aspecte economice ale utilizării, producției și …...aspecte economice ale utilizării,...

Aspecte Economice ale Utilizării, Producției șiTaxării Produselor din Tutun în RomâniaÁrpád Szabó, Centrul Educațional MÜTFEde Lázár, Universitatea SapientiaHunor Burián, Universitatea SapientiaTodd Rogers, RTI InternationalKristie Foley, Wake Forest UniversityZoltán Ábrám, Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu MureşCristian Meghea, Michigan State UniversityTeodora Ciolompea, CETTT Sfântul Stelian BucureștiFrank J. Chaloupka, Universitatea Illinois, Chicago

Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureş Tîrgu Mureş, România, 2016

Aspecte Economice

ale Utilizării, Producției și

Taxării Produselor din

Tutun în România Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureş Tîrgu Mureş, Romania, 2016

Sursă de finanţare:Acest raport a fost finanţat de Fogarty International Center şi National Cancer Institute -National Institutes of Health, în cadrul grantului de cercetare Nr. 1 R01 TW09280, intitulat “Dezvoltarea capacității de cercetare în domeniul fumatului în România”; investigator principal K. Foley.

Sugestie de citare:Szabó A, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ. Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România Tîrgu Mureş, Romania. Universitatea de Medicină şi Farmacie Tîrgu Mureş, 2016.

Descrierea tobaconomiei:Tobaconomia este o colaborare a unor cercetători cu reputaţie internaţională care au studiat aspectele economice ale politicilor de control al tutunului timp de aproape 30 de ani. Echipa este dedicată să ajute cercetătorii, susţinătorii şi legislatorii să acceseze ultimele şi cele mai bune cercetări despre ce functionează şi ce nu functionează în efoturile de reducere a consumului de tutun şi a impactului acestuia asupra economiei. Ca program al Universităţii Illinois din Chica-go, tobaconomia nu este afiliată cu nici un producător de tutun.

Vizitaţi www.tobacconomics.org sau urmaţi-ne pe Twitter www.twitter.com/tobacconomics.

Versiunea electronică este disponibilă la adresele:tobacconomics. orgtrr.umftgm.ro/tobacconomics

Traducerea:Adrian Năznean

Coperta şi design grafic:Valentin Nădăşan

Tehnoredactarea:Iosif Balint

Sursa imaginilor copertelor:Publicdomainpictures.net şi Dreamstime.com

Tipar:Editura University Press Tîrgu MureşUniversitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș Gh. Marinescu, 38, Târgu Mureș, Mureș,540139, ROMÂNIA Telefon: +40-265-21 55 51/ int. 126Fax:+40-265-21 04 07

Cuprins Rezumat ..................................................................................................................................... 5

I. Introducere .............................................................................................................................. 8

II. Consumul de tutun și consecințele sale în România ........................................................... 10

Profilul țării .......................................................................................................................... 10

Consumul de tutun la adulți ................................................................................................. 10

Fumatul în rândul tinerilor ................................................................................................... 13

Consumul produselor din tutun ............................................................................................ 16

Consecințele consumului de tutun asupra sănătății și economiei ........................................ 17

III. Oferta de tutun și produse din tutun din România ............................................................. 20

Cultivarea tutunului ............................................................................................................. 20

Producția de țigări ................................................................................................................ 23

IV. Controlul tutunului în România ........................................................................................ 27

Justificarea intervenției guvernului ...................................................................................... 27

Politica de control al tutunului în România ......................................................................... 28

V. Taxele și prețurile tutunului în România ............................................................................. 33

Structurile taxelor pe tutun................................................................................................... 33

Taxele pe tutun în România ................................................................................................. 34

Veniturile fiscale de tutun în România ................................................................................ 36

Prețurile țigaretelor în România ........................................................................................... 37

Taxele și prețurile țigaretelor în comparație cu alte țări din regiune ................................... 38

VI. Cererea de țigări din România .......................................................................................... 43

Taxe, preț și cererea pentru produsele din tutun – Dovezi la nivel mondial ....................... 43

Cererea de țigări în România - Noi dovezi .......................................................................... 45

VII. Impactul creșterilor taxelor pe țigări în România ............................................................. 50

Impactul creșterii taxelor asupra consumului de țigări și a veniturilor fiscale .................... 50

Impactul creșterii taxelor asupra sănătății publice ............................................................... 51

Impactul asupra populației cu stare materială precară ......................................................... 53

Evaziunea fiscală ................................................................................................................. 54

Ocuparea forței de muncă .................................................................................................... 55

VIII. Rezumat și recomandări .................................................................................................. 57

Rezumat ............................................................................................................................... 57

Recomandări ........................................................................................................................ 58

Szabó Á, Lázár E, Burián H, Rogers T, Foley K, Ábrám Z, Meghea C, Ciolompea T, Chaloupka FJ | 5

Rezumat

Introducere

Consumul de tutun este ridicat în România,

aproape 5 milioane de adulți (27%) fumând

produse din tutun. Bărbații sunt de două ori

mai predispuși să fumeze decât femeile, cu

prevalența fumatului în rândul bărbaților de

37,4%, comparativ cu 16,7% în rândul femei-

lor. Cu toate acestea, diferența de gen s-a di-

minuat de-a lungul timpului, cu prevalența fu-

matului dublându-se în rândul femeilor în anii

post-comunişti și în scădere ușoară în ultimii

ani. În timp ce rata generală a fumatului a scă-

zut în ultimii ani, în continuare mai mult de 1

din 4 adulți fumează zilnic, iar aproape toți fu-

mătorii consumă țigări fabricate. Există un

gradient socio-economic puternic, românii cu

o situație financiară mai bună având o proba-

bilitate mai mică de a fuma.

La fel ca în multe țări, consumul de tutun în

România începe pentru cei mai mulți în ado-

lescență. Printre cei tineri, prevalența consu-

mului de tutun în rândul fetelor este doar cu

puțin mai mică decât în rândul băieților, suge-

rând că diferența de gen în ceea ce privește fu-

matul în rândul adulților din România este

probabil să dispară. Un număr semnificativ de

tineri români în continuarea încep să consume

tutun, 12,2% dintre băieți și 10,1% dintre fete

de vârsta 13-15 ani consumând tutun într-o

formă sau alta.

Aproape 43.000 de români au murit în 2010

din cauza unei boli cauzate de fumat. Aproape

un sfert (23,8%) din totalul deceselor în rândul

bărbaților și aproximativ unul din doisprezece

(8,2%) din totalul deceselor în rândul femeilor

din 2010 au fost cauzate de tutun. Aceste rate

sunt mai mari decât media altor țări cu venituri

medii. Majoritatea acestor decese se datoreaza

cancerului de plămâni sau altor tipuri de can-

cer cauzate de consumul de tutun, accidente

vasculare cerebrale, cardiopatie ischemică și

alte boli cardiovasculare și respiratorii. Costu-

rile pentru tratamentul bolilor atribuite fuma-

tului au fost de peste 1,2 miliarde RON în

2012, aproximativ 5,4% din cheltuielile totale

de sănătate din acel an. Aceste costuri sunt cu

siguranță subestimate dat fiind faptul că aces-

tea reflectă doar costurile cazurilor spitalizate

și a cazurilor finanțate prin Programele Națio-

nale de Sănătate și sunt limitate la un subset al

bolilor cauzate de consumul de tutun.

Cultivarea tutunului și manufacturarea pro-

duselor din tutun

Cultivarea tutunului în România s-a schimbat

dramatic în ultimele decenii. În anii perioadei

post-comuniste, în special de la aderarea la

UE, cultivarea tutunului în România a scăzut

considerabil. România importă acum cea mai

mare parte a frunzelor de tutun utilizate în pro-

ducția locală. Ca rezultat, relativ puțini români

se bazează pe agricultura tutunului pentru tra-

iul lor iar politicile de control al tutunului, care

încearcă să scadă consumul intern de tutun vor

avea un impact redus asupra lor.

Ca și în cazul cultivării tutunului, industria de

fabricare a țigaretelor din România a suferit

schimbări dramatice de-a lungul ultimelor de-

cenii. În timpul perioadei comuniste, Mono-

polul Tutunului Românesc controla piața de

țigări din țară. Piața de țigări în România este

în prezent foarte concentrată, așa cum este ca-

zul în cea mai mare parte a lumii. Cele mai

mari trei companii multinaționale de tutun -

British American Tobacco, Philip Morris In-

ternational și Japan Tobacco International -

domină piața locală de țigări, cu fabrici care

produc un număr mare de țigări. Cele mai

multe țigarete produse în România sunt expor-

tate în alte țări ale UE. Pe măsură ce producția

de țigări a crescut, ocuparea forței de muncă

în industria de fabricaţie a țigărilor a crescut

de asemenea; cu toate acestea, având în vedere

natura intensivă a capitalului de producție, re-

lativ puțini români sunt angajați în industria

fabricării de țigări. Pentru că majoritatea pro-

ducției este exportată, politicile de control al

tutunului care reduc consumul intern vor avea

un impact minim asupra ocupării forței de

muncă în această ramură a industriei.

Eforturile de control al tutunului

Convenția-cadru a Organizației Mondiale a

Sănătății pentru controlul tutunului (CCCT),

primul tratat de sănătate publică din lume,

6 | Aspecte Economice ale Utilizării, Producției și Taxării Produselor din Tutun în România

cere guvernelor să adopte politici comprehen-

sive pentru a reduce consumul de tutun. Ro-

mânia a semnat CCCT la 24 iunie 2004 și a

ratificat tratatul optsprezece luni mai târziu, la

data de 27 ianuarie 2006. Însă, precum multe

alte țări cu venituri mici și medii, politicile de

control al tutunului în România sunt departe

de cele cerute de CCCT. Cu toate acestea, po-

liticile de control al tutunului din România s-

au consolidat de la aderarea sa la UE, Româ-

nia conformându-se cu diferitele directive ale

UE legate de tutun. Evoluțiile recente suge-

rează că această tendință va continua în urmă-

torii ani.

Legea antifumat implementată în martie 2016

este relativ comprehensivă și acoperă centre

de asistență medicală și de educație (inclusiv

universități), clădiri guvernamentale, locurile

de muncă închise, restaurante, transport pu-

blic și în alte locuri publice interioare și in-

clude terenuri de joacă interioare și în aer li-

ber, dar respectarea legislaţiei este incertă. Pu-

blicitatea pentru tutun este interzisă la postu-

rile de radio și televiziune naționale și interna-

ționale, în reviste locale și ziare, pe panourile

publicitare și în aer liber, precum și pe inter-

net, dar permisă în reviste și ziare internațio-

nale și la punctele de vânzare. Sponsorizarea

evenimentelor publice de către companiile de

tutun este permisă, precum și reducerile pro-

moționale și distribuirea de mostre gratuite.

Avertismente grafice de sănătate sunt obliga-

torii pe pachetele de țigări, iar utilizarea de ter-

meni și descrieri care induc în eroare, cum ar

fi „conținut redus de gudron”, „light” sau

„mild”sunt interzise.

România are o situaţie relativ bună în ce pri-

vește sprijinul pentru renunțarea la fumat.

Există o linie telefonică națională cu apel gra-

tuit, astfel încât cei care doresc să renunțe la

fumat să poată discuta cu consilieri instruiți. O

varietate de produse farmaceutice sunt dispo-

nibile, unele acoperite în întregime în cadrul

programului național de asigurări de sănătate.

Sprijinul în renunțarea la fumat este disponibil

de la mulți furnizori de servicii medicale și

este de asemenea acoperit integral în cadrul

programului național de asigurări de sănătate.

În plus, există o mișcare de susținere în creș-

tere a controlului tutunului în România, con-

dusă de Aer Pur România, care a creat Rețeaua

Română pentru Prevenirea Fumatului, o coa-

liție având membri dintr-o varietate de organi-

zații ale societății civile. inclusiv Rețeaua Eu-

ropeană pentru Prevenirea Fumatului și a

Consumului de Tutun (ENSP - European

Network for Smoking and Tobacco Preven-

tion), Alianța Convenției Cadru privind Con-

trolul Tutunului (The Framework Convention

Alliance for Tobacco Control), precum și

Campania pentru Copii Fara Tutun (CTFK -

Campaign for Tobacco-Free Kids). În luna

septembrie a anului 2016, Coaliția „România

Respiră”, un grup de peste 250 de membri ai

societății civile, atât instituții cât şi persoane

individuale, cu sprijinul ENSP și CTFK și sub

patronajul Președinției României, a lansat o

propunere de strategie națională de reducere a

consumului de tutun în România.

Taxarea tutunului, prețuri și cerere

Odată cu aderarea la UE în 2007, România a

devenit obiectul directivei taxei de tutun a UE

(Directiva 2002/10/CE), care stabilește stan-

darde pentru accize pe țigarete și alte produse

din tutun. România și alte țări ale Uniunii Eu-

ropene pun în aplicare o structură fiscală

mixtă, combinând taxe specifice și accize ad

valorem. În plus față de accizele pe care le

aplică la țigări, România aplică și taxa pe va-

loarea adăugată care se aplică multor alte bu-

nuri și servicii.

Accizele reprezintă 60% din prețurile medii

de vânzare cu amănuntul a țigărilor, în timp ce

totalul taxelor pe țigări reprezintă aproximativ

trei pătrimi din prețurile de vânzare cu amă-

nuntul. Acest nivel se află sub cel recomandat

de OMS, care sugerează ca accizele să repre-

zinte 70% sau mai mult din prețul de vânzare

cu amănuntul, și sub nivelul înregistrat în ță-

rile care au aplicat taxe pentru produsele din

tutun ca parte a unei strategii comprehensive

de reducere a consumului de tutun.

Un numar foarte mare de studii de cercetare

din tot mai multe țări au documentat relația


inversă dintre prețurile țigărilor și fumat. Ro-

mânia nu este o excepție. Creșterile conside-

rabile în taxele și prețurile țigărilor din ultimii

15 de ani au contribuit la reduceri semnifica-

tive ale fumatului în România. În ciuda creș-

terilor semnificative ale prețurilor în ultimii

15 de ani, țigările din România sunt acum mai

accesibile decât erau acum douăzeci de ani.

Dovezi existente, precum și noi estimări reali-

zate pentru acest raport, reiterează faptul că o

creștere a prețului țigărilor reduce fumatul,

dacă toate celelalte condiții rămân constante.

Aceste estimări indică faptul că o creștere de

10% a prețurilor medii de țigări în România va

duce la o reducere de 6% a consumului de ți-

gări.

Impactul creșterii taxelor asupra sănătății pu-

blice și a veniturilor din taxe

Pe baza rezultatelor noi și existente ale reacţiei

cererii de țigări la modificări de preț, am esti-

mat impactul unor creșteri în ratele de taxare

ale țigărilor. Creșterea accizelor, astfel încât

acestea să reprezinte 65% din prețurile medii

de țigarete ar crește prețurile medii cu aproape

19% și ar reduce vânzările de țigări cu 18,1%.

Estimăm că această creștere a taxei și a prețu-

lui va determina mai mult de 403.000 din ac-

tualii fumători adulți români să renunțe la fu-

mat și va împiedica peste 170,000 tineri ro-

mâni să devină fumători. Împreună, aceste re-

duceri ale fumatului vor preveni peste

225.000 de decese premature cauzate de con-

sumul de tutun în cohorta populațională actu-

ală. În același timp, majorarea taxei va genera

peste 1,3 miliarde RON venituri fiscale adiţio-

nale din țigări. O creștere și mai mare de im-

pozitare ar avea un impact mult mai mare asu-

pra sănătății publice.

Recomandări

1. Punerea în aplicare a unei creșteri mari ale

accizelor pe țigări, care să crească în mod

substanțial prețurile țigărilor și să reducă

fumatul în România.

2. Includerea de ajustări anuale ale taxelor pe

țigări care să garanteze că accesibilitatea

țigaretelor se reduce pe măsură ce venitu-

rile cresc.

3. Creșterea impozitelor pe alte produse din

tutun ca să devină echivalente cu taxele pe

țigări și pentru a reduce consumul acestor

produse.

4. Creșterea valorii taxelor pe tutun alocate

și alocarea unei părți din veniturile adiţio-

nale pentru eforturi de prevenire și de re-

nunțare la consumul de tutun.

5. Consolidarea administrării taxelor pe tu-

tun, aplicarea mai strictă a legislaţiei, și

eliminarea vânzările produselor din tutun

în regim duty-free pentru a controla evazi-

unea fiscală.


I. Introducere

Fumatul și alte forme de consum de tutun cre-

ează o problemă de sănătate publică semnifi-

cativă și în creștere atât la nivel global cât și

în România. La nivel global, fumatul cauzează

în prezent aproximativ 6 milioane de decese

premature în fiecare an, iar tendințele actuale

sugerează că un miliard de oameni vor muri

din cauza consumului de tutun în secolul

XXI1.

Consumul de tutun cauzează costuri econo-

mice semnificative, începând de la cheltuielile

de asistență medicală necesare pentru a trata

bolile cauzate de consumul de tutun până la

productivitatea scăzută cauzată de boli care

pot fi atribuite fumatului și moartea prema-

tură.

Consumul de tutun este ridicat în România, cu

aproape 5 milioane de adulți care consumă

produse din tutun; în 2010, aproape 43,000 de

români au murit prematur datorită bolilor ca-

uzate de fumat .

Consumul de tutun este ridicat în România, cu

aproape 5 milioane de adulți care consumă

produse din tutun; în 2010, aproape 43,000 de

români au murit prematur datorită bolilor ca-

uzate de fumat2. Bărbații sunt de două ori mai

predispuși la fumat decât femeile, prevalența

fumatului în rândul bărbaților fiind 37,4%,

comparativ cu 16,7% în rândul femeilor.

Aproape toți fumătorii consumă țigări fabri-

cate, iar marea majoritate fumează zilnic. În

plus, un număr semnificativ de tineri români

încep să consume tutun, 12,2% dintre băieți și

10,1% dintre fete cu vârste cuprinse între 13 și

15 ani consumând diverse produse din tutun3.

Înțelegerea crescândă a consecințelor econo-

mice și a celor asupra sănătății datorate con-

sumului de tutun i-a determinat pe mulți să so-

licite adoptarea și implementarea de măsuri

stricte de control al tutunului, ceea ce i-a de-

terminat pe factorii de decizie politică să in-

troducă o varietate de măsuri legislative. Deși

România a semnat și ratificat Convenția-cadru

a Organizatia Mondială a Sănătății (OMS) pri-

vind controlul tutunului4, încă este nevoie de

mult progres în îndeplinirea cerințelor și ghi-

durilor tratatului5. Legislația de interdicție a

fumatului implementată în martie 2016 este

relativ comprehensivă și include unitățile de

Un număr semnificativ de tineri români încep

să consume tutun, 12,2% dintre băieți și

10,1% dintre fete cu vârste cuprinse între 13 și

15 ani consumă diverse produse din tutun.

asistență medicală și cele educaționale (inclu-

siv universitățile), clădirile guvernamentale,

locurile de muncă închise, restaurantele, tran-

sportul public, spațiile publice închise și tere-

nurile de joacă de interior și de exterior6, însă

respectarea politicii este îndoielnică. Publici-

tatea produselor din tutun este interzisă la pos-

turile de radio și televiziune naționale și inter-

naționale, în reviste locale și ziare, pe panou-

rile publicitare interioare și exterioare, precum

și pe internet, dar este permisă în reviste și zi-

are internaționale și la punctul de vânzare.

Companiilor de tutun le este permisă sponso-

rizarea evenimentelor publice, precum și apli-

carea reducerilor promoționale și distribuirea

de mostre gratuite. Avertismentele grafice ale

efectelor pe care consumul de tutun le are asu-

pra sănătății sunt obligatorii pe pachetele de

țigări, iar utilizarea de termeni și descrieri care

induc în eroare, cum ar fi „conținut redus de

gudron”, „light” și „slab” este interzisă. Ta-

xele rezultate din accizele de tutun au crescut

în timp, mai ales de la aderarea României la

Uniunea Europeană, dar produsele din tutun

sunt mai accesibile în prezent decât la începu-

tul noului mileniu7. Piața de țigări din Româ-

nia este aproape exclusiv controlată de trei

companii multinaționale - British American

Tobacco

Taxele rezultate din accizele de tutun au cres-

cut în timp, mai ales de la aderarea României

la Uniunea Europeană, dar produsele din tu-

tun sunt mai accesibile în prezent decât la în-

ceputul noului mileniu.

România SRL (BATR), reprezentând aproape

jumătate din totalul vânzărilor, Philip Morris


România SRL (PMR), reprezentând aproxi-

mativ un sfert din piață și Japan Tobacco In-

ternational (România) SRL (JTI), reprezen-

tând peste o cincime din piață.

Acest raport descrie pe scurt situaţia tutunului

în România, începând cu o discuție despre

consumul de tutun și a consecințelor sale asu-

pra sănătății și economiei, urmată de o scurtă

trecere în revistă a ofertei de tutun și a produ-

selor din tutun. Având în vedere modelele de

consum și datele disponibile, cele mai multe

dintre discuții se concentrează asupra țigarete-

lor fabricate. Vom furniza o scurtă descriere a

politicilor de control al tutunului în România,

urmată de o discuție mai detaliată a taxelor pe

tutun și a prețurilor. Vom prezenta dovezile

existente și noi estimări ale efectelor prețurilor

asupra consumului de tutun, rezultate ce vor fi

utilizate pentru a estima impactul unor creșteri

în taxare asupra consumului, veniturilor fis-

cale din accize, prevalenței consumului de tu-

tun, precum și asupra viitoarelor decese cau-

zate de consumul de tutun în rândul cohortei

populationale actuale. Raportul se încheie cu

recomandări pentru politica fiscală aplicată

tutunului în România.

Referinţe bibliografice pentru capitolul I 1 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Raising Taxes on Tobacco.

Geneva: World Health Organization. 2015. 2 Irimie S. Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2012. 3 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Country Profile - Romania.

Geneva: World Health Organization, 2015. 4 World Health Organization. WHO Framework Convention on Tobacco Control. Geneva: World Health Organi-

zation. 2003. 5 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015:Raising Taxes on Tobacco.

Geneva: World Health Organization. 2015. 6 Parlamentul României, Camera Deputaților. Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru

prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Monitorul official al României partea I, Nr.

72/1.II.2016 7 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Country Profile - Romania.

Geneva: World Health Organization, 2015.


II. Consumul de tutun și consecințele sale

în România Rata consumul de tutun, în principal sub

formă de țigări, a scăzut în România, dar ră-

mâne ridicată în raport cu alte țări ale Uniunii

Europene, în special în rândul bărbaților. Di-

ferența de gen s-a diminuat de-a lungul timpu-

lui, iar prevalența fumatului s-a dublat în rân-

dul femeilor în perioada post-comunistă, dar a

scăzut ușor în ultimii ani. În mod similar, con-

sumul de tutun în rândul tinerilor a scăzut în

ultimii ani în România, dar prevalența consu-

mului de tutun în rândul fetelor este doar cu

puțin mai mică decât în rândul băieților.

Această secțiune oferă câteva informații gene-

rale privind România și descrie nivelurile și

tendințele consumului de tutun în rândul adul-

ților și al tinerilor din România precum și con-

secințele asupra sănătății și economiei.

Profilul țării

România este situată în sud-estul Europei

Centrale. Granițele sale au o lungime de 3.150

kilometri și se învecinează cu: Ucraina (nord

și nord-est), Republica Moldova (est), Bulga-

ria (sud), Serbia (sud-vest) și Ungaria (nord-

vest). România este împărțită în 41 de județe

și capitala București care are un statut special.

În cadrul acestor județe există 103 municipii,

217 alte orașe, 2.856 comune cu alte comune

subdivizate în aproape 13.000 de sate. Româ-

nia a fost o țară comunistă între anii 1947-

1989. România este membră NATO din 2004

și a aderat la Uniunea Europeană (UE) în

2007.

La recensământul din 1 ianuarie 2014, Româ-

nia avea 19.942.600 de locuitori, din care

9.738.400 (48,8%) bărbați și 10.204.200

(51,2%) femei. Populația a cunoscut un declin

și există o emigrare netă a rezidenților, rezul-

tând o scădere de 153,400 de persoane a nu-

mărului populației între 1 ianuarie 2012 și 1

ianuarie 2014. Populația României este relativ

mai în vârstă, cu mai puțin de 15% din popu-

lație sub 15 de ani și 21,5% în vârstă de 60 de

ani sau peste. Banca Mondială clasifică Ro-

mânia ca o țară cu venituri medii superioare,

cu un PIB pe cap de locuitor de 8.973 $

(35.943 lei), în 20158. Economia României a

crescut rapid în jurul anilor aderării la UE, îna-

inte de a scădea în timpul crizei globale din

2009-2010. În ultimii ani, economia s-a redre-

sat, cu o creștere medie a PIB-ului anual de

peste 3,4% din 2012. Peste 98% din populația

adultă știe să citească și să scrie, dar sărăcia

este răspândită, cu peste un sfert din populație

trăind sub pragul sărăciei în 2013.

Tutunul se consumă în România de multe se-

cole. Cele mai vechi artefacte care dovedesc

folosirea tutunului sunt pipele descoperite la

ruinele Cetății Suceava, în zona de nord-est a

României de astăzi. În a doua parte a secolului

al XVII, Țările Române au fost recunoscute ca

și centre comerciale pentru produse locale și

străine din tutun.

Consumul de tutun la adulți

O varietate de studii au evaluat gradul consu-

mului de tutun în România de la sfârșitul peri-

oadei comuniste (a se vedea Figura 2.1)9. Un

studiu condus în 1989 de către Centrul de Sta-

tistică Medicală și Documentare Medicală a

Ministerului Sănătății a estimat că prevalența

Prevalența fumatului s-a dublat în rândul

femeilor în perioada post-comunistă, dar a

scăzut ușor în ultimii ani.

fumatului la adulți a fost de 25,9%, cu o pre-

valență în rândul bărbaților (43,9%) aproape

de patru ori mai mare decât în rândul femeilor

(11,3%)10. Un studiu desfășurat în 1994 de că-

tre Ministerul Sănătății, folosind aceleași me-

tode, a constatat că prevalența fumatului a

crescut la 28,0%, creșterea datorându-se pre-

valenței mai mari în rândul femeilor

(15,2%).11

Pe de altă parte, un studiu din 2002 de către

Centrul de Statistică Medicală și de Documen-

tare Medicală a constatat că prevalența fuma-

tului în rândul persoanelor de 15 ani și peste a

fost de 20,8%12. Un studiu din 2004 de către

Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate

a documentat o rată de prevalență mult mai


mare, de 35,3% în rândul românilor între 14 și

60 de ani13. Sondaje ulterioare au confirmat

ratele de prevalență relativ mai mari. De

exemplu, sondajul Eurobarometru din 2007 a

estimat că 31% dintre românii adulți au fost

fumători, cu o estimare similară de 30% mă-

surată prin Eurobarometrele din 2009 și

201214,15,16. Studiile efectuate de Institutul Na-

țional de Pneumologie Marius Nasta au con-

statat rate ceva mai mari, cu prevalența esti-

mată de 36,1% (2008) și 32,4% (2009)17.

Ratele de prevalență din studiile mai recente,

sunt, în general, mai mici. De exemplu, son-

dajul Politicile de stabilire a prețurilor și de

control al tutunului în Europa (PPACTE) din

2010 a estimat o prevalență totală de 26,0%18.

În mod similar studiul Global Adult Tobacco

Survey (GATS) din 2011 (Sondaj mondial al

fumătorilor adulți) a estimat că prevalenta fu-

matului în rândul romanilor cu vârsta de 15

ani sau mai mare a fost de 26,7%, cu o preva-

lență în rândul bărbaților (37,4%) mai mult

decât dublă decât în rândul femeilor (16,7%).

Sondajul Eurobarometru, cel mai recent dis-

ponibil realizat în noiembrie-decembrie 2014,

a estimat prevalența totală a fumatului la 27%.

Având în vedere această rată a prevalenței și a

estimărilor populației actuale, în România

există aproximativ 5 milioane de fumători

adulți.

Estimări inconsistente ale prevalenței din di-

feritele sondaje reflectă probabil o varietate de

factori, de la variații ale metodelor și popula-

țiilor care fac obiectul sondajului până la dife-

rențe în măsura fumatului (de exemplu, fuma-

tul de zi cu zi versus orice fel de fumat, fuma-

tul versus orice fel de consum de tutun). În

ciuda acestor diferențe, se pare că prevalența

fumatului adulților în România a fost în scă-

dere în ultimii ani, după creșterea din anii

1990 și începutul anilor 2000. Se observă ten-

dințe diferite în fumatul la bărbați și femei, cu

rate de fumat intre bărbați, în general, în de-

clin constant în timp, pe când ratele în rândul

femeilor par să fi crescut, reducând astfel di-

ferența prevalenței între bărbați și femei. De

exemplu, în cel mai recent sondaj Eurobaro-

metru, prevalența de sex masculin (33%) a

fost de 1,5 ori mai mare decât cea de sex fe-

minin (22%)19.

Tendințe diferite reies asupra fumatului la

bărbați și femei, cu rate de fumat de sex mas-

culin, în general, în declin constant în timp, pe

când ratele în rândul femeilor par să fi crescut,

reducând astfel diferența prevalenței între

bărbați și femei.

Figura 2.1 - Estimările prevalenței fumatului la adulții din România, 1989-2014

Surse: 1989 și 1994 - Ministerul Sănătății, Centrul de Statistică Medicală; 2002 - Centrul de Statistică Me-

dicală și Documentare Medicală; 2004 - Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate; 2007, 2008b,

2009b, 2012, 2014 - Eurobarometru; 2008a și 2009a - Institutul Național de Pneumologie; 2010 - Politici

de stabilire a prețurilor și de control al tutunului în Europa; 2011 - Sondaj mondial fumatul la adulți

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

1989 1994 2002 2004 2007 2008a 2008b 2009a 2009b 2010 2011 2012 2014

Pre

vale

nța


Pe baza datelor referitoare la anul începerii și

renunțării la fumat conform studiului GATS

2011 reprezentativ la nivel național, am calcu-

lat datele de prevalență pentru fiecare an din

perioada 1981-2011 (a se vedea Figura 2.2)20.

Așa cum se arată în Figura 2.3, există dife-

rențe în ratele de fumat bazate pe diverși fac-

tori socio-economici și demografici. Preva-

lența fumatului în România crește, în general,

cu vârsta, înainte de a începe să scadă la vârsta

mijlocie și perioada vârstnică. Educația pare

să aibă un impact redus asupra ratelor fumatu-

lui, dar se pare că există un gradient socio-eco-

nomic pronunțat, fumatul fiind mai puțin pre-

valent în rândul românilor care au o siguranță

financiară. Ratele fumatului sunt ceva mai

mari în rândul celor care locuiesc în mediul

urban decât în rândul locuitorilor din mediul

rural.

Figura 2.2 - Estimarea prevalenței între anii 1981-2011 (pe baza GATS 2011)

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002 2005 2008 2011

Pre

vale

nța

Fumător Fost fumător

Figura 2.3 - Prevalența fumatului în România pe grupuri demografice și socio-economice

Surse: Conform educației și domiciliului - Sondaj mondial fumatul la adulți, 2011; conform vârstei și dificul-

tăților la plata facturilor - Eurobarometru, 2014.

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

15-24

25-39

40-54

55+

Primară sau Mai Puţin

Liceu

Facultate sau Post-Liceală

Destul de Des

Uneori

Aproape Niciodată / Niciodată

Urbană

Rurală

Vâr

stă

Edu

caţi

e

Dif

icu

ltăţ

i la

pla

tach

elt

uie

lilo

rR

eşe

din

ţă


Aproape întregul consum de tutun la adulții

din România este sub formă de țigarete fabri-

cate. Potrivit GATS 2011, doar 2,8% dintre

fumători au consumat țigări rulate manual, iar

3,6% au consumat o altă formă de tutun (tra-

bucuri, țigări de foi sau tutun pentru pipă).

Având în vedere Directiva Uniunii Europene

Printre fumătorii de zi cu zi, consumul de ți-

gări este relativ mare, mai mult de jumătate

fumând cel puțin 20 de țigări pe zi.

privind produsele din tutun, cele care nu eli-

mină fum nu sunt disponibile în mod legal în

România. Utilizarea de țigări electronice și a

altor dispozitive asemănătoare începe să se

răspândească în România, 8% dintre adulții

români declarând că le-au încercat, conform

sondajului Eurobarometru din 2014. Cu toate

acestea, utilizarea regulată este foarte rară, cu

doar 2% dintre respondenți raportând că le-au

utilizat în mod regulat în trecut şi foarte puţini

raportând utilizare curentă.

Cei mai mulți fumători din Romania fumează

zilnic, cu mai puțin de unul din unsprezece fu-

mători fumând mai rar decât zilnic. Printre fu-

mătorii de zi cu zi, consumul de țigări este re-

lativ mare, mai mult de jumătate fumând cel

puțin 20 de țigări pe zi. Bărbații fumează mai

mult decât femeile, bărbații care fumează zil-

nic consumând aproape 18 de țigări pe zi, în

medie, în comparație cu doar 14 de țigări pe zi

consumate de către femeile care fumează zil-

nic.

Mai mult de unul din cinci fumători (20,4%)

și aproximativ unul din șase nefumători

(16,4%) nu cred că fumatul cauzează acci-

dente vasculare cerebrale, infarct miocardic,

cancer pulmonar sau alte tipuri de cancer.

Cei mai mulți fumători din Romania sunt re-

lativ dependenți, aproape 70% raportând fu-

matul în decurs de 30 de minute de la trezire.

Cu toate acestea, renunțarea la fumat nu este

mai puțin frecventă în România, aproximativ

o treime dintre cei care au fumat vreodată re-

nunțând cu succes la fumat conform studiului

GATS și 37,8% dintre fumători au făcut o în-

cercare de a renunța la fumat în anul prece-

dent. Doar o treime din fumători nu exprimă

niciun interes de a renunța, dar cei mai mulți

fumători care sunt interesați să renunțe indică

faptul că nu se vor lăsa de fumat în anul urmă-

tor. Peste două treimi dintre fumătorii care au

vizitat un medic în anul precedent au fost sfă-

tuiți să renunțe.

Majoritatea adulților români (75,1%), rapor-

tează că au vizionat publicitate anti-fumat la

televizor, dar mulți nu sunt conștienți de unele

dintre consecințele fumatului asupra sănătății.

De exemplu, mai mult de unul din cinci fumă-

tori (20,4%) și aproximativ unul din șase ne-

fumători (16,4%) nu cred că fumatul cauzează

accidente vasculare cerebrale, infarct miocar-

dic, cancer pulmonar sau alte tipuri de cancer.

81,9% au raportat că au început să fumeze îna-

inte de vârsta de 20, 38,8% începând de la vâr-

sta de 16 ani.

Conștientizarea la riscurilor expunerii la fu-

matul pasiv este mai mare, dar aproape unul

din 11 fumători (9,3%) nu crede că expunerea

unui nefumător la fumul de tutun poate pro-

voca boli grave.

Conform GATS 2011, circa trei din zece

adulți nefumători (29,2%) au raportat că sunt

expuși la fumul de tutun la locul de muncă, și

aproape un sfert (24,4%) au raportat expunere

la fumul de tutun cel puțin lunar la domiciliu.

Nefumătorii raportează un sprijin puternic

pentru politicile anti-fumat, 81,9% favorizând

interzicerea totală a fumatului în restaurante și

66,2%, sprijinind interzicerea totală a fumatu-

lui în baruri, în comparație cu 44,6% și 31,5%

din fumători.

Fumatul în rândul tinerilor

La fel ca în multe țări, consumul de tutun în

România începe în timpul adolescenței. Con-

form GATS 2011, dintre cei care au fumat


vreodată având vârste între 20 și 34 de ani

81,9% au raportat că au început să fumeze îna-

inte de vârsta de 20 de ani, 38,8% începând de

la vârsta de 16 ani. Sondajul mondial al fumă-

torilor

Utilizarea de țigarete nefabricate este relativ

mare în rândul tinerilor consumatori de tutun

din România, aproximativ unul din șase con-

sumatori actuali fumând altceva decât țigări.

tineri Global Youth Tobacco Survey (GYTS),

un studiu bazat pe școlarii de 13-15 ani, a fost

efectuat de trei ori în România (2004, 200921

și 201322). Prevalența estimată a scăzut între

fiecare rundă a GYTS, cu prevalența generală

a fumatului în scădere la aproape jumătate, de

la 17,6% până la 9,4% între 2004 și 2013 (a se

vedea Figura 2.4). Fumatul în rândul băieților

a scăzut mult mai rapid decât în rândul fetelor,

iar decalajul dintre prevalența în rândul băie-

ților și a fetelor s-a redus considerabil. Date

din GYTS 2013 indică faptul că 14% dintre

băieți și 13,9% dintre fete sunt susceptibile de

a începe consumul de tutun și doar puțin peste

o treime din tineri raportează că au fumat tu-

tun vreodată.

Utilizarea de țigarete nefabricate este relativ

mare în rândul tinerilor consumatori de tutun

din România, aproximativ unul din șase con-

sumatori actuali fumând altceva decât țigări.

Spre deosebire de adulți, utilizarea țigărilor

electronice de către tinerii români este relativ

Cei mai mulți fumători tineri (72,3%)

cumpără țigări de la magazine, chioșcuri, iar

aproape trei din patru nu au fost împiedicați să

cumpere din cauza vârstei lor.

ridicată, cu 8,8% dintre băieți și 4,5% dintre

fete raportând utilizarea acestora în luna ante-

rioară. Fumătorii tineri din România par a fi

mai interesați să renunțe decât cei de vârste

mai mari, cu mai mult de două treimi dintre

respondenți raportând că au avut o încercare

de a renunța în cursul anului precedent și

aproape două treimi indicând faptul că își do-

resc să renunțe la fumat. Cu toate acestea, se

pare că dependența de fumat este subestimată,

84,1% dintre pacienții fumători gândesc că ar

fi în stare să renunțe la fumat dacă ar dori și

34,9% din toți tinerii răspunzând că renunța-

rea la fumat este cu siguranță dificilă pentru

cineva care a început să fumeze.

Figura 2.4 - Prevalența fumatului în rândul tinerilor (13-15 ani) 2004, 2009 și 2013

Sursa: Sondajul mondial al fumătorilor tineri (GYTS), ani diferiți

0%

5%

10%

15%

20%

Total Băieţi Fete

2004 2009 2013


Cei mai mulți fumători tineri (72,3%) cum-

pără țigări de la magazine, chioșcuri, iar

aproape trei din patru nu au fost împiedicați să

cumpere din cauza vârstei lor. Comercializar

30% dintre elevii români care au împlinit vâr-

sta de 16 de ani în 2015 au fumat în luna pre-

cedentă și mai mult de jumătate (52%) au fu-

mat cel puțin o dată în viață.

ea țigărilor la fir este problematică, aproape

jumătate (44,4%) dintre fumători tineri au ra-

portat că au cumpărat fire individuale. Expu-

nerea tinerilor la campaniile de marketing este

redusă, puțin peste patru din zece (41,1%) ti-

neri români raportează că au văzut reclame de

tutun sau promoții în magazine și aproximativ

unul din zece (9,9%) raportează că deține pro-

duse promoțional ale companiilor de tutun. Cu

toate acestea, expunerea la tutun în mass-me-

dia este larg răspândită, aproximativ șapte din

zece tineri (69,7%) văzând consum de tutun la

televizor, în filme sau în videoclipuri.

Mulți dintre tinerii români sunt expuși la fu-

matul pasiv. Peste o treime (35,5%) au rapor-

tat că au fost expuși la fum de tutun la domi-

ciliu, în timp ce patru din zece raportează ex-

punere în locuri publice închise și aproape ju-

mătate (44,6%) la expunere în locuri publice

în aer liber. Aproximativ două treimi (63,8%)

consideră că expunerea la fumul de tutun al al-

tor persoane este cu siguranță dăunătoare pen-

tru ei. Cei mai mulți tineri sprijină politicile

privind interzicerea fumatului în locurile pu-

blice, 77,9% sprijinind politicile privitoare la

interzicerea fumatului în spațiile închise și

66,1% a fumatului in aer liber.

Așa cum era de așteptat, fumatul în rândul ti-

nerilor mai mari din România este mai mare

decât în rândul celor de 13-15 de ani conform

GYTS. Potrivit datelor furnizate de Proiectul

sondajului în școlile europene privind alcoolul

și alte droguri (ESPAD)23, 30% dintre elevii

români care au împlinit vârsta de 16 de ani în

2015 au fumat în luna precedentă și mai mult

de jumătate (52%) au fumat cel puțin o dată în

viață. Diferențele de gen în rândul tinerilor de

16 ani sunt minime, 31% dintre băieți și 30%

dintre fete au raportat că au fumat în luna an-

terioară și 53% dintre băieți și 51% dintre fete

au raportat că au fumat vreodată. Poate cel mai

îngrijorător aspect este că datele ESPAD in-

dică faptul că prevalența fumatului în rândul

Figura 2.5 - Prevalența fumatului în rândul elevilor români de 16 ani, 1999-2015

Sursa: Proiectul sondajului în școlile europene privind alcoolul și alte droguri, 2015.

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

1999 2003 2007 2011 2015

Total Băieţi Fete


tinerilor de 16 ani din România a crescut în

timp (a se vedea Figura 2.5), în contrast cu

tendința de scădere aparentă a fumatului în

rândul adulților. Mai mult decât atât, creșterea

prevalenței la tineri pare a fi în întregime atri-

buită unei creșteri semnificative a fumatului în

rândul fetelor.

Mai mult de jumătate din fumătorii tineri

(52,3%), aproape trei din zece dintre foști fu-

mători (29,2%) și 7% din nefumători au încer-

cat o țigară electronică, în timp ce 7,8% dintre

fumători și 4,6% dintre foști fumători au utili-

zat o țigară electronică în luna anterioară

Tinerii din România au început să folosească

țigările electronice și alte dispozitive de va-

ping. Un studiu din 2013 efectuat pe 342 de

elevi de liceu cu vârste între 16 și 18 ani, în

două orașe mari din România a constatat că

mai mult de jumătate din fumătorii tineri

(52,3%), aproape trei din zece dintre foști fu-

mători (29,2%) și 7% din nefumători au încer-

cat o țigară electronică, în timp ce 7,8% dintre

fumători și 4,6% dintre foști fumători au utili-

zat o țigară electronică în luna anterioară24. Un

alt studiu din 2013 efectuat pe studenți cu vâr-

ste între 19 și 24 de ani din Cluj-Napoca, a fur-

nizat estimări similare: 53,3% dintre fumători,

25,5% din foști fumători și 5,5% dintre nefu-

mători au încercat o țigară electronică și 7,8 %

dintre fumătorii actuali au utilizat o țigară

electronică în luna precedentă25.

Consumul produselor din tutun

Consumul de țigări în România a scăzut con-

stant în timp, atât per total cât și pe cap de lo-

cuitor (a se vedea Figura 2.6)26. Între 2001 și

2015, vânzările totale de țigări în România au

scăzut la aproape jumătate, de la peste 41 de

miliarde de țigări în 2001 la mai puțin de 20,9

miliarde de țigări în 2015. Vânzarea pe cap de

locuitor a scăzut semnificativ de la 1.870 de

țigări pe cap de locuitor în 2001 la 1.061 în

2015.

Vânzările totale de țigări în România au scăzut

la aproape jumătate, de la peste 41 de miliarde

de țigări în 2001 la mai puțin de 20,9 miliarde

de țigări în 2015.

Pe de altă parte, vânzările de trabucuri au cres-

cut în timp, de la 1,2 milioane în 2001 la 6 mi-

lioane în 2015, o mare parte a creșterii având

loc începând cu anul 2010 (a se vedea Figura

2.6). În mod similar, vânzările de tutun au

crescut de la 0,5 tone în 2001 la 83,6 tone în

Figura 2.6 - Vânzările de țigări în România, 2001-2015

Sursa: Euromonitor

0

200

400

600

800

1,000

1,200

1,400

1,600

1,800

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

2001 2004 2007 2010 2013

Fire

pe

Cap

de

Lo

cuit

or

Mili

oan

e d

e F

ire

Total Per Capita


2015 (a se vedea Figura 2.7). Creșterea în vân-

zarea tutunului a început aproape în totalitate

cu anul 2010, când vânzările au fost de 0,6

tone și reflectă creșterea în utilizarea tutunului

pentru țigările rulate manual, având în vedere

prevalența neglijabilă a fumatului de pipă în

România.

Vânzările de trabucuri au crescut în timp, de

la 1,2 milioane în 2001 la 6 milioane în 2015,

o mare parte a creșterii având loc începând cu

anul 2010.

Vânzările de produse de vaping au crescut, de

asemenea, în mod dramatic în ultimii ani, cu o

valoare de vânzare mai mult de triplul celei

din 2010 (26,4 milioane de lei) până în 2015

(81,1 milioane de lei), cu toate că rata de creș-

tere în vânzarea produselor de vaping a scăzut

în ultimii doi ani.

Consecințele consumului de tutun asupra

sănătății și economiei

În prezent, consumul de tutun provoacă apro-

ximativ șase milioane de decese pe an în în-

treaga lume - aproape unul din opt decese la

adulți. Aproximativ 90% din aceste decese au

loc în rândul fumătorilor, iar 600.000 de de-

cese în rândul nefumătorilor sunt cauzate de

expunerea la fumatul pasiv. Având în vedere

tendințe actuale, se preconizează că decesele

cauzate de fumat vor depăși 8 milioane la ni-

vel mondial până în 2030, aproximativ 80%

din aceste decese apărând în țările cu venituri

mici și medii. Aproximativ jumătate din tota-

lul deceselor cauzate de tutun apare la vârste

între 35 și 69 ani, rezultând o pierdere de 20-

25 de ani de viață la fumători față de nefumă-

tori27. Renunțarea la fumat, cu toate acestea,

este eficientă în reducerea consecințelor fu-

matului asupra sănătății, cei care au renunțat

Vânzările de produse de vaping au crescut, de

asemenea, în mod dramatic în ultimii ani, cu o

valoare de vânzare mai mult de triplul celei

din 2010 (26,4 milioane de lei) până în 2015

(81,1 milioane de lei).

înainte de vârsta mijlocie evitând aproape

toate riscurile de sănătate asociate cu fumatul

continuu28,29.

Dovezi substanțiale arată că aproape o jumă-

tate din fumători vor muri prematur ca urmare

a dependenței lor30. Aproximativ o treime din

Figura 2.7 - Vânzările de trabuc și tutun în România, 2001-2015

Sursa: Euromonitor

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

0

1

2

3

4

5

6

7

2001 2004 2007 2010 2013

Ton

ne

de

Tu

tun

Mill

ioan

e d

e T

rab

ucu

ri

Trabucuri Tutun


aceste decese sunt cauzate de cancerul provo-

cat de consumul de tutun, decesele respiratorii

și cardiovasculare care pot fi atribuite consu-

mului de tutun reprezentând aproximativ 30%

fiecare. Consumul de tutun este un factor de

risc major pentru bolile netransmisibile, cu

aproximativ 14% din decesele la adulți la ni-

vel global, care pot fi atribuite consumului de

tutun, inclusiv 10% din decesele de boli cardi-

ovasculare, 22% din decesele de cancer și

36% din decesele de boli respiratorii. Fumatul

42.800 de români au murit în 2010 de o boală

cauzată de tutun.

de tutun cauzează majoritatea (71%) din dece-

sele de cancer pulmonar și cele mai multe ca-

zuri mondiale de boli pulmonare obstructive

cronice (75%). În plus, consumul de tutun este

responsabil pentru aproximativ 5% din dece-

sele la nivel mondial cauzate de boli transmi-

sibile, inclusiv decese cauzate de tuberculoză

și boli respiratorii inferioare.

Conform datelor din cel mai recent Atlas al tu-

tunului31, 42.800 de români au murit în 2010

de o boală cauzată de tutun. Aproape un sfert

(23,8%) din totalul deceselor în rândul bărba-

ților și aproximativ unul din doisprezece

(8,2%) din totalul deceselor în rândul femeilor

din 2010 au fost cauzate de tutun, rate mai

mari decât media altor țări cu venituri medii.

Ca și în alte țări, majoritatea acestor decese re-

zultă din cancer pulmonar și alte tipuri de can-

cer, accidente vasculare cerebrale, ischemice

și alte boli cardiovasculare, precum și boli

respiratorii.

Având în vedere numeroasele boli cauzate de

consumul de tutun, costurile serviciilor medi-

cale pentru tratarea acestor boli sunt substan-

țiale. Un studiu recent a estimat costurile pen-

tru tratarea bolilor care pot fi atribuite fuma-

tului la peste 1,2 miliarde de lei în 2012, apro-

ximativ 5,4% din cheltuielile totale de servicii

de sănătate. Cancerele de fumat (524,700,000

RON) și bolile respiratorii (461,100,000 lei)

au reprezentat cea mai mare parte a acestor

costuri32. Aceste costuri sunt aproape cu certi-

tudine subestimate dat fiind faptul că acestea

reflectă doar costurile cazurilor spitalizate și a

cazurilor finanțate prin Programele Naționale

de Sănătate și sunt limitate la un subset al bo-

lilor cauzate de consumul de tutun.

Costurile pentru tratarea bolilor care pot fi

atribuite fumatului au fost de peste 1,2 mili-

arde de lei în 2012, aproximativ 5,4% din

cheltuielile totale de servicii de sănătate.

În plus față de costurile considerabile de ser-

vicii de sănătate care rezultă din consumul

produselor din tutun, decesele premature și in-

validitatea cauzate de fumat duc la pierderi de

productivitate semnificative. În majoritatea

țărilor cu venituri ridicate, costurile de pro-

ductivitate pierdute din cauza fumatului sunt

adesea similare sau ușor mai mari decât cos-

turile de servicii medicale care pot fi atribuite

fumatului. În multe țări cu venituri mici și me-

dii, cu toate acestea, costurile de productivi-

tate pierdute sunt adesea mult mai mari. De

exemplu, un studiu din Ungaria a estimat că

costurile de servicii medicale care pot fi atri-

buite fumatului au fost de 26 de miliarde de

forinți în 1998, în timp ce costurile de produc-

tivitate pierdute datorită morbidității și morta-

lității cauzate de fumat au fost 237 miliarde de

forinți33. Un studiu recent a estimat că costu-

rile economice ale fumatului au crescut la 441

miliarde de forinți până în 201034.


Referinţe bibliografice pentru capitolul II

8 http://data.worldbank.org/country/romania 9 Irimie S. Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2012. 10 Center for Medical Statistics and Medical Documentation Center, Ministry of Health. Health Status of Roma-

nian Population 1990-2002. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2002. 11 Center for Medical Statistics and Medical Documentation Center, Ministry of Health. Health Status of Roma-

nian Population 1990-2002. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2002. 12 Center for Medical Statistics and Medical Documentation Center, Ministry of Health. Health Status of Roma-

nian Population 1990-2002. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2002. 13 Centre for Health Policies and Studies, Smoking and Public Health in Romania - Knowledge,

Attitudes and Practices about Tobacco Products Consumption in Romanian Population,

Bucharest, 2004 14 Special Eurobarometer 272c. Wave 66.2 Attitudes of Europeans towards Tobacco, 2007,

European Commission – DG SANCO, available at: www/ec.europa.eu/public_opinion/archives/

ebs/ebs_272c_en.pdf. 15 Eurobarometer 2009 16Eurobarometer 2012 17 National Institute of Pneumology Marius Nasta, Evaluation of knowledge, attitudes and practices of Romanian

adults about active and passive smoking, Bucharest, 2008 18 Currie L, Townsend J, Leon Roux M, Godfrey F, Gallus S, Gilmore AB, Levy D, Nguyen L, Rosenqvist G,

Clancy L (2012). Pricing Policy and Control of Tobacco in Europe: Integration of findings from the PPACTE

Project and Recommendations for Tobacco Policy in the European Union. Dublin: The PPACTE Consortium.

Available at: http://www.tri.ie/uploads/3/1/3/6/31366051/ppacte_policy_recommendations_and_integrated_re-

port.pdf 19 Special Eurobarometer 429 Attitudes of Europeans towards tobacco and electronic cigarettes, 2014,

European Commission – DG SANCO, available at: http://ec.europa.eu/public_opinion/ar-

chives/ebs/ebs_429_sum_en.pdf. 20 Irimie S. Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2012 21 Irimie S, Mireștean, I.M., Samoilă A.C., Beldean-Galea I., Decanovici A. Tobacco Use Among Students from

Romania 2004 versus 2009 GYTS Data. (2010) Applied Medical Informatics 27(4), 55-61. 22 Ciolompea T. Building Capacity for Tobacco Research in Romania. Presented October 20, 2014, Tîrgu Mureş,

Romania. 23 http://www.espad.org/sites/espad.org/files/ESPAD_report_2015.pdf 24 Lotrean LM et al. Opinions and practices regarding electronic cigarette use among Romanian high school stu-

dents. Gaceta Sanitaria 2016;30(5):366–369 25 Lotrean LM. Use of electronic cigarettes among Romanian university students: a cross-sectional study. BMC

Public Health 2015, 15:358. 26 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania 27 Jha P, Chaloupka FJ, CorraoM, Jacob B. Reducing the burden of smoking world-wide: effectiveness of inter-

ventions and their coverage. Drug Alcohol Rev 2006;25:597-609. 28 Jha P, Chaloupka FJ, CorraoM, Jacob B. Reducing the burden of smoking world-wide: effectiveness of inter-

ventions and their coverage. Drug Alcohol Rev 2006;25:597-609. 29 IARC (2007). IARC Handbooks of Cancer Prevention. Tobacco Control. Volume 11: Reversal of Risk After

Quitting Smoking. Lyon, IARC Press. 30 U.S. Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Smoking: A Report of the Sur-

geon General. Atlanta (GA): U.S. Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and

Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and

Health, 2004. 31 http://www.tobaccoatlas.org 32 Ciobanu M, Bogdan M (2014). Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate din

România în anul 2012: Analiză preliminară a cheltuielilor și veniturilor datorate fumatului. 33 Barta J. Economic impact of smoking and tobacco control in Hungary. Budapest: GKI Economic Research

Institute. 2000. 34 Bodrogi J. Economic Impact of tobacco smoking. In Increasing Capacity for Tobacco Research in Hun-

gary,2008-2013. Balázs P, editor. Budapest, 2013


III. Oferta de tutun și produse din tutun

din România

Tutunul se cultivă în România de mai multe

secole, iar partea de ofertă din piaţa de tutun a

suferit numeroase modificări în timp. În peri-

oada comunistă, România a fost un cultivator

major de tutun, cea mai mare parte din pro-

ducția de frunze de tutun fiind utilizată de mo-

nopolul Centrala Industriei Tutunului condus

de guvern. În 1990, monopolul național a fost

restructurat și redenumit Regia Autonomă a

Tutunului din România, dar a rămas o între-

prindere deținută de stat. În 1997, guvernul a

decis să privatizeze producția de țigări, creând

societatea pe acțiuni Societatea Națională Tu-

tunul Românesc (SNTR), care deținea opt fa-

brici de prelucrare a frunzelor de tutun, șase

fabrici producătoare de țigarete, un centru de

cercetare, precum și o fabrică de instrumente.

În perioada postcomunistă, în special după

aderarea la UE, agricultura de tutun din Ro-

mânia a scăzut considerabil, iar România im-

portă acum cea mai mare parte a frunzelor de

tutun utilizate în producția locală. În același

timp, cele mai mari trei companii de tutun

multinaționale – British American Tobacco,

Philip Morris International și Japan Tobacco

International – domină piața locală de țigări,

înființând fabrici care produc un număr mare

de țigări, cu cea mai mare producție exportată

către alte țările ale UE. Prin urmare, relativ

puțini români se bazează pe cultivarea tutunu-

lui și de fabricare a produselor din tutun pen-

tru traiul lor, iar politicile care încearcă să

scadă consumul de tutun în România vor avea

impact redus asupra lor.

În perioada postcomunistă, în special după

aderarea la UE, agricultura de tutun din Ro-

mânia a scăzut considerabil, iar România im-

portă acum cea mai mare parte a frunzelor de

tutun utilizate în producția locală.

Cultivarea tutunului

Cultivarea tutunului în România s-a schimbat

dramatic în ultimele câteva decenii (a se vedea

Figura 3.1)35. În 1989, ultimul an al erei co-

muniste, s-au cultivat 27.500 tone de tutun pe

35.200 de hectare. Până în momentul în care a

România devenit un stat asociat al UE în 1995,

producția de tutun scăzuse cu mai mult de ju-

mătate, până la 13.358 de tone, tutunul culti-

vându-se pe puțin mai mult de un sfert din aria

culturilor anterioare (9.623 ha). Suprafața de-

dicată culturii tutunului și a frunzelor de tutun

Figura 3.1 – Cultura tutunului în din România – Suprafață și producție 1980-2015

Surse: FAOSTAT (1980-2013) și Institutul Național de Statistică (2014-2015).

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

50000

1980 1984 1988 1992 1996 2000 2004 2008 2012

Ton

e

He

ctar

e

Producţie (tone) Suprafaţă (hectare)


a scăzut și mai mult, chiar în momentul în care

România a devenit membru cu drepturi de-

pline al UE în 2007, cu o producție de 1.128

de tone de frunze de tutun cultivate pe numai

757 de hectare. Deși a crescut puțin de atunci,

cultura tutunului în România rămâne la un ni-

vel minim istoric.36

Declinul în producția de tutun a României s-a

produs în pofida unei creșteri a subvențiilor

pentru agricultura de tutun. UE oferă anual

subvenții tuturor agricultorilor din România,

în funcție de suprafața de teren agricol culti-

vat. În plus, guvernul României asigură sub-

venții suplimentare pentru anumite culturi in-

clusiv fibre, hamei, răsaduri de legume, sfeclă

de zahăr și de tutun. Evoluția subvențiilor

acordate pentru cultivarea tutunului de la ade-

rarea României la UE este prezentată în tabe-

lul 3.1.37,38

Cultivatorii de tutun pot deconta cheltuieli de

140 €/ ha pentru combustibil, în cazul în care

utilizează mașinării în cultivarea tutunului și

50-70% din costurile lor de asigurare, în func-

ție de risc, în cazul în care culturile le sunt asi-

gurate. Tabelul 3.239 prezintă subvențiile to-

tale pe care un cultivator de tutun ar pu-

tea să le obțină, în funcție de producția medie

de frunze de tutun. Creșterea subvențiilor to-

tale disponibile între anii 2007-2009 ajută la

explicarea creșterii în suprafața dedicată pro-

duselor din tutun și cantitatea de frunze de tu-

tun produs între anii 2008-2010, cu scăderile

ulterioare din suprafața cultivată și de produc-

ție care să reflecte reducerile de subvenții în-

cepând cu anul 2009.

Agricultorii au fost nemulțumiți de modifică-

rile aduse subvențiilor, care fiind bazate pe su-

prafața de teren și nu pe producție începând

din 2010, au dus la o reducere semnificativă a

veniturilor lor. Problemele acestora au fost ac-

centuate de prețurile relativ stagnante pentru

tutun (în jur de 1 €/ kg de foi de tutun de înaltă

calitate) în timp ce costurile de producție au

fost în creștere. În plus, pentru a primi subven-

țiile disponibile din partea guvernului român,

agricultorii trebuie să producă tutun pe o su-

prafață mai mare decât un hectar.

În 2014, a existat doar o singură companie

agricolă cultivatoare de tutun pe scară largă şi

Tabel 3.1 - Subvenții pentru cultivarea tutunului în România

An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Plăți directe UE pe

suprafață (EUR/

ha)

50,55 60,75 71,12 80,36 100,65 119,66 139,17 156,89

Plățile naționale

complementare le-

gate de producție

(EUR/ kg)

2 2 2

Plățile naționale

complementare

care nu sunt legate

de producție

(EUR/ ha)

47,00 46,71 44,64 2.650,64 1.200 1.235 1.300 1.300

Total

EUR/ ha + EUR/

kg)

97,55 +2 107,46+2 115,76+2 2.731,00 1.300,65 1.351,66 1.439,17 1.456,89

Sursa: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale


folosind tehnologii agricole moderne în Ro-

mânia, SC Seeds Processing SRL. Această so-

cietate a produs tutun pe 300 de hectare. Res-

tul de 555 de hectare pe care s-a cultivat tutun

în România a fost divizat în 451 de ferme,unde

munca a fost efectuată manual de către zilieri

și membri ai familiei. Cele mai multe dintre

acestea au fost ferme de un hectar sau mai

mici, deci neeligibile pentru subvențiile din

România. Viabilitatea cultivării de tutunului

Agricultura de tutun la scară mică din Româ-

nia aproape că a dispărut și foarte puțini agri-

cultori trăiesc din cultura de tutun.

pentru micii fermieri a fost complicată și mai

mult de schimbările din 2013, care au impus

cultivatorilor de tutun să plătească contrava-

loare semințelor de tutun, anterior disponibile

gratuit, precum și transportul producției de tu-

tun pe distanțe lungi la centre de colectare în

locul colectării directe de la fermele lor. În

sfârşit, pentru ca un agricultor să fie eligibil

pentru subvențiile din România, acesta trebuie

să aibă contracte cu firme de prelucrare a frun-

zelor de tutun și trebuie să vândă întreaga pro-

ducție de tutun acestor firme. Doar două com-

panii de prelucrare a frunzelor de tutun au fost

acreditate de către guvernul român, oferindu-

le o putere de cumpărare considerabilă și per-

Tabel 3.2 - Numărul total de subvenții posibile luând în considerare producția medie anu-

ală în România

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Producția

media (kg/

ha)

1.025 1.916 1.842 1.939 1.524 1.066 1.442 1.643

Subvenții

totale pentru

suprafață și

producție

(EUR)

2.147,55 3.939,46 3.799,76 2.731,00 1.300,65 1.351,66 1.439,17 1.456,89

Sursa: Institutul de Statistică și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Figura 3.2 – Număr de ferme cultivatoare de tutun din România, anii 2002-2013

Sursa: Institutul Național de Statistică (Recensământul General Agricol 2002 și 2010; Anchetă structurală a

fermelor pentru anii 2005, 2007 și 2010)

0

2000

4000

6000

8000

10000

2002 2005 2007 2010 2013

Nu

măr

de

fe

rme


mițându-le să scadă prețul pe care un agricul-

tor îl primește pentru frunzele de tutun culti-

vate în România.

Aceste costuri și cerințe suplimentare, costu-

rile ridicate de angajare a zilierilor pentru a lu-

cra la fermă și prețurile scăzute primite pentru

frunzele de tutun au transformat cultivarea de

tutun într-o afacere nerentabilă pentru fermele

de familie.40 Ca rezultat, agricultura de tutun

la scară mică din România aproape că a dispă-

rut și foarte puțini agricultori trăiesc din cul-

tura de tutun (a se vedea Figura 3.2).

Scăderile în cultura de tutun au dus la o creș-

tere bruscă a importurilor de frunze de tutun

în România pentru fabricarea țigărilor, în timp

ce exporturile de foi de tutun sunt la niveluri

foarte scăzute (a se vedea Figura 3.3).41 Bra-

zilia este cel mai mare exportator de frunze de

tutun către România, aproape 30% din impor-

turile de frunze provenind din Brazilia în

2012; printre alți furnizori mari se numără

Germania, Belgia, Portugalia, India, China,

Statele Unite și Turcia.

Producția de țigări

Ca și în cazul agriculturii tutunului, industria

de fabricare a țigaretelor din România a suferit

schimbări dramatice de-a lungul ultimelor de-

cenii. În timpul perioadei comuniste, piața de

țigări din țară era controlată de Monopolul Tu-

tunului Românesc care avea șase fabrici de

producție a țigaretelor. În urma căderii comu-

nismului, monopolul tutunului intern a fost di-

vizat în mai multe companii private, Societa-

tea Națională Tutunul Românesc (SNTR) și

Papastratos Cigarette Manufacturing Com-

pany (PCMC) având cea mai lungă durată.

Până în 2004, companiile care s-au format în

timpul privatizării monopolului de stat au pă-

răsit piața, vânzând fabricile lor companiilor

multinaționale de tutun, iar până în 2011, ni-

ciuna dintre aceste fabrici nu a rămas în func-

țiune. R.J. Reynolds (RJR) a fost prima dintre

Trei companii multinaționale de tutun domină

piețele de țigări din România.

companiile multinaționale de tutn care a pă-

truns pe piața românească, urmată de British

American Tobacco (BAT). În cele din urmă

RJR a vândut operațiunile sale internaționale

firmei Japan Tobacco International (JTI), iar

Philip Morris International a intrat pe piață.

Tabelul 3.342 sintetizează modificările cotelor

de piață ale celor mai mari societăți producă-

toare de țigări din România începând cu anul

2001.

Figura 3.3 - Importul și exportul foilor de tutun, România, 1980-2013

Sursa: FAOSTAT

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

1980 1982 1984 1986 1988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

Ton

e

Exporturi Importuri


În prezent, trei companii multinaționale de tu-

tun domină piețele de țigări din România. Bri-

tish American Tobacco România (BATR) este

cea mai mare dintre cele trei, deținând aproape

jumătate (48,3%) din piața de țigări în 2015.

Philip Morris România (PMR), cu o cotă de

piață de 24,9% în 2015 și Japan Tobacco In-

ternational (România ) (JTIR), cu o cotă de pi-

ață de 20,6%, reprezintă cea mai mare parte

din restul pieței. Un număr de companii mai

mici, printre care Imperial Tobacco Group

(ITG 0,3%) și Karelia Tobacco Company Inc

(KTC 0,2%) acoperă restul pieței.

Poziția dominantă a companiilor multinațio-

nale de tutun este reflectată în cotele mărcilor,

cu toate mărcile cele mai vândute de primele

trei companii multinaționale, înlocuind măr-

cile autohtone care au fost cele mai populare

sub monopolul de tutun (a se vedea Tabelul

3.4)43. În frunte se află marca Kent a BATR,

cu aproape un sfert din piață (23,9%) după o

creștere constantă în ultimii 15 de ani. Mar-

lboro, marcă a PMR este pe locul al doilea, cu

aproximativ jumătate din cota de piață a Kent-

ului. Aproximativ două cincimi din brandurile

vândute sunt mărci premium, alte aproximativ

două cincimi sunt mărci cu preț mediu, iar res-

tul sunt mărci ieftine.

Toate țigările comercializate în mod legal în

România sunt vândute în pachete de 20 de ți-

garete. Marea majoritate (99,4%) sunt cu fil-

tru, iar cele mai multe țigări (88,4%) conțin

amestec de tutun “American blend”. Relativ

puține din țigările vândute în România au un

conținut redus (15,1%) sau ultra-scăzut

(0,9%) de gudron. Cele mai multe țigări

(90,6%) nu sunt aromate, cele mentolate (non-

capsulă) reprezintă 5,5% din vânzări, iar toate

cele cu capsulă aromată (inclusiv mentol) re-

prezintă 3,9% din total. Puțin peste jumătate

din vânzări (56,2%) sunt țigarete superking

sau lungi, cea mai mare parte din rest (43,5%)

sunt de dimensiuni normale sau king size;

doar 0,3% din vânzări sunt țigarete scurte. Ți-

gările slim (11,9%) și cele superslim (0,9%)

au câștigat cote de piaţă în ultimii ani.

Țigările sunt comercializate printr-o varietate

de modalităţi de vânzare în România. Cele

Tabel 3.3 – Cotele de piață ale companiilor de țigări, România, 2001-2015

2001 2005 2010 2015

BATR 25,6% 32,9% 40,3% 48,3%

PMR 17,8% 32,1% 25,5% 24,9%

JTIR 19,6% 20,2% 24,5% 20,6%

SNTR 18,3% - - -

PCMC 10,7% - - -

Alte 8,0% 14,8% 9,7% 6,2% Sursa: Euromonitor International.

Tabel 3.4 – Cotele pieței în funcție de marcă, România, 2001-2015

Brand Company 2001 2005 2010 2015

Kent BATR 3,98 9,31 18,90 23,90

Marlboro PMR 2,35 8,27 9,40 12,00

L&M PMR 10,46 16,98 12,90 9,60

Pall Mall BATR 3,75 6,02 6,80 9,40

Viceroy BATR 2,59 6,26 5,50 6,90

Winchester JTI 6,20 7,38 8,50 5,90

Winston JTI 1,96 3,20 6,30 5,00

Lucky Strike BATR 3,73 6,09 3,40 4,00

Monte Carlo JTI 6,73 3,71 2,90 3,50

Dunhill BATR - 0,04 1,10 2,00

Alte 58,25 32,73 24,3 17,8 Sursa: Euromonitor International.


mai multe țigări sunt vândute prin intermediul

comercianților cu amănuntul (80,4%), restul

fiind vândute de hoteluri, restaurante, baruri

(19,4%). Vânzările pe internet reprezintă o

cotă minimă din totalul vânzărilor de țigări din

Relativ puțini români sunt angajați în fabrica-

rea de țigări.

România (0,3%). Între comercianții cu amă-

nuntul, cele mai multe țigări sunt vândute de

către comercianții mici, inclusiv: magazine

alimentare independente mici (44,3%); chioș-

curi de presă, tutungerii și alte chioșcuri

(20,9%); şi vânzători de stradă (2,6%).

Investiții considerabile au fost făcute în indus-

tria fabricației produselor de tutun în ultimii

zece ani, așa cum se arată în Figura 3.4.

Cele mai multe țigarete produse în România

sunt exportate în general în alte țări ale UE.

Figura 3.4 – Investiții în producția de țigări din România, 2005-2014

Sursa: Institutul Național de Statistică

0

10

20

30

40

50

60

70

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Mili

oan

e d

e E

uro

Figure 3.5 - Producţia de ţigări, import şi export, România, 2001-2014

Source: Euromonitor International.

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000

2001 2004 2007 2010 2013

Mill

ioan

e d

e F

ire

Producţie Importuri Exporturi


Aceste investiții au fost însoțite de o creștere

constantă a producției de țigări din această pe-

rioadă, pe măsură ce România a devenit un

centru de producție de țigări de la aderarea sa

la UE. În paralel cu creșterea investițiilor, pro-

ducția de țigări din România a crescut con-

stant, aproximativ dublându-se în ultimii zece

ani, de la 34,5 miliarde de țigări în 2005, la

69,4 miliarde în 2015. Ocuparea forței de

muncă în industria prelucrătoare de țigări a

crescut în timpul acestei perioadei, dar având

în vedere natura intensivă a capitalului pro-

ducției, relativ puțini români sunt angajați în

fabricarea de țigări. Potrivit Ministerului Fi-

nanțelor, ocuparea forței de muncă a fost de

2.373 în 2014.

Cele mai multe țigarete produse în România

sunt exportate în general în alte țări ale UE (a

se vedea Figura 3.5)44. Destinațiile de export

includ Italia, România, Olanda, Austria și

Grecia (a se vedea Tabelul 3.5)45.

Notă de final pentru capitolul III

35 http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=45 36 http://faostat3.fao.org/browse/Q/QC/E and http://www.insse.ro TEMPO-online database 37 Răspuns la interpelarea nr. 71181/09.05.2016 Ministerul de Finanțe Publice 38 Răspuns la interpelarea nr. 70369/04.03.2016 Ministerul de Finanțe Publice 39 Răspuns la interpelarea nr. 253.082/03.03.2016 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 40 Bazat pe interviuri cu cultivatori 41 http://faostat3.fao.org/browse/Q/QC/E 42 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. http://www.euromonitor.com/search?txtSearch=to-

bacco+market+research 43 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. http://www.euromonitor.com/search?txtSearch=to-

bacco+market+research 44 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. http://www.euromonitor.com/search?txtSearch=to-

bacco+market+research 45 http://faostat3.fao.org/browse/Q/QC/E

Table 3.5 - Leading Destinations for Manufactured Tobacco Product Exports, Romania, 2012

Parteneri Tone Procentajul din totalul de

exporturi

Italia 7,930 24,34%

Germania 7,306 22,42%

Olanda 2,996 9,19%

Austria 2,049 6,29%

Grecia 1,832 5,62%

Bulgaria 1,462 4,49%

Republica Cehă 1,423 4,37%

Polonia 1,363 4,18%

Total exporturi 32,580 Source: FAOSTAT

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=45

http://faostat3.fao.org/browse/Q/QC/E%C2%A0%28same%20for%C2%A0table%203.5%29

http://www.euromonitor.com/search?txtSearch=tobacco+market+research







IV. Controlul tutunului în România

În plus față de considerentul major de sănătate

publică pentru controlul tutunului, există ar-

gumente economice puternice pentru inter-

venția guvernului în reducerea consumului de

tutun46,47. Această secțiune trece în revistă

eșecurile pieței care oferă motivația econo-

mică pentru intervenția guvernului în reduce-

rea consumul de tutun și descrie controlul tu-

tunului în România.

Există argumente economice puternice pentru

intervenția guvernului în reducerea consumu-

lui de tutun.

Justificarea intervenției guvernului

Noțiunea de suveranitate a consumatorului –

principiul conform căruia o persoană face cele

mai bune alegeri pentru sine – depinde de

două ipoteze principale: un individ înțelege pe

deplin costurile și beneficiile acestor decizii și

un individ suportă toate costurile și primește

toate beneficiile deciziilor sale. Consumul de

tutun încalcă în mod cert ambele aceste ipo-

teze, având ca rezultat eșecuri ale pieței care

justifică intervenția guvernamentală48,49.

În general, consumatorii dețin informații in-

complete despre consecințele consumului de

tutun asupra sănătății. Mulți consumatori nu

înțeleg pe deplin riscurile de sănătate asociate

cu consumul de tutun, iar cei care au o înțele-

gere generală a riscurilor nu internalizează în

mod adecvat aceste riscuri50. Acest lucru este

valabil mai ales în România, unde mulți fumă-

tori nu conștientizează pe deplin consecințele

fumatului asupra sănătății. De exemplu,

10,8% dintre români nu cred că fumatul cau-

zează accident vascular cerebral, iar 10,0% nu

cred că acesta provoacă infarct miocardic. În

mod similar, 17,0% nu cred că fumatul cau-

zează boli parodontale, iar 25,3% nu cred că

fumatul în timpul sarcinii poate cauza naștere

prematură51.

Această informație incompletă este compli-

cată de faptul că cei mai mulți devin consuma-

tori de tutun ca tineri. Așa cum am menționat

anterior, mai mult de unul din șase (17,1%)

adulți tineri care fumează zilnic au început să

fumeze înainte de vârsta de15 ani, și aproape

patru din zece (38,8%) au început înainte de

vârsta de 16 ani. Abilitatea copiilor și adoles-

cenților de a lua decizii complet informate și

corect anticipative este cel puţin limitată, ceea

ce duce la implicarea guvernelor în ceea ce

privește tineretul, în multe domenii, cum ar fi

şofatul, consumul de alcool și dreptul la vot.

Problema informației imperfecte este compli-

cată în plus de dependenţa dată de consumului

de tutun, care este slab înțeleasă și subapreci-

ată, în special în rândul celor care încep con-

sumul de tutun. Dependența face renunțarea la

fumat foarte dificilă, chiar și printre utilizato-

rii tineri, așa cum este ilustrat de cele aproape

două treimi (63,6%) de tineri români fumători

care doresc să renunțe și de cele aproape 70

procente care au încercat fără succes să re-

nunțe în anul anterior52.

În cele din urmă, există externalităţi asociate

cu consumul de tutun. Expunerea nefumători-

lor la fumul generat de fumători duce la dife-

rite tipuri de cancer, boli respiratorii și cardi-

ovasculare sau alte boli53. Așa cum s-a descris

anterior, mulți tineri români sunt expuși la fu-

mul de tutun la domiciliu și în locuri publice.

În mod similar, mai mult de o treime dintre

adulții români sunt expuși la fumul de tutun la

Există externalităţi financiare datorită asisten-

ței medicală finanțate de stat din fonduri pu-

blice pentru tratarea bolilor cauzate de consu-

mul de tutun.

domiciliu sau la locul de muncă54. În plus,

există externalităţi financiare datorită asisten-

ței medicală finanțate de stat din fonduri pu-

blice pentru tratarea bolilor cauzate de consu-

mul de tutun. În sfârşit, neconcordanțe de timp

în preferințe care conduc la conflicte între do-

rințele pe termen scurt și rezultatele pe termen

lung duc la „internalizări” care decurg din

consecințele fumatului în cantităţi mai ridi-

cate55.


Politica de control al tutunului în România

O varietate de politici și programe de control

al tutunului pot fi folosite pentru a rezolva de-

ficiențele inerente piețelor pentru produsele

din tutun. Convenția Cadru privind Controlul

Tutunului (CCCT) a OMS, primul tratat de să-

nătate publică din lume, cere guvernelor să

adopte politici comprehensive pentru a reduce

consumul de tutun. România a semnat CCCT

la 24 iunie 2004 și a ratificat tratatul optspre-

zece luni mai târziu, la data de 27 ianuarie

2006.

Însă, precum multe alte țări cu venituri mici și

medii care au semnat și ratificat tratatul, poli-

ticile de control al consumului de tutun din

România sunt departe de cele cerute de

CCCT56. Cu toate acestea, politicile de control

al tutunului din România s-au consolidat de la

aderarea sa la UE, conformându-se cu diferi-

tele directive ale UE legate de tutun, iar evo-

luțiile recente sugerează că această tendință va

continua în următorii ani. Această secțiune

examinează politicile de tutun din România,

cu excepția controlului impozitării tutunului,

care e analizată în secțiunea următoare.

Publicitatea produselor de tutun la radio și te-

leviziune a fost interzisă începând cu anul

2002, în conformitate cu Legea audiovizualu-

lui (Legea nr. 504)57. În anul 2004, ca parte a

Legii nr. 457 privind publicitatea și sponsori-

zarea produselor din tutun, limitele asupra co-

mercializării tutunului s-au extins pentru a in-

clude interdicții precum: publicitatea scrisă

locală în ziare și reviste (cu excepția publica-

țiilor destinate pentru cei implicați în industria

tutunului); panouri publicitare, transport pu-

blic, precum și alte forme de publicitate de ex-

terior; şi publicitatea în locurile de divertis-

ment. Această lege a restricționat, de aseme-

nea, o varietate de activități de promovare de

către companiile de tutun, inclusiv distribuirea

produselor promoţionale personalizate, di-

verse activități de extindere a mărcilor, pre-

cum a și limitat activitățile de sponsorizare.

OMS (2015) raportează conformitate relativ

ridicată cu interdicțiile privind publicitatea de

tutun din România, dar conformitate mai slabă

cu interdicțiile privind distribuirea produselor

personalizate cu mărci de tutun și de plasare

plătită de produse în cadrul programelor de te-

leviziune și filme58. În ciuda acestor interdic-

ții, marketingul produselor de tutun rămâne

foarte răspândit în România, deoarece nu

există limite privind publicitatea la punctele

de vânzare sau în ziarele și revistele internați-

onale, distribuirea de mostre gratuite, reduce-

rile promoționale a prețurilor, majoritatea

sponsorizărilor și alte activități de marketing.

Avertismentele grafice de sănătate pe pache-

tele de țigări sunt obligatorii în România înce-

pând cu anul 2008, şi necesită ca 30% din par-

tea din față a ambalajului și 40% din partea din

spate a ambalajului să fie acoperite de avertis-

mente. Şaisprezece avertismente de sănătate

sunt necesare, prin rotaţie, inclusiv avertis-

mente legate de o varietate de efecte asupra

sănătății (deces, cancer pulmonar și alte boli

respiratorii, disfuncții sexuale, accident vas-

cular cerebral, riduri), dependență, consecin-

țele expunerii sugarilor și copiilor la fumul pa-

siv și diverse mesaje de renunțare la fumat.

Legea specifică dimensiunea și stilul caracte-

relor din text cât și culoarea acestor mesaje,

Marketingul produselor de tutun rămâne

foarte răspândit în România, deoarece nu

există limite privind publicitatea la punctele

de vânzare sau în ziarele și revistele internați-

onale, distribuirea de mostre gratuite, reduce-

rile promoționale a prețurilor, majoritatea

sponsorizărilor și alte activități de marketing.

însă nu specifică locaţia avertismentelor pe

ambalaj sau obligativitatea includerii pe am-

balaj a unui număr de telefon unde se pot cere

informații despre renunțarea la fumat. Alte ce-

rințe de ambalare includ interzicerea utilizării

de descriptori care induc în eroare, cum ar fi

„light”, „conținut redus de gudron”, sau

„slab”, dar pachetele trebuie să conțină infor-

mații despre cantitățile de gudron, nicotină și

monoxid de carbon, bazată pe metoda ISO.

Prin Legea nr. 349/2002, privind prevenirea

consumului de produse din tutun și combate-

rea efectelor acestuia, România a limitat fu-

matul în spațiile publice închise, cu restricții

mai puternice în unele locuri, inclusiv cele de


asistență medicală și unele intituții educațio-

nale, precum și locuri care oferă servicii de

protecție și asistență a copilului59. Având în

vedere sfera sa de acţiune limitată, legea a fă-

cut prea puțin pentru a proteja majoritatea

adulților și copiilor români de expunere la fu-

mul de tutun. La 15 decembrie 2015, după

lungi dezbateri, Parlamentul României a ex-

tins Legea nr. 349 promulgând Legea nr. 15

din 2016. Noua lege a fost promulgată cu o

majoritate convingătoare (81%) și a fost rezul-

tatul unui efort de cinci ani. În timp ce primele

propuneri de modificare au fost depuse în

2011, majoritatea acestor dispoziții cuprinse

în noua lege au fost formulate în anul adoptă-

rii. Formularea finală a dispozițiilor legii a

fost precedată de dezbateri aprinse, în princi-

pal în cadrul Comitetului de Sănătate și Fami-

lie a Camerei deputaților unde au participat

atât reprezentanții societății civile cât și cei ai

industriei tutunului. Nu cu mult înainte ca le-

gea să fie adoptată, o ultimă modificare a fost

făcută așa cum a propus Consiliul Concuren-

ței.

Există o întâmplare interesantă în spatele

acestei legi recent publicate. Propunerea de

modificare a fost inițiată de deputatul social-

democrat Manuela Mitrea și a fost prezentată

în februarie 2011. Legea a fost adoptată rapid

în Senat, în cea mai mare parte în forma pro-

pusă la data de 8 iunie 2011. Însă legea a ră-

mas blocată timp de mai mult de patru ani în

Camera Deputaților. După ce în cele din urmă

a fost promulgată de Camera Deputaților, 33

senatori au ridicat o problemă de constituțio-

nalitate în ultimul moment, astfel legea a fost

trimisă Curții Constituționale.

Problemele de constituționalitate includeau:

a) definiția „spațiilor publice închise”, care, în

opinia deputaților se extindea și în sfera pri-

vată; b) discriminare, deoarece legea permite

fumatul în spațiile desemnate în aeroporturi și

în celulele închisorilor, în timp ce interzice fu-

matul în toate celelalte spații închise; și c) in-

terzicerea vânzării țigărilor la fir, ceea ce, în

opinia lor, limitează libertatea economică și ar

fi avut un efect opus deoarece consumatorii

sunt obligați să cumpere un întreg pachet de

țigări, fapt care ar consolida și mai mult de-

pendența de tutun. Curtea Constituțională a

respins în unanimitate aceste probleme rezul-

tând legea care a intrat în vigoare din 17 mar-

tie 2016 așa cum trecuse de Parlament. Preșe-

dintele Curții Constituționale, parțial în

glumă, a menționat faptul că el însuși va re-

nunța la fumat atunci când legea intră în vi-

goare.

Noua lege extinde legea nr. 349 în mai multe

feluri, în timp ce închide multe dintre „por-

tiţele” din vechea lege. În locul restricționării

fumatului în spațiile publice închise, noua

lege interzice în totalitate fumatul în toate spa-

țiile publice închise, în toate spațiile de lucru

închise, în vehicule de transport public, inclu-

siv taxiuri, și, de asemenea, pe toate terenurile

de joacă închise sau deschise. Fumatul este in-

terzis, de asemenea, în instituțiile de sănătate,

educație și protecție a copilului, indiferent de

finanțarea publică sau privată.

Noua lege interzice în totalitate fumatul în

toate spațiile publice închise, în toate spațiile

de lucru închise, în vehicule de transport pu-

blic, inclusiv taxiuri, și, de asemenea, pe toate

terenurile de joacă închise sau deschise. Fu-

matul este interzis, de asemenea, în instituțiile

de sănătate, educație și protecție a copilului,

indiferent de finanțarea publică sau privată.

Problema principală în punerea în aplicare a

noii legi este în clarificarea definiției spațiilor

publice închise. Legea consideră „spațiu în-

chis” orice spațiu care are un tavan sau un aco-

periș și este înconjurat de cel puțin doi pereți,

indiferent de natura acestor pereți. Un „spațiu

public” este deschis publicului sau are funcția

de spațiu utilizat în mod colectiv, indiferent de

tipul de proprietate sau dreptul de acces și in-

diferent dacă acesta este utilizat în mod per-

manent sau temporar. O interpretare extinsă

propusă de CCCT și prevederile legii muncii

nr. 319 din 2006 a fost dată definițiilor spații-

lor publice închise și spațiilor de lucru închise.

În ambele cazuri, fumatul va fi interzis. Sco-

pul acestei inițiative este de a lăsa cât mai pu-

ține excepții în interpretarea legii pentru a asi-

gura eficiența în aplicare și fără a afecta inte-

resul unor categorii de persoane.


Noua lege permite două excepții de la preve-

derile prohibitive: fumatul rămâne permis în

celulele deținuților din penitenciarele de ma-

ximă securitate și în spațiile destinate fumăto-

rilor din zonele de tranzit în aeroporturi inter-

naționale, în cazul în care aceste spații desem-

nate îndeplinesc anumite condiții: a) sunt uti-

lizate exclusiv pentru fumat; b) sunt echipate

cu sisteme de ventilație funcționale corespun-

zătoare care să asigure ventilația fumului; c)

au scrumiere și extinctoare; d) scopul spațiului

este indicat în mod clar pe ușa („cameră pen-

tru fumători, spațiu pentru fumat”). Fumatul

în celulele de securitate maximă din peniten-

ciare este permis deoarece există doar un sin-

gur prizonier în fiecare celulă și, prin urmare,

fumatul pasiv nu dăunează sănătății altor pri-

zonieri sau gardienilor.

Noua lege prevede, de asemenea, campanii

publice de educare mass-media pentru a in-

forma românii cu privire la consecințele fuma-

tului.

Un lucru important e că, spre deosebire de le-

gea din 2002, noua lege nu interzice numai fu-

matul, dar previne posibilitatea legală de înfi-

ințare a spațiilor destinate fumătorilor în res-

taurante, baruri, hoteluri și restul sectorului

ospitalității, precum și în toate instituțiile pu-

blice (inclusiv administrative, culturale, de să-

nătate, instituții educaționale).

Noua lege include, de asemenea, o serie de

alte dispoziții care închid „portiţele” din legi

anterioare. De exemplu, se interzice vânzarea

la fir a ţigaretelor, ţigărilor de foi şi cigarillos.

Această dispoziție a fost necesară având în ve-

dere creșterea disponibilității țigaretelor la fir.

Noua lege interzice, de asemenea, vânzarea de

produse din tutun în toate instituțiile medicale

și de învățământ, indiferent de natura lor pu-

blică sau privată, înăsprind interdicțiile anteri-

oare care se adresau doar vânzării de produse

din tutun în spitale, dispoziții care însă permi-

teau vânzarea în alte tipuri de instituții medi-

cale, cum ar fi birouri ale medicilor, labora-

toare sau clinici ambulatorii. Însă, dispoziția

de a interzice vânzarea de tutun pe o rază de

250 de metri de instituții sanitare și de învăță-

mânt a fost abandonată din versiunea finală a

noii legi. O altă limitare a noii legi este faptul

că utilizarea de țigări electronice a fost inter-

zisă numai în vehiculele de transport în comun

și nu în toate locurile în care fumatul este in-

terzis.

Legea nouă include, de asemenea, penalități

semnificative pentru încălcări ale legii. În ca-

zul persoanelor fizice, amenzile pentru încăl-

carea legii sunt între 100 și 500 de lei, la fel ca

și în vechea lege. Însă, în cazul persoanelor ju-

ridice pot fi impuse sancțiuni mai stricte: pen-

tru prima încălcare există o amendă de 5.000

lei; pentru a doua încălcare amenda crește la

10.000 lei, iar funcționarea unității poate fi

suspendată până când situația de încălcare este

remediată. În cazul în care, după două sancți-

uni persoana juridică încalcă din nou legea,

amenda este de 15.000 lei, iar unitatea comer-

cială a persoanei juridice va fi închisă. În tre-

cut, în cazul persoanelor juridice, minimele și

maximele amenzilor au fost lăsate la latitudi-

nea autorității de sancționare, iar amenzile de

obicei au fost abrogate. În viitor, amenzile vor

avea o sume fixe, iar aplicarea unor sancțiuni

complementare (cum ar fi suspendarea funcți-

onării sau închiderea unității comerciale) va fi

obligatorie în cazul unor încălcări repetate.

Astfel, practicile recente când unii proprietari

de unitaţi comerciale au considerat că este mai

rentabil să plătească amenzi decât să respecte

legea nu va mai fi o opțiune viabilă.

Noua lege se extinde, de asemenea, asupra au-

torităților de aplicare a legii, parțial restabilind

autoritatea Ministerului Sănătății și a Autori-

tății pentru Protecția Consumatorului, dar, de

asemenea, acordând poliției locale și naționale

autoritatea exclusivă de sancționare pentru

cele mai multe infracțiuni prevăzute de lege.

Din moment ce poliția locală și națională au

personal și mobilitate considerabile, aplicarea

legii va deveni mai eficace acordându-li-se

autoritatea de aplicare.

Punerea în aplicare a noii legi este facilitată de

măsuri care prevăd că managerii instituțiilor și

unităților în care se aplică reglementările tre-

buie să elaboreze regulamente interne privind


interzicerea fumatului, calificând-o drept aba-

tere disciplinară gravă. O astfel de reglemen-

tare este importantă din punct de vedere al

dreptului muncii, deoarece Codul muncii per-

mite, printre alte penalități, rezilierea unilate-

rală a contractului de muncă de către angajator

pentru abateri disciplinare grave. Acest lucru

oferă posibilitatea reglementării interne a

comportamentului angajaților, în plus față de

aplicarea de către autorități. Mai mult decât

atât, managerii sunt obligați să afișeze un

semn internațional „fumatul interzis” și textul

aferent în locurile în care fumatul este interzis.

Există o mișcare de control al tutunului în

creștere în România

Pentru prima dată în România, noua lege pre-

vede, de asemenea, campanii publice de edu-

care mass-media pentru a informa românii cu

privire la consecințele fumatului. Mai precis,

se cere posturilor de radio și televiziune să

acorde cel puțin 30 de minute pe săptămână

instituțiilor de educație, sănătate, tineret și or-

ganizațiilor sportive, precum și ONG-urilor,

astfel încât acestea să poată difuza mesajele

informative privind prevenirea și controlul fu-

matului. Această dispoziție extinde în mod

semnificativ cercul organizațiilor mass-media

afectate de această cerință, întrucât măsura an-

terioară era aplicată numai la posturile națio-

nale de radio și televiziune, fapt care a limitat

influenţa acestor mesaje în rândul populației.

România are o situaţie relativ bună în ce pri-

vește sprijinul pentru renunțarea la fumat.

Există o linie telefonică pentru apeluri națio-

nale gratuite, astfel încât fumătorii să poată

discuta cu consilieri instruiți despre renunța-

rea la fumat. O varietate de produse farmace-

utice, inclusiv terapii de înlocuire a nicotinei

(NRT), Buproprion și Varenicline, sunt dispo-

nibile unele fără prescripție medicală, iar al-

tele, precum Buproprion și Varenicline, dis-

ponibile pe bază de rețetă, însă compensate

prin programul național de asigurări de sănă-

tate. Sprijinul în renunțarea la fumat este dis-

ponibil de la mulți furnizori de servicii medi-

cale și este de asemenea acoperit integral în

cadrul programului național de asigurări de

sănătate.

În plus, există o mișcare de control al tutunu-

lui în creștere în România, condusă de Aer Pur

România, care a creat Rețeaua Română pentru

Prevenirea Fumatului, o coaliție având

membri dintr-o varietate de organizații ale so-

cietății civile. Eforturile lor sunt susținute de

către organizațiile regionale și mondiale, in-

clusiv Rețeaua Europeană pentru Prevenirea

Fumatului și a Consumului de Tutun (ENSP -

European Network for Smoking and Tobacco

Prevention), Alianța Convenției Cadru pri-

vind Controlul Tutunului (The Framework

Convention Alliance for Tobacco Control),

precum și Campania pentru Copii Fara Tutun

(CTFK - Campaign for Tobacco-Free Kids).

Eforturile lor au fost extrem de importante

pentru ratificarea de către România a CCCT

OMS și adoptarea noii legi de control al tutu-

nului, și vor juca un rol important în adoptarea

și punerea în aplicare a viitoarelor programe și

politici de control al tutunului. În luna septem-

brie a anului 2016, Coaliția „România

Respiră”, un grup de peste 250 de membri ai

societății civile, atât instituții cât şi persoane

individuale, cu sprijinul ENSP și CTFK și sub

patronajul Președinției României, a lansat o

propunere de strategie națională de reducere a

consumului de tutun în România.


Referinţe bibliografice pentru capitolul IV

46 Jha P, Chaloupka FJ, eds. Tobacco control in developing countries. Oxford, United Kingdom: Oxford Univer-

sity Press, 2000. 47 Jha P, Chaloupka FJ, CorraoM, Jacob B. Reducing the burden of smoking world-wide: effectiveness of inter-

ventions and their coverage. Drug Alcohol Rev 2006;25:597-609. 48 Jha P, Chaloupka FJ, eds. Tobacco control in developing countries. Oxford, United Kingdom: Oxford Univer-

sity Press, 2000. 49 Jha P, Chaloupka FJ, CorraoM, Jacob B. Reducing the burden of smoking world-wide: effectiveness of inter-

ventions and their coverage. Drug Alcohol Rev 2006;25:597-609. 50 Jha P, Chaloupka FJ, CorraoM, Jacob B. Reducing the burden of smoking world-wide: effectiveness of inter-

ventions and their coverage. Drug Alcohol Rev 2006;25:597-609. 51 Irimie S. Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2012. 52 Ciolompea T. Building Capacity for Tobacco Research in Romania. Presented October 20, 2014, Tîrgu Mureş,

Romania. 53 U.S. Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Smoking: A Report of the Sur-

geon General. Atlanta (GA): U.S. Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and

Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and

Health, 2004. 54 Irimie S. Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania. 2012. 55 Gruber J, Köszegi B. A Modern Economic View of Tobacco Taxation Paris, France: International Union

Against Tuberculosis and Lung Disease; 2008. 56 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Country Profile - Romania.

Geneva: World Health Organization, 2015. 57 Legea nr. 504 din 8 iulie 2002 (cum a fost modificată), Legea audiovizuală. 58 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Country Profile - Romania.

Geneva: World Health Organization, 2015. 59 Legea nr. 349 din 6 iunie 2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun

(cum a fost modificată).


V. Taxele și prețurile tutunului în România

Structurile taxelor pe tutun

Taxele pe tutun care rezultă în creșteri de preț

sunt considerate pe scară largă opțiunea cea

mai eficientă pentru reducerea consumului de

tutun60,61,62,63. Creșteri semnificative ale taxe-

lor rezultând în creşteri ale prețurilor produse-

lor din tutun vor reduce consumul, în acelaşi

timp generând şi creșteri substanțiale ale veni-

turilor. Din taxele percepute pe produsele din

tutun, accizele sunt cele mai importante, deoa-

rece acestea sunt percepute pe produse speci-

fice și cresc prețurile în raport cu alte produse.

Există două tipuri de bază ale accizelor apli-

cate tutunului - accize specifice (taxe fixate

care sunt sume fixe bazate pe cantitate sau

greutate și care sunt independente de preț) și

accize ad valorem (taxe aplicate ca procent

din preț). Fiecare tip de taxă are puncte forte

și punctele slabe în ceea ce privește adminis-

trația fiscală și impactul asupra sănătății pu-

blice și asupra veniturilor64.

Creșteri semnificative ale taxelor rezultând în

creşteri ale prețurilor produselor din tutun vor

reduce consumul, în acelaşi timp generând şi

creșteri substanțiale ale veniturilor.

Cu accize ad valorem, taxa pe unitate crește

odată cu prețurile, astfel încât taxa și venitu-

rile pe care le generează au o probabilitate mai

mare să țină pasul cu inflația, spre deosebire

de taxele specifice unde valoarea reală a taxei

și veniturile rezultate vor scădea cu inflația, cu

excepția cazului în care taxele cresc prin ajus-

tări periodice. Taxele specifice nu au acest

avantaj și necesită creșteri sistematice pentru

a ține pasul cu inflația. Unele țări au rezolvat

problema inflației care diminuează valoarea

unei taxe specifice de tutun, prin crearea unor

mecanisme de ajustări anuale sau de altă na-

tură administrativă a ratelor de impozitare

specifice care în timp mențin valoarea reală a

taxei.

În ceea ce privește impactul lor asupra prețu-

rilor produselor din tutun, taxele ad valorem

duc la diferențe mai mari ale prețurilor între

produsele scumpe și cele ieftine decât în cazul

unei taxe unice specifice. Diferența de preț sti-

mulează utilizatorii să treacă la mărci mai ief-

tine ca reacție la creșterile de prețuri cauzate

În ceea ce privește administrația fiscală, acci-

zele specifice tind să fie mai ușor de adminis-

trat decât accizele ad valorem având în vedere

că acestea se bazează pe cantitate și nu pe va-

loare.

de taxare, reducând astfel impactul creșterii

taxelor și a prețurilor produselor din tutun.

Din cauza potențialului de înlocuire cu mărci

mai ieftine, producătorii de mărci premium

(deseori fiind vorba de companii multinațio-

nale) preferă, în general, taxe specifice în loc

de taxele ad valorem, având în vedere că ta-

xele specifice reduc diferența de preț dintre

brandurile premium si brandurile mai ieftine

(adesea produse de către producătorii lo-

cali)65.

Veniturile fiscale din tutun sunt mai stabile și

previzibile cu o taxă specifică decât cu o taxă

ad valorem. Cu o taxă ad valorem, valoarea

taxei variază în funcție de prețurile din indus-

trie, ceea ce înseamnă că industria poate re-

duce veniturile și impactul asupra sănătății pu-

blice a unei creșteri fiscale prin reducerea pre-

țurilor. În plus, orice reducere a prețului de că-

tre industria tutunului va avea ca rezultat o re-

ducere a taxei pe unitate, ducând la o reducere

mai mare a prețului de vânzare cu amănuntul

decât scăderea de preț a producătorilor. În

schimb, veniturile generate de taxele specifice

sunt mai stabile și previzibile având în vedere

că valoarea taxei nu este afectată de strategiile

de preţ ale industriei de tutun.

În ceea ce privește administrația fiscală, acci-

zele specifice tind să fie mai ușor de adminis-

trat decât accizele ad valorem având în vedere

că acestea se bazează pe cantitate și nu pe va-

loare. Cu accize ad valorem, firmele au o

oportunitate mai bună de a manipula regle-

mentările fiscale atunci când sistemul taxelor

se bazează pe prețurile de fabrică. De exem-

plu, companiile de tutun pot reduce taxele plă-


tite prin stabilirea unui preț scăzut în mod ar-

tificial al produselor pe care le vând propriilor

lor distribuitori, care apoi cresc în mod semni-

ficativ prețurile înainte de a vinde en gros și/

sau comercianților cu amănuntul. Posibilitatea

de a întâmpina această problemă ar putea fi

evitat prin aplicarea unei taxe uniforme speci-

fice.

O structură fiscală mixtă care combină taxe

specifice și ad valorem combină avantajele

ambelor tipuri de impozite limitând în același

timp punctele slabe ale acestora. România și

alte țări ale Uniunii Europene aplică o struc-

tură fiscală mixtă. Totalul taxelor va fi mai pu-

țin diminuat din cauza inflației, având în ve-

dere componenta semnificativă ad valorem;

cu toate acestea, componenta specifică va tre-

bui să fie crescută în mod regulat pentru a ține

pasul cu inflația pentru ca taxa totală să-și păs-

treze valoarea sa reală. În mod similar, având

în vedere componenta specifică semnificativă

uniformă, diferența de preț dintre mărcile pre-

mium și cele ieftine va fi mai mică decât ar fi

în cazul aplicării unei taxe uniforme ad valo-

rem.

Accizele aplicate țigaretelor variază într-o țară

pentru că suma și tipul accizelor depinde de

valoarea, caracteristicile țigaretei și de alți fac-

tori66. Statele Unite ale Americii, Australia,

Africa de Sud și multe alte țări percep o taxă

uniformă de accize specifice cu privire la toate

țigările, în timp ce Filipine, India sau alte țări

aplică o structură fiscală pe nivele, ceea ce im-

pune accize specifice diferențiale ce variază în

funcție de prețurile producătorilor, cantităţile

produse, de tipul de țigară cu filtru sau fără,

lungimea ei, sau alți factori. În mod similar,

Vietnam și alte țări percep o taxă ad valorem

uniformă a accizelor la toate țigările, în timp

ce Bangladesh și alte țări impun taxe ad valo-

rem diferențiate în funcție de preț sau de alți

factori. În țările Uniunii Europene și multe al-

tele, sunt aplicate ambele tipuri de accize,

unele dintre acestea variind nivelul de impozi-

tare specifică și/ sau rata de impozitare ad va-

lorem pe baza prețurilor, caracteristicile țigă-

rilor sau alți factori. Turcia și alte câteva țări

aplică un impozit minim pentru a reduce pre-

țul mărcilor scumpe, cu unele variații ale

structurilor fiscale descrise mai sus aplicate

mărcilor cu prețuri mai mari.

Taxele pe tutun în România

În anul 2000, ca urmare a privatizării mono-

polului național de tutun și în așteptarea ade-

rării la UE, România a implementat o serie de

reforme ale sistemului de taxare a produselor

din tutun. Acestea au inclus adoptarea unui

sistem mixt, care percepe taxe atât specifice

cât și ad valorem pentru țigarete și utilizând

prețul maxim de vânzare cu amănuntul ca

bază pentru componenta ad valorem a taxei.

Odată cu aderarea la UE în 2007, România a

devenit obiectul Directivei taxei de tutun a UE

(Directiva 2002/10/CE), care stabilește stan-

darde pentru țigarete și alte accize ale produ-

selor din tutun67. La acel moment, directiva

fiscală a impus statelor membre nivelul unei

taxe specifice pentru țigarete, care a reprezen-

tat între 5% și 55% din impozitul total (inclu-

siv taxa pe valoarea adăugată), ceea ce a dus

la taxa totală de accize reprezentând cel puțin

57% din prețul de vânzare cu amănuntul în cea

mai populară categorie de preț și a impus ca

taxa totală de accize să fie de cel puțin 64 de

euro pe 1000 de țigarete (1,28 euro per pachet

de 20 de țigarete). România și alte țări candi-

date la UE au fost nevoite ca până la sfârșitul

anului 2009 să intre în conformitate cu aceste

standarde.

În 2010, directiva fiscală a UE a fost revizuită,

intrând în vigoare la 1 ianuarie 2011 (Direc-

tiva 2011/ 64/ UE)68. Directiva revizuită a cu-

prins mai multe schimbări importante. În pri-

mul rând, ea a permis statelor membre să pună

un accent mai mare pe componenta specifică

a accizei, cu taxa specifică reprezentând între

7,5% și 76,5% din impozitul total. În al doilea

rând, a majorat cota minimă a accizelor la cel

puțin 60% din prețul de vânzare cu amănuntul,

cu prețul bazat acum pe prețul mediu ponderat

al țigaretelor vândute pe piață, dar a exceptat

statele membre care au aplicat o acciză totală

de 115 euro per 1000 de țigări din cerința de

60%. În plus, a crescut acciza minimă pentru

1000 de țigarete la 90 euro (1,80 euro per pa-

chet). Unor anumite state membre ale UE li s-

a permis o perioadă de tranziție până la sfârși-

tul anului 2017 pentru a intra în conformitate


cu noua directivă. România a intrat în confor-

mitate cu directiva înainte de începutul anului

2015 și această directivă rămâne în vigoare şi

acum, spre sfârșitul anului 2016,.

Taxele pe țigări în România au crescut brusc

în ultimii zece ani, având în vedere obligativi-

tatea de a intra în conformitate cu Directiva

privind taxa de tutun a UE din 2006 și având

în vedere creșterile semnificative ale taxelor

impuse de directiva din 2011.

În plus față de accizele pe care le aplică la ți-

garete, România aplică și taxa pe valoarea

adăugată (TVA) pentru țigarete care se aplică

la multe alte bunuri și servicii. Cota TVA apli-

cată țigaretelor s-a modificat de-a lungul tim-

pului. Înainte de a deveni membru al UE,

TVA-ul aplicat în România la țigări a fost de

19% din prețul de vânzare cu amănuntul in-

cluzând taxele, cu rata scăzută la 15,97% chiar

înainte ca România să adere la UE în mod ofi-

cial. TVA-ul a fost majorat la 19,35% în 2007,

dar redus la 16,67% din 1 ianuarie 2016.

Așa cum se arată în Figura 5.1, taxele pe țigări

în România au crescut brusc în ultimii zece

ani, având în vedere obligativitatea de a intra

în conformitate cu Directiva privind taxa de

tutun a UE din 2006 și având în vedere crește-

rile semnificative ale taxelor impuse de direc-

tiva din 2011. Începând din iulie 2016, acci-

zele per pachet de țigarete au fost în medie

8,61 lei, TVA-ul adăugând o taxă suplimen-

tară de RON 2.41 pe pachet. De-a lungul tim-

pului, componenta specifică a taxei a devenit

tot mai importantă, crescând de la mai puțin

de 30% din acciza totală în 2004, la peste trei

pătrimi din acciza totală în 2015.

Impozitele pe alte produse din tutun, inclusiv-

trabucuri, țigări de foi și alte produse de tutun

(de exemplu, tutun de pipă), au crescut în

timp, în conformitate cu directiva UE asupra

taxei de tutun. Cu toate acestea, directiva nu

Sursa: Comisia Europeană, Tabelele privind accizele, 2004-201669. Note: Valorile pentru mai 2004 - ianuarie

2007 ajustate pentru a reflecta reevaluarea monedei (RON); taxa ad valorem și taxa pe valoarea adăugată pe baza

prețului de branduri din categoria de preț al celor mai populare până în iulie 2010 și pe baza prețurilor medii de

țigări începând cu anul 2011.

Figura 5.1 - Taxe per pachet de țigări, România, mai 2004 - iulie 2016

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

0

2

4

6

8

10

20

04

-5

20

05

-7

20

06

-1

20

06

-7

20

07

-1

20

07

-7

20

08

-1

20

08

-7

20

09

-1

20

09

-7

20

10

-1

20

10

-7

20

11

-3

20

11

-7

20

12

-1

20

12

-7

20

13

-1

20

13

-7

20

14

-1

20

14

-7

20

15

-1

20

15

-7

20

16

-1

20

16

-7

Lei p

er

Pac

he

t d

e 2

0 d

e Ţ

igar

ete

Taxa Specifică Taxă Ad Valorem

Taxă pe Valoare Adaugată Procentul Taxei Specifice din Taxele Totale


impune impozite pe alte produse din tutun

care să explice procentul cât mai mare al pre-

țurilor acestora. Începând din iulie 2016, Ro-

mânia percepe o taxă specifică a accizelor de

303.23 RON la 1000 trabucuri și țigări din foi

și nu aplică taxă ad valorem cu privire la

aceste produse. Aceasta rezultă într-un total de

În anul 2007, accizele pe țigări au fost sub 3

lei per pachet, generând 3,1 miliarde de lei ve-

nituri fiscale. Până în 2015, accizele pe țigări

au crescut la peste 8,2 lei pe pachet, generând

peste 8,7 miliarde de lei.

accize de doar 0,30 lei per trabuc/ țigară din

foi, comparativ cu acciza totală de peste 0,43

lei pe țigări. România percepe o taxă specifică

a accizelor de lei 383,78 RON per kilogram de

tutun la vrac și alte tipuri de tutun și se aplică

o taxă de accize ad valorem. Luând în calcul

aproximativ 0,7 grame de tutun per țigară,

acest lucru se ridică la un impozit de circa 0,27

RON pe țigările rulate manual de către consu-

matori. Începând cu anul 2016, această taxă

este, de asemenea, aplicată la noua generație

de produse din tutun „heat-not-burn”, cum ar

fi iQOS al Philip Morris International. De ase-

menea, începând cu anul 2016, România per-

cepe o taxă de accize la țigările electronice.

Există o taxă specifică de accize de 0,5 lei per

mililitru de lichide pentru țigări electronice

care conțin nicotină. În plus, TVA-ul de

16,67% care se aplică la prețul de vânzare cu

amănuntul include taxele de alte produse din

tutun, inclusiv produse pentru țigările electro-

nice.

Veniturile fiscale de tutun în România

Ratele de taxare a tutunului au crescut în Ro-

mânia alături de veniturile fiscale. Figura 5.2

prezintă în mod clar cum creșterile semnifica-

tive ale taxelor pe țigări în timp au avut ca re-

zultat creșteri semnificative ale veniturilor fis-

cale provenite din vânzarea de țigări. În anul

2007, accizele pe țigări au fost sub 3 lei per

pachet, generând 3,1 miliarde de lei venituri

fiscale. Până în 2015, accizele pe țigări au

crescut la peste 8,2 lei pe pachet, generând

peste 8,7 miliarde de lei. Aceste creșteri ale

veniturilor fiscale au avut loc în ciuda reduce-

rilor fumatului care a rezultat din creșterea im-

pozitelor. Acest lucru este similar cu situații

din întreaga lume, ceea ce demonstrează în

mod repetat că creșteri ale cotelor accizelor pe

țigări duc la o creștere a veniturilor fiscale,

chiar dacă scade consumul de țigări.70

Surse: Comisia Europeană, Tabelele privind accizele: Încasările fiscale - tutunul prelucrat, și Ministerul Finanțelor,

România71.

Notă: Taxele per pachet reflectă taxa specifică și cea ad valorem combinate per pachet în luna iulie a fiecărui an,

pe baza prețurilor pentru mărcile din cea mai populară categorie de preț până în 2010, și pe baza prețului mediu

ponderat din 2011 până în 2015.

Figura 5.2. Accizele per pachet și veniturile din accize fiscale, România, 2007 – 2015

0

2

4

6

8

10

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Mili

ard

e R

ON

RO

N p

e P

ach

et

Venituri din Taxe (în miliarde) Taxă pe Pachet


Începând cu anul 2006, România a alocat o

parte din veniturile fiscale din accizele la tutun

și alcool în scopuri medicale, inclusiv pro-

grame de control al tutunului, ca parte a legii

reformei sănătății adoptată în 2005 (Legea nr.

95/ 2006)72. Impozitul alocat este de 10€ per

1000 de țigarete, țigări de foi și trabucuri și

13€ pe kilogram de tutun pentru fumat, cu încă


parte din veniturile fiscale din accizele la tu-

tun și alcool în scopuri medicale, inclusiv pro-

grame de control al tutunului, ca parte a legii

reformei sănătății adoptată în 2005 (Legea nr.

95/ 2006).

un procent din veniturile fiscale utilizate pen-

tru finanțarea sportului. Legea reformei sănă-

tății a precizat că fondurile alocate merg la

Ministerul Sănătății, dar nu a identificat utili-

zări specifice ale fondurilor, solicitând în

schimb ca veniturile alocate să fie utilizate

„pentru a combate consumul excesiv al produ-

selor din tutun și alcool și finanțarea cheltuie-

lilor pentru sănătate”73. În ultimii ani, aceste

fonduri au reprezentat aproximativ 1 miliard

RON pe an (1,14 miliarde în 2014) și repre-

zintă o parte semnificativă bugetului total al

Ministerului Sănătății (14,4% în 2014). Utili-

zarea exactă a fondurilor alocate nu poate fi

determinată având în vedere faptul că utiliza-

rea acestor fonduri nu este raportată separat de

alte cheltuieli, dar aparent fondurile sunt utili-

zate în mare măsură pentru îmbunătățirea sis-

temului de sănătate românesc, inclusiv siste-

mul de sănătate de urgență74. Numai o mică

parte din fonduri pare să fie dedicată eforturi-

lor de control al tutunului; în 2014, OMS a ra-

portat că guvernul român a cheltuit 20 de mi-

lioane de lei pentru controlul tutunului, apro-

ximativ 0,2% din veniturile sale fiscale din ac-

cizele la tutun75.

Prețurile țigaretelor în România

Sistemul mixt din România al accizelor pentru

țigarete induce diferențe între taxele aplicate

diferitelor mărci de țigarete, având în vedere

faptul că acciza ad valorem și TVA-ul variază

în funcție de preț. Cu toate acestea, creșterea

accentului pus pe componenta specifică a ac-

cizei ajută la reducerea diferentelor în totalul

taxelor și al prețurilor de vânzare cu amănun-

tul a diferitelor mărci, așa cum se arată în Fi-

gura 5.3. Accizele totale și impozitele totale

Sursa: Euromonitor, 2016.76

Figura 5.3. Taxe și prețuri ale țigărilor pe mărci 2016

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Economy (Pall Mall) Mid-Price (Kent) Premium (Dunhill Blue)

Pro

cen

taju

l Tax

elo

r d

in P

reţ

RO

N p

er

Pac

he

t

Accize Specifice Accize Ad Valorem TVA

Preţ de Fabrică Accize: % din Preţ Total Taxe: % of Preţ


sunt cele mai mari pe mărci premium și cele

mai mici pe mărci mai ieftine, dar ponderea

din prețul de vânzare cu amănuntul rezultat

din taxe este mai mare pe mărcile mai ieftine.

Accizele totale reprezintă 60% din prețurile cu

amănuntul pentru mărci ieftine și 56,4% din

prețurile mărcilor premium. În mod similar,

totalul impozitelor, inclusiv TVA, reprezintă

76,6% din prețul mărcilor ieftine, comparativ

cu 73,3% din prețul mărcilor premium.

Taxele ca procent din prețurile de vânzare cu

amănuntul sunt sub nivelurile recomandate de

organizațiile internaționale. De exemplu,

Banca Mondială a recomandat ca toate taxele

pe țigări să reprezinte între două treimi și patru

cincimi din prețurile de vânzare cu amănun-

tul77. În timp ce impozitele totale de țigări din

România sunt peste limita inferioară a acestui

interval, ele se încadrează sub limita superi-

oară. În mod similar, Organizația Mondială a

Sistemul mixt din România al accizelor pentru

țigarete induce diferențe între taxele aplicate

diferitelor mărci de țigarete, având în vedere

faptul că acciza ad valorem și TVA-ul variază

în funcție de preț.

Sănătății a recomandat ca accizele să repre-

zinte cel puțin 70 la sută din prețurile de vân-

zare cu amănuntul78. Accizele pe țigări în Ro-

mânia, în special pentru mărcile mai scumpe,

se află sub această limită.

Așa cum se arată în Figura 5.4, prețurile țigă-

rilor ajustate în funcție de inflație au scăzut

brusc la sfârșitul anilor 1990 și începutul ani-

lor 2000, dar au crescut ca urmare a aderării

României la UE precum au crescut semnifica-

tiv și accizele pe țigări. Ca urmare, prețurile

ajustate în funcție de inflație în 2015 au fost

ușor mai mari decât în 1997 și au fost de

aproape trei ori mai mari decât în 2003.

În ciuda creșterilor semnificative ale prețuri-

lor în ultimii 15 de ani, țigările din România

au devenit mult mai accesibile în ultimii ani

decât erau în urmă cu douăzeci de ani, așa cum

se arată în Figura 5.41 . De exemplu, un român

mediu ar fi trebuit să cheltuiască mai mult de

10,5% din venitul său anual pentru a achiziți-

ona 100 de pachete de țigări în 1997, dar ar fi

trebuit să cheltuiască 5,9 la sută din venitul

său pentru a achiziționa 100 de pachete în

Taxele ca procent din prețurile de vânzare cu

amănuntul sunt sub nivelurile recomandate de

organizațiile internaționale.

2015, o scădere de 56%. În timp ce accesibi-

litatea țigărilor a scăzut de când România a

aderat la UE, creșterea relativ rapidă a venitu-

rilor de atunci a compensat o mare parte din

creșterea accentuată a prețului țigărilor ajustat

în funcție de inflație. Singurele scăderi semni-

ficative ale accesibilității de țigări în România

au fost întâlnite în timpul crizei economice

globale din 2008-2009, și în urma creșterii din

2014-2015 ca urmare a unei creșteri semnifi-

cative a taxei pe țigări.

Taxele și prețurile țigaretelor în comparație

cu alte țări din regiune

Taxele și prețurile țigaretelor din România se

situează aproximativ în mijlocul distribuţiei

pentru țările din regiunea Europeană, așa cum

este prezentat în figurile 5.5 și 5.6. Taxele și

prețurile sunt mult sub cele din multe dintre

țările originale ale UE, dar sunt aproape de

media țărilor care au aderat la UE începând cu

2004. În același timp, ele sunt, în general, mai

ari decât taxele și prețurile în țările europene

care nu sunt membre ale UE.

1 Această discuție despre accesibilitate utilizează o măsură cunoscută sub numele de „prețul relativ pe venit” pentru

țigarete definit ca procentul din PIB necesar pentru a achiziționa 100 de pachete de țigări.


Surse și note: Prețurile sunt conform bazei de date Economist Intelligence Unit Worldwide Cost

of Living79 și reflectă prețul mediu al țigaretelor premium si al mărcilor locale vândute cu amă-

nuntul la preț mediu. Inflația și PIB-ul pe cap de locuitor sunt date ale Băncii Mondiale80.

Figura 5.4. Prețurile țigărilor ajustate în funcție de inflație și accesibilitatea țigărilor, Româ-

nia, 1997-2015

2.25%

3.25%

4.25%

5.25%

6.25%

7.25%

8.25%

9.25%

10.25%

5

7

9

11

13

15

1997 2000 2003 2006 2009 2012 2015

Pro

cen

taj d

in P

IB+u

l pe

Cap

de

Lo

cuit

or

la 1

00

de

Pac

he

te

RO

N p

e P

ach

et

de

20

de

Ţig

are

te(p

reţu

ri d

in 2

01

5 )

Preţul Real Accesibilitate


Sursa: OMS 201581. Notă: țările cu nuanțe mai închise sunt cele care au aderat la Uniunea Europeană începând cu

2004.

Figura 5.5. Prețul unui pachet de 20 țigarete, cele mai vândute mărci, țările Europene,

2014, valori exprimate în dolari SUA la tarifele oficiale de schimb

0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00

KyrgyzstanUkraine

UzbekistanTajikistanMoldova

KazakhstanGeorgia

MacedoniaBelarus

ArmeniaMontenegro

AzerbaijanRussian Federation

AlbaniaSerbia

Bosnia & HerzegovinaBulgaria

Czech RepublicLithuaniaSlovakia

TurkeyLatvia

CroatiaTurkmenistan

HungaryRomania

PolandSloveniaAndorraEstoniaCyprusGreece

PortugalSan Marino

MaltaAustria

SpainItaly

LuxembourgGermany

FinlandBelgium

DenmarkNetherlands

SwedenIsrael

SwitzerlandFranceIceland

United KingdomIreland


Sursa: OMS 201582

Figura 5.6. Impozitele pe un pachet de țigări de 20 de fire, cele mai vândute mărci, țările

europene în anul 2014, valori exprimate în dolari SUA la tarife oficiale de schimb

0 2 4 6 8 10

TajikistanKyrgyzstanUzbekistanAzerbaijan

KazakhstanArmeniaMoldovaUkraineGeorgiaBelarus

Russian FederationMacedonia

TurkmenistanAlbania

MontenegroSerbia

Bosnia & HerzegovinaBulgaria

Czech RepublicLithuania

CroatiaLatvia

SlovakiaTurkey

AndorraRomaniaHungary

PolandEstonia

SloveniaCyprusGreece

San MarinoPortugal

LuxembourgMalta

AustriaItaly

SpainGermany

SwitzerlandBelgiumSweden

DenmarkIcelandFinland

NetherlandsIsrael

FranceIreland

United KingdomNorway

Excise Taxes Other Taxes


Referinţe bibliografice pentru capitolul V

60 Jha P, Chaloupka FJ (1999). Curbing the epidemic. Governments and the Economics of Tobacco Control.

Washington D.C., World Bank. 61 Jha P, Chaloupka FJ, eds (2000). Tobacco Control in Developing Countries. Oxford: Oxford University Press. 62 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-

trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International

Agency for Research on Cancer. 63 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco

Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 64 World Health Organization (2010). WHO Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World

Health Organization. 65 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-


Agency for Research on Cancer. 66 World Health Organization (2010). WHO Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World

Health Organization. 67 Council Directive 2002/10/EC of 12 February 2002 amending Directives 92/79/EEC, 92/80/EEC and

95/59/EC as regards the structure and rates of excise duty applied on manufactured tobacco. Available at:

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32002L0010. 68 Council Directive 2011/64/EU of 21 June 2011 on the structure and rates of excise duty applied to manufac-

tured tobacco. Available at: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriS-

erv.do?uri=OJ:L:2011:176:0024:0036:EN:PDF 69 Available at: https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/docs/body/excise_duties-part_iii_to-

bacco_en.pdf). 70 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-


Agency for Research on Cancer. 71 European Commission (2016). Excise Duty Tables - Tax Receipts, Manufactured Tobacco. Brussels: European

Commission. Available at: http://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/taxa-

tion/excise_duties/tobacco_products/rates/excise_duties_tobacco_en.pdf). 72 Romania: Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Disponibil la adresa: https://ec.eu-

ropa.eu/migrant-integration/librarydoc/romania-law-no-95/2006-on-healthcare-reform 73 World Health Organization (2016). Earmarked tobacco taxes: lessons learnt from nine countries. Geneva:

World Health Organization. 74 World Health Organization (2016). Earmarked tobacco taxes: lessons learnt from nine countries. Geneva:

World Health Organization. 75 World Health Organization (2015). WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Country Profile -

Romania. Geneva: World Health Organization. 76 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. 77 Jha P, Chaloupka FJ (1999). Curbing the epidemic. Governments and the Economics of Tobacco Control.

Washington D.C., World Bank. 78 World Health Organization (2010). WHO Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World

Health Organization. 79 Economist Intelligence Unit (2016). Worldwide Cost of Living 2016. London: Economist Intelligence Unit. 80 World Bank (2016). World DataBank, available at: http://databank.worldbank.org/data/home.aspx. 81 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Raising Taxes on Tobacco.

Geneva: World Health Organization, 2015. 82 World Health Organization. WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Raising Taxes on Tobacco.

Geneva: World Health Organization, 2015.

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:176:0024:0036:EN:PDF

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:176:0024:0036:EN:PDF

https://ec.europa.eu/migrant-integration/librarydoc/romania-law-no-95/2006-on-healthcare-reform

https://ec.europa.eu/migrant-integration/librarydoc/romania-law-no-95/2006-on-healthcare-reform


VI. Cererea de țigări din România

Sute de studii din țările aflate la toate nivelu-

rile de venit și din toate regiunile demon-

strează în mod clar că taxe și prețuri crescute

ale produselor din tutun duc la reducerea con-

sumului de tutun83,84. Aceste reduceri rezultă

din renunțarea la fumat în rândul utilizatorilor

actuali, mai puțini foști fumători se reapucă de

fumat, inițiere redusă în rândul tinerilor și re-

ducerea consumului de tutun în rândul celor

care continuă sa fumeze. Capacitatea guverne-

lor de a influența consumul de tutun prin

creşterea prețurilor depinde de elasticitatea

cererii faţă de preț2. Factorii de decizie pot uti-

liza estimări ale elasticităţii cererii faţă de preț

Sute de studii din țările aflate la toate nivelu-

rile de venit și din toate regiunile demon-

strează în mod clar că taxe și prețuri crescute

ale produselor din tutun duc la reducerea con-

sumului de tutun.

pentru a anticipa impactul potențial al unei

creșteri a taxelor pe tutun asupra consumului

de tutun și a veniturilor fiscale din tutun.

Această secțiune trece succint în revistă dove-

zile existente la nivel mondial cu privire la im-

pactul prețurilor produselor din tutun asupra

cererii, cu accent pe experiența țărilor cu ve-

nituri mici și medii, precum și cele din Europa

Centrală și de Est. Aceasta este urmată de noi

estimări ale impactului prețului asupra cererii

de țigări în România.

Taxe, preț și cererea pentru produsele din tu-

tun – Dovezi la nivel mondial

Multe studii au recurs la date agregate pentru

a examina impactul taxelor și a prețurilor țigă-

rilor și a altor produse din tutun asupra consu-

mului de tutun. Înainte de 2000, aproape toate

aceste studii au avut ca origine Statele Unite

ale Americii, Canada, Marea Britanie, Austra-

lia și alte câteva țări cu venituri ridicate ,86,87,88.

Aceste studii au stabilit în mod sistematic fap-

tul că o creștere a taxelor produselor din tutun

2 Elasticitatea prețurilor este definită ca modificarea procentuală a consumului care rezultă dintr-o creștere cu un

procent a prețului

și a prețurilor duce la reducerea consumului de

tutun. Cele mai multe studii s-au axat pe fu-

matul țigărilor, având în vedere că țigările re-

prezintă aproape întreg consumului de tutun în

țările cu venituri ridicate. Aceste studii au pro-

dus o gamă largă de estimări privind amploa-

rea efectului prețului asupra consumului glo-

bal de țigări, dar cele mai multe studii esti-

mează elasticitatea faţă de preț între -0.25 și -

0.5, cu cele mai multe dintre acestea grupate

în jurul valorii de -0.4, ceea ce înseamnă că o

creștere de 10% a prețurilor de țigări, în me-

die, va determina o reducere de 4% a consu-

mului. Modele care iau în considerare depen-

dența dată de consumul de tutun arată că cere-

rea este mai receptivă la preț pe termen lung

decât pe termen scurt89,90.

De-a lungul ultimilor cincisprezece ani, un

număr tot mai mare de studii au examinat im-

pactul taxelor și al prețurilor asupra consumu-

lui de tutun în țările cu venituri mici și medii91.

Aceste studii au estimat o gamă largă a elasti-

cităţii faţă de preț, multe dintre studii, dar nu

toate constatând că cererea de produse din tu-

tun este cel puțin la fel de receptivă, și de

multe ori mai receptivă la preț în țările cu ve-

nituri mici și mijlocii ca în țările cu venituri

ridicate. De exemplu, Gallus și colaboratorii

(2006) au folosit date privind consumul indi-

vidual de țigări la adulţi fumători și prevalența

fumatului la adulți din 52 de țări în anul 2000

ca să estimeze elasticitatea cererii de țigări din

regiunea Europeană faţă de preț, și au stabilit

că cererea în țările cu venituri mici și mijlocii

din afara UE a fost de aproximativ de două ori

mai receptivă la preț decât cererea în țările UE

cu venituri mai mari92. Similar, Taal și cola-

boratorii (2004) au folosit serii de date din Es-

tonia pentru perioada cuprinsă între 1992 și

1999 pentru a estima o elasticitate a cererii

faţă de preț de scurtă durată de -0.32 și -0.3493.

Majoritatea estimărilor de elasticitate din ță-

rile cu venituri medii și mici se încadrează în

intervalul de -0.2 și -0.8, grupându-se în jurul

valorii de -0.5, ceea ce înseamnă că o creștere

de 10% a prețurilor de țigări va reduce consu-

mul, în medie, cu 5%94,95. La fel ca în studii

din țările cu venituri mari, studii din țările cu


Creșterile prețurilor îi vor face pe unii consu-

matori actuali să încerce să renunțe.

venituri mici și medii care iau în considerare

dependența dată de consumul de tutun con-

stată că, pe termen lung, cererea răspunde mai

mult la preț decât pe termen scurt. De exem-

plu, Gardes și Starzec (2004) estimează o elas-

ticitate faţă de preț pe termen scurt a cererii de

țigări de -0.4 în Polonia comparativ cu elasti-

citatea estimată pe termen lung de -0.796.

Rezultate ale studiilor pe baza de date din son-

daje la nivel individual cu privire la consumul

de tutun la adulți indică faptul că taxele și pre-

țurile influențează atât decizia de a consuma

tutun (prevalența), precum și frecvența și can-

titatea consumată de tutun. În general, estimă-

rile din țările cu venituri ridicate sugerează că

aproximativ jumătate din impactul prețurilor

asupra consumului de tutun rezultă din efectul

său asupra prevalenței97,98. Având în vedere că

în aproape toate cazurile consumul de tutun

începe înainte de împlinirea a 25 de ani, aceste

modificări rezultă în mare măsură din renun-

țarea la fumat în rândul consumatorilor adulți.

Acest lucru este confirmat de un număr tot

mai mare de studii care constată că creșterile

prețurilor conduc la o serie de consumatori ac-

tuali care încercă să renunțe, unii având succes

pe termen lung99.

Studiile pe baza datelor din sondaje în țările

cu venituri mici și medii au confirmat în mod

similar faptul că prețul afectează prevalența,

deși impactul relativ asupra prevalenței și con-

sumului variază considerabil în diferite studii

și țări. De exemplu, Lance și colaboratorii

(2004) estimează elasticitatea faţă de preț în

Rusia în intervalul -0.05 și -0.11, dar identi-

fică un impact redus al prețului asupra cererii

condiționate de țigări (modificări ale consu-

mului de țigări în rândul fumătorilor actuali),

cu estimări ale elasticității care variază de la 0

la -0.03100. În contrast, folosind date din 13

țări în care a fost aplicat sondajul Global Adult

Tobacco Survey (GATS) între 2008 și 2011,

cea mai mare parte cu venituri mici și medii,

incluzând România, Kostova și colaboratorii

(2014) au estimat că elasticitatea faţă de preț

pentru prevalența fumatului a fost de -0.32, în

timp ce elasticitatea faţă de preț pentru cererea

condiționată a fost de -0.24, cu o elasticitate

totală de -0.56101. Un alt studiu recent de Ross

și colaboratori (2014) pe baza datelor GATS

în Polonia, Rusia și Ucraina a constatat că re-

ducerile în prevalența fumatului la adulți ca

urmare a creşterilor de taxe și prețuri au fost

rezultatul renunțării la fumat în rândul adulți-

lor, estimând că o creștere a taxelor de țigări

cu 10% a crescut probabilitatea de renunțare

la fumat cu procente între 1,6 și 2,3102.

Numeroase studii bazate pe date din sondaje

au examinat diferențele în reacţiile diverselor

subgrupuri de populație la modificări ale pre-

țurilor produselor din tutun, inclusiv cele în

funcție de vârstă, sex, venit, educație, rasă/ et-

nie și locație (urban vs. rural). Rezultatele pe

sex, rasă/ etnie și locație variază de la țară la

țară, în timp ce rezultatele în ce priveşte vârsta

și statutul socio-economic (măsurată prin ve-

nituri și/ sau educație) sunt relativ similare in

diverse ţări103. În general, cele mai multe stu-

dii pe grupuri de vârstă constată că consumul

de tutun în rândul persoanelor mai tinere este

mai receptiv la preț decât consumul de tutun

în rândul persoanelor mai în vârstă104,105. În

concordanță cu dovezi din țările cu venituri

mari, studii recente folosind GYTS constată

că cererea de țigări în rândul tinerilor din țările

cu venituri mici și medii este mai receptivă la

preț decât cererea de țigări în rândul adulților.

De exemplu, Nikaj și Chaloupka (2014), folo-

sind date din 29 de țări cu venituri mici și me-

dii care au aplicat GYTS mai mult decât o dată

între anii 1999 și 2008, au estimat o elastici-

tate generală faţă de preț la tineri fumători de

-2.2, cu o elasticitate a prevalenţei estimată la

-0.59 și o elasticitate a cererii condiționate es-

timată la -1.61106. În mod similar, aşa cum an-

ticipează teoria economică, grupurile cu statut

socio-economic mai scăzut sunt mai receptive

la preț decât grupurile cu statut socio-econo-

mic mai ridicat. De exemplu, Sayginsoy și co-

laboratorii (2002) au estimat elasticități ale ce-

rerii de țigară de -1.33, -1 și -0.52 pentru po-

pulațiile cu venituri mici, medii și mari în Bul-

garia107. În mod similar, Önder și Yürekli

(2016) au estimat în Turcia elasticități ale ce-

rerii faţă de preț la țigarete, variind de la -1.41


pentru consumatorii cu venituri in cea mai

mică treime, la -0.74 pentru consumatorii cu

veniturile in cea mai mare, treime, precum și

ale elasticității prevalenței la nivel de gospo-

dării variind de la -0.45 pentru cea mai mică

treime de venituri la -0.21 pentru cea mai mare

treime108.

Diverse studii investighează potențialul de

substituire între produsele din tutun, ca răs-

puns la modificările prețurilor relative ale

acestor produse. În general, aceste studii con-

stată că o parte din reducerea utilizării unui

produs de tutun ca răspuns la o creștere a pre-

țului său va fi compensată prin utilizarea spo-

rită a altor produse dacă prețurile acestor pro-

duse nu au fost şi ele crescute. De exemplu,

Gwarnicki și colaboratorii estimează elastici-

tăți proprii si încrucişate ale prețurilor diferi-

telor produse conţinând nicotină folosind date

trimestriale la nivel de piață privind vânzările

pe 52 de piețe din SUA din 2007 până în 2014.

Rezultatele au arătat în mod sistematic că pre-

țurile mai mari pentru fiecare produs duc la

vânzările acelui produs, observând de aseme-

nea că creșteri ale prețului țigărilor în raport

cu prețurile altor produse din tutn duc la creș-

terea vânzărilor de țigări din foi, trabucuri

mici, tutun de pipă și țigări electronice109.

Acest potențial de înlocuire subliniază impor-

tanța creșterii taxelor și a prețurilor pentru

toate produsele din tutun în cazul în care be-

neficiile de sănătate publică sunt unele dintre

motivele pentru creșterea taxelor pe tutun.

Cererea de țigări în România - Noi dovezi

Creșterile considerabile ale taxelor pe țigări și

a prețurilor din ultimii 15 de ani au contribuit

la reducerea semnificativă a fumatului în Ro-

mânia în această perioadă, așa cum se arată în

Figura 6.1.

Surse: Economist Intelligence Unit110, Euromonitor International111 și Banca Mondială112.

Figura 6.1. Prețurile țigărilor ajustate la inflație şi consumul de țigări per cap de locuitor,

România, 2001 – 2015

5

7

9

11

13

15

1100

1300

1500

1700

1900

2100

2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

RO

N p

eP

ach

et

Ţigă

rip

er

Cap

ita

Consum Per Capita Preţ Real


Până în prezent, niciun studiu nu a estimat

elasticitatea cererii faţă de preţ pentru produ-

sele din tutun din România (Loubeau

2013)113. În această secțiune, vom oferi noi es-

timări privind elasticitatea cererii de țigări faţă

de preţ în România, pe baza datelor de vânzări

de țigări din 1997 până în 2014, precum și date

privind consumul de țigări din GATS 2011

desfășurat în România.

Prima noastră analiză a cererii de țigări utili-

zează date anuale agregate ale vânzărilor de

țigări și prețul mediu pentru o marcă locală de

țigări vândute în magazine cu prețuri medii în-

tre anii 1997 și 2015, date conform Euromo-

nitor (Tabelul 6.1). Curba empirică a cererii cu

variabila dependentă fiind consumul de țiga-

rete pe cap de locuitor ne dă posibilitatea esti-

mării de elasticitate punctuală faţă de preț pen-

tru un anumit an.Curba empirică a cererii esti-

mată printr-o funcție polinomială univariată

de gradul al treilea se potriveşte cel mai bine

datelor (R pătrat = 0,92). Elasticitatea punctu-

ală faţă de preț a unui pachet de țigări de 15,5

RON în 2016 este de -0.58. Această estimare

rezultată din model confirmă cum consumul

de țigară este invers corelat cu prețurile țigări-

lor, creşteri de preț fiind asociate cu reducere

a consumului iar scăderi de preț fiind asociate

cu creșterea consumului. Folosind coeficien-

tul ce reflectă efectul prețului asupra consu-

mului, estimăm că elasticitatea prețurilor ce-

rerii de țigări în România este de -0.58, ceea

ce înseamnă că o creștere de zece la sută a pre-

țului țigărilor ajustat la inflație ar duce la o re-

ducere de aproape 6% a consumului de țigări.

Surse: Economist Intelligence Unit,114 Euromonitor International,115 și World Bank.116

Tabel 6.1. Consum total și pe cap de locuitor, prețurile țigărilor în România, 1997-2015

An Consum total

(milioane de fire)

Consum pe cap de locui-

tor și pe an (vârsta 15+)

(pachete)

Țigarete, marcă locală,

magazine cu prețuri

medii (RON)

1997 41711 114,8 0,9

1998 42322 116,2 1,0

1999 41600 113,9 1,3

2000 41380 112,8 2,6

2001 41000 111,2 2,5

2002 39895 107,7 2,1

2003 39243 105,4 2,4

2004 39236 104,9 2,8

2005 34063 90,8 3,4

2006 30420 81,1 4,4

2007 31654 84,4 5,4

2008 34608 92,3 5,8

2009 31259 83,5 7,6

2010 20784 55,6 9,9

2011 24981 67,0 11,0

2012 26989 72,5 11,8

2013 24123 64,9 13,4

2014 22162 59,7 14,5

2015 20896 56,4 15,0


A doua noastră analiză a cererii de țigări utili-

zează datele transversale GATS 2011117.

Aceste date ne permit să evaluăm diferențe în

asocierile între prețurile țigărilor și comporta-

mentele de fumat în diverse subpopulații, in-

clusiv cele bazate pe vârstă și sex. Cu ajutorul

acestor date, estimăm un model standard în

două etape al cererii de țigări, evaluând în pri-

mul rând asocierea prețului țigărilor cu preva-

lența fumatului, iar apoi estimând asocierea

dintre preț și consumul de țigări în rândul fu-

mătorilor (cerere de țigară condiționată).

Estimăm că elasticitatea prețurilor cererii de

țigări în România este de -0.58, ceea ce în-

seamnă că o creștere de zece la sută a prețului

țigărilor ajustat la inflație ar duce la o reducere

de aproape 6% a consumului de țigări.

În primul rând, pentru a evalua asocierea din-

tre preț și prevalența fumatului, am estimat un

model de regresie logistică multivariată con-

trolând pentru o varietate de factori socio-eco-

nomici, demografici și de altă natură, inclusiv

vârstă, sex, nivel de educație, statut ocupațio-

nal, stare materială și expunerea la marketing

pentru tutun. Variabila noastră care măsoară

prețul țigărilor se bazează pe prețul pe care fu-

mătorii au declarat că l-au plătit pe țigări la ul-

tima lor achiziție. În acest model de preva-

lență, se constată că prețul țigărilor nu are o

asociere semnificativă statistic cu prevalența

fumatului. Lipsa efectului se datorează proba-

bil faptului că am folosit date transversale și

variației geografice relativ limitată a prețurilor

de țigări în România în timpul aplicării sonda-

jului.

În a doua parte, am estimat asocierea dintre

consumul mediu de țigări în rândul fumători-

lor și aceeași măsură de piață a prețului țigări-

lor, controlând pentru aceiași factori socio-

economici, demografici, precum și alți factori

care pot afecta comportamentul de fumător. În

acest model, estimăm o asociere negativă și

statistic semnificativă între consumul de țigări

în rândul fumătorilor şi prețul mediu al țigări-

lor. Elasticitatea medie faţă de preţ derivată

din coeficientul de regresie pentru preț este de

-1.45, ceea ce înseamnă că o creștere de zece

procente în prețul țigărilor reduce consumul

de țigări în rândul fumătorilor cu 14,5%.

Având în vedere utilizarea unui singur studiu

cu date transversale, această estimare este po-

sibil să supraestimeze elasticitatea cererii de

țigări faţă de preţ, deoarece măsura de piață a

prețului țigărilor pe care am dezvoltat-o pe

baza prețurilor auto-raportate în studiu re-

flectă preferințele locale faţă de mărcile de ţi-

gări și obiceiurile locale de achiziție a țigări-

lor.

Am identificat o diferență mică în elasticitatea

consumului de țigări faţă de preţ între fumăto-

rii de sex masculin și cei de sex feminin.

În plus față de estimările noastre în populaţia

generalăă, am folosit, de asemenea, datele

GATS pentru a estima efectele prețurilor asu-

pra consumului de țigări şi în rândul fumăto-

rilor din diverse subpopulațiile, inclusiv în

funcție de sex și de vârstă. Elasticitățile de preț

estimate pentru aceste subgrupuri sunt prezen-

tate în Figura 6.2. Am identificat o diferență

mică în elasticitatea consumului de țigări faţă

de preţ între fumătorii de sex masculin și cei

de sex feminin, cu elasticități faţă de preţ esti-

mate de -1.46 și -1.32. Am identificat câteva

diferențe de elasticitate faţă de preţ în rândul

fumătorilor din diferite grupe de vârstă, con-

cluzionând ca fumătorii mai tineri (vârste între

15 și 29 de ani) și cei mai în vârstă (peste 50

de ani) sunt mai receptivi la preț decât fumă-

torii de vârsta mijlocie (între 30 și 50 de ani).

Fumatul în România este mai receptiv la preț

decât fumatul în alte țări cu venituri mici și

medii.

Estimările din ambele analize sugerează că

prețul țigărilor este un factor determinant im-

portant în consumul de țigări în România și că

o creștere a taxelor la țigări și a prețurilor ar

duce la reduceri semnificative ale fumatului.

Aceste estimări sugerează că fumatul în Ro-

mânia este mai receptiv la preț decât fumatul

în alte țări cu venituri mici și medii. Niciuna


dintre analize nu este definitivă având în ve-

dere seriile de durată relativ scurtă utilizate în

prima analiză și datele dintr-un singur studiu

în secțiune transversală utilizate în a doua ana-

liză. Cu toate acestea, estimările noastre sunt

în concordanță cu dovezi ample la nivel mon-

dial care arată că taxele pe tutun și creșterile

de prețuri sunt extrem de eficiente în reduce-

rea consumului de tutun.

Referinţe bibliografice pentru capitolul VI

83 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-

trol, Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International Agency

for Research on Cancer. 84 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco

Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 85 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-




Health Organization. 88 Jha P, Chaloupka FJ, eds (2000). Tobacco Control in Developing Countries. Oxford: Oxford University Press. 89 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-



Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute.

Figura 6.2. Estimarea elasticității consumul de țigări faţă de preţ în rândul fumătorilor, glo-

bal și pe subgrupuri de populație, România, 2011

Notă: Estimări în baza datelor din GATS România 2011.

0

0.5

1

1.5

2

Total Bărbaţi Femei Vârsta15-29 Vârsta 30-50 Vârsta > 50

Elas

tici

tate

a fa

ţă d

e p

reţ

(val

oar

e a

bso

lută

)


91 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco


Health Organization. 92 Gallus S, Schiaffino A, La Vecchia C, Townsend J, Fernandez E (2006). Price and cigarette consumption in

Europe. Tobacco Control 15:114–119. doi: 10.1136/tc.2005.012468 93 Taal A, Kiivet R, Hu T-W (2004). The Economics of Tobacco in Estonia. HNP Discussion Paper. Washington

DC: The World Bank. 94 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco


Health Organization. 96 Gardes F, Starzec C (2004). Are tobacco and alcohol expenditures price-elastic? The case of Poland consump-

tion. CERSEM working paper, Universite Paris I. 97 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-


for Research on Cancer. 98 Community Preventive Services Task Force (2012). Reducing Tobacco Use and Secondhand Smoke Expo-

sure: Interventions to Increase the Unit Price for Tobacco Products. Available at: https://www.thecommuni-

tyguide.org/sites/default/files/assets/Tobacco-Increasing-Unit-Price.pdf 99 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-


for Research on Cancer. 100 Lance PM, Akin JS, Dow WH, Loh CP (2004). Is cigarette smoking in poorer nations highly sensitive to

price? Evidence from Russia and China. Journal of Health Economics 23:173-189. 101 Kostova D1, Tesche J, Perucic AM, Yurekli A, Asma S; GATS Collaborative Group (2014). Exploring the

relationship between cigarette prices and smoking among adults: a cross-country study of low- and middle-in-

come nations. Nicotine & Tobacco Research. 16(S1):S10-5. 102 Ross H, Kostova D, Stoklosa M, Leon M (2014). The impact of cigarette excise taxes on smoking cessation

rates from 1994 to 2010 in Poland, Russia, and Ukraine. Nicotine & Tobacco Research 16(S1): S37-S43. 103 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-


for Research on Cancer. 104 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-


for Research on Cancer. 105 Community Preventive Services Task Force (2012). Reducing Tobacco Use and Secondhand Smoke Expo-


tyguide.org/sites/default/files/assets/Tobacco-Increasing-Unit-Price.pdf. 106 Nikaj S, Chaloupka FJ (2014). The effect of prices on cigarette use among youths in the Global Youth To-

bacco Survey. Nicotine & Tobacco Research 16(S1): S16-S23. 107 Sayginsoy O, Yurekli A, de Beyer J (2002). Cigarette Demand, Taxation, and the Poor: A Case Study of Bul-

garia. HNP Discussion Paper. Washington DC: The World Bank. 108 Önder Z, Yürekli AA (2016). Who pays the most cigarette tax in Turkey. Tobacco Control 25:39-45 . 109 Gwarnicki C, Huang J, Xu X, Caraballo RS, Wada R, Chaloupka FJ (2016). A comprehensive examination of

own- and cross-price elasticities of nicotine products: evidence from retail scanner data. Working Paper, Health

Policy Center, University of Illinois at Chicago. Under review. 110 Economist Intelligence Unit (2016). Worldwide Cost of Living 2016. London: Economist Intelligence Unit. 111 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. 112 World Bank (2016). World DataBank, available at: http://databank.worldbank.org/data/home.aspx. 113 Loubeau PR (2013). The challenges of tobacco control in Romania. Policy review. Central European Journal

of Public Health 21(2):98-103. 114 Economist Intelligence Unit (2016). Worldwide Cost of Living 2016. London: Economist Intelligence Unit. 115 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. 116 World Bank (2016). World DataBank, available at: http://databank.worldbank.org/data/home.aspx. 117 Irimie S (2012). Global Adult Tobacco Survey: Romania 2011. Bucharest: Ministry of Health Romania.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Kostova%20D%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24343955

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Tesche%20J%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24343955

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Perucic%20AM%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24343955

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Yurekli%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24343955

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Asma%20S%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=24343955

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=GATS%20Collaborative%20Group%5BCorporate%20Author%5D


VII. Impactul creșterilor taxelor pe țigări

în România

În această secțiune, simulăm efectele creșteri-

lor taxelor pe țigări asupra consumului total de

țigări în România, veniturilor fiscale din acci-

zele pe țigări, numărului fumătorilor actuali și

viitori, precum și deceselor cauzate de fumat.

În aceste analize, folosim estimarea elasticită-

ții faţă de prețuri așa cum a fost descrisă ante-

rior, în timp ceoți ceilalți factori, mai ales ve-

nitul pe cap de locuitor, sunt menținuţi con-

stanţi. În măsura în care venitul este în creștere

și accesibilitatea este în creștere, creșterile fis-

cale vor genera reduceri mai mici în consumul

de tutun. Scenariile fiscale modelate de noi re-

flectă creșteri semnificative ale accizelor spe-

cifice și ad valorem combinate aflate în vi-

goare în prezent, creșterile aducând nivelurile

de impozitare în România la nivelul recoman-

dat de Banca Mondială și Organizația Mondi-

ală a Sănătății118,119. În cele din urmă, vom

discuta despre alte efecte ale creșterii taxelor,

inclusiv efectele lor asupra celor cu venituri

reduse, comerțului ilicit și ocupării forței de

muncă în România.

Impactul creșterii taxelor asupra consumului

de țigări și a veniturilor fiscale

Ca punct de pornire folosim prețul mediu de

RON 14,5 al unui pachet de 20 de țigarete în

iulie 2016, bazat pe prețul mediu ponderat de

țigări raportat în cele mai recente tabele de ac-

cize ale Comisiei Europene120. Accizele repre-

zintă 59,5%% din acest preț, ceea ce implică

o taxă medie de 8,6 RON pe ambalaj. Taxa pe

valoarea adăugată crește prețul cu 2,42 RON

pe ambalaj, astfel încât totalul impozitelor re-

prezintă 76,1% din prețul mediu de vânzare cu

amănuntul al țigaretelor. Ca punct de pornire,

presupunem că taxele și prețurile în 2017 vor

rămâne constante. Pentru vânzările de țigări,

folosim vânzările proiectate de Euromonitor

de 947.1 milioane de pachete de 20 țigări în

2017121. Având în vedere aceste ipoteze, esti-

măm că veniturile fiscale din accizele pe țigări

vor fi de 8,2 miliarde RON în 2017.

Prima noastră analiză simulează impactul

creșterii accizelor combinate cu TVA-ul, as-

tfel încât acestea să fie la limita superioară a

recomandării Băncii Mondiale ca taxele să re-

prezinte patru cincimi din prețul de vânzare cu

amănuntul122. Presupunând că nu va fi nicio

schimbare de preț în industrie, îndeplinirea

acestei recomandări implică o creștere de

27,1% a accizelor curente, la o taxă specifică

și ad valorem combinate de 10,95 RON pe

ambalaj. Estimăm că această creștere fiscală

va duce la creșerile prețurilor medii finale plă-

tite de consumatori de la 14,5 lei la 17,3 lei per

pachet - o creștere de aproape 20% a prețului

mediu de vânzare cu amănuntul.

A doua noastră analiză simulează impactul

unei creșteri mai mari de impozitare, ceea ce

ridică cota de accize a prețurilor de țigări de la

nivelul actual de 59,5% la 65%. Presupunând

că că nu va fi nicio schimbare de preț în indus-

trie, aceasta va implica o creștere de 42,3%

din totalul impozitului accizelor, crescând im-

pozitul la 12,26 lei per pachet. Această creș-

tere are ca rezultat o creștere de 30% din preț,

prețul mediu de vânzare cu amănuntul ridi-

cându-se la 18,9 lei per pachet. Această creș-

tere a prețurilor este comparabilă cu creșterea

totală a prețurilor din iulie 2012 până în iulie

în 2016.

Analiza noastră finală simulează impactul

unei creșteri de impozitare și mai mare, ceea

ce ridică cota de accize a prețurilor de vânzare

cu amănuntul de țigări la 70%, conform reco-

mandărilor OMS123. De reținut este faptul că

recomandarea OMS se concentrează asupra

ponderii prețului reprezentat de accize, în timp

ce recomandarea Băncii Mondiale e bazată pe

toate taxele care se aplică țigaretelor. În gene-

ral, recomandarea OMS va duce la taxe și pre-

țuri mai mari. Presupunând că taxa revine în

întregime consumatorilor și că prețul de pro-

ducție nu se schimbă, acest lucru necesită mai

mult decât o dublare a accizelor curente, cu o

nouă taxă de 18,15 lei pe pachet. Această creș-

tere fiscală duce la o creștere foarte mare –

79% – din prețul țigărilor, ajungând la 25,9 lei.

Simulăm impactul creșterilor acestor taxe și

ale prețurilor folosind o estimare de elastici-

tate a prețurilor de -0.6, în concordanță cu

elasticitatea noastră estimată pentru 2016 pe

baza analizei vânzărilor de țigări anuale în Ro-


mânia din 1997 până în 2015, descrise ante-

rior, și aproape de limita mai puțin inelastică

a gamei de estimări realizate în cadrul studii-

lor de cerere de țigări în țările cu venituri mici

și medii124,125. O elasticitate mai mare ar duce

la reduceri mai mari ale fumatului și a conse-

cințelor sale și creșteri mai mici ale veniturilor

fiscale, în timp ce o elasticitate mai mică ar

duce la reduceri mai mici ale fumatului dar

creșteri mai mari ale veniturilor fiscale.

Creșterea accizelor, astfel încât acestea să re-

prezinte 65% din prețurile medii de țigări ar

reduce vânzările cu 18,1%.

Estimăm că o creștere a accizelor de țigări as-

tfel încât toate taxele pe țigarete să reprezinte

80% din prețurile medii de țigări va reduce

vânzările totale de țigări cu 11,6% și va crește

veniturile fiscale din accize pe țigări cu puțin

peste 1 miliard RON în 2017. Creșteri mai

mari ale accizelor vor rezulta în reduceri mai

mari ale vânzărilor de țigări. Creșterea accize-

lor, astfel încât acestea să reprezinte 65% din

prețurile medii de țigări ar reduce vânzările cu

18,1%, în timp ce creșterea accizelor la 70%

din preț ar reduce vânzările cu o valoare esti-

mată de 47,4%. Aceste creșteri fiscale ar ge-

nera o suplimentare de 1,3 miliarde de RON

și, respectiv, 884 milioane de RON în 2017.

Aceste estimări sunt prezentate în Tabelul 7.1.

Impactul creșterii taxelor asupra sănătății

publice

În plus față de estimarea impactului creșterii

taxelor asupra fumatului și a veniturilor, vom

simula impactul celor trei creșteri fiscale des-

crise anterior cu privire la numărul de fumă-

tori și decese viitoare cauzate de fumat in rân-

dul populației din România în anul 2017.

Aceste estimări sunt prezentate în Tabelul 7.1.

Folosind cea mai recentă estimare disponibilă

a prevalenței fumatului (sondajul Eurobaro-

metru 2014126) și presupunând că jumătate din

scăderea consumului de țigări prognozată de

Euromonitor între 2014 și 2017 este atribuită

unei scăderi a prevalenței fumatului, estimăm

că prevalența fumatului la adulți în 2017 va fi

de peste 25%. Având în vedere proiecțiile po-

pulației Census Bureau SUA pentru România

în 2017, vor exista doar peste 4,45 milioane de

fumători adulți în 2017. Estimările indică fap-

tul că mai mult de unul din doi fumători pe

termen lung va muri prematur de boli cauzate

de fumat127. Prin urmare, presupunem că ju-

mătate dintre fumătorii pe termen lung vor

muri prematur ca urmare a dependenței lor.

Având în vedere aceste ipoteze, estimăm că

peste 2,2 milioane de adulți vor muri prematur

din cauza unei boli cauzate de fumat. Presu-

punând că grupul actual al tinerilor din Româ-

nia se va apuca de fumat în aceeași măsură ca

în cohorta actuală de adulți, estimăm că

aproape un milion de tineri cu vârsta 0-17 ani

vor deveni fumători adulți și că aproape o ju-

mătate de milion dintre ei vor muri prematur

de boli cauzate de fumat.

O creștere a accizelor, astfel încât acesta să re-

prezinte 65% din prețurile medii de țigări ar

duce la o reducere a numărului de fumători

adulți cu peste 400.000.

Dovezi la nivel mondial sugerează că aproxi-

mativ jumătate din impactul prețurilor asupra

fumatului în rândul adulților rezultă dintr-o re-

ducere a prevalenței fumatului128,129. Având în

vedere acest lucru, estimăm că elasticitatea

medie a prevalenței pentru punctul de mijloc

al gamei estimărilor utilizate în această mode-

lare este de - 0.3. Pe baza acestei estimări,

creșterea prețurilor care rezultă din creșterea

accizelor de țigări, astfel încât totalul taxelor

să reflecte patru cincimi din prețurile medii de

țigări va reduce prevalența la adulți cu 5,8%,

rezultând în peste un sfert de milion de fumă-

tori adulți mai puțini. Creșteri fiscale mai mari

ar duce la reduceri mai mari la fumat în rândul

adulților. Estimăm că o creștere a accizelor,

astfel încât acesta să reprezinte 65% din pre-

țurile medii de țigări ar duce la o reducere a

numărului de fumători adulți cu peste

400.000, în timp ce creșterea accizelor la 70%

din preț ar duce la o reducere a numărului de

fumători adulți cu peste un milion.


Având în vedere dovezile cu privire la benefi-

ciile renunțării la fumat pentru sănătate, esti-

măm că 70% dintre cei care altfel ar fi murit

prematur de boli cauzate de fumat evită dece-

sul prematur în cazul în care renunță la fumat.

Tabel 7.1. Impactul creșterii accizelor pe țigări asupra fumatului, mortalitatea atribuită fu-

matului, venituri ale guvernului – România 2017

Parametri de model. valoarea inițială

Fumători actuali 4.451.871

Morți premature la fumătorii actuali 2.225.936

Viitori fumători 938.988

Morți premature la fumătorii viitori 469.494

Valoarea media a accizelor pe țigări 8,6

Preț mediu 14,5

Accize exprimate ca procent din preț 59,5%

Taxe totale ca procentaj al prețului 76,1%

Model de proiecție

Taxa media majorată 11,0 12,3 18,2

Preț mediu majorat per pachet 17,3 18,9 25,9

Accize exprimate ca procent din preț 63,3% 65,0% 70,0%

Taxe totale ca procentaj al prețului 80,0% 81,7% 86,7%

Elasticitate prognozată -0,6

Scădere în numărul fumătorilor actuali 258.360 403.289 1.054.917

Scădere în numărul deceselor prema-

ture cauzate de fumat în rândul fumăto-

rilor actuali

90.426 141.151 369.221

Procentajul deceselor premature la fu-

mători prevenite datorită impozitelor

mai mari

4,1% 6,3% 16,6%

Reducerea numărului de viitori fumă-

tori 108.987 170.124 445.006

Scădere în numărul deceselor prema-

ture cauzate de fumat în rândul viitori-

lor fumători

54.493 85.062 222.503

Procentajul deceselor premature în rân-

dul viitorilor fumători prevenite dato-

rită impozitelor mai mari

11,6% 18,1% 47,4%

Reducerea totală a numărului de fumă-

tori 367.347 573.413 1.499.923

Reducerea totală a deceselor premature

cauzate de fumat 144.920 226.213 591.724

Procentajul deceselor premature în rân-

dul viitorilor fumători prevenite dato-

rită impozitelor mai mari

5,4% 8,4% 22,0%

Venituri suplimentare din taxele pe ți-

gări (în milioane RON) 1.008.1 1.348.7 884.3


Pornind de la prezumția că jumătate dintre fu-

mătorii pe termen lung vor muri prematur, es-

timăm că o creștere a prețurilor care rezultă

din creșterea taxelor totale la țigări astfel încâ-

tacestea să reprezinte 80% din prețurile medii

ar reduce numărul de decese premature în rân-

dul fumătorilor adulți cu peste 90.000, în timp

ce creșteri mai mari de impozitare ar duce la

un număr semnificativ mai mic de decese. De

exemplu, creșterea accizelor de țigări, astfel

încât acestea să reprezinte 70% din preț ar re-

zulta în aproape 370.000 mai puține decese în

rândul fumătorilor adulți din România.

Așa cum s-a descris mai sus, cercetările arată

că fumatul în rândul tinerilor este mai receptiv

la preț decât fumatul la adulți, cu estimările

din țările cu venituri ridicate, precum și dovezi

recente din țările cu venituri mici și medii, su-

gerând că elasticitatea cererii de țigări faţă de

preţ în rândul tinerilor este de două sau mai

multe ori mai mare decât este în rândul adulți-

lor130,131. Presupunând că fumatul în rândul ti-

nerilor din România este de două ori mai re-

ceptiv la preț decât cel al adulților, așa cum se

regăsește într-un studiu recent132, estimăm că

creșterea accizelor de țigări, astfel încât totalul

impozitelor să reprezinte 80% din prețurile ți-

gărilor ar reduce numărul de tineri care încep

să fumeze cu aproximativ 12%, prevenind

aproape 110.000 mai puțini tineri români să

devină fumători adulți. Creșteri mai mari de

taxe ar împiedica mai mulți tineri să devină fu-

mători adulți. Estimăm că o creștere a accize-

lor, astfel încât acestea să reprezinte 65% din

preț ar împiedica peste 170,000 tineri români

de a deveni fumători. Majorarea taxelor con-

form recomandărilor OMS, care reprezintă ac-

cizele de 70% a prețurilor de vânzare cu amă-

nuntul, ar împiedica circa 445.000 de tineri să

înceapă să fumeze.

Toate decesele premature care pot fi atribuite

fumatului vor fi evitate în rândul tinerilor pre-

veniți să înceapă să fumeze. Bazându-ne pe

prezumția că jumătate dintre fumătorii pe ter-

men lung vor muri prematur din cauza fuma-

tului lor, putem prognoza o reducere de apro-

ximativ 55.000 de decese în rândul tinerilor

care nu încep să fumeze ca urmare a unei creș-

teri fiscale care duce la impozite de 80% din

creșterile de prețuri de vânzare cu amănuntul.

Creșteri fiscale mai mari ar preveni mai multe

decese premature datorate fumatului în rândul

tinerilor români. Estimăm că majorarea acci-

zelor, astfel încât acestea să reprezinte 70%

din prețurile medii de țigări ar preveni aproape

un sfert de milion de decese premature în rân-

dul tinerilor din România.

Impactul asupra populației cu stare materi-

ală precară

Preocupările cu privire la impactul creșterii ta-

xelor de tutun asupra celor cu venituri mici

apar adesea în opoziție cu propunerile de

creştere a taxele la țigări. Așa cum s-a descris

mai sus, estimările dintr-o varietate de țări, in-

clusiv Turcia și Bulgaria, arată că fumatul în

familiile cu venituri mai mici este mai recep-

tiv la schimbările prețurilor de țigări decât în

cele cu venituri ridicate133. Aceste estimări

implică faptul că reducerile fumatului în rân-

dul celor săraci, care rezultă din taxe crescute

vor fi mai mari decât cele care au loc la cei cu

stare materială bună, astfel încât beneficiile

pentru sănătate care rezultă dintr-o creștere

fiscală vor fi progresive. Mai mult, diferențele

de receptivitate la preț implică faptul că sar-

cina relativă a unei creșteri a taxei va cădea

mai mult asupra familiilor mai bogate, având

în vedere faptul că o creștere fiscală va reduce

fumatul mai semnificativ în familiile mai să-

race decât în cele mai bogate.

O creștere a accizelor, astfel încât acestea să

reprezinte 65% din preț ar împiedica peste

170,000 tineri români de a deveni fumători.

În ceea ce privește preocupările cu privire la

impactul creșterii taxelor de tutun asupra celor

cu venituri mici, acestea pot fi rezolvate cel

puțin parțial prin cheltuirea noilor venituri fis-

cale generate de majorarea taxei într-un mod

progresiv. Cu ajutorul noilor venituri pentru a

crește cheltuielile guvernamentale pentru pro-

grame de sănătate și asistență socială care sunt

în beneficiul populației sărace poate com-

pensa orice impact negativ al taxelor mai mari

asupra fumătorilor cu venituri mici. În mod si-

milar, folosind unele dintre noile venituri fis-

cale pentru a sprijini renunțarea la fumat în

rândul fumătorilor cu venituri mici va duce la


reduceri mai mari ale fumatului în rândul ce-

lor săraci. România face acest lucru, într-o

anumită măsură, prin impozitul alocat pe țiga-

rete, cu venituri din taxe utilizate în susținerea

sistemul de sănătate și, într-o măsură mai

mică, pentru a sprijini eforturile de control al

tutunului134.

Evaziunea fiscală

În timp ce industria tutunului și alții susțin că

creșterea taxelor la tutun duce la evaziune fis-

cală extensivă, dovezile existente indică faptul

că o varietate de alți factori sunt determinanți

importanți pe scară largă, cum ar fi contra-

banda organizată, evaziunea fiscală individu-

ală, contrafacerea și comerțul ilicit cu ți-

gări135,136. De exemplu, în timp ce diferențele

privind taxele de țigări pot contribui la contra-

banda cu țigări cu fiscalitate redusă la jurisdic-

ții fiscale ridicate, diferențele de preț înainte

de impozitare sunt adesea substanțiale și cre-

ează un stimulent financiar pentru contra-

bandă. Alți cercetători au descoperit că nivelul

de corupție într-o zonă explică cel puțin la fel

bine ca şi preţurile si taxele amploarea contra-

bandei137. Printre alți factori determinanți im-

portanți se numără prezența unei rețele de dis-

tribuție informală pentru țigări într-o țară, teh-

nologie și comunicații deficitare în vămi, apli-

carea slabă sau inexistentă a legislației, sanc-

țiuni minime pentru cei prinși cu tranzacțio-

nare ilegală de țigări.

În România, comerțul ilicit cu țigări nu pare să

fie o problemă semnificativă, Euromonitor es-

timează că volumul de țigări ilicite consumate

de către fumătorii români a scăzut cu mai mult

de jumătate din 2010 până în 2015. Ponderea

consumului total de țigări reprezentat de țigări

de contrabandă a fost relativ stabilă în ultimii

ani, deoarece consumul ilicit de țigări a scăzut

la aproximativ aceeași rată ca și impozitul plă-

tit. După cum s-a arătat anterior, veniturile fis-

cale de țigări au continuat să crească, iar fu-

matul a continuat să scadă ca răspuns la impo-

zitarea recentă și creșterile de prețuri, în ciuda

disponibilității țigărilor ilicite.

Comerțul cu țigări de contrabandă a fost o pro-

blemă mai importantă pentru România în tre-

cut ajungând la aproximativ 28% din consu-

mul de țigări în 2010138. Ucraina, Serbia și

Moldova au fost sursele primare de astfel de

țigări139. Guvernul român a luat măsuri ferme

pentru a stopa contrabanda cu țigări începând

cu 2010. A fost adoptată legislația care vi-

zează contrabanda cu țigări, care a inclus

sancțiuni mai puternice asupra contrabandiști-

lor, măsuri de facilitare a cooperării între

funcționarii vamali și instituțiile financiare,

redefinirea termenilor de „contrabandă” și

„fraudă de accize” pentru a consolida eficaci-

tatea anchetatorilor și a procurorilor. În plus,

procedurile judiciare cu privire la evaziunea

fiscală cu țigări s-au accelerat, importurile

scutite de taxe vamale au fost restricționate,

timbre fiscale cu caracteristici vizibile și as-

cunse au fost necesare, iar resursele au fost de-

dicate sporite eforturilor de aplicare140,141.

Aceste eforturi au avut succes în a permite Ro-

mânia să ridice taxele pe țigări în mod semni-

ficativ, în același timp reducând comerțul ili-

cit cu țigări, având ca rezultat creșterea veni-

turilor fiscale și reducerea utilizării de tutun.

În România, comerțul ilicit cu țigări nu pare să

fie o problemă semnificativă, Euromonitor es-

timează că volumul de țigări ilicite consumate

de către fumătorii români a scăzut cu mai mult

de jumătate din 2010 până în 2015.

Acțiunile întreprinse de România pentru a

stopa comerțul cu țigări de contrabandă sunt

în concordanță cu măsurile descrise în Manu-

alul tehnic al OMS pentru Administrare Fis-

cală a Tutunui142 și Protocolul comerțului ili-

cit CCCT al OMS (ITP)143, precum și abordă-

rile utilizate într-o serie de alte țări care au re-

dus cu succes contrabanda cu țigări144. Aces-

tea includ utilizarea de timbre fiscale sofisti-

cate, cu caracteristici vizibile și ascunse, care

permit o urmărire eficientă a produselor din

tutun în lanțul de distribuție, consolidarea

eforturilor de aplicare a legii și impunerea de

sancțiuni rapide și severe asupra contraban-

diștilor, schimbul de informații și îmbunătăți-

rea cooperării între părțile interesate. Efortu-

rile României de a descuraja contrabanda cu

țigări vor fi în curând intensificate prin pune-


rea în aplicare a unui sistem de urmărire la ni-

velul UE, așa cum este prevăzut de directiva

UE privind produsele din tutun (Directiva cu

2014/ 40/ UE)145. România ar putea consolida

în continuare capacitatea de administrare fis-

cală prin a impune tuturor celor implicați în

distribuțiea tutnului, inclusiv comercianții cu

amănuntul, să obţină autorizaţii specifice. În

cele din urmă, România ar putea semna și ra-

tifica Protocolul de comerț ilicit, așa cum au

procedat mai mule state membre ale UE.

Ocuparea forței de muncă

Impactul creșterii taxelor de tutun asupra lo-

curilor de muncă în România este probabil mi-

nimă, deoarece foarte puține locuri de muncă

în România sunt dependente de industria pre-

lucrării tutunului. Agricultura de tutun este la

niveluri scăzute, fermele mici de tutun au dis-

părut în mare parte, cu foarte puțini agricultori

care depind de cultura tutunului. Cea mai

mare parte a tutunului utilizat în producția de

țigarete este importat din alte țări. România a

devenit un centru de fabricare a țigaretelor, cu

țigările produse pe scară largă în fabrici de

producție cu capital intensiv. Marea majori-

tate a țigaretelor produse în România sunt ex-

portate în alte țări ale UE. Reducerea consu-

mului de tutun care rezultă din creșterea taxe-

lor sau a altor activități de control al tutunului,

prin urmare, vor duce, cel mai probabil, la o

creștere netă a numărului de angajați în Româ-

nia, deoarece fondurile anterior cheltuite pen-

tru produsele din tutun vor fi cheltuite pentru

alte bunuri și servicii și pe măsură ce guvernul

cheltuiește noi venituri fiscale pe mai multe

activități bazate pe muncă intensivă, se vor

crea noi locuri de muncă care să compenseze

pierderea minimă de locuri de muncă depen-

dente de industria tutunului. Acest lucru a fost

demonstrat empiric în multe țări, unde reduce-

rea consumului de tutun care a dus la pierde-

rea locurilor de muncă în sectoarele de tutun,

a fost compensată prin locuri de muncă create

în alte sectoare146,147.

Impactul creșterii taxelor de tutun asupra lo-

curilor de muncă în România este probabil mi-

nimă, deoarece foarte puține locuri de muncă

în România sunt dependente de industria pre-

lucrării tutunului.

În ceea ce privește locurile de muncă în mai

multe sectoare dependente de tutun, se pot fo-

losi o parte din noile venituri fiscale pe tutun

generate de o creștere fiscală pentru a deter-

mina agricultorii de tutun să se reprofileze în

alte culturi și/ sau cei implicați în fabricarea

de produse de tutun se pot recalifica în alte do-

menii de activitate.

Referinţe bibliografice pentru capitolul VII

118 Jha P, Chaloupka FJ (1999). Curbing the epidemic. Governments and the Economics of Tobacco Control.

Washington D.C., World Bank. 119 World Health Organization (2010). Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World

Health Organization, 120 Available at: https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/docs/body/excise_duties-part_iii_to-

bacco_en.pdf). 121 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. 122 Jha P, Chaloupka FJ (1999). Curbing the epidemic. Governments and the Economics of Tobacco Control.

Washington D.C., World Bank, 123 World Health Organization (2010). Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World

Health Organization.


124 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco

Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 125 World Health Organization (2015). WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2015: Raising Taxes on

Tobacco. Geneva: World Health Organization. 126 Special Eurobarometer 429 Attitudes of Europeans towards tobacco and electronic cigarettes, 2014,

European Commission – DG SANCO, available at: http://ec.europa.eu/public_opinion/ar-

chives/ebs/ebs_429_sum_en.pdf. 127 U.S. Department of Health and Human Services (2004). The Health Consequences of Smoking: A Report of

the Surgeon General. Atlanta, Georgia: U.S. Department of Health and Human Services, Public Health Service,

Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promo-

tion, Office on Smoking and Health. 128 International Agency for Research on Cancer (2011). IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Con-


Agency for Research on Cancer. 129 Community Preventive Services Task Force (2012). Reducing Tobacco Use and Secondhand Smoke Expo-


tyguide.org/sites/default/files/assets/Tobacco-Increasing-Unit-Price.pdf. 130 International Agency for Research on Cancer. IARC Handbooks of Cancer Prevention, Tobacco Control,

Volume 14: Effectiveness of Tax and Price Policies in Tobacco Control. Lyon, France: International Agency for

Research on Cancer, 2011. 131 Community Preventive Services Task Force (2012). Reducing Tobacco Use and Secondhand Smoke Expo-


tyguide.org/sites/default/files/assets/Tobacco-Increasing-Unit-Price.pdf. 132 Community Preventive Services Task Force (2012). Reducing Tobacco Use and Secondhand Smoke Expo-


tyguide.org/sites/default/files/assets/Tobacco-Increasing-Unit-Price.pdf. 133 Önder Z, Yürekli AA (2016). Who pays the most cigarette tax in Turkey. Tobacco Control 25:39-45 134 World Health Organization (2016). Earmarked tobacco taxes: lessons learnt from nine countries. Geneva:

World Health Organization. 135 National Research Council and Institute of Medicine. (2015). Understanding the U.S. illicit tobacco market:

characteristics, policy context, and lessons from international experiences. Committee on the Illicit Tobacco

Market: Collection and Analysis of the International Experience, P. Reuter and M. Majmundar, Eds. Committee

on Law and Justice, Division of Behavioral and Social Sciences and Education. Board on Population Health and

Public Health Practice, Institute of Medicine. Washington, DC: The National Academies Press. 136 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco

Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 137 Merriman D, Yurekli A, Chaloupka FJ (2000). How big is the worldwide cigarette smuggling problem? In:

Jha, P, Chaloupka FJ, eds. Tobacco Control in Developing Countries. Oxford: Oxford University Press. 138 Euromonitor International (2016). Cigarettes in Romania. 139 Nagy J (2012). Tackling cigarette smuggling with enforcement: case studies reviewing the experience in Hun-

gary, Romania and the United Kingdom World Customs Journal. 6:29-39. 140 Nagy J (2012). Tackling cigarette smuggling with enforcement: case studies reviewing the experience in Hun-

gary, Romania and the United Kingdom World Customs Journal.6:29-39. 141 Ross H (2016). Controlling illicit tobacco trade: international experience. Tobacconomics. http://tobacconom-

ics.org/wp-content/uploads/2016/01/Ross_International_Experience_8-06-15.pdf

142 World Health Organization (2010). Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World

Health Organization 143 World Health Organization (2012). Protocol to Eliminate Illicit Trade in Tobacco Products. Geneva: World

Health Organization. Available at: http://apps.who.int/iris/bit-

stream/10665/80873/1/9789241505246_eng.pdf?ua=1&ua=1 144 Ross H (2016). Controlling illicit tobacco trade: international experience. Tobacconomics. http://tobacconom-

ics.org/wp-content/uploads/2016/01/Ross_International_Experience_8-06-15.pdf

145 European Commission (2014). Directive 2014/40/EU of the European Parliament and of the Council of 3

April 2014 on the approximation of the laws, regulations and administrative provisions of the Member States

concerning the manufacture, presentation and sale of tobacco and related products and repealing Directive

2001/37/EC. Available at: http://ec.europa.eu/health/tobacco/docs/dir_201440_en.pdf. 146 National Cancer Institute and World Health Organization (2016). The Economics of Tobacco and Tobacco

Control, NCI Tobacco Control Monograph Series Number 21. Bethesda, Maryland: National Cancer Institute. 147 Jha P, Chaloupka FJ, eds (2000). Tobacco Control in Developing Countries. Oxford: Oxford University

Press.


VIII. Rezumat și recomandări

Rezumat

Aproape cinci milioane de adulți din România

fumează produse din tutun, majoritatea consu-

mând țigări fabricate. Bărbații sunt de două ori

mai predispuși la fumat decât femeile, cu pre-

valența fumatului de 37,4%, comparativ cu

16,7%. Mulți dintre tinerii români încep să

consume tutun, 12,2% dintre băieți și 10,1%

dintre fete cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani

raportând consum de tutun în ultimele 30 de

zile. În timp ce prevalența fumatului în ansam-

blu a scăzut în ultimul deceniu, prevalența fu-

matului în rândul femeilor a crescut. Acest lu-

cru este valabil mai ales în rândul femeilor ti-

nere, cu prevalența fumatului la fete de 16 ani,

aproape la fel ca băieții. În timp ce consumul

de țigări a scăzut constant în ultimii ani, con-

sumul de trabucuri și tutun sub alte forme a

crescut brusc. Prin urmare, nu este surprinză-

tor faptul că România se confruntă cu conse-

cințe considerabile asupra sănătății și econo-

miei din cauza nivelului ridicat al consumului

de tutun. În 2010, aproape 43.000 de români

au murit prematur de boli cauzate de fumat și

mai mult de cinci la sută din cheltuielile sănă-

tate au fost pentru tratarea bolilor cauzate de

fumat.

Situaţia ofertei din piaţa tutunului din Româ-

nia s-a schimbat dramatic în ultimele trei de-

cenii. În timpul perioadei comuniste, România

a fost un producător important de tutun iar

monopolul condus se guvern, Centrala Indus-

triei Tutunului, a folosit cea mai mare parte

din frunzele de tutun cultivate în țară pentru a

produce țigări pentru consumul intern. În era

post-comunistă, în special după aderarea Ro-

mâniei la Uniunea Europeană, cultivarea tutu-

nului a scăzut brusc, iar România importă în

prezent cea mai mare parte a frunzelor de tu-

tun utilizate în producția de produse de tutun.

În același timp, cele mai mari trei companii

multinaționale de tutun - British American

Tobacco, Philip Morris International și Japan

Tobacco International - domină acum piața lo-

cală de țigări. Aceste companii produc un nu-

măr mare de țigări în fabrici dotate cu utilaje

de ultimă generație, unități de producție inten-

sivă de capital în România, cu cea mai mare

parte a producției exportate în alte țări ale UE.

Ca urmare, relativ puțini români se bazează pe

cultivarea tutunului și fabricarea țigărilor. As-

tfel, politicile de control al tutunului, care au

ca scop reducerea consumului de tutun intern

vor avea un impact redus asupra ocupării for-

ței de muncă în cultivarea de tutun sau în fa-

bricarea de produse din tutun în România.

Creşterea aprecierii impactului negativ al tu-

tunului asupra sănătății și a economiei a dus la

schimbări în controlul tutunului din țară. Ro-

mânia a semnat Convenția Cadru privind Con-

trolul Tutunului (CCCT) a Organizației Mon-

diale a Sănătății, la data de 24 iunie 2004 și a

ratificat tratatul la data de 27 ianuarie 2006.

Ca urmare a CCCT, publicitatea și comercia-

lizarea de tutun este sever limitată, se interzic

promovările produselor din tutun la televizi-

une și radio, în ziare și reviste locale, precum

și pe panourile publicitare și de transport pu-

blic. În plus, există limite pentru industria tu-

tunului cu privire la distribuția produselor pro-

moţionale și sponsorizarea activităților. Cu

toate acestea, politicile de control al tutunului

din România nu se conformează complet ce-

rințelor CCCT. Românii sunt larg expuși la

marketingul industriei tutunului prin publici-

tate la punctul de vânzare și prin marketing în

ziare și reviste internaționale, distribuirea de

mostre gratuite, promoții de reducere de preț,

precum și alte activități de marketing. Legea

română prevede ca avertismentele grafice de

sănătate pe ambalajele de țigări să fie folosite

prin rotație, cu avertismente care acoperă 30%

din partea din față a ambalajului și 40% din

partea din spate a ambalajului. Cu toate aces-

tea, acest lucru este sub nivelul de 50% sau

mai mult din ambalaj, atât pe față cât și pe

spate recomandat de CCCT. În 2016, Româ-

nia şi-a consolidat legislaţia antifumat interzi-

când fumatul în spații închise publice, spații

de lucru interioare și alte locuri (Legea nr.

15/2016). În timp ce aceasta este o realizare

majoră pentru controlul tutunului, respectarea

și punerea în aplicare a interdicțiilor noii legi

sunt extrem de importante pentru a beneficia

de toate avantajele acestei legislații. În plus,

aceeași lege a acoperit „portiţele” din alte legi

de control al tutunului și a mandatat campanii

publice în mass-media pentru a informa româ-

nii cu privire la consecințele fumatului asupra

sănătății. În plus, România oferă suport pentru


renunțarea la fumat, inclusiv o linie națională

telefonică de consiliere gratuită, şi acoperirea

terapiei de consiliere pentru renunțarea la fu-

mat şi farmacoterapiei în cadrul programelor

naționale de sănătate. Terapia de înlocuire a

nicotinei, cu toate acestea, rămâne neacoperită

în ciuda importanței sale în sprijinul renunțării

la fumat. Consolidarea politicilor existente și

întărirea punerii în aplicare a acestora sunt

esențiale pentru a accelera recentele reduceri

în fumat din România.

Taxele și prețurile produselor din tutun au

crescut brusc după ce România a aderarat la

Uniunea Europeană în 2007 și a devenit obi-

ectul directivei fiscale UE. Aceste creșteri fis-

cale au inversat tendința de scădere a prețuri-

lor de țigări și creșterea accesibilității țigarete-

lor din deceniul anterior. În timp ce prețurile

țigărilor ajustate la inflație sunt mai mari decât

în urmă cu două decenii și accesibilitatea a

scăzut în ultimii ani, creșterile veniturilor au

făcut țigarete mult mai accesibile decât au fost

cu un deceniu înainte aderarea României la

UE. Structura fiscalităţii țigărilor în România

urmează directiva fiscală de tutun a UE, acci-

zele pentru țigări reprezentând aproximativ

60% din prețul mediu ponderat pentru țiga-

rete, cu componenta specifică a taxelor repre-

zentând aproximativ trei pătrimi din totalul de

accize. Cu toate acestea, având în vedere cos-

turile relativ scăzute de producție, prețurile ți-

gărilor România se situează în cea mai mică

treime a prețurilor din UE și sunt mai mici de-

cât prețurile din alte câteva țări care au aderat

la UE începând cu 2004. În plus, accizele pe

țigările din România sunt sub recomandarea

Organizației Mondiale a Sănătății conform că-

reia accizele să reprezinte 70% din prețurile de

vânzare cu amănuntul și sub nivelul înregistrat

în țările care au adoptat o abordare compre-

hensivă pentru reducerea consumului de tu-

tun. În plus, taxele pe țigările de foi, tutunul

de fumat, și alte produse din tutun sunt mai

mici decât taxele pe țigări, creând un stimulent

pentru fumători să înlocuiască țigările cu

aceste produse.

Foarte multe studdi de cercetare dintr-un nu-

măr tot mai mare de țări din întreaga lume au

documentat în mod clar relația inversă dintre

prețurile produselor din tutun și consumul.

Prețurile mai mari îi determină pe consumato-

rii adulți de tutun să renunțe la fumat sau să

reducă numărul de ţigări consumate, preveni

foștii consumatori să reia fumatul și îi împie-

dică pe tineri să iniţieze consumul de tutun.

Noi dovezi prezentate în acest raport arată că

România nu este o excepție, cu prețuri mai

mari la țigări asociate cu o reducere a consu-

mului. Estimările pe baza vânzărilor anuale de

țigări și prețurile din 1997 până în 2015 indică

faptul că o creștere de zece procente a prețuri-

lor în 2016 ar duce la o reducere de 5,8% a

vânzărilor de țigări. Această estimare este în

concordanță cu dovezile empirice din majori-

tatea țărilor cu venituri mici și medii.

Pe baza acestor dovezi, am estimat impactul

creșterii taxelor pe țigări în România. Crește-

rea accizelor astfel încât acestea să reprezinte

65% din prețurile de vânzare cu amănuntul de

țigări ar reduce consumul de țigări cu aproxi-

mativ 18%, în acelaşi timp crescând veniturile

fiscale din accizele pe țigări cu aproape 1,35

miliarde RON. Această creștere fiscală ar face

peste 400.000 de fumători adulți să renunțe la

fumat și ar împiedica peste 170,000 tineri ro-

mâni să înceapă să fumeze în viitor. Împreună,

aceste reduceri ar duce la evitarea a 225.000

de decese premature de boli cauzate de fumat.

O creștere și mai mare a fiscalităţii, una care

ridică accizele la 70% din prețurilor de țigări,

conform recomandărilor OMS, ar avea un im-

pact pozitiv mult mai mare asupra sănătății

publice, şi ar aduce venituri fiscale suplimen-

tare din accizele pe țigări.

Recomandări

Având în vedere dovezile prezentate în acest

raport, vom face următoarele recomandări:

(1) Punerea în aplicare a unei creșteri

mari ale accizelor pe țigări, care să crească

în mod substanțial prețurile țigărilor și să

reducă fumatul în România.

Taxele pe țigări în România au crescut în mod

constant de la aderarea la Uniunea Europeană

în 2007. Accizele actuale pe țigarete îndepli-

nesc cerințele directivei fiscale ale Uniunii

Europene, cu taxe ce reprezintă minim 60%

din prețul mediu de vânzare cu amănuntul al


țigaretelor. Cu toate acestea, prețurile de țigări

sunt în continuare scăzute în raport cu prețu-

rile practicate în multe țări ale UE, precum

este și ponderea taxelor pe țigări din prețurile

de vânzare cu amănuntul, taxele fiind mult sub

nivelul necesar pentru a satisface recomanda-

rea OMS ca accizele țigaretelor să reprezinte

70% din prețurile de vânzare cu amănuntul.

Un obiectiv adecvat pe termen scurt ar fi de a

creşte accizele pe țigări, astfel încât acestea să

reprezinte cel puțin 65% din prețul mediu pon-

derat. Acest lucru ar necesita o creștere a ta-

xelor curente de circa 3,65 RON pe pachet,

care, presupunând că taxa va fi inclusă com-

plet în prețul de vânzare cu amănuntul, ar

crește prețul mediu al țigaretelor cu aproxima-

tiv 30%. Deși mare, această creștere este com-

parabilă cu cea a prețurilor totale în ultimii pa-

tru ani (iulie 2012 până în iulie 2016). În con-

cordanță cu actuala structură de accize din Ro-

mânia, cea mai mare parte a creșterii se poate

realiza prin creșterea componentei specifice a

taxei, în scopul de a reduce la minimum orice

creștere a diferenței de preț dintre mărcile pre-

mium și cele mai ieftine și pentru a reduce sti-

mulentele pentru fumători să treacă la mărcile

mai ieftine ca răspuns la majorarea taxei.

De-a lungul următorilor câțiva ani, România

ar putea crește accizele în continuare, în sco-

pul de a ajunge la recomandarea OMS ca ac-

cizele pe țigări să reprezinte cel puțin 70% din

prețurile de vânzare cu amănuntul. Prin încu-

rajarea adulților să renunțe la fumat și împie-

dicând tinerii să înceapă să fumeze, aceste

creșteri fiscale ar duce la beneficii economice

și de sănătate publică substanțiale în România,

în același timp generând venituri fiscale noi

semnificative.

(2) Includerea de ajustări anuale ale ta-

xelor pe țigări care să garanteze că accesi-

bilitatea țigaretelor se reduce pe măsură ce

veniturile cresc.

În timp ce taxele și prețurile țigărilor au cres-

cut constant de când România a aderat la Uni-

unea Europeană în 2007, au crescut și venitu-

rile. Ca urmare, țigările sunt astăzi mai acce-

sibile decât erau în urmă cu două decenii. O

consecință a acestei accesibilități sporite este

faptul că reducerea fumatului în România nu

a fost la fel de mare cum ar fi fost în cazul în

care accesibilitatea rămânea scăzută. În scopul

de a împiedica țigările să devină mai accesi-

bile în timp pe măsura ce venituril cresc, Ro-

mânia ar putea pune în aplicare o creștere anu-

ală a taxelor pe baza creșterilor salariale, mai

degrabă decât numai ajustată la inflație. În

2014, Australia a devenit prima țară din lume

care a făcut acest lucru, indexând taxele pe ți-

gări la câștigurile medii săptămânale, cres-

când taxele la fiecare șase luni împreună cu

creșterea veniturilor. Acesta a înlocuit siste-

mul anterior de indexare a taxei la indicele

prețurilor de consum. Indexarea taxei la veni-

turi împiedică țigările să devină mai accesibile

în timp. Pe lângă această măsură, Australia a

pus în aplicare o creștere anuală mare supli-

mentară a taxei pe țigări, ceea ce garantează

că țigările devin mai puțin accesibile în timp.

Ca urmare a abordării utilizate în Australia de

creștere a taxelor pe țigări în funcție de majo-

rările salariilor și implementând creșteri fis-

cale suplimentare mari, abordarea din Româ-

nia ar fi în concordanță cu recomandările cu-

prinse în orientările CCCT articolul 6, precum

și cu „cele mai bune practici” de taxare a tutu-

nului descrise în manualul tehnic al OMS cu

privire la administrarea fiscală a taxelor pe tu-

tun148.

(3) Creșterea taxelor pe alte produse

din tutun ca să devină echivalente cu taxele

pe țigări și pentru a reduce consumul aces-

tor produse.

Armonizarea taxelor pe toate produsele din tu-

tun reduce stimulentele de a substitui produ-

sele cu taxe mai mari cu cele care au taxe mai

mici, maximizând impactul acestor taxe asu-

pra sănătății și a veniturilor. În România, ta-

xele pe alte produse din tutun, inclusiv trabu-

curi, țigări de foi, și alte produse de fumat re-

prezintă un procent mai mic din prețurile de

vânzare cu amănuntul decât cele pe țigări. În

timp ce toate taxele pe tutun au crescut în timp

în România, diferențele de taxe pe diferite

produse din tutun sunt aproape cu certitudine

un factor important în explicarea creșterii

bruște a consumului acestora în ultimii ani,

unii fumători înlocuind țigaretele cu alte pro-


duse din tutun ca răspuns la o creștere a prețu-

lui relativ al țigaretelor. Același lucru s-a în-

tâmplat și în alte țări ale UE, așa cum s-a sub-

liniat în recenta propunere posibilă a Comisiei

Europene pentru revizuirea directivei sale fis-

cale149. În scopul de a reduce la minimum sti-

mulentele de înlocuire a produsele din tutun,

România ar putea crește taxele pe trabucuri,

țigări de foi, precum și alte tipuri de tutun pen-

tru fumat pentru a reprezenta aceeași pondere

în prețurile de vânzare cu amănuntul ca şi cea

reprezentată de taxe în preţul țigărilor. Acest

tip de armonizare fiscală poate să fie o parte a

următoarei revizuiri a directivei fiscale a UE,

însă punerea în aplicare a acestor creșteri în

România acum este adecvată și ar fi eficientă

în reducerea consumului de tutun și a conse-

cințelor acestuia în timp ce ar contribui la

creșterea veniturilor din taxele pe tutun.

(4) Creșterea valorii taxelor pe tutun

alocate și alocarea unei părți din veniturile

adiţionale pentru eforturi de prevenire și

de renunțare la consumul de tutun.


parte din veniturile sale fiscale din tutun acti-

vităților legate de sănătate, inclusiv eforturilor

de control al tutunului. Între 2006 și 2013, au

fost alocate sume de 10 Euro la 1000 de țiga-

rete, țigări de foi și trabucuri și 13 euro pe ki-

logram de tutun. Începând cu 2014, suma alo-

cată este calculată în RON și ajustată la infla-

ție în fiecare an. Având în vedere faptul că este

alocată o sumă fixă din taxe, din moment ce

consumul de tutun a scăzut ca răspuns la creș-

terea accizelor la tutun, la fel a scăzut şi valoa-

rea veniturilor fiscale alocate. În iulie 2006,

porţiunea alocată din taxe a reprezentat apro-

ximativ 30% din accizele totale. Până în iulie

2016, cota din taxele totale urmând a fi alocată

a scăzut la aproximativ 10%. În scopul de a

restabili și menține nivelurile anterioare de ve-

nituri, România ar putea ajusta anual valoarea

taxelor alocate, astfel încât aceasta să fie un

procent fix din taxele totale și nu o sumă fixă.

Revenirea cotei alocate din taxele totale la va-

loarea pe care a avut-o când a fost introdusă

prima oară ar avea ca rezultat o creștere sem-

nificativă a veniturilor alocate controlului tu-

tunului și a altor activități legate de sănătate.

Bugetul actual pentru acțiunilor de control al

tutunului este scăzut. Potrivit OMS, doar 20

de milioane RON au fost cheltuiţi pentru con-

trolul tutunului în România în anul 2014. Pe

lângă restabilirea cotei alocate din taxe, este

necesară alocarea de venituri suplimentare

pentru eforturile de control al tutunului pentru

a maximiza impactul creșterii taxelor tutunu-

lui asupra sănătății publice. O finanțare spo-

rită a programelor de prevenire și renunţare la

consumul de tutun ar duce la scăderi supli-

mentare ale consumului de tutun în România,

reducând consecințele consumului de tutun

asupra sănătății și economiei rezultând din re-

ducerea consumului de tutun din cauza crește-

rii fiscalităţii. În același timp, alocarea venitu-

rilor din tutun specific în scopuri de sănătate

crește sprijinul public pentru majorarea taxe-

lor. O parte din fondurile alocate suplimentare

ar putea fi folosite pentru a consolida și ex-

tinde programele existente de control al tutu-

nului. De exemplu, programul național Stop

Fumat care ajută fumătorii să renunțe la fumat

ar putea fi extins în zonele rurale în prezent

neacoperite. În mod similar, fonduri ar putea

fi alocate programelor de reducere a fumatu-

lui în rândul populațiilor cu risc ridicat, cum

ar fi pacienții psihiatrici, fumători spitalizați și

fumătorilor care au nevoie de intervenții chi-

rurgicale de urgență.

Mai mult decât atât, fondurile ar putea fi folo-

site pentru a extinde utilizarea programelor de

prevenţie bazate pe dovezi în întreaga Româ-

nie, cum ar fi programul ASPIRE care a redus

fumatul în rândul elevilor de liceu din Transil-

vania, sau pentru a reduce ratele ridicate ale

consumului de tutun în rândul copiilor care

trăiesc în centre de asistența socială150,151. O

parte din aceste fonduri ar putea fi, de aseme-

nea, alocate organizațiilor guvernamentale și

non-guvernamentale pentru a pune în aplicare

programe și campanii care abordează priorită-

țile definite în strategia națională de control al

tutunului „2035 - Prima Generație de Nefumă-

tori din România”. În același timp, o parte din

fondurile suplimentare ar putea fi alocate efor-

turilor mai largi de promovare a sănătății care

vizează alte comportamente nesănătoase în

rândul tinerilor și adulților, inclusiv consumul

excesiv de alcool, consumul ilicit de droguri,

diete nesănătoase și lipsa de activitate fizică


care contribuie la numărul tot mai mare de

boli netransmisibile în România.

(5) Consolidarea administrării taxelor

pe tutun, aplicarea mai strictă a legislaţiei,

și eliminarea vânzările produselor din tu-

tun în regim duty-free pentru a controla

evaziunea fiscală.

De-a lungul ultimilor ani, România a avut suc-

ces în reducerea comerțului ilicit cu tutun în

timp ce taxele pe tutun au crescut. Ca urmare,

consumul de tutun a scăzut iar veniturile fis-

cale din vânzarea produselor din tutun au cres-

cut, în timp ce dimensiunea pieței ilicite a scă-

zut. Continuarea și consolidarea acestor efor-

turi vor asigura ca noi creșteri ale taxelor de

tutun ceea să ducă la reduceri continue ale

consumului de tutun și creșterea suplimentară

a veniturilor fiscale. Eforturile viitoare ale Ro-

mâniei de a reduce comerțul ilicit cu tutun vor

fi facilitate de punerea în aplicare în următorii

ani a sistemului de urmărire mandatat prin di-

rectiva UE privind produsele din tutun.

România ar putea urma exemplul altor state

membre ale UE, inclusiv Austria, Franța, Le-

tonia și Portugalia, în semnarea și ratificarea

Protocolului CCCT de Comerț Ilicit. Acest

fapt ar putea duce la punerea în aplicare a unor

măsuri solicitate de Protocol, începând cu au-

torizarea tuturor celor implicați în fabricarea,

importul, distribuția și/ sau vânzarea cu amă-

nuntul a produselor din tutun, în scopul de a

obține un control mai mare asupra lanțului de

aprovizionare. În mod similar, România ar pu-

tea creşte stricteţea aplicării legislaţiei exis-

tente, prin alocarea unor venituri suplimentare

pentru activități care vizează contrabanda cu

țigări. Investirea în eforturile sporite de apli-

care a legislaţiei existente s-ar putea autofi-

nanța prin creșterea veniturilor din taxe colec-

tate pe produsele netaxate anterior. Sancțiuni

administrative severe ar putea fi impuse celor

implicați în evaziune fiscală, crescând semni-

ficativ rapiditatea și severitatea sancțiunilor

existente și transformându-le într-un factor

important de descurajare a evaziunii.

În plus, toate taxele ar trebui aplicate produse-

lor din tutun vândute în puncte de vânzare

duty-free din România iar cotele duty-free

pentru călătorii români ar putea fi eliminate,

așa cum s-a făcut într-un număr tot mai mare

de țări în ultimii ani. Procedând astfel, s-ar

mări impactul taxelor de tutun asupra sănătății

publice prin creșterea tuturor prețurilor produ-

selor din tutun și reducerea posibilităților de

fraudă și evaziune fiscală, în același timp, ge-

nerând venituri suplimentare.

Referinţe bibliografice pentru capitolul VIII 148 World Health Organization (2010). WHO Technical Manual on Tobacco Tax Administration. Geneva: World

Health Organization. 149 European Commission (2016). Possible proposal for revision of Council Directive 2011/64/EU of 21 June

2011 on the structure and rates of excise duty applied to manufactured tobacco. Available at: http://ec.eu-

ropa.eu/smart-regulation/roadmaps/docs/2016_taxud_004_tobacco_excise_duty_en.pdf. 150 Nadasan V, Mihaicuta S, Balint J, Csibi M, Abram Z (2016). Short term effects of a school-based computer

assisted intervention for smoking prevention in Tirgu Mures, Transylvania, Romania. A59. Tobacco, Nicotine,

and Marijuana use. May 1, 2016, A2023-A2023. 151 Ferencz JL, Abram Z, Schmidt L, Balazs P, Foley KL (2016). Tobacco use among children in Romanian fos-

ter care homes. European Journal of Public Health 26 (5): 822-826 DOI:

http://dx.doi.org/10.1093/eurpub/ckw044.

http://dx.doi.org/10.1093/eurpub/ckw044

aspecte economice ale utilizării, producției și …...aspecte economice ale utilizării,...

Documents