asistenta familiei

8/18/2019 Asistenta Familiei

1/7

UNIVERSITATEA BUCURESTIFacultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

ASISTENTA FAMILIEIPrecizari cu privire la familiile de romi

Profesor : Aurelia Curaj

Student: Felix COSTCAHE

Anul III I!


2/7

"# INT$O!%CE$E

In contextul cunoasterii in sens lar a procedurilor din asistenta sociala a familiei!

consider necesar cunoasterea in detaliu de catre orice asistent social a caracterisiticilor pe care le

are familia la populatia de etnie roma"#emersul nu este unul facil! in conditiile economico$socio$

culturale in care isi duce existenta minoritatea roma din Romania!cea mai numeroasa la nivel

european"

Pe lana eforturile pe care sectorul social le intreprinde in ultimii ani pentru a creste

eficienta proramelor pe care le adreseaza acestei minoritati! imperios necesara mi se pare si o

atitudine mai responsa%ila la nivel central! asumarea erorilor din trecut! in primul rand! in vederea

prioritizarii pro%lemelor acestor oameni pe aenda pu%lica

&erita amintite cel putin eforturile'%unele intentii ale autoritatilor romane ! acolo unde succesele

au intarziat sa apara (

• Educatie ) dezvoltarea manualelor de lim%a si cultura romani! scaderea in amploare a

fenomenului de sereare scolara! im%unatatirea accesului la educatie*

• +ocuire ) scaderea numarului cazurilor de coruptie in alocarea locuintelor sociale*

• Sanatate ) incadrarea in codul ocupational a profesiei mediator sanitar;

• &unca ) caravana anuala destinata somerilor de etnie roma*

• Cultura ) infiintarea Centrului de Cultura al Romilor"

Situatia devine insa dramatica atunci cand vor%im despre eficienta acestor prorame de

aissitenta sociala pentru ca nu tin seama de %ac,roundul cultural! deficitul cultural! accesul

deficitar la informatie si contextul socio$economic precar al romilor! drept pentru care nu li se

adreseaza intr$o maniera eficienta! ci una eneralizata! precum populatiei ma-oritare

+ucratorii sociali in comunitatile cu numar semnificativ de romi acuza lipsa informatiilor

despre trecutul cutumiar care marc.eaza realitatea romilor! drept pentru care voi prezenta in

continuare aspectele cele mai relevante despre romi! cunostinte must have ale asistentului social

care lucreaza cu romii! precum si cateva moduri de adaptare a consilierului la astfel de clienti"

Pentru ca nu este cu putinta sa ne trezim peste noapte si sa inteleemspecificul familiei la romi!

demersul acesta are un vadit caracter socio-istoric! avand in vedere natura informatiilor pe care

le ofera"Sunt convins de utilitatea cunoasterii mai detaliate a culturii si provenientei cetatenilor de

etnie roma! in vederea inteleeri si explicarii mai multor fenomene sociale care caracterizeaza

inca acesta populatie! cum ar fi practica casatoriilor timpurii! sau -udecata romani"


3/7

A'C ul asistentului social des(re ro)i

"#*Pro+enienta si )igratia ro)ilor s(re Euro(a

&arele Pun-a%! apartinand astazi statelor Pun-a%! /ara0ana! Niama C.al! Prades.!

Teritoriile Unite #el.i! C.andirar.! precum si zonele adiacente din Ra-ast.an! 1ammu si2as.mir constituie!ne spune #elia 3riore! spatiul de provenienta al romilor" &irarea s$a produs

in -urul anului 4555 e"n"! odata cu marile dislocari de populatii! determinate de presiunile si

cuceririle musulmane din nordul Indiei" #esi revine ca arument in operele catorva cercetatori de

marca! cucerirea islamica nu poate fi o cauza! cel pu6in nu sinura! pentru mira6ia in numar atat

de mare a unui neam" C.iar daca ar fi aparut in Europa odata cu ultimele invazii monole! ipoteza

arumentata si de existenta unor comunitati rome in Caucaz si Crimeea! aceasta nu presupune

aducerea lor ca sclavi( situatia ar nea insusi caracterul nomad al acestei populatii 7nomadismul

inseamna ana-area in actul miratoriu! a propriei vointe determinata de anumite cauze )

o%iective sau su%iective ) 8 si ar exclude ideea unei miratii reale 7miratia presupune deplasare

in numar mare8"

C.iar daca stim de pe acum adevarul despre provenienta romilor! acestea sunt detalii pe

care ma-oritatea romilor nu le detin'la care nu au avut acces inca! drept pentru care nu vom face

aluzie ca le stim si nici nu le vom dez%ate cu clientul

*Nor)e cutu)iare la ro)i

Se poate demonstra existen6a unei civiliza6ii a calului la rromi" 9Te train te rasta %ut %eraa: 79Va

urez sa va traiasca mult timp caii:8! spune o urare roma des folosita* 9&a- anlal te telarel tiro

rast te ,erel pes maari: 79;ie ca sa vi se transforme calul in maar! dupa primul pas:8! suna un

%lestem ) 9arman:$ foarte rav la romi" In folclorul rrom! si Sf" Petru si Bena 7#iavolul8 circula

calare! %asmele rome a%unda de cai vor%itori! de cai nazdravani! care z%oara sau sunt cu totul


4/7

ucide si nu se mananca! fiind considerata sacra! mama a familiei 7da lapte8! nici la romi nu se

consumau animalele crescute in familie! considerate sacre! mem%re de drept ale familiei"

•

Acest ta%u alimentar se respecta su% cel mai rav %lestem posi%il( 9Te xas te mule @: 79Sa$ti

mananci mortii @:8! care vizeaza uciderea propriilor stramo %lestemul8! a

adulterului! a crimei constituie un factor de control social si de pastrare a coeziunii comunitatii"

Sfatului de ,rissinitori i se cere parerea! %uli%aasa avand ultimul cuvant in .otararea sentintei! el

%ucurandu$se de cel mai mare prestiiu moral in comunitate"

Tipul de -ustitie practicata tradi6ional! Petre Petcut ne arata ca este aceea a dreptatii

distri%utive 7se doreste impacarea partilor si inteleerea ) 9pa,iv:8" #aca este vor%a insa de un

pacat de moarte! ca inselatoria sau crima! pedeapsa poate fi foarte dura( excluderea definitiva din

comunitate prin declararea individului ca maxrime ' spurcat! fapt care ec.ivaleaza cu moarteaspirituala a respectivei persoane" Se stie ce inseamn= pentru un individ care exista numai prin

colectivitatea in care traieste! pierderea sentimentului de apartenent= la rup si a protectiei

rupului! situatia fiind aproape mai rea decat moartea! deci disolutia identitatii"

;ilip Etves ne linisteste insa $ pentru reseli mai mici se aplica excluderea temporara! pentru

cativa ani! din comunitate! cu aceea 9maxrime:! similar= cu paria"

,#$itualurile de -ote./ nunta si in)or)antare la ro)i#upa Ion C.elcea! copilul rom este %otezat si de preot! putand fi c.iar %otezat de mai

multe ori! semn de depasire a status$ului social dat de internalizarea stimei impuse de alteritate"

Intrarea in spatiul umanului se face! de fapt! prin %otezarea in rau" C.iar daca este iarna! copilul

nu se ?m%olnaveste! el fiind %inecuvantat"


5/7

In context nomad! casatoria specifica este cea endoama ' intra$rup! romii ferindu$se sa$


6/7

despre asta! pentru ai suera clientului increderea ca se poate simti li%er sa a%ordeze si un

astfel de su%iect! in cazul in care simte nevoia*

• !aca se (re.inta ca tigan/ tratea.a*l ca tigan si +ice+ersa

&a-oritatea romilor nu isi cunosc indea-uns de %ine istoria propriului neam sau a celorlalte

neamuri de romi si implicit nici semnificatia si diferenta de sens intre apelativele tian sirom"#e aceea! multora dintre ei li se poate parea ofensator o polemic ape aceasta tema! ei

preferand apelativul tian"

• Nu iti atinge sau nu lasa )ainile (rea indelung (e (icioare

3estul este considerat indicent sau cel putin cu tenta sexual! in cele mai multe dintre

comunitatile romilor"Evita! pe cat posi%il! orice contact fizic cu parti ale clientului considerate

ta%u in comunitatile de romi( umeri! picioare! deete! cap"

• Nu da )ana cu clienta de etnie ro)a

Nici macar cand faceti cunostinta"3estul poate fi interpretat ca fiind insotit de un interes denatura sexuala fata de clienta ta sau poate crea o situatie de frustrare pentru ea! nefiind

o%isnuita cu aceasta a%ordare"

• Nu (ri+i in (er)anenta fix in oc0ii clientului

Repeta$ti permanent in minte( Nu tre%uie sa fac nimic care poate fi interpretat de catre

client'$a sau apropiatii lui'ei ca avand tenta sexuala@:"Si contactul visual direct cu clientii de

etnie roma poate fi interpretat in acest fel

• Nu a(recia1de(recia gusturile lui1ei de orice fel

Nu face asta! mai ales daca este vor%a de tinuta sau usturile vestimentare"Te poti confruntacu o situatie in care clientul se simte -enat de tinuta sa*mai rau! se poate andi ca este un

compliment su%til"

• Nu*ti incrucisa (icioarele

Acest est poate fi asociat in mod automat ca incrucisarea deetelor de exemplu! metoda prin

care romii isi transmiteau andurile neative fata de interlocutor"

• Nu tine clientul cu fata catre o oglinda

Acest o%iect este aducator de .inion in conceptia unora dintre su%ruprurile'neamurile

romilor"Acest lucru ar fi considerat nu numai o neli-enta dar si un afront la adresa clientului

tau si c.iar daca va spune nimic despre acest aspect! se va simti -init de ignoranta ta"

• E+ita contactul +i.ual al clientului cu ani)ale

#e la neam la neam! animalele care sunt considerate aducatoare de .inion difera*e %ine sa fii

prudent'a pentru a evita o situatie de inconfort pentru clientul tau"

'i-liografie :


7/7

C.elcea! Ion! Tiganii din Romania. Monografie etnografica! Bucuresti! Imprimeria InstitutuluiStatistic! 4D"

Etves! ;ilip! Rromii - un neam indian! Bucuresti! Editura #estin! 555

3RI3FRE! #E+IA! Curs de antropologie si folclor rrom: introducere in studiul elementelor decultura traditionala ale identitatii contemporane! Bucuresti! Tiporafia Credis! 55

&oleanu ! 1ulieta! Curs de indianistica! Bucuresti! Tiporafia Credis! 554

Petcut! Petre! Istoria rromilor. Caseta trilingv (roman, rromani, maghiar)! &edia Pro &usic $UNICE;! 55"

Sarau! 3.eor.e! Mic dictionar rom-roman! Bucuresti! Editura 2riterion! 4

Sarau! 3.eor.e! Rromii, India si lima rromani! Bucuresti! Editura 2riterion! 4G"

asistenta familiei

Documents