Stiri 13 aprilie 2020,p.1. CURSUL DE SCHIMB 13.04.2020

1 EUR

4.8297

1 USD

4.4155

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 14 – 20 APRILIE 2020!

Agroinfo 13 aprilie 2020 -

Caracteristici meteorologice. În prima parte a perioadei va predomina un regim termic al aerului mai scăzut decât în mod obişnuit, după care, se va produce o încălzire treptată a vremii, pe întreg teritoriul agricol al țării.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -1...15°C în primele zile, abaterile termice negative fiind de 1...6°C şi 7...19°C spre sfârşitul intervalului, valori mai ridicate cu 1...7°C comparativ cu mediile climatologice.

Temperatura maximă a aerului se va încadra între 5...25°C, în cea mai mare parte a regiunilor agricole. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între -7...12°C la nivelul întregii țări, valorile cele mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare, unde izolat vor fi condiţii de producere a brumei și a îngheţului superficial la sol.

Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm va oscila între 9...16°C, limite optime desfășurării fazelor incipiente de vegetație (germinare-răsărire) la culturile semănate până la această dată, precum și continuării însămânțărilor de primăvară (sfeclă de zahăr, cartof, floarea-soarelui, porumb, etc).

Se întrevăd ploi locale, izolat cu caracter de aversă, însoţite de descărcări electrice și intensificări ale vântului, în majoritatea zonelor de cultură. De asemenea, în zilele cele mai reci vor fi posibile și precipitații mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), îndeosebi în estul Transilvaniei și vestul Moldovei.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, conținutul de apă în stratul de sol 0-100 cm, va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Moldova și Dobrogea, cea mai mare partea a Munteniei, local înnordul și nord-vestul Banatului, sudul, estul, nord-vestul și izolat în centrul Transilvaniei.

Rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim, în Maramureș, Crișana și Oltenia, local în nord-estul și vestul Banatului, nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, sudul și sud-vestul Munteniei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Ca urmare, procesele vegetative ale culturilor de toamnă se vor desfăşura pe ansamblu normal în cea mai mare parte a ţării şi mai lent în zonele depresionare din nordul şi centrul teritoriului agricol. În general, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta bună şi medie în semănăturile efectuate în epoca optimă, respectiv medie şi slabă la cele tardive.

Orzul şi grâul de toamnă semănate în perioada optimă vor parcurge înfrăţirea (40-100%) şi alungirea paiului (10-70%), iar cele întârziate fenologic își vor continua apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea (50-100%).

Cultura de rapiţă va înregistra înfrunzirea (11-19 frunze), alungirea tulpinii (10-60%), precum şi izolat, apariţia inflorescenţelor în zonele de câmpie.

Pomii fructiferi își vor continua dezmugurirea, înflorirea, înfrunzirea şi local legarea rodului la speciile timpurii de sâmburoase (cais, cireş).

În toate podgoriile, viţa de vie se va afla în fazele de „plâns”, înmugurire şi izolat chiar dezmugurire, îndeosebi la speciile timpurii.

La sfecla de zahăr şi cartoful pentru consum se vor semnala primele faze de vegetaţie (germinare-răsărire), continuându-se totodată lucrările de semănat, în aproape toate bazinele specializate.

Floarea-soarelui şi porumbul înfiinţate până la această dată se vor afla la germinare-răsărire, extinzându-se suprafeţele agricole însămânţate.Pe ansamblu, lucrările agricole în câmp (arat, pregătirea patului germinativ, semănat/plantat, fertilizări, erbicidări, tăieri şi tratamente fito-sanitare în vii şi livezi) se vor desfăşura pe ansamblu în bune condiţii.

Recomandări de specialitate:

• Definitivarea însămânţării culturilor din prima urgenţă (orzoaică, ovăz, borceag,lucernă, sfeclă de zahăr);• Pregătirea patului germinativ şi efectuarea lucrărilor de semănat/plantat la culturile de primăvară (floarea-soarelui, porumb, cartof);• Fertilizarea fazială a cerealierelor de toamnă cu îngrăşăminte minerale complexe;• Continuarea efectuării lucrărilor de întreţinere (combaterea buruienilor, tratamente fito-sanitare, tăieri de rodire în vii şi livezi), la speciile de câmp şi pomi-viticole.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

Prognoza meteo: Un val de aer rece loveşte România. Cât de frig se face, unde sunt aşteptate ninsori şi ploi puternice 13 aprilie 2020, 08:32 de Ionela Stănilă Un val de aer rece loveşte România în următoarele zile. Meteorologii anunţă răcire accentuată începând de marţi, 14 aprilie, mai întâi în nordul ţării. În masive va fi vreme rece, urâtă, cu lapoviţă şi ninsoare. În noaptea de marţi spre miercuri, vremea rea pune stăpânire pe toate regiunile. Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), luni, 13 aprilie, vremea va continua să se încălzească în majoritatea zonelor ţării. Cerul, variabil, se va înnora treptat începând din nord-vest. Îndeosebi noaptea, în regiunile nord-vestice, vestice şi nordice, local vor fi ploi ce vor avea şi caracter deaversă, posibil însoţite de descărcări electrice. În nordul Carpaţilor Orientali, la altitudini mari, vor fi precipitaţii subformă de lapoviţă şi ninsoare. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe crestele montane, dar şi în estul,sud-estul şi în vestul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 10...11 grade pe litoral şi 24 de grade în Câmpia de Vest, iar cele minime, în general, între 3 şi 10 grade. Dimineaţa, dar mai ales noaptea, vor fi condiţii deceaţă în sud-estul ţării. În Bucureşti, vremea va fi uşor mai caldă decât în mod obişnuit pentru această dată, cu temperatura maximă de 20...21 de gradeşi minima de 7...9 grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat.   Marţi, vremea se va răci accentuat în vestul, centrul şi nordul ţării unde, mai ales ziua, cerul va fi mai mult noros şi pe arii extinse vor fi ploi ce vor avea şi caracter de aversă, posibil însoţite de descărcări electrice. În restul teritoriului, valorile termice diurne se vor menţine uşor peste cele specifice perioadei, înnorările se vor accentua treptat şi, îndeosebi seara şi noaptea, vor fi averse şi descărcări electrice. Izolat vor fi posibile cantităţi de apă mai însemnate şi condiţii de grindină sau măzăriche. Conform ANM, în zona montană vor fi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vântul va avea intensificări în toată ţara, dar cu viteze mai mari la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 7 grade înMaramureş şi nordul Transilvaniei şi 23 de grade în Muntenia, iar cele minime, mai scăzute decât în noaptea precedentă, se vor încadra între -4 şi 5 grade.   În Capitală, valorile termice diurne se vor menţine uşor peste cele normale pentru mijlocul lunii aprilie, astfel încât temperatura maximă va fi de 20...22 de grade. Cerul, variabil, se va înnora treptat din orele amiezii şi îndeosebi noaptea vor fi averse, posibil însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat, temporar cu unele intensificări.Temperatura minimă, mai scăzută decât în noaptea precedentă, va fi de 2...3 grade.   De miercuri, vremea se va răci şi în regiunile sudice şi sud-estice, apoi valorile termice vor fi în creştere în toate zonele ţării. Probabilitatea pentru precipitaţii va fi ridicată doar la începutul intervalului, în sudul şi estul teritoriului.  

APIA si SUBVENTII

MADR: COMUNICAT DE PRESĂ Luni, 13 Aprilie 2020 10:47

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că începând de astăzi, 13 aprilie 2020, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plățile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, după cum urmează:

· Plata diferențelor aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019 / plata diferențelor aferente lunii decembrie și trimestrului IV 2019 .

Pentru diferențele aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019, suma totală autorizată la plată este de 123.985,57 lei pentru un număr de 51 de solicitanţi iar pentru  diferențele lunii decembrie și trimestrului IV 2019, suma totală autorizată la plată este de 1.441.536,27 lei pentru un număr de 18 de solicitanţi, sprijin acordat fermierilor care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

· Plata pentru cererile aferente serviciilor prestate în luna ianuarie a anului

Suma totală autorizată la plată este de 3.858.859,78 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 29 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

APIA a cerut Primăriilor să trimită adeverințele cu terenurile lucrate de fermieri! Angelica Lefter - 10 aprilie 2020 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că se află în prezent în plin proces de primire a Cererilor Unice de plată aferente Campaniei 2020, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, astăzi, vineri – 10 aprilie.Demarată la data de 2 martie 2020, primirea cererilor s-a mutat, începând din data de 6 aprilie 2020 în mediul online, pentru a respecta prevederile privind distanțarea socială și a preveni răspândirea pe teritoriul României a epidemiei de Coronavirus.Astfel, în perioada 2 martie – 10 aprilie 2020 s-au depus un număr total de 187.722 cereri de plată, pentru o suprafață de 881.706 hectare.În perioada 06 aprilie – 09 aprilie, au fost depuse 49.795 de cereri, prin mijloace electronice, pentru o suprafață de 350.478 hectare.De asemenea, pentru a veni în sprijinul fermierilor și pentru a asigura completitudinea cererilor de plată depuse, APIA a solicitat sprijinul tuturor primăriilor, în sensul eliberării în format electronic a documentelor care atestă utilizarea terenului și trimiterii acestora online către APIA, pe baza listelor cu beneficiari transmise în prealabil de agenție.Totodată, Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) s-a alăturat acestui demers și transmite electronic către APIA toate documentele necesare fermierilor la depunerea cererii pentru solicitarea la plată a schemelor si măsurilor din sectorul zootehnic. Reprezentanții APIA reiterează sprijinul pentru fermieri și îi îndeamnă să contacteze responsabilii de dosar de la centrele locale și județene, care îi vor ajuta să finalizeze procesul de depunere electronică, astfel încât toți fermierii să reușească să-și depună cererea de plată în termenul legal prevăzut de legislație, respectiv 15 iunie 2020.

PLĂȚILE ANUNȚATE ASTĂZI DE APIA!

Agroinfo 13 aprilie 2020

OFICIAL! COMUNICAT! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că începând de astăzi, 13 aprilie 2020, efectuează plățile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, anunță APIA într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

⦁ Plata diferențelor aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019 / plata diferențelor aferente lunii decembrie și trimestrului IV 2019 .

Pentru diferențele aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019, suma totală autorizată la plată este de 123.985,57 lei pentru un număr de 51 de solicitanţi iar pentru  diferențele lunii decembrie și trimestrului IV 2019, suma totală autorizată la plată este de 1.441.536,27 lei pentru un număr de 18 de solicitanţi, sprijin acordat fermierilor care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

⦁ Plata pentru cererile  aferente serviciilor prestate în luna ianuarie a anului 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 3.858.859,78 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 29 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă totală este de 759,25 milioane de lei.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice;b) de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutorul de stat acordat pentru registre genealogice și COP este încasat de la APIA de asociațiile crescătorilor de animale, acreditate pentru deținerea registrelor genealogice ale raselor, pe baza unui tabel cu fermierii, membri în asociație, care beneficiază de aceste servicii și cărora le este destinat acest ajutor pentru acoperirea costurilor cu testele și înscrierea animalelor în registrele genealogice.

SUBVENȚIA APIA DE PESTE 200 EURO/CAP DE BOVINĂ! AVEȚI NEVOIE DE ACESTE ACTE! Agroinfo 13 aprilie

SUBVENȚII APIA 2020 ZOOTEHNIE! Crescătorii români de bovine beneficiază și anul acesta de subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, sprijinul cuplat. În condițiile crizei coronavirus, Agenția Națională de Zootehnie și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură au luat măsuri speciale pentru ca fermierii să nu mai depună personal actele necesare. De ce acte au nevoie crescătorii de bovine care au cerut sprijin cuplat la taurine din rase de carne și cum trebuie să procedeze?

Potrivit comunicatului transmis către AGROINFO de Agenția Națională de Zootehnie, crescătorii de bovine, deținători ai unor exploatații care nu se regăsesc în evidențele asociațiilor acreditate pentru înființarea și menținerea registrelor genealogice rasiale,  solicită structurilor ANZ prin Oficiile Județene de Zootehnie eliberarea adeverinței pentru tineretul mascul și/sau femel metis cu rase de carne înregistrat pe exploatațiile deținute de aceștia. Solicitarea se face STRICT prin mijloace electronice, de exemplu e-mail, de asemenea, transmiterea către ANZ, respectiv OJZ, a documentelor justificative se face doar prin mijloace electronice. NU PERSONAL!Crescătorii de bovine trebuie să transmită, prin orice mijloace electronice, către ANZ/OJZ următoarele documente obligatorii:- buletinul IA/adeverința de montă, pașaportul animalului (nu se solicită pașaport pentru tineretul ieșit din exploatație);

- document sanitar veterinar oficial care atestă ieșirile din efectiv (după caz);

- declarația pe propria răspundere a crescătorului că tineretul mascul/femel metis cu rase de carne nu este descendent al unor femele pentru care se solicită SCZ VL, sprijin cuplat pentru vaci de lapte.

ATENȚIONAREA AGENȚIEI NAȚIONALE DE ZOOTEHNIE!- materialul seminal congelat cu care s-a efectuat IA trebuie să provină obligatoriu de la un taur de rasă de carne din rasele cuprinse în Anexa 6 a OM 619/2015, codificat în sistem RO;- taurul utilizat la monta natură trebuie obligatoriu să fie din rasele de carne din Anexa 6, Ordinul 619/2015 și să fie autorizat pentru montă naturală de către OJZ;

LISTA RASELOR PENTRU CARE SE ACORDĂ ÎN 2020 SPRIJIN CUPLAT PENTRU TAURINE DIN RASE DE CARNE ȘI METIȘII ACESTORA:Agenția Națională de Zootehnie transmite adeverințele pentru sprijinul cuplat direct la APIA. Așadar, fermierii nu trebuie să se prezinte personal pentru depunerea actelor justificative la ANZ/OJZ și nici pentru ridicarea adeverințelor și depunerea lor la APIA.

AGROINFO vă reamintește condițiile generale pentru obținerea acestei subvenții de la APIA.

Sprijinul cuplat pentru creşterea taurinelor din rase de carne şi metişii acestora (SCZ-TC) SCZ-TC se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 10 şi maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, constituit, după caz, din:- vaci din rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori; şi/sau- vaci metise cu rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori; şi/sau- tineret mascul şi/sau femel din rase de carne care nu a beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori; şi/sau- tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne, care nu a beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori, obținut din tauri din rase de carne și vaci pentru care nu se solicită schema sprijin cuplat-categoria vaci de lapte şi; şi/sau- tauri din rase de carne.

b) menţin animalele, solicitate SCZ-TC pentru categoria vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne, până la data de 15.11.2020 inclusiv (finalul perioadei de reținere) în exploatația/exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat, ;c) animalele, solicitate pentru prijinul cuplat categoria tauri din rase de carne, tineret mascul și/sau femel din rase de carne/metis cu rase de carne, au fost deţinute cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie şi până în momentul ieşirii/până la data depunerii cererii unice de plată, după caz, în exploatația/exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat;d) deţin Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

MAI MULTE DETALII AICI: CONDIȚII APIA 2020 SPRIJIN CUPLAT TAURINE DIN RASE DE CARNE ȘI METIȘII ACESTORA!

Cuantumul sprijinului cuplat taurine din rase de carne și metișii acestora, pentru anul 2019, este de 237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animal

ACTE OBLIGATORII PENTRU SUBVENȚIA APIA DE APROAPE 18 EURO PE CAP DE OVINĂ! Agroinfo  13 aprilie 2020

SUBVENȚII APIA 2020! Sprijinul cuplat este subvenția APIA cu cea mai mare valoare pe cap de ovină, la nivelul anului 2019, suma acordată crescătorilor de ovine a fost de 17,71 euro/cap de ovină. Crescătorii români de ovine beneficiază și anul acesta de subvenția europeană cu cel mai mare cuantum pe cap de animal cu condiția să depună la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) actele obligatorii la încasarea banilor. Condiția esențială la obținerea de la APIA a sprijinului cuplat la ovine este deținerea  berbecilor înscriși în secțiunea principală a registrelor genealogice ale raselor respective sau deținerea unor berbeci cu certificate de origine. Pentru crescătorii care dețin berbeci cu certificate de origine, adeverința care atestă acest lucru și pe care trebuie să o depună la APIA este eliberată de Agenția Națională de Zootehnie prin Oficiile Județene de Zootehnie.

Potrivit comunicatului transmis de Agenția Națională de Zootehnie pentru AGROINFO, crescătorii de ovine care nu au animale înscrise într-un registru genealogic  solicită ANZ, respectiv OJZ, adeverințele prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine neînscrise/neînregistrate într-un Registru Genealogic la un berbec cu certificat de origine

Crescătorii de ovine au nevoie de următoarele documente justificative pentru a obține această adeverință:

-certificatele de origine ale masculilor, document sanitar veterinar oficial care atestă înregistrarea pe exploatație a masculilor, - extrasul RNE (Registrul Național al Exploatațiilor).

Solicitarea către ANZ, respectiv OJZ, precum și transmiterea documentelor justificative se face doar prin mijloace electronice, de exemplu e-mail. Crescătorii de ovine nu trebuie să-și ridice personal adeverințele și nici să le ducă personal la APIA. Aceste adeverințe vor fi transmise de ANZ direct către APIA. Măsura a fost luată în condițiile crizei coronavirus.

AGROINFO VĂ REAMINTEȘTE CONDIȚIILE GENERALE OBLIGATORII PENTRU A BENEFICIA DE SPRIJINUL CUPLAT LA OVINE:

- solicită sprijin cuplat zootehnic, SCZ, pentru un efectiv cuprins între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, cu excepția celor din UAT-urile din zona montană definită în anexa 8.2 «Lista zonelor eligibile M10, M11, M13» a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, «Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020», «Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx», pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 60 și 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

- animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ ovine femele şi/sau berbeci, au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;- animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ ovine, au vârsta de maximum 8 ani pentru ovine femele, respectiv 6 ani pentru berbeci, la data-limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări;- efectivul de animale pentru care se solicită SCZ ovine femele şi/sau berbeci trebuie să fie identificat şi înregistrat în Registrul Național al Exploatațiilor, RNE, la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere;- animalele pentru care se solicită SCZ ovine femele şi/sau berbeci, trebuie să fie menţinute/menţinuţi până la data de 23 august 2020, inclusiv (finalul perioadei de reținere), în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat;- să deţină registrul individual al exploataţiei, completat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;- berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală până în data de 1 septembrie 2020, inclusiv;- efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele ovine (condiţia de eligibilitate trebuie să fie îndeplinită până la data de 1 septembrie 2020, inclusiv);- pentru efectivul de femele ovine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ, se respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 femele ovine.

Pentru anul de cerere 2019, cuantumul sprijinului cuplat la ovine a fost de 17,7173 euro/cap de animal.

DECIZIE! ADEVERINȚE OBLIGATORII pentru SUBVENȚIILE APIA DIN ZOOTEHNIE! Agroinfo 13 aprilie 2020 -

OFICIAL. Crescătorii de animale care au cerut anul acesta una dintre cele mai mari subvenții APIA din zootehnie, sprijinul cuplat, vor beneficia de adeverințe transmise de Agenția Națională de Zootehnie (ANZ) direct către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Cum trebuie să procedeze crescătorii de animale pentru ca Agenția Națională pentru Zootehnie să transmită APIA aceste adeverințe obligatorii la încasarea banilor?

Agenția Națională de Zootehnie ne-a transmis următorul comunicat în care le explică crescătorilor de animale ce au de făcut ca să evite riscul de a-și pierde subvențiile:

Vă comunicăm modalitatea în care ANZ va asigura eliberarea adeverințelor care certifică metisul cu rasa de carne pentru animalele solicitate (tineret mascul și/sau femel metis cu rase de carne din ezploatațiile care nu se regăsesc în evidențele asociației acreditată pentru înființarea și menținerea Registrului genealogic rasial) și adeverințele prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 de femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un Registru genealogic la un berbec/țap cu certificat de origine:

1. Fermierii:a) deținători ai unor exploatații care nu se regăsesc în evidențele asociațiilor acreditate pentru înființarea și menținerea registrelor genealogice rasiale solicită structurilor ANZ prin Oficiile Județene de Zootehnie eliberarea adeverinței pentru tineretul mascul și/sau femel metis cu rase de carne înregistrat pe exploatațiile deținute de aceștia și transmit documentele justificative. Solicitarea și documentele justificative vor fi transmise către OJZ prin orice mijloace electronice (e-mail);b) documentele justificative sunt: buletinul IA/adeverința de montă, pașaportul animalului (nu se solicită pașaport pentru tineretul ieșit din exploatație), document sanitar vaterinar oficial care atestă ieșirile din efectiv (după caz), declarația pe proprie răspundere a crescătorului că tineretul mascul/femel metis cu rase de carne nu este descendent al unor femele pentru care se solicită SCZ VL, sprijin cuplat pentru vaci de lapte.

ATENȚIONARE!- materialul seminal congelat cu care s-a efectuat IA trebuie să provină obligatoriu de la un taur de rasă de carne din rasele cuprinse în Anexa 6 a OM 619/2015, codificat în sistem RO;- taurul utilizat la monta natură trebuie obligatoriu să fie din rasele de carne din Anexa 6, Ordinul 619/2015 și să fie autorizat pentru montă naturală de către OJZ;

c) deținătorii de ovine/caprine neînscrise/neînregistrate într-un Registrul Genealogic solicită adeverințele prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise/neînregistrate într-un Registru Genealogic la un berbec/țap cu certificat de origine și transmit documentele justificative către OJZ. Solicitarea și documentele justificative vor fi transmise către OJZ prin orice mijloace electronice;d) documente justificative: certificatele de origine ale masculilor, document sanitar veterinar oficial care atestă înregistrarea pe exploatație a masculilor, extrasul RNE (Registrul Național al Exploatațiilor)

Consilierii desemnați din cadrul Oficiilor Județene de Zootehnie analizează solicitările fermierilor și verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate conform procedurilor operaționale.Consilierii desemnați din Cadrul Oficiilor Județene de Zootehnie întocmesc adeverința în conformitate cu normele procedurale și o transmit prin mijloace electronice către centrele APIA județene/locale.

CUM ÎȘI SALVEAZĂ FERMIERII SUBVENȚIA APIA PE HECTAR pentru TERENUL NECULTIVAT! Agroinfo 12 aprilie 2020

CÂT TEREN VA FI PÂRLOAGĂ?! Sunt fermieri care și-au întors culturile agricole și nu vor mai reînsămânța pentru că nu are rost în condițiile în care nici în perioada următoare nu vor fi precipitații, a declarat ministrul agriculturii. O parte din terenurile agricole ar putea fi pârloagă. Cum își vor salva subvenția APIA pe ha fermierii care renunță să mai cultive? Ministrul Adrian Oros spune care este actul pe baza căruia își vor putea încasa banii de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Din nefericire, tot sud-estul României este afectat de secetă. Fermierii din Tulcea îmi spuneau că ei nu mai țin minte ca vreodată să fi fost așa mare seceta, asta ne spun și cei de la institutul Național de Meteorologie. Sunt suprafețe irigabile în țară, peste un un milion 61 de mii de hectare. Avem contractate de către asociațiile de udători, de către fermieri cam 860 de mii de hectare, deci ar mai fi un disponibil de 150 de mii de hectare care sunt irigabile și la care așteptăm ca fermierii, aceste asociații de udători să facă contractele cu ANIF-ul (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare n.r.), am alocat bani pentru apa gratuită, am alocat bani pentru plata curentului până la acele pompe de punere sub presiune a apei.

Vom monitoriza prin aceste comisii județene pentru situații de urgență, vom monitoriza și suprafețele și gradul de afectare în așa fel încât aceste procese-verbale care se completează să le folosească fermierilor, pe de o parte, atunci când își justifică cheltuielile la administrația financiară, să le folosească pentru APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură n.r.), ca și adeverințe când își ridică plățile și, de asemenea, să le utilizăm atunci când vom face acele scheme de despăgubiri pentru pagubele produse de secetă.

Am înțeles că în fiecare an aceste comisii și-au făcut treaba, dar nici într-un an, în ultima perioadă, nu au fost plătite despăgubiri. Fermierii din Tulcea îmi spuneau că anul trecut au fost calamitate din cauza secetei 26 de mii de hectare și că nu s-a primit niciun ban. Anul acesta o să încercăm să găsim resurse mai ales că, din păcate, această secetă se suprapune și cu această criză a coronavirusului și fermierii ies mai greu datorită restricțiilor de circulație, mai greu în câmp, au întârziat și unele lucrări și totul în această perioadă este mai greu, a spus ministrul agriculturii Adrian Oros, sâmbătă, la Constanța.

Ministrul agriculturii a adăugat că sunt afectate, în general, toate culturile agricole care au fost puse în toamnă, unde nu a existat posibilitatea de irigare.

Atât la grâu am văzut afectare, și la rapiță. În unele zone mi se comunică pierderi de 30%, de 50%, în alte zone, unii oameni ne spun că pierderile pot să fie de 80%. Unii fermieri și-au întors culturile, adică încearcă să reînsămânțeze. Alții au anunțat că se gândesc mai bine dacă are rost să reînsămânțeze pentru că ceea ce anunță Institutul Național de Meteorologie, se pare, că nu vor fi precipitații nici în perioada următoare. Sigur că aceste decizii, în primul rând le vor lua ei, fiecare fermier în parte și asociațiile. Noi vom încerca să-i sprijinim cât este posibil și cât este legal, a mai spus ministrul agriculturii.

Pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii a fost publicat, vineri, 10 aprilie 2020, un proiect de Ordin al ministrului agriculturii prin care sunt înființate la nivel local comisiile de monitorizare a suprafețelor agricole afectate de secetă și de evaluare a pagubelor.

AJUTOR DE MINIMIS DE 25.000 DE EURO PENTRU FERMIERI!

Agroinfo 11 aprilie 2020

OFICIAL! Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare de stat pentru România în valoare de 3,3 miliarde de euro, circa 16 miliarde de lei. Ajutorul de minimis destinat fermierilor este de maxim 25.000 de euro pe durata a trei ani. De asemenea, fermele, întreprinderile din sectorul agricol beneficiază de avansuri la plată de până la 100.000 de euro, în cazul celor din acvacultură până la 120.000 de euro și de împrumuturi cu dobândă zero în marja acelorași sume.

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare pentru România în valoare de 16 miliarde lei (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020, anunță Reprezentanța Comisiei Europene în România, într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să își acopere nevoile în materie de investiții și de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe și de garanții publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluții fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”

Schema de ajutor de stat a României

România i-a notificat Comisiei, în temeiul cadrului temporar, o schemă cu un buget de 16 miliarde lei (aproximativ 3,3 miliarde EUR) ce vizează susținerea IMM-urilor afectate de pandemia de COVID-19.

În cadrul acestei scheme, se va acorda sprijin sub formă de: granturi directe și garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru.

Sprijinul acordat în temeiul acestei scheme va fi accesibil IMM-urilor care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al pandemiei de COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.

Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special:în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși 800 000 EUR, astfel cum se prevede în cadrul temporar;în ceea ce privește garanțiile de stat, (i) valoarea împrumuturilor subiacente per întreprindere acoperită de o garanție este limitată astfel cum se prevede în cadrul temporar, (ii) garanțiile sunt limitate la maximum șase ani și (iii) primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.

Comisia a concluzionat că măsurile notificate de România sunt necesare, adecvate și proporționale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe acest temei, Comisia a aprobat măsurile în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Comisia a adoptat un cadru temporar pentru a le permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19.

Cadrul temporar le permite statelor membre să combine între ele toate măsurile de sprijin, cu excepția împrumuturilor și a garanțiilor care sunt acordate pentru același împrumut, cu condiția să nu se depășească pragurile prevăzute de cadrul temporar.

Cadrul temporar le permite, de asemenea, statelor membre să combine toate măsurile de sprijin acordate în temeiul cadrului temporar cu posibilitățile existente de acordare pentru întreprinderi a unui ajutor de minimis de până la 25 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 30 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 200 000 EUR pe o perioadă de trei ani fiscali pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în orice alt sector.

În același timp, statele membre trebuie să se angajeze să evite cumularea nejustificată de măsuri de sprijin pentru aceleași întreprinderi, în vederea limitării sprijinului la ceea ce este necesar pentru a răspunde nevoilor reale ale acestora.

Cadrul temporar, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020, prevede că statele membre pot acorda următoarele tipuri de ajutoare:

(i) granturi directe, infuzii de capital, avantaje fiscale selective și avansuri de plată de până la 100 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul agricol primar, de până la 120 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii și de până la 800 000 EUR pentru o întreprindere care își desfășoară activitatea în orice alt sector, pentru a răspunde nevoilor urgente de lichidități ale acestora.

De asemenea, statele membre pot acorda, până la o valoare nominală de 800 000 EUR per întreprindere, împrumuturi cu dobândă zero sau garanții pentru împrumuturi care acoperă 100 % din riscuri, cu excepția sectorului agricol primar și a sectorului pescuitului și acvaculturii, unde se aplică limitele de 100 000 EUR și, respectiv, 120 000 EUR per întreprindere;

(ii) garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi pentru a se asigura faptul că băncile acordă în continuare împrumuturi clienților care au nevoie de ele. Aceste garanții de stat pot acoperi până la 90 % din riscurile aferente împrumuturilor pentru a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru și de investiții;

(iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi ce comportă rate ale dobânzii favorabile pentru acestea. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate atât de capital de lucru, cât și de investiții;

(iv) garanții pentru băncile care direcționează ajutoarele de stat către economia reală, conform cărora aceste ajutoare sunt considerate ajutoare directe pentru clienții băncilor, nu pentru băncile însele, și prin care se oferă orientări cu privire la modalitatea de reducere la minimum a denaturării concurenței între bănci;

(v) asigurări publice ale creditelor la export pe termen scurt pentru toate țările, fără a fi necesar ca statul membru în cauză să demonstreze că în țara respectivă riscurile în cauză sunt temporar neasigurabile pe piața privată;

(vi) sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare privind coronavirusul pentru a depăși criza sanitară actuală, sub formă de granturi directe, avansuri rambursabile sau avantaje fiscale. Se poate acorda un bonus pentru proiectele de cooperare transfrontalieră între statele membre;

(vii) sprijin pentru construirea de instalații de testare și modernizarea acestora pentru proiectarea și testarea produselor (inclusiv a vaccinurilor, a aparatelor pentru respirație artificială și a îmbrăcămintei de protecție) utile pentru combaterea pandemiei de COVID-19, până la prima utilizare industrială. Acesta poate lua forma granturilor directe, a avantajelor fiscale, a avansurilor rambursabile și a garanțiilor de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(viii) sprijin pentru fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sub formă de granturi directe, avantaje fiscale, avansuri rambursabile și garanții de acoperire a pierderilor. Întreprinderile pot beneficia de un bonus atunci când investiția acestora este sprijinită de mai multe state membre sau atunci când investiția este finalizată în termen de două luni de la acordarea ajutorului;

(ix) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de amânare la plata impozitelor și/sau de suspendare a contribuțiilor de asigurări sociale pentru sectoarele, regiunile sau tipurile de întreprinderi care sunt afectate cel mai grav de pandemie;

(x) sprijin clar direcționat, acordat sub formă de subvenții salariale pentru salariații întreprinderilor din sectoarele sau regiunile care au avut cel mai mult de suferit de pe urma pandemiei de COVID-19 și care, în caz contrar, ar fi disponibilizat personal.

În plus, cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care stabilește aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânări la plata impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19 și provocate în mod direct de aceasta.

Cadrul temporar va fi în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata sa trebuie prelungită.

APIA efectuează plata pe Măsura 14-Bunăstarea animalelor meatmilk  13 aprilie 2020

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente Măsurii 14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor – pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este repartizată astfel:

– 29.792.492,55 euro, respectiv 138.937.288,99 lei pentru un număr de 146 de beneficiari care au accesat M14 – pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare;

– 37.151.168,46 euro, respectiv 173.254.474,10 lei pentru un număr de 183 de beneficiari care au accesat M14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor – pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 – Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014 – 2020. SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

APIA PLATESTE AJUTORUL DE STAT PENTRU AMELIORAREA RASELOR DE ANIMALE Agroromania.ro 13 Apr. 2020

APIA anunta luni ca plateste ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor de animale.

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), prin Centrele Judetene, aduce la cunostinta opiniei publice ca incepand de astazi, 13 aprilie 2020, efectueaza platile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, dupa cum urmeaza:

· Plata diferentelor aferente lunii septembrie si trimestrului III 2019 / plata diferentelor aferente lunii decembrie si trimestrului IV 2019;

· Plata pentru cererile aferente serviciilor prestate in luna ianuarie a anului 2020.

 

Pentru diferentele aferente lunii septembrie si trimestrului III 2019, suma totala autorizata la plata este de 123.985,57 lei pentru un numar de 51 de solicitanti iar pentru diferentele lunii decembrie si trimestrului IV 2019, suma totala autorizata la plata este de 1.441.536,27 lei pentru un numar de 18 de solicitanti, sprijin acordat fermierilor care au accesat aceasta forma de ajutor de stat in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, cu modificarile si completarile ulterioare.

 Suma totala autorizata la plata este de 3.858.859,78 lei si se acorda de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru un numar de 29 de solicitanti care au accesat aceasta forma de ajutor de stat in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, cu modificarile si completarile ulterioare.

 Ameliorarea animalelor este o activitate cu caracter prioritar in strategia dezvoltarii zootehniei, care se realizeaza prin lucrari de selectie si reproductie dirijata in rasa pura, hibridare si prin incrucisare.

 Ameliorarea in rasa pura se realizeaza pe baza registrelor genealogice si a programelor de ameliorare intocmite in conformitate cu legislatia in vigoare de catre societati de ameliorare recunoscute de autoritatea competenta a statului in zootehnie.

 Infiintarea si mentinerea registrelor genealogice se realizeaza conform regulamentelor de organizare si functionare a registrelor genealogice, intocmite de societatile de ameliorare recunoscute de autoritatea competenta a statului in zootehnie.

 Ameliorarea in rasa pura are scopul mentinerii puritatii rasei si perfectionarii rasei in generatii succesive, in acord cu obiectivele programelor de ameliorare, pentru realizarea progresului genetic.

 Ameliorarea prin incrucisare se realizeaza pe baza registrelor zootehnice si a programelor de ameliorare intocmite in conformitate cu legislatia in vigoare de catre exploatatiile de ameliorare recunoscute de autoritatea competenta a statului in zootehnie.

Infiintarea si mentinerea registrelor zootehnice se realizeaza conform regulamentelor de organizare si functionare, intocmite de exploatatiile de ameliorare recunoscute de autoritatea competenta a statului in zootehnie.

 Ameliorarea prin incrucisare are scopul obtinerii de animale cat mai productive, prin valorificarea potentialului genetic al diferitelor rase compatibile pentru incrucisare, pentru realizarea progresului genetic.

 Coordonarea si controlul activitatii de ameliorare sunt exercitate de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin autoritatea competenta a statului in zootehnie.

Agricultorii, în pericol să piardă și subvențiile, nu doar culturile

Mihaela Prevenda Luni, 13 Aprilie 2020 2019-2020 este un an agricol extrem de dificil, fermierul român confruntându-se în acest moment cu seceta, pandemia de COVID-19 și autoritățile statului. În cazul secetei și pandemiei, nu prea are ce să facă, neputând cere ajutor de la natură. În schimb, poate cere susținerea autorităților, care oricum au început să reacționeze târziu, după multe semnale de alarmă trase de agricultori, organizații profesionale și mass-media. „De menținerea viabilității economice a fermelor românești va depinde asigurarea necesarului de hrană pentru vremurile grele ce vor urma”, susține, într-o adresă trimisă către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Vasile Datcu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Brăila, unul dintre județele grav afectate de secetă.  

Asociația Producătorilor Agricoli din județul Brăila a înaintat către APIA adresa nr. 35 din data de 3 aprilie 2020, prin care solicită explicații suplimentare privitoare la îndeplinirea criteriilor de diversificare și/sau înverzire, având în vedere situația culturilor calamitate înainte de data depunerii cererilor unice pentru anul 2020. Mai mult, APA Brăila a propus o modificare a art. 31 din OUG 3/2015 care reglementează invocarea stării de forță majoră de către fermier, astfel încât și culturile calamitate înainte de depunerea cererii unice să fie considerate eligibile și să permită fermierului să îndeplinească cele două criterii menționate anterior.

Unul dintre membrii APA Brăila, implicat în aceste demersuri, fermierul Ștefan Gheorghiță, ne-a pus la dispoziție o copie a adresei APA Brăila către APIA, precum și o copie a răspunsului primit de la APIA București (adresa nr. 348 din 9 aprilie 2020), prin care conducerea APIA, printr-un limbaj „de lemn” face o înșiruire de articole de lege, lăsându-l pe fiecare cititor să înțeleagă ce dorește, fără o precizare clară la problemele punctate de fermieri.

„În esență trebuiau să spună dacă culturile calamitate înainte de cererea unică se iau în calcul sau nu la îndeplinirea criteriilor de diversificare. Oricum din articolele invocate de APIA, din răspunsurile la solicitările noastre, se confirmă că temerile asociației sunt îndreptățite. Aici avem în vedere că fermierii care în urma calamității culturilor nu vor avea numărul de culturi pentru respectarea diversificării sau nu vor face dovada culturilor leguminoase își vor pierde eligibilitatea de a primi subvenții, deci mai clar spus vor pierde subvențiile. Mai mult în spatele neamestecului sau mai bine zis din teama de a deranja pe cineva cu o inițiativă proprie, conducerea APIA își arată cinismul în raport cu nevoile fermierilor și spune foarte clar că nu vrea să facă nimic pentru a ajuta fermierii, nici măcar să informeze Ministerul Agriculturii despre posibila problemă care este din ce în ce mai prezentă, având în vedere situația critică datorată secetei pedologice din estul și sud estul țării. Având în vedere atitudinea autorităților statului, ne întrebăm dacă într-adevăr putem găsi sprijin la acestea și ce încredere să avem că actuala conducere este preocupată cu adevărat de nevoile fermierilor și că dorința de a acorda avansurile prin iulie așa cum se discută este posibilă, asta în condițiile în care actuala conducere APIA nici măcar o informare către Ministerul Agriculturii nu își asumă la o problemă legitimă și pertinentă”, explică Ștefan Gheorghiță.

Propunerea APA Brăila de modificare a art. 31 din OUG 3/2015    

Art. 31 - propunere modificare:

        1. Cazurile de forță majoră și circumstanțele excepționale se notifică în scris la APIA, în 5 zile lucrătoare de la apariția situației de forță majoră, iar notificarea va fi însoțită de copie după cererea depusă la sediul administrativ teritorial pe raza cărora se află terenurile, bunurile, clădirile, utilajele sau animalele calamitate sau la firma de asigurări care are polița emisă pentru respectivul risc.

        2. Furnizarea de dovezi relevante privind situațiile de forță majoră se va face în 15 zile de la încheierea proceselor-verbale de constatare a calamităților de către autoritățile de stat competente sau firma de asigurări, doar dacă riscul este asigurat.

        3. În cazul situațiilor în care din comisia de constatare a calamităților dispuse de Instituțiile Prefectului sau alte autorități de stat centrale sau locale fac parte și angajați ai APIA, prevederile alin. 2 nu se mai aplică.

        4. În cazul în care situațiile de forță majoră sunt constatate de firme de asigurări, depunerea la APIA a procesului-verbal încheiat care să ateste calamitatea se face în 15 zile de la încheierea acestuia, dar nu mai mult de 6 luni de la depunerea notificării de anunțare a situației de forță majoră.

        5. Cazurile de forță majoră privind culturile și/sau animalele calamitate și care îndeplinesc condițiile de mai jos pot fi considerate ca fiind existente în analizarea condițiilor de eligibilitate pentru acordarea subvențiilor, îndeplinind condițiile următoare:

· pentru culturile înființate în toamna anului anterior și cu recoltarea în anul de depunere a cererii;

· animalele calamitate cu cel mult 4 luni înainte de termenul final de înregistrare a cererii unice.

ALTELEOrban vine cu precizări: Suspendarea exporturilor de cereale nu se aplică şi în cazul ţărilor din Uniunea Europeană de V.M. HotNews.ro Vineri, 10 aprilie 2020 Actualitate | Esenţial

Premierul Ludovic Orban spune că suspendarea, pe perioada stării de urgenţă, a exportului de cereale şi a altor produse agricole nu se aplică şi în cazul țărilor din Uniunea Europeană. „Tocmai pentru a nu intra în criză alimentară am luat această decizie. Am evaluat, pe baza informaţiilor pe care le-am primit de la Ministerul Agriculturii, situaţia stocurilor pe anumite produse agricole şi pentru a garanta faptul că va exista o cantitate suficientă de grâu, de porumb, de floarea soarelui sau produse derivate, am luat decizia, pe perioada stării de urgenţă, să interzicem exportul. Nu exportul spre ţările Uniunii Europene, vreau să fac această precizare, pentru că, din păcate, s-a transmis greşit informaţia, noi nu am interzis şi nici nu putem interzice exportul în ţări din Uniunea Europeană, suntem parte a Uniunii Europene, unde există libertate deplină de circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, ca atare, interdicţia nu se referă la exporturile către ţări din Uniunea Europeană, ci către ţări care nu fac parte din UE”, a declarat Ludovic Orban, vineri, la Antena 1, întrebat dacă România este în pericol să intre într-o „criză de pâine” după ce s-a luat decizia interzicerii exportului de cereale, relatează Agerpres.

El a subliniat că interdicţia este una „temporară”, aplicabilă pe perioada stării de urgenţă şi a fost luată pentru a garanta ca „niciunui român să nu-i lipsească de pe masă pâinea şi alte produse alimentare”.

Produsele procesate vor merge la export. Poate mai salvăm ceva… Dumitrescu Cătălin13 aprilie 2020 Lista produselor agroalimentare pentru care a fost interzis exportul pe perioada stării de urgenţă ar putea fi eliminate la începutul săptămânii viitoare, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Mai mult, Ministrul Agriculturii a precizat că unii agenţi economici au fost afectaţi de sistarea exporturilor de cereale, dar, în funcţie de contractele ferme de export pe care le aveau în derulare şi de dimensiunea pierderilor, aceştia ar putea fi despăgubiţiFuncție de stocuri

„O să corectăm partea această din ordonanţă (Ordonanţa militară nr.8), putem modifica anexa, dacă efectul nu este cel scontat. Noi am stopat exporturile pentru cereale şi produse agroalimentare pentru a ne asigura că sunt suficiente stocuri pentru populaţie, dar, repet, interdicţia se referă doar la spaţiul extracomunitar. O să vedem care este impactul până mâine şi o să dăm o altă ordonanţă prin care o să scoatem din listă, eventual, punctul 11, care conţine produse procesate. Săptămânal putem corecta câte ceva, în funcţie de evoluţia stocurilor. Vrem să monitorizăm foarte atent, astfel încât tot ce ne trebuie să rămână în ţară”, a explicat Oros.

Posibile despăgubiri

„Cu siguranţă că unii agenţi economici au fost afectaţi, mai ales traderii. Ne interesează şi acest lucru, dar în primul rând ne interesează să fim siguri că există alimente de bază în România. Pe cei care au fost afectaţi o să încercăm să-i despăgubim. Vom vedea câţi dintre ei au avut contracte ferme de export, pentru că până acum nu am avut această evidenţă. Luni o să avem exact dimensiunea pierderilor acestor companii, care sunt companiile, care este volumul de marfă, dacă sunt probleme că au întârziat două-trei zile, iar dacă lucrurile sunt foarte grave o să dăm drumul. Până acum noi nu am avut siguranţa că datele pe care le primeam de la agenţii economici, atunci când ceream aceste date, pentru a face o monitorizare erau cele corecte şi nici nu era o prevedere legală care îi obliga. Noi ne-am bazat pe buna credinţă a agenţilor economici. O să vedem evoluţia stocurilor şi în funcţie de acest lucru vom lua decizia care dintre produse vor dispărea de pe această anexă. Noi trebuie să ne asigurăm că există rezerve suficiente pentru populaţie şi pentru furajele animalelor până la noua recoltă”, a explicat ministrul Agriculturii.

Contracte valoroase, pierdute

În context, preşedintele preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN, Aurel Popescu, a susţinut că interzicerea exporturilor de cereale şi de produse de brutărie şi patiserie afectează industria şi mediul de afaceri prin anularea unor contracte pe pieţe câştigate cu greu în ani de zile. „Noi nu am dorit oprirea exportului de cereale în aceste condiţii. Contractele care sunt încheiate şi în derulare trebuie să rămână, pentru că traderii au pierderi masive. Noi am dorit să avem siguranţă că ne ajunge grâul până la noua recoltă, pentru că a crescut consumul. S-au mâncat 50.000 de tone şi 70.000 de tone în plus în lunile martie şi aprilie şi probabil şi în luna mai va fi la fel, şi era un pericol să rămânem fără grâu, însă se putea scoate grâu de la rezerva de stat, aşa cum se face în fiecare an, dat fie cu împrumut, contra-cost, sau pentru reîmprospătare. Şi anul trecut s-au scos 150.000 de tone de grâu de la rezervă, dar acum s-a ales această cale (OM nr. 8.). Noi pierdem nişte pieţe anulând contracte, pieţe pe care am muncit 10 ani să le câştigăm, aşa cum este Egipt. Noi tot reproşăm că importăm aluaturi congelate şi exportăm grâu, nu exportăm produse procesate”, a declarat Aurel Popescu.

Un segment foarte important

În prezent, în piaţa de morărit şi panificaţie sunt active în jur de 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asociaţie constituită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăţi din toate domeniile din industrie, cota de piaţă fiind de 65% pe morărit, 40% la panificaţie, 70% la paste făinoase şi 55% la biscuiţi. Potrivit datelor ROMPAN, consumul de pâine, în România, a scăzut în ultimul deceniu, de la 92 kilograme pe locuitor într-un an la puţin peste 82 de kilograme, dar încă se menţine peste media europeană de 78 kg/locuitor/an. Studiul de piaţă arată că aproape 500.000 de tone de pâine lipsesc din datele statistice ale INS, adică 23 de kg/om de pâine nefiscalizată şi neînregistrată cu documente. Producţia anuală de pâine în România este 1,5 milioane de tone.

O piață de 3 miliarede de euro

Piaţa românească de morărit şi panificaţie a crescut la 3 miliarde de euro, fiind pe primul loc în industria alimentară. Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru mai multe produse agroalimentare, precum grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr. „Suntem în momentul în care trebuie să luăm măsuri şi pentru securitatea alimentară a românilor. Pe perioada stării de urgenţă se interzice şi se suspendă exportul pentru următoarele produse agroalimentare: grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea-soarelui, ulei de seminţe, zahăr, produse de brutărie, de patiserie, biscuiţi, turte sau alte reziduuri solide rezultate din produsele din domeniul panificaţiei, tot ceea ce ţine de zona acesta care se referă la reziduuri inclusiv pentru alimentarea industriei sau agriculturii”, a declarat Vela, prezentând conţinutul Ordonanţei Militare nr. 8.

Ministrul Afacerilor Interne, reacţie la temerile că România rămâne fără grâu: Consumul intern e asigurat şi dacă recolta va fi la jumătate Florin Pușcaș, Redactor : 10/04/2020

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, spune că România are suficiente rezerve de grâu pentru consumul intern până la finalul acestei veri sau chiar la începutul toamnei. Vela afirmă că exporturile realizate de România în interiorul Uniunii Europene nu vor ajunge în ţări afara spaţiului comunitar. "Suntem preocupaţi de securitatea alimentară a românilor. În consecinţă, am făcut acest prim pas prin care am interzis exporturile către state terţe sau alte variante (...). Cu siguranţă vom verifica tot traseul fiecărui export şi vom lua o decizie ulterioară dacă nu se respectă ceea ce prevede Ordonanţa numărul 8. Până una-alta, vreau să asigur românii că nu suntem în această situaţie în care să oprim de tot exportul, că nu am avea grâu, că se termină în luna iunie. Avem grâu şi în rezervele de stat, există grâu şi la agenţi economici şi în silozuri. Măsura de a interzice exporturile este o măsură de prevenţie, în sensul în care oricum cu ceea ce avem în silozuri, cu ceea avem la societăţile private, ceea ce există în rezervă, vine şi recolta din acest an, ne asigură consumul pentru perioada următoare”, a afirmat Marcel Vela, vineri seară, la Antena 3, potrivit news.ro.

Acesta a precizat că există rezerve de grâu chiar şi în cazul în care, din cauza secetei, recolta din acest an va fi la jumătate faţă de cea de anul trecut, aşa cum estimează unii specialişti.

Vela a arătat că "doar o mică parte” din recolta anuală de grâu a României este destinată consumului intern, mare parte din producţia anuală de grâu fiind exportată de România.

"Aproape în totalitate recolta noastră era destinată comerţului, fie în zona comunitară, fie către state terţe, în special în zona arabă. Aşadar, chiar dacă e pe jumătate, este suficient grâu pentru România şi cred că avem suficientă înţelepciune ca din această jumătate să păstrăm în România suficient până la recolta din anul 2021”, a mai afirmat Marcel Vela. Ministrul Afacerilor Interne a precizat că doar rezervele de grâu de anul trecut pot asigura consumul de grâu al României până în lunile august sau septembrie. Prin Ordonanţa Militară nr. 8, se interzice, pe perioada stării de urgenţă, exportul la grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea soarelui, ulei de seminţe, zahăr, produse de brutărie, patiserie, biscuiţi, turte sau alte reziduuri rezultate din cereale. Procedurile de export aflate în derulare pentru astfel de produse sunt suspendate, aşa cum se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fito-sanitare pentru astfel de exporturi.

OFICIAL MADR: LIBER LA EXPORTUL INTRACOMUNITAR!

Agroinfo 11 aprilie 2020

COMUNICAT! Ministerul Agriculturii clarifică prevederile din ORDONANȚA MILITARĂ 8 cu privire la exportul de cereale, produse de brutărie și patiserie. Exportul intracomunitar este permis! Comerțul intracomunitar cu produse agroalimentare, deci transportul acestor produse din România în alte țări membre UE este permis. ORDONANȚA MILITARĂ 8 interzice exportul extracomunitar.

1.Suspendarea exportului pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în Anexa nr. 2 a Ordonanței Militare nr 8 din 10 aprilie 2020 se referă la spațiul extracomunitar.

2.Comerțul intracomunitar se face cu respectarea prevederilor comunitare în vigoare privind libera circulație a mărfurilor coroborat cu depunerea unei declarații pe proprie răspundere a partenerului comercial din statul membru (modelul se regăsește în anexă)

Documentul care trebuie prezentat pentru exportul intracomunitar

3.Mărfurile care fac obiectul tranzitului pe teritoriul României nu se supun prevederilor Ordonanței Militare nr. 8 din 10 aprilie 2020, explică Ministerul Agriculturii în comunicatul transmis pentru AGROINFO.

LISTA PRODUSELOR AGROALIMENTARE PENTRU CARE SE INTERZICE/SE SUSPENDĂ EXPORTUL EXTRACOMUNITAR PE PERIOADA STĂRII DE URGENȚĂ! ACESTE PRODUSE SUNT PERMISE LA EXPORTUL INTRACOMUNITAR!

1.grâu și meslin - cod tarifar 10012.orz - cod tarifar 10033.ovăz - cod tarifar 10044.porumb - cod tarifar 10055.orez - cod tarifar 10066.făină de grâu sau de meslin - cod tarifar 11017.boabe de soia, chiar sfărâmate - cod tarifar 12018.semințe de floarea soarelui, chiar sfărâmate - cod tarifar 12069.ulei de semințe de floarea soarelui, de șofrănaș sau de semințe de bumbac și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic - cod tarifar 151210.zahăr din trestie sau din sfeclă și zaharoză chimic pură, în stare solidă - cod tarifar 170111.produse de brutărie, de patiserie și biscuiți, chiar cu adaos de cacao, ostii, cașete goale de tipul celor utilizate pentru medicamente, vafe cu capac, paste uscate din făină, din amidon sau din fecule în foi și produse similare - cod tarifar 190512.turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de soia - cod tarifar 230413.turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția grăsimilor sau uleiurilor vegetale, altele decât cele de la pozițiile 2304 sau 2305 - cod tarifar 2306.

Necesitatea interzicerii exporturilor de cereale, sub semnul întrebării. Ministrul Agriculturii: Cifrele s-au schimbat 13 aprilie 2020, de Elena Deacu

Adrian Oros, ministrul Agriculturii FOTO gov.ro Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat la Digi24 că sunt în curs de evaluare consecinţele ordonanţei militare 8 prin care s-a interzis exportul în afara UE de cereale, dar şi a unor produse procesate din cereale, cum ar fi produsele de patiserie şi panificaţie. Ministrul a spus că decizia nu a fost uşor de luat şi că, după ce a fost dată ordonanţa, cifrele s-au schimbat.

„Evaluăm care sunt consecinţele OM8. Am dorit să ne asigurăm că există suficiente rezerve de produse agroalimentare de bază. Nu ştim cât va dura criza care sunt complicaţiile asupra economiei şi agriculturii. În domeniul cerealelor, vrem să ne asigurăm că până la noile recolte sunt suficiente stocuri pentru România. În fiecare zi analizăm, s-ar putea ca în noua ordonanţă, unele produse de pe acea listă să dispară, s-ar putea să adăugăm altele, vom vedea. Această decizie nu a fost simplă, ne-am gândit că vor fi firme care vor fi afectate, dar era mai important să ştim că aceste stocuri sunt suficiente pentru populaţie în următoarele luni. În ultimele zile am avut date mai exacte după ce am dat ordonanţa.

De la început ne-am bazat pe buna-credinţă a celor care ne raportau cifre. După ce a apărut Ordonanţa militară, cifrele s-au schimbat, pentru că era şi interesul celor care raportau că cifrele să fie cât mai corecte. Vom reevalua, în noua ordonanţă militară vom face câteva retuşuri. Avem acest instrument al ordonanţelor în care în fiecare săptămână putem ajusta”, a declarat ministrul Agriculturii.

Companie agricolă din Teleorman: Fermierii vor fi păgubiți de Ordonanța Militară 8CORONAVIRUS | COVID-19 Claudiu Zamfir Vineri, 10 Apr 2020

Fermierii din România vor avea de suferit din cauza interzicerii exportului de cereale prin Ordonanța Militară 8, emisă de autoritățile române, prețul acestor produse urmând să scadă artificial, reclamă o companie agricolă din județul Teleorman, căreia i-a fost blocată o tranzacție externă. Premierul Orban a precizat vineri că interdicția de export nu se aplică și destinațiilor din UE.

Holde Agri Invest SA, o firmă românească ce operează 7.000 de hectare de teren agricol care urmează să se listeze la Bursa de Valori București anul acesta, își exprimă îngrijorarea față de măsurile ce afectează direct sectorul agricol, incluse în Ordonanța Militară 8, emisă pe 9 aprilie.

Ordonanța a interzis exportul de grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină, soia, floarea soarelui, zahăr, produse de panificație și ulei.

Această măsură are un potențial efect negativ asupra situației financiare a fermierilor români și chiar  asupra întregului sector agricol românesc, susține Holde, într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Holde invocă 3 motive pentru care blocarea exporturilor de cereale îi afectează pe producătorii români:

1. Lipsa silozurilor. „În fiecare an, România produce între 9 și 10 milioane de tone de grâu, dintre care aproximativ 3,5 milioane de tone sunt utilizate pe plan intern, în timp ce cantitatea rămasă este destinată exportului. În momentul actual, România nu are capacitatea de depozitare pentru a stoca această cantitate de cereale intern”.

2. Scăderea prețurilor. „Interzicerea exporturilor va duce la scăderea artificială a prețului culturilor, sub prețul preconizat. Aceasta va avea impact negativ masiv asupra situației financiare a fermierilor români care vor pierde bani neavând posibilitatea de a-și vinde culturile pe plan local sau vânzând la un preț sub marja de profit”.

3. Fermierii bio, cei mai afectați. „Ordonanța nu face deosebirea între cerealele cultivate convențional și cele cultivate organic. În acest moment, România nu deține facilități de prelucrare a culturilor ecologice, ceea ce înseamnă că, în cazul în care ordonanța face referire și la agricultura ecologică, toate culturile bio vor trebui fie vândute local, la prețuri semnificativ mai mici, egale cu cele din agricultura convențională, fie depozitate până la ridicarea măsurilor impuse. Acest lucru are un impact semnificativ asupra afacerilor fermierilor ecologici, care sunt în minoritate în România, și poate duce la pierderi majore și probleme de cashflow care îi vor afecta pe termen mediu”.

Holde Agri Invest se plânge că are în acest moment 1.500 de tone de grâu organic pentru care urma să semneze un contract cu un jucător străin cu capacitate de prelucrare a culturilor ecologice, dar în acest moment compania nu mai poate executa contractul.

În plus, pune în așteptare și contractul pe care deja l-a semnat și executat parțial pentru 2.000 de tone de floarea-soarelui organică, după ce a trimis 1 camion în Austria, restul de 7 camioane fiind în prezent în stand-by.

Conform Ordonanței Militare 8, procedurile de export a produselor agroalimentare aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezenței ordonanţe militare, se suspendă pe perioada stării de urgenţă, provocând astfel haos și îngrijorare în rândul fermierilor locali care se află în proces de executare a comenzilor care au fost deja contractate și, în unele cazuri, chiar plătite și livrate parțial.

„Există multe îngrijorări pe care le ridică măsurile anunțate ieri de guvern mai ales că stakeholderii din sectorul agricol nu au fost consultați în pregătirea acestor măsuri, ținând cont de impactul financiar imediat pe care acestea îl vor avea asupra sectorului agricol românesc. Prin urmare, măsurile referitoare la sectorul agricol ar trebui elaborate și explicate pentru a se asigura continuitatea activității unui sector atât de important precum agricultura”, ma explică antreprenorii agro.

În schimb, premierul Ludovic Orban spune că suspendarea, pe perioada stării de urgenţă, a exportului de cereale şi a altor produse agro-alimentare nu se aplică şi în cazul destinațiilor din Uniunea Europeană.

„Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din listă  poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului”, prevede Ordonanța militară.

Proiectul Holde a fost conceput în 2016 de către patru antreprenori români:

· Liviu Zăgan,

· Robert Maxim,

· Matei Georgescu,

· Alexandru Covrig.

În 2017, fondatorii s-au asociat cu echipa de la Certinvest și împreună au creat un model de business inovator și motivant, înființând în 2018 Holde Agri Invest SA.

La scurt timp, Holde a atras prima investiție externă de la Vertical Seven Group, fondat de antreprenorii Iulian Cîrciumaru si Andrei Crețu, a mai informat compania.  

În septembrie 2019, firma din Teleorman primit o investiție de 5 milioane de euro, potrovit unui comunicat transmis StartupCafe.ro .

Printre investitorii care au participat la prima rundă de finanțare se numără oameni de afaceri români de renume, printre care:

· Alexandru Leonard Leca,

· Dan Manolescu,

· Daniela Nemoianu,

· Cristian Pop,

· Angelica Rapotan,

· Cristian Scafa,

· Vertical Seven Group,

· Certinvest,

· compania Safe Adventure (controlată de familia Badiu)

· alte companii și fonduri de investiții.

Potrovit datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor, în anul 2018, Holde Agri Invest SA a avut pierderi de 364.457 lei și un număr mediu de 2 angajați. Compania are capital subscris și vărsat de 9,6 milioane de lei.

Compania de management este guvernată de către un Consiliu de Administrație, format din Robert Maxim, în calitate de Președinte, Alexandru Covrig, Cosmin Mizof, Eugen Voicu și Liviu Zăgan în calitate de Membri. Activitatea de zi cu zi este desfășurată de echipa executivă, formată din profesioniști locali și internaționali, organizată ca un Shared Service Centre pentru toate fermele administrate.

Holde Agri Invest critică decizia guvernului de a interzice exporturile de cereale: preţurile vor scădea, fermieri români vor pierde bani, iar noi avem 1.500 de tone de grâu pentru care urma să semnăm un contract Florentina Niţu 11.04.2020,

Liviu Zăgan, CEO al Hode Agri Invest, o companie românească care operează 7.000 de hectare de teren agricol, critică măsurile luate prin Ordonanţa Militară 8, emisă aseară, pe 9 aprilie, ce prevede interzicerea exportul de cereale, deoarece el crede că acest lucru va conduce la scăderea preţului cerealelor, iar veniturile fermierilor vor scădea semnificativ.   

„Interzicerea exporturilor va duce la scăderea artificială a preţului culturilor, sub preţul preconizat, având astfel un impact negativ masiv asupra situaţiei financiare a fermierilor români care vor pierde bani neavând posibilitatea de a-şi vinde culturile pe plan local sau vânzând la un preţ sub marja de profit”, spune Liviu Zăgan.

Totodată, el afirmă că firma pe care o reprezintă are în acest moment 1.500 de tone de grâu organic pentru care urma să semneze un contract cu un jucător străin cu capacitate de prelucrare a culturilor ecologice, dar acum nu mai poate executa contractul.

„În plus, pune în aşteptare şi contractul pe care deja l-a semnat şi executat parţial pentru 2.000 de tone de floarea-soarelui organică, după ce a trimis un camion în Austria, restul de 7 camioane fiind în prezent în stand-by”, adaugă el.

Conform Ordonanţei Militare 8, procedurile de export a produselor agroalimentare aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezenţei ordonanţe militare, se suspendă pe perioada stării de urgenţă.

Zăgan critică măsurile luate de guvern, mai ales că oamenii de afaceri din sectorul agricol nu au fost consultaţi în pregătirea acestor măsuri, ţinând cont de impactul financiar imediat pe care acestea îl vor avea asupra sectorului agricol românesc. „Prin urmare, măsurile referitoare la sectorul agricol ar trebui elaborate şi explicate pentru a se asigura continuitatea activităţii unui sector atât de important precum agricultura”, a mai spus Zăgan.

 

Ce înseamnă în cifre exportul extracomunitar de cereale, care este oprit temporar: Peste 70% din grâul românesc merge în ţări din afara UE, principala piaţă fiind Egiptul. Unii fermierii spun că măsura luată de guvern este subiectivă şi va afecta afacerile româneşti Mădălina Panaete, Florentina Niţu 13.04.2020,

În top 500 exportatori, îşi fac loc traderi străini precum Cofco, ADM, CHS Agritrade, Ameropa şi Cargill, exporturile de cereale ajungând anual la peste 2,5 miliarde de euro, conform INS

România a exportat anul trecut peste 4,7 milioane de tone de grâu pe pieţe din afara Uniunii Europene, adică mai bine de 70% din exportul total de grâu, arată calculele ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Principalele pieţe pentru grâul românesc în afara spaţiului comunitar sunt Egipt, Iordania şi Sudan.

Guvernul a decis suspendarea exportului de produse agroalimentare în afara spaţiului comunitar pe perioada stării de urgenţă, decizia apărând în Monitorul Oficial de vineri. Printre produsele care nu vor mai putea fi exportate se numără grâul, orzul, porumbul, dar şi uleiul de seminţe din floarea-soarelui, zahărul din trestie de zahăr sau din sfeclă, dar şi produsele de brutărie, de patiserie şi biscuiţi, chiar şi cu adaos de cacao. De asemenea, decizia prevede ca statele membre ale Uniunii Europene în care se realizează livrări de produse agroalimentare din România să facă dovada faptului că produsele achiziţionate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, nu exportului.

„Suspendarea exportului pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în Anexa nr. 2 a Ordonanţei Militare 8 din 10 aprilie 2020 se referă la spaţiul extracomunitar. Comerţul intracomunitar se face cu respectarea prevederilor comunitare în vigoare privind libera circulaţie a mărfurilor coroborat cu depunerea unei declaraţii pe proprie răspundere a partenerului comercial din statul membru”, au spus reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

OPINIE: Ce IMPACT poate avea interzicerea exporturilor la cereale?

Ferma  12 aprilie 2020 -

Prin ordonanța militară nr. 8 anunțată în 9 aprilie 2020 se interzice exportul pentru "grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, floarea soarelui, ulei de semințe, zahăr...". Deci aproape toate produsele agricole...

Să ne uităm la cazul grâului. În funcție de dimensiunea stocurilor existente de grâu (pe care autoritățile ar trebui să le cunoască cel mai bine), stoparea exportului la grâu și produse procesate din grâu poate avea sens. Asta doar dacă stocurile existente sunt într-adevăr scăzute, acest lucru fiind cumulat cu un alt factor important,evoluția vremii. Dacă perioada secetoasă din unele zone din România se prelungește, producția de grâu din acest an va fi afectată iar atunci stocurile existente devin mai importante.

Și alte țări precum Rusia și Kazakhstan au impus restricții la exportul de produse făinoase sau grâu, dar pentru perioade scurte de câteva săptămâni.

Franța în schimb, cel mai mare producător de grâu din UE, a avut exporturi record în această perioadă. Lucru de înțeles, dat fiind faptul că avem o perioadă cu prețuri mari la grâu, iar în domeniul tranzacțiilor, a vinde când prețul e mare e ceva firesc și de dorit, nu un "dezmăț" sau "lăcomie", cum a fost numit la noi.

La porumb lucrurile stau altfel. Aici vorbim de stocuri mari, dat fiind faptul că anul trecut am avut o producție de aprox. 17 mil. tone porumb, iar România este cel mai mare producător și exportator de porumb din UE. Ce vom face cu aceste stocuri dacă exportul nu este permis?

Nu putem schimba peste noapte capacitatea de procesare de cereale.

În plus, dacă analizăm prețurile din portul Constanța din ultimii ani, vedem că aceasta era cea mai bună perioadă pentru vânzare de porumb (vezi graficul de mai jos cu prețuri medii din ultimii 3 ani).

Vasile Topac, Cofondator AgroGo

https://www.mediafax.ro/economic/romania-a-exportat-86-din-targetul-de-export-de-grau-pana-la-acest-moment-19064426 Ordonanţa militară nr. 8, criticată de industria agro-alimentară: „N-am ştiut că există o criză a pufuleţilor pe piaţa românească“ 11 aprilie 2020, 10:03de Mihai Epure Guvernul condus de Ludovic Orban este criticat de specialiştii industriei agro-alimentare după intrarea în vigoare a noii ordonanţe militare care prevede interzicerea exportului de cereale, dar şi a unor produse procesate din cereale precum produsele de patiserie şi panificaţie. Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, a declarat la Digi 24 că această reglementare nu a fost discutată cu reprezentanţii domeniului şi că va aduce pagube enorme industriei. „Partea de interzicere a exportului de cereale, grâu, orez, porumb - deşi la porumb ştiam că suntem campioni mondiali -, nu este apanajul industriei alimentare, deci nu ne putem amesteca. S-a spus că e cererea unor fermieri, nu ştiu care sunt rezervele naţionale, nu ştiu dacă era necesar sau nu era necesar. Problema care este ciudată este interzicerea produselor de panificaţie şi patiserie, chestie care ne-a pierdut complet, n-am înţeles-o. Cu chiu, cu vai, reuşiseră procesatori români să iasă pe piaţa vestică sau pe piaţa terţilor, cu biscuiţi, cu crănţănele, cu sticksuri, cu pufuleţi... N-am ştiut că există o criză a pufuleţilor şi a sticks-urilor pe piaţa românească!“, a declarat Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, la Digi24. „Produsele de panificaţie şi mai ales de patiserie - plăcinte, prăjituri, chestii de genul acesta - sunt produse procesate, care se vindeau în supermarketuri afară, pe piaţa liberă. Se aduceau bani în ţară şi n-au nicio legătură cu restul! Cine a venit cu ideea asta, de ce nu s-a consultat şi cu cei care fabrică, ce se întâmplă cu contractele în derulare, ce se întâmplă cu pierderea unor pieţe, în condiţiile în care o piaţă se câştigă greu de tot? ... Nu înţelegem partea asta din lege. Ca să-mi spună că nu mai putem exporta pufuleţi mi se pare uşor ridicol şi neconstructiv“, a continuat Sorin Minea. „Acest punct n-a fost discutat cu nimeni, este o idee profund greşită, dezechilibrează piaţa înfiorător, aduce nişte pagube uriaşe. Ce fac oamenii ăia, îşi aruncă toate produsele la canal, ce fac?“, a mai precizat preşedintele Romalimenta. „Deciziile pe grâu aparţin unor fermieri, problemele despre procesare, panificaţie, patiserie teoretic trebuiau discutate cu noi  - nu le-a discutat nimeni. Care-i scopul - mister. Cine a cerut, cine a scris acea ordonanţă, de ce a scris-o, cine l-a sfătuit sunt mistere ale perioadei actuale“, a concluzionat specialistul.Ce spune Comisia Europeană despre interzicerea exporturilor de cereale din România  Sorin Breazu apr. 13, 2020

Agricultura românească se poate lăuda cu o producție excelentă în 2017 (Wikimedia Commons)

Comisia Europeană și-a exprimat dezaprobarea față de decizia României de a opri toate exporturile de produse agricole, precizând că urmările pot fi severe.

România a interzis exportul de bunuri agricole, printre care și grâul, porumbul și zahărul în afara Uniunii Europene. Guvernul de la București permite în continuare comercializarea acestor produse agricole în spațiul comunitar, însă cumpărătorii trebuie să demonstreze că nu vor exporta, la rândul lor, marfa achiziționată.

Comisia Europeană susține că măsura nu era necesară, iar restricțiile vor pune ”o presiune suplimentară” pe exportatorii agricoli și ar putea afecta securitatea alimentară, scrie Bloomberg.

”Comisia Europeană nu are nicio indicație despre faptul că România se confruntă sau se va confrunta cu lipsuri de produse agricole destinate consumului uman”, a spus comisarul pentru Agricultură Janusz Wojciechowski, adăugând: ”Măsura nu pare a fi una proporționată”.

Premierul român Ludovic Orban și-a motivat hotărârea prin următorul mesaj: ”Nu putem să riscăm să rămânem fără grâu din cauza lăcomiei unor producători”.

România este unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale din Uniunea Europeană, mii de tone de grâu, porumb și orz mergând anual către țările din Nordul Africii sau din orientul Mijlociu.

Comisia Europeană a anunțat că discută cu oficialii români pe marginea impactului pe care îl va avea interdicția, adăugând că menținerea unui lanț de aprovizionare eficient în timpul pandemiei de coronavirus este o prioritate.

Bloomberg: UE critică decizia României de a interzice exporturile de produse agricole. Reacția ministrului Agriculturii  InCont.ro, 13 aprilie 2020

Comisia Europeană şi-a exprimat dezaprobarea faţă de decizia României de a interzice exporturile de produse agricole, adăugând că va analiza impactul îl va avea asupra schimburilor comerciale în interiorul pieţei unice, transmite Bloomberg.

Săptămâna trecută, autorităţile de la Bucureşti au interzis vânzarea de produse agricole, inclusiv grâu, porumb şi zahăr, în afara Uniunii Europene. Guvernul român intenţionează să permită în continuare vânzarea produselor în UE, însă cumpărătorii trebuie să dovedească faptul că nu sunt destinate pentru a fi exportate.

Potrivit unui comunicat publicat sâmbătă, Comisia Europeană a subliniat că nu există motive de piaţă pentru a limita schimburile comerciale în interiorul sau în afara pieţei unice. Restricţiile care plasează o "povară excesivă" asupra exportatorilor de produse agricole, vor afecta securitatea alimentară, susţine executivul comunitar.

"Comisia nu dispune de niciun fel de informaţii care să arate că România se confruntă sau se va confrunta în scurt timp cu deficienţe în aprovizionarea de produse agricole destinate consumului uman. Măsurile par să fie disproporţionate", a declarat comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit Agerpres.

România este unul dintre cei mai importanţi exportatori comunitari de grâu, porumb şi orz, deservind pieţele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

Comisia Europeană a adăugat că poartă discuţii cu autorităţile române şi evaluează impactul interdicţiei. Menţinerea unui lanţ funcţional de aprovizionare cu alimente este o prioritate în contextul pandemiei de coronavirus, a subliniat executivul comunitar.

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, joi seara, că în perioada stării de urgenţă se va suspenda exportul pentru mai multe produse agroalimentare, precum grâu, orz, ovăz, porumb, orez, făină de grâu, soia, ulei de seminţe şi zahăr.

Ulterior, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a precizat că unele produse incluse în anexa referitoare la interdicţiile privind exporturile pe durata stării de urgenţă ar putea să dispară, dar "s-ar putea să adăugăm altele, în funcţie de evoluţie".

"Ac