ATENTIAProf. univ. dr. Mihai Anitei

AtentiaLocul atentiei intre procesele si mecanismele psihice este in diferite etape ale senzoriomotricitatii:prelucrarea primara a caracteristicilor fizice ale stimulului pregatirea motorie a raspunsului comportamentalAtentia faciliteaza si sustine procese si mecanisme psihice complexe (gandirea si memoria)

Teorii fiziologice ale atentieiTeoria activarii (Hebb, 1949): impulsurile aferente transmise scoartei cerebrale indeplinesc o functie de semnalizare si o functie activatoare.

Teoria filtrului (Broadbent, 1958): atentia reprezinta un mod de filtrare cu capacitate limitata care determina procesarea seriala pe care o realizeaza sistemul perceptiv.Atentia poate fi canalizata asupra unei singure surse, la un moment dat.Limita: nu se ia in considerare influenta memoriei de lunga durata si semnificatia stimulului

Teorii fiziologice ale atentieiDeutsch & Deutsch (1963), Norman (1968): doar stimulii selectati sunt focalizati, insa toate impulsurile senzoriale sunt analizate;Neisser (1967): procesualitatea graduala a atentiei;rol in procesul atentiei: factorii semantici si caracteristicile stimulilor

Teorii fiziologice ale atentieiKahneman (1973):modelul alocarii deliberate a atentieiAtentia poate fi concentrata in mod voluntar;Educabilitatea atentiei

Eysenck (1982): releva relatia dintre atentie si activare la nivelul CNS- Tipuri de activare: activare generala si pasiva a sistemului si activarea specifica (de tip compensator)

Teorii cognitiviste ale atentieiExperimentele lui Mowbray (1953), Treisman (1960): auditia dihotomica prin transmiterea de informatii la castiMoray (1959): atenuatorii cu rol de filtrare a informatiilor relevante pentru subiectTeoria operatorilor cognitivi, Pascual L. (1984): informatia este prelucrata secvential, in cadrul fiecarei secvente se activeaza prin operatori specifici scheme dintr-un repertoriu propriu.

Teorii psihofiziologice ale atentieiPashler (1984): rolul mecanismului gatului de sticla in procesarea informatiei.Exploateaza fenomenul de latenta a selectivitatii atentiei in sarcini multiple;Rezultate:Invalidarea ideii ca prin cresterea numarului de stimuli intr-o sarcina de cautare, creste si timpul de localizare a stimulilor tinta;Daca se ia in considerare absenta concentrarea atentiei, se constata ca rezultat lipsa procesarii

Teorii psihofiziologice ale atentieiStudii (Pashler, 1984):Un stimul care oglindeste o imagine mentala concurenta este detectat invariabil;Distractorii din sarcinile de cautare de cautare activa sunt mai putini eficienti atunci cand numarul stimulilor creste;Detectarea unui stimul-tinta scade probabilitatea detectarii unei alte tinte la scurt timp dupa aceea.

Teorii psihofiziologice ale atentieiAtentia perceptiva: poarta de selectie a mediului inconjurator, dar si resursa care poate fi alocata diversilor stimuli intr-o maniera gradualaStimulii nefocalizati atentional nu sunt procesati semantic, dar mai multi stimuli pot fi identificati simultan datorita procesarii paralele a informatieiGatul de sticla mecanism atentionalSelectarea unui raspuns in mecanismul atentiei nu poate fi distribuita pe mai multe sarcini sau stimuli simultani.

Teoria resurselor multipleWickens, 1984: la baza atentiei se afla resurse mnezice, energetice, precum si alte mecanisme de procesare.Resursele sunt suvdivizate in seturi (criteriul functionalitatii);Sarcinile asemanatoare au tendinta de a folosi aceleasi seturi, interferand cand sunt abordate intr-o maniera concurentiala.Limita: nu reda specificul atentiei, ceea ce o diferentiaza de alte procese cognitive.

Teoria distantei corticaleKinsbourne, Hicks (1978): distanta corticala poate juca un rol episodic in interferenta sarcinilor dualeRolul central gatul de sticla;Performanta la sarcini duale va fi buna atunci cand activitatile sunt deservite de zone corticale separate functional.

Teoria inferentelor in procesul atentionalNavon, 1985:Inferentele in procesul atentional se produc atunci cand codurile procesarilor asociate unei sarcini pot afecta codurile de procesare asociate unei alte sarcini concurentePashler: inferentele pot perturba performanta la unele sarcini duale, dar atribuie aceste conflicte MSD

Teoria computationala in atentia vizuala - TCAVModelul competitional de selectie intre mai multi stimuli: stimulii sunt prezentati paralel, iar selectia atentionala se compune din elementele care sunt procesate primele;Procesarea stimulilor tinta (elemente ce urmeaza a fi selectate) este mai rapida decat procesarea stimulilor perturbatori (elemente ce vor fi ignorate) Modelul de recunoastere a unui singur stimul: categorizarile perceptive sunt procesate paralel, alegandu-se astfel categorizarea care termina procesarea mai repede

Modelul computational al capacitatii de selectie automata a stimulilorFIRM- (Bundensen, 1998): procesarea prezentarii stimulilor:Calcularea importantei fiecarui element prezentat pentru atentie;Capacitatea de procesare disponibila este distribuita proportional cu importanta stimulului;Viteza encodarii elementului in MVSD depinde de amplitudinea capacitatii de procesare alocate unui element;Competitia dintre encodarea elementelor Elementele selectate si stocate in MVSD sunt cele a caror encodare este completa inainte ca prezentarea stimulilor sa inceteze si anterior saturatiei complete a MVSD

Teoria atentiei vizuale- TAVPostulat: selectivitatea depinde de rezultatul competitiei dintre categorizarile perceptive posibile; TAV explica descoperiri legate de recunoasterea unui singur stimul, raportarea intreaga, raportarea partiala , cautare si detectie.

Teoria codului atentiei vizuale- TCAVLogan, 1996: Teoria codului atentiei vizuale- TCAV explica o gama larga de efecte spatiale legate de atentia vizualaPremisa: recunoasterea vizuala, cat si selectia atentionala a elementelor din campul vizual constau in realizarea categorizarilor perceptive.Categorizarea perceptiva are loc atunci cand categorizarea este encodata in MVSD.Elementul este retinut in MVSD daca si atunci cand una sau alta dintre categorizari este retinuta in MVSD.

Teoria codului atentiei vizuale- TCAVFiltrarea- mecanism de selectie a TAV: este reprezentat de prioritatile perceptive si de importanta pe care o acorda S stimulilorCategorizarea extrema- mecanism de selectie TAV: rezultat al distorsiunii perceptive.

CODE TheoryOeffelen&Vos (1982, 1983)Grupul perceptiv: zona din spatiu deasupra pragului stabilit; un element in campul vizual.Un prag scazut produce un numar mic de grupuri cu itemi numerosi in fiecare grup;Un prag inalt produce un numar mic de grupuri cu putini itemi in fiecare grupGrupurile mai mici sunt cuprinse in grupurile mai mari formand o ierarhie

CODE TheoryOeffelen&Vos (1982, 1983)Focusarea spatiala: focusul atentiei raportat la campul vizual spatial existent.Focusul atentiei se poate intinde pentru a cuprinde toate elementele unui camp vizual ;Focusul atentiei poate fi restrans la un singur element al MVSD;Focusul atentiei poate fi mutat succesiv pe diverse elemente din cadrul aceleiasi clase de obiecte.

Aplicatiile teoriei in recunoasterea unui singur stimulModelul alegerii pe biasAsumptie: valorile V sunt constante pe timpul expunerii stimulului, timpul de procesare fiind distribuit exponential.Studii:Efectele integralitatii obiectului in raportarea selectiva,Atentia distributiva;Atentia concentrata privind criteriul de selectieNumarul distractorilor si efectele cumulate ale numarului de stimuli-tunta si distractori.

Aplicatiile teoriei in recunoasterea unui singur stimulCONCLUZIIAtentia este distribuita in mod egal in campul vizual pana la prezentarea stimulului tinta;Viteza procesarii stimulului creste in concentrarea atentiei;Cu cat creste timpul concentrarii atentiei in mod egal pe toata suprafata campului de stimuli si cu cat este mai scurt timpul de concentrare exclusiv pe tinta, cu atat va creste posibilitatea ca MVSD sa contina distractori decat stimuli tinta.

Reactia de orientareORIENTAREA: sensibilitatea organismului in raport cu stimulii;Reactia de orientare: fenomen fiziologic, forma de facilitare senzoriomotorie.Reflexul de orientare: reactie complexa declansata de actiunea unui excitant nou situat la granita dintre reflexele innascute si cele conditionate.Roluri ale reflexului de orientare: raspuns la un excitant si conditie primara de selectie a stimulilorActivitatea de orientare: localizari cerebrale neparietale , sistemul senzoriomotor, structurile implicate in atentie, afectivitate, memorie, gandire, limbaj

VigilentaStarea de veghe: stare de asteptare pasiva.VIGILENTA: starea de reactivitate a organismului la stimulii din mediu;Faciliteaza focalizarea si selectiaStare de explorare, fara o anumita orientare.Starea de vigilenta: stare de functionare a SN care permite adaptarea individului la diversele conditii ale mediului in diferite momente, in termeni de actiune sau inactiune si raspunsuri comportamentale

VigilentaLa nivel cortical, vigilenta- suma interactiunilor dintre diferite arii cerebrale;Pieron: vigilenta= atentieDiferentieri: ORIENTAREAVigilenta contribuie la sustinerea atentiei in realizarea sarcinilor monotone;Vigilenta rol de activare a starii pentru stimulii vagi, de intensitate scazuta;Vigilenta: adaptarea optima la mediu.

Neuromecanismele atentieiComutarea atentiei: implica selectivitatea, concentrarea si procesarea unui singur stimul deodata.TEORIA REFLECTARII: stimulul se afla in focusul atentiei si procesarea este mai eficientaCONCENTRAREA: mecanism psihologic de procesare seriala

Orientarea atentieiEtape (Poser & Peterson, 1990): Reorientarea atentiei: presupune deconectarea de la actiunea curenta;Focusarea fizica a atentiei;Comutarea atentiei pe o noua locatie/ activitate.

Psihologia atentieiDefinire: mecanism psihic de sustinere energetica a activitatii;

- Reprezinta un act de selectare psihica activa prin care se realizeaza semnificatia, importanta si ierarhizarea unor evenimente, obiecte si fenomenecare influenteaza existenta individuala.

Psihologia atentieiM. Zlate, 2000: fenomen psihic de activare selectiva, concentrare si orientare a energiei psihonervoase in vederea desfasurarii optime a activitatii psihice, in special a proceselor senzoriale si cognitive;Titchener: starea mentala de claritate ;Delay &Pichot: orientare selectiva a perceptiei.

Caracterizarea atentieiReactii specifice in raport cu stimulii prosexigeni:ORIENTAREAFOCALIZAREA: punerea sub reflectorul atentiei a stimulilor considerati esentiali pentru activitatea curenta.Ingustarea campului de constiinta asupra elementelor importante pentru activitate;Inhibitia temporara asupra excitatiei nervoase

Caracterizarea atentieiSELECTIA: orientarea spre anumiti stimuli si diminuarea importantei/ ignorarea altora;Implica o decizie legata de specificul activitatii si de nevoile individuale;Efectul facilitarii: primaritatea unor stimuli in raport cu altii la un moment dat.

PROCESUALITATEA ATENTIEIAtentia: forma de adaptare la realitatea concreta, prin facilitarea raspunsurilor comportamentale si eficientizarea implicarii in activitateEtape ale procesualitatii:Reactia de orientare;Activarea;Setul pregatitor;Selectia si concentrarea;

Functiile atentieiFunctia de orientare, concentrare si selectieSelectia asigura facilitarea spre stimulii esentiali din activitatea curenta (accesul la constiinta);Selectia precoce: detectarea caracteristicilor fizice ale stimululuiSelectia tardiva: prelucrarea semantica sau momentul alegerii unui raspunsFunctia de adaptare reglatorieReglarea, adaptarea si sustinerea energetica a activitatii;Adaptarea eficienta: scop final de semnalare a evenimentelor si situatiilor aflate in campul de constiinta

Atentie si comportamentDiferentele individuale si atentia:Tipul de sarcina: simple sau complexeNatura stimululuiStimuli auditivi versus stimuli vizuali;Raportarea la campul perceptiv: dependenta sau independentaTipul de SN:Ex. Tipul puternic nu este influentat de zgomotul din fundal in timpul unei activitati, tipul slab este afectat in activitate de perturbarile din fundal

Tulburarile atentieiRealizarea de studii om computer Eficientizarea optima a activitatii, iar distractorii sa fie redusi la minim

ADHD- tulburare de atentieMetode de lucru pentru eficientizarea invatarii: prezentarea temelor de studiu intr-o maniera variata, structurarea si organizarea materialelor de studiu, utilizarea preponderenta a cuoceptelor concrete, structurarea informatiei in blocuri mici, etc.

Fenomene atentionale in comportamentExpunerea selectiva: atentia este mai degraba indreptata spre acei stimuli care confirma o decizie luata anterior.- Aplicatii: metoda de persuasiuneFenomenul concentrarii involuntare: incercarea de evitare a unei actiuni, cuvant sau gand care se soldeaza de obicei cu un esec- Aplicatii: practica hipnozei

Formele atentieiCriteriul de delimitare: natura reglajului (voluntar si involuntar).Atentia involuntara (automata)Reactia automata a atentiei involuntare: intoarcerea spre sursa unui stimulFactori externi: Factori interniIntensitatea stimulilor; - Interesul;Ineditul stimulilor; - Investirea enotionalaDiscontinuitatea stimulilor;Dinamismul stimulului;Complexitatea stimulului.

Atentia voluntaraPresupune orientarea intentionata spre stimul si inhibarea altor stimuli sau obiecte concurente cu activitatea curenta.Apare prin autoreglare constientaConditii de mentinere a atentiei voluntare:Conturarea clara a scopurilor activitatii;Evidentierea recompensei pozitive legata de finalizarea activitatii;Planificarea momentelor actiunii;Constientizarea momentelor dificile ale actiunii;Diminuarea factorilor perturbatori.

Forme ale atentieiAtentia habituala/ postvoluntara: Forma a atentiei voluntare care presupune automatizare in timp.

Criteriu de delimitare: locul obiectului aflat in centrul atentieiAtentie externa: interesul si orientarea individului spre stimuli exteriori individuluiAtentie interna: orientarea spre aspecte ale propriei constiinte si aspecte ale vietii psihice

Calitatile atentieiConcepte: Campul atentiei- intinderea atentiei;Numarul maxim de obiecte si stimuli care pot fi percepute intr-o singura prezentare.Intervalul de timp in care o persoana se poate concentra pe un input informational.

Calitatile atentieiVolumul atentiei: cantitatea de elemente pe care le poate cuprinde campul atentiei la un moment dat.Volumul mediu: 5-7 elemente simultanStabilitatea atentiei: masura in timp a orientarii si concentrarii atentiei asupra unui stimul, obiect sau sarcina

Calitatile atentieiConcentrarea atentiei: aducerea in prim plan a unor stimuli si umbrirea partiala sau totala a altoranivel al atentiei: gradul de implicare a atentiei in diverse sarciniFactori de crestere a concentrarii atentiei:Importanta acordata activitatii;Interesul si implicarea in sarcina;Structurarea adecvata a activitatii in secvente;Antrenamentul specific.

Calitatile atentieiDistributivitatea atentiei: concentrarea atentiei in mai multe activitati simultan.

Flexibilitatea atentiei: capacitatea individului de muta focusul atentiei de la un obiect la altul, in intervale specifice activitatii.- Prag minim de mobilitate al atentiei: 1/6 s