1. SCOPPrezenta procedura are drept scop descrierea modului de realizare a unui covor asfaltic (mbracaminte asfaltica), conform documentelor tehnice de executie si a reglementarilor privind calitatea lucrarilor.2. DOMENIU DE APLICAREPrezenta procedura se aplica pentru realizarea covoarelor asfaltice la drumurile realizate deSC PAZARBAS CONST SRL BUCURESTI.3. DEFINITII SI ABREVIERIAsternerea mixturilor asfaltice

A.

SCOP

Stabilirea etapelor si a modului de executie a imbracamintilor bituminoase

cilindrate la cald precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui

proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.

B.

DOMENIU

Se aplica la asternerea mixturilor asfaltice preparate conform PPE PA & CO 01 si transportate conform PPE PA & CO 02.

C.

TERMINOLOGIE

Covor asfaltic:

imbracaminte bituminoasa executata dintr-un strat de 3 4 cm

grosimedin mixtura asfaltica cu caracteristicile mixturii pentru stratul de uzura;

Drum asfaltat:

denumire uzuala atribuita unui drum cuimbracaminte

bituminoasa; -

Mixtura asfaltica:

amestec de agregate naturale si filer in anumite proportii, aglomerate cu un liant bituminos printr-o tehnologie adecvata.

Emulsie bituminoasa:

dispersie de particule de bitum de ordinul micronilor in apa, in prezenta unui emulgator;

R.O.S.T.:

responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;

R.T.E.:

responsabil tehnic cu executia4. DOCUMENTE DE REFERINTASpecifice nu sunt.5. INSTRUCTIUNEA5.1.Generalittin prezenta procedura este prezentat succinct modul n care se realizeaza mbracamintea asfaltica pentru drumuri.5.2.Conditii prealabile.cunoasterea amnuntit a documentatiei scrise si desenate, precum si a standardelor si normativelor n vigoare.pregtirea si verificarea sculelor, echipamentelor si utilajelor.repartizarea sarcinilor si instruirea personalului de executie5.3.Continutul procedurii5.3.1.Lucrrile pregtitoaresunt:.ntocmirea unui grafic de lucrri.aprovizionarea si receptia materialelor utilizate la relizarea lucrrilor5.3.2.Executia propriuzisa)Pregtirea stratului suport.nainte de asternerea mixturii, stratul support de fundatie trebuie bine curtat. n cazurile n care straturile support au unprofil transversal necorespunztor sau denivelri, se vor lua msuri de rectificare a acestora.Suprafata stratului suport pe care se asterne stratul de baz, trebuie s fie uscat.Pe stratul support, naintea executrii mixturilor, se va asterne stratul antifisur din material geosintetic.b)Amorsarea. La executarea mbrcmintilor bituminoase, se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationic cu ruipere rapid.Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele cazuri:.strat de baz din mixtur bituminoas pe strat suport din beton de ciment sau fundatie pe piatr spart.strat de legtur pe stratul de baz din mixtur bituminoas.strat de uzur pe strat de legtur cnd stratul de uzur se execut la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legtur. Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.n functie de compactitatea stratului support, se va folosi un amorsaj de 0,3-0,5 Kg/m2bitum pur.Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie efectiv naintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la utilizarea mixturii bituminoase. Amorsarea se face n fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.c)Asternerea.Punerea n opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara s produc segregarea lor, respectnd profilele si grosimile fixate prin plansele cuprinse n proiectul tehnic si numai dup ce a folosit drept asternut materialul geosintetic.5.4. Temperatura de asternereAsternerea mixturilor bituminoase se face n anotimpul calduros, la temperaturi de peste 10oC, n perioada martie-noiembrie, n conformitate cu prevederile legale n vigoare.Executia trebuie ntrerupt pe timp de ploaie.Temperaturile mixturilor asfaltice trebuie s aib la asternere si la compactare, urmtoarele valori, la liantul D56/80:StratulAsternereCompactare

nceputSfrsit

Strat baz140oC130oC100oC

mbrcminte150oC140oC110oC

Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii n buncrul finisorului.Temperatura se va fixa definitiv n timpul stabilirii modului de compactare pentru a se obtine compactitatea optim.Mixturile bituminoase ale cror temperatur este sub cea prevzut n table, vor fi refuzate.Aceste mixturi se vor executa numai n santier.5.5. Grosimea stratului de asternerePunerea n oper a mixturilor asfaltice se face pentru:.stratul de uzur ntr-o singur asternere.stratul de legtur dintr-o singur asternere.stratul de baz ntr-una sau mai multe asterneri succesive, functie de grosimea stratului si de utilajele folosite.5.7. AsternereaMixtura asfaltic trebuie asternut continuun mod uniform, att din punct de vedere al grosimii, ct si cel al afnrii, dar numai dup asternerea materialului geosintetic. Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este posibil, antreprenorul va propune dirigintelui de santier ltimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.Grosimea maximal a materialelor rspndite printr-o singur trecere este fixat de consultant la propunerea antreprenorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat la cadenta de sosire a mixturilor de la statie, si ct se poate de constant ca s se evite total opririle. Antreprenorul trebuie s dispun de un lucrtor calificat pentru a corecta imediat dup asternere si nainte de orice compactare denivelrile flagrante cu ajutorul unui support de material proaspt, depus cu grij n fata lopetii. n buncrul utilajului de asternere trebuie s existe n permanent suficient mixtur pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului.5.8. Rosturi longitudinale si transversaleRosturile longitudinale si transversale trebuie s fie foarte regulate si etanse.Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui ncicodat s se gseasc suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent dac acesta din urm este n stratul de legtur sau n stratul de baz, realizat din mixtura asfaltic sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar totodat s nu se gseasc n urma rotilor. Rosturile separnd mixturile bituminoase rspndite de la o zi la alta, trebuia s fie realizate n asa fel nct s asigure o tranzitie perfect si continu ntre suprafetele vechi si cele noi. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cu cel putin un metru. Marginea benzii vechi va fi decupat pe ntreaga sa ltime, eliminnd o lungime de band de circa 50 cm. Suprafata proaspt creat prin decupare, va fi badijonat ce emulsie de bitum exact nainte de realizarea benzii noi.d)Compactarea..Atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de consultantul lucrrii, dup ncercrile de etalonare n timpul primelor zile ale punerii n oper. Aceste ncercri de etalonare, vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, consultantul purtnd cere pe loc interventia unui laborator agreat, care s efectueze n acest scop, pe cheltuiala antreprenorului, ncercrile de compactitate, pe care le va considera necesare.Urmare acestor ncercri, antreprenorul propune consultantului:-sarcina fiecrui utilaj-planul de mers al fiecrui utilaj, pentru a se asigura un numr de treceri, pe ct posibil constant, n fiecare punct al stratului-viteza de mers a fiecrui utilaj-presiunea de umflare a pneurilor (3-9 bari)-temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar minimului fixat.Metoda propus va fi satisfctoare, dac se permite ca s se ating n cel putin 95% din msurtorile efectuate, procentul de 100% a densittii aparente obtinute n timpul studiului privind compozitia mixturii; cele 5% msurtori necorespunztoare, nu vor trebui s aib o compactitate inferioar lui 95% din densitatea aparent. Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de numrul punctelor de asternere..Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executate ca s se obtin valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare. Compactarea are loc n lungul drumului, de la marginea spre ax, pe sectoarele n pant, sau cu pant transversal unic, se fectueaz de la marginea mai joas spre cea ridicat.Compactorul trebuie s lucreze fr socuri, pentru a evita vlurirea mbrcmintii.Suprafata stratului se va controla n permanent, micile denivelri care apar pe suprafat se corecteaz dup prima trecere a rulourilor compactoare, pe toat ltimea..La executarea n mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de baz, compactarea se va efectua separat pentru fiecare strat n parte. Se va asigura o perfect legtur ntre straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea primului strat a crui suprafat trebuie s fie uscat si curat..Atelierulde compactare, conform reglementrilor legale n vigoare, pentru mbrcmintile bituminoase este alctuit din:-compactor pe pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN-numrul de treceri pentru asigurarea compactrii optime, va fi stabilit prin experimentri preliminare pentru a se asigura un minim de 98% a gradului de compactare, conform metodei MARSHALL..Compactoarele cu pneuri vor trebuie echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie s se deprteze la mai mult de 50 m n spatele finisorului. Antreprenorul are obligatia de a efectua ncercrile de etalonare si de a supune spre aprobarea consultantului tehnologia de compactare..Se vor respecta prevederile STAS 174-2/1997.e)SuprafatareaPentru ca suprafata stratului suport s satisfac ea nssi conditiile de mai jos, denivelarea maxim msurat pe un strat, sub rigla de 3 m, trebuie s rmn n toate punctele inferioar limitelor tolerantelor indicate mai jos:Natura profiluluiDenivelri maxime (mm)

Strat de bazStrat de legturStrat de uzur

Logitudinal1585

transversal20107

f)Tratarea suprafeteiDupa executarea mbracamintilor, se procedeaza la nchiderea porilor suprafetei prin raspndire de 2-3 Kg/m2nisip de 0-3,15 mm bituminat cu 2-3% bitum prin cilindrare, exceptie facnd betoanele asfaltice rugoase.Se prefer utilizarea nisipului de concasaj.Pentru sectoarele care se execut dup 1 octombrie, sau executate nainte de aceast dat n zone umbrite si cu umiditate excesiv, sau cu trafic foarte redus, se va realiza, cu aprobarea consultantului, pe baza constatrilor pe teren, nchiderea suprafetei prin badijonare.Badijonarea se realizeaz prin stropire cu bitum sau cu solutie cationic cu rupere rapid cu 60% bitum diluat cu ap ( o parte emulsie cu 60% bitum, o parte ap curat, nealcalin) si rspndire de nisip 0-3,15 mm cu un continut ct mai redus de praf (sub 0,09 mm) n cantittile artate mai jos:-stropire cu bitum 0,5 Kg/m2; rspndire de nisip 3-5 Kg/m2-stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap 0,8-1 Kg/m2; rspndire de nisip 3-5 Kg/m25.9. .CONTROLUL CALITII LA PUNEREA N OPER5.9.1. Controlul compactriiAutocontrolul compactrii. n cursul executiei compactrii, antreprenorul trebuie s vegheze n permanent la:.cadenta executiei s fie cea retinut la ncercri.utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe santier si n functiune continu si regulat.elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor cu pneuri) s fie respectate cui strictete.Consultantul si rezerv dreptul, n cazul unui autocontrol insuficient, s opreasc lucrrile pe santier, pn cnd antreprenorul va lua msurile necesare de remediere.Controlul ocazional de compactare. Pe parcursul executiei lucrrilor, consultantul si rezerv dreptul de a efectua, fie inopinat, fie ca urmare a constatrilor fcute n cadrul verificrilor de autocontrol, ncercri pentru a se asigura c nu exist abateri semnificative ale rezultatleor obtinute. n cazul cnd un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densittii de referint prescris, obtinut n timpul studiului de alctuire a produsului, consultantul impune noi ncercri de compactare anulnd modalittile de compactare initial fixate. Dac aceste ncercri noi nu permit s se ating densitatea de referint, vor fi hotrte noi dispozitii.5.9.2. Controlul nivelmentuluiVerificarea cotelor este fcut pe suprafete corespunztoare fiecrei zile de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si n fiecaredintre profilele transversale ale proiectului, eventual si n toate celelalte puncte fixate de consultant.Tolerantele n raport cu cotele prescrise sunt:2,5 cm pentru stratul de baz si 1,5 cm pentru stratul de uzur.Dac tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, cotele realizate sunt considerate convenabile.5.9.3.Controlul denivelrilorControlul denivelrilor este efectuat aplicnd pe suprafata fiecrui strat:.n sens longitudinal o rigl de 3 m lungime.n sens transversal o rigl de 3 m lungime cnd drumul este cu o pant planControlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei n axul fiecrei benzi de asternere, n dreptul fiecrei sectiuni transversale proiectate sau n oricare din locurile indicate de consultant.Controlul transversal va putea fi efectuat n orice profil transversal proiectat sau n pozitiile indicate de consultant. Denivelarea maxim msurat nu va trebui n nici un caz s depseasc valorile indicate n tabelul de la punctul 5.3.2.e suprafatarea. Consultantul va solicita evaluarea denivelrilor dup caz, cu echipamente specifice (APL, BUMPINTEGRATOR, etc.)5.9.4. Rugozitatea stratului de uzurRugozitatea stratului de uzur va fi determinat prin msurtori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevzute n STAS 8849/83, sau prin metoda nltimii de nisip.5.9.5. Frecventa controalelorLucrrile executateCategoria lucrrilorFrecventa controlului

Temperatura de asternereBPermanent

Etalonarea atelierului de compactareALa nceputul executiei

Controlul ocazional de compactare prin carotareB,CO carot la fiecare 250 ml drum

Controlul profilelor

Reglajul de suprafatBCn fiecare zi si la sfrsit de santier

Controlul nivelmentuluiCn fiecare punct indicat

Controlul denivelrilorCn fiecare punct indicat

A= ncercri preliminare de informare

B=controlul de calitate

C=coctrolul de receptie

5.10. ELEMENTE GEOMETRICE sI ABATERI LIMITGrosimile straturilor vor fi cele prevzute n profilul transversal tip din proiect.Abaterile limit locale de la grosimile prevzute n proiect, pentru fiecare strat n parte, sunt sub 10%.

Ltimile straturilor vor fi cele prevzute n proiect.Abaterea limit admis va fi de:.5 cm pentru ltimea unei ci de rulare.2,5 cm pentru ltimea unei benzi de stationare.6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATIResponsabilitatea efectuarii operatiilor revine sefului punctului de lucru si a sefului de santier. Verificarea lucrarilor se face de catre responsabilul CQ care va informa responsabilul tehnic cu executia de verificarile facute.Acesta va face inregistrarile in dosarul lucrarilor verificate.Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.7. INREGISTRARIInregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor:-proces verbal de lucrari ascunse-proces verbal de trasare a lucrarilor-proces verbal la recoltarea probelor de pamant8. ANEXESpecifice nu sunt