarilor potentiali pentru produsele si serviciile oferite pietei constituie premisa orientarii eficiente a activitatii oricarei întreprinderi.

Cererea painii si a produselor de panificatie reprezinta cantitatea de produse pe care cumparatorii sunt dispusi sa o cumpere la un moment dat la un anumit pret. Cererea pentru aceste produse este aproape invariabila, foarte putin elastica functie de preturi, chiar si functie de veniturile cumparatorilor, coeficientii de elasticitate fiind dintre cei mai mici întalniti pe piata.

Pentru aprecierea corecta a cererii de astfel de produse, piata totala a acestora va fi împartita cu ajutorul tehnicii segmentarii pietei, în segmente omogene, interesante din punct de vedere al marimii lor asupra carora S.C. EXTRAPAN S.A. va putea actiona prin intermediul marketingului mix.

Tinand cont ca principalul factor care influenteaza orientarea politicii de produs îl reprezinta preferintele consumatorului pentru asigurarea unui submix de produs realist este necesar, în prealabil stabilirea aprecierii consumatorilor finali asupra produselor realizate de S.C. EXTRAPAN S.A.

Pentru acestea se va utiliza metoda de studiere directa a comportamentului consumatorilor, in aceasta categorie incluzandu-se metod care au la baza culegerea informatiilor direct de la purtatorii cererii, de la consumator.

În studierea cererii de produse a populatiei pe un anumii se utilizeaza o mare varietate de metode de investigatie:

a) metode de analiza care cuprind:- metode de analiza a cererii de produs -folosesc datele statistice care sugereaza

unele dimensiuni si structuri ale cereriilin perioade trecute. Aceste date se gasec înregistrate si stocate sub forma de bilant, raport, studiu, buletin de informare, anuar statistic, etc.;

- analiza vinzarilor catre populatie;- analiza miscarii stocurilor de marfuri; - bugetele de familie;b) metodele de estimare indirecta. Aceste metode abordeaza cererea ca efect a

altor fenomene economice, demografice, asupra carora exista cu informatii disponibile. În estimarea cererii pentru diferitele produse, pot constitui puncte de plecare: efectivul total de populatie ( pe judet, pe localitati), numarul de persoane pe mediu (urban, rural), marimea unor contingente de persoane (copii de varsta scolara, studenti, batrani etc);

c) metode de studiere directa -în categoria acestora se includ metodele care au la baza culegerea informatiilor direct de la purtatorii cererii. Utilizand metodele directe, pentru a ajunge la o concluzie corecta si relevanta asupra cererii de produs, se supun observatiei mii de consumatori.

O abordare stiintifica a cererii poate fi obtinuta prin sondajul statistic. Acest procedeu presupune stabilirea unui esantion de persone din colectivitatea generala in cadrul careia urmeaza a fi studiate diferitele aspecte ale cererii de marfuri. Rezultatele obtinute astfel prin cercetarea esantionului se extind asupra întregii colectivitati. În modalitatile concrete de folosire a sondajului statistic se disting: ancheta ocazionala, panelul de consumatori, panelul de magazine.

36

Page 37: atestat Contabilitate

STUDIEREA OFERTEI

Modalitatile de organizare si desfasurare a activitatii de productie din tara noastra, existenta pina in anul 1989, a imprimat unitatilor economice o preocupare mai redusa in ceea ce priveste cercetarea modului de manifestare a ofertei pe piata. Prin tranzitia la economia de piata, creste interesul fata de cercetarile de marketing în acest domeniu, fiecare firma fiind vital interesata sa cunoasca modul cum piata ii priveste produsele, precum si statutul ofertei firmelor concurente.

Fiind o categorie economica complexa, oferta se cere studiata atat ca o masa de marfuri (evaluata comparativ sau valoric) cat si ca proces economic in cadrul caruia fluxul parcurge stadii diferite intre etapa productiei si cea a consumului cum sunt cele de productie marfa, intrari de marfuri, stocuri, vanzari.

Obiectul cercetarii ofertei priveste cunoasterea surselor de formare a volumului si structurii ofertei, a factorilor sai de influenta, evaluarea dinamicii si localizarii teritoriale a tendintelor in raportul in raportul dintre componentele sale (ca urmare a competitivitatii intre produse si a alinierii la cerintele pietei) stabilirea gradului de invechire economica, adica a "varstei" produselor si serviciilor ce compun oferta.

Un loc de seama in cadrul studierii ofertei de produse de panificatie il ocupa cercetarea dinamicii si structurii ofertei, precum si studierea nivelului calitativ al ofertei. Investigarea calitatii componentelor ofertei dispune de o suita de indicatori sintetici, din rindul carora se remarca:

- pretul mediu de vinzare al ofertei;- clasa medie de calitate a ofertei;- gradul mediu de utilizare al ofertei.Odata cu înfiintarea unor firme particulare de productie si comercializare a

produselor de panificatie, societatile comerciale cu capital de stat au ca scop mentinerea unei cote de piata ridicate. Astfel S.C. EXTRAPAN S.A. PITESTI detinea in 2007 o cota medie de piata de 72% si o cota relativa de piata de 260%. Fata de anul anterior (2006) s-a constatat o reducere cu 21% a cotei de piata detinuta de principalul producator (S.C. EXTRAPAN S.A.). Pentru o serie de sortimente cota de piata realizata de S.C. EXTRAPAN S.A. pe piata produselor de panificatie din judetul Arges este mai mare cu 61% (paine, zaharoase, stiksuri, pufuleti, calciu gris, malai), pentru o parte dintre acestea fiind singurul ofertant (calciu gris, malai).

Cat priveste evolutia preturilor la principalele produse de panificatie, acestea au inregistrat o crestere încadrata in limitele normale.

Societatea îsi propune ca pe parcursul desfasurarii activitatii si pe masura castigarii de experienta sa deschida filiale sau sucursale si în alte localitati din tara sau strainatate precum si comercializare cu alte firme de profil din tara sau strainatate.

În concluzie, piata produselor de panificatie, avand ca principal produs painea, are un specific aparte, dat de inelasticitatea cererii de astfel de produse in functie de preturile de livrare si veniturile consumatorilor. De aceea ofertantii (producatorii), indiferent de forma de proprietate, trebuie sa îmbine armonios functia economica a întreprinderii (obtinerea profitului) cu functia sociala, care consta in asigurarea conditiilor de munca pentru salariati si a puterii de cumparare. Astfel, pentru produsele agro-alimentare, în general, nu se poate vorbi de o maximizare a profitului, ci de optimizarea acestuia, tinand cont si de protectia sociala a consumatorilor finali.

37

Page 38: atestat Contabilitate

1 . 2 A N E X E

Fişa postului

- contabil şef

1. Descrierea postului

1.1. Postul: contabil şef

- serviciu: contabilitate;

- direcţia: economico-financiară;

1.2. Relaţii ierarhice

- este subordonat asociaţiilor;

- are în subordine: contabil 1, contabil 2;

1.3. Relaţii funcţionale

- interne: cu cei doi contabili;

- externe: compartimentele funcţionale şi secţiile de producţie şi aprovizionare

desfacere;

1.4. Descrierea sarcinilor

- supravegherea contabilităţii;

- cooperarea cu juristul privind legislaţia economică în vigoare;

- analiza activităţii economico- financiare a societăţii;

- întocmirea bilanţului la sfârşitul fiecărui an financiar;

- întocmirea contului de rezultate şi al balanţei;

- întocmirea tabloului de disponibilităţi;

1.5. Responsabilităţi

- răspunde de eficienţa activităţii economice

- răspunde de respectarea dispoziţiilor şi a indicaţiilor date de asociaţi în legătură cu

problemele de care se ocupă în cadrul serviciilor

1.6. Limite de competenţă

- la solicitarea conducerii (asociaţilor) participă la discutarea şi susţinerea activităţii

proprii.

38

Page 39: atestat Contabilitate

- în lipsa managerului (delegaţie, concediu sau boală) poate pricinui delegarea de

autoritate pentru înlocuirea acesteia pe perioada respectivă;

2. Cerinţele postului

2.1. Studii necesare:

- pregătire de bază: studii superioare economice (finanţe-contabilitate)

- specializare-perfecţionare: curs de management

2.2. Experienţă (stagii) în ani:

- în domeniu (specialitate): minim 5 ani;

- în funcţii de conducere: minim 1an;

2.3. Calităţi personale (aptitudini, capacităţi):- onestitate şi confidenţialitate- posibilitate de analiză- competenţă

Bon Vanzare

Unitatea ...SC.Banat.SA..................... Cod fiscal ..536985.................... Nr. ord. registrul com/an . J.03/29/23.01.1991 ...... Localitatea ........Pitesti............. Judeţul ...........Arges..............

BON DE VÂNZARE ___________________________________________________________| Secţia | Casa | Data ||__________________|____________|___________________________|| Denumirea mărfii | Cantitatea | Preţ unitar | Valoare || | | (inclusiv | - lei - || | | T.V.A.) | ||__________________|____________|_____________|_____________||Faina superioara___ 10baxuri 2ron_________ 120ron_______||__________________|____________|_____________|_____________||__________________|____________|_____________|_____________||__________________|____________|_____________|_____________|| TOTAL, | 22.8 || din care: TVA |----------||________________________________________________|__________| 14-4-12 A6

39

Page 40: atestat Contabilitate

ACT CONSTITUTIV UNIC

al Societatii comerciale .......EXTRAPAN........... S.A./S.C.A.

Se infiinteaza prin prezentul act constitutiv unic societatea comerciala pe actiuni/in comandita pe actiuni ................EXTRAPAN................. S.A./S.C.A. avand ca actionari fondatori subsemnatii:1. (numele si prenumele asociatului) ..Vladu Emilia............, nascut/a in (localitatea si

judetul/sectorul) .BUCURESTI....3....... domiciliat in (localitatea si judetul/sectorul) ..BUCURESTI.. str. FLORILOR............................ nr. .12....., bloc ....5...., scara ..B....., etaj .......5, ap. ...23..., cod postal ..7000.... de cetatenie ....ROMANA...... posesor al buletinului/cartii de identitate seria ..RR.. nr. ....256987....... eliberat de .S21.... la data de .......20.02.2004..., in calitate de asociat - actionar1)

Capitolul IDENUMIREA, FORMA JURIDICA, SEDIUL, DURATA,

EMBLEMA SI OBIECTUL DE ACTIVITATE

Articolul 1Denumirea societatii

Societatea va purta numele „S.C. ........EXTRAPAN.......... S.A./S.C.A.”, persoana juridica romana, denumita in prezentul act constitutiv si „societatea”.

Articolul 2Forma juridica

Forma juridica a societatii este de societate pe actiuni cu capital integral romanesc.

Articolul 3Sediul principal si sedii secundare

(1) Sediul social al societatii este in2) (localitatea si judetul/sectorul) ....PITESTI....... str..MEIULUI... nr. .14., bloc ...-......., scara ....-........., etaj .......-....., ap. .........-...., cod postal ................... .

(2) Societatea isi poate deschide sucursale, filiale, agentii si/sau reprezentante (sau alte asemenea unitati) in tara si/sau in strainatate, potrivit legii romane sau straine aplicabile in speta, in urmatoarele conditii: ...................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... .

Articolul 4Durata societatii

(1) Durata societatii este nelimitata, incepand de la data inmatricularii in registrul comertului, dupa care se dizolva de drept.

(2) Durata societatii poate fi prelungita3) daca nu este dizolvata inainte de implinirea termenului prevazut la alineatul precedent.

Articolul 5Emblema societatii

(1) Emblema societatii4) reprezinta .........UN lan de grau (descrierea elementelor desenului) si este redata in anexa.

40

Page 41: atestat Contabilitate

(2) In orice act, scrisoare sau publicatie care emana de la societate, se vor mentiona denumirea acesteia, urmata de forma juridica, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal.

Articolul 6Obiectul de activitate

Societatea va avea ca obiect de activitate5) urmatoarele: macinarea cerealelor, fabricarea si comercializarea produselor de morarit, panificatie, produsele fainoase si a altor produse alimentare din intern si import de orice fel, prestari servicii, operatiuni de import-export din activitatea proprie, precum si transportul materiilor prime si produselor de panificatie-morarit.

Articolul7Convertirea actiunilor

Actiunile ordinare si cele preferentiale vor putea fi convertite dintr-o categorie in cealalta prin hotararea adunarii generale adoptata in conditiile legii.

Articolul 8Indivizibilitatea actiunilor

(1) Actiunile societatii sunt indivizibile.(2) In cazul in care o actiune devine proprietatea mai multor persoane:

a) daca actiunea este nominativa, societatea nu are obligatia sa inscrie transmiterea ei atat timp cat proprietarii ei nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor ce decurg din actiune;

b) daca actiunea este la purtator, proprietarii trebuie sa desemneze un reprezentant comun.(3) Atat timp cat o actiune este proprietatea indiviza a mai multor persoane, acestea raspund solidar

pentru efectuarea varsamintelor pe care le datoreaza.(4) In cazul pierderii unor actiuni, proprietarul trebuie sa anunte administratorul (consiliul de

administratie) si sa faca public faptul in presa, putand obtine un duplicat numai dupa trecerea unui interval de timp de 6 luni.

Articolul 9Drepturi si obligatii care decurg din actiuni

(1) Actiunile subscrise si varsate de actionari confera acestora urmatoarele drepturi:a) dreptul de vot in adunarea generala a actionarilor;b) dreptul de a alege si a fi ales in organele de conducere ale societatii;c) dreptul de a participa la distribuirea beneficiului conform prevederilor prezentului act

constitutiv.(2) Fiecare actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala11), exercitiul acestui drept fiind

suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.(3) Detinerea actiunii implica adeziunea de drept la prevederile prezentului act constitutiv, drepturile si

obligatiile legate de actiuni urmand actiunile in cazul trecerii lor in proprietatea altor persoane.

Articolul 10

41

Page 42: atestat Contabilitate

Garantii

(1) Obligatiile societatii sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii raspund in limita valorii actiunilor pe care le detin.

(2) Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de creante sau obligatii ale actionarilor, putand fi urmarit numai beneficiul ce li se cuvine sau cota-parte ce le revine la lichidarea societatii, efectuata in conditiile prevazute de prezentul act constitutiv.

Articolul 11Cesiunea actiunilor

(1) Cesiunea partiala sau totala a actiunilor catre coactionari sau catre terti se poate face in conditiile si cu procedura prevazute de prezentul act constitutiv.

(2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, subscrisa de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor si prin mentiunea facuta pe actiune.12)

(3) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata organizata se transmite potrivit prevederilor Legii privind valorile mobiliare si bursele de valori.

(4) Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora.(5) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti

de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

Articolul 12Neefectuarea platii varsamintelor13)

(1) In cazul cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza in termenele prevazute de lege, societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) si intr-un ziar de larga raspandire.

(2) Daca nici in urma acestei somatii, actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acelor actiuni nominative.

(3) Decizia de anulare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a), cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.

(4) In locul actiunilor anulate se emit noi actiuni, purtand acelasi numar, care vor fi vandute, iar sumele obtinute din vanzare vor fi intrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vanzare, a dobanzilor de intarziere si a varsamintelor neefectuate, restul fiind inapoiat actionarilor.

(5) Daca pretul obtinut nu este indestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vanzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se indrepte impotriva subscriitorilor si cesionarilor conform prevederilor legii.

(6) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

Articolul 13Interdictii privind actiunile

(1) Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor legii, dupa cum urmeaza:a) autorizand dobandirea, adunarea generala extraordinara stabileste, in principal: modalitatile

de dobandire; numarul maxim de actiuni care urmeaza a fi dobandite; contravaloarea lor minima si maxima; perioada efectuarii operatiunii care nu poate depasi 18 luni de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial;

b) valoarea actiunilor proprii dobandite de societate, inclusiv a celor aflate in portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris;

c) se pot dobandi numai actiuni integral liberate si numai in cazul in care capitalul social subscris este integral varsat; 15)

42

Page 43: atestat Contabilitate

d) plata actiunilor astfel dobandite se va face numai din beneficiile distribuibile si din rezervele disponibile ale societatii, cu exceptia rezervelor legale, inscrise in ultimul bilant contabil.

(2) Actiunile dobandite potrivit alineatului (1) nu dau dreptul la dividende, iar pe toata durata posedarii lor de catre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat. In cazul dobandirii de catre societate a actiunilor proprii, cu incalcarea prevederilor legii, aceasta are obligatia de a le instraina in termen de cel mult un an de la data subscrierii lor, potrivit hotararii adunarii generale extraordinare, actiunile neinstrainate in acest termen fiind anulate, iar capitalul social urmand a fi redus in mod corespunzator.

(3) Restrictiile prevazute la alineatul (1) nu se aplica atunci cand dobandirea de catre societate a unui numar determinat de actiuni proprii, integral liberate se poate face in situatiile prevazute de lege.

(4) Societatea nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre terti.

(5) Luarea in gaj a propriilor actiuni, fie direct, fie prin persoanele care actioneaza in nume propriu, dar pe seama societatii, este asimilata cu dobandirea propriilor actiuni, acestea urmand a se contabiliza separat16).

Articolul 14Gajarea actiunilor

(1) Titularii actiunilor le pot gaja, pe baza unei declaratii data de titularul lor, in forma autentica sau prin inscris sub semnatura privata (certificata de functionarul societatii sau al registrului independent privat al actionarilor), in care se arata: a) cuantumul datoriei; b) valoarea; c) categoria actiunilor gajate.

(2) Constituirea gajului se inscrie in registrul actionarilor.(3) Creditorului gajist i se elibereaza o dovada a constituirii gajului.

Articolul 15Vanzarea actiunilor

Actionarii care ofera spre vanzare actiunile lor prin oferta publica vor trebui sa intocmeasca un prospect de oferta in conformitate cu prevederile Legii privind valorile mobiliare si bursele de valori.

Articolul 16Retragerea actionarilor

(1) Actionarii au dreptul de a se retrage din societate si de a obtine contravaloarea actiunilor pe care le poseda17).

(2) O data cu cererea de retragere, ei vor depune si actiunile pe care le poseda.

Articolul 17Evidenta actiunilor

(1) Actiunile poarta timbrul sec al societatii si semnatura unui numar de doi administratori desemnati de Consiliul de administratie.

(2) Pana la emiterea si eliberarea de actiuni in forma materiala, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, va elibera cate un certificat de actionar cuprinzand toate elementele unei actiuni18).

(3) Evidenta actiunilor se tine intr-un registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele Consiliului de administratie, care se pastreaza la sediul societatii.

(4) Situatia actiunilor se cuprinde in bilantul contabil anual19) .

43

Page 44: atestat Contabilitate

CAPITOLUL IICONDUCEREA, ADMINISTRAREA SI CONTROLUL SOCIETATII

Sectiunea IConducerea societatii

Articolul 18Dispozitii comune

(1) Adunarea generala a actionarilor este organul suprem de conducere al societatii, care ia decizii privind activitatea acesteia si asigura politica ei economica si comerciala.

(2) Adunarea generala este ordinara si extraordinara si are loc la sediul societatii20) sau in localul ce se va indica in convocare.

Articolul 19Convocarea adunarii generale

(1) Adunarea generala se convoaca de catre Consiliul de administratie, in termenul prevazut de lege, acesta neputand fi, in nici un caz, mai mic de 15 zile de la publicarea convocarii.

(2) Convocarea societatii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) si intr-unul din ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. 21)

(3) Convocarea va cuprinde, in mod obligatoriu:a) locul si data tinerii adunarii generale;b) ordinea de zi22).

(4) Consiliul de administratie are obligatia sa convoace, de indata, adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica23) iar daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii, se va tine seama de urmatoarele:a) adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la data inregistrarii cererii;b) in cazul in care Consiliul de administratie nu convoaca adunarea generala, aceasta se face

prin organele instantei judecatoresti de la sediul societatii. 24) (5) Actionarii, reprezentand intreg capitalul social, vor putea - daca nici unul dintre ei nu se opune - sa

intruneasca o adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta acesteia fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.

Articolul 20Dreptul de vot in adunarea generala

(1) Actionarii isi exercita dreptul de vot in adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda25) astfel:a) actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la26)

................................................................................................................................................. ....

.............................................................................................................................................;b) actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite alte drepturi prevazute de lege se

inscriu in evidentele societatii (registrul independent, privat, al actionarilor) corespunzator datei de referinta; 27)

c) daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului in adunarile generale ordinare si nudului proprietar in adunarile generale extraordinare;

d) in cazul cand actiunile sunt gajate, dreptul de vot apartine proprietarului lor;e) actionarii nu pot fi reprezentati in adunarile generale decat prin alti actionari, in baza unei

procuri speciale; 28) f) actionarii-persoane fizice care nu au capacitatea legala, precum si actionarii-persoane juridice

pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali care, la rand lor, pot da procura speciala altor actionari29);

g) consiliul de administratie (administratorul unic) si functionarii societatii nu-i pot reprezenta pe actionari; 30)

44

Page 45: atestat Contabilitate

h) administratorii nu pot vota, in baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor este in discutie. Ei pot vota bilantul contabil si contul de profit si pierderi daca, fiind posesorii a cel putin jumatate din capitalul social, nu se poate forma majoritatea legala fara votul lor;

i) actionarii care, intr-o anumita operatiune, au, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societatii, au obligatia sa se obtina de la deliberarile privind acea operatiune. 31)

(2) Dreptul de vot nu poate fi cedat, orice conventie privind exercitarea, intr-un anumit fel, a dreptului de vot fiind nula.

Articolul 21Atacarea in justitie a hotararilor adunarilor generale

(1) Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a), de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei. 34)

(2) Cererea in anulare se va introduce la instanta de pe raza teritoriala unde societatea isi are sediul, actionarul fiind obligat sa depuna la grefa acesteia cel putin o actiune. 35)

(3) Hotararea definitiva de anulare se mentioneaza in registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a), de la data publicarii ea fiind opozabila tuturor actionarilor.

Articolul 22Intrunire, atributii

(1) Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar pentru:a) schimbarea formei juridice a societatii;b) schimbarea sediului societatii;c) modificarea obiectului de activitate al societatii;d) prelungirea duratei societatii;e) majorarea capitalului social;f) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;g) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;h) dizolvarea anticipata a societatii;i) conversia actiunilor dintr-o categorie in alta;j) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;k) emisiunea de obligatiuni;l) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta

aprobarea adunarii generale extraordinare.(2) Adunarea generala extraordinara deleaga38) consiliului de administratie/administratorului unic

exercitiul atributiilor prevazute la alin. 1 lit. b), c), e), f) si i) in urmatoarele conditii ........................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................ si cu majoritatile prevazute la alin. 3.

(3) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare40) sunt necesare:a) la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social, iar

hotararile vor fi luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social.

b) la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social, iar hotararile vor fi luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social;

Articolul 23Conditii si participanti

45

Page 46: atestat Contabilitate

(1) Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, in urmatoarele conditii: ........................................................................................................................................................ ...................................................................................................................................................... .

(2) Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la asemenea adunari.

Articolul 24Hotararile adunarii speciale

(2) Hotararile initiate de adunarile speciale se supun aprobarii adunarilor generale corespunzatoare.(3) Hotararea unei adunari generale de a modifica drepturile sau obligatiile referitoare la o categorie

de actiuni nu produce efecte decat in urma aprobarii acestei hotarari, de catre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni din acea categorie.

Articolul 25Aplicarea prevederilor comune

Prevederile privind convocarea, cvorumul si desfasurarea adunarilor generale ale actionarilor se aplica si adunarilor speciale.

Sectiunea a III-aControlul societatii - Cenzorii

Articolul 26Numirea cenzorilor

(1) Societatea are un numar de ...................... cenzori51) si ..................... supleanti51), alesi de adunarea generala constitutiva pe termen de 3 ani, putand fi realesi.

(2) Cenzorii vor avea calitatea de52) .................................. .(3) Cenzorii isi exercita personal mandatul lor.(4) Cenzorii au depus garantia prevazuta de prezentul act constitutiv pentru administratori.

Articolul 27Incompatibilitati

Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:a) rudele sau afinii pana la cel de-al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;b) persoanele care, sub orice forma, primesc pentru alte functii decat aceea de cenzor un

salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate;c) persoanele carora le este interzisa functia de administrator.

Articolul 28Remunerare

Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, stabilita de adunarea generala.

Articolul 29Indisponibilitati

(1) In caz de deces, impiedicarea fizica sau legala, incetare sau renuntarea la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai in varsta il inlocuieste.

(2) Daca in acest mod numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alte persoane in locurile vacante, pana la intrunirea celei mai apropiate adunari generale.

46

Page 47: atestat Contabilitate

(3) Atunci cand nu mai ramane in functie nici un cenzor, administratorii convoaca, de urgenta, adunarea generala, care va proceda la numirea altor cenzori.

Articolul 30Obligatii ale cenzorilor

(1) Cenzorii, in principal, sunt obligati:a) sa supravegheze gestiunea societatii;b) sa verifice daca bilantul contabil si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si in

concordanta cu registrele;c) sa controleze daca registrele sunt tinute cu regularitate;d) sa verifice daca evaluarea patrimoniului s-a efectuat conform regulilor stabilite pentru

intocmirea bilantului contabil.(2) Despre toate constatarile rezultate din controlul executat asupra obiectivelor de la alin. (1),

precum si asupra propunerilor pe care le considera necesare cu privire la bilantul contabil, cenzorii fac adunarii generale un raport amanuntit.

(3) Adunarea generala nu poate aproba bilantul contabil si contul de profit si pierderi daca acestea nu sunt insotite de raportul cenzorilor.

(4) Cenzorii, de asemenea, sunt obligati:a) sa faca, in fiecare luna, si inopinat, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau a

valorilor proprietatea societatii sau primite in gaj, cautiune ori in depozit;b) sa convoace adunarea generala ordinara sau extraordinara atunci cand nu a fost convocata

de administratori;c) sa ia parte la adunarile generale ordinare si extraordinare, putand determina inserarea pe

ordinea de zi a propunerilor pe care le considera necesare;d) sa constate depunerea cu regularitate a garantiei din partea administratorilor;e) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale prezentului act constitutiv sa fie indeplinite de

administratori si lichidatori.

Articolul 31Primirea si solutionarea reclamatiilor actionarilor

(1) Oricare actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele care considera ca trebuie cenzurate, iar acestia au obligatia sa le verifice, si daca le gasesc reale, sa le aiba in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala.

(2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionarii ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social53), cenzorii sunt obligati sa prezinte observatiile si propunerile lor asupra faptelor reclamate.

(3) Daca cenzorii socotesc intemeiata si urgenta reclamatia actionarilor reprezentand o patrime53) din capitalul social, sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala. In caz contrar, ei trebuie sa refere la prima adunare generala care trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate.

(4) A patra parte din capital53) se dovedeste prin depunerea actiunilor la societati bancare din Romania ori la unitati ale acestora, respectiv prin blocarea actiunilor in cont, in cazul celor emise in forma dematerializata.

(5) Actiunile raman depuse, respectiv blocate, pana dupa intrunirea adunarii generale extraordinare, iar dovada depunerii, respectiv blocarii lor, va legitima participarea actionarilor la aceasta adunare.

Articolul 32Prezentarea constatarilor

(1) Cenzorii au obligatia sa aduca la cunostinta administratorilor neregulile din administratie, precum si incalcarile dispozitiilor legale si ale prezentului act constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le aduc la cunostinta adunarii generale.

(2) Cenzorii au dreptul:a) sa obtina, in fiecare luna, de la administratori, o situatie despre mersul operatiunilor;b) sa ia parte la sedintele administratorilor, fara a avea drept de vot.

(3) Este interzis cenzorilor sa comunice, in particular, actionarilor sau tertilor, datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.

47

Page 48: atestat Contabilitate

Articolul 33Deliberarile cenzorilor

(1) Cenzorii pot lucra separat pentru indeplinirea obligatiilor impuse de lege, cu exceptia raportului pe care au obligatia sa-l prezinte adunarii generale, conform art. 49 alin. (2) din prezentul act constitutiv. In acest din urma caz, cenzorii delibereaza impreuna, dar, in caz de neintelegere, pot intocmi rapoarte separate care se depun adunarii generale.

(2) Cenzorii trec intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile efectuate in exercitiul mandatului lor.

Articolul 34Raspunderea cenzorilor

(1) Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.(2) Revocarea lor se poate face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile generale

extraordinare.(3) Cenzorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:

a) realitatea varsamintelor facute de asociati;b) existenta reala a dividendelor platite;c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;e) stricta indeplinire a indatoririlor prevazute de lege si de prezentul act constitutiv.

(4) De asemenea, ei raspund si in alte cazuri expres prevazute de lege.

Capitolul IIIREGISTRELE SOCIETATII SI BILANTUL CONTABIL

Articolul 35Registrele societatii

(1) Societatea tine, in afara evidentelor prevazute de lege:a) registrul actionarilor;b) registrul sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;c) registrul sedintelor si deliberarilor consiliului de administratie;d) registrul sedintelor si deliberarilor comitetului de directie;e) registrul deliberarilor si constatarilor cenzorilor in exercitarea mandatului lor;f) registrul obligatiunilor.

(2) Registrele de la alin. (1) lit. a), b), c) si f) se tin prin grija administratorilor, cel prevazut la lit. d), prin grija comitetului de directie, iar cel prevazut la lit. e), prin grija cenzorilor.

(3) Administratorii sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor registrele prevazute la alin. (1) lit. a) si b) si sa elibereze, la cerere, pe cheltuiala acestora, extrasele. De asemenea, au obligatia sa puna la dispozitia detinatorilor de obligatiuni, in aceleasi conditii, registrul prevazut la alin. (1) lit. f).

Articolul 36Exercitiul financiar

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie a fiecarui an.

Articolul 37Salarizarea personalului

Nivelul salariilor pentru personalul de conducere si executie al societatii se stabileste si se poate modifica de adunarea generala, cu respectarea limitei minime stabilite de lege.

Articolul 38Amortizari

48

Page 49: atestat Contabilitate

(1) Amortizarea fondurilor fixe ale societatii se face prin aplicarea normelor stabilite de administratori si aprobate de adunarea generala.

(2) Normele prevazute la alin. (1) se elaboreaza in baza reglementarilor in vigoare, tinandu-se seama de uzura fizica si uzura morala a fondurilor fixe, precum si de strategia de modernizare si retehnologizare a societatii.

Articolul 39Evidenta contabila si bilantul contabil

(1) Societatea tine evidenta contabila si va intocmi bilantul contabil si contul de beneficii si pierderi, in conformitate cu normele legale.

(2) Administratorii sunt obligati sa prezinte cenzorilor, cu cel putin o luna inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale, bilantul contabil al exercitiului financiar precedent, cu contul de profit si pierderi, insotit de raportul lor si de documentele justificative.

(3) Actionarii pot cere, pe cheltuiala lor, copii de pe bilantul contabil, raportul administratorilor si raportul cenzorilor catre adunarea generala.

Articolul 40Calculul si repartizarea beneficiilor

(1) Beneficiul societatii se stabileste pe baza bilantului aprobat de adunarea generala.(2) Beneficiul impozabil se stabileste ca diferenta intre suma totala a veniturilor incasate si suma

cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri, iar beneficiul astfel obtinut se va repartiza astfel:a) fond de rezerva de cel putin 5% pe an pana cand acesta atinge cel putin a cincea parte din

capitalul social. In cazul in care fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat, indiferent de cauza, el va fi completat pana la limita prevazuta de lege. In fondul de rezerva se include, chiar daca acesta a atins nivelul prevazut de alin. (2), excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor;

b) impozitul datorat, potrivit prevederilor legii.(3) Diferenta rezultata din calculul de la alin. (1) reprezinta beneficiul cuvenit actionarilor ca dividend.(4) Repartizarea dividendului se face pe o actiune si se inmulteste cu numarul actiunilor care apartin

fiecarui actionar.(5) Fondatorii, administratorii si personalul societatii participa la beneficii si pierderi dupa cum

urmeaza54) ..................................................................................................................................... . Plata dividendelor se face in cel mult 60 de zile de la aprobarea bilantului contabil de catre adunarea generala.

Articolul 41Suportarea pierderilor

Suportarea pierderilor de catre actionari se face in limita fondului de rezerva constituit, iar in caz ca acesta se depaseste, diferenta se suporta de catre actionari proportional cu numarul actiunilor si in limita valorii acestora.

CAPITOLUL IVEMITEREA DE OBLIGATIUNI

Sectiunea IObligatiuniArticolul 42

Categorii de obligatiuni

(1) Societatea, cu aprobarea adunarii generale extraordinare, in cazul in care considera necesar, poate emite obligatiuni, la purtator sau nominative, pentru o suma care sa nu depaseasca trei patrimi din capitalul varsat si existent, conform ultimului bilant contabil aprobat.

(2) Valoarea nominala a unei obligatiuni va fi de cel putin 25.000 lei.(3) Obligatiunile din aceeasi emisiune vor fi de o valoare egala, acorda posesorilor lor drepturi egale

si se pot emite in doua forme:

49

Page 50: atestat Contabilitate

a) materiala, pe suport de hartie;b) dematerializata, prin inscriere in cont.

Articolul 43Procedura emiterii de obligatiuni

In vederea emiterii de obligatiuni prin oferta publica - definita ca atare prin Legea privind valorile mobiliare si bursele de valori - administratorii publica prospectul de emisiune*) care cuprinde:a) denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societatii;b) capitalul social si rezervele;c) data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a incheierii de inmatriculare si modificarile

aduse actului constitutiv;d) situatia patrimoniului social dupa ultimul bilant contabil aprobat;e) categoriile de actiuni emise de societate;f) suma totala a obligatiunilor emise anterior si a celor care urmeaza a fi emise, modul de

rambursare, valoarea nominala a obligatiunilor, dobanda lor, indicarea daca sunt nominative sau la purtator, precum si daca sunt convertibile dintr-o categorie in alta ori in actiuni**;

g) sarcinile ce greveaza imobilele societatii;h) data la care a fost publicata hotararea adunarii generale extraordinare care a aprobat

emiterea de obligatiuni.

Articolul 44Subscriptia obligatiunilor

(1) Subscriptia obligatiunilor se face pe exemplarele prospectului de emisiune.(2) Valoarea obligatiunilor subscrise se varsa integral.(3) Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda:

a) denumirea, obiectul de activitate, sediul si durata societatii;b) numarul de ordine;c) tabloul platilor in capital si dobanzi.

(4) Titlurile se semneaza de administratorii*** stabiliti de adunarea generala extraordinara.

Articolul 45Rambursarea obligatiunilor

(1) Obligatiunile se ramburseaza la scadenta de catre societate.(2) Societatea poate rambursa, inainte de scadenta, prin tragere la sorti, obligatiunile din aceeasi

emisiune si cu aceeasi valoare. Rambursarea lor se poate efectua la o suma superioara valorii lor nominale stabilite de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile inainte de data tragerii la sorti.

Articolul 46Preschimbarea obligatiunilor

Obligatiunile convertibile pot fi preschimbate in actiuni ale societatii, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica.

Sectiunea a II-aAdunarea generala a detinatorilor de obligatiuni

Articolul 47Convocarea adunarii generale

(1) Detinatorii de obligatiuni se pot intruni in adunarea generala pentru a delibera asupra intereselor lor.

50

Page 51: atestat Contabilitate

(2) Adunarea generala se convoaca pe cheltuiala societatii, la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate sau, dupa numirea reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni, la cererea acestora.

(3) Prevederile din prezentul contract/act constitutiv privind adunarea generala ordinara a actionarilor se aplica si adunarii generale a detinatorilor de obligatiuni in ceea ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea.

(4) Societatea, in calitate de emitent, nu participa la deliberarile adunarilor generale ale detinatori-lor de obligatiuni, in baza obligatiunilor pe care le poseda.

(5) Detinatorii de obligatiuni pot fi reprezentati prin mandatari, altii decat administratorii, cenzorii sau functionarii societatii.

__________________*) Emiterea si tranzactionarea lor sunt supuse acelei legi.** Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni trebuie sa fie egala cu aceea a

actiunilor.*** Doi administratori, atunci cand sunt mai multi, sau administratorul unic, dupa caz.

Articolul 48Atributiile adunarii generale

Adunarea generala a detinatorilor de obligatiuni, legal constituita are urmatoarele atributii:a) sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu

dreptul de a-i reprezenta fata de societate si in justitie, stabilindu-le remuneratia. Acestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar pot asista la adunarile generale;

b) sa indeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu indeplinirea lor;

c) sa constituie un fond care poate fi luat din dobanzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, totodata, regulile pentru gestiunea acestui fond;

d) sa se opuna oricarei modificari a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinatorului de obligatiuni;

e) sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.

Articolul 49Hotararile adunarilor generale

(1) Pentru validitatea deliberarilor prevazute la lit. a), b) si c), hotararea se ia cu o majoritate reprezentand cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate, iar pentru cele prevazute la lit. d) si e) este necesara prezenta a cel putin doua treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.

(2) Hotararile adunarilor generale ale detinatorilor de obligatiuni se aduc la cunostinta societatii, in termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor si sunt obligatorii si pentru detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Articolul 50Atacarea hotararilor

(1) Hotararile adunarii detinatorilor de obligatiuni pot fi atacate in justitie de catre detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut sa se mentioneze acest lucru in procesul-verbal al sedintei, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.

(2) Hotararile definitive de anulare se mentioneaza in registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a), iar de la data publicarii sunt opozabile tuturor actionarilor.

51

Page 52: atestat Contabilitate

Capitolul VMODIFICAREA ACTULUI CONSTITUTIV UNIC

Sectiunea IDispozitii comune

Articolul 51Conditii

Actul constitutiv poate fi modificat (mutarea sediului in alta localitate, schimbarea obiectului principal de activitate, modificarea capitalului social, fuziunea si divizarea, reducerea sau prelungirea duratei societatii, dizolvarea si lichidarea ei) de catre actionari, in adunarea generala extraordinara, cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de lege pentru incheie-rea lui.

Articolul 52Efecte

Schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi.

Sectiunea a II-aReducerea capitalului social

Articolul 53Moduri de reducere

(1) Capitalul social poate fi redus prin:a) micsorarea numarului de actiuni;b) reducerea valorii nominale a actiunilor;c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:a) scutirea totala sau partiala a actionarilor de varsamintele datorate;b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului

social si calculata in mod egal pentru fiecare actiune;c) alte procedee prevazute de lege.

Articolul 54Termen si conditii

(1) Reducerea capitalului social poate fi efectuata numai dupa trecerea a doua luni din ziua publicarii hotararii in Monitorul Oficial al Romaniei.

(2) Reducerea nu se poate face sub minimul de capital social stabilit de lege, va fi motivata si va arata procedeul folosit pentru efectuarea ei.

(3) In cazul emiterii de obligatiuni, capitalul social nu se va putea reduce prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor decat in raport cu valoarea obligatiunilor rambursate.

Sectiunea a III-aMajorarea capitalului

Articolul 55Moduri de majorare

(1) Majorarea capitalului societatii se poate face prin:a) emisiunea de actiuni noi;b) marirea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau

in natura.

52

Page 53: atestat Contabilitate

(2) Actiunile noi vor fi liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.

(3) Se pot include in rezerve si folosi pentru majorarea capitalului social diferentele favorabile prin reevaluarea patrimoniului social.

(4) Societatea nu va putea sa majoreze capitalul social prin emisiunea de noi actiuni pana nu vor fi achitate cele din emisiunea precedenta.

(5) Pierderi in creante nu sunt admise.

Articolul 56Majorarea capitalului prin marirea valorii nominale a actiunilor

(1) Majorarea capitalului prin marirea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul in care se va realiza prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau a primelor de emisiune.

(2) Hotararea adunarii generale extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a), acordandu-se pentru exercitiul dreptului de preemtiune un termen de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii.

Articolul 57Majorarea de capital prin aporturi in natura

(1) In cazul in care majorarea de capital se face prin aporturi in natura, adunarea generala extraordinara numeste unul sau mai multi experti pentru evaluarea acestor aporturi.

(2) Dupa depunerea raportului de expertiza, va fi reconvocata adunarea generala extraordinara, care, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.

(3) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda:a) descrierea aporturilor in natura;b) numele persoanelor care le efectueaza;c) numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.

Articolul 58Majorarea de capital prin subscriptie publica

(1) In cazul in care majorarea capitalului social se va efectua prin subscriptie publica, prospectul de emisiune, cu semnaturile autentice ale administratorilor in drept, se depune la registrul comertului si va cuprinde datele prevazute de lege. 55)

(2) In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii sunt solidar raspunzatori de exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societati sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in vederea majorarii capitalului social.

Articolul 59Prioritatea oferirii actiunilor

(1) Actiunile care se vor emite pentru majorarea capitalului social se ofera spre subscriere, in primul rand, celorlalti actionari, in raport cu numarul actiunilor pe care le poseda si cu obligatia ca acestia sa-si exercite dreptul lor de preferinta in termenul hotarat de adunarea generala.

(2) Dupa expirarea acestui termen, actiunile se pot subscrie si de public.(3) Dreptul de preemtiune inceteaza daca noile actiuni reprezinta aporturi in natura.

Articolul 60Ridicarea dreptului de subscriere

(1) Adunarea generala, pentru motive temeinice, poate sa ridice actionarilor - in total sau in parte - dreptul de subscriere a noilor actiuni.

(2) Convocarea adunarii generale trebuie sa cuprinda, in acest caz, intre altele, urmatoarele:

53

Page 54: atestat Contabilitate

a) motivele majorarii capitalului social;b) persoanele carora urmeaza sa li se atribuie noile actiuni;c) numarul de actiuni atribuit fiecareia dintre ele;d) valoarea de emisiune a actiunilor si bazele stabilirii acesteia.

(3) In vederea luarii hotararii este necesara prezenta a trei patrimi din numarul titularilor capitalului social si votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o jumatate din capitalul social.

Articolul 61Efectele hotararii adunarii generale

Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care a fost adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii ei.

Articolul 62Plata actiunilor emise

(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor fi platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, a hotararii adunarii generale.

(2) In acelasi termen se platesc si actiunile emise in schimbul aporturilor in natura.(3) In cazul in care s-a prevazut o prima emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.(4) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani socotiti

de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.(5) Daca actionarii nu efectueaza plata in termenul stabilit se procedeaza potrivit prevederilor art. 18

din prezentul contract/act constitutiv.

Articolul 63Consecinte

Asociatul exclus din societate:a) raspunde de pierderi sau are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, dar nu poate

cere lichidarea acestora pana cand nu vor fi fost repartizate in conformitate cu prevederile prezentului contract/act constitutiv;

b) nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia;

c) ramane obligat fata de terti pentru operatiunile efectuate de societate pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere;

d) este obligat sa suporte consecintele si nu-si poate retrage partea decat dupa executarea operatiunilor in curs de executare.

Capitolul VIDIZOLVAREA, FUZIUNEA SI DIVIZAREA

Sectiunea IDizolvarea societatii

Articolul 64Cauze de dizolvare

(1) Societatea se dizolva prin:a) trecerea timpului stabilit pentru durata ei;b) imposibilitatea indeplinirii obiectului de activitate sau realizarea lui;c) declararea nulitatii societatii;d) hotararea adunarii generale;e) hotararea tribunalului;f) falimentul societatii;g) pierderea unei jumatati din capitalul social;h) reducerea capitalului sub minimul legal;i) scaderea sub minimul legal a numarului actionarilor;

54

Page 55: atestat Contabilitate

j) alte cauze prevazute de lege.(2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), actionarii vor fi consultati, cu cel putin un an inainte de

expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia; in lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, efectuarea consultarii se dispune de tribunal.

(3) Daca, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii (alin. 1 lit. g) sau reducerii (alin. 1 lit. h) capitalului, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau daca societatea se transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde, aceasta nu se mai dizolva.

(4) De asemenea, societatea nu se dizolva nici in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal, acest numar se completeaza.

Articolul 65Revenirea asupra hotararii de dizolvare

(1) In cazul dizolvarii societatii prin hotararea actionarilor, acestia pot reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea contractului/actului constitutiv, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activul ei.

(2) Noua hotarare se mentioneaza in registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) .

Articolul 66Inscrierea dizolvarii in registrul comertului

Dizolvarea societatii se inscrie in registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, potrivit dispozitiilor legii.

Articolul 67Efectele dizolvarii

(1) Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii cu exceptia cazurilor de fuziune sau divizare totala ori in alte cazuri prevazute de lege.

(2) Din momentul dizolvarii, administratorii nu vor mai intreprinde noi operatiuni, in caz contrar fiind personal si solidar raspunzatori pentru operatiunile intreprinse.

Sectiunea a II-aFuziunea si divizarea

Articolul 68Hotararea asupra fuziunii sau divizarii

Fuziunea sau divizarea se hotaraste de adunarea generala, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv.

Articolul 69Efectele fuziunii si divizarii

Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fara lichidare, a societatii si transmiterea universala a patrimoniului catre societatea (societatile) beneficiara, in starea in care se gaseste la data fuziunii sau divizarii, in schimbul atribuirii de actiuni ale acestora catre asociatii societatii care inceteaza si, eventual, a unei sume in bani care nu poate depasi 10% din valoarea nominala a actiunilor.

55

Page 56: atestat Contabilitate

Articolul 70Proiectul de fuziune sau divizare

(1) In baza hotararii adunarii generale a actionarilor, administratorii intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare care trebuie sa cuprinda:a) forma, denumirea si sediul social al societatilor respective;b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;c) stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societatilor beneficiare;d) modalitatile de predare a actiunilor si data de la care acestea dau dreptul la dividende;e) raportul de schimb al actiunilor si, daca este cazul, cuantumul sultei;f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;g) drepturile acordate obligatarilor si orice alte avantaje speciale;h) data bilantului contabil de fuziune sau de divizare (data va fi aceeasi pentru toate societatile

participante);i) orice alte date care prezinta interes pentru operatiune.

(2) Proiectul de fuziune sau de divizare semnat de reprezentantii societatilor beneficiare, insotit de declaratia societatii care inceteaza a exista in urma fuziunii sau divizarii, care cuprinde modul cum a hotarat sa stinga pasivul sau, se depune la registrul comertului.

(3) De asemenea, proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecatorul delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) .

(4) Administratorii societatilor care fuzioneaza sau se divid au obligatia de a pune la dispozitia asociatilor:a) proiectul de fuziune sau de divizare;b) darea de seama a administratorilor, in care se precizeaza si raportul de schimb al actiunilor

sau al partilor sociale;c) raportul cenzorilor;d) bilantul contabil de fuziune sau de divizare;e) evidenta contractelor cu valoare de peste 5.000.0000 lei in curs de executare si repartizarea

lor intre societatile beneficiare;f) raportul expertului (expertilor) numit de judecatorul delegat, care isi da avizul de specialitate

asupra fuziunii sau divizarii.(5) In cel mult doua luni de la data la care hotararea judecatoreasca ramane definitiva sau devine

irevocabila, adunarea generala a fiecareia dintre societatile participante va hotari asupra fuziunii sau divizarii.

Articolul 71Aprobarea fuziunii sau divizarii

(1) Actele constitutive ale societatilor nou-infiintate prin fuziune sau divizare se aproba de adunarea generala a societatii (societatilor) care isi inceteaza existenta, se inregistreaza la registrul comertului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

(2) In cazul in care fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotararea se ia cu unanimitate de voturi.

NOTE1. La societatea in comandita pe actiuni se va face distinctia intre asociatii comanditari si

asociatii comanditati.2. Se indica localitatea si sediul din tara sau din strainatate pentru fiecare in parte - atunci

cand se infiinteaza o data cu societatea - sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare eventualitate.

3. Numai in cazul in care durata societatii este limitata in timp.4. Daca este cazul.5. In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 656 din 6 octombrie 1997 (M.Of. nr.

301 bis/5.11.1997), incepand cu data de 1 ianuarie 1998 s-a aplicat, in toate domeniile de

56

Page 57: atestat Contabilitate

activitate economica si sociala, „Clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN” si este obligatorie la completarea documentelor oficiale ori de cate ori se cere precizarea activitatii. Ca urmare, in actul constitutiv, obiectul de activitate va fi mentionat in ordinea prevazuta de structura sectiunilor, subsectiunilor si diviziunilor clasificarii activitatilor din economia nationala, indicandu-se diviziunea si denumirea prevazute in aceasta structura.

6. In cazul in care exista participare straina la capitalul social.7. Numai in cazul in care, la constituire, nu s-a varsat intregul capital subscris.8. Acest alineat se introduce daca este cazul. Modul de evaluare a bunurilor care constituie

aport in natura poate fi, dupa caz: expertiza, declaratie, act de proprietate etc.9. In coloana 6 din tabel se mentioneaza situatia juridica a bunurilor ce se constituie ca aport

in natura - proprietate, folosinta, inchiriate s.a.10. Elementele prevazute de lege pe care trebuie sa le cuprinda actiunile:

a) actiunile la purtator: denumirea si durata societatii; data actului constitutiv; numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea; numarul Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care s-a facut publicarea; capitalul social; numarul actiunilor; numarul de ordine al actiunilor; valoarea nominala a actiunilor; varsamintele efectuate; avantajele acordate fondatorilor;

b) actiunile nominative vor mai cuprinde, in plus, numele, prenumele si domiciliul actionarului-persoana fizica sau denumirea, sediul si numarul de inmatriculare in registrul comertului ale actionarului-persoana juridica.

11. Daca nu se prevede altfel in actul constitutiv. In cadrul acestuia se poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune.

12. In actul constitutiv se pot prevedea si alte modalitati de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative.

13. Daca nu s-au efectuat in totalitate la incheierea actului constitutiv sau la majorarea capitalului.

14. Nu poate depasi 18 luni de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) .

15. Daca actiunile dobandite se contabilizeaza, in actul bilantului se trece la pasiv o rezerva disponibila, de aceeasi valoare, care se mentine pana la cesiunea sau la anularea acestor actiuni. In raportul de gestiune care insoteste bilantul contabil se vor arata: motivele care au determinat dobandirea de actiuni proprii; numarul, valoarea nominala si contravaloarea actiunilor dobandite; fractiunea de capital pe care ele o reprezinta.

16. Se excepteaza operatiunile curente ale societatilor bancare si de credit, precum si cele efectuate in vederea dobandirii de catre salariatii societatii a actiunilor acesteia sau a filialelor sale.

17. La alegere, fie proportional cu activul net ce rezulta dupa ultimul bilant contabil aprobat, fie la valoarea medie de piata a actiunilor din ultimul trimestru, inscrisa in cota bursei sediului social sau, in lipsa, a bursei locului cel mai apropiat ori, dupa caz, pe piata extrabursiera organizata.

18. In plus, legea cere ca certificatul sa mai cuprinda urmatoarele date: numarul, categoria si valoarea nominala a actiunilor, proprietate a actionarului; pozitia la care acesta este inscris in registrul actionarilor; numarul de ordine al actiunilor (dupa caz) .

19. In mod deosebit se precizeaza daca ele au fost integral achitate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara nici un rezultat, efectuarea varsamintelor prevazute de lege.

20. In actul constitutiv se poate stabili si un alt loc de desfasurare.21. In cazul in care toate actiunile sunt nominative, convocarea se poate efectua prin

scrisoare recomandata sau prin scrisoare simpla - potrivit prevederilor actului constitutiv - expediata cu cel putin 15 zile de la data stabilita la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor (schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii daca nu a fost comunicata in scris acesteia de catre actionar) . De asemenea, convocarea poate fi facuta prin afisare la sediul societatii, insotita de un convocator care trebuie semnat de actionari, cu cel putin 15 zile inainte de data tinerii adunarii generale (semnatura actionarului si data semnarii vor fi certificate de un functionar anume desemnat) .

N.B. Aceste doua moduri de convocare nu pot fi folosite daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale.

22. Problemele care vor face obiectul dezbaterilor adunarii generale vor fi mentionate in mod explicit. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea trebuie sa cuprinda textul integral al propunerilor. De asemenea, in

57

Page 58: atestat Contabilitate

instiintarea pentru prima adunare generala se poate fixa ziua si ora celei de-a doua adunari, in cazul in care cea dintai nu a putut avea loc (cea de-a doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare) . Totodata, daca ziua pentru a doua adunare generala nu este mentionata in instiintarea publicata pentru prima adunare, termenul de 15 zile se poate reduce la 8 zile.

23. Mentiune optionala.24. Instanta judecatoreasca audiaza partile si poate ordona convocarea desemnand dintre

actionari persoana care va prezida adunarea generala.25. Daca nu s-a convenit altfel.26. Se mentioneaza locurile sau, daca nu sunt mentionate in actul constitutiv, ele se indica

prin instiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile inainte de adunarea generala. Cenzorii constata prin proces-verbal depunerea la timp a actiunilor. Acestea raman depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 10 zile de la data acesteia.

27. Administratorul unic sau consiliul de administratie, dupa caz, stabileste o data de referinta pentru actionarii indreptatiti sa fie instiintati si sa voteze in cadrul adunarii generale; data care ramane valabila si in cazul in care adunarea generala este reconvocata ca urmare a neintrunirii cvorumului. Data de referinta stabilita nu poate depasi 60 de zile inainte de data la care adunarea generala este reconvocata.

28. Prin actul constitutiv se poate deroga de la dispozitiile legii privitoare la reprezentarea numai prin actionari.

29. Procurile se depun, in original, in termenul in care actionarii sunt obligati sa depuna actiunile sau in termenul prevazut de actul constitutiv si se retin de societate facandu-se mentiune, despre aceasta, in procesul-verbal.

30. Sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca fara votul acestora nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

31. In caz contrar, raspunde de daunele produse societatii, daca fara votul lor nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.

32. La cererea actionarilor.33. Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarilor generale vor fi depuse, in termen de 15

zile, la Oficiul Registrului Comertului spre a fi mentionate in registru si vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei (Partea a IV-a) . In cazul in care aceste hotarari implica modificarea actului constitutiv, se publica numai actul aditional cuprinzand textul integral al clauzelor modificate. Ele nu pot fi puse in executare inainte de indeplinirea acestor formalitati.

34. Daca hotararea este atacata de toti administratorii, societatea va fi reprezentata in justitie de persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care isi indeplineste mandatul cu care a fost insarcinata, pana cand adunarea generala, convocata in acest scop, va alege o alta persoana, cererea urmand a fi judecata in camera de consiliu.

35. In cazul in care s-au introdus mai multe actiuni in anulare, ele se pot conexa.36. Daca nu s-a stabilit prin actul constitutiv.37. In situatia cand in actul constitutiv sau in lege nu se prevede o majoritate mai mare.38. Dupa caz.39. Prevedere optionala.40. Daca nu se prevede altfel in actul constitutiv.41. La societatile in comandita pe actiuni, administrarea societatii este incredintata unuia sau

mai multor asociati comanditati. Asociatilor comanditati si asociatilor comanditari li se aplica dispozitiile specifice prevazute de lege. In societatea in comandita pe actiuni, administratorii pot fi revocati de adunarea generala a actionarilor printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile generale extraordinare. De asemenea, adunarea generala, cu aceeasi majoritate, alege o alta persoana (persoanele care, potrivit legii, nu pot fi fondatori, nu pot fi nici administratori, directori sau reprezentanti ai societatii) in locul administratorului revocat, decedat sau care a incetat exercitarea mandatului sau. Numirea trebuie sa fie aprobata si de ceilalti administratori, daca sunt mai multi, iar noul administrator devine asociat comanditat. Asociatii comanditati care sunt administratori nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor, chiar daca poseda actiuni ale societatii.

42. Administratorul unic sau presedintele consiliului de administratie si cel putin o jumatate (sau numarul stabilit de adunarea generala) trebuie sa fie cetateni romani. O persoana juridica poate fi numita sau aleasa in calitate de administrator.

58

Page 59: atestat Contabilitate

43. Nu poate fi mai mare de 4 ani, iar daca nu s-a stabilit prin actul constitutiv, mandatul este pentru 2 ani.

44. Daca exista administrator unic se convoaca adunarea generala.45. Garantia nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul

remuneratiei lunare. In cazul in care administratorul este actionar, garantia se poate constitui, la cererea acestuia, prin depunerea a 10 actiuni care, pe perioada mandatului sunt inalienabile si se pastreaza la societate.

46. Garantia poate fi depusa si de un tert.47. Sau un numar mai mare, potrivit deciziei adunarii generale constitutive.48. Optional.49. Decizia consiliului de administratie privind suma necesara remunerarii membrilor

comitetului de directie trebuie ratificata de adunarea generala (daca este prevazuta in actul constitutiv si o depaseste sau daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta) .

50. Daca este cazul.51. Numarul cenzorilor si al supleantilor este de 3 din fiecare categorie. Daca adunarea

generala opteaza pentru un numar mai mare, acesta trebuie sa fie impar. Majoritatea lor trebuie sa aiba cetatenia romana.

52. Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat, in conditiile legii sau expert contabil.

53. Sau o cota mai mica, potrivit hotararii adunarii generale.54. Daca se prevede in actul constitutiv ori acest lucru a fost aprobat de adunarea generala.55. Aceste date sunt: a) data si numarul de inmatriculare a societatii in registrul comertului; b)

denumirea si sediul societatii; c) capitalul subscris si varsat; d) numele si prenumele administratorilor si cenzorilor, precum si domiciliul lor; e) ultimul bilant contabil aprobat, contul de profit si pierderi, precum si raportul cenzorilor; f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca de la aceasta data au trecut mai putin de 5 ani; g) obligatiunile emise de societate; h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat cele in numerar si avantajele acordate acestora, precum si data la care se vor plati dividendele. De retinut este faptul ca majorarea capitalului social al unei societati, prin oferta publica de valori mobiliare, este supusa legii care reglementeaza acest domeniu de activitate.

56. Numai la societatile in comandita pe actiuni.

59

Page 60: atestat Contabilitate

BIBLIOGRAFIE

1. BOJIAN O. - CONTABILITATEA INTREPRINDERII , ED. EFICIENT 2004

2. CATALIN O. – BAZELEE CONTABILITATII, ED. DIDACTICA SI PEDAGOGICA RISTEA M. 2003 3. CHARPANTIER P.- GESTIUNEA INTREPRINDERII ED. ECONOMICA 2007

4. VAINER A.- METODE DE PROMOVARE A VANZARILOR, ED CECCAR 2007

5. GHEORGHE BASANU – APROVIZIONAREA TEHNICO MATERIALA IN

INDUSTRIE, ED. POLIROM 2005

6. PANTEA I.P. – MANAGEMENTUL CONTABILITATII INTREPRINDERILOR, ED

HUMANITAS 2006

60