asocia˜ia · 2015. 3. 2. · asocia˜ia issn 2065 - 5754 anul 10, nr. 1, martie 2014 destinul...

AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAs o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţias o ciaţiaAnul 10, nr. 1, martie 2014

AAAISSN 2065 - 5754

Destinul oraşului este atât de intim legat de Dunăre încât, la Galaţi, orice clădire, din oricare perioadă istorică dăinuiește, şi aproape orice construcţie nouă, abia răsărită sub lumina soarelui, îşi găsesc în raţiunea de a �, o susţinere mai mult sau mai puţin evidentă, dinspre malurile pe care apele nemuritoare au crestat milenii de scurgere necontenită. Aşa a fost şi cu acest veritabil şi încântător palat al cărţii care este astăzi Biblioteca „V.A. Urechia”, una dintre cele mai remarcabile instituţii de pro�l din ţară, cu o istorie dramatică, cu prezent la înălţimea aşteptărilor celor mai optimiste ale patronului său spiritual, marele cărturar Vasile Alexandrescu Urechia şi cu viitor care se fundamentează solid pe temeliile promiţătoare ale acestui început de nou mileniu. Pentru a înţelege cu adevărat temeinicia clipei de acum, este necesar să coborâm mai întâi multe decenii în trecut şi să ne oprim într-o noroasă şi posomorâtă zi de toamnă ce avea să rămână amintire tristă şi rană deschisă în memoria Galaţiului, dar şi, cum se întâmplă mereu după o mare tragedie, sublimă sclipire de speranţă... În ziua de 10 octombrie 1917, avioanele nemţeşti au lansat o ploaie de bombe asupra centrului Galaţiului, ţintind spre Gara CFR şi lovind cu foc ucigător zonele dimprejur. Într-o clipă, o explozie puternică avea să risipească zidurile aproape noi ale sediului Comisiei Europene a Dunării, instituţie de importanţă majoră pentru viaţa oraşului, dar şi pentru întreaga activitate marinărească �uvială şi maritimă a Regatului României, ca să nu mai vorbim despre cea a întregului

Editorial• Sediul Bibliotecii Judeţene „V.A.

Urechia”: parcurs prin istorie / 1Evenimente

• 50 de ani de la în�inţarea Filialei Nr. 1 „Costache Negri” / 3

• Serviciul „40+ Activ. Informat. Valoros” continuă / 4

Profesional• Activităţi și direcţii de acţiune în

bibliotecile din judeţul Galaţi / 5• Interesele adulţilor cu vârste între 41

și 60 de ani cu privire la utilizarea serviciilor bibliotecii publice / 6

• Indicatori de performanţă pentru colecţiile bibliotecilor publice / 8

Memorie locală• Aniversările anului 2014 în județul

Galați : apr.-iun. 2014 / 10• Scânteiești pe linia timpului, în

fotografiile locuitorilor săi (III) / 12Din judeţ

• Biblioteca Orășenească „Grigore Hagiu” Tg. Bujor și misiunea ei pentru comunitate / 14

• Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” Tecuci:

- Talentul celor care iubesc literatura şi artele plastice / 16

- Internetul - prieten sau duşman! / 17

• Biblioteca Comunală Grivița: Închinare la Luceafăr / 18

• Biblioteca Comunală Scânteiești : „Hai să dăm mână cu mână!” / 18

continent care alesese să aibă reprezentanţa aici. Era sediul primei instituţii europene de importanţă majoră din Galaţi şi din ţară. Un incendiu izbucnit după încetarea raidurilor aeriene avea să termine ceea ce bombele începuseră, din construcţia solidă, cu un singur nivel, rămânând în picioare doar patru ziduri exterioare şi câteva interioare. Clădirea devenise o ruină înnegrită de fum, oferind (aşa cum se poate vedea în fotogra�ile de epocă) o privelişte îngrozitoare, ce avea să dăinuie câţiva ani după război şi după revenirea vieţii sociale la cursul �resc. Însă Dunărea îşi cerea dreptul la guvernare şi o�cialităţile naţionale şi locale au intervenit de îndată ce condiţiile au permis pentru a reînălţa sediul Comisiei Europene a Dunării, ghidându-se după un principiu atât de speci�c poporului român, proiectând altul „mai trainic şi mai frumos”... Aproape un an de zile, între iunie 1922 şi mai 1923, s-a lucrat intens pe locul cu ruine de pe strada Mihai Bravu numărul 6 şi, la darea în folosinţă, noua clădire avea o cu totul altă înfăţişare, casa cu un nivel dispărută sub bombe cedând locul unui adevărat palat, cu subsol, două nivele şi o mansardă, totul realizat

Editorial

Sediul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” : parcurs prin istorie

Sumar

Palatul Comisiei Europene a Dunării la Galaţi, viitorul sediul al Bibliotecii „V.A. Urechia” (1914)

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.phpMartie 2014

2

din materiale solide, temelie de piatră şi zidărie de cărămidă, marmură şi lemn trainic de stejar. La patru ani de la pătrunderea trupelor sovietice pe teritoriul României, în 1948, Comisia Europeană a Dunării avea să �e des�inţată iar, o dată cu ea, avea să intre în istorie o instituţie care, din acel îndepărtat 1856 şi până în anul naţionalizării, 1948, timp de aproape un veac, a fost concepută şi a funcţionat ca un creier al Dunării (o perioadă şi la Sulina), ca un dispecerat european al întregii navigaţii de pe �uviu şi de pe mările spre care acesta purta corăbiile întregii Europe. După aproape o jumătate de secol de la darea în folosinţă ca sediu al Comisiei Europene a Dunării şi după două decenii de la des�inţarea acestei instituţii, clădirea de la numărul 6 de pe strada Mihai Bravu avea să devină sediul unei alte instituţii, fără nicio legătură cu navigaţia pe Dunăre, dar într-o intimă legătură cu Dunărea: Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi. Şi iată cum încăperile cu iz discret de pipă marinărească, cu pereţii tapetaţi cu cele mai frumoase şi mai îndrăzneţe visuri ale navigatorilor şi cu ferestrele deschise spre stelele călăuzitoare, spre mările şi oceanele lumii, au început să �e populate cu ra�urile în care veghează cei mai mari poeţi şi savanţi ai lumii, şi ei visători la urma urmei, navigatori de asemenea, dar pe alte căi şi călăuziţi de alte stele. Zecile de mii de cărţi, de la cele mai vechi, rarităţi şi unicate strânse de la facerea lumii scrise încoace, până la cele care mai miros încă a cerneală de tipar, şi-au găsit aici, pe Mihai Bravu, astăzi numărul 16, una dintre adresele naționale de referință, casa lor de su�et, palatul eternei dăinuiri în spiritualitatea unei comunităţi pentru care scrisul şi cititul au fost şi vor � întotdeauna de�nitorii. Câţiva ani mai târziu, în 1971, în faţa impunătoarei clădiri, a fost aşezat un bust al celui care devenise deja gălăţean prin tot ceea ce a întreprins, Vasile Alexandrescu Urechia, părintele, mentorul şi

patronul Bibliotecii. Marele cărturar din Moldova (n. 15 febr. 1834, Piatra Neamţ - dec. 22 nov. 1901, București) plănuise să deschidă, cu propriile mijloace şi cu sprijinul municipalităţii, Palatul/Fundaţiunea Urechia (compus din Biblioteca-Pinacoteca-Muzeu) cu o bibliotecă pentru toţi, la fel cum fântânarul sapă, cu propriile unelte, un izvor pentru toţi însetaţii, pentru că el nu avusese la sfârşit de veac XIX, o clădire în care să rostuiască fondul de cărţi donat tuturor românilor. Le găsise un prim popas la liceul ce purta numele maestrului său, Vasile Alecsandri, iar peste ani, un adevărat palat avea să se construiască drept adăpost al valoroaselor sale volume, care, între timp, se înmulţiseră precum turma unui oier destoinic, ancestral, ce ştie să aducă transhumanţele în interesul obştei. Acel palat visat de Urechia se întâmplă să �e astăzi Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, o altă instituţie culturală ce respiră pentru spiritualitatea locului iar, de acolo, de sub bolta sub care aveau să răsune replicile marilor dramaturgi ai lumii, cărţile au migrat în fostul palat al Comisiei Europene a Dunării. Se împlinea astfel un fel de destin, acela ca biblioteca să migreze din palat în palat, mai întâi cel de la Liceul Alecsandri (cum altfel ar putea � numită frumoasa clădire care poartă numele bardului de la Mirceşti şi în care a fost prima dată biblioteca?), apoi Palatul numit chiar aşa, „V.A. Urechia”, teatrul de astăzi şi, apoi, în palatul de acum, în care dăruirea ilustrului înaintaș pentru carte și cultură este purtată mai departe de cei care slujesc instituția din Mihai Bravu, nr. 16, care, sperăm, într-o zi din timpul îndepărtat, nu va căpăta iarăşi o altă destinaţie, o altă rostuire, aşa cum vremurilor o vor cere, aşa cum destinul o va � prescris, cum se întâmplă de obicei. Iar clipa aceea s-ar putea să nu fie chiar îndepărtată. Biblioteca de acum a crescut atât de mult şi creşte în continuare, a ieşit atât de evident în afara zidurilor sale devenite strâmte, încât pluteşte, din ce în ce mai conturată în aer, ideea proiectării şi înălţării unui nou edi�ciu, nu doar unul „mai trainic şi mai frumos”, cum se cerea după bombardamentul din 10 octombrie 1917, ci unul mai aproape de secolul al XXI-lea şi de mileniu trei, ceva în stilul pe care noua Bibliotecă din Alexandria, clădirea aproape cosmică, modulară, multifuncţională, l-ar sugera. Însă până atunci, Vasile Alexandrescu Urechia se simte foarte bine pe holurile şi în sălile ticsite de cărţi ale fostului sediu al Comisiei Europene a Dunării şi parcă, uneori, în nopţile lungi de iarnă, i se aud paşii eterici urcând pe treptele de marmură pe care nu le-a văzut niciodată, dar pe care cu siguranţă le-a visat, la fel cum şi noi astăzi visăm la o nouă bibliotecă, dacă nu cosmică, măcar metropolitană în Galaţi...

Prof. dr. Zan�r Ilie, Director/Manager

al Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” Galați

Sediul Bibliotecii la inaugurarea bustului lui Vasile Alexandrescu Urechia (1971)

Martie 2014http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

3

Prima filială a Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” a fost inaugurată în data de 6 februarie 1963, fiind modernă ca spațiu, poziție, dotare, constituindu-se o bună perioadă de timp drept un etalon pentru întreaga țară, fiind situată în corpurile de legătură ale blocurilor A de pe strada Brăilei, instalată în două camere luminoase, concepute într-un stil arhitectonic modern. A fost prima �lială modernă din România. Prin presă, prin a�șele și fluturașii distribuiți în blocurile din vecinătate au fost informați locuitorii cartierului despre existența acestei instituții noi. După primele luni de funcționare, evenimentul a fost semnalat și în presa de specialitate. În articolul „Filiala din Țiglina”, scris în tehnica reportajului, șefa Secției Împrumut la Domiciliu, Doina Guică, a consemnat pentru istorie în revista „Călăuza bibliotecarului” din aprilie 1963: „Galațiul anilor noștri este un oraș în continuă prefacere, a cărui importanță economică crește pe zi ce trece. Din toate colțurile țării au venit specialiști: muncitori de înaltă cali�care, tehnicieni, ingineri. Pentru ei, ca și pentru ceilalți locuitori ai Galațiului, s-a construit un nou cartier – Țiglina. Este un orășel în miniatură, cu blocuri pastelate, magazine mari, luminoase, spații verzi. O surpriză rezervată locuitorilor acestui cartier a fost amenajarea, la parterul blocului A1, a unei biblioteci – Filiala nr. 1 a bibliotecii regionale „V.A. Urechia”. A�șele prin care biblioteca regională anunța deschiderea filialei indicând locul, programul zilnic de deservire a cititorilor și faptul că biblioteca posedă cărți din toate domeniile, au fost a�șate pretutindeni.

Prima zi de existență a bibliotecii – 7 februarie 1963…

Vestea că la Țiglina s-a deschis o bibliotecă s-a răspândit din bloc în bloc, din apartament în apartament. După o săptămână biblioteca avea 238 de cititori, după o lună 961, iar la sfârșitul lunii iunie cei 1482 de cititori citiseră de-acum 12.262 volume. Atenția acordată de

50 de ani de la în�inţarea Filialei Nr. 1 „Costache Negri” a Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi

bibliotecară �ecărui cititor în parte, aspectul plăcut, îmbietor al localului au avut darul să atragă locuitorii noului cartier. Cât privește manifestările de masă cu cartea, organizarea lor a fost bine primită de locuitorii

noului cartier. La început, s-au organizat manifestări simple, gen prezentări de cărți, recenzii. Pe măsură ce numărul participanților a crescut, s-a trecut la manifestări mai complexe ca: seri literare, concursuri „Cine știe câștigă”. Paralel cu preocuparea pentru cei mari, biblioteca a acordat atenția cuvenită și copiilor… Din totalul cititorilor, 673 sunt copii. Ei au citit 3466 de cărți. Matineul literar Arcadie Gaidar și Școala, de exemplu, organizat pentru cei mici, a atras un număr de 95 participanți copii. Iată câteva aspecte ale activității Filialei „Țiglina” care își începe istoria cu data de 7 februarie 1963. Zilnic se adaugă noi �șe de cititori, noi iscălituri pentru cărțile împrumutate, noi texte ale manifestărilor cu cartea. Și acesta e doar începutul”. Această �lială, singura

bibliotecă de cartier, a făcut istorie. În 1966 a fost mutată în spațiul special construit pentru bibliotecă din clădirea Casei Municipale de Cultură din complexul social-cultural Țiglina, o realizare arhitecturală și ambientală deosebită. După 20 de ani, clădirea a intrat în consolidări, ca urmare a tasărilor, ulterior trecând în proprietatea Combinatului Siderurgic.

Filiala a fost mutată în noua construcție, Casa Științei și Tehnicii pentru Tineret, unde a funcționat în perioada 1993 – 2000. În perioada 2000 – 2004, Filiala Nr. 1 a fost închisă pentru public. Din 2004 până astăzi, funcționează în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor într-un spațiu de 175 metri pătrați și o colecție de aproape 60.000 de documente. La sfârșitul anului 2013, Filiala Nr. 1 are 15245

utilizatori cu permis de intrare și o frecvență de 300 utilizatori/zi. De asemenea, serviciile oferite de �lială s-au diversi�cat și modernizat cu trecerea anilor, fapt ce se re�ectă în numărul mare de utilizatori care ne trec pragul zilnic.

ResponsabilFiliala Nr. 1 „Costache Negri”,

Lucica Veliche

utilizatori cu permis de intrare și o frecvență de 300 utilizatori/zi.

oferite de �lială s-au diversi�cat și modernizat cu trecerea anilor, fapt ce se re�ectă în numărul mare de utilizatori care ne trec pragul zilnic.

Filiala Ţiglina a Bibliotecii Judeţene

„V.A. Urechia” în 1963 şi a�ş al

bibliotecii din acea perioadă


4Serviciul 40+ Activ. Informat. Valoros continuă la

Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi

Proiectul Biblioteca Județeană Galați : Centru de Excelență pentru adulți cu vârsta cuprinsă între 41 – 60 de ani a fost finalizat în luna septembrie 2013. Acest proiect a fost o noutate pentru Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galați, datorită grupului țintă căruia i-a fost adresat, dar, în egală măsură, a fost și o provocare: provocarea de a realiza la termen Servicii și programe pentru adulţi cu vârsta cuprinsă între 41 și 60 ani: studiu, disponibil la http://www.bvau.ro/adulti/studiu_servicii_adulti.pdf și ghidul Cum se face al celor mai bune practici pentru servicii și programe destinate adulților cu vârsta cuprinsă între 41 și 60 ani, disponibil la http://www.bvau.ro/docs/pdf/GL_Ghid_bune_practici.pdf, provocarea de a atrage noi bene�ciari din această categorie de vârstă, cât și parteneri și specialiști voluntari în proiect, provocarea de a organiza sesiunile astfel încât să existe comunicare permanentă cu adulții și informațiile să �e clare și să nu plictisească. Nu a fost ușor și nici simplu, însă totul a fost frumos și a meritat efortul! De la teme precum: Organizarea unui eveniment, Părinți de adolescenți, Lecția de frumusețe, Tableta – o provocare, până la Țin la sănătatea mea, Mâncăm sănătos, totul a fost discutat și dezbătut într-o manieră prietenoasă și directă, într-o atmosferă relaxantă.

În organizarea sesiunilor am avut alături de noi, specialiști din diferite domenii: profesori, cosmeticieni, voluntari adulți, care au ca hobby-uri confecționarea de bijuterii și obiecte hand-made, cât și un psiholog, un terapeut și un comisar OPC.

La sfârșitul fiecărei sesiuni, adulții participanţi au completat câte un chestionar de feedback, 98% dintre ei, evaluând cu notă maximă atitudinea trainerilor, starea de confort din timpul întâlnirilor, claritatea și cantitatea informaţiilor primite. De asemenea, au putut scrie recomandări și sugestii pentru viitoare activități. Feedback-ul pe care l-am primit a fost unul pozitiv, participanţii declarându-se mulţumiţi și încântați, atât de calitatea informaţiilor pe care le-au primit la �ecare întâlnire, cât și de întreg acest nou serviciu pentru

Liana-Mihaiela Niculeț, bibliotecar Marketing. Proiecte și programe

cei de 40+. La cererea doamnelor și a domnilor și pentru că s-au legat prietenii, s-a organizat chiar și un bal, Balul 40+ în „Noaptea Bibliotecii la Galaţi”.

Numărul mare de participanţi la �ecare sesiune ne-a întărit convingerea că acești adulți își doresc și au nevoie de informare pe diferite teme, de activități cu care să-și ocupe timpul liber, au nevoie de socializare într-un spațiu plăcut. Ideea desfășurării unor activități de informare, dar și de recreere în bibliotecă, a fost întâmpinată cu entuziasm, adulții manifestându-și dorinţa de a participa și pe viitor la astfel de activități.

Maniera interactivă, deschisă și relaxată în care au avut loc sesiunile și atelierele a făcut ca bene�ciarii, cât și invitaţii să se simtă confortabil, să se lege prietenii, iar adulții să-și dorească ca acest proiect să se dezvolte și să continue. Astfel, chiar dacă sesiunile organizate prin proiect s-au încheiat în iulie, la cererea adulților au fost organizate noi activități: atelier de bijuterit, atelier de

hand-made, două cursuri cu și despre calculator și internet.

Una dintre surprizele plăcute ale serviciu 40+ Activ. Informat. Valoros a fost aceea că una dintre bene�ciare a trecut din ipostaza de cursantă, în

cea îndrumătoare a unui atelier și a susținut sesiunea de hand-made, împărtășind și celorlalți cunoștințele dobândite la bibliotecă.

Este clar că încheierea acestui proiect, nu înseamnă sfârșitul lui, iar serviciul 40+ Activ. Informat. Valoros a oferit Bibliotecii „ V.A. Urechia” noi utilizatori, iar adulţilor gălăţeni posibilitatea să devină mai

activi, mai informați, mai valoroși.


5Activități și direcții de acțiune în bibliotecile din județul Galați, în anul 2014

La fiecare început de an, orice instituție își face bilanțul activității pe anul anterior și se pregătește de demararea unor activități noi în anul care de-abia a început, acest lucru având loc și în Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați.

Programul activităților coordonate de Biblioteca Județeană „V.A. Urechia”, în calitate de for metodologic pentru bibliotecile din judeţul Galaţi, are în prim plan asigurarea unor servicii cât mai e�ciente pentru comunităţile locale cărora se adresează, direcţiile principale de acţiune �ind următoarele:

• continuarea Programului Biblionet - lumea în biblioteca mea prin găsirea de soluţii de sustenabilitate la nivelul administraţiilor locale;

• asigurarea accesului la Internet, la programe de aplicaţii, la servicii de consultare și furnizare de documente electronice;

• efectuarea de servicii de tipărire la imprimantă, la cerere, în limita dreptului de autor, a timpului și a resurselor disponibile;

• iniţierea utilizatorilor în folosirea calculatorului și a documentelor electronice, în utilizarea bazelor de date, în căutarea pe Internet și pentru tehnoredactare;

• organizarea de microexpoziţii pentru promovarea colecţiilor și marcarea aniversărilor sau comemorărilor unor personalităţi;

• identi�carea nevoilor de informare comunitară și a resurselor de informare care le pot răspunde;

• menţinerea caracterului actual al colecţiilor prin casarea documentelor uzate �zic și moral, cu respectarea procedurilor legale speci�ce;

• consultarea propunerilor de achiziţie de la utilizatori în scopul achiziţionării documentelor solicitate și stabilirea legăturilor cu furnizorii de documente de bibliotecă;

• participarea la manifestări culturale locale și naţionale (târguri de carte, lansări de carte etc.) în scopul depistării de noi surse de informare, achiziţii și a stabilirii de contacte necesare creșterii e�cienţei activităţii de completare a colecţiilor;

• elaborarea de proceduri de lucru pentru principalele activităţi speci�ce realizate;

• completarea colecţiilor bibliotecilor publice din judeţ prin donaţiile Ministerului Culturii și Cultelor, dar și prin cumpărare în funcţie de alocaţiile bugetare ale Consiliilor locale;

• instruirea profesională a bibliotecarilor cu privire la implementarea serviciilor moderne în comunitate;

• desfășurarea Consfătuirii anuale a bibliotecarilor din bibliotecile publice din judeţ în primul trimestru al anului;

• desfășurarea de întâlniri profesionale pe temele:Cum să învăţăm online (atelier de instruire în

utilizarea platformei de învăţare www.ebiblioplus.ro), la Tudor Vladimirescu (aug.), Tg. Bujor

(mart.), Vânători (sept.);Cum să promovăm biblioteca în mediul online,

la Ghidigeni (iun.) și Slobozia Conachi (iul.);Sesiuni de aprofundare a cunoștinţelor IT

pentru bibliotecari, la Băneasa (mai);Bune practici în noi servicii de bibliotecă la

Tecuci (apr.);• continuarea discuţiilor cu administraţiile locale

privind necesitatea dotării bibliotecilor publice cu calculatoare, aparatură audio-video și programe corespunzătoare ce vor permite automatizarea serviciilor furnizate de biblioteca publică și creșterea calităţii activităţilor culturale organizate;

• organizarea de cursuri IT, la sediul Bibliotecii „V.A. Urechia”, de iniţiere și formare a bibliotecarilor în direcţia serviciilor moderne pentru utilizatori și comunitate, în general;

• îndrumarea directă în teren, conform plani�cării, dar și a urgenţelor apărute, a activităţii bibliotecilor publice din judeţ, urmărindu-se: organizarea colecţiilor conform accesului liber la ra�; îndeplinirea obiectivelor �nanciare aprobate prin bugetul local; ţinerea la zi a statisticii de bibliotecă; programul activităţilor speci�ce; stadiul implementării programului de automatizare a serviciilor de bibliotecă; derularea Programului Biblionet; planul de marketing privind promovarea bibliotecii și a serviciilor oferite de aceasta; pregătirea profesională; relaţia cu administraţia locală, cu celelalte instituţii din zonă; condiţiile de desfășurare a activităţii;

• pregătirea și perfecţionarea profesională a bibliotecarilor prin participarea la programele de cali�care și perfecţionare profesională organizate de Ministerul Culturii și Cultelor. Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, conform plani�cării CPPC, ANBPR, precum și alte societăți care au ca obiect de activitate pregătirea profesională;

• organizarea de cursuri în Centrul de Formare al Bibliotecii, atât pentru bibliotecarii județeni, cât și comunali, cu ajutorul trainerilor formați în cadrul programului Biblionet (IT, Digitales, Blog, Facebook).

• prezentarea de comunicări și referate la schimburile de experienţă organizate, precum și la alte întâlniri profesionale;

• întâlniri de lucru la Biblioteca Judeţeană “V.A. Urechia”, Biblioteca Municipală “Șt. Petică” Tecuci și Orășenească Tg. Bujor pe tema: Promovarea serviciilor moderne de bibliotecă prin utilizarea internetului;

• organizarea periodică de întâlniri profesionale, lărgite sau pe zone de interes, unde se vor prezenta propuneri, proiecte privind asumarea și dezvoltarea unor tehnici de lucru ori îmbunătăţirea sau propunerea de noi servicii pentru utilizatori.

Șef serviciu Resurse Umane,Spiridon Da�noiu


6Interesele adulţilor cu vârste între 41 și 60 de ani cu privire la

utilizarea serviciilor bibliotecii publice : rezumat Biblioteca „V.A. Urechia” Galaţi a implementat cu succes în anul 2013 proiectul cu titlul „Centru de excelenţă care oferă servicii pentru adulţi, cu vârsta cuprinsă între 41 și 60 de ani”, proiect finanţat de IREX România. Cu ajutorul acestei �nanţări s-a realizat o cercetare sociologică privind nevoia serviciilor de bibliotecă a adulţilor la nivelul judeţului Galaţi, disponibilă online la: http://www.bvau.ro/docs/e-books/2013/Cercetare_adulti.pdf. Cercetarea s-a realizat în perioada martie – mai 2013, în județul Galați, de către doamna dr. Valerica Celmare, asistent universitar la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi – Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, iar eșantionul stabilit în vederea aplicării chestionarului a fost de 384 de adulți din categoria de vârstă amintită, domiciliați în județul Galați, din mediul urban și rural. Chestionarul a fost aplicat în orașele Galaţi și Tecuci și comunele Matca, Pechea, Liești și Ivești. Tematica abordată în cadrul chestionarului a vizat următoarele aspecte: calitatea respondenților de utilizatori ai

bibliotecilor publice; frecvența utilizării serviciilor de bibliotecă publică; accesul la serviciile bibliotecilor publice; sursele de informare alternative la care au acces

respondenții; nevoia participanților la studiu de a utiliza

serviciile bibliotecilor publice; disponibilitatea de a utiliza serviciile de bibliotecă.

Scopul cercetării a avut în vedere investigarea preocupărilor și intereselor pe care le au adulții cu vârste între 41 și 60 de ani, în vederea adaptării serviciilor de bibliotecă la nevoile acestora și a creșterii numărului de utilizatori din categoria menționată, pentru serviciile bibliotecilor publice.

Studiul la care facem referire analizează nevoile pe care le resimt adulții cu privire la utilizarea serviciilor de bibliotecă, urmărind atât modul în care este percepută nevoia la nivel individual, cât și determinantele ei în plan social.

Din studiul avut în vedere a rezultat faptul că motivele pentru care adulții nu utilizează serviciile bibliotecii, sau le utilizează foarte rar, sunt:• lipsa de timp și oboseala acumulată peste zi;• utilizarea altor surse de informare;• distanța mare dintre domiciliu și sediul bibliotecii;• necunoașterea posibilităților de accesare a

resurselor unei biblioteci;• programul de funcţionare nu e adaptat nevoilor

personale;• absența nevoii de informare sau documentare;• lipsa atracției către lectură;• mijloacele materiale vechi, neadaptate nevoilor

actuale de informare ale utilizatorilor;

• lipsa de informații privitoare la existența bibliotecilor în localitatea de domiciliu;

• neplăcerile întâlnite la bibliotecă.Analizând datele din chestionar, sociologul implicat

în realizarea acestui studiu a tras următoarele concluzii:• marea majoritate a adulților, cu vârste între 41-60 de

ani, nu frecventează bibliotecile publice. Principalele motive invocate pentru utilizarea rară sau non-utilizarea serviciilor de bibliotecă, sunt: lipsa de timp și oboseala acumulată peste zi, accesul la alte surse de informare și lipsa accesului la bibliotecile publice; cele mai frecvente cauze ale lipsei de acces la bibliotecă sunt distanța față de bibliotecă, lipsa de cunoaștere privind modalitățile de utilizare a resurselor bibliotecii și neconcordanța programului personal cu orarul de funcţionare al bibliotecii;

• dintre nevoile de utilizare a serviciilor de bibliotecă, cei mai mulți adulți au notat nevoia de informare pe diverse domenii de interes, cea de educație și sprijin profesional și cea de petrecere a timpului liber. Au existat însă și persoane care au răspuns că nu au nevoie să utilizeze serviciile bibliotecilor publice;

• nevoia de utilizare a serviciilor ce vizează perfecționarea este resimțită mai mult de adulții ce au un nivel de instruire ridicat, această nevoie �ind in�uenţată și de implicarea în angajamente profesionale a adulților;

• disponibilitatea de utilizare a serviciilor de bibliotecă se manifestă, în primul rând, pentru serviciile de împrumut și pentru sesiunile de informare în diverse domenii;

• la adulţii care s-au exprimat ca neavând nevoie de a utiliza serviciile de bibliotecă, există o diferenţă în funcţie de sex, mediu de proveniență, nivel de instruire și implicarea în angajamente profesionale. Astfel, bărbații manifestă o mai mică disponibilitate de utilizare a serviciilor de bibliotecă, în comparație cu femeile, iar adulții din mediul rural sunt mai puțin disponibili să utilizeze serviciile bibliotecilor publice, decât cei din mediul urban. Lipsa implicării în angajamente profesionale determină, de asemenea, lipsa nevoii adulților de a utiliza serviciile de bibliotecă. Astfel, cei neimplicați în angajamente profesionale resimt o nevoie mai scăzută de a utiliza serviciile de bibliotecă, în comparație cu cei implicați în angajamente profesionale. Nivelul de instruire este, de asemenea, un factor important ce influențează nevoia adulților de a utiliza serviciile de bibliotecă. Adulții cu un nivel al studiilor mai scăzut sunt mai puțin interesaţi de a utiliza


7serviciile de bibliotecă, decât cei cu un nivel al studiilor mai ridicat;

• pe măsură ce crește numărul adulților care au acces la internet sau care dețin bibliotecă personală, există tendința ca numărul celor care nu consideră că ar avea nevoie de serviciile de bibliotecă să scadă.

Investigând nevoia adulţilor cu vârsta cuprinsă între 41 și 60 de ani pentru serviciile de educaţie profesională, se constată că cei mai mulţi adulţi chestionaţi și-au exprimat interesul pentru:• informarea privind piaţa muncii;• instruirea privind modalitatea de căutare a unui

loc de muncă;• activitatea de consiliere și orientare profesională;• consilierea pentru începerea unei afaceri;• organizarea unor grupuri de interes profesional

unde să existe posibilitatea unor schimburi de informaţii și de consultare a unor specialiști.

În ceea ce privește disponibilitatea adulţilor de a participa la cursuri, se constată faptul că cei mai mulți adulți își doresc să urmeze cursuri sanitare și de prim-ajutor, iar alții preferă cursuri pentru învățarea unor limbi străine, cursurile de inițiere în utilizarea calculatorului și a internetului, dar și cursuri de antreprenoriat și de educație parentală.

În ceea ce privește nevoia de informare a adulţilor se resimte o mai mare dorinţă și nevoie pentru domenii precum: sănătate, domeniul profesional și de afaceri, agricultura, apărarea drepturilor, promovarea intereselor cetățenești și egalitatea de gen și dezvoltarea personală. În ceea ce privește activităţile în care adulţilor le-ar plăcea să se implice în timpul liber sunt:• cluburile recreative în care să se organizeze

plimbări în aer liber, ieșiri la iarbă verde, excursii sau vizite la muzee, vizionări de �lme sau audiţii muzicale, jocuri de șah, table, remi, biliard;

• cluburile tematice cu preferinţă spre: cluburi sportive, pentru pescarii amatori, cluburi de literatură, clubul iubitorilor de animale, de gastronomie, de dans, clubul iubitorilor de muzică, club pentru un stil de viaţă sănătos;

• atelierele de creativitate cu precădere pentru: creaţie artistică tradiţională (împletituri, ţesut, brodat, croșetat, încondeierea ouălor), ateliere de gastronomie, ateliere de cosmetică, de amenajări exterioare și peisagistică, croitorie și design vestimentar;

• concursuri tematice în special pe teme literare, gastronomice, sportive și de dans.

Interesul pentru activitățile culturale este re�ectat în preferințele pentru târgurile tematice, festivaluri și întâlniri cu diverse personalități. În consecinţă, analizând concluziile trase în studiul sociologic, având la bază răspunsurile adulţilor cu vârsta cuprinsă între 41 și 60 de ani, se poate spune că este absolut necesar să se manifeste, un proces de diversi�care a ofertei bibliotecilor în funcţie de nevoile indivizilor, în funcție de prioritățile, de interesele lor și de conjunctura socio-economică și culturală în care aceștia trăiesc. Din perspectiva bibliotecilor publice, acest lucru impune o schimbare majoră a principiilor de acțiune și a mijloacelor de participare la viața comunității. În procesul lor de transformare, bibliotecile moderne încearcă să acopere o gamă cât mai variată de programe, în cadrul cărora să ofere utilizatorilor atât servicii de instruire, sau de informare, cât și de recreere sau de promovare și conservare a valorilor culturale locale.

De asemenea, este important să se dezvolte ca o componentă importantă a serviciilor desfășurate

de bibliotecile publice, programele destinate adulților, în cadrul cărora se facilitează accesul la diverse forme de educație, în care se oferă servicii pentru formarea și inserția profesională, sau se propun diverse modalități de petrecere a timpului liber. Principiul central de desfășurare a acestor programe îl constituie cointeresarea utilizatorilor adulți prin personalizarea serviciilor și prin ajustarea lor, în funcție de nevoile individuale.

Se impune ca orele de desfășurare a acestor programe să �e în concordanţă cu timpul

liber pe care îl au adulţii la dispoziţie și, anume, seara și la sfârșit de săptămână. Promovarea este un aspect de care trebuie să se ţină cont în permanenţă, pentru ca informaţia privind noul serviciu să ajungă la cât mai multe persoane. Astfel, se va pune accent pe promovarea în locurile aglomerate, dar și pe reţelele de socializare. De asemenea, un alt element important este comunicarea permanentă cu bene�ciarii adulţi și obţinerea de feedback, după desfășurarea programelor, pentru adaptarea din mers a acestora. Chiar dacă biblioteca dispune acum de rezultatele acestei cercetări, e bine ca după un 1-2 ani de la aplicarea acesteia, compartimentul Marketing să repete această cercetare, pentru a vedea schimbările ce s-au petrecut în rândul bene�ciarilor.

Titina-Maricica Dediu bibliotecar, Biroul Marketing. Programe. Proiecte


8Indicatori de performanţă pentru colecţiile bibliotecilor publice

Statistica și evaluarea sunt mai mult decât necesare pentru funcționarea și gestionarea cu succes a bibliotecii, dar și pentru a demonstra celor din afara profesiei valoarea bibliotecilor în dezvoltarea socială, culturală și economică a societății. Unul din rolurile statisticii este de a face rezultatele comparabile între biblioteci. Acest lucru este posibil doar dacă sunt utilizate aceleași definiții și aceleași metode statistice. Astfel, la baza acestor activități stau două standarde: SR ISO 2789/2009 – Informare și documentare. Statistici internaționale de bibliotecă și SR ISO 11620/2009 – Informare și documentare. Indicatori de performanță pentru biblioteci. Conform definiției din SR ISO 11620/2009, indicatorul de performanță reprezintă expresia numerică, simbolică sau verbală, derivată din statistica de bibliotecă și datele aferente folosite pentru a caracteriza performanţa unei biblioteci.

Calcularea indicatorilor de performanţă sau rezultatele măsurării performanţei stau la baza evaluării serviciilor bibliotecii, �ind instrumente manageriale cu multiple roluri:

• in�uenţează deciziile de management în bibliotecă;

• ajută la întocmirea rapoartelor către instituţiile �nanţatoare sau tutelare;

• susţine cererile de suplimentare a fondurilor;• demonstrează e�cienţa bibliotecii în faţa

instituţiilor �nanţatoare. Alegerea indicatorilor de performanţă se face în funcţie de scopul și misiunea bibliotecii, oferind o viziune de ansamblu asupra ei. Pentru ca rezultatele să poată � comparabile, este indicat ca grupuri de biblioteci cu misiuni asemănătoare să aibă un set comun de indicatori pe care să-i folosească cu regularitate. Articolul de față aduce în atenție indicatorii de performanță folosiți pentru evaluarea colecțiilor bibliotecii. Privite din punct de vedere al resurselor deținute, pentru colecțiile bibliotecii se pot aplica următorii indicatori:

1. Numărul documentelor de pe ra�uri la 1000 de locuitori1

A = numărul total de documente din fondul biblioteciiB = populaţia ţintă2

2. Numărul de documente în colecţii per capitaA = numărul total de documente din fondul biblioteciiB = populaţia ţintă

1 Indicatorul nu se aplică la bibliotecile care deservesc un număr mai mic de 1000 de locuitori.2 Pentru populația țintă, în funcție de aria pe care o deservește biblioteca, se folosește numărul de locuitori ai comunei, prin cumularea tuturor locuitorilor din satele componente sau numărul locuitorilor din satul deservit pentru bibliotecile comunale, numărul locuitorilor din oraș pentru bibliotecile orășenești și numărul locuitorilor din municipiu pentru bibliotecile municipale.

AB×1000

AB

Valoarea acestui indicator trebuie să �e de minimum 1-2 doc./locuitor și poate fi folosită în politica de achiziție a bibliotecii, de asemenea poate argumenta cererile de suplimentare a fondurilor adresate consiliilor locale.

3. Numărul de documente achiziţionate din �nanţare publică per capitaA = numărul de documente achiziţionate din �nanţare publică de la bugetul consiliilor localeB = populaţia ţintă

4. Numărul de documente achiziţionate la 1000 de locuitori3

A = numărul total de documente achiziţionate4B = populația țintă

Valoarea indicatorului este bună atunci când colecția crește anual cu minimum 50 doc./1000 locuitori.

5. Numărul de exemplare adăugate per titlu5 achiziţionatA = numărul total de exemplare achiziţionate în anul de referințăB = numărul total de titluri achiziţionate în anul de referință

Valoarea indicatorului oferă informații despre gradul de disponibilitate a titlului pentru utilizatori.

6. Rata de înnoire a colecţiei (în ani)A = numărul total de documente în colecţiiB = numărul total de documente achiziţionate în anul de referință

Indicatorul arată vârsta fondului (la câţi ani se reîmprospătează fondul). Pentru bibliotecile din străinătate este considerată bună o valoare a indicatorului de 7-10 până în 15 ani. Pentru bibliotecile din ţara noastră se recomandă o vârstă a fondului de 15 ani. O vârstă mai tânără a fondului poate însemna că un procent mare de resurse (documente) sunt recent publicate, dar există și explicaţia că poate nu s-a exploatat întregul potenţial al documentelor înainte de a � scoase din evidenţă ca �ind vechi (o valoare bună a indicatorului se poate obţine prin achiziţii masive și/sau scoatere unui număr mare de documente din evidenţă). Din punct de vedere al utilizării, pentru colecțiile bibliotecii se pot aplica următorii indicatori:

1. Procentul documentelor împrumutate (difuzate)6 din colecţii

A = numărul total de documente împrumutate (difuzate) într-un anumit interval de timp

3 Vezi nota 1.4 Numărul de documente intrate în fondul bibliotecii în anul de referință.5 Din rațiuni de cuantificare, termenul de „titlu” desemnează un document ce formează un corp separat cu un titlu distinct, publicat într-o singură unitate fizică sau în mai multe, indiferent de numărul de exemplare din respectivul document deținut de bibliotecă (SR ISO 11620).6 În documente difuzate (împrumutate) se includ: împrumutul direct al unui document pentru a fi utilizat în incinta bibliotecii sau în afara acesteia, copiile (numărul de file), livrări de documente electronice (număr de fişiere).

AB

AB×1000

AB

AB

AB

x100


9B = numărul total de documente din fondul bibliotecii Indicatorul stabilește procentul de documente difuzate către utilizatori într-o perioadă de timp stabilită. Valoarea indicatorului arată gradul de adecvare a colecţiilor la cerinţele utilizatorilor. Poate � aplicat pentru anumite genuri de colecţii, secţii tematice, �liale etc.

Factorii care in�uenţează indicatorul sunt:• numărul de exemplare în colecţii din

titlurile foarte solicitate;• structura colecţiei în raport cu cerinţele

utilizatorilor;• perioada de împrumut și numărul de

documente care pot � împrumutate simultan;• gradul de promovare a colecţiilor de către

bibliotecă;• vârsta fondului (rata de înnoire a fondului),

numărul de titluri depășite, numărul de exemplare din titlurile nesolicitate, viteza de reașezare la ra� a documentelor restituite etc.

2. Documente difuzate per capitaA = numărul total de documente difuzateB = populaţia ţintă

Indicatorul estimează numărul de documente pe care o persoană din populaţia ţintă le-a împrumutat la un moment dat. Valoarea indicatorului poate fi influențată de următorii factori:

• modi�carea perioadei de împrumut și/sau a numărului de documente care pot � împrumutate simultan;

• variabile socio-economice (nivel de cultură, de dezvoltare etc.);

• condiţiile de studiu din bibliotecă;• politica de marketing privind popularizarea

colecţiilor.3. Numărul de documente difuzate per utilizator activ

A = numărul total de documente difuzateB = numărul de utilizatori activi

În utilizatori activi sunt incluși utilizatorii nou înscriși și cei vizaţi, care au frecventat biblioteca în anii precedenţi anului de referinţă. Indicatorul estimează numărul de documente pe care un utilizator activ le-a împrumutat la un moment dat.

4. Numărul de documente difuzate per vizităA = numărul total de documente difuzateB = numărul de vizite directe la bibliotecă în scopul unei tranzacţii

Se exclude numărul vizitelor directe la bibliotecă în scopul participării la manifestări și/sau pentru obţinerea diverselor informaţii. Valoarea indicatorului estimează numărul de documente difuzate în cadrul unei vizite.

5. Procentul documentelor consultate în incinta bibliotecii din totalul documentelor difuzate

A = numărul documentelor consultate în bibliotecăB = numărul total de documente difuzate

Valoarea indicatorului este influențată de următorii factori:

• condiţiile de studiu din bibliotecă;• numărul de exemplare din titlurile solicitate

disponibile pentru împrumutul la domiciliu;• numărul maxim de documente care pot �

împrumutate la domiciliu;• politica de marketing privind popularizarea

titlurilor existente doar pentru consultare în incinta bibliotecii;

• statutul diferitelor tipuri de documente (e.g. cele din colecţii speciale).

Din punct de vedere al cheltuielilor suportate de bibliotecă pentru achiziția de documente, se pot aplica următorii indicatori pentru evaluarea colecțiilor:

1. Cheltuieli pentru achiziţii de documente din �nanţare bugetară per capitaA = cheltuieli pentru achiziţii de documente din �nanţare bugetară de la consiliile localeB = populația țintă

Valoarea indicatorului estimează suma în lei alocată de către consiliile locale unei persoane din populaţia ţintă pentru achiziţia de documente.

2. Procentul cheltuielilor pentru achiziţii de documente din �nanţare bugetară

A = cheltuieli pentru achiziţii de documente din �nanţare bugetară de la consiliile localeB = cheltuieli curente din �nanţare bugetară7

Valoarea indicatorului estimează dacă suma din buget alocată colecţiei este su�cientă în comparaţie cu cheltuielile pentru personal și alte cheltuieli materiale.

Catrina Căluian bibliotecar, Biroul Catalogarea colecțiilor

7 Cheltuielile curente din finanțare bugetară (publică) includ: cheltuielile cu personalul, cheltuielile pentru automatizări, cheltuielile pentru achiziții de documente și alte cheltuieli materiale.

AB

AB

AB

AB

AB

x100

AB

x100

O �imăvară cu multe bucurii, zâm�te și voie bună!

O �imăvară cu multe bucurii, O �imăvară cu multe bucurii, zâm�te și voie bună!zâm�te și voie bună!zâm�te și voie bună!


10

Aniversările anului 2014 în județul Galați : aprilie - iunie 2014Băneasa 10 aprilie - 80 de ani de la nașterea, în comuna Băneasa, jud. Galaţi, a doctorului în știinţe istorice Mihalache BRUDIU, profesor la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, muzeograf la Muzeul de Istorie din Galaţi

Corni 14 aprilie - 85 de ani de la nașterea, în satul Măcișeni, comuna Corni, jud. Galaţi, a instrumentistului Dumitru SANDU, referent muzical la Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galaţi (d. 22 mai 2001, Galaţi)

Drăgușeni 30 mai - 50 de ani de la moartea, în Cluj, a profesorului de matematică �eodor ANGHELUŢĂ, conferenţiar la Universitatea din București, decan al Facultăţii de Știinţe din Cluj, profesor la Universitatea „Victor Babeș” și la Institutul Politehnic din Cluj (n. 28 apr. 1882, sat Adam, comuna Drăgușeni, jud. Galaţi)

Fârțănești 18 mai - 60 de ani de ani de la nașterea, în comuna Fârţănești, jud. Galaţi, a inginerului Georgică VIERU-BURLESCU, absolvent al Universităţii Galaţi, Facultatea de Mecanică, secţia Instalaţii Navale de Bord, director al Serviciului Public de Transport Fluvial Ferryboat Călărași

Foltești 4 mai - 60 de ani de la nașterea, în comuna

Foltești, jud. Galaţi, a scriitorului și publicistului Aurel STANCU, jurnalist la cotidianul Viaţa liberă, membru al Societăţii Scriitorilor „Costache Negri” din Galaţi

Gohor 8 mai - 15 ani de la moartea, în Galaţi, a poetului și publicistului Ion CHIRIC, director al Editurii Porto-Franco din Galaţi, președinte al Societăţii Scriitorilor „Costache Negri” din Galaţi (n. 28 iul. 1940, comuna Gohor, jud. Galaţi) 11 iunie - 65 de ani de la nașterea, în comuna Gohor, jud. Galaţi, a scriitorului satiric Iulian BOSTAN-GOHOR, membru al Uniunii Epigramiștilor din România și al Clubului Umoriștilor „Verva” din Galaţi

Independența 4 mai - 85 de ani de la nașterea, în comuna Independenţa, jud. Galaţi, a profesorului Toader IONESCU, doctor în economie, cadru didactic

universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, membru al Asociaţiei Oamenilor de Știinţă din România, membru al Comisiei de Istorie Economică și Istoria Gândirii Economice a Academiei Române

Ivești 3 iunie - 55 de ani de la nașterea, în comuna Ivești, jud. Galaţi, a caricaturistului Marian ȘERBAN, prezent cu desene satirice în cotidianul gălăţean Viaţa liberă (din 2000), distins cu numeroase premii la concursuri naţionale și internaţionale de caricatură (din 2002) 4 iunie - 75 de ani de la nașterea, în comuna

Ivești, jud. Galaţi, a profesorului, criticului literar și epigramistului Constantin TRANDAFIR, doctor în filologie, profesor de Istoria literaturii române la Facultatea de Filologie, Universitatea „Dunărea de Jos”

din Galaţi, director al Revistei Noi din Câmpina, colaborator la diverse publicaţii literare, membru al Societăţii Scriitorilor „Costache Negri” din Galaţi

Liești 12 aprilie - 85 de ani de la nașterea, în comuna Liești, jud. Galaţi, a scriitorului, publicistului și profesorului universitar Dan MIHĂILESCU, doctor în estetică și psihologie, cadru didactic la Universitatea din Brașov, redactor la revista Brașovul Literar și Artistic, colaborator la diverse reviste literare din ţară

Nicorești 8 iunie - 110 ani de la nașterea, în comuna Nicorești, jud. Galaţi, a scriitorului și istoricului literar Gabriel DRĂGAN, profesor de limba română la Școala Gimnazială din Nicorești, colaborator la numeroase reviste literare din ţară (d. 11 febr. 1981, comuna Nicorești, jud. Galaţi)

Priponești 10 aprilie - 85 de ani de la nașterea, în comuna Priponești, jud. Galaţi (fost jud. Tecuci), a actorului Mircea Șt. BAȘTĂ, angajat de Lucia Sturza Bulandra la Teatrul Municipal din București (d. 12 oct. 1999, București)

Tecuci 1 aprilie - 90 de ani de la nașterea, în Sinaia,

jud. Prahova, a pictorului Ion Brăduţ COVALIU, absolvent al Liceului „D. A. Sturdza” din Tecuci, secretar (din 1963) și președinte (din 1968) al Uniunii Artiștilor Plastici din România (d. 29 mai 1991, București)

12 aprilie - 75 de ani de la nașterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a graficianului Horia MUREȘAN,

din Galaţi (n. 28 iul. 1940, comuna Gohor, jud. Galaţi)

ti, jud. Galaţi)

1 aprilie1 apriliejud. Prahova, a pictorului


11

Rubrică realizată de Otilia Badea și Tena Bezman, Serviciul Referințe

redactor TV și muzeograf la Oficiul de Expoziţii din Capitală 18 aprilie - 120 de ani de la nașterea, în comuna

Beceni, jud. Buzău, a publicistului și scriitorului Pam�l ȘEICARU, cu studii liceale la Gimnaziul Real de Băieţi din Tecuci, președinte al Societăţii Ziariștilor Români, recompensat de generalul Henry Berthelot cu distincţia „Crucea de

Război Franceză” în Primul Război Mondial (d. 20 oct. 1980, Dachau, Germania) 19 aprilie - 165 de ani de la nașterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a scriitorului Calistrat HOGAȘ (d. 28 aug. 1917, Roman) 1 mai - 65 de ani de la moartea, în

București, a pictorului și academicianului Gheorghe PETRAȘCU, director al Pinacotecii Statului (din 1921), distins cu Premiul Naţional pentru Pictură (1925), Legiunea de Onoare acordată de guvernul francez (1932), Marele premiu la Expoziţia Internaţională de la Paris în

cadrul Pavilionului României în 1937 (n. 1 dec. 1872, Tecuci, jud. Galaţi) 9 mai - 115 ani de la nașterea, în satul Florești, jud. Tutova (azi în comuna Poienești, jud. Vaslui) a pictorului, criticului de artă și poetului George NICHITA, legat prin copilărie și adolescenţă de orașul Tecuci, unde a urmat cursurile primare, gimnaziale și liceale, inspector la Direcţia Artelor din cadrul Ministerului Instrucţiunii Publice (d. 10 nov. 1968, București) 10 mai - 30 de ani de la moartea, în Tecuci, jud. Galaţi, a poetului și publicistului Ion FLOREA-ZELETIN, învăţător în Tecuci și redactor-șef al revistei pedagogice tecucene Lămuriri școlare (n. 25 oct. 1889, sat Crăiești, comuna Stănișești, jud. Bacău) 13 mai - 65 de ani de la nașterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a criticului de artă Mariana TOMOZEI-COCOȘ, publicist, pedagog și muzeograf la Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, expert în arta modernă și contemporană românească, distinsă cu numeroase premii naţionale 18 mai - 50 de ani de la nașterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a matematicianului Jenică CRÎNGANU, conferenţiar doctor la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, președinte al Societăţii de Știinţe Matematice din România, Filiala Galaţi, autor a numeroase probleme publicate în Gazeta Matematică, Revista de Matematică 20 mai - 85 de ani de la moartea, în Bazargic, jud. Caliacra, a poetului și ziaristului Constantin MUCHE, editor al revistelor Provincia literară și Plaiuri dobrogene (n. 24 nov. 1878, Tecuci, jud. Galaţi)

24 mai - 75 de ani de la nașterea, în Galaţi, a medicului Florică SECARĂ, director al Spitalului din Tecuci, senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996 24 mai - 70 de ani de la moartea, în București, a scriitorului și criticului literar Nicolae PETRAȘCU, secretar al Legaţiei Române la Constantinopol (1886-1887; 1891-1892) și la Paris (1889-1891), redactor al revistei Convorbiri literare din Iași în perioada 1894-1896 (n. 5 dec. 1859, Tecuci, jud. Galaţi)

Tudor Vladimirescu 6 iunie - 80 de ani de la nașterea, în comuna Tudor

Vladimirescu, jud. Galaţi, a profesorului universitar doctor inginer Dumitru CĂLUEANU, absolvent al Liceului „Vasile Alecsandri”, decan al Facultăţii de Mecanică, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

(1984-1989), unul dintre fondatorii învăţământului de inginerie electrică (d. 13 dec. 2011, Galaţi)

Tulucești 24 mai - 100 de ani de la nașterea, în comuna Tulucești, jud. Galaţi, a profesoarei de limba și literatura română Cristina GIUVELIC, cadru didactic la Liceul „Mihail Kogălniceanu”, Liceul „Vasile Alecsandri”, Școala Pedagogică și Liceul „Al. I. Cuza” (d. 2 mai 2012, București) 24 iunie - 75 de ani de la nașterea, în comuna Tulucești, jud. Galaţi, a etnografului Amelian CHIRILĂ, absolvent al Liceului Pedagogic din Galaţi, învăţător în comuna Tulucești, unde a în�inţat un muzeu de istorie și un grup folcloric al bătrânilor

Valea Mărului 3 mai - 65 de ani de la nașterea, în comuna Valea Mărului, jud. Galaţi, a profesorului de istorie Constantin DOCA-TRINCU, vicepreședinte al Filialei „Ginta Latină” - Fundaţie Culturală 9 iunie - 30 de ani de la moartea, în Râmnicu Vâlcea, a preotului Iosif GAFTON, absolvent al Seminarul Teologic din Galaţi, episcop al Eparhiei RâmnicuIui și Argeșului (n. 5 dec. 1896, sat Puţeni, azi comuna Valea Mărului, jud. Galaţi)Vârlezi 13 aprilie - 70 de ani de la moartea, în comuna Vida, jud. Giurgiu, a compozitorului Ioan C. BOHOCIU, profesor la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi, dirijor al Corului Episcopiei și al Orchestrei Simfonice din Galaţi (n. 21 aug. 1874, sat Crăiești, comuna Vârlezi, jud. Galaţi).

Război Franceză” în Primul Război Mondial (d. 20 oct.

ti, jud. Bacău)ti, jud. Bacău)ti, jud. Bacău)

i la Paris (1889-1891), redactor al revistei

Filialei „Ginta Latină” - Fundaţie CulturalăFilialei „Ginta Latină” - Fundaţie CulturalăFilialei „Ginta Latină” - Fundaţie Culturală

6 iunie

(1984-1989), unul dintre fondatorii învăţământului de


12Scânteiești pe linia timpului, în fotogra�ile

locuitorilor săi (III)

Continuăm parcursul iconografic în trecutul comunei Scânteiești cu imagini ale generaţiilor de copii care au trecut prin școlile comunei, acum oameni în toată �rea care și aduc aminte cu nostalgie de șotiile copilăriei, de învăţătorii și profesorii dragi, de zilele de practică agricolă și de excursiile în pădurile din împrejurimi. Zilele în care stăteau cuminţi în bănci, cu ochii aţintiţi la domnul sau doamna învăţătoare au rămas în urmă și doar fotogra�ile au rămas să stea mărturie acelor zile.

1962, FântâneleȘcoala Gimnazială Fântânele

Profesorul Frâncu și elevii Izvoranu Alexandru, Basarab Melu, Basarab Maricel, Iancu Fănică, Bute Ilinca ș.a.

(deţinătoarea fotografiei: Izvoranu Sofiţa)

1960, ScânteieștiProfesori ai Școlii Scânteiești:Profesorii: Procopie Constantin, Ionescu Gheorghe, Solomon Didina, Fătu Tudoriţa, Leu Gheorghe, Munteanu Ortenzia.(deţinătoarea fotografiei: Munteanu Ortenzia)

1971, FântâneleȘcoala Gimnazială FântâneleÎnvăţătoarea Maria Tănase alături de clasa a II-a B(deţinătorul fotografiei: Lungu Mihai)

1963, ScânteieștiProfesori ai Școlii ScânteieștiDirectorul școlii, Mircea Gherghe, profesorul de biologie Procopie Constantin, învăţătoarea Procopie Clemansa, învăţătoarea Munteanu Ortenzia, profesorul de educaţie fizică Fătu Tudoriţa, profesorul de limba română Leu George și clasa a II-a, promoţia 1962-1963.(deţinătorul fotografiei: Munteanu Ortenzia)

1970, ScânteieștiȘcoala Gimnazială Scânteiești

Învăţătoarea Ocheanu Ecaterina și clasa I(deţinătoarea fotografiei: Borus Lenuţa)


13

Ceapă Oana,bibliotecar,

Biblioteca Comunală Scânteiești

1976, ScânteieștiElevii clasei a III-a în Pădurea Mâţele, împreună cu

doamnele profesoare Băncilă Elena și Marcu Dumitra.(deţinătoarea fotografiei: Borus Lenuţa)

1982, ScânteieștiElevii Școlii Gimnaziale Scânteiești în practică agricolă (unul dintre elevi - Boros Cornel).(deţinătoarea fotografiei: Borus Lenuţa)

1986, ScânteieștiElevi ai Școlii Gimnaziale

Scânteiești în practică agricolă, la culesul viilor (în prima

fotogra�e, elevii Cristescu Cătălin și Negraia Dănuţ).

(deţinătoarea fotogra�ei: Cristescu Vasilica)

1974, ScânteieștiSceneta „Scufiţa roșie” jucată de copiii Stamate Ana (scufiţa),

Boros Florentina (bunica), Damian Gabriela (mama), Leu Octavian (lupul), Diaconu Florin (vânătorul).

(deţinătoarea fotografiei: Borus Lenuţa)

1974, ScânteieștiSceneta „La doctor” jucată de copiii Leu Octavian și Diaconu Florin (doctorii), Boros Cornel (pacientul).(deţinătoarea fotografiei: Borus Lenuţa)

1972, FântâneleȘcoala Gimnazială FântâneleÎnvăţătoarea Maria Chipirliu alături de clasa a III-a A: Lungu Petrică, Ciucur Costache, Grecu Ioana, Cioflan Paraschiv etc.(deţinătorul fotografiei: Lungu Mihai)


14

Biblioteca Orăşenească „Grigore Hagiu” şi misiunea ei pentru comunitate

Biblioteca Orășenească „Grigore Hagiu” Tg. Bujor

Misiunea unei biblioteci în continuu vârtej de informații devine din ce în ce mai complexă, deoarece și cerințele celor ce îi trec pragul se diversifică, utilizatorii fiind tot mai pretențioși, mai riguroși, dornici de informații clare și la obiect. O bibliotecă modernă trebuie să-și orienteze activitatea spre servicii cât mai diversi�cate atât pentru utilizatori, cât și pentru instituțiile din comunitate. Elementul esențial îl constituie atât cantitatea și calitatea colecțiilor, dar și alinierea la tehnologiile actuale. Din fericire, la Biblioteca Orășenească „Grigore Hagiu” s-au produs schimbări radicale în ultima perioadă. Înființarea celor două filiale, Moscu și Umbrărești, obținerea unui spațiu generos, cu mobilier ce oferă utilizatorului confort și bună dispoziție, implementarea Programului „Biblionet, lumea în biblioteca mea” au transformat-o cu rapiditate într-o bibliotecă modernă în care utilizatorul găsește și altceva decât împrumutul de carte. Faptul că biblioteca și cele două �liale sunt frecventate de un număr tot mai mare de locuitori ai comunității, majoritatea utilizatori permanenți, ne dovedește că munca depusă în bibliotecă nu trece neobservată, ba, dimpotrivă, se bucură de respectul comunității. Proiecte ca: „Un Job pentru fiecare”, „O carte citită, patru ore la calculator”, „Ești talentat? Arată!!!!”, cursuri de inițiere IT, activitățile desfășurate în parteneriat cu cele patru instituții de învățământ din localitate (ex. „O șansă pentru fiecare” și „Școala, altfel”) ne dau posibilitatea de a atrage cât mai mulți utilizatori din rândul tuturor locuitorilor comunității, dar în special a tineretului defavorizat, a minorității rrome, astfel că la sfârșitul anului 2013 numărul cererilor de înscriere a crescut cu aproximativ 125 %. Însă, așa cum bine spunea profesor dr. Gheorghe Buluță: „Cartea este mijlocul necesar de a trăi, o necesitate vitală pentru omul înzestrat cu pasiunea cunoașterii adevărului și a noului…”, iar noi bibliotecarii avem menirea să o punem în valoare prin preocuparea permanentă de a reînnoi fondul bibliotecii, de a achiziționa noutățile editoriale ori de câte ori apar, însă, din păcate, trebuie să recunoaștem că ne este din ce în ce mai greu să facem acest lucru și care ne pun în postura de a veni în fața utilizatorului dornic de noutăți cu replica: „...ne pare rău, nu vă putem servi…” Spun aceste lucruri deoarece în ultimii doi ani, la Biblioteca „G. Hagiu” din Tg. Bujor achiziția de carte nu a excelat. Deși ne confruntăm cu serioase probleme �nanciare, în anul 2013 am continuat politica de atragere a publicului

larg către bibliotecă prin organizarea unui număr însemnat de acțiuni. Am organizat activități cu copiii sub formă de concursuri de recitări și creație literară, spectacole cu diverse teme etc., (ex. concursul „Dor de Eminescu” și „Orașul Tg. Bujor - Prezent și viitor”, „În lumea poveștilor” etc.), care au avut ca scop formarea atitudinii pozitive față de bibliotecă, a deprinderilor de lectură permanentă, dar și educarea unui utilizator constant, �del, interesat, pregătit. Manifestări ca Festivalul Național de Poezie „Grigore Hagiu”, lansarea volumului „Valori ale spiritului bujorean” – autor Flori Rodica Tighici-Iacomi, expoziția


15

Bibliotecar, Blaga Vica

de pictură având-o ca autor pe Crenguța Macarie, găzduită de biblioteca noastră timp de 20 de zile, au atras un public numeros, dornic de cultură, atât din orașul nostru, cât și din împrejurimi. Ne-am obișnuit ca ziua de 27 septembrie să o asociem cu ziua poetului născut pe meleaguri bujorene, Grigore Hagiu, să primim oaspeți dragi, fii ai orașului, personalități din domeniul culturii, artei, prieteni ai lui Grigore, oameni ce-i apreciază și

îndrăgesc opera. Am fost onorați să avem în mijlocul nostru ca invitați pe d-nii acad. Mihai Cimpoi, critic și istoric literar, redactor literar și eseist basarabean, acad. dr. Constantin Gh. Marinescu, prof. univ. dr. Vasile Burlui, prof. univ. și redactor-șef la revista „Lumină lină” din New York – d-na Mihaela Albu și mulți alții. Pentru viitor, Biblioteca Orășenească „Grigore Hagiu” își propune ca principal obiectiv achiziția de carte, capitol la care suntem de�citari, continuarea și îmbunătățirea proiectelor începute, modernizarea și diversi�carea serviciilor bibliotecii care au ca scop apropierea de comunitatea locală, astfel ca instituția noastră să fie privită ca un centru cultural, educațional, un spațiu în care cetățeanul să vină cu plăcere pentru un moment de recreere.

îndrăgesc opera. Am fost onorați să avem în mijlocul

Aspecte de la Festivalul Național

de poezie„Grigore Hagiu”

(27 septembrie 2013)

Aspecte de la lansarea volumului „Valori ale spiritului

bujorean” (18 septembrie 2013)

Aspecte de la Filialele Bibliotecii Municipale „Grigore Hagiu” Tg. Bujor


16

Mențiuni• Drăguţu Rareș, clasa a VII –a A, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan” – Apune pe dealuri;• Truică Teodora, clasa a VIII –a A, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan” –Fecioara în alb;

• Pogor Cristina, clasa a VIII –a B, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan” – La poalele crângului;

• Cioclu Maia-Cosmina, clasa pregătitoare A, Școala Gimnazială „Dimitrie Sturdza” - Apune soarele pe dealuri și Cântec uitat.Picturile inspirate ale micilor artiști vor

rămâne expuse pe simezele galeriei până pe data de 15 februarie.

Juriul pentru secțiunea recitări și creații proprii a fost format din: prof. Eleonora Stamate, prof. Mihaela Gohorianu (Club Art), bibliotecar Cornelia Balaur (Biblioteca Mun. „Ștefan Petică” Tecuci).

La secțiunea de creație s-au acordat două premii speciale :

• Hurdubae Andra, clasa a VI –a A, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan” - Iubita mea, toamnă…;

• Iacob Andreea, clasa a IX-a B – Lui Petică….Premianții concursului de recitări sunt:

•VII –a A, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan” – dealuri;•clasa a VIII –a A, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan” –

Talentul celor ce iubesc literatura și artele plastice este răsplătit la Biblioteca Municipală „Ștefan Petică”

Biblioteca Municipală Tecuci

Pe data de 22 ianuarie 2014, Galeria Helios a Bibliotecii Municipale din Tecuci a răsunat de versurile poetului Ștefan Petică, recitate de elevi, versuri care au fost sursa de inspirație și pentru expoziția de desene de pe simeze. La aniversarea a 137 de ani de la nașterea primului poet simbolist, colectivul bibliotecii cu sprijinul doamnei lect. univ. dr. Nicoleta Călina Presură, descendentă din familia lui Ștefan Petică, a organizat o serie de manifestări omagiale dedicate poetului, constând într-un concurs de recitări din creația poetului și un altul de creație literară și plastică inspirat din opera poetului, concurs dotat cu premii în bani și cărți. Suportul material al acestor concursuri a fost asigurat, la fel ca și la Ziua Bibliotecii din octombrie 2013, prin generozitatea doamnei Nicoleta Călina Presură. Răspunzând invitației adresate de doamna manager Daniela Grigoraș, la această manifestare s-au înscris elevi de la: Școala Gimnazială „Iorgu Iordan”- coord. prof. Ecaterina Jalbă și prof. Constantin Ilaș, Școala Gimnazială „Șt. O. Iosif” - coord. Daniela Palade, Liceul Tehnologic „Ovid Caledoniu” – coord. Crina Țopa și Elena Huian, Liceul Tehnologic „Elena Caragiani”, Colegiul Național de Agricultură și Economie - coord. prof. Daniela Lungu. Ca urmare a unei bune mediatizări a evenimentului, printre participanții la activitate s-a numărat și doamna prof. Ileana Tulică - fiica poetului Ovid Caledoniu, care a venit cu un material interesant din presa vremii, scris de tatăl său despre poetul Ștefan Petică. Juriul pentru secțiunea desene a fost format din: prof. Ioniță Bebea (Clubul Copiilor Tecuci), prof. Poliana Rusu (Colegiul Național „Calistrat Hogaș”) și bibliotecar Daniela Ignat (Biblioteca Mun. „Ștefan Petică” Tecuci). Premianții concursului de desene sunt:premiul I - Moraru Miruna, clasa a VIII –a A, Școala Gimnazială„Iorgu Iordan” - Fecioara în alb;premiul II - Seciu Emanuel, clasa a VI –a A, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan” – Fecioara în alb și Furtună;premiul III - Pleșa Andreea, clasa a VIII –a A, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan” – Poeme dulci de vise, poeme de petale;


17

Biblioteca Municipală „Ștefan Petică” Tecuci a marcat în acest an, pe 11 februarie 2014, în cadrul Compartimentului ,,Centrul de Internet pentru Public”, „Ziua Siguranţei pe Internet” (Safer Internet Day 2014), eveniment de anvergură europeană desfășurat anual sub egida reţelei europene „INSAFE”.

Am dorit ca această zi să �e adusă la cunoștința utilizatorilor și prin distribuirea de pliante, realizate în cadrul instituției, pliante conținând sfaturi utile pentru o navigare în siguranță pe Internet, pentru o utilizare responsabilă a tehnologiilor și serviciilor online, a telefoanelor mobile, în special de către copii și adolescenți, dar și conștientizarea și educarea acestora asupra riscurilor navigării virtuale.

O altă problemă de actualitate este fenomenul de „bullying”- fenomen care, deși, prea puțin mediatizat, există foarte multe cazuri în viața de zi cu zi. De aceea, în colaborare cu doamna psihoterapeut Luminița Böyte,

Internetul - prieten sau dușman ?

• premiul I – Boga Teodor, clasa a XII-a C, Lic. Tehn. „Elena Caragiani”;

• premiul II- Bosnea-Daiana, clasa a VIII –a B, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan”;

• premiul III- Stoleru Denisa, clasa a VI –a A, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan”.Mențiuni:

• Preda Irina, clasa a VI –a A, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan” - Întâiul rol;

• Buruiană Miruna, clasa a VIII –a B, Școala Gimnazială „Iorgu Iordan” – Despărţire;

• Tăbăcaru George, clasa a XII-a, Liceul Tehnologic „Ovid Caledoniu”;

• Iacob Andreea, clasa a IX-a B, Colegiul Național de Agricultură și Economie;

• Crețu Iulia, clasa a VII-a B, Școala Gimnazială „Șt.O. Iosif ”.

La anunțarea premiilor acordate pentru creațiile personale ale elevilor, doamna prof. Eleonora Stamate, președinta Societății Culturale „Ștefan Petică – 2007” și a revistei Tecuciul Literar – Artistic, a

declarat deschise lucrările Cenaclului Literar - Artistic – Ștefan Petică dedicat copiilor între 10 – 18 ani. Copiii care s-au prezentat în concurs la secțiunea creație

au devenit primii membri ai cenaclului literar, iar cei ce-și doresc participarea la lucrările acestuia se pot adresa instituției noastre pentru mai multe informații.

Participanții la manifestările dedicate lui Ștefan Petică și-au arătat dorința continuării activităților de acest gen. Această dorință se armonizează cu intențiile

bibliotecii noastre care dorește încununarea acestor eforturi printr-o manifestare de mare anvergură, programată în luna octombrie a acestui an, când se vor comemora 110 ani de la moartea poetului. Atunci, cu sprijinul aceleași inimoase Nicoleta Călina-Presură care are în pregătire și un volum omagial dedicat lui Ștefan Petică, îi invităm pe toți cei apropiați în inimă și în spirit de biblioteca noastră să ni se alăture în omagierea celui supranumit „primul poet simbolist autentic din literatura română”.

miercuri, 12 februarie 2014, în Sala de Lectură „Hortensia Papadat-Bengescu” a Bibliotecii Municipale am organizat o dezbatere pe tema „Hai să vorbim despre dreptul

tău de a spune NU când ești hărțuit”, în scopul conștientizării fenomenului de bullying, întâlnire la care au participat elevi ai Colegiului Național de Agricultură și Economie, clasa a XII-a și elevi ai Școlii Gimnaziale „Ion Petrovici”, cls. a VIII-a însoțiți de cadrele didactice.

Întâlnirea a venit ca o continuare a evenimentului din ziua precedentă deoarece „cyberbullying-ul,” reprezintă

un fenomen de agresare a cuiva, din spatele unui calculator sau al unui alt instrument prin care lumea poate comunica. Doamna psiholog le-a prezentat elevilor fapte reale de agresivitate psihică, sfătuindu-i în același timp ce pot să facă pentru stoparea bullying-ului, în cazul în care sunt

martorii unor astfel de evenimente sau chiar victime.

Daniela Grigoraș, Director al Bibliotecii Municipale „Ștefan Petică” Tecuci

un fenomen de agresare a cuiva, din spatele unui calculator sau al unui alt instrument prin care lumea poate comunicaDoamna psiholog le-a prezentat elevilor fapte reale de agresivitate psihică, sfătuindu-i în același timp ce pot să facă pentru stoparea bullying-ului, în cazul în care sunt

tău de a spune NU când ești hărțuit”, în scopul conștientizării fenomenului de bullying, întâlnire la care au participat elevi ai Colegiului Național de Agricultură și Economie, clasa a XII-a și elevi ai Școlii Gimnaziale „Ion Petrovici”, cls. a VIII-a însoțiți de cadrele didactice.

a evenimentului din ziua precedentă deoarece „

Biroul executiv al Filialei Galaţi a ANBPR:Zan�r Ilie, preşedinte, zan�[email protected] Geta E�imie, vicepreşedinte (BVAU), [email protected] Toporaş, membru (BVAU), [email protected] Manuela Cepraga, membru (Tecuci), [email protected] Blaga, membru (Tg. Bujor), [email protected] Marus, membru (Grivița), [email protected] Gudană, membru (Ghidigeni), [email protected]

Publicaţie editată de Filiala Galaţi a ANBPR

ANBPR. Filiala Galaţi800208, Galaţi, Mihai Bravu nr. 16, Tel: 0236/411037; Fax: 0236/311060

Director: ZANFIR ILIERedactor şef: Camelia ToporaşRedactori: Geta E�imie, Manuela Cepraga, Vica Blaga, Georgeta Marus, Mihaela GudanăSecretar de redacţie: Ioana ChicuMachetare: Camelia Toporaş

18

Vineri, 24 ianuarie 2014, ora 13.00, în incinta Bibliotecii Comunale Scânteiești, a avut loc o activitate cultural-educativă sub titulatura „Hai să dăm

mână cu mână!”, dedicată aniversării a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române. La această activitate au participat elevi ai Școlii Gimnaziale din localitate, sub îndrumarea bibliotecarei Oana Ceapă. S-a urmărit cunoașterea importanței și semnificației istorice a zilei de 24 Ianuarie, familiarizarea cu personalități ale istoriei noastre, date referitoare la premisele Unirii, precum și evocarea

personalității domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Participanții au realizat un colaj de costume populare românești și o expoziție cu imagini și informații obținute cu ajutorul noilor

tehnologii, puse la dispoziție de programul Biblionet. Fiecare din ei au primit câte un pliant cu fotogra�a domnitorului și date referitoare la personalitatea acestuia. Bucuroși de reușită și de evenimentul sărbătorit, la sfârșitul activității elevii au interpretat cântecul patriotic „Hora Unirii ” de Vasile Alecsandri.

bibliotecar Oana Ceapă

Biblioteca Comunală GriviţaBiblioteca Comunală GriviţaÎnchinare la Luceafăr

A devenit o tradiție ca în fiecare an, pe 15 Ianuarie, să avem o zi dedicată lui Eminescu, în care să aducem omagiu celui care a fost ,,Luceafărul poeziei românești.’’

Programul artistic dedicat marelui poet național a stat sub semnele luminii, sunetului, culorii, cuvântului. Elevii clasei a VII-a conduși de d-na profesoară Constanța Mihalache, au pregătit poezii, cântece, note biogra�ce, audiții și un concurs pe această temă. Pe lângă cunoașterea biogra�ei și operei marelui poet, cultivarea dragostei și a respectului pentru Mihai Eminescu și a operei lui, precum și pentru limba română, elevii au trăit sentimentul patriotic transmis de mesajul creațiilor poetului. Mihai Eminescu, cel mai mare poet al neamului românesc, s-a născut pe 15 ianuarie 1850, în Botoșani. Încă de copil a cunoscut farmecul pădurilor și al izvoarelor de pe moșia părintească de la Ipotești. Tot acolo a cunoscut vraja folclorului și suflul curat și duios al românului. Mihai întârzia adesea în câte un bordei de țăran, ascultând cu încântare povești, snoave, ghicitori care l-au urmărit toată viața pe poet și de care își aducea aminte cu mare drag și nostalgie.

Încă de pe băncile școlii primare de la Cernăuți, Eminescu dă dovadă de o sensibilitate deosebită. Aici, el stă în gazdă la profesorul de limba română, Aron Pumnul. Acesta îi insuflă viitorului poet dragostea față de țară și de popor, față de frumusețile patriei. De altfel, multe din poeziile poetului fără pereche își au inspirația din frumusețile naturii patriei. Rădăcinile viziunii lirice adânc în�pte în spiritualitatea poporului din care s-a născut sunt mărturisite chiar de Eminescu într-o însemnare făcută pe marginea unui manuscris: ,,Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar’’. Prin ceea ce a scris, Mihai Eminescu, de-a lungul scurtei sale existențe, a făcut să fie cunoscut, în toată lumea, devenind simbolul nostru național. Poeziile lui au fost traduse în multe limbi ale lumii, făcând cunoscută România. ,,Și pentru că toate acestea /Trebuiau să poarte un nume,/Un singur nume/Li s-a spus Eminescu!

bibliotecar Georgeta Marus

mână cu mână!”, dedicată aniversării a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române.La această activitate au participat elevi

ai Școlii Gimnaziale din localitate, sub îndrumarea bibliotecarei Oana Ceapă. S-a urmărit cunoașterea importanței și semnificației istorice a zilei de 24 Ianuarie, familiarizarea cu personalități ale istoriei noastre, date referitoare la premisele Unirii, precum și evocarea

românesc, s-a născut pe 15 ianuarie 1850, în Botoșani. Încă

personalității domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Biblioteca Comunală Scânteiești„Hai să dăm mână cu mână!”„Hai să dăm mână cu mână!”

au realizat un colaj de costume populare românești și o expoziție cu imagini și informații obținute cu ajutorul noilor

tehnologii, puse la dispoziție de programul Biblionet.

asocia˜ia · 2015. 3. 2. · asocia˜ia issn 2065 - 5754 anul 10, nr. 1, martie 2014 destinul...

Documents