Stiri 27 mai 2020, partea a doua

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Studiu:Românii vor să iasă în oraş pentru a mânca după ridicarea restricţiilor şi majoritatea preferă restaurantul standard, cu distanţă mai mare între mese şi terasă

Roxana Rosu 27.05.2020,

Românii vor să iasă în oraş pentru a mânca la restaurant odată cu ridicarea restricţiilor, principalul criteriu de alegere a locului fiind experienţa anterioară, chiar dacă numărul de vizite preconizate este la jumătate, iar suma pe care se gândesc să o cheltuiască este cu cel puţin 10% mai mică în comparaţie cu anul 2019, relevă un studiu exclusiv realizat de Hospitality Culture Institute şi firma de cercetare de piaţă EXACT Business Solutions.

Aproape jumătate dintre participanţii la studiu spun că vor prefera restaurantul standard (47%), cu mese, pe locul doi fiind locaţiile de tip fast-food (45%), urmate de supermaketurile  care au la vânzare mâncare caldă (35%).

“Industria de food service îşi va reveni în scurt timp dacă va şti să se reinventeze şi să comunice cu comunitatea de fani în următoarea perioadă. Consumatorul nu mai este foarte deschis să încerce lucruri noi, îi este dor de cele care i-au lipsit în carantină, iar comportamentele din perioada de lockdown, cum ar fi creşterea serviciilor pentru delivery, nu au caracter de permanentizare,”, au declarat reprezentanţii Hospitali

1

Covid-19 accelerează schimbările de consum. Ce tendințe se vor consolida?  meatmilk  27 mai 2020

Ciclul de știri referitoare la pandemia de Covid-19 a lovid din plin industria alimentară mondială, se arată într-o analiză efectuată de AG Food News, dar care sunt tendințele și, mai ales, ce trenduri se vor consolida în timp?Sectoarele carnii si laptelui, puternic lovite

În primul rând, să spunem că stocarea a lăsat consumatorii fără legume proaspete, în timp ce magazinele alimentare s-au străduit să țină pasul cu cererea consumatorilor fără precedent și panicată. În al doilea rând, industria restaurantelor s-a blocat.

În continuare, imaginile fermierilor, obișnuiți să aprovizioneze industria de servicii alimentare, care își aruncau culturile pe câmp, fără niciun loc în care să meargă, au demoralizat populații întregi; la fel s-a întâmplat și cu aruncarea laptelui.

La rândul lui, sectorul cărnii a fost puternic lovit, mai ales în țările în care s-au închis abatoare sau fabrici, din cauza infectării personalului cu Covid 19. În timp ce criza a fost un avantaj pentru producătorii de carne direcți către consumatori, industria în general avertizează cu privire la o deficiență viitoare în aprovizionarea cu carne. În același timp, fermierii trebuie să ia decizii dure cu privire la ce trebuie să facă cu efectivele lor.

„Lanțul de aprovizionare cu alimente se rupe”, a scris John Tyson, președintele Tyson Foods, cea mai mare companie americană de carne din SUA.

Covid-19 accelereaza schimbarile

Acum, există un număr din ce în ce mai mare de persoane din interiorul industriei și comentatori care susțin că pandemia Covid-19 accelerează multe tendințe care erau deja în mișcare, creând perturbări noi sau neașteptate. Nu este surprinzător că unele dintre acele voci se află în spațiul de înlocuire a cărnii.

2

„Un eveniment de lebădă neagră de genul acesta accelerează de obicei schimbările”, a scris Kartik Dixit, CEO-ul companie de produse alternative cu același nume, adăugând: „În cele din urmă va fi nevoie de un lanț de aprovizionare mai robust, desigur, lipsit de animale. Acesta este un punct esențial pentru avansul sectorului proteic alternativ. ”

Rob Dongoski, partener și lider în domeniul agroindustriei la consultanța Ernst & Young, sugerează și el că produsele lactate ar putea fi un alt sector aflat sub asediu, iar dispariția unor companii este acum accelerată, cum ar fi Nimam Marcus, care a anunțat recent falimentul.

Covid-19 a consolidat și livrarea de alimente online, inclusiv în sistemele alimentare locale, cu canale directe către consumatori. Un număr tot mai mare de producători au deschis canale de comerț electronic pentru a servi localnicii, chiar creând un nou serviciu care să îi ajute să se lanseze în canalul direct către consumator cât mai curând posibil. De exemplu, în unele țări, Danone își accelerează reconfigurarea în online a livrărilor, în colaborare cu firma Conecterra.

Ce tendințe continuă să accelereze post-Covid?

Dar aceste sisteme alimentare descentralizate vor continua să prolifereze în perioada post-Covid? Consumatorii vor continua să cumpere online sau se vor întoarce la supermarketurile și magazinele locale? Sectorul cărnii își va reveni? Consumatorii se vor întoarce la restaurante cu aceeași frecvență ca înainte sau se vor obișnui cu noile opțiuni de ridicare sau gătit acasă?

„Nu cred că se întoarce complet”, spune Dongoski, care adaugă: ”Mulți dintre ei vor rămâne în programul online respectiv și, oricum, sectorul alimentar plănuia un astfel de transfer”.

Dongoski este însă mai puțin sigur cu privire la modul în care vor evolua alte tendințe. Prin urmare, pandemia ar trebui să servească drept o oportunitate pentru companiile alimentare și agricole să își analizeze rezistența lor, nu doar la o pandemie, ci la schimbarea cererilor consumatorilor și modul în care afacerea lor este poziționată pentru a răspunde acestor acțiuni, susține el.

„Produsele lactate sunt un exemplu excelent, dar toată lumea trebuie să se gândească la modul de a fi mai agil. Și pe măsură ce abordăm reapariția obiceiurilor tipice ale consumatorilor, cum pot întreprinderile să inoveze și să nu se bazeze pe mijloacele tradiționale pentru rezolvarea problemelor? ”

Tehnologia este o modalitate prin care aceste companii și-ar putea risca afacerile pentru viitor; robotica și automatizarea sunt un exemplu clar.

3

Automatizarea ar fi putut merge mult, până la evitarea focarelor de virus, la instalațiile de ambalare a cărnii, de exemplu. O mai bună integrare a instrumentelor digitale ar putea fi, de asemenea, ajutat producătorii să fie mai inteligibili atunci când vine vorba de cine furnizează și cum îl introduc pe piață.

MINISTRUL SĂNĂTĂŢII: "Românii pot avea o viaţă cvasi-normală dacă se menţine panta descendentă"A.D. Miscellanea / 27 mai

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, marţi seară, că românii vor putea avea o viaţă "cvasi-normală" la finalul lunii iulie - începutul lunii august, fiind în continuare importantă păstrarea distanţei fizice, transmite News.ro.Tătaru a precizat că numărul de îmbolnăviri este în scădere şi situaţia din ultimele două săptămâni urmând a fi evaluată vineri. Tot atunci se vor stabili toate activităţile care se vor relua şi condiţiile în care se va face acest lucru.

"Suntem într-un moment în care, dacă păstrăm acelaşi trend, ne putem gândi de la 1 iunie la un al doilea set de relaxări. Avem cam o săptămână de când suntem pe acea pantă descendentă. (...) În următoarea perioadă ne gândim ca acele spitale suport care nu mai au cazuri să le redăm patologiei non-Covid", a afirmat Nelu Tătaru.

Ministrul Sănătăţii a afirmat că măsurile de relaxare luate până acum de către autorităţile române "au putut fi uşor controlabile", citează sursa.

"Asta nu înseamnă că am terminat cu precauţia, precauţia trebuie să rămână", a mai afirmat Tătaru, care a anunţat deschiderea teraselor din 1 iunie. El consideră că românii ar putea avea "o viaţă cvasi-normală" la sfârşitul lunii iulie sau începutul lunii august.

Întrebat cum anume vor fi deschise terasele, ministrul a precizat că măsura va fi luată la nivel naţional, cu păstrarea unei distanţe fizice de siguranţă, iar clienţii vor avea acces pe bază de rezervare, mai precizează News.ro.

4

Nelu Tătaru anunţă, de asemenea, controale şi afirmă că este nevoie de precauţie la spaţiile comune din unităţile de alimentaţie publică, respectiv toaletele. În acest context, ministrul a spus că recomandă administratorilor teraselor să asigure dezinfecţia după fiecare client.

"Organele de control, vor fi acolo fiindcă ne aşteptăm ca la o măsură de relaxare cum ar fi deschiderea teraselor să avem şi un impact asupra numărului de cazuri", citează sursa pe Nelu Tătaru.

Nelu Tătaru a reiterat ideea redeschiderii plajelor la 15 iunie, "dacă lucrurile merg normal".

Acesta a precizat că vineri va exista şedinţa de evaluare a primelor două săptămâni de la ieşirea din starea de urgenţă şi se vor stabili următoarele măsuri care vor fi relaxate, odată cu ordinele de ministru care să stabilească condiţiile în care pot fi derulate aceste activităţi, conchide sursa.

Bolt Food disponibil de astazi in București On mai 27, 2020

Compania estoniană Bolt lansează astăzi serviciul de livrare mâncare Bolt Food, în România. Intrarea pe piaţă se face într-un moment în care Uber a anunţat că retrage Uber Eats din România. Bolt Food este disponibil momentan doar în București, iar toate livrările vor fi fără contact. Totodată, cu ocazia lansării nu se percepe nicio taxă de livrare (în limita unei distanțe de 4 km), clienții plătind doar pentru mâncarea comandată.

„Livrarea de mâncare a devenit un serviciu foarte solicitat în ultimele două luni şi foarte necesar. Este motivul pentru care am grăbit cât am putut de mult pregătirile pentru lansarea sa, mobilizând toate resursele locale de care puteam dispune şi reuşind să-l aducem pe piaţă în numai câteva săptămâni. În mod normal, lansarea unui nou serviciu durează câteva luni şi are alocate resurse dedicate, însă în acest caz oportunitatea de piaţă şi dorinţa noastră de a le oferi partenerilor noştri noi surse de venit au primat, serviciul fiind pus la dispoziţia clienţilor într-un timp record”, a declarat Cristian Sălceanu, Country Manager

5

Bolt România. Pentru a comanda mâncare, utilizatorul trebuie să descarce aplicaţia Bolt Food din App Store sau Google Play, unde poate vedea restaurantele disponibile şi meniurile acestora. Înainte de a confirma comanda, aplicaţia va afişa preţul şi timpul estimat de livrare. Pentru a plăti comanda, utilizatorul trebuie să introducă datele cardului bancar în aplicaţie. Toate livrările Bolt Food implică o interacţiune minimă între oameni. Astfel, utilizatorul poate indica în aplicaţie locul unde curierul va lăsa comanda.

„Activitatea noastră este bazată pe eficienţă, astfel încât putem pune la dispoziţia clienţilor, curierilor şi partenerilor noştri cea mai bună ofertă de pe piaţă. Situaţia curentă a dus deja la schimbări mari de comportament în ceea ce priveşte livrarea din partea restaurantelor. Bolt oferă un preţ mai mic de livrare în comparaţie cu alte platforme, asigurând, în acelaşi timp, pentru livratorii săi, cel mai bun suport. Pentru restaurantele care lucrează cu Bolt Food, baza noastră de clienţi fideli – oameni care sunt deja ataşaţi de brand, sunt familiarizaţi cu utilizarea aplicaţiilor şi cu plata prin card – este o comunitate extraordinară la care pot avea acces”, a adăugat Cristian Sălceanu.

În acest moment, comenzile pot fi plasate la peste 100 de restaurante în Bucureşti, iar pe parcurs, noi restaurante vor fi adăugate frecvent în aplicaţie, printre ele fiind atât mari reţele internaţionale, cât şi restaurante româneşti de top. În prezent, livrarea este posibilă pe o rază de 8 km de la locul comenzii în aria de livrare, iar aceasta va fi extinsă în curând. Bolt are peste 30 de milioane de utilizatori în peste 35 de ţări la nivel global. Bolt Food a fost lansat pentru prima dată în Estonia, în luna august 2019, serviciul fiind disponibil acum în 13 ţări.

Restaurantele şi livratorii se pot înscrie pe: food.bolt.eu.

Românii abia așteaptă să ia masa în oraș. Majoritatea vor merge la restaurant și fast-food, după ridicarea restricțiilor, dar vor cheltui mai puțin  InCont.ro, 27 mai 2020

Românii intenţionează să iasă în oraş pentru a mânca, după ridicarea restricţiilor, în special la restaurant, dar vor cheltui cu 10% mai puţin, în comparaţie cu anul 2019, reiese din rezultatele unui studiu realizat de Hospitality Culture Institute.

6

Conform analizei realizată de Hospitality Culture Institute şi firma de cercetare de piaţă Exact Business Solutions şi care cuprinde peste 50 de indicatori relevanţi pentru industrie, restaurantul standard rămâne pe primul loc în preferinţe, ci 47% dintre sufragii, urmat de fast-food (45%) şi supermaketurile care au la vânzare mâncare caldă (35%).

Specialiştii Hospitality Culture Institute afirmă că, pentru a-şi creşte afacerile în contextul eliminării restricţiilor şi a revenirii la normal, antreprenorii şi managerii din industria ospitalităţii trebuie să se reinventeze, să se implice în organizaţiile dedicate industriei şi în forme moderne de educaţie, un exemplu actual fiind HoReCa Business Accelerator, proiect din care vor face parte 30 antreprenori din domeniu. De asemenea, proprietarilor de afaceri şi managerilor din domeniul HoReCa le este foarte utilă informaţia că mulţi dintre români nu au încredere în implementarea măsurilor de igienizare şi distanţare fizică.

Astfel, pentru a se simţi în siguranţă, 78% dintre respondenţii care intenţionează să iasă în oraş au menţionat faptul că locurile unde vor merge ar trebui să aibă o igienizare şi dezinfectare programată a spaţiilor, iar 77% au menţionat că preferă o distanţă mai mare între mese faţă de până acum.

În acelaşi timp, 69% dintre cei chestionaţi spun că ar prefera un spaţiu deschis, cum ar fi o terasă.

Potrivit sursei citate, aproape două treimi (64%) dintre respondenţii care intenţionează să comande în perioada următoare de la delivery au menţionat că vor comanda mâncare gătită, cu livrare la domiciliu sau la birou cel puţin o dată pe săptămână.

Cu toate acestea, în afară de cei care nu obişnuiesc să comande mâncare gătită de la delivery, un motiv important pentru care aceştia nu intenţionează să apeleze la acest tip de serviciu este acela al neîncrederii cu privire angajaţii firmei care nu vor respecta măsurile sanitare obligatorii (masca, mănuşi).

Studiul Hospitality Culture Institute şi Exact Business Solutions a fost realizat în luna mai, în cinci dintre cele mai mari oraşe din România: Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cluj şi Iaşi. Scopul cercetării a fost de a explora perspectiva consumatorilor în ceea ce priveşte locaţiile de ieşit în oraş/food delivery după ridicarea stării de urgenţă în România (15 mai - 15 iulie).

Culegerea datelor cantitative s-a realizat prin metodologia CAWI (Computer Assisted Web Interview - Exact Panel). Hospitality Culture Institute reuneşte lideri din ospitalitate, profesionişti din diverse industrii, arhitecţi, reprezentanţi media, antreprenori şi manageri, iar cele mai importante

7

proiecte derulate sunt: Conferinţa Naţională a Industriei Ospitalitatii, aflată la ediţia a 4-a, Horeca Business Accelerator, Romanian Hospitality Awards, National Food Service research şi Intimate roundtable conversations.

DIVERSE

ZECI DE HECTARE DE PĂȘUNE, DISTRUSE DE MISTREȚI!Agroinfo  27 mai 2020

LA CAPĂTUL PUTERILOR! Mistreții fac ravagii în mai multe comune din județul Alba. În Poiana Vadului, crescătorii de animale sunt la capătul puterilor.

Zeci de hectare de pășune și fânațe sunt distruse de mistreți. În ritmul ăsta, crescătorii nu mai au unde să-și pășuneze animalele. Mulți localnici renunță să mai facă plângeri pentru că nu mai speră în despăgubiri. Gardul electric, sârma ghimpată nu mai sunt o piedică pentru sălbăticiuni. Prefectura Alba solicită ca 2.200 de mistreți să fie recoltați.

”Oamenii au ajuns la capătul puterilor, speră să primească un ajutor din partea autorităților. Cei mai puternic afectați sunt locuitorii din satele Stănești, Lupăiești, Făgetul de Jos și Duduieni. Unii cetățeni s-au descurajat și nu au mai trimis sesizări și plângeri, deoarece au mai făcut acest lucru și în trecut și nu s-a întâmplat nimic.

În această săptămână am primit plângeri din partea unui număr de opt familii, iar săptămâna trecută am primit solicitări de sprijin pentru 9 gospodării. Anul trecut au fost 120 de familii care au solicitat ajutorul autorităților. Până astăzi când au ajuns autoritățile la noi, le-am adresat cinci invitații, două în toamna anului trecut și trei de la începutul acestui an”, a declarat Beniamin Toader, primarul comunei Poiana Vadului, județul Alba, pentru abnews.ro.

”Oamenii încearcă să țină la distanță aceste animale sălbatice, care sunt tot mai multe, dar, din păcate sunt neputincioși. Cele mai mari exemplare trec prin gardurile electrice sau din sârmă ghimpată”, mai spune primarul pentru sursa citată.

8

Urmare a recentelor sesizări din partea mai multor cetățeni din localitatea Poiana Vadului, privind pagubele produse la pășuni și fânețe de către porci mistreți, prefectul Nicolae Albu s-a întâlnit cu reprezentanți ai Gărzii Forestiere și ai primăriei Poiana Vadului în vederea identificării de soluții la problema semnalată.

În baza cererilor depuse la Primăria Poiana Vadului de către persoanele păgubite, Comisia de constatare și evaluare a pagubelor s-a deplasat la fața locului în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor, precum și a răspunderii civile pe baza obligațiilor ce revin proprietarilor culturilor, respectiv gestionarului fondului cinegetic de pe raza comunei.

Procesele verbale de constatare și  evaluare a pagubelor, împreună cu alte documente justificative, conform prevederilor H.G. nr 1679/2008, vor sta la baza încheieri dosarelor, care vor fi aprobate ulterior de conducerea  Gărzii Forestiere Cluj.Precizăm faptul că, la nivelul județului Alba au fost evaluate de către gestionarii fondurilor cinegetice, până la data de 15.03.2020., un număr de 4.096 capete mistreți.

Potrivit specialiștilor Gărzii Forestiere Județene Alba, numărul exemplarelor de mistreți care ar trebui recoltat este de 1.559 capete mistreți, pentru a avea astfel un număr optim de exemplare.

Menționăm că prin Ordinul nr. 1081/13.05.2020 al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor s-a prelungit cu 60 de zile perioada de recoltare pentru unele specii de faună de interes cinegetic, inclusiv mistreți.

În acest sens, Garda Forestieră Județeană Alba a transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor propuneri privind recoltarea unei cote de 2.200 capete mistreți. Efectivele aprobate pentru recoltare se stabilesc la nivel național prin ordin al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, reiese dintr-un comunicat de presă al Instituției Prefectului Județul Alba.

9

Scandal cu intervenția polițiștilor! Proprietarii de terenuri agricole au blocat accesul celor de la Comcereal! Angelica Lefter - 26 mai 2020

Mai mulţi localnici au organizat astăzi, marți – 26 mai, un protest în comuna Șuletea din județul Vaslui şi nu permit accesul pe suprafeţele de teren reprezentanţilor Comcereal, societate care a luat în arendă pământurile. Aceștia au venit să dea cu erbicid în zonă, potrivit stiriest.ro.

Cetățenii au ajuns la fața locului cu mașini și utilaje proprii, blocând accesul reprezentanților pe câmp. Oamenii susțin că nu și-au mai luat banii pe suprafețe de doi ani și se află în litigiu cu firma care are terenurile în arendă. Anul acesta au decis să cultive pe cont propriu pământurile și au reclamat că prin erbicidare le vor fi distruse culturile.

Edilul comunei Şuletea, Ciprian Tamaş, a precizat că oamenii sunt îndreptăţiţi să protesteze şi susţine că reprezentanţii firmei nu s-au achitat de obligaţii față de cei cărora le-au luat pământurile în arendă:

”Reprezentanţii firmei spun de fiecare dată că cei nemulţumiţi pot merge în instanţă. Au ajuns oamenii bătaia de joc a acestei societăţi. Sunt oameni în vârstă care au fost purtaţi pe drumuri ani de zile, cum să meargă ei în instanţă? Dacă este să se invoce instanţa, atunci să meargă şi cei de la această societate să-i dea în judecată pe oameni pentru că au avut curajul să-şi planteze propriile terenuri. Eu am anunţat autorităţile centrale. Vreau să ştie ministerul agriculturii, premierul României ce se întâmplă aici”, a declarat primarul comunei Şuletea.

10

Totodată, Ciprian Tamaş a mai spus că i se pare nefiresc faptul că reprezentanţii societăţii agricole au venit însoţiţi de poliţişti.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vaslui, Bogdan Gheorghiţă a confirmat că: ”La faţa locului sunt prezente două echipaje de poliţie şi un echipaj de jandarmi, care asigură măsurile pentru prevenirea unor fapte antisociale”.

Localnici din mai multe comune ale judeţului Vaslui care au dat în arendă terenurile către respectiva societate agricolă au solicitat în instanţă rezilierea contractelor. Motivul este că nu și-au mai primit banii, iar procesele sunt acum pe rolul instanţelor.

Cum a ajuns cea mai mare fermă de porci din Galaţi să funcţioneze fără autorizaţie. Amenda uriaşă pe care a primit-o 27 mai 2020, 13:57de Costel Crangan

Situaţia a fost descoperită recent de Garda de Mediu, care a dat o amendă de 50.000 de lei. Firma nu este la prima problemă cu legea, în trecut primind o altă sancţiune record pentru o afacere ilegală cu 1.000 de tone de deşeuri toxice. De asemenea, este implicată în dosare penale legate de mafia cerealelor.

Cea mai mare fermă de porci din judeţul Galaţi a primit o amendă uriaşă, de 50.000 de lei, din partea Gărzii de Mediu după ce, în urma unui control efectuat în perioada 4-5 mai 2020, s-a descoperit că funcţionează fără

11

Autorizaţie Integrată de Mediu, document absolut obligatoriu pentru orice firmă. Mai mult decât atât, a ieşit la iveală şi că punctul de colectare a dejecţiilor de la cei peste 2.000 de porci pe care firma Suintest SRL Galaţi îi are în prezent în punctul de lucru Munteni (capacitatea este de peste 12.000 de capete, dar a fost diminuată din cauza gravelor probleme financiare), este necorespunzător şi poluează grav mediul. Drept urmare, în afară de amendă, comisarii de Mediu au dispus şi reamplasarea acestuia.

Firma Suintest (deţinută de familia Prună) nu este, de altfel, la prima abatere cu privire la legislaţia de Mediu. În afară de alte amenzi şi avertismente legate de poluarea de la ferma de porci (precedenta fiind aplicată în martie 2019), societatea a primit, în 2009, o amendă record de la Mediu, de 100.000 de lei (cea mai mare din istoria Gărzii de Mediu de la Galaţi, în acel moment) după ce s-a descoperit că desfăşura activităţi ilegale de procesare a deşeurilor periculoase.

Amintita firmă îngropase ilegal în pământ, în apropiere de satul Gefu (comuna Ghidigeni) circa 1.000 de tone de deşeuri toxice (preluate de la mari operatori industriali gălăţeni, printre care şi combinatul siderurgic) pe care în acte le înregistrase ca fiind neutralizate sau ca livrate unor centre specializate de neutralizare.

Îngropate pe un teren public

Costurile neutralizării erau, în unele cazuri, uriaşe (peste 20.000 de euro pe tonă), însă firma rezolvase totul fără bătaie de cap, adică îngropând otrava pe un teren public de marginea satului Gefu. Angajaţii Gărzii de Mediu au lucrat aproape o săptămână, cu utilaje închiriate pentru de dezgropa deşeurile printre care se aflau şi sute de butoaie cu ulei radioactiv sau şlamuri conţinând cianuri.

Dosarul penal întocmit cu acest prilej nu a mai ajuns în instanţă, Parchetul de la Tecuci având nevoie de peste şase ani pentru a realiza cercetările preliminare. Ca urmare, faptele s-au prescris pe parcursul anchetei, drept pentru care urmărirea penală a încetat. În prezent, Suintest SRL este în reorganizare judiciară, după ce a intrat în insolvenţă, iar patronul acesteia (între timp, acţionarul majoritar Neculai Prună a cedat pachetul de acţiuni fiului său, Marius) este implicat în mai multe dosare penale legate de tranzacţii ilicite de cereale, dar şi de rambursări ilegale de TVA.

Ultimul dosar penal pe numele lui Marius Prună este din 2018, fiind întocmit de DIICOT pentru o fraudă cu 4.000 de tone de cereale. Marius Prună (dar şi tată său, Neculai Prună) este judecat şi într-un dosar penal din 2016, legat de o fraudă de 21 de milioane de euro cu cereale produsă de o grupare condusă de cunoscutul om de afaceri Dan Ştefan Ciolcă.

12

Lucrul fără autorizaţie, o modă la Galaţi Cazul de la Munteni nu este sigurul din judeţul Galaţi descoperit de Garda de Mediu în ultima vreme. O situaţie ilegală a fost descoperită şi la Cudalbi, acolo unde un atelier mecanic cu spălătorie auto (în două locaţii)şi cu dever considerabil  funcţiona de mai bine de doi ani fără a deţine Autorizaţie de Mediu. A fost dispusă măsura de încetare a activităţii şi a fost aplicată sancţiune contravenţională în cuantum de 10.000 lei.  

GLOBAL

Au ajuns să arunce ouăle și laptele. Fermierii risipesc mai multă mâncare ca oricând 19.05.2020 19:41 Redactor: Alexandru Costea

Sursa foto: Getty Images

Risipa de mâncare se întâmplă la un alt nivel în vremea pandemiei. Fermierii au ajuns să-și arunce propria producție. Acest lucru se întâmplă pe glob. Laptele și ouăle sunt aruncate, strugurii putrezesc iar porcii sunt îngropați, potrivit Bloomberg. Însă există și un aspect surprinzător: cantitatea totală de mâncare aruncată, la nivel mondial, s-ar putea să nu fie mai mare ca de obicei, când o treime din producția globală ajungea la groapa de gunoi.

Ceea ce s-a schimbat față de situația de dinainte este că, în loc să fie aruncate de consumatori ca deșeuri din bucătărie, o cantitate nemaivăzută de alimente este aruncată înainte de a ajunge în magazine.

Vina este a lanțurilor de distribuție care nu mai funcționează la fel. Pe glob, producția este gestionată prin metode de tipul „fix-la-timp”. Producția din ferme poate fi livrată magazinelor sau restaurantelor în doar câteva zile, următorul stoc din culturi și șeptel fiind pregătit să-i ia locul imediat celui precedent.

Când acele lanțuri au probleme - precum transportul pe camion, prin porturi, diminuarea forței de muncă, închiderea restaurantelor și comerțul încetinit – există cantități imense de provizii care nu ajung niciodată în magazine.

13

Acest lucru cel mai probabil va avea consecințe devastatoare în ceea ce privește securitatea alimentară. Prețurile ar putea crește și mai mult, în timp ce milioane de oameni deja suferă din punct de vedere financiar în urma pandemiei de COVID-19.

Înainte de pandemie, o producție alimentară estimată la 1 trilion de dolari a fost pierdută sau aruncată la gunoi. O bună bucată a reprezentat gunoiul venit din locuințe, aproape 40% în SUA.

În actualul context în care oamenii fac mai puține drumuri la magazin și au mai multe griji în ceea ce privește prețurile, probabil că mâncarea aruncată din bucătării va fi mai puţină, compensând alte pierderi. Unii analişti spun că deşeurile în total ar putea fi mai multe în acest an, însă mulţi nu sunt pregătiţi să acţioneze ferm în acest sens.

„Nu ştim dacă va fi mai multă sau mai puţină risipă de mâncare, per total, în acest an, pentru că nu poţi subestima că oamenii îşi controlează comportamentul acasă. Însă sunt foarte îngrijorat privind situaţia deşeurilor când vine vorba de securitatea alimentară”, a declarat Marc Bellemare, profesor la Departamentul de Economie Aplicată din cadrul Universităţii Minnesota.

Foametea la nivel global s-ar putea dubla, potrivit unei scrisori adresată de companiile Nestle, Unilever, Danone și PepsiCo liderilor mondiali. Națiunile Unite a avertizat, totodată, privind acest risc. Programul Mondial de Alimente arată că numărul persoanelor ce trebuie să facă față insecurității alimentare ar putea ajunge la 265 de milioane.

Unele grupuri încearcă să găsească o soluție constructivă între risipa de mâncare și foamete. Departamentul de Agricultură al SUA, spre exemplu, cumpără carne produsă în exces, lactate și produse proaspete pe care le va oferi, prin distribuitori, băncilor de alimente și altor organizații. Însă e greu de spus cât de mare va fi impactul unei astfel de inițiative.

Toate acestea se petrec în timp ce producția de mâncare a ajuns să fie, din multe puncte de vedere, cea mai mare. Recoltele globale de orez și grâu – culturi care reprezintă aproape o treime din caloriile lumii – sunt aproape de a ajunge la cel mai mare nivel în următorul sezon. Și SUA, care este cel mai mare exportator de carne, a înregistrat o producție record de carne de porc iar carnea de păsări și producția de ouă au crescut.

„O mare parte din risipa de mâncare se întâmplă din cauza rigidității sistemului nostru alimentar – procesatori foarte specializați”, precum facilitățile de producție a lactatelor care fac brânză pentru restaurante și care

14

nu pot redirecțona producția către magazinele alimentare, spune Dana Gunders, directorul executiv al ReFED, o organizație non-profit din SUA care este concentrată pe reducerea deșeurilor provenit de la mâncare.

Cea mai mare organizație din Marea Britanie care donează alimente provenite din exces, Fareshare, a primit, recent, într-o săptămână, 758 de tone de mâncare, mai mult de dublu față de cât primea înainte de era carantinei. Organizația redistribuie mâncarea de la furnizori și supermarketuri către fundații de caritate și grupuri comunitare prin centre regionale de distribuție.

„Nu există o potrivire perfectă dintre ceea ce este surplus, deșeuri și de ce are nevoie activitatea de caritate. Există câteva afaceri care ne dau mâncarea lor, având în vedere că mai mulți oameni sunt deodată conștienți de cei care suferă de foamete. Dar dacă îți este foame, un palet de lămâi nu te ajută prea mult”, a declarat Lindsay Boswell, directorul executiv al organizației.

Risipa provenită din consumul de acasă

Îngrijorările privind infectarea cu virusul înseamnă mai puține drumuri la magazin și mai puțin timp petrecut acolo. Acest lucru forțează oamenii să devină cumpărători de mâncare mai scrupuloși, potrivit lui Jennifer Molidor, un militant cu experiență în ceea ce privește strângerea de mâncare. Ea lucrează în cadrul Centrului pentru Diversitate Biologică.

Asta probabil înseamnă o cantitate mai mică de mâncare aruncată acasă, iar noile obiceiuri ar putea continua și după pandemie.

Consumatorii aleg produse care rezistă mai mult pe raft, ceea ce reduce timpul în care oamenii stau în supermarket și devin mai conștiincioși în ceea ce privește gătitul. Datele din Marea Britanie demonstrează acest fapt – aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj spun că aruncă mai puțină mâncare, potrivit unei cercetări comandate de Hubbub, un grup concentrat pe conservarea mediului.

Între timp, producătorii sunt lăsați să ia deciziile grele și să câștige mai puțini bani pentru a-și plăti datoriile. Măsurile de carantină au afectat transportul și piețele angro.

Valul de subvenţii aruncate în lupta cu coronavirusul ar putea stârni noi războaie comerciale Catalina Apostoiu 27.05.2020,

În condiţiile în care guvernele din întreaga lume acordă subvenţii după subvenţii pentru contracararea recesiunilor generate de coronavirus,

15

există riscul ca acestea să creeze premisele unor viitoare conflicte tarifare şi obstacole economice, scrie Bloomberg.

O întrebare vitală odată ce procesul de redresare va fi început este dacă ţările membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului se vor grăbi să impună tarife pe bunurile importate ca modalitate de contracarare a efectelor de distorsionare a pieţelor generate de ajutoarele de stat decise în ţările unde bunurile respective au fost produse.

Astfel de tarife au fost în mod tradiţional folosite mult mai rar decât alt tip de restricţie sancţionată de OMC: taxele pentru protejarea producătorilor locali în faţa importurilor sub cost realizate de competitorii străini. Măsurile anti-dumping au fost de aproape 13 ori mai numeroase în ultimul sfert de secol, potrivit OMC.

Perspectiva apariţiei de noi tarife la nivel mondial pe bunurile produse ca urmare a unor ajutoare guvernamentale masive acordate industriilor are implicaţii nu numai pentru redresarea economiei mondiale de pe urma pandemiei. Afectate ar putea fi şi eforturile asidue de a se ajunge la un armistiţiu între SUA, China, Europa şi alte ţări cu privire la ordinea comercială mondială. Războiul comercial purtat de trei ani între SUA şi China a zdruncinat fundaţiile OMC, determinând Europa să caute o cale de mijloc menită să aducă o temperare generală a tensiunilor.

Multe dintre dezacordurile ce au stat la baza conflictului au legătură cu ajutoarele guvernamentale generoase acordate ani la rând de către China industriilor exportatoare, cum ar fi cea siderurgică.

Uniunea Europeană a lansat critici similare celor formulate de Statele Unite cu privire la practicile agresive ale Chinei în ceea ce priveşte exporturile şi şi-a întărit propriile defensive comerciale împotriva Beijingului. În acelaşi timp, blocul a îndemnat Washingtonul să acţioneze în cadrul stabilit de către OMC pentru a-i acoda acesteia puteri sporite.

În acest scop, UE s-a aliat cu SUA şi Japonia în ianuarie pentru promovarea unor reguli mai solide ale OMC relativ la subvenţiile care distorsionează pieţele, un mesaj politic adresat Chinei cu privire la nemulţumirile provocate de aceasta la nivel mondial.

Oficialii de top ai UE s-au declarat alarmaţi de măsura în care ajutoarele de stat determinate de pandemie au făcut ca multe ţări să semene cu China şi au cerut eforturi coordonate la nivel internaţional de găsire a unei căi de ieşire din programele de ajutor de urgenţă şi revenirea la condiţii bazate pe pieţe.

16

„În acest moment devenim cu toţii puţin ca China prin susţinere şi subvenţionare“, arată Sabine Weyand, director pentru comerţ în cadrul Comisiei Europene. „Din acest motiv este atât de important să gândim o ieşire comună din aceste măsuri de susţinere, dar şi să upgradăm regulile OMC“.

Comerţul global a înregistrat cea mai mare contracţie din ultimii zece ani Călin Rechea Ziarul BURSA #Macroeconomie / 27 mai

Declinul comerţului global s-a accentuat semnificativ în martie 2020, conform ultimelor date din raportul World Trade Monitor, publicat de institutul olandez CPB (www.cpb.nl).

Volumul schimburilor comerciale şi-a accelerat scăderea anuală până la 4,3%, cea mai mare din octombrie 2009, de la 2,1% în luna precedentă (vezi graficul 1), pe fondul unui declin lunar de 1,4%.

Scăderi lunare de 1,6%, respectiv 0,7%, s-au înregistrat şi în primele două luni ale anului curent, care au condus la o scădere trimestrială de 2,5%.

Declinul comerţului global a fost determinat, în special, de evoluţia schimburilor comerciale de la nivelul economiilor avansate, care şi-au accelerat scăderea anuală până la 7,1%, de la 1,7%, pe fondul unei scăderi lunare de 4,6%, în condiţiile unei scăderi anuale de 6,8% a exporturilor şi a unei scăderi anuale de 7,3% a importurilor.

Volumul schimburilor comerciale la nivelul economiilor emergente şi-a temperat scăderea anuală până la 0,3%, de la 2,5% în luna anterioară, pe fondul unei creşteri lunare de 3,1%.

Conform datelor de la CPB, comerţul a cunoscut o redresare semnificativă în China. Creşterea anuală de 0,4% a venit după o scădere de 4,5% în februarie 2020, în condiţiile unei creşteri lunare de 9,2%. Volumul

17

importurilor a crescut cu o rată anuală de 2,3%, iar exporturile şi-au temperat scăderea anuală până la 1,4%, de la 5,1%, pe fondul unei creşteri lunare de 12,4%.

La nivelul Statelor Unite s-a observat o accentuare a contracţiei schimburilor comerciale, până la o rată anuală de 5,2%, de la 2,3% în luna precedentă, pe fondul unei scăderi lunare de 2,3%.

Această tendinţă se va accelera puternic şi în perioada următoare, după cum indică prăbuşirea indicelui transportului de la Cass Information Systems (CIS).

Conform ultimului raport lunar, în aprilie 2020 s-a înregistrat cel mai mare declin anual al indicelui de la Marea Recesiune din 2008 - 2009, de 22,7%, după o scădere de 9,2% în luna precedentă (vezi graficul 2), pe fondul unei scăderi lunare de 15,1%.

În raportul CPB se subliniază contracţia deosebit de puternică a volumului schimburilor comerciale de la nivelul zonei euro. Scăderea anuală din martie 2020 s-a accelerat până la 9%, de la 0,6% în luna anterioară, pe fondul unei scăderi lunare de 7,6%.

Importurile din zona euro au scăzut cu o rată anuală de 10%, în condiţiile unui declin lunar de 7,6%, în timp ce exporturile au scăzut cu o rată anuală de 8,1%, pe fondul unei scăderi lunare de 7,7%.

În economiile Europei de Est dinamica anuală a schimburilor comerciale s-a menţinut în teritoriu pozitiv, pe fondul evoluţiei favorabile a importurilor.

Volumul schimburilor comerciale şi-a accelerat creşterea anuală până la 1%, de la 0,7% în luna precedentă, în condiţiile unei scăderi lunare de 1,9%. Volumul importurilor şi-a temperat creşterea anuală până la 3,2%, de la 4,3%, pe fondul unei scăderi lunare de 2,1%, iar exporturile şi-au temperat scăderea anuală până la 1,1%, de la 2,7%, în condiţiile unei scăderi lunare de 1,8%.

"Aşteptăm un declin şi mai puternic la nivelul comerţului şi producţiei în lunile aprilie şi mai", se mai arată în comunicatul de presă de pe site-ul CPB, care mai subliniază că "cifrele parţiale pentru aprilie arată o imagine negativă, iar indicatorii premergători, cum sunt comenzile pentru export, indică un declin puternic al comerţului global în lunile următoare".

18

Într-un articol recent din Financial Times, semnat de conducerea editorială a publicaţiei, se arată că "actuala eră a globalizării nu este moartă, dar este foarte bolnavă", iar "pandemia riscă să aducă lovitura fatală".

Noile tendinţe protecţioniste şi de readucere a unor lanţuri de producţie în economiile naţionale se pot accentua, în condiţiile în care pandemia a dezvăluit fragilitatea lanţurilor globale de distribuţie şi aprovizionare.

Toate acestea vor acţiona în direcţia reducerii semnificative a schimburilor comerciale, atât la nivelul bunurilor cât şi la nivelul serviciilor, iar evoluţia comerţului global din perioada următoare poate avea o influenţă decisivă pentru tendinţa pe termen lung.

Coface: Comerţul va scădea cu 7%, în trimestrul al treilea A.D. Internaţional / 27 mai

Comerţurile au fost încetinite la începutul anului 2020. Organizaţia Mondială a Comerţului preconizează o scădere de 13-32% a comerţului. Din această cauză, fiecare segment din industrie va suferi o scădere de 2 % din volumul comercial, conform unui studiu Coface.Conform modelului de analiză Coface - care foloseşte preţurile petrolului, încrederea întreprinderilor în sectorul de producţie SUA, exporturile din Coreea de Sud şi indicele Baltic Dry de prognozare-, comerţul urmează să scadă cu 7 % în al treilea trimestre din 2020, comparativ cu anul trecut. Totuşi, situaţia reală ar putea fi mai rea, deoarece metodele de prognozare prin indici de corelaţie liniari nu funcţionează în perioade de criză, explică sursa.

Un alt motiv de îngrijorare este noul tip de protecţionism economic care vizează comerţul dintre ţări. Comerţul se va concentra aşadar pe asigurarea aprovizionării ţărilor cu produse alimentare şi produse medicale. La data de 22 aprilie, 56% dintre măsurile comerciale înscrise la Global Trade Alert(193) erau legate de acest aspect. Multe dintre măsuri au vizat interdicţiile de export pentru echipamente de protecţie, măşti de respirat şi

19

substanţe chimice necesare pentru diverse medicamente, argumentează sursa.

Situaţia actuală a importatorilor o reprezintă facilitarea importului produselor medicale, pe care exportatorii o îngreunează. Un exemplu atipic este China, ţara unde deşi exporturile au scăzut cu 15% în Februarie 2020, cota dominantă de piaţă(55,3%) arată faptul că relaţia de colaborare cu China a fost esenţială pentru furnizarea de măşti în lume.

China a produs zilnic 116 milioane de măşti, o producţie de 12 ori mai mare decât producţia pre-pandemică.

Criza a dus şi la creşterea protecţionismului agroalimentar. Panica declanşată de presupusele blocajele economice nu s-a limitat doar la gospodării, dar şi la ţări. Unele ţări au încercat să depozitele cereale pentru aprovizionarea populaţiei cu hrană. O treime din oferta pieţei de grâu se află sub resctricţiile impuse de exportatorii principali. Un exemplu în acest sens este Rusia care a oprit exportul către ţările europene, menţionează comunicatul trimis redacţiei.

Orezul este o altă cereală căutată în această perioadă. Livrările din India, principalul exportador de orez al lumii, nu mai sunt asigurate. Măsurile de carantină au perturbat lanţurile de aprovizionare şi au redus forţa de muncă. În Thailanda, principalul competitor al Indiei, întâlnim aceeaşi situaţie. În consecinţă, la sfârşitul lui martie orezul avea cel mai mare preţ din ultimii şapte ani.

Vestea buna este că verificările de la frontiere nu au oprit desfăşurarea comerţului .În Europa, aceste măsuri se relaxează treptat pentru a reporni turismul şi pentru a scădea deficitul de forţă de muncă din sectorul agricol.

Mai multe companii lucrează la planuri de protecţie a regiunilor împotriva şocurilor străine de aprovizionare. Cele mai plauzibile demersuri sunt în favoarea relocării complete a producţiei de piaţa internă sau prin implementarea unei strategii globale de diversificare a furnizorilor.

Sursa informează că relocarea proceselor de fabricaţie la nivel intern, în contextul actual, ar însemna creşterea costurilor de producţie şi lipsa competenţelor domestice. De asemenea, o altă piedică este aprovizionarea cu materii prime care un poate fi relocată.

Rezistenţa lanţurilor de aprovizionare va reduce expunerea fiecărei tări prin diversificarea furnizorilor. În felul acesta vom găsi o alternativă la China, cel mai mare furnizor pentru toate sectoarele. Totuşi, principalii producători din

20

industrie sunt interconectaţi. Dependenţa de China un va putea dispărea chiar dacă aprovizionarea cu factori de producţie către celelalte hub-uri importante din sector ar fi mai diversificată.

Acestea fiind spuse, lanţurile valorice ar putea avea încă un viitor luminos, conchide comunicatul de presă.

UNIUNEA EUROPEANA

Fără precedent: Comisia Europeană propune un fond de relansare economică de 750 de miliarde de euro Mihai Draghici 27.05.2020,

Comisia Europeană propune un fond de relansare economică în valoare de 750 de miliarde de euro, pentru atenuarea efectelor pandemiei, anunţă comisarul UE pentru Afaceri Economice, Paolo Gentiloni.

"Comisia Europeană propune un fond de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro, care se adaugă instrumentelor comune aprobate deja. O acţiune europeană pentru înfruntarea unei crize fără precedent", a anunţat Paolo Gentiloni prin Twitter.

Conform unor oficiali UE citaţi de cotidianul Le Figaro, din această sumă, 500 de miliarde vor fi acordate sub formă de subvenţii, iar restul ca împrumuturi.

Dacă va fi aprobat de Consiliul European, acest plan este cel mai amplu proiect de relansare lansat vreodată de Uniunea Europeană.

Mureșan: România va primi 33 de miliarde de euro din Planul de redresare de 750 de miliarde de euro DE MIRCEA MARIAN | 27.05.2020

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a scris, pe Facebook, că României îi vor reveni 33 de miliarde de euro din cei 750 de miliarde de euro prevăzuți în Planul de redresare propus miercuri de Comisia Europeană pentru combaterea pandemiei de COVID-19.

21

“Important: 33 de miliarde de euro va primi România din Planul de redresare de 750 de miliarde de euro propus astăzi de Comisia Europeană pentru combaterea pandemiei de COVID-19.

Cele 33 de miliarde de euro vor fi, în mare parte, fonduri nerambursabile, dar și credite în condiții avantajoase.

Vorbim de fonduri noi, în plus față de fondurile structurale și de coeziune pe care România oricum urmează să le primească în viitorul buget multianual al UE.

 Este un sprijin extrem de consistent care ne va ajuta să ne revenim mult mai ușor după criză. Sunt mulți bani cu care putem construi multe lucruri bune pentru oameni“, a scris Mureșan. 

 Potrivit comisarului european Adina Vălean, 19,62 de miliarde sunt sub formă de granturi și 11,58 de miliarde sub formă de împrumuturi. 

Eurocommerce salută noua strategie alimentară F2F  meatmilk  27 mai 2020

Referindu-se la noua strategie alimentară anunțată de Comisia Europeană pentru întreaga Uniune, fapt care va modifica substanțial peisajul întregului lanț alimentar, Eurocommerce a emis un comunicat în care Directorul Executiv Christian Versueren, afirmă:

„De-a lungul lunilor de criză COVID, comercianții cu amănuntul și angrosiștii și-au dovedit rolul esențial în furnizarea de produse esențiale

22

zilnice către 500 de milioane de europeni. Criza a arătat, de asemenea, cât de importantă a fost cooperarea dintre toți actorii lanțului în realizarea acestui lucru. Fie ca această cooperare de-a lungul lanțului de aprovizionare să continue în realizarea acestei strategii ambițioase pentru fermă.

Europa are cel mai bogat și mai divers sector agroalimentar din lume. Toți actorii trebuie să se bazeze pe acest lucru, cu sprijinul unei piețe unice vibrante, pentru a se asigura că consumatorii au ales alegerea pe care o doresc, produsă într-un mod durabil. „

Sectorul de vânzare cu amănuntul și cu ridicata a căutat de mulți ani cooperarea în lanțul de aprovizionare pentru a crea un sistem alimentar mai durabil, astfel încât consumatorii să poată găsi produsele potrivite în magazine, iar fermierii să poată beneficia de vânzarea unor produse durabile și de înaltă calitate. Comisia identifică în mod corect consumatorii și alegerile lor ca punct de plecare pentru strategie. Criza de sănătate actuală a accelerat cererea de alimente sănătoase și durabile și ne așteptăm ca aceasta să continue în viitor.

Strategia de la fermă la furcă va crea un cadru important pentru numeroasele inițiative voluntare promovate de sectorul nostru. Comercianții cu amănuntul și angrosiștii pot ajuta produsele sustenabile să se îndepărteze de nișă către piețele de masă.

Aceștia se angajează puternic în crearea transparenței, promovarea dietelor sănătoase prin informarea consumatorilor, reformularea, promovarea produselor ecologice și abordarea risipei alimentare. Ca răspuns la cererea deja puternică a clienților, mulți sprijină în mod direct fermierii locali care întreprind aceste schimbări.

Pentru a consolida piața unică a UE și a oferi claritate și simplitate tuturor actorilor din sectorul alimentar, ne așteptăm ca strategia să ofere o abordare mai armonizată și bazată pe știință, care lipsește în prezent în domenii precum etichetarea front-pack, etichetarea originii, deșeuri management, donații de alimente, pentru a numi doar câteva. Gata, și cu un dialog strâns cu principalii părți interesate din UE în lucrul la inițiativele legislative, Europa va putea campiona standardele de sustenabilitate în lanțul alimentar la nivel internațional.

Pentru a facilita asumarea angajamentelor de sustenabilitate, așteptăm cu nerăbdare să avem îndrumări ulterioare și mai precise ale legii concurenței privind cooperarea, în curs de revizuire. Considerăm o mai bună cooperare între fermieri, deja permisă în conformitate cu normele concurenței, ca un mijloc de a ajuta la consolidarea poziției lor în lanț și de a-i încuraja să

23

utilizeze mai mult aceste aranjamente pentru înființarea organizațiilor de producători. În continuare, vedem nevoia de sprijin pentru a contribui la accelerarea tranziției durabilității pe întregul lanț de aprovizionare, ca parte importantă a strategiei de recuperare a UE.

În concluzie, Verschueren a adăugat:

„Ne confruntăm cu un viitor dificil pentru toată lumea și avem nevoie de aceeași solidaritate și cooperare în lanțul de aprovizionare pe care l-am văzut în timpul crizei COVID. Ne dorim ca strategia fermei să fie cu furculiță, care să echipeze întregul lanț de aprovizionare pentru a profita de oportunitățile tranziției durabilității. ”

Tana Foarfa, Europuls:   Redresarea economică a UE: un plan pentru noua generație Financial Intelligence   27 mai 2020,

O Europă verde, digitală și pregătită să răspundă la orice criză. O Europă în care Pactul Ecologic european va reprezenta chintesența dezvoltării Uniunii, în care progresul digital va presupune investiții în conectivitate pentru o Piață Unică Digitală. O Europă în care Pilonul European al Drepturilor Sociale va deveni o realitate, nu doar un vis continuu, cu o Garanție pentru copii și cu o Agendă Europeană pentru Competențe. O Europă cu lanțuri valorice dezvoltate, cu o industrie puternică. O Europă care investește în sistemul de sănătate, în cercetare și inovare. Și, nu în ultimul rând, o Europă democratică, cu respectarea valorilor fundamentale și cu implicarea societății civile în procesul decizional.

Așa arată noua generație a Uniunii pe care a descris-o   Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, astăzi, 27 mai, în Plenul Parlamentului European. Comisia a prezentat astăzi un pachet de instrumente care vor ajuta Uniunea Europeană să își pună economia pe picioare, după criza provocată de COVID-19 care a înghețat întreaga activitate a continentului european, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social. Pachetul de redresare al UE va pune la bătaie 1,85 TRILIOANE euro: 750 miliarde pentru planul de redresare economică a Uniunii intitulat “Noua Generație a UE”, și 1100 miliarde prin Cadrul Financiar Multianual (CFM).

24

De unde va oferi Uniunea Europeană aceste resurse financiare uriașe? Cum vor fi cheltuiți acești bani? Ce presupune acest plan de redresare al economiei UE? Mai jos descriem procesul de colectare a acestei sume uriașe, dar și modul în care acești bani vor fi cheltuiți prin Noua Generație a UE și CFM.

Unitate la nivel european: creșterea resurselor proprii Există un consens general la nivel european care nici nu mai trebuie rostit: Uniunea Europeană are nevoie de o creștere a bugetului european și de instrumente adaptate realității curente.

O creștere a bugetului european presupune, fără doar și poate, o creștere a resurselor proprii ale Uniunii. Toate cele 3 instituții principale ale Uniunii au promovat nevoia de creștere a resurselor proprii, dar și soluții de finanțare pentru acești bani suplimentari.

Parlamentul European (PE), prin rezoluția adoptată pe 15 mai, a propus o reformare a sistemului de resurse proprii a UE. Fără această reformă, și mai ales, fără creșterea plafonului de resurse proprii ale UE, Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 nu poate fi viabil fără creșterea contribuțiilor din partea statelor membre. Printre sursele de venituri care să intre în coșul de resurse proprii ale UE, Parlamentul a indicat următoarele opțiuni: impozitarea serviciilor digitale, o taxă pe tranzacțiile financiare, venituri din schema de comercializare a certificatelor de emisii, o contribuție pentru materiale plastice și un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.

Franța și Germania au propus apoi instituirea unui fond de redresare a Uniunii de 500 de miliarde de euro prin permisiunea oferită Comisiei Europene de a împrumuta acești bani în numele UE, deci implicit a statelor membre. Acest fond de redresare s-ar adăuga, în viziunea franco-germană, resurselor prevăzute în CFM 2021-2027. Banii împrumutați de Comisia Europeană de pe piețele financiare vor fi apoi distribuiți regiunilor și sectoarelor cele mai lovite de criza COVID-19 sub formă de grant-uri. În fapt, și această propunere a celor două state membre ar crește sursele proprii ale UE dar din alte surse decât cele indicate de Parlamentul European, și anume împrumuturile de pe piețele financiare.

25

În propunerea prezentată astăzi Comisia Europeană a preluat ambele poziții, atât a Parlamentului cât și poziția franco-germană, și a propus un hibrid prin care recuperarea UE să fie finanțată atât prin împrumuturi pe piața financiară, cât și prin creșterea plafonului de resurse proprii prin instituirea unor resurse de venituri indicate de Parlamentul European. Comisia a indicat patru opțiuni de venituri pentru creșterea acestui plafon: impozitarea serviciilor digitale, venituri din schema de comercializare a certificatelor de emisii, venituri din mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și venituri rezultate din operațiunile marilor companii.

Cadrul Financiar Multianual Comisia Europeană a venit astăzi și cu o propunere pentru noul Cadru Financiar Multianual pentru intervalul 2021-2027, a cărei negociere a intrat în impas după declanșarea crizei COVID-19. CE pleacă în propunerea sa de la mai vechea cutie de negociere a Președintelui Consiliului European, Charles Michel, care punea pe masă 1100 miliarde de euro. La această cutie de negociere Comisia propune schimbări pentru a crește flexibilitatea bugetului în noul context.

Această propunere, deși lăudată pentru flexibilitatea oferită în Politica Agricolă Comună și o creștere a fondurilor de coeziune pentru regiunile mai puțin dezvoltate, a generat și critici   din partea Parlamentului European, care consideră în continuare că bugetul Cadrului Financiar Multianual este insuficient pentru a îndeplini obiectivele Uniunii nu doar pe plan intern, dar și pentru ambițiile pe care Uniunea le are pe plan extern. Rămâne de văzut dacă va reuși Comisia să obțină un acord între instituții pentru ca noul Cadru Financiar să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2021, așa cum e prevăzut.

Planul de redresare – Noua Generație a Uniunii Europene După ce a indicat resursele financiare pe care le va folosi Comisia Europeană a prezentat apoi modul cum acești bani vor fi cheltuiți pentru recuperarea economiei UE.

Planul de redresare al UE este orientat spre un viitor post-criză, iar instrumentele îi conferă aerul futurist încapsulat în titlul generic: Noua Generație a UE.

Programul este împărțit în trei piloni, fiecare adresând nevoi specifice, atât la nivelul statelor membre cât și la cel al sectorului privat.

26

Primul pilon conține un set de programe care va susține recuperarea statelor membre. 560 de miliarde alocate pentru investiții publice și reforme la nivelul statelor membre. De asemenea, se va asigura și un buget suplimentar de 55 miliarde pentru politica de coeziune prin inițiativa REACT-EU. Acest buget suplimentar va fi disponibil pentru toate statele membre, dar va fi direcționat cu precădere spre regiunile cele mai afectate de pandemia de coronavirus. De asemenea, două programe vor fi în mod special consolidate financiar: programul de dezvoltare rurală va primi 15 miliarde de euro în plus, iar mecanismul pentru o tranziție justă va avea un total de 40 miliarde, ambele propuneri fiind extrem de necesare pentru România.

Cel de-al doilea pilon va fi îndreptat spre ajutorarea sectorului privat și mai ales spre stimularea investițiilor private pentru relansarea economiei europene. Acest sprijin spre sectorul privat va fi realizat prin programul InvestEU, căruia i se va dubla bugetul prin introducerea unei Facilități de Investiții Strategice de 15 miliarde care să susțină lanțurile valorice esențiale pentru economie, precum spre exemplu sectorul farmaceutic. Va exista și un instrument care va oferi stimulente pentru companiile viabile dar care au fost puse în dificultate de criza COVID-19, numit și instrument de solvență, în valoare de 31 miliarde.

Al treilea pilon urmărește să aplice lecțiile învățate în urma acestei pandemii și va consolida instrumentele care au fost utilizate eficient pe durata crizei, în esență RescUE și programele dedicate cercetării și inovării. Dar cea mai importantă lecție este faptul că UE dorește să modernizeze sistemele de sănătate din UE prin EU4Health, un program de investiții de 9,4 miliarde de euro în capacitatea de a răspunde la crize sanitare. Pe lângă asta, fonduri suplimentare vor fi puse în cooperarea cu statele terțe din vecinătate UE (86 miliarde pentru Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională), cu un accent suplimentar pentru asistența pre-aderare pentru statele din Balcani (12,9 miliarde).

Concluzii Astăzi, Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a spus că zona euro va avea un declin economic accentuat în acest an, între 8 și 12%. Răspunsul Comisiei Europene pare să fie pe măsura magnitudinii crizei anunțate, însă va ridica discuții cu privire la punerea sa în practică, în special în contextul negocierilor noului Cadru Financiar Multianual. Planul prezentat de CE este unul ambițios, urmând să ofere nu mai puțin de 1,85 trilioane de euro în sprijinul statelor membre, al sectorului privat și al societății în general prin finanțarea instrumentelor care au fost

27

cele mai utile în această criză. Rămâne de văzut dacă acest pachet de ajutor va întruni consensul statelor membre și al Parlamentului European în timp util pentru a fi eficient. Și mai ales, vom avea un compromis la fel de ambițios? Mai multe discuții despre această temă vor avea loc mâine, începând cu orele 14:30, în cadrul unui webinar organizat de Europuls live pe pagina de Facebook.

Notă: Articol preluat de pe contributors.ro, cu acordul autorului.  

.......................................................

Next AGRI meetings - 2020

26-05-2020 - 16:15

In the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

On 2 April, the Conference of Presidents updated the EP's calendar of activities to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on  2 June (9.00-11.00).

28

Commissioner Hahn: new MFF proposal and recovery plan after the outbreak of COVID 19 27-05-2020 - 10:22

Hahn Johannes_Commissioner for budget © European Union (2019) - EP - Photographer: Christian Creutz

The current difficult economic situation caused by COVID 19 pressured the EC to present a new proposal on the MFF, including a recovery plan for the next years. The new proposal has an influence on the current negotiations on the future CAP, that will depend on the available budget for agriculture to be able to take into account the Green Deal initiative, the Biodiversity and the Farm-to-Fork strategies.

On 2 June, the exchange of views with Johannes Hahn, Commissioner for Budget and Administration, will give the opportunity to receive more information about the EC budgetary planning in this context.

Food trade and food security in the coronavirus pandemic 26-05-2020

The coronavirus pandemic has not only created a global public health crisis, but it has had a significant effect on the global economy and international trade. Measures to deal with the consequences of the pandemic while also affecting food trade have impacted on the world's food systems and have raised concerns for global food security. The EU is committed to keeping trade flowing and supply chains functioning, and supports international cooperation to promote food security. https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2020/651931/EPRS_ATA(2020)651931_EN.pdf

29

EU budget 2021 guidelines, EU solidarity package: committee votes 27-05-2020 -

The Committee on Budgets will vote on the guidelines for 2021 EU budget on 27 May. The report stresses the need to mitigate the effects of the COVID-19 pandemic and support Member States' recovery, building on the European Green Deal. The Committee will also vote on the mobilisation of the EU Solidarity Fund for Portugal, Spain, Italy and Austria (EUR 279 million), to partially reimburse costs incurred in the emergency and recovery operations following extreme weather damages in autumn 2019.

BUDG website Meeting agenda and documents Live streaming Procedure file: Guidelines for the 2021 budget - Section III Procedure file: Mobilisation of the European Union Solidarity Fund:

assistance to Portugal, Spain, Italy and Austria EU Fact Sheets: EU financing

............. ..........................

SPANIA

Decizii de criză: Spania introduce venitul universal de bază printr-un program de 3 miliarde euro pe an, care ar trebui să ajute 850.000 de gospodării şi 2,5 milioane de cetăţeni Alex Ciutacu 27.05.2020,

30

Spania are un nivel al şomajului de 14,5% din populaţia activă, la finalul lunii martie, unul dintre cele mai ridicate nivele din zona euro.

Mai mulţi spanioli vor primi ajutor financiar de la stat, întrucât guvernul vrea să introducă venitul universal de bază, însă există dubii cu privire la capacitatea iniţiativei de a reduce şomajul şi inegalitatea, potrivit CNBC.

Coaliţia guvernamentală condusă de social-democraţi va cheltui 3 miliarde euro pe an pentru a susţine cetăţenii mai săraci.

Venitul universal de bază ar trebui să ajute 850.000 de gospodării şi 2,5 milioane de cetăţeni, în contextul în care Spania are o populaţie de 46 milioane persoane.

Planul de a implementa un astfel de venit universal de bază reprezintă o promisiune lansată înainte de alegeri, însă acesta se concretizează mai repede pe crizei care a început.

Gospodăriile vor primi ajutor financiar în funcţie de venituri şi de numărul de copii aflaţi în grijă. Guvernul a transmis că suma minimă pe care o poate primi un adult se ridică la jumătate din salariul minim – care se situează în Spania la 1.108 euro pe lună. Totuşi, detaliile finale sunt dezbătute săptămâna aceasta de parlament.

„Nu văd ce problemă poate rezolva acest plan”, a comentat Zsolt Darvas, cercetător senior în cadrul unui think-tank din Bruxelles.

El spune că oamenii nu ar trebui să fie încurajaţi să stea acasă şi să fie plătiţi fără să muncească. În schimb, stimulul ar trebui să îi ţintească pe oamenii care îşi pierd locul de muncă sau pentru companii care se pregătesc să concedieze.

Într-un interviu acordat săptămâna trecută, Jose Luis Escriva, ministrul Protecţiei Sociale, a spus că noul venit universal de bază nu va descuraja oamenii din a-şi căuta un loc de muncă.

„Este compatibil cu un salariu. În Spania există un segment semnificativ de muncitori care au un salariu foarte, foarte scăzut”, a spus ministrul, citat de Reuters.

Spania are un nivel al şomajului de 14,5% din populaţia activă, la finalul lunii martie, unul dintre cele mai ridicate nivele din zona euro.

31

MAREA BRITANIE

Vânzările supermarketurilor britanice au înregistrat în perioada restricţiilor cea mai mare creştere din ultimii 25 de ani G.U. Miscellanea / 27 maiVânzările supermarketurilor britanice au înregistrat în perioada restricţiilor impuse de guvern pentru limitarea extinderii noului coronvirusului cea mai mare creştere a vânzărilor din ultimii 25 de ani, de 14,3%, potrivit datelor publicate miercuri de firma de cercetare a pieţei Kantar, transmite Reuters, preluată de News.ro, potrivit G4Media.ro.

Perioada de 12 săptămâni încheiată pe 17 mai include vânzările masive din luna martie, anterioare restricţiilor, şi opt săptămâni în care autorităţile au recomandat oamenilor să stea în case.

Marea Britanie este sub restricţii de pe 23 martie, dar măsurile sunt ridicate treptat.

Dintre cei mai mari patru retaileri de alimente, liderul Tesco a consemnat cele mai bune performanţe, cu un avans al vânzărilor de 12,7%, urmat îndeaproape de ocupantul locului al doilea, Sainsbury, cu o creştere de 12,5%. Vânzările Morrisons, compania aflată pe locul patru pe piaţă, au urcat cu 9,8%, iar cele al Asda, companie deţinută de grupul Walmart, au consemnat cea mai mică creştere, de 6,5%.

Cele mai bune performanţe au fost înregistrate însă de Co-operative, companie aflată pe locul 6 pe piaţă, cu un avans al vânzărilor de 30,8%.

Într-o perioadă de patru săptămâni încheiată pe 17 mai, vânzările supermarketurilor au crescut cu 17,2% în termeni anuali, în timp ce guvernul a anunţat prima etapă de relaxare a restricţiilor.

CHINA

APETIT. Cerere uriașă a chinezilor pentru un produs alimentar. Ei mizează pe prețurile mici Gandul : 2020.05.26   07:53China a importat 400.000 de tone de carne de porc / Sursă foto: Pixabay / caracter ilustrativ

Pe fondul prețurilor mici, puse pe seama efectelor nedorite ale pandemiei de COVID-19, luna trecută, China a importat 400.000 de tone de carne de porc.

Potrivit datelor autorităților vamale chineze, citate de Reuters, creșterea de la an la an este de 170% față de aprilie 2019.

32

În plus, în aceeași lună, chinezii a importat 160.000 de tone de carne de vită. Și aici este vorba de o majorare cu 28% faţă de perioada similară din 2019, în timp ce în primele patru luni din acest an importurile au urcat cu 54%, la 680.000 tone de carne de vită.

În același interval al lui 2020 (ianuarie-aprilie), China a importat 1,35 milioane de tone de carne de porc, un avans de 170,4% faţă de perioada similară din 2019. Și asta în condițiile în care declinul producţiei interne a păstrat preţurile mai ridicate decât pe alte pieţe.

Epidemia de pestă porcină africană (PPA) a generat o diminuare de cel puţin 40% a șeptelului porcin din China, fapt care a dus la o creştere record a preţurilor pentru carnea favorită în statul asiatic.

Experții susțin că, în următoarele luni, China va reduce importurile din SUA, ca urmare a creşterii preţurilor pentru carnea de porc.

În Europa, preţurile la carnea de porc au fost stimulate de creşterea exporturilor către China, dar acum au început să scadă.

Astfel, preţurile la carcasa de porc în Franţa şi Germania sunt la cel mai redus nivel din ultimele 12 luni.

SANATATE si GASTRONOMIE

Povestea supei care fierbe de 46 de ani. Trei generaţii la rând au păstrat mâncarea „la foc continuu“ 27 mai 2020, Lizeta Oprea Trei generaţii la rând au fiert continuu supa Un restaurant din Bangkok, capitala Thailandei, a ajuns celebru în întreaga lume datorită meniului în care poate fi găsită şi supa care fierbe de 46 de ani. Restaurantul Wattana Panich aparţine familiei Kaweenuntawong, care „întreţine” supa constant.

33

Specialitatea, denumită „neua tune”, conţine carne de vită, perişoare de carne, bucăţi de burtă sau alte organe interne, condimente şi tăieţei de orez, scrie incredibila.com Pe măsură ce mâncarea le este servită clienţilor, Nattapong Kaweenuntawong, care lucrează în bucătărie împreună cu mama şi soţia sa, adaugă noi ingrediente în oala mare, care fierbe la foc mic.

„Mulţi oameni cred că nu spălăm niciodată oala în care fierbem supa, dar nu este aşa. O curăţăm în fiecare seară, după ce punem lichidul rămas la frigider”, a ţinut să precizeze proprietarul restaurantului. Astfel, supa este gătită constant de 46 de ani, de pe vremea când proprietarul era copil. Potrivit acestuia, secretul supei este aroma data de modul de gătire.  Supa este foarte apreciată atât de localnici, cât şi de turişti. Metoda nu este unică, în 1981 cotidianul The New York Times relatând despre o supă de vită care fierbea, la acel moment, de 21 de ani. În acelaşi articol, autorul Arthur Prager menţiona o supă care ar fi fiert timp de 300 de ani. „Suntem la a treia generaţie, iar eu şi soţia mea avem copii. Sper că va exista şi o a patra generaţie care să continue afacerea”, a declarat bărbatul.

https://youtu.be/dfgS2N5yIDQ

DOSAR

FERMIERII: AȘTEPȚI SĂ IEI BĂNUȚII MUNCIȚI ȘI ÎNTR-O CLIPĂ RĂMÂI SĂRAC! Agroinfo  27 mai 2020 JALE. Fermierii români din mai multe zone ale țării își plâng în pumni truda și banii cheltuiți pentru cultivarea pământului. A bătut cu furie grindina, a și nins în Alba, Harghita, peste munca lor istovitoare, peste legumele puse cu grijă. Cine-i va despăgubi pentru trudă?!

34

Varza și salata verde sunt cu frunzele zdrențuite de bucățile de grindină care au căzut fără milă. Cartofii sunt la pământ. A trecut potopul de grindină și îngheț peste toată istovirea fermierilor și le-a spulberat speranța că-și vor recupera banii investiți. După o secetă extremă, fermierii s-au rugat de ploaie și a venit grindina care a acoperit albă pământul, le-a secat speranțele și le-a adus plânsul ca răsplată la chinul lor.

Nu ai cum să nu plângi. Așteptăm să luăm bănuți pe ce muncim și într-o clipă rămâi sărac. Să ne apere Domnul, spun cu tristețe fermierii.

Nu mai am ce face, astea sunt pagubele noastre după îngheț și grindină. E o resemnare, nu ai cum să lupți cu stihiile naturii, o neputință că-ți vezi munca de zile și luni făcută praf în doar câteva minute.

Omul, in ciuda simtului artistic, al firii sofisticate si a multiplelor realizări, își datorează existența câtorva centimetri de strat de pământ și faptului că plouă . Am văzut că ploaia atât de necesară, se poate transforma fără veste în urgie a naturii...Oamenii câmpului sunt oameni optimiști, altfel n-ar face agricultură , însă nu știu dacă există om care să nu plece capul atunci când vede astfel de imagini, mai ales când e în ograda lui. Munca lor nu se măsoară în ore ci în hectare și ari. Nu știu, însă, cum să le măsor tristețea... Spune cu amărăciune Anca Marcu, director Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic. Imaginile transmise de Anca Marcu vorbesc despre necazul care s-a abătut asupra fermierilor din comuna Viișoara, județul Cluj. Grindina a căzut cu furie în ziua de 25 mai 2020. O pătură albă s-a așternut peste pământ și solarii, un peisaj veritabil de iarnă acum în pragul verii.

Bucățile de gheață demolează imaginea sfârșitului de primăvară.

35

Cum să-și mai salveze fermierii culturile?!

Stratul gros de grindină dintre solarii.

Salata verde cu frunzele ferfeniță.

Și-n comuna Strejești, județul Olt, în satul Colibași, legumicultorii își plâng munca distrusă de grindină. Fotografiile din județul Olt sunt furnizate de Ion Păunel, Uniunea Salvați Țăranul Român.

36

Marți, 26 mai 2020, a și nins în județele Alba și Harghita. 

* * *

Planul lui Bill Gates dacă ar rămâne sărac: ”M-aș apuca să cresc pui!” Ramona Dascălu - 26 mai 2020

Ce ar face Bill Gates dacă ar fi nevoit să trăiască cu doi dolari pe zi? S-ar apuca să crească pui. Co-fondatorul companiei Microsoft spune că oricărui om care trăiește în sărăcie i-ar fi mult mai bine dacă ar crește pui.

”Prin intermediul fundaţiei mele am întâlnit mulţi oameni în ţările subdezvoltate care creşteau pui şi am învăţat multe despre asta. Îmi este destul de clar că celor care trăiesc în sărăcie extremă le-ar fi mai bine dacă ar creşte pui. Și ca un băiat crescut în Seattle, credeți-mă, am învățat multe!”, a scris Bill Gates pe blogul său personal.

Co-fondatorul Microsoft a explicat și motivele pentru care s-ar apuca de crescut pui. Acesta spune că puii sunt ușor și ieftin de îngrijit și reprezintă o investiție bună.

37

„Să presupunem că un fermier începe prin a crește cinci pui. Unul din vecini are un cocoș care ajută la fertilizarea ouălor. Peste trei luni, fermierul va avea 40 de pui. În cele din urmă, la un preț de vânzare de cinci dolari per găină, preț practicat în Africa de Vest, poate câștiga peste 1.000 de dolari pe an, față de 700 de dolari, care reprezintă limita de trai”, explică Bill Gates.

Bill Gates are o avere de 90 de miliarde de dolari, cu 13,5 miliarde de dolari mai mare decât cea deţinută de al doilea cel mai bogat om, mogulul spaniol al retailului Amancio Ortega.

* * *

ENERGIA VERDE, UN FACTOR DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI Marcel Boloş: Tehnologiile bazate pe hidrogen, o nouă oportunitate pentru investitori GEORGE MARINESCU Ziarul BURSA #Politică / 27 mai

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a precizat: "Hidrogenul ar putea fi soluţia pentru obţinerea energiei termice necesară populaţiei".Ministerul Fondurilor Europene a iniţiat demersurile astfel încât să fie modificat Programul Operaţional Competitivitate şi să dezvolte primul proiect aplicat în acest domeniu, pentru furnizare de energie termică pe bază de hidrogen în comunităţi rurale, a declarat, ieri, Marcel Boloş, ministrul de resort, în cadrul videoconferinţei "Ro-Hydrohub-hidrogenul ca vector alternativ de energie", organizată de ministerul respectiv în colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

Ministrul Fondurilor Europene a precizat: "Dorim ca acest proiect să prindă contur şi să vedem primele rezultate ale cercetării. Hidrogenul ar putea fi soluţia pentru obţinerea energiei termice necesară populaţiei. Pe lângă acest proiect, mai derulăm unul, mai mare, în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice, prin care dorim ca toate aplicaţiile hidrogenului în domeniul energetic să devină lucruri palpabile pentru piaţă. Încercăm să finanţăm acest proiect prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă. A discuta despre hidrogen ca sursă alternativă de energie, înseamnă a discuta despre viitor".

38

Referitor la folosirea hidrogenului ca vector de energie, consilierul de stat Laszlo Borbely, şeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a spus: "Avem un memorandum aprobat, vom avea un hub pe hidrogen şi va fi o oportunitate pe care să o folosim în spiritul Green Deal. Trebuie să stabilim ce au de făcut toţi actorii din acest domeniu, care sunt standardele de calitate şi de securitate ale noilor tehnologii ce implică folosirea hidrogenului. Comisia Europeană arată că 2,6 milioane de vehicule ar trebui sa circule pe bază de hidrogen, până în anul 2030. Dacă nu vom avea reglementată componenta de cercetare şi cea de industrie privind stocarea si mixurile energetice, vom pierde".

Monica Anisie, ministrul Educatiei şi Cercetarii, a arătat că în perioada 2014-2020, România şi-a îndeplinit parţial angajementele europene privind susţinerea cercetării şi inovării şi implementarea în practică a rezultatelor din aceste domenii. Ministrul Educaţiei a precizat că învăţământul superior este principalul furnizor de resursă umană pentru cercetare şi că este necesară o nouă strategie naţională în acest domeniu.

"O strategie bine fundamentată, dublată de angajamentul Guvernului pentru susţinerea cercetării, va duce la creşterea cercetării româneşti în clasamentul european al inovării. Acest memorandum susţine dezvoltarea unor proiecte naţionale printre care şi hub-ul român de hidrogen. Domenii precum sănătatea sau energia sunt considerate ca extrem de importante şi vor fi parte intregrantă a viitoarei strategii de cercetare-inovare şi realizare de tehnologie inteligentă", a spus Monica Anisie.

• Stocarea energiei, principala aplicaţie a folosirii hidrogenului

Hidrogenul verde se poate folosi în transport, pentru traficul greu, pentru transportul maritim, pentru legătura dintre reţelele de gaz şi electricitate, pentru industria siderurgică, metalurgică şi chimică, a arătat Tudor Constantinescu, consilier principal al Directorului General pentru Energie, Comisia Europeană. El a precizat că este important să fie identificate proiecte viabile, mari, în care să fie implicaţi toţi actorii industriali, deoarece piaţa este în creştere şi există multe oportunităţi care pot fi valorificate.

Tudor Constantinescu a mai spus: "În acest moment, hidrogenul reprezintă mai puţin de 1% din mixul energetic, iar majoritatea este utilizat pentru producerea de îngrăşăminte decât pentru energie. Din procentul de 1%, doar 4% reprezintă hidrogen verde regenerat. În 2030, 55% din energie trebuie sa fie din surse regenerabile. Dacă ne uităm spre 2050, vom vedea că ponderea va creşte, dar va rămâne 40% din consumul final de energie care va fi sub formă de gaze sau combustibili lichizi care vor trebui şi ei decarbonaţi".

39

El a arătat că în anul 2050, capacitatea de producţie a energiei verzi în Uniunea Europeană va creşte de la 1000 GW cât este în prezent, la 2800 GW.

"Vom avea nevoie de stocaj, pentru care este necesar hidrogenul, pentru că vorbim de cantităţi mari de energie electrică. Acest hidrogen poate folosi la decarbonarea consumului de energie din oţelării, din fabricile de îngrăşăminte şi amoniac. Comisia Europeană a investit în ultimii 15 ani in cercetare pe domeniul hidrogeniului drept combustibil. Sunt 646 milioane euro investiţi pe această parte de cercetare a folosirii hidrogenului pe post de combustibil", a mai spus consilierul principal al Directorului General pentru Energie din cadrul Comisiei Europene.

Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie, a arătat că, indiferent de modul de producere a hidrogenului, se pot identifica două utilizări extrem de promiţătoare: stocarea energiei regenerabile şi power to gas - convertirea energiei regenerabile din hidrogen, aşa numitul gaz verde.

"Viitorul ne va arăta potenţialul total al folosirii hidrogenului. Abia peste 10 sau 20 de ani vom avea o imagine clară cum putem folosi hidrogenul şi cum ne va ajuta la reducerea de emisii de CO2 şi a combustibililor fosili. Hidrogenul trebuie să îndeplinească simultan două cerinţe: să fie produs utilizând în mare parte surse de energie regenerabilă şi actorii din domeniu să acţioneze sinergic pentru depăşirea barierelor de cost şi reglementare, precum şi pentru stocarea acestuia", a spus vicepreşedintele ANRE.

În privinţa stocării, Zoltan Nagy-Bege a exemplificat cu un studiu al Băncii Mondiale care arată că potenţialul eolian offshore al României este de 76,4 GW, adică de 10 ori mai mare faţă de consumul energetic intern.

"În aceste condiţii, avem nevoie de reţele de transport, cabluri submarine, pentru a aduce energia, la ţărm, în zona Dobrogei şi de spaţiile de stocare aferente. Potenţialul actual de stocare este mult diminuat, iar soluţia aparent simplă este instalarea unor staţii de producţie de hidrogen la ţărmul Mării Negre, de unde se pot alimenta şi vapoarele", a precizat vicepreşedintele ANRE.

Zoltan Nagy-Bege a arătat că din punctul de vedere al instituţiei publice, direcţiie de acţiune viitoare se referă la dezvoltarea unui cadru legislativ privind microgenerarea energiei respective şi privind introducerea cerinţelor de siguranţă, securitate şi fiabilitate a dezvoltării viitoare a reţelelor publice de gaze cu hidrogen.

• Investiţii în parteneriat public-privat

40

Reprezentantul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, secretarul de stat Liviu Rogojinaru a arătat că este necesară o reglementare rapidă a acestui domeniu şi demararea unor parteneriate public-privat pentru investiţiile necesare.

Liviu Rogojinaru a spus: "În acest moment, discutăm despre o oportunitate, în care, dacă vom fi deştepţi şi ne vom mişca repede, vom deveni o voce ascultată în acest domeniu. Discutăm despre o tehnologie curată, despre o revoluţie tehnologică legată şi de digitalizare. Ne uităm atent către parteneriate între firmele private şi banii ce pot fi luaţi de la Comisia Europeană. Încercăm să găsim parteneri privaţi, care să vină cu ajutor financiar sau să fie cointeresaţi financiar în această oportunitate. Dar pentru acest lucru este nevoie de o reglementare legislativă rapidă care să fie pusă la dispoziţia investitorilor şi a specialiştilor din acest domeniu".

El a arătat că va fi mai greu ca noua tehnologie bazată pe hidrogen să fie implementată în transportul auto, dar va fi mult mai uşor pentru transportul naval, ce reprezintă 40% din transportul mondial, dar care este un mod de transport poluant. Pentru a reduce poluarea din transportul naval, Rogojinaru a spus că viitorul îl reprezintă transformarea navelor fluviale şi maritime care să meargă cu hidrogen, transformare ce poate fi realizată în şantierele navale din ţara noastră.

În privinţa reglementărilor legislative, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a spus că este important ca normele respective să se transforme într-un program de guvernare transpartinic, deoarece investiţiile în acest domeniu al energiei verzi pot contribui decisiv la dezvoltarea economică a ţării.

Iulian Iancu a mai spus: "Avem o oportunitate unică în valorificarea noilor tehnologii. Consiliul Mondial al Energiei a făcut un studiu pe 112 state în perioada pandemiei. Din el rezultă că vom înregistra schimbări fundamentale în patternul din domeniul energetic, în special al cponsumului, o accentuare a politicilor de decarbonare la nivelul Uniunii Europene şi introducerea intersectorială a instrumentelor investiţionale în vectorii energetici de tehnologii curate. Anul acesta este dedicat hidrogenului şi abia acum UE se orientează către el. Uniunea trebuie să ajungă la o capacitate totală de 2480 GW, care înseamnă o valoare a investiţiilor totale de 40 trilioane de dolari. Energiile respective au nevoie de stocare, iar aceasta este prima aplicaţie a folosirii hidrogenului.

Apoi, transporturile se pot baza pe hidrogen. Ne trebuie un plan naţional prin care să ne adresăm clădirilor, industriei, transportului, energiei şi stocării".

41

• Măsuri rapide pentru dezvoltarea noii tehnologii din energie

Legat de noile tehnologii din domeniul energiei, Mihai Varlam, director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice, a arătat că folosirea hidrogenului va revoluţiona sistemul energetic la nivel global.

Mihai Varlam a spus: "Nu este o sursă de energie, nu este un silver-bullet, dar este elementul integrator pentru un nou sistem energetic, este conexiune, vectorul, transportatorul de energie care leagă toate sistemele energetice din momentul de faţă. Hidrogenul le unifică şi este curat, lipsit de orice impact asupra mediului. Pe plan global tehnologiile referitoare la hidrogen au devenit un business case pe anumite zone, însă lucrurile au început să se precipite în contextul Green Deal şi al reformării mixurilor energetice la nivelul fiecărui stat. Hidrogenul reprezintă o soluţie de integrare prin producere şi furnizare în streamuri de energie pentru toate sectoarele din domeniu".

El a precizat că zona de impact a aceste tehnologii în România va fi stocarea energetică, deoarece stocarea pe hidrogen este singura scalabilă şi posibil să fie instalată în orice zonă, putând furniza servicii pe perioadă de timp nedefinită.

La rândul său, Tudor Prisecaru, prorector al Universităţii Politehnice Bucureşti a arătat că este necesar ca actorii să stabilească un rol clar al hidrogenului în strategiile de dezvoltare pe termen lung, să asigure o finanţare substanţială pentru noile tehnologii, să stimuleze cererea comercială, şi să sprijine IMM-urile din acest domeniu şi entităţile de cercetare-dezvoltare, fapt care va duce la reducerea costurilor şi ridicarea performanţelor.

Unul dintre principalii actori din domeniul energetic, compania publică Transgaz a iniţiat deja demersurile privind noua tehnologie care a apărut în Europa şi consideră că este necesar o implicare puternică a factorilor decizionali, pentru ca România să nu rămână descoperită în faţa concurenţei firmelor din vestul Europei.

Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a arătat: "Momentul T0 este extragerea hidrogenului din energia regenerabilă, eoliene, biomasă şi fotovolatice. Pe măsura constituirii grupului de lucru iniţiat astăzi (n.r. - ieri), trebuie să intrăm în schimburi de experienţă cu partemerii occidentali, să colaborăm cu ei. Noi, la Transgaz, am mărit bugetul pe partea de cercetare în acest domeniu şi colaborăm cu Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, cu Universitatea Politehnică Bucureşti şi cu Universitatea de Mine şi Geologie din Petroşani. Trebuie să gândim cum ne constituim ca să

42

putem accesa şi fonduri europene, pentru că sumele necesare investiţiilor sunt destul de mari, iar Banca Europeană de Investiţii oferă granturi în acest domeniu. Veţi vedea în curând că marele OTS-uri din Europa, inclusiv Gazprom, investesc destul de mult în acest domeniu, iar în viitor se preconizează că va exista o directivă care va stabili că pe conductele de gaze vor circula doar gazele ecologice. Dacă nu luăm măsuri acum, vom fi nepregătiţi şi vom închide câmpuri întregi de sonde. Mai mult, din cauza dezbaterilor nesfârşite, gazele din Marea Neagră vor rămâne acolo pentru că tehnologia de injectare cu hidrogen a lor nu se va putea face de pe o zi pe alta".

El a precizat că este necesar ca Guvernul să creeze instrumentele necesare pentru ca, în viitorul exerciţiu bugetar multianual al Uniunii Europene, 2021-2027, să fie accesate mai uşor fondurile destinate cercetării-inovării şi investiţiilor în domeniul energiilor regenerabile.

* * *

Poate fi amânată începerea inspecției fiscale invocând contextul stării de alertă? meatmilk  27 mai 2020 Material de opinie de Laura Spiridon, Senior Associate, și Bogdan Mărculeț, ManagingAssociate, Reff & Asociații |Deloitte Legal RomâniaÎn contextul încetării stării de urgență și al repornirii economiei, există o preocupare ridicată în toate mediile pentru instituirea unor proceduri care să permită desfășurarea în siguranță a activităților umane și economice.

Mai mult, aceasta se transformă în obligație, întrucât, pe durata stării de alertă instituită la nivel național, operatorii economici privați trebuie să aplice o serie de măsuri de prevenire și control al infectării cu noul coronavirus.

Cu toate acestea, în privința desfășurăriicontroalelor fiscale în această perioadă, preocuparea pare să lipsească sau să fie lăsată mai mult în sarcina contribuabililor. Cu excepția unui comunicat din 16 martie, neconcretizat în vreun act normativ, autoritățile nu au stabilit reguli speciale cu privire la desfășurarea controalelor fiscale în noul context economic, medical și uman.

În aceste condiții, ce poate face un contribuabil în cazul unui control fiscal pentru a limita riscurile pentru sine, businessul său și angajații săi, în paralel cu respectarea regulilor impuse în perioada stării de alertă și, poate, chiar și ulterior încetării acesteia, dar și a obligațiilor specifice în cazul inspecției fiscale?

43

Cum adaptăm desfășurarea controalelor fiscale la restricțiile impuse de starea de alertă?

De regulă, inspecția fiscală nu poate începe în lipsa comunicării avizului de inspecție fiscalăși majoritatea contribuabililor se întreabă, la primirea avizului, dacă inspecția ar putea fi amânată în contextul măsurilor de prevenire și control instituite.

După primirea avizului de inspecție fiscală, legea permite contribuabilului să solicite, pentru motive temeinic justificate, amânarea începerii inspecției fiscale. Problema care apare este în ce măsură contextul stării de alertă poate reprezenta un motiv temeinic justificatpentru a determina amânarea inspecției fiscale.

În principiu, răspunsul la această întrebare poate fi afirmativ, în funcție de circumstanțe. Starea de alertă poate determina o restrângere considerabilă a activității contribuabililor din cauza măsurilor pe care sunt nevoiți să le adopte. Spre exemplu, operatorii economici pot dispune, cu consimțământul angajatului, desfășurarea activității în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, pot exista cazuri de șomaj tehnic sau dificultăți în procesul de obținere a documentelor justificative arhivate la un alt operator economic afectat de măsurile instituite. Aceste situații ar trebui sa reprezinte motive justificate care să conducă la amânarea termenului de începere a inspecției fiscale.

Este posibilă desfășurarea controlului fiscal fără prezența fizică a inspectorilor fiscali la sediul contribuabilului?

Potrivit dispozițiilor legale, debutul controlului fiscal are loc odată cu înscrierea în registrul unic de control. În practică, înscrierea în registrul unic de control presupune prezența fizică a inspectorilorfiscali la sediul contribuabilului.Or, din această perspectivă cel puțin, prezența organului fiscal la sediu pare inevitabilă.

Nu poate fi exclusă, totuși, prezentarea de către contribuabili a registrului unic de controlla sediul organului fiscal, la o dată și o oră stabilite în prealabil, de comun acord, în temeiul cooperării și bunei-credințe ce trebuie să existe între contribuabil și autoritatea fiscală.

În ceea ce privește locul de desfășurare, regula generală este că inspecția trebuie să aibă loc la sediul contribuabilului. Cu toate acestea, în contextul implementării de către contribuabili a procedurilor stricte de igienă pentru angajațisau zone de producție, pot exista situații în care nu se recomandăaccesul inspectorilor fiscaliîn aceste zone din motive ce țin nu

44

doar de protejarea sănătății angajaților, ci și de riscul de contaminare a spațiului de lucru.

Dacă o societate nu deține sau nu poate pune la dispoziție un spațiu de lucru adecvat pentru derularea inspecției fiscale, atunci activitatea de inspecție se poate desfășura la sediul organului fiscal sau în orice alt loc stabilit de comun acord.

În cazurile în care, totuși, controlul fiscal se va desfășura la sediul contribuabilului, este indiscutabil faptul că operatorii economici vor avea obligația să asigure, la intrarea în sediu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea mâinilor inspectorilor fiscali, spre exemplu. Deosebit de problematice vor fi acele situații în care temperatura inspectorilor fiscali va depăși nivelul admis de reglementările în vigoare, nefiind exclusăposibilitatea contribuabilului de a le interziceintrarea în sediu.

Pot fi administrate la distanță mijloacele de probă pe parcursul controlului fiscal?

Proba cea mai frecventă în cadrul controlului fiscal este proba cu înscrisuri care, de cele mai multe ori, este administrată prin analizarea nemijlocită a documentelor justificative.

Or administrarea acesteia poate avea loc și prin utilizarea unor mijloace alternative, cu acordul organelor fiscale, cum ar fimijloacele electronice de comunicare la distanță (e-mail, fax și altele asemenea) sau transmiterea documentelorîn format fizic către organul fiscal prin servicii de poștă sau de curierat. Aceste variante se folosesc și în prezentcu acordul organului fiscal, existând premisa de a fi generalizate.

În afara administrării probei cu înscrisuri, organul fiscal are dreptul de a solicita contribuabilului să se prezinte la sediul său pentru informații și lămuriri necesare stabilirii situației sale fiscale. Și în acest caz, o alternativă la prezența fizică este transmiterea în prealabil a documentelor justificative către autoritatea fiscală și susținerea explicațiilor suplimentare prin mijloace de comunicare la distanță.

Cum poate fi susținută cauza contribuabilului în fața autorității fiscale?

Totuși, în cadrul inspecției fiscale, există două momente în care contactul nemijlocit cu autoritățile fiscale este, în mod tradițional, de esență: discuția finală și susținerea orală a contestației.În perioada stării de urgență, s-a observat o tendință din parteaorganelor fiscale de a utiliza mijloacele de comunicare la distanță pentru a parcurge aceste etape, asigurându-se, în acest fel, respectarea dreptului contribuabilului de a fi ascultat.

45

Așadar, implementarea măsurilor de prevenire și control în contextul pandemiei au determinat autoritățile fiscale să găsească noi modalități care să le permită continuarea activității de inspecție și de soluționare a contestațiilor, modalități care s-au dovedit, de altfel, destul de eficiente. Cu toate acestea, aplicarea acestor soluții s-a limitat la cazuri punctuale, nefiind vorba în acest moment de o generalizare.

În concluzie, se poate afirma că există pârghii pentru ca inspecțiile fiscale să se desfășoare și în contextul noilor restricții.  Însă acestea nu se întemeiază pe un cadrul legislativ flexibil sau adaptat noilor vremuri, ci depind mai mult de demersurile pe care le desfășoară contribuabilul.

Reașezarea modului de efectuare a controalelor fiscale ar trebui să reflecte preocuparea autorităților fiscale pentru asigurarea respectării măsurilor de protecție, dar și pentru modernizarea instituției. Mai mult, situația creată de pandemie ar putea reprezenta chiar un punct de plecare în direcția unei veritabile digitalizări a administrației fiscale.

* * *

Digitalizarea fermelor de bovine   meatmilk  27 mai 2020

În zilele noastre, bunăstarea animalelor nu trece neobservată de consumatori, iar sustenabilitatea în sectorul zootehnic este un accent constant.

Ca urmare, apar noi inovații perturbatoare, care permit fermierilor să monitorizeze sănătatea efectivelor lor în timp real, să prevină focarele de boli și să optimizeze alimentația. Conform unui raport de presă prezentat la Summit-ul pentru inovația în domeniul tehnologiei creșterii animalelor AgTech (Haga, 16 martie) s-au identificat start-up-uri cu tehnologii avansate care oferă produse inovatoare, pentru a sprijini o industrie animalieră durabilă și eficientă, cu soluții care încep de la tratamentul non-antibiotic pentru mastita bovină, și până la monitorizarea autonomă a animalelor. Iată câteva dintre ele.

46

Totul nou 

-Armenta (Israel) a dezvoltat primul tratament non-antibiotic pentru mastita bovină,  folosind tehnologia pulsului acustic (APT). Mastita provoacă pierderi anuale de peste 6 miliarde de euro, în SUA și Europa. Vacile infectate, tratate cu APT, au arătat rate de vindecare de 70% și, prin urmare, o creștere de 10% a producției de lapte. Implementarea APT crește profitabilitatea fermelor, îmbunătățind sănătatea efectivelor și bunăstarea vacilor.

-BinSentry (Canada) este o companie agricolă IoT, care rezolvă o problemă veche de 40 de ani din industria hranei pentru animale: monitorizarea fiabilă a inventarului la pubelele de furaje. În misiunea de a retrage masa, senzorul IoT al BinSentry permite fabricilor de alimentare și integratorilor verticali să realizeze economii semnificative de costuri, permițând creșteri dramatice ale eficienței operaționale.

-CattleEye (Irlanda) a creat prima platformă autonomă de monitorizare a animalelor din lume, îmbunătățind viața fermierilor și a animalelor lor și revoluționând lanțul de aprovizionare cu proteine. Platforma sa de învățare profundă AI, este concepută pentru a interpreta imagini vizuale ale animalelor de pe camerele web și pentru a extrage informații valoroase despre aceste vaci.

-General Probiotics (SUA) dezvoltă potențiale inovatoare de celule și probiotice antimicrobiene, care elimină agenții patogeni dăunători la animale, permit producerea de alimente sigure și reduc dependența actuală de antibiotice. Competența sa principală este ingineria precisă a probioticelor avansate care utilizează biologia sintetică și inteligența artificială.

-H2Oalert (Olanda) este primul sistem unic de gestionare a apei în timp real, prin wireless IoT, pentru bovinele de lapte și carne. Calitatea și cantitatea apei potabile a bovinelor sunt verificate în timp real, 24/7, pentru poluare și posibile defecțiuni ale alimentării cu apă. În acest fel, sistemul H2Oalert și datele obținute vor avea ca rezultat o contribuție directă la bunăstarea animalelor, la producția de lapte și la producția de carne.

-Hencol (Suedia) prezintă următorul nivel de creștere a animalelor în ferme de precizie, cu sistemele sale BigData și algoritmii AI, care fac posibilă oferirea clienților săi a unui sistem optimizat de asistență la decizii. Hencol permite digitalizarea întregului lanț valoric cu beneficii semnificative pentru toți actorii implicați.

47

-Jaguza Tech (Uganda), folosește senzori, știința datelor și învățarea automată,  pentru a îmbunătăți aspectele de bază ale operațiunilor agricole, pentru a deveni mai eficiente, mai productive și durabile. Jaguza este un sistem de gestionare a animalelor offline și cloud, bazat pe IoT, care include monitorizarea asistenței medicale pentru animale și înregistrări de senzori IoT, sisteme de gestionare a fermelor, identificarea animalelor, precum și utilizarea de etichete inteligente pentru animale și lecturi de coduri QR prin intermediul tehnologiilor wireless.

-Moonsyst (Ungaria) este un sistem inteligent de monitorizare pentru fermieri progresivi de lapte și carne de vită. Sistemul colectează diferiți parametri ai animalelor, ajutând fermierii cu date în timp real, pentru a creaște productivitatea și să detecteze bolile, stresul și căldura.

-Nextbiotics (SUA) are un scop în a utiliza instrumentele de biologie sintetică de ultimă oră și tehnologia bacteriofagului, pentru a oferi soluții unice pentru criza de rezistență la antibiotice. Oferă soluții pentru distrugerea bacteriilor patogene. Primul său produs este un aditiv pentru furaje pentru producătorii de animale,  pentru a îmbunătăți alimentația animalelor și a reduce semnificativ utilizarea antibioticelor.

Simple Ag Solutions (SUA) este o companie B2B, software-as-a-service, care oferă puntea dintre sănătatea animalelor și producție. Platforma sa a fost proiectată de la sol pentru producătorii de animale și păsări de curte pentru gestionarea consumului de antibiotice, optimizarea producției și facilitarea auditurilor.

Toată lumea inovează

Cel puțin 35 de start-up-uri au dezvoltat deja soluții digitale pentru fiecare pas din producția de lapte. O revoluție silențioasă transformă sectorul lactat mondial. Începând cu 2016, start-up-urile, corporația Embrapa, companii private și universități, și-au unit forțele pentru a transforma un sector cu potențial ridicat, într-o realitate de clasă mondială pe piața internațională.

Potrivit ”2 Censo Agtechs”, un program internațional de digitalizare, lansat la sfârșitul anului 2018, există deja 35 de agtech-uri care livrează deja soluții digitale, în special pentru producătorii de lapte, chiar în interiorul fermelor. Printre aceste startup-uri, Ideagri, Cow Med, Sisteme automate Z2s, OnFarm, Milk Chain, Macofren, Systech Feeder, MobiMilk și Agro Marra sunt deja cazuri de succes. De asemenea, există instrumente gratuite, care sunt oferite de Embrapa.

Provocarea este enormă

48

În timp ce marile companii și cooperativele au adoptat noi tehnologii și practici, majoritatea micilor fermieri mici nu au putut face acest pas. Unele cooperative și companii au același nivel de productivitate ca acela din Noua Zeelandă sau Statele Unite, ajungând cu ușurință la peste 6.000 de litri pe vacă pe an. Cu toate acestea, în același timp, media se menține în jur de 2.000 litri.

De aceea, mișcarea ag-tech se referă la nutriția animalelor, sisteme de gestionare digitală, automatizare, utilaje, monitorizare etc. Pentru aceasta, se folosesc tot felul de tehnologii inovatoare, cum ar fi Big Data, Data Science, Internet of Things (IoT), Artificial Intelligence (AI), analiză predictivă, drone, senzori etc. Paulo do Carmo Mantins, șef la Embrapa Dairy, spune că există soluții de pornire pentru întregul lanț, iar procesul de adopție atinge deja profiluri diferite. Anume, producătorii mijlocii și mici intră în epoca agriculturii digitale.

”Acest lucru se întâmplă deja. Producția de lapte necesită multe decizii, într-o rutină zilnică. Soluțiile digitale facilitează viața producătorului și îmbunătățesc ofertele pentru consumatori, care vor avea un produs mai ieftin și mai bun”, spune Mantins, care subliniază rolul tinerilor antreprenori care înțeleg că sunt esențiali în îmbunătățirea unui sector care mișcă 54 miliarde de euro pe an, și care are nevoie de orice fel de soluție, pentru a mări profitul

Un proiect uriaș

Din 2017, Embrapa Dairy dezvoltă proiectul „Idei pentru lapte”, care este format din 16 companii (precum Nestle, Microsoft, SAP, IBM, Danone, Parmalat, Bayer, MSD, Cisco și altele), șase instituții și peste 20 universități din toaă lumea, cu același obiectiv.

”Cred că sectorul produselor lactate are cel mai structurat ecosistem pentru inovare. Probabil, se dezvoltă mai repede decât oricare altul. În 2014, eram deja conștienți că sectorul agroalimentar este destul de întârziat, în ceea ce privește agricultura digitală. În 2016, am organizat prima competiție de startup”, adaugă Martins.

În prezent, proiectul ”Idei pentru lapte” are trei acțiuni principale: Caravan 4.0, Vacathon și Start-up Challenge. Toate au acoperire internațională și implică sute de oameni la fiecare ediție. Iată descrierea lor.

Caravana 4.0

Caravana 4.0 este un spectacol rutier care a mers în 40 de orașe din peste 10 state, timp de 40 de zile, în august și septembrie a anului 2019. Fiecare eveniment adună informații despre lanțul de produse lactate și proiectele

49

”Idei pentru lapte”, care se desfășoară în universități. Scopul său este să implice el puțin 2.700 de studenți de la mai multe universități de agronomie, medicină veterinară, creșterea animalelor, administrație, economie, inginerie, informatică, nutriție într-un singur mediu, împreună cu antreprenori lactate.

Vacathon

Vacathon este un eveniment de bootcamp, care primește studenți de la 20 de universități, timp de o săptămână. Evenimentul primește studenții pentru a experimenta o rutină de creștere a sectorului produselor lactate, să învețe despre instrumente tehnologice de către companii inovatoare, precum Microsoft și Cisco și să creeze soluții. În cele din urmă, cea de-a patra ediție a selectat cinci dintre cele mai bune instrumente noi.

• Câștigătorul a fost desemnat sart-up-ul Volutech, care a prezentat un instrument pentru măsurarea exactă a volumului și a temperaturii laptelui în rezervoarele de răcire. Înlocuiește metoda tradițională care folosește o riglă.

• Locul secund a fost ocupat de Bionexus, un start-up care servește deja aproximativ 1.000 de proprietăți și 20.000 de animale. Start-up-ul a arătat cum să integreze cele mai bune instrumente de management într-o singură platformă.

• Criatech Intergado a ocupat locul trei, cu o scală inteligentă care este capabilă să măsoare creșterea în greutate și să identifice anomaliile. Abaterile indică, de exemplu, că animalele pot avea o boală.

Alte inovații

-Cow Med folosește programe pentru a monitoriza ruminația, activitatea și comportamentul vacilor și emite alerte, avertizări timpurii, cu privire la probleme de sănătate și cu privire la modificări ale dietei sau managementului printr-o aplicație.

-Z2s este un sistem automat de curățare a mulsului prin conducte, a transferurilor de lapte și a rezervoarelor de răcire. Acesta cuprinde trei sisteme integrate, care reduc cererea de forță de muncă și standardizează procesele, crescând calitatea laptelui.

-OnFarm se alătură trei tehnologii pentru identificarea principalelor bacterii cauzatoare de mastite din fermă, cu diagnostic în 24 de ore. OnFarmApp controlează fiecare pas în timpul analizei și permite monitorizarea la distanță cu indicatori de performanță.

50

-Milkchain certifică calitatea laptelui în ferme, în timpul transportului și oferă date pentru a optimiza rutina de colectare. Acest instrument folosește capacul de lapte, un dispozitiv inteligent care măsoară temperatura, volumul, umiditatea și rezervoarele de deschidere și închidere.

-Macofren este o hârtie post-test, pentru identificarea rapidă, simplă și simultană a adulteranților obișnuiți în probe de lapte, prin soluție IoT. Nu este nevoie decât să fotografiezi această hârtie folosind un telefon mobil și să analizezi imaginea.

-Systech Feeder oferă hrană și monitorizează, în timp real, ingestia și creșterea în greutate a viței care alăptează. Dispozitivul de la distanță emite alerte vizuale în timpul schimbării bruște a consumului și a timpului pentru înțărcare.

-Mobimilk este un container care funcționează ca o cameră mobilă de muls. Pur și simplu, conectați apa și energia pentru a începe vacile de muls, fără lucrări civile. Mai mult, instrumentul monitorizează numărarea de celule somatice și temperatura animalelor, emitând alerte.

-Agromarra gestionează producția în timp real prin intermediul aplicației sau interfeței web, urmărind fiecare index de animale și operațiuni de rentabilitate. Este gata să se conecteze la dispozitive precum cercei cu cod de bare, drone, scară și muls automat.

-Ideagri este un sistem pentru urmărirea indicatorilor de producție, reproducere, sănătate și management. Datele sunt colectate manual sau cu echipament (stick-uri, cântare, cercei electronici și altele) fără a fi nevoie de internet.

* * *

Studenții implicați în proiectul Grena au început valorificarea legumelor cultivate în seră. Alina Trana27 mai 2020

Au început să distribuie castraveții cornichon pe bază de comandă. Comenzile sunt duse la clienți tot de colegii lor studenți voluntari cu bicicletele. Proiectul GRENA a luat viață ca o inițiativă de antreprenoriat social, a unui grup de studenți activi ai Universității din Craiova, privind înființarea unei sere cu scopul de a dezvolta, la nivelul comunității județului Dolj, strategii inovative, pe două direcții: de adaptare a soiurilor de plante la condițiile climatologice interschimbabile; precum și generarea de soiuri hibride, menite să satisfacă exigențele nevoilor actuale de agricultură regională.

51

Proiectul GRENA își desfășoară activitatea în cadrul CRAF (Centrul de Resurse și Angajament Ford), beneficiind de sprijinul financiar al Ford Motor Company Fund, în parteneriat cu Universitatea din Craiova și Primăria Municipiului Craiova.

Proiectul GRENA se dorește o alternativă de sprijin a celor interesați în îmbunătățirea creșterii nivelului de bunăstare, prin următoarele tipuri de activități: activități de/pentru producția vegetală; activități de sprijin și îndrumare (consiliere de profil) pentru cei interesați să devină producători autonomi de producție vegetală; activități de tip workshop pentru promovarea unui stil de viață sănătos/grija față de natură; activități de susținere și promovare a noilor soiuri generate în sera GRENA, prin oferirea, gratuită, a unor răsaduri în ideea de a dezvolta o comunitate crescândă a producătorilor interesați de produse de calitate.

În cadrul proiectului își desfășoară activitatea, în regim de voluntariat, studenți ai Universității din Craiova, de la Facultatea de Inginerie Electrică; Horticultură, Litere, coordonați de un grup de 3 consilieri din cadrul Centrului de Consiliere și Orientare în Carieră al Universității din Craiova. De asemenea, alături de studenți, își mai aduc o reală și semnificativă contribuție, exclusiv pe bază de voluntariat, absolvenți ai Universității din Craiova, dornici să sprijine și să participe, activ, la dezvoltarea mentalității de consum, precum și a conceptului de sprijin social comunitar, la nivelul județului Dolj.

52

Sera GRENA are în procesul de producție produse legumicole sezoniere, de tip: roșii; castraveți; ardei; vinete, precum și răsaduri de seră. Momentan, am dat startul distribuției de castraveți cornichon capricorn F1. Produsele sunt distribuite, pe bază de comandă, cu sprijinul reprezentanților GOBIKE Craiova (folosind mijloace de transport nonpoluante – bicicleta), un alt proiect de antreprenoriat social, inițiat și dezvoltat în cadrul Centrului de Resurse și Angajament Ford (CRAF). Credem că elementul de invoație socială al proiectului, demn de menționat, îl reprezintă faptul că toți consumatorii de produse GRENA, contribuie direct, la ajutorarea reprezentanților mediilor defavorizate, la nivelul comunității regionale.

 ate de contact pentru toți cei interesați, atât de proiectul nostru, cât și de produsele GRENA: tel.: Raluca Stamatescu – consilier în cadrul proiectului – 0767787378; e-mail: grena9102@gmail.com.

* * *

Vinul de azi: Sister's Run Shiraz 2017 Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Elena și Zar Brooks sunt cei responsabili cu procesul de vinificare și marketing în cadrul Sister's Run, proprietate a lui Carl și Pegggy Lindner, cei care dețin și celebra podorie Langmeil. Elena Brooks este considerată cel mai bun oenolog al

53

tinerei generații din Australia, iar motto-ul ei spune multe despre viziunea sa asupra vinurilor: ”Adevărul este în vie, dar dovada este în pahar”.  

Vinul recomandat astăzi, Calvary Hill Barossa Shiraz 2017, este o dovadă grăitoare în acest sens. Vinul roșu intens are un buchet ce aduce în prim plan tente de mure, ciocolată, prune, zmeură, piper neru și ceva condimente exotice.

Gustul este unul tipic pentru un Shiraz de Barossa, cu arome principale de dude, afine, ciocolată neara și prăjitură de fructe, arome urmate apoi de tente de fructe dulci și stejar. Se recomandă degustarea acestui vin la 15-18 grade Celsius, alături de preparate cu legume, mâncăruri cu miel, friptură de vită, tocănițe, brânzeturi etc. 

* * *

O mie de genomi de pepene, pentru viitor

De Food Biz Ultima actualizare mai 26, 2020 Articol editat de Dan Manolache Sursă: IRTA Press: (We share our science to feed the future)

Pepenele a fost “domesticit”  în urmă cu 4000 ani independent, o dată în Africa și de doua ori în India.

Cercetarea aplicată oferă instrumente care ne spune că, prin folosirea genomilor de pepene, aceștia pot fi adaptați la schimbările climatice, ca și multe alte fructe de larg consum.

Proiectul Melonomics, derulat într-un consorțiu public-privat, compus din cercetători de la IRTA-CSIC-UB-UAB Consorțium a publicat prima secvență completă a genomului de pepene.

Șapte ani mai târziu și pe baza datelor din proiectul Melonomics, o echipă de cercetare chineză a secvențiat genomul de pepene a 1.175 soiuri, care reprezintă diversitatea speciilor Cucumis elo. Această nouă informație genomică contribuie la cunoașterea domesticirii acestei specii de plante și reprezintă o informație valoroasă care poate fi aplicată la creșterea pepenilor pentru a obține noi soiuri mai festive și mai precise.

Oamenii de știință germani sugerează că instrumentele de editare a genomului precum CRISPR / Cas9, ar fi extrem de benefice la creșterea pepenilor.

Soiurile de pepene consumate la nivel mondial sunt grupate în două subspecii, Melo și Agrestis. Melo conține cele mai apreciate soiuri precum; Piel de Sapo, Yellow Canary, Cantalup sau Galia, iar

54

subspecia Agrestis este cultivată doar în Asia de Est.  Cercetarea de caest fel poziționează Spania pe primul loc în lume ca exportator de pepeni.

* * *

Amestecurile verzi, o soluție pentru o agricultură durabilă, prezentată de specialiştii companiei Saaten Union 27 mai 2020  Cotidianul Agricol 

Covorul verde sau amestecurile pentru înverzire au marele avantaj că pot fi înființate în cadrul fermei pe solurile unde avem probleme cu băltiri sau unde avem un grad de fertilitate mai slab. Culturile verzi controlează foarte bine buruienile și îmbunătățesc solul cu elemente nutritive. Aceste plante pot fi semănate după sau înaintea culturilor principale, în cadrul rotației culturilor. Unul dintre motivele pentru care fermierii folosesc culturi verzi în cadrul rotației este de a menține solulul acoperit pe o perioadă cât mai mare de timp și pentru a îmbunătăți calitățile acestuia. Printre principalele avantaje ale culturilor verzi putem aminti:

CREȘTEREA FERTILITĂȚII SOLULUI

• îmbunătățirea structurii și texturii solului;

• contribuie la reținerea unei cantități mai mari de apă în sol;

• ajută la creșterea de materie organică din sol;

• scoate și retine îngrășămintele minerale din sol și le întoarce prin masa vegetativă la nivelul solului.

PROTEJEAZĂ SOLUL ÎMPOTRIVĂ EROZIUNII ȘI LEVIGĂRII

• reduce numărul de buruieni și stopează dezvoltarea acestora;

• asigură o acoperire continuă a solului;

• aceste amestecuri rețin zăpadă pe timpul iernii și înmagazinează în sol umiditatea respectivă;

55

• evita levigarea substanțelor în profunzime.

PROTECȚIA BIOLOGICĂ

• combaterea nematozilor din sol;

• determină creșterea numărului de organisme vii utile câmpului, de exemplu ramele;

• crește conținutul de humus al solului;

• scade necesarul de îngrășăminte chimice;

• oferă habitat pentru fauna utilă.

* * *

Corteva Agriscience lansează Portfolio farm online27 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Anul acesta, Corteva Agriscience™ lansează o serie de evenimente de prezentare online a culturilor din câmp, dedicate în mod special cultivatorilor de porumb, floarea-soarelui, rapiță și cereale păioase. Această măsură nu este tocmai modul în care ne-am dori să fim alături de fermieri, însă situația dificilă cauzată de COVID-19 nu ne permite să organizăm evenimentele de prezentare așa cum eram obișnuiți cu toții.

Chiar dacă ne confruntăm cu o situație dificilă, fără precedent, agricultorii au demonstrat încă o dată că pot face față oricărei provocări, indiferent de natura sa. Datoria noastră, ca și companie agricolă, este aceea de a susține fermierii cu produse și soluții inovatoare pentru a înființa culturi, pentru a le îngriji corespunzător, astfel încât la finalul fiecărei campanii producțiile pe care le obțin să confirme așteptările.

56

În anii trecuți, evaluarea performanțelor produselor și tehnologiilor Corteva avea loc în câmp, unde ne bucuram de prezența a sute de fermieri dornici să afle noutăți și mai ales să afle răspunsuri de la specialiștii Corteva pe care ulterior să le aplice în propriile ferme. Anul acesta, din cauza măsurilor de distanțare socială existente, aceste evenimente vor fi transmise în mediul online, unde îi invităm pe agricultori să ne urmărească.

De asemenea, vom fi nevoiți să procedăm în același mod și cu evenimentele dedicate culturilor speciale (pomicultură, viticultură, culturi de legume) care, până acum, se desfășurau în săli, unde specialiștii noștri prezentau cele mai bune soluții pentru agricultorii români, iar de acum încolo toate aceste întâlniri vor avea loc online.

Dorim să rămânem cât mai aproape de partenerii noștri și ne bucurăm de un marketing digitalizat bine dezvoltat, pe care Corteva îl explorează în ultimii ani, din ce în ce mai mult. Tocmai de aceea, pe pagina noastră de Facebook și pe canalul nostru de YouTube vor fi publicate materiale și filmări realizate pe câmp sau în livezi, care vor prezenta nu doar evoluția culturilor, ci și recomandările specialiștilor noștri.

Dăm startul acestor evenimente cu prezentarea platformei din județul Teleorman, localitatea Furculești, din ferma SC BACANU COSMIN & ANDREEA COMPANY SRL, precum și a platformei din județul Neamț, din ferma SC TCE 3 BRAZI SRL.

“Suntem siguri că vom avea mare succes cu noul nostru program – Portfolio farm online, deoarece trăim în era în care marketingul online este pe primul loc în materie de publicitate, iar fermierii români sunt din ce în ce mai activi în Social Media și spun asta, pentru că deținem analize concrete din piața agribusiness-ului care susțin această idee.

57

Noi am avut dintotdeauna un public larg și dedicat activităților noastre, tocmai de aceea consider că și de data aceasta fermierii vor primi această veste cu bucurie, pentru că până la urmă, tot ce facem este pentru ei, pentru a-i susține în orice condiții. Deși a fost o perioadă foarte dificilă pentru industria noastră, trebuie să fim optimiști, pentru că încă mai avem motive de bucurie, cum ar fi tehnologiile și inovațiile oferite de Corteva. Vrem ca informațiile pe care le dețin specialiștii Corteva să ajungă la femieri, astfel încât ei să le aplice și să obțină rezultatele pe care și le doresc ”, a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager RO&MD Corteva Agriscience.

“Deținem un portofoliu de produse performante, atât la semințe (porumb, floarea-soarelui, rapiță, soia, lucernă), cât și la produsele pentru protecția plantelor (erbicide, fungicide, insecticide, aditivi furajeri, tratamente sămânță) pe care ne bazăm în orice moment. Vrem să le arătăm tuturor agricultorilor români că le suntem aproape pentru a le pune la dispoziție informațiile de care au nevoie, chiar și în aceste momente precare. Invităm toți fermierii să urmărească materialele pe care urmează să le publicăm pe canalele de socializare pe care le deține Corteva, dar și în presa de specialitate.” – Jean Ionescu, Country Leader RO&MD Corteva Agriscience. Maria Cîrjă – Marketing Manager ; Corteva Agriscience România & Moldova

* * *

Primul târg virtual dedicat Agriculturii din România 27 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Pandemia actuală a produs un șoc major pentru economia europeană și mondială, iar majoritatea industriilor resimt declinul economic, printre care și agricultura.

Componenta necunoscută din evoluția virusului Covid-19, a făcut ca oamenii să aibă temeri legate de asigurarea necesarului de hrană, astfel cu atat mai mult fermierii si cei din sectorul agricol au nevoie de masuri rapide

58

și de susținere pentru a asigura continuitate în aprovizionarea populației.

Pentru a sprijini industria agricolă și a diminua efectele negative ale acestor vremuri fără precedent, în perioada 10-12 iunie are loc primul târg virtual din Romania dedicat domeniului agricol, unde sunt așteptați peste 20.000 de participanți din rândul fermierilor și al companiilor din sectorul agriculturii.

Totul însă, la distanță, respectând normele sociale și legislative ale situației mondiale, din prezent.

Târgul este organizat pe o platformă digitală care permite companiilor să își prezinte portofoliul de produse, sa propuna oferte speciale și să intre in contact direct prin chat și web cam cu reprezentanții firmelor interesate, costul de participare fiind zero pentru participanti si mic in comparație cu varianta clasică a unui târg.

Astfel, utilizatorii experimentează și accesează în timp real funcționalități și activități organizate în cadrul unui Târg de Agricultură, iar din câteva click-uri pot fi vizitate toate companiile de interes din industrie.

Harta evenimentului este interactivă, participanții având posibilitatea de a vizualiza detalii și de a intra în contact cu expozanții târgului.

Pe durata celor trei zile de târg, vor avea loc conferințe live cu invitați ai autoritatilor publice, companii din domeniu care își vor prezenta numeroase oferte valabile în perioada desfașurării evenimentului dar și cu fermieri care pot intra in dialog cu invitatii.

Avantajul îl reprezintă atingerea unui public numeros, de pe orice device, de la orice distanță și fără limitare de timp, într-un mediu securizat din punctul de vedere al colectării informațiilor de înregistrare

”Industria agrobusiness este și o să fie mereu un mediu efervescent care se adaptează la condițiile exterioare foarte repede; Am propus și am gasit deschidere de la companii să punem în același loc , fie el si virtual, toată

59

cererea și oferta din această industrie și suntem siguri ca o să fie un eveniment cu multiple beneficii pentru toți participanții”, a precizat Valentin Văcăruș , Organizator targ și Manager Godmother.

Sursa: godmother.ro

* * *

Radu Teodor Husău a ales hectarele în locul metrilor pătraţi de birouNicoleta Dragomir 25 mai 2020 -

De la IT la creşterea taurinelor au fost doar câţiva paşi şi mult curaj. Aşa a început povestea singurei ferme de Salers din România, care îi aparţine lui Radu Teodor Husău. 

România şi-a făcut un trist renume din a exporta materie primă şi a importa produse finite. E drept că în ceea ce priveşte bovina de carne nici nu avem o cultură de consum, pentru că am fost obişnuiţi cu reformele pe post de carne de vită, adică abatorizarea vacilor de lapte după ce şi-au terminat "cariera" în producţie. Din fericire însă, în ultimii ani s-au dezvoltat şi la noi ferme de taurine pentru carne, cu rase specializate şi metişi care dau o cu totul altă direcţie de producţie şi consum.

De nevoie, vindem ieftinCrescătorii din alte state, mari consumatoare de carne de vită, preferă să cumpere de la noi tăuraşi îngrăşaţi la 8-10 luni, în jur de 300-350 kg, îi mai finisează ei puţin şi mănâncă o carne bună. Asta pentru că România este o sursă ieftină de animale vii. "Noi nu prea folosim ultimele tehnologii în nutriţie, de exemplu. Am rămas la animalul care creşte cu iarbă şi cu fân, eventual siloz de porumb, dar prea puţini ne permitem. Dacă am începe să furajăm cu reţete pe bază de concentrate, cu siguranţă nu am mai avea profit. La circa 2 euro pe kilogram cât primim în viu pentru un tăuraş, nu ai cum să cheltui mai mult de 1 euro pe zi, pe animal. Sporul de creştere la un viţel, pe

60

zi, este de 1 kg, în medie. Aşa că avantajul este al străinilor care ne cumpără animalele iar noi ne descurcăm cu ce avem", spune Radu Teodor Husău.

La început au fost hectareleFermierul din Răstolţ, judeţul Sălaj, a absolvit Facultatea de electronică şi telecomunicaţii, după care a lucrat în domeniul IT timp de 14 ani. Însă îi plăceau mai mult hectarele decât biroul, aşa că din 2011 s-a dedicat full time agriculturii. Desigur, avea "microbul" inoculat din copilărie, din gospodăria bunicilor.Cei doi fraţi şi sora lor au mai cumpărat şi arendat teren pe care cultivau preponderent porumb. Şi-au dat seama la un moment dat că dezvoltarea afacerii lor agricole va veni din zootehnie. "Cu vegetalul, ca să creşti trebuie să măreşti suprafaţa cu sutele de hectare. Alternativa e să transformi hectarele în lapte sau carne...", spune Radu Teodor Husău.

Aşa a ajuns Salers la RăstolţDe ce vaca de carne? Primul criteriu a fost creşterea mult mai uşoară decât în cazul vacilor de lapte. Cele de carne stau pe păşune toată vara, cu păstor electric, necesitând mai puţină implicare umană.De ce Salers? Nu a fost o decizie de pe azi, pe mâine. 4 ani s-a documentat Radu Teodor. Cum utilajele pentru vegetal le cumpăra din Franţa a intrat în vorbă cu fermierii francezi şi aşa a ajuns la Salers. A adus în decembrie 2016 primele 10 viţele şi un taur, pe care le-a cumpărat cu un credit bancar.

Ferma merge conform planuluiÎn trei ani, familia Husău a triplat efectivul de Salers din fermă! Primii 6 masculi sunt la îngrăşat şi vor fi livraţi spre abatorizare la începutul lunii iulie. Din păcate, în România bovina la abator e... bovină şi atât. Adică nici vorbă de diferenţiere de preţ pentru calitate. Dacă vinzi spre îngrăşătorii, atunci da, se ţine cont de rasă şi de aspect, dar variaţiile de preţ sunt destul de mici. Nu mai vorbim despre această perioadă, când preţurile sunt în cădere liberă în toată Europa."Planul nostru este să reuşim desfacerea pe un lanţ scurt, să abatorizăm şi să

61

vindem la caserolă vidată către o reţea de clienţi pe care să îi avem în timp. Din păcate, la noi nu e ca în Franţa unde, până la 100 de animale pe fermă, ţi se permite să vinzi direct. E mult mai complicat în România, dar insistăm şi sperăm să reuşim", spune crescătorul din Răstolţ.

Ia SCZ-ul de unde nu-i!"Nu cresc animalul pentru subvenţie, dar concurez pe aceeaşi piaţă cu alţi crescători iar când duc viţelul la abator plec de acolo pe minus!", spune din capul locului fermierul din Sălaj. Ce s-a întâmplat? Deşi atunci când a importat primul lot, rasa Salers figura în lista MADR ca eligibilă pentru SCZ, nedreptăţile au apărut pe măsură ce se interesa de acte, de registrul genealogic. Ba i s-a spus că e nevoie de minim 2.000 de capete de Salers în România pentru registru, ba că nu este asociaţie care să conducă registrul de rasă, ba că nu mai e nevoie de 2.000, ci de un număr suficient de mare (?!). În toamna lui 2017 a fost aprobat registrul pentru Aubrac, Galloway şi Sura de stepă, dar nu şi pentru Salers. După multe insistenţe, conducerea MADR de atunci a decis ca ANZ să îi elibereze adeverinţa pentru SCZ, în 2018. La fel se va întâmpla şi în acest an, după care sperăm să apară registrul şi să se termine incertitudinea şi discriminarea.E absurd să reuşeşti să lupţi cu seceta, preţurile mici şi costurile mari, dar să ajungi să depinzi de o ştampilă şi de "bunăvoinţa" statului care nu găseşte soluţii, dar generează probleme!

Click AICI   pentru a viziona interviul integral cu Radu Teodor Husău despre singura fermă de bovine Salers din România!

SALERS, RASA BUNĂ LA TOATEOriginea rasei este în Masivul Central din Franţa, unde animalele s-au dezvoltat izolate mii de ani, ceea ce explică rezistenţa lor, osatura puternică, faptul că pot parcurge kilometri zilnic pentru a găsi hrană. Au fost exploatate în 3 direcţii: tracţiune, lapte şi carne. Odată cu mecanizarea s-a renunţat la tracţiune iar în prezent doar 10% din efectivul de vaci din Franţa mai este muls. Fiind o rasă maternă, nu eliberează laptele decât în prezenţa viţelului.

62

Însă calitatea laptelui este foarte apreciată.Nu ridică probleme mari de sănătate, nu au probleme podale şi, foarte important, fătările sunt foarte uşoare, chiar şi în cazul metisărilor cu tauri având dezvoltare musculară mare. În istoria rasei, în controlul oficial, nu au existat cezariene la bovinele Salers!"Dimineaţa mergem la ele, le furajăm şi 8-10 ore avem linişte pentru că ştim că ele se descurcă. Fătările au loc noaptea, le asistăm, dar nu este un efort prea mare”, spune Radu Teodor Husău.

Radu Teodor Husău, crescător de bovine Salers: "Datorită acestei rase avem timp să ne ocupăm şi de o altă afacere a familiei din care susţinem deocamdată zootehnia, până reuşim să amortizăm investiţia şi să ajungem la un câştig"

un articol de NICOLETA DRAGOMIR

* * *

Lanul cu mii şi mii de cărăbuşei ai cerealelor Emil GEORGESCU 27 mai 2020 -

Foto 1 - Adult de Anisoplia austriaca hrănindu-se cu boabele de grâu

Cine a scăpat cu grâul neatins de seceta extremă, acum trebuie să fie cu ochii în patru. Cărăbuşeii cerealelor, consideraţi dăunători secundari, pot deveni un pericol.

Anul trecut, în Bulgaria, la doi paşi de malul mării şi la mai puţin de un kilometru de graniţa cu România (Vama Veche), am văzut o invazie de cărăbuşei ai cerealelor (Anisoplia austriaca) cum numai în manualele de entomologie agricolă era menţionat. Motiv pentru care în acest articol atrag

63

atenţia asupra acestor dăunători, pe care doar fermierii cu ştate vechi în această meserie îi ţin minte foarte bine.

Invazie masivă într-un câmp aproape de RomâniaInsectele au invadat grâul unui fermier bulgar din regiunea Dobrici. În acea zonă am drum în fiecare an, aşa că ştiu şi succesiunea culturilor de pe sola respectivă. În toamna lui 2018, fermierul respectiv a semănat un soi nearistat de grâu de toamnă, premergătoare fiind floarea-soarelui. Pe toată latura solei cu grâu nearistat (1500 m), paralelă cu perdeaua forestieră, în special pe o lăţime cuprinsă între 5 şi 15 m (uneori 20-25 m) am constatat prezenţa a mii şi mii de cărăbuşei ai cerealelor. A fost pentru prima oară când am văzut aşa ceva, în cei 12 ani de când lucrez în acest domeniu. Am identificat relativ repede despre ce dăunător este vorba, şi anume Anisoplia austriaca. Insectele se hrăneau cu boabele de grâu, dar în acelaşi timp se aflau în proces de copulaţie. Vremea era foarte călduroasă, dar soarele nu ajungea direct în zona unde se aflau cărăbuşeii, fiind umbrit de perdeaua forestieră, aflată de cealaltă parte a drumului.Insectele consumau atât boabele în pârgă, dar mai ales pe cele aflate în faza de lapte-ceară. Grâul era la maturitatea în pârgă, dar la marginea lanului erau plante mai întârziate fenologic, aflate în faza de lapte-ceară. Aceste plante erau cele mai invadate, am constat prezenţa mai multor indivizi chiar pe un singur spic.

Biologia cărăbuşeilor şi condiţiile de iernareCărăbuşeii cerealelor aparţin familiei Scarabeidae, genul Anisoplia. Toate speciile din acest gen au nişte caracteristici comune, cum ar fi forma convexă a corpului, cu o lungime medie de 10-15 mm şi antenele măciucate, cu lamele. În literatura de specialitate autohtonă se menţionează că din genul Anisoplia fac parte patru specii şi anume A. austriaca, A. agricola, A. lata şi A. segetum. În condiţiile ţării noastre, biologia celor patru specii de Anisoplia este relativ asemănătoare, având o generaţie la doi ani, cu excepţia speciei A. segetum, care prezintă o singură generaţie pe an.Dăunătorul iernează ca larvă de vârsta a doua, în prima iarnă, şi ca larvă complet dezvoltată, într-o lojă, în a doua iarnă. Adâncimea la care larvele cărăbuşeilor cerealelor iernează este de 35-80 cm!

Când şi cum acţionează asupra grâului?Adulţii rod boabele de grâu (dar şi de secară) aflate în faza de lapte, dar şi în faze mai avansate coacere. Boabele atacate prezintă rosături neregulate la suprafaţă iar în cazul anilor cu invazii, acestea pot fi distruse complet! Cercetări efectuate în ţara noastră de către Paşol (1967) arată că pierderile de recoltă din cauza atacului de A. austriaca pot să varieze între 2 şi 34%. Nu există date mai recente privind pagubele produse de cărăbuşeii cerealelor. În ultimul timp nu au mai fost probleme cu aceşti dăunători în ţara noastră. De

64

asemenea, în literatura de specialitate autohtonă, s-au menţionat situaţii când la marginea lanului de grâu, densitatea populaţiei de insecte a ajuns la 60-80 de adulţi/m2, iar pe un singur spic de grâu, s-au identificat 3-4 cărăbuşei. În Bulgaria, pe un singur spic am văzut şi 6-8 insecte!

Pragul minim de atac cu insecticidCombaterea chimică a acestui dăunător se realizează la depăşirea pragului economic de dăunare (PED). În cazul celor patru specii de cărăbuşei ai cerealelor, inclusiv Anisoplia austriaca, PED-ul este de 5 adulţi/m2. Trebuie efectuate sondaje în lanul de grâu, cu rama metrică, pe diagonala solei, ca şi pentru ploşniţele cerealelor.

Dacă la nivelul întregii sole PED-ul a fost depăşit, se recomandă efectuarea unui tratament în vegetaţie.

Dacă adulţii se concentrează la marginea lanului de grâu, se recomandă efectuarea tratamentelor în vegetaţie doar pe lăţimea de 30-70 m, de la marginea lanului.

Dar, înainte de toate aceste acţiuni, să fim prevăzători!

2 măsuri de prevenţieLiteratura veche de specialitate recomanda:

respectarea asolamentului, prin includerea în rotaţie a plantelor prăşitoare;

efectuarea arăturilor de vară care au ca efect distrugerea ouălor şi a larvelor tinere, în proporţie de 60-77%.

Tehnologiile agricole s-au schimbat comparativ cu perioada când se efectuau aceste recomandări. Arătura de vară mai practică într-o proporţie mult mai scăzută, fiind înlocuită cu sistemul de lucrări minime ale solului.

Foto 2 - Cărăbuşei ai cerealelor în proces de copulare, pe spicele de grâu

Foto 3 - Adulţi de Anisoplia austriaca pe spicul de grâu (6-8 adulţi/spic).

65

un articol de EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

* * *

Sistemul Antigrindina, functional si in 2020. Ce suprafata de teren este protejata? Mai 27, 2020

Sistemul National Antigrindina a intrat din nou in functiune in acest an, iar mai multe rachete antigrindina au fost lansate spre o formatiune noroasa,  cu scopul de a inlatura pericolul caderilor de grindina.

In data de 20.05.2020 incepand cu ora 20:00, o formatiune noroasa cu potential mare de grindina a patruns in Romania prin zona Segarcea, zona protejata de Unitatea de Combatere a Caderilor de Grindina Oltenia. Astfel, in intervalul orar 20:06 – 21:38 au fost lansate un numar de 69 rachete antigrindina cu iodura de argint (agent de insamantare a norilor), inlaturandu-se astfel pericolul caderilor de grindina din aria de protectie.

Spre deosebire, in localitatile Popesti, Babeni din judetul Valcea, care NU se afla in aria de protectie a SNACP a cazut grindina, zona respectiva fiind puternic afectata de fenomenul meteo extrem. Totodata, precizam ca in urma interventiior efectuate pentru combaterea caderilor de grindina in aria de protectie a UCCG Oltenia, canitatea de precipitatii inregistrata s-a situat in intervalul 10-20 l/m2.

66

Conform imaginilor radar, se constata ca pericolul caderilor de grindina a fost inlaturat datorita actiunilor de interventii active in atmosfera desfasurate in cadrul UCCG Oltenia, iar balanta de apa din nor nu a fost afectata.

Reamintim ca sezonul de combatere a caderilor de grindina incepe in data de 15 aprilie a fiecarui an si se finalizeaza in 15 octombrie, pentru toate Unitatile din structura SNACP.

Suprafata protejata de Sistemul National Antigrindina

In sezonul de combatere 2020, Sistemul National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor va proteja o suprafata de aproximativ 1.500.000 ha, prin functionarea unui numar de 65 de puncte de lansare (PL), apartinand unitatilor:

Unitatea Pilot de Combatere a Caderilor de Grindina Prahova care asigura protectia culturilor agricole in judetele Prahova, Buzau, Teleorman si Olt

Unitatea de Combatere a Caderilor de Grindina Iasi care asigura protectia culturilor agricole in judetele Iasi si Vaslui;

Unitatea de Combatere a Caderilor de Grindina Vrancea care asigura protectia culturilor agricole in judetele Vrancea si Galati;

Unitatea de Combatere a Caderilor de Grindina Timis care asigura protectia culturilor agricole in judetul Timis;

Unitatea de Combatere a Caderilor de Grindina Oltenia care asigura protectia culturilor agricole in judetele Olt, Dolj, Valcea, Mehedinti.

In acest sezon, in intervalul 15 aprilie-21 mai, unitatile de combatere a caderilor de grindina din cadrul SNACP au lansat un numar de 431 rachete antigrindina din UCCG Prahova, Oltenia, Moldova 1 Iasi si Moldova 2 Vrancea.

Informatii suplimentare

In contextul schimbarilor climatice, al cresterii tot mai accentuate a nivelului de dioxid de carbon in atmosfera, de crestere a temperaturii la nivel mondial, de inmultire a numarului si intensitatii fenomenelor meteorologice periculoase, devine necesara si oportuna dezvoltarea activitatilor de modificare locala a vremii prin interventii active in atmosfera. Interventiile active in atmosfera reprezinta ansamblul actiunilor de modificare artificiala a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.

67

Aceste activitati au scopul de a:

Reduce riscul fata de fenomenele meteorologice periculoase pentru populatie, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane si rurale (protejarea cetatenilor) – respectiv protejarea fata de fenomene meteorologice precum grindina, ceata densa, tornadele;

Creste nivelul precipitatiilor in zonele de interes agricol;Astfel de activitati sunt:

Suprimarea grindinei; Cresterea locala sau extinsa a precipitatiilor, precum si uniformizarea

acestora; Disiparea cetii dense; Atenuarea fenomenelor meteorologice extreme precum furtuni

puternice, tornade, s.a.In Romania, interventiile active in atmosfera pentru combaterea caderilor de grindina au inceput in anul 2000 si sunt gestionate de catre executiv prin intermediul Autoritatii pentru Administrarea Sistemului National Antigrindina si de Crestere a Precipitatiilor, institutie publica aflata in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

La acest moment, protectia antigrindina si mai ales infrastructura de crestere a precipitatiilor sunt in curs de dezvoltare la nivelul intregii tari si de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea si perspectiva de dezvoltarea a sistemului in contextul accelerarii hazardurilor climatice. Sisteme similare de combatere a caderilor de grindina prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindina si a aviatiei functioneaza de cateva decenii in statele europene. In tarile invecinate sau cu organizare administrativa similara Romaniei, managementul acestor sisteme se realizeaza centralizat la nivel national, fiind coordonat in mod unitar de o structura specializata.

Programul de realizare al Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor (SNACP) este national, strategic, pe termen lung, interdisciplinar si are caracter bivalent: de cercetare si operational.

Scopul SNACP este de a asigura protectia culturilor agricole cu inalta valoare economica (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum si al comunitatilor rurale din zonele de interventie, fata de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbarilor climatice. In conformitate cu noile abordari mondiale privind managementul riscului, SNACP actioneaza ca un mecanism de preventie si protectie ex-ante, important pentru dezvoltarea durabila a zonelor rurale pentru ca asigura nu doar

68

protectia culturilor agricole, ci si a comunitatilor locale si a bunurilor publice si private din zonele de interventie.

Conform studiilor de fezabilitate care stau la baza dezvoltarii Sistemului, rentabilitatea investitiei in servicii de protectie antigrindina prin tehnologia rachetelor antigrindina variaza intre 1:7 si 1:14 (pentru un leu investit, se salveaza alti 7 lei, respectiv 14 lei). In general, eficienta economica a infrastructurii antigrindina variaza in functie de costurile de infiintare/operare/exploatare si intretinere, de conditiile meteo-climatice din sezonul de combatere a caderilor de grindina, precum si de numarul si calitatea interventiilor active in atmosfera din sezon. Astfel, costul serviciilor de interventie activa in atmosfera, pentru fiecare sezon de combatere a caderilor de grindina, variaza intre 9-20 EURO/ha, functie de variabilele amintite. Pentru anul 2019, costul total al serviciilor de combatere a caderilor de antigrindina pentru culturile din zona protejata, a fost de 65,7 lei/ha, echivalentul a cca 13,7 EURO/ha.

SNACP se dezvolta la nivel regional; unitatile de combatere a caderilor de grindina (UCCG) si punctele de lansare (PL) din structura protejeaza culturile cu inalta valoare economica, comunitatile rurale si infrastructura publica si privata din mai multe judete din regiunile in care sistemul este operational, si care au nivel ridicat de vulnerabilitate la fenomene meteorologice periculoase.

Activitatea de combatere a caderilor de grindina se desfasoara cu asistenta tehnica a Proiectantului General, in baza Programelor de Omologare pentru fiecare Unitate, avizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale; Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri; Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor; Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor si Ministerul Afacerilor Interne. Mentionam ca, din componenta Proiectantului General fac parte: Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, agrochimie si protectia mediuluI (ICPA) Bucuresti, Universitatea din Craiova, ROMARM-Electromecanica Ploiesti, etc.

Activitatile de combatere a caderilor de grindina nu afecteaza balanta generala de apa in nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea directiei acestuia) ci, dimpotriva, asigura cresterea si uniformizarea precipitatiilor numai in aria de combatere si adiacenta acesteia. Activitatile de interventii active in atmosfera genereaza modificari ale conditiilor meteo-climatice la nivel local, cu raza limitata de actiune, in spatiu si timp, dat fiind faptul ca un punct de lansare (PL)

69

protejeaza fata de caderile de grindina comunitatile si culturile agricole de pe o arie circulara cu raza de cca. 10 km.

Precizam ca numai in anul 2019, au fost primite, prelucrate si transmise un numar total de 4.588 informari, atentionari nowcasting meteorologice si hidrologice, din care peste 1.300 au fost avertizari de cod portocaliu si rosu, ceea ce reprezinta o valoare in crestere usoara fata de anii anteriori si care reflecta tendinta de intensificare schimbarilor climatice si la nivelul Romaniei.

Ca urmare a masurilor de investitii in instrumente de management al riscurilor climatice, in special dezvoltarea activitatilor de interventii active in atmosfera, suprafetele afectate de caderile de grindina au fost diminuate semnificativ.

* * *

Strategiile „De la fermă la consumator” și „Biodiversitate 2030”, în viziunea AIPROM Miercuri, 27 Mai 2020 Revista Fermierului

VASILE IOSIF, PREȘEDINTE ASOCIAȚIA INDUSTRIEI DE PROTECȚIA PLANTELOR DIN ROMÂNIA - AIPROM:

În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator și importator de produse agricole, fiind și cel mai mare producător de hrană din lume respectând standarde de calitate ridicate în domeniul alimentar la nivel global. În acest context, Comisia Europeană a prezentat recent două strategii: Strategia „De la fermă la consumator” și „Strategia pentru Biodiversitate 2030”, pilonii centrali ai Pactului Verde European, un proiect ambițios care își propune să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050.Combinând respectul pentru preferințele culinare specifice ale europenilor cu o lungă tradiție de producere a hranei sănătoase, abordarea pe care Comisia Europeană o promovează constant în ultima vreme aduce în discuție impactul actualului mod de producție asupra mediului. Obiectivul global al strategiei „De la fermă la consumator” este reprezentat de

70

regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile acestuia transpunând în realitate dezideratele economiei circulare. Acest obiectiv reflectă un nivel ridicat de determinare pentru a reduce utilizarea și riscul asociat produselor de protecție a plantelor cu 50% până în 2030.Comisia Europeană propune o reducere a consumului de fertilizanți cu cel puțin 20% până în anul 2030 solicitând statelor membre dezvoltarea și implementarea Planului Integrat de Management al Nutrienților. Complementar, Comisia Europeană propune o reducere cu 50% a vânzărilor de medicamente antimicrobiene până în 2030. De asemenea, un alt obiectiv extrem de ambițios al Comisiei Europene este acela de a crește suprafața ocupată de culturile organice până la cel puțin 25% din suprafața agricolă cultivată.Comisia Europeană își propune să ajute consumatorii să își modifice preferințele culinare și să aleagă diete sănătoase și durabile, reducând risipa de alimente din gospodării. Comisia dorește să ofere consumatorilor informații mai complete, inclusiv prin mijloace digitale, cu privire la locul de unde provin alimentele, valoarea nutritivă a acestora și amprenta lor asupra mediului.În egală măsură, Comisia Europeană consideră că așteptările cetățenilor europeni au evoluat și trebuie să conducă la schimbări majore în domeniul sectorului alimentar. Astăzi, peste 50% din populația Uniunii Europene este supraponderală și circa 20% din alimente sunt aruncate la gunoi (risipă alimentară). În jur de 43 de milioane de persoane din UE nu își pot permite în mod regulat o masă de calitate o dată la două zile.În acest context Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM și-a asumat misiunea de a promova utilizarea responsabilă a produselor de protecție a plantelor în condiții de siguranță pentru utilizatori, pentru consumatori și pentru mediul înconjurător, luând în considerare și satisfacerea cererii de produse agricole într-un mod sustenabil. Deși, în general, sunt încurajate opiniile polarizate și mai puțin cele de compromis, trebuie să amintim faptul că industria de protecție a plantelor furnizează soluții și produse pentru ambele modele de agricultură, atât pentru agricultura convențională, cât și pentru agricultura organică, oferind atât produse de sinteză chimică, cât și produse biologice.Pentru că suntem noi înșine responsabili și conștienți de rolul pe care trebuie să îl jucăm și îl vom juca în producerea sustenabilă a hranei, apreciem că orice viziune ambițioasă de a limita sau de a restricționa anumite produse fitosanitare este corect și realist să țină cont în mod obligatoriu de următoarele considerente:

71

Deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizării soluțiilor convenționale de protecție a plantelor trebuie să fie luate ținând cont de rezultatele științifice și nu în baza presiunilor emoționale sau politice. Suntem dispuși să discutăm un obiectiv posibil de reducere a utilizării pesticidelor, cu condiția ca acesta să fie bazat pe argumente științifice și să ia in considerare toți actorii care sunt influențați de aceste schimbări majore și anume fermierii. În mod repetat s-a susținut faptul că Noul Pact Verde European și în special „Strategia de la Ferma la Consumator” vor crea un nou mod de a produce și gestiona hrana, robust, rezistent la crize, incluzând pe toți cei din lanțul de aprovizionare, și care va pune la dispoziție hrană suficientă și accesibilă ca preț indiferent de situație. Procentul propus de 50% de reducere a produselor de protecție a plantelor nu este unul realist și nu va avea efectul dorit de a crea un model de producție alimentară mai durabil în Europa. Acest obiectiv nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte părți ale lumii, ci va crea sincope în procesul de producție, în aprovizionarea adecvată cu hrană a populației europene, va diminua competitivitatea agriculturii europene care va concura cu marii producători trans-oceanici care au la dispoziție o diversitate de soluții, plecând de la produsele de protecție convenționale și până la tehnicile genetice noi precum CRISPER CAS9. Fermierul european, și în speță fermierul român, va duce o luptă cu arme inegale pe care inevitabil, nu va putea să o câștige pe termen scurt. Industria de protecție a plantelor dorește fixarea unor ținte realiste care să reflecte rezultatele unei evaluări, a unui studiu de impact.

Realitățile diferite existente la nivelul fiecărei țări membră a Uniunii Europene în ceea ce privește consumul de substanță activă la hectar. În prezent, România consumă cca 700 gr/ ha de substanță activă de pesticide, Ungaria consumă 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha. Industria de protecție a plantelor din România consideră că orice decizie în sensul reducerii cantității de produse de protecție a plantelor trebuie să țină cont de aceste realități iar reducerea propusă nu trebuie să fie aplicată egal pentru țările care din varii motive au investit mult mai puțin în inputuri agricole iar din această cauză și nivelul producțiilor la hectar este actualmente mult mai mic în general, de exemplu producția medie/ha din România față de țările din Vestul Europei.

De ani de zile de acum, și mai cu seamă începând din 2009, companiile din industria de protecție a plantelor întâmpină dificultăți masive în procesul de omologare al unui produs sintetic sau biologic. Legislația europeană adoptată în acea perioadă (Directiva 1107/1992) a creat un mediu dificil de evoluție pentru industria de

72

protecție a plantelor. Astăzi o companie are nevoie, pentru a descoperi (inova) și a omologa un produs, de cca. 12 ani de cercetare precum și de o investiție de peste 280 milioane de dolari pentru a obține o moleculă sintetică. În prezent, procesul de omologare din Uniunea Europeană este extrem de restrictiv și consumatorii trebuie să cunoască că după industria de medicamente, cel mai restricționat domeniu este cel al industriei de protecție a plantelor.

Așa cum am menționat și noi mai sus, stabilirea unor ținte cantitative de reducere a utilizării produselor de protecție a plantelor trebuie să plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile și dăunătorii fără a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la creșterea prețului produselor agricole și fără a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. AIPROM își dorește ca autoritățile europene să țină cont de progresele științifice în domeniu și de ritmul în care în mod realist pot fi generate soluții alternative. Așa cum oamenii au nevoie de medicamente și plantele au nevoie de medicamentele lor - pesticidele.

Comisia Europeană nu a acordat importanța cuvenită evaluării efectelor resimțite de producătorii agricoli odată implementate aceste măsuri. O abordare egalitaristă de reducere a consumului de pesticide în toate statele membre indiferent de cantitatea utilizată în prezent este profund discriminatorie pentru acele state care utilizează o cantitate de produse de protecție a plantelor situată mult sub media europeană, așa cum este cazul României, care folosește o cantitate de cca 700 gr de substanță activă de produs fitosanitar pe hectar, în timp ce media europeană depășește 2 kg/s.a ha. AIPROM derulează de mai mulți ani un program de monitorizare a consumului de substanțe active și de produse pe culturi, segmente de cultură, categorii de produse etc. Rezultatele sunt obținute prin raportările furnizate de membrii AIPROM într-un exercițiu de tip ”black box” și sunt reprezentative pentru aprox. 90% din industrie. Rezultatele astfel obținute au validat informațiile din diverse analize si rapoarte realizate de firmele de profil europene care indică faptul că în România cantitatea de substanță activă utilizată a scăzut în ultimii ani. De exemplu, la rapiță cantitatea de substanță activă a scăzut în medie cu 24% între 2018 și 2019, iar la tratament sămânță scăderea înregistrată pentru aceeași perioadă a fost de 55,6%.

În colaborare cu specialiștii din domeniu, cu fermierii și cu distribuitorii de input-uri, AIPROM a gândit un nou proiect care va analiza situația soluțiilor (produselor) de protecție pentru cele mai

73

importante culturi, pentru boli și dăunători specifici, evidențiind golurile de protecție și încercând să estimeze pierderile de producție înregistrate în absența acestor soluții. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziția factorilor politici, a reprezentanților MADR, ANF și asociațiilor profesionale ale fermierilor pentru a fi utilizate în dezbaterile care vor avea loc în perioada următoare în Comisia Europeană și în Parlamentul European. Măsurile pe care trebuie să le luăm pentru ca în limita restricțiilor impuse de legislație să putem oferi totuși sectorului agricol un nivel decent de protecție nu se reduc numai la acțiuni de convingere a factorului politic european, dar și la o mai bună gestionare internă a autorizării produselor de protecție a plantelor. De asemenea, România este printre puținele țări care nu a implementat încă un cadru de reglementare pentru autorizarea provizorie a produselor de protecție destinate culturilor minore, această posibilitate de reglementare fiind prevăzută în Directiva 1107/2009.

Reprezentanții politici și experții participanți în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene trebuie să folosească argumente solide cu care să ducă o luptă susținută pentru a apăra statutul special al României, cu organisme de dăunare specifice și foarte agresive și care nu sunt prezente în alte state membre. Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (rațișoara porumbului). Acest dăunător polifag nu este răspândit în partea de Vest a Europei. Dacă nu vom avea derogare pentru tratamentul la sămânță cu insecticide neonicotinoide și în anul 2021 România nu va avea nici nu produs eficient omologat pentru combaterea acestui dăunător. În această situație fermierii români pot pierde ușor până la un milion de hectare de porumb și floarea soarelui, numai din cauza acestui dăunător. Se pune întrebarea cine va plăti această pagubă, pentru că pierderea nu va putea fi suportată de către fermierul român. La nivelul AIPROM, specialiștii noștri au început deja să lucreze împreună cu fermierii și distribuitorii, la un document care să scoată în evidență vulnerabilitățile fermierilor români în a controla eficient unele organisme de dăunare. În prezent România cultivă peste 130.000 de hectare de soia, dar nu avem omologat niciun fungicid pentru combaterea bolilor, nu avem produse sistemice omologate pentru combaterea afidelor la lucernă și lista poate continua.

Creșterea suprafețelor ocupate de culturi organice înseamnă producții mai mici. Acest lucru presupune că vom fi nevoiți să cultivăm mai mult pământ pentru a asigura aceeași cantitate de produse agricole. Trebuie să înțelegem că produsele biologice, produse care sunt dezvoltate și obținute tot de industria de protecție a plantelor, pot fi utilizate

74

numai împreună cu produsele sintetice și nu le pot înlocui pe acestea din urmă.

AIPROM consideră cu tărie ca inovația este o parte importantă a soluției pentru o agricultură durabilă și produse sănătoase într-o societate care respectă mediul și gestionează cu inteligență resursele. Companiile noastre vor continua să investească în moduri inovatoare de a proteja culturile, cu investiții mari în obținerea de pesticide care au un profil mai prietenos cu mediul, în biopesticide și tehnologii de precizie pentru o agricultură durabilă, astfel încât să le permită fermierilor să aplice substanțe doar atunci când este nevoie și unde este nevoie utilizând tehnologiile digitale care au început deja să facă parte din viața fermierului.

AIPROM crede ca acum este unul dintre acele momente cheie în care toți factorii interesați trebuie să coopereze pentru a pune la dispoziția autorităților și politicienilor români din Parlamentul European argumente consistente care să servească intereselor agriculturii românești.

* * *

VIDEO Fainarea, boala care ataca vita de vie. Cum o recunosti si cum se trateaza In mai 27, 2020   

Făinarea viței de vie este o boală care vine din America de Nord și s-a răspândit în Europa începând cu anul 1845.

Astăzi făinarea atacă toate podgoriile lumii. Ciuperca „Uncinula necator” afecteaza toate părţile verzi ale viţei de vie pe care formează o pâslă fină, alb – cenuşie, care devine pulverulentă, reprezentând miceliul şi conidiile agentului patogen. Această formă de atac poate apărea sub formă de pete sau poate cuprinde întregul organ, în funcţie de condiţiile climatice. Frunzele  se răsucesc spre exterior, lăstarul  se dezvoltă anormal, iar maturarea lemnului are de suferit. Boabele, imediat după înflorire, se usucă, iar cele atacate mai târziu, în perioada de creşteri intense, crapă, din cauza lipsei de elasticitate a pieliţei.

75

https://youtu.be/nWY6fblAvWE

Înălțarea Domnului, 28 mai 2020. Tradiții și superstiții la români. Ce este interzis să faci în această zi Emanuela-Andreea Pană 11:40, 27 mai 2020

Înălțarea Domnului, 28 mai 2020. Ce este interzis să faci în această zi

La 40 de zile de la marele eveniment creștin Paștele, românii celebrează Înălțarea Domnului. Această sărbătoare este una dintre cele mai frumoase din an, dar și una dintre cele care au o dată schimbătoare (anul acesta va avea loc în data de 28 mai), care variază în funcție de momentul sărbătoririi Învierii Domnului. Această sărbătoare mai este cunoscută şi sub numele de Ispas și marchează ziua în care creştinii se salută unul pe celălalt cu „Hristos S-a înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“. Tradițiile și obiceiurile care sunt legate de această zi solemnă, în cele ce urmează.Ispas, 28 mai 2020

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul Înălţării Domnului în fiecare an, ca de fiecare dată la 40 de zile de când a avut loc Paștele. Este o sărbătoare cu o mare însemnătate pentru creștini, motiv pentru care aceștia ar trebui să meargă la  biserică și să se roage pentru cei care au trecut în lumea celor drepți, dar și pentru bunăstarea familiei.Astfel, în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe se face pomenirea acelor eroi care au căzut de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate, ori pentru apărarea țării și a neamului.

În ziua de Înălțarea Domnului sau Ispas, creștinii se salută cu „Hristos S-a înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“.

„În noaptea de 26 spre 27 mai, la miezul nopţii, în bisericile şi mânăstirile din Arhiepiscopia Tomisului se va oficia slujba începutului pascal şi Sfânta Liturghie, clerul chemând credincioşii să primească Lumina Învierii ca în noaptea de Paşti. Astfel, în pregătirea acestei sărbători, se rânduieşte un post bisericesc de trei zile în întreaga eparhie, în zilele de 24, 25 şi 26 mai, în

76

care credincioşii se pot spovedi, astfel încât să poată primi Sfânta Împărtăşanie la Liturghia din noaptea de 26 spre 27 mai.

Joi, 28 mai, întrucât Înălţarea Domnului este şi ziua pomenirii eroilor, preoţii pot pomeni în cimitire pe cei adormiţi precum la Paştele Blajinilor“, se arată într-un comunicat al Arhiepiscopiei Tomisului.

Înălțarea Domnului, tradiții și obiceiuriÎn această zi de sărbătoare femeile care au decedați în familie sunt îndemnate să împartă pâine și ceapă verde pentru sufletele lor, iar, pentru a se bucura de sănătate, creștinii poartă frunze de nuc, în timp ce animalele și lucrurile din gospodărie sunt atinse cu leuștean pentru a fi mereu grase și ferite de boli.

Ce e bine să faci de Ispas pentru a putea fi mereu ferit de necazuri

În ziua Înălțării Domnului femeile nu trebuie să spele, să facă curat sau să muncească pe câmp, pentru a fi ferite de necazuri.La fel, cei care au morți în familie trebuie să facă acte de caritate și să ofere cât mai mult de pomană. Se spune că făcând astfel, sufletele celor adormiți se înalță la cer și vor avea hrană.

* * *

77