aspecte teoretice privind riscul de ară i riscul suveran · și chiar mediul de afaceri. desigur,...

9
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2018 132 Aspecte teoretice privind riscul de ţară şi riscul suveran Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected]) Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București Drd. György BODÓ ([email protected]) Academia de Studii Economice din București Ec. Ştefan Gabriel DUMBRAVĂ Abstract Riscul suveran este unul important, demn de luat în considerație în contextul în care acesta poate să apară mai ales în schimburile comerciale. Acest risc trebuie avut în vedere deoarece descrie cazul în care acționează o bancă, condițiile sistemului bancar și interbancar în care acționează o bancă dar și sistemul de business. Riscul suveran și de țară se referă la faptul că el poate apare în anumite împrejurări pe care le numim suverane față de care banca respectivă nu mai are nici o posibilitate de acțiune. Așa de pildă, în activitatea de comerț exterior, prin utilizarea acreditivelor ca metodă de garanție și plată, apar elemente de risc serios. Desigur, acestea se elimină prin aceea că partenerii respectivi, dar în special debitorul trebuie să deschidă un acreditiv garantat de o bancă de primă mărime din Europa, sau din altă parte a lumii. Măsura în care nu sunt întrunite aceste condiții și nu se realizează o bună coordonare a derulării tranzacțiilor internaționale, apar elemente de risc cre depind de foarte multe ori de condițiile de piață existente în țările în care acesta se produce. Pe de altă parte, riscul suveran este important de avut în vedere în contextul în care un manager angajează banca pe care o conduce și clientul operează cu o bancă pe care nu o cunoaște îndeajuns, sau care poate în final să intre sub incidența riscului suveran prin aceea că nu îndeplinețte toate condițiile și pune sub elemente de risc efectuarea plăților propriu-zise. Cuvinte cheie: risc de țară, risc suveran, agenții de evaluare, riscul de transfer, indicatori de evaluare Clasificarea JEL: G24, H63 Introducere În abordarea studiului întreprins de autori se pleacă de la noțiunea de suveranitate, element care este generator de riscuri pentru activitatea bancară și chiar mediul de afaceri. Desigur , riscul suveran și de țară este definit ca un potențial de a se ajunge în situația în care, pe baza unor elemente necunoscute sau îndeajuns cercetate să apară riscul determinat de piața financiar-bancară pe care o analizăm. Băncile care tranzacționează pe plan internațional trebuie

Upload: others

Post on 23-Oct-2019

109 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2018132

Aspecte teoretice privind riscul de ţară şi riscul suveran

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([email protected])

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București Drd. György BODÓ ([email protected])

Academia de Studii Economice din BucureștiEc. Ştefan Gabriel DUMBRAVĂ

Abstract Riscul suveran este unul important, demn de luat în considerație în contextul în care acesta poate să apară mai ales în schimburile comerciale. Acest risc trebuie avut în vedere deoarece descrie cazul în care acționează o bancă, condițiile sistemului bancar și interbancar în care acționează o bancă dar și sistemul de business. Riscul suveran și de țară se referă la faptul că el poate apare în anumite împrejurări pe care le numim suverane față de care banca respectivă nu mai are nici o posibilitate de acțiune. Așa de pildă, în activitatea de comerț exterior, prin utilizarea acreditivelor ca metodă de garanție și plată, apar elemente de risc serios. Desigur, acestea se elimină prin aceea că partenerii respectivi, dar în special debitorul trebuie să deschidă un acreditiv garantat de o bancă de primă mărime din Europa, sau din altă parte a lumii. Măsura în care nu sunt întrunite aceste condiții și nu se realizează o bună coordonare a derulării tranzacțiilor internaționale, apar elemente de risc cre depind de foarte multe ori de condițiile de piață existente în țările în care acesta se produce. Pe de altă parte, riscul suveran este important de avut în vedere în contextul în care un manager angajează banca pe care o conduce și clientul operează cu o bancă pe care nu o cunoaște îndeajuns, sau care poate în fi nal să intre sub incidența riscului suveran prin aceea că nu îndeplinețte toate condițiile și pune sub elemente de risc efectuarea plăților propriu-zise. Cuvinte cheie: risc de țară, risc suveran, agenții de evaluare, riscul de transfer, indicatori de evaluare Clasifi carea JEL: G24, H63

Introdu cere În abordarea studiului întreprins de autori se pleacă de la noțiunea de suveranitate, element care este generator de riscuri pentru activitatea bancară și chiar mediul de afaceri. Desigur, riscul suveran și de țară este defi nit ca un potențial de a se ajunge în situația în care, pe baza unor elemente necunoscute sau îndeajuns cercetate să apară riscul determinat de piața fi nanciar-bancară pe care o analizăm. Băncile care tranzacționează pe plan internațional trebuie

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2018 133

să aibă mare grijă în a își stabili în strategia proprie elementele privind riscul

bancar, precum și modalitatea de identifi care a elementelor precoce care pot

sugera persspectiva intrării sub incidența acestui risc. Riscul suveran trebuie identifi cat, analizat și luate măsuri de prevenire a apariției lui iar în condițiile în care acesta apare ca o iminență să se prevadă măsuri de control și diminuare a efectelor negative. În articol se face o prezentare pe larg a elementelor privind riscul suveran și de țară, se explicitează elementele care sunt avute în vedere atunci când este vorba de riscul suveran și nu în cele din urmă să se întreprindă măsuri prin planul de măsuri, etc. Esențial este în abordarea acestei teme și cunoașterea prevederilor acordului de la Basel III, care prin mărimea capitalului, prin anume principii și condiționări apariția riscurilor bancare devin mai ușor de controlat și pe cale de consecință posibilitatea de a întreprinde măsuri preventive care să diminueze, dacă nu se paote elimina, apariția riscului bancar. Autorii prezintă și unele metode de control și alte prevederi instituite în practica bancară pe linia identifi cării și prevenirii riscului suveran și de țară.

Literature review Aebi, Sabato and Schmid (2012) au investigat dacă mecanismele de guvernanță corporativă legate de managementul riscului sunt asociate cu o performanță mai bună a băncii în timpul crizei fi nanciare. Altera and Beyer (2014) au evaluat efectul sistemic al unui șoc neașteptat asupra creditului. Anghel (2015) a prezentat criteriile de analiză a riscului de țară. Anghelache (2010) a prezentat principalele modele de analiză a riscurilor bancare și modalitățile de gestiune a acestora. Anghelache and Anghel (2014) au utilizat instrumentarul statistico-matematic pentru analiza riscurilor bancare. Arnold (2012) a studiat legătura dintre riscul suveran și riscul bancar în timpul crizei datoriilor suverane europene din 2010, investigând posibilitatea extinderii riscului suveran asupra sistemului bancar din Uniunea Europeană. Beirne and Fratzscher (2013) au investigat factorii de risc suveran pentru o serie de economii avansate și emergente în timpul crizei datoriei suverane europene. De Bruyckere et al (2013) au cercetat factorii care cauzează contagiunea dintre riscul bancar și riscul de suveran în Europa. Blundell-Wignall (2011) a analizat principalele măsuri propuse pentru rezolvarea crizei fi nanciare și a datoriilor suverane în Europa. Gómez-Puiga and Sosvilla-Rivero (2014) au examinat comportamentul datoriei publice din țările Uniunii Economice și Monetare. Heinemann, Osterlohc and Kalb (2014) au studiat măsura în care constrângerile permanente asupra politicii fi scale diminuează primele de risc suverane. Hilscher and Nosbusch (2010) au studiat principalele efecte macroeconomice asupra spread-urilor de credit suverane de pe piețele emergente.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2018134

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii Odată cu izbucnirea crizei fi nanciare la nivel mondial, s-au vehiculat

termeni noi privind elemente de risc de care trebuie să țină cont instituțiile fi nanciar-bancare, pe de o parte în procesul de întocmire a planurilor de afaceri

pentru perioadele următoare, iar pe altă parte, în derularea și administrarea afacerii pe care le administrează. Astfel, în cazul instituțiilor care operează pe piața internațională, noțiunile de risc de țară și risc suveran sunt termeni uzuali, dar aceste noțiuni reprezintă oarecum o noutate pentru cei care nu lucrează în domeniu . În contextul prezentului studiu, sunt abordate două elemente de risc care de multe ori, sunt confundate sau utilizate impropriu. Este vorba de riscul de țară si de riscul suveran. Pentru a introduce explicit termenii respectivi trebuie să urmărim un exemplu practic. Să presupunem că o bancă intenționează să plaseze surplusul de lichiditate într-o altă țară, unde poate să aibă venituri, având o marjă de câștig mai mare decât dacă ar plasa banii pe piața locală. Înainte de a face investiția respectivă, trezoreria și analiștii bancari studiază care sunt riscurile care pot însoți câștigul mai mare stabilit la prima vedere. Cunoscând din teoria economică faptul că orice investiție cu profi tabilitate mare are și o componentă de risc asociată, sufi cient semnifi cativă, pe care investitorul trebuie să și îl

asume.

Astfel, factorii decidenți care analizează oportunitatea investiției, pe

lângă analiza specifi că a operațiunii fi nanciar-economică, trebuie să țină cont

de contextul economic al pieței pe care operează. Se procedează astfel pentru

că orice incertitudine de pe piața respectivă se transmite tuturor agenților

economici care operează, prin efectul de contaminare. Așadar, nu este sufi cient

să studiem doar agentul economic (corespondent), ci se impune a fi analizat

întregul context economic din țara, respectiv regiunea respectivă.

Un alt exemplu edifi cator se referă la atragerea investitorilor străine

în România. Investitorii urmăresc aspecte similare cu cele prezentate mai sus

și se întreabă care este probabilitatea de a putea scoate capitalul investit în

țara respectivă și a obține un profi t semnifi cativ după o anumită perioadă?

Sau într-o altă viziune, care este probabilitatea ca Guvernul țării respective

să-și poată onora obligațiile pe care și le-a asumat atunci când a emis un set de

obligațiuni cu scadență pe termen mediu/lung, iar aceste probabilități depind

de factorii de risc care sunt asociați cu țara considerată, cu mediul economic,

cu condițiile politice din țară și din zonă.

Cei doi termeni, de risc de țară și cel de risc suveran, nu pot fi supuși

unei abordări metodologice unitare, existând numeroase confuzii conceptuale

în jurul lor, dar și în rândul celor care utilizează acești termeni in mod frecvent.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2018 135

• Unele componente ale riscului de țară În cele ce urmează vom aduce elemente de clarifi care de natură să aducă lămuriri privind noțiunile utilizate, iar pe de altă parte să prezinte exemple concrete de diferențiere dintre cei cele două noțiuni, riscul de țară si riscul suveran. Constatăm că există confuzie în utilizarea noțiunii de risc suveran și riscul de țară, deși agențiile care evaluează riscul suveran menționează explicit că analiza lor nu se referă și la riscul de țară. În cele ce urmează vom evidenția care este, de fapt, diferența dintre cele două noțiuni. În primul rând, riscul de țară acoperă toate riscurile asociate unei țări, care includ pe lângă riscurile macroeconomice și pe cele asociate cu riscul sistemului legislativ, socio-politic, nivelul de corupție, elemente socio-economice, cum sunt cele datorate inegalităților de venituri, stratifi cația socială etc. În afară de aceste aspecte, anumite diferende între unele țări pot contribui la infl uențarea evoluției factorilor de risc de țară Riscul suveran este oglinda capacității unei țări de a rambursa obligațiile sale față de partenerii externi. De fapt, este o componentă a riscului de țară, care este corelată cu solvabilitatea si lichiditatea guvernului de a-și onora obligațiile, cea ce se poate refl ecta în analiza bugetului de stat și a datoriei publice si este o componentă esențială a riscului de țară. Pe lângă cele de mai sus, riscul de țară este afectat și de riscul de transfer care se referă la situația în care guvernul unei țări impune la un moment dat restricții care nu permit transferul sumelor aferente datoriilor. Acest risc se datorează exclusiv factorului politic din țara respectivă; riscul general care are în vedere alte aspecte care determină capacitatea de rambursare a unei datorii. Aceasta vizează stări de instabilitate politică și socială iminentă, cum ar fi naționalizarea unor proprietăți private, ocupație militară străină, război civil sau diferende de orice natură din zonă cu efect în țara respectivă; riscul de piață reprezintă o descriere globală a cadrului economico-fi nanciar aferent țării respective și are în vedere stabilitatea si predictibilitatea pieței considerate din punct de vedere investițional. Unii analiști apreciază că în componența riscului de țară intră și factorii de risc naturali care se referă la zona geografi că în care intenționează să investească. Acestea fac parte din sfera asigurărilor pentru care o zonă cu frecvente dezastre naturale, cum ar fi cutremure, tornade, alunecări de teren, incendii de vegetație etc. pot fi considerați ca factori determinanți. O altă componentă recent introdusă in riscul de țară se referă la riscul sistemic. Acest element are în vedere o anumită conjunctură socio-politico-economică, care poate avea efecte majore asupra unui segment al economiei. De exemplu, o decizie politică a guvernului sau a băncii centrale poate afecta mai multe instituții bancare, care fi ind interconectate, să declanșeze o reacție

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2018136

importantă în întreg sistemul bancar. Așadar, aceasta este o componentă de risc sistemic. De fapt, când vorbim de riscul de țară avem în vedere un complex de factori care au infl uență asupra investițiilor pe care dorim să realizăm în țara respectivă. Acești factori nu pot fi defi niți în mod inechivoc, fi ecare investitor putând să adauge elementele pe care le consideră semnifi cative pentru afacerea sa. Un lucru comun în tot acest proces este că în majoritatea cazurilor indicatorul principal se bazează pe soluția unor evaluatori independenți, agenții de evaluare care emit rapoarte în mod periodic. Agențiile de evaluare a riscurilor estimează riscul asociat imposibilității de rambursare a obligațiilor emise de un stat pe piața internațională, care de fapt reprezintă riscul suveran conform celor prezentate mai sus. Pe plan internațional, cele mai importante agenții de rating sunt: Standard & Poors Rating Group; Moodyțs Investors Service și Fitch-IBCA. În fi gura următoare este prezentată strategia de evidențiere a gradului de risc estimat de agențiile menționate.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2018 137

Fiecare dintre aceste agenții au dezvoltat concepții și algoritmi proprii de evaluare a riscului suveran, fi ecare dintre ele având anumite particularități, dar până la urmă fi ecare evaluează elemente de risc în mod similar. Aceste evaluări se bazează pe un set de indicatori care au la bază următoarele caracteristici: relevanță, evaluările iau in considerație elemente de risc principale pentru țara respectivă; transparență, este clar specifi cat modul cum a fost calculat indicatorul si pe ce date se bazează; actualitate, datele sunt actuale, de preferință se fi nalizează anual); credibilitate, datele care stau la baza clasifi cării provin din surse independente, care să asigure încredere în piețele respective și dinamică, elementele componente ale rating-ului să fi e urmărite constant, astfel încât orice modifi care semnifi cativă să poată declanșa o reacție rapidă de reevaluare. Agențiile de rating emit periodic rapoarte în care fi ecare țară este încadrată într-o anumită categorie de indicatori, care, în general, refl ectă gradul de risc asociat cu țara respectivă (riscul de țară). Aceste rating-uri sunt, în prezent, instrumente indispensabile actorilor de pe pieţele fi nanciare, rolul lor fundamental fi ind reprezentat de cuantifi carea riscului de insolvabilitate aferent investițiilor în zona respectivă sau achiziționării de titluri din țările respective. Pe de altă parte, în accepția investitorilor, putem observa o abordare diferită care sintetizează o altă perspectivă a riscului de țară. Acestea se bazează pe anumite tipare, care sunt asociate unor zone/tipuri de investiții. De exemplu, țările dezvoltate care asigură un grad confortabil de predictibilitate pentru investitor, au un grad de dezvoltare economică ridicată, stabilitate politică ceea ce înseamnă siguranță în afaceri, dar și o rata de creștere relativ mică. În mod frecvent, aceste țări sunt de fapt creditori, care caută alte piețe in care să poată asigura creșteri mai semnifi cative decăt în țara de origine. La rândul lor, țările în curs de dezvoltare care oferă un potențial de creștere a afacerii relativ ridicată, fi ind o piață in plină dezvoltare și care promite câștiguri substanțiale. Aceste economii sunt infl uențate politic și pot suferi schimbări inopinate în cursul evenimentelor, pe plan socio-politico-economic. În afară de segmentarea de mai sus, mai recent a apărut o altă abordare (mai ales în rândul țărilor europene, care se referă la următoarele clasifi cări suplimentare: piețe în creștere accelerată care reprezintă țările care în accepțiunea specialiștilor „sunt pe val” si reprezintă adevărate paradisuri pentru investitori (risc moderat si cu câștiguri relativ mari față de media pieței) și țări din zona Europeană care încă asigură un grad de creștere relativ mare față de media europeană, dar care totuși fi ind sub umbrela UE, nu reprezintă un risc așa de mare ca alte țări din afara UE. Rolul acestor evaluări și rating-uri este de a oferi investitorilor o imagine de ansamblu a situației economice din zona în care intenționează să

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2018138

investească. În plus, față de cele oferite de agențiile de rating, fi ecare investitor poate să considere un set de indicatori proprii pe care să se bazeze decizia de investiție într-o companie din zona considerată. O altă caracteristică importantă a riscului de țară, care poate fi considerată complementară a acestuia, dar care poate avea efecte si asupra riscului suveran o reprezintă problematica supraîndatorării. O economie națională care nu-și acoperă cheltuielile din veniturile interne poate recurge la împrumuturi de pe piețele internaționale sau poate emite obligațiuni la termen, în vederea compensării nevoilor pe termen scurt. Pe de altă parte poate atrage investitori pentru realizarea de proiecte de infrastructură sau industriale, care duc tot la îndatorare. În măsura în care aceste investiții nu vor genera venituri suplimentare care să acopere ratele de rambursare, guvernele respective vor trebui să facă față unor crize de lichiditate, care la rândul lor, vor duce la atragerea de noi împrumuturi. Aceste strategii/decizii în lanț pot duce la o supraîndatorare, care dacă nu este gestionată corect poate duce la situații de criză economică, cum a fost cazul Greciei (2010-2012) și o veritabilă criză a datoriilor suverane.

Concluzii Prin studiul întreprins, autorii au ajuns la concluzia că riscul suveran are o importanță deosebită asupra profi tabilității unei bănci. Riscul suveran, defi nit în termeni generali, se particularizează prin aceea că are și un element care are conexiune externă. Riscul suveran apare atunci când condițiile dintr-o țară în care acționează o bancă și mai ales atunci când banca acționează în domeniul tranzacțiilor coemrciale internaționale, are perspectiva să intre într-o anumită zonă de risc, care nu poate fi controlată de partenerul extern. Acest risc este teoretic unul potențial, care trebuie avut în vedere, identifi cat pe bază de analiză și în funcție de perspectiva apariției elementelor care determină riscul să se prevadă măsuri de contracarare și de eliminare. O altă concluzie este aceea că riscul bancar poate fi identifi cat, analizat, controlat, numai pe baza unei strategii bine determinate. În tranzacțiile comerciale ca și în activitatea bancară cu extensii pe plan internațional se pune problema unor documente bancare solide, clare, cu garanții sufi ciente și operabile pentru a evita pe această cale apariția riscului suveran. Pe de altă parte, o altă concluzie este aceea că banca poate să evite apariția riscului printr-o preocupare consistentă de monitorizare a condițiilor în care operează agentul economic sau al elementelor defi nitorii care sunt posibil de identifi cat și care conduc la concluzia că riscul suveran poate să acționeze. Trebuie subliniat în fi nal, ca o concluzie și faptul că acest risc pe care l-am menționat trebuie întotdeauna tratat și analizat într-un context mai larg, ținând seama de contextul general

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 1 / 2018 139

al riscurilor și de conexiunea care există între riscul suveran și alte riscuri bancare, conexe acestuia. Concluziile teoretice pot fi extinse la concluzii practice prin utilizarea unor modele econometrice de analiză pe baza cărora să se identifi ce coefi cienții de risc în ceea ce privește apariția riscului suveran. În concluzie, am putea sintetiza că în continuare se menține o oarecare confuzie între termenul de risc de țară si risc suveran. Astfel, deseori este utilizată noțiunea de risc suveran în loc de risc de țară, deși riscul suveran poate fi considerat ca fi ind doar o componentă a riscului de țară. În acest articol, am încercat să oferim o privire de ansamblu și lămuriri pentru cei interesați despre implicațiile riscurilor care sunt evaluate la nivel național, si sunt dependente de factorii macroeconomici din țara respectivă. Astfel, investitorii vor trebui să țină cont pe lângă factorii specifi ci instituției respective și de condițiile din țara/zona respectivă. Sperăm că analiza întreprinsă să contribuie la o înțelegere mai bună a noțiunilor de risc. Analiza riscului de ţară este foarte importantă în ceea ce priveşte procesele decizionale din bănci referitoare la plasamentele acestora pe piața interbancară. În cazul agenților economici, acestea pot avea o semnifi cație deosebită în analizele premergătoare investiţiilor de portofoliu sau operaţiunilor de export. Pierderile potenţiale pot fi semnifi cative şi în cazul acestor demersuri economice, la fel ca în cel al investiţiilor străine directe. Miza principală a analizei riscului de ţară o constituie anticiparea instabilităților macroeconomice, fi nanciare ori sociopolitice ale unui stat, care pot avea consecințe importante asupra operaţiunilor fi nanciare sau comerciale.

Bibliografi e 1. Aebi, V., Sabato, G. and Schmid, M. (2012). Risk management, corporate

governance, and bank performance in the fi nancial crisis. Journal of Banking and

Finance, 36, 3213-3226 2. Altera, A. and Beyer, A. (2014). The dynamics of spillover effects during the

European sovereign debt turmoil. Journal of Banking & Finance, 42, 134-153 3. Anghel, M.G. (2015). Analiză fi nanciar-monetară, Editura Economică, Bucureşti 4. Anghelache, C. and Anghel, M.G. (2014). Modelare economică. Concepte, teorie

şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti 5. Anghelache, C. (2010). Metode şi modele de măsurare a riscurilor şi performanţelor

fi nanciar-bancare, ediţia a II-a, Editura Artifex Bucureşti 6. Arnold, I. (2012). Sovereign debt exposures and banking risks in the current EU

fi nancial crisis. Journal of Policy Modeling, 34 (6), November–December, 906-920 7. Beirne J. and Fratzscher, M. (2013). The pricing of sovereign risk and contagion

during the European sovereign debt crisis. Journal of International Money and

Finance, 34, 60-82 8. Blundell-Wignall, A. (2011). Solving the Financial and Sovereign Debt Crisis in

Europe. OECD Journal: Financial Market Trends, 29 (2), 201–224 9. De Bruyckere et al (2013). Bank/sovereign risk spillovers in the European debt

crisis. Journal of Banking & Finance, 37 (12), 4793-4809

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2018140

10. Gómez-Puiga, M. and Sosvilla-Rivero, S. (2014). Causality and contagion in EMU sovereign debt markets. International Review of Economics & Finance, 33, 12-27

11. Heinemann, F, Osterlohc, S. and Kalb, A. (2014). Sovereign risk premia: The link between fi scal rules and stability culture. Journal of International Money and

Finance, 41, 110-127 12. Hilscher, J. and Nosbusch, Y. (2010). Determinants of Sovereign Risk:

Macroeconomic Fundamentals and the Pricing of Sovereign Debt. Review of

Finance, 14 (2), 235–262