asean proiect

5/11/2018 ASEAN proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/asean-proiect 1/36

IntegrareEconomica

Tema:

ASEANAsociatiaNatiunilor din

Asia de Sud-Est



Realizatori :

Cojocariu Andreea Alexandra

Garcineanu Andreea

Pirjol LilianaSimionov Alexandra

I. ASEAN - istoric si

evolutie

Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est a luat fiinta pe 08 august 1967 prinintermediul Declaratiei de la Bangkok, ce a fost semnata de Indonezia, Malaysi,a

Filipine, Singapore si Tailanda.

Pe 8 august 1967, cinci lideri – ministrii de externe ai Malaeziei, Indoneziei,

Filipinelor, Singaporelui si Tailandei s-au intrunit in sala principala a Departamentului de

Afaceri Externe din Bangkok, Tailanda si au semnat un document prin care a luat fiinta

Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est (Association of Southeast Asian Nations -

ASEAN). Cei 5 ministri de externe care l-au semnat, Adam Malik din Indonezia, Narciso

R. Ramos din Filipine, Tun Abdul Razak din Malaezia, S. Rajaratnam din Singapore, si

Thanat Khoman din Tailanda vor ramane pentru totdeauna in istorie ca parintii fondatori

ai uneia dintre cele mai de succes organizatii interguvernamentale din zona tarilor in

dezvoltare.

Declaratia ASEAN a fost un document scurt si simplu, continand doar cinci

articole in care se stabilea infiintarea zonei de liber schimb dintre tarile Asiei de Sud-Est,

obiectivele si scopurile acesteia.

Logoul original al ASEAN cuprindea cinci snopi maro de orez (cate unul pentrufiecare stat fondator), pe un fundal galben, inconjurat cu o margine albastra. Maroul

inseamna stabilitate si putere, galbenul vine de la prosperitate, iar albastrul spiritul

cordial in care ASEAN-ul isi conduce tratativele.

2



In prezent, ASEAN cuprinde 10 state, existand patru etape de extindere, dupa

cum urmeaza:

- la data de 08.01.1984, Brunei Darussalam adera la ASEAN.

- la data de 28.07.1995, Vietnam adera la ASEAN.

-la data de 23.07.1997, Laos si Myanmar se alatura celorlalte tari ASEAN.

- la data de 30.04.1999, Cambogia adera la ASEAN.

La aniversarea de 30 de ani de la infiintarea ASEAN, in 1997, numarul snopilor

de orez de pe logoul Asociatiei a crescut la 10, reprezantand toate cele 10 state membre

ale Asiei de Sud-Est si reflectand culorile principale ale steagurilor acestora. In prezent

steagul ASEAN arata astfel:

Motto-ul ASEAN este: “One Vision, One Identity, One Community”.

Noul steag al Asociatiei reprezinta o unitate stabila, pacificatoare si dinamica.

Culorile acestuia – albastru, rosu, alb si galben reprezinta culorile principale ale

steagurilor statelor membre. Albastrul reprezinta pace si stabilitate, rosul curaj si

3



dinamism, albul arata puritatea si galbenul prosperitatea. Cei 10 snopi reprezinta visul

parintilor fondatori, cuprinzand cele 10 tari din S-E Asiei, iar cercul reprezinta unitate.

Emblema ASEAN simbolizeaza aceleasi valori si difera foarte putin de

reprezentarea grafica a steagului.

Ziua ASEAN este 8 august, iar imnul lor se numeste “The ASEAN Way”, scris de

Kittikhun Sodprasert, Sampow Triudom, Payom Valaipatchra.

Versurile imnului sunt urmatoarele:“Raise our flag high, sky high

Embrace the pride in our heart

ASEAN we are bonded as one

Look-in out to the world.

For peace, our goal from the very start

And prosperity to last.

We dare to dream we care to share.Together for ASEAN

we dare to dream,

we care to share for it's the way of ASEAN.”

Zona de Liber Schimb a fost infiintata in 1992, urmarindu-se eliminarea barierelor

tarifare si netarifare dintre tarile membre, in vederea cresterii eficientei economice, a

productivitatii si a capacitatii concurentiale.

Incepand cu 01.01.2005, taxele vamale pentru 99% din produsele incluse in Lista

Acordului (Inclusion List) pentru 6 tari membre (Brunei, Indonezia, Malaiezia, Filipine,

Singapore si Tailanda) au fost reduse pana la o valoare maxima de 5%. De asemenea,

60% din produsele din aceasta Lista au o taxa vamala de „0%”, iar media taxelor vamale

pentru toate aceste produse este de 2%.

4



Nici tarile care s-au alaturat mai tarziu ASEAN nu sunt cu mult in urma;

Cambodgia, Laos, Myanmar si Vietnam au adoptat schema de tarife preferentiale (CEPT

- Common Effective Preferential Tariff ) pentru 80% dintre produse. Dintre acestea 66%

au tarife care variaza intre 0 si 5%. Vietnamul a redus taxele pana la maxim 5 procente

pana in 2006, Laos si Myanmar au avut termen pana in 2008, iar Cambodgia inca mai are

timp pana in 2010.

Dupa semnarea acordului de implementare a CEPT, de eliminare a taxelor de

import, incepand de la 30 ianuarie 2003 6 tari membre ASEAN (cele 5 fondatoare si

Brunei) s-au angajat sa elimine taxele la 60% dintre produsele incluse in lista celor la

care se aplica tarife preferentiale pana la sfarsitul anului. De la aceasta data media taxelor

vamale a scazut de la 12,76% la 1,51%.

Cea mai importanta decizie legata de evolutia acestei organizatii a fost luata inanul 2003, in cadrul celui de al 9-lea summit din Bali, Indonezia si s-a referit la crearea

unei comunitati ASEAN pana in anul 2020 (tinta a fost mutata ulterior pentru 2015), care

urma sa se bazeze pe trei stalpi:

1. Comunitatea de securitate ASEAN;

2. Comunitatea economica ASEAN;

3. Comunitatea socio-culturala ASEAN.

Principiile de functionare ale Comunitatii de Securitate ASEAN urmau sa se bazeze pe procesele, acordurile si structurile construite de a lungul timpului prin

intermediul urmatoarelor declaratii sau tratate:

- Declaratia de formare a ASEAN- Bangkok, 08.08.1967;

-Declaratia zonei de pace, libertate si neutralitate- Kuala Lumpur,

27.11.1971;

- Declaratia Concordului ASEAN- Bali, 24.02.1976;

- Tratatul de Prietenie si Cooperare din Sud-Estul Asiei;

- Declaratia ASEAN referitoare la Marea Chinei de Sud- Manila,

22.07.1992;

- Tratatul Zonei Libere de Arme Nucleare din Asia de Sud-Est- Bangkok,

15.12.1997;

- Viziunea 2020 pentru ASEAN- Kuala Lumpur, 15.12.1997;

5



- Declaratia Concordului II ASEAN- Bali, 07.10.2003.

Componentele principale ale Comunitatii de Securitate ASEAN pot fi grupate in:

- dezvoltarea relatiilor politice;

- conturarea si uniformizarea normelor;

- prevenirea si rezolvarea conflictelor;

- reconstructia pacii postconflict;

- realizarea mecanismelor de implementare.

Membrii Comunitatii s-au angajat sa utilizeze numai masuri pasnice in

reglementarea diferendelor si sa considere propria securitate ca fiind conectata

fundamental de securitatea celorlalte natiuni, avand la baza localizarea geografica,

viziunea comuna si obiectivele.

ASEAN s-a implicat inca din 1994 si in afara granitelor sale din punct de vedereal securitatii infiintand FORUMUL REGIONAL ASEAN, avand drept scop promovarea

cosntruirii increderii, dezvoltarea diplomatiei preventive si elaborarea de abordari pentru

cazurile de conflict.

Scopul Comunitati Economice ASEAN este de a transforma zona geopolitica in

cauza intr-o regiune economica competitiva, stabila si prospera in care bunurile, serviciile

si investitiile sa circule liber si capitalul sa circule mai liber decat in prezent. De

asemenea, se urmareste realizarea unei dezvoltari economice echitabile si reducereasaraciei si a disparitatilor sociale pana in 2015.

In vederea realizarii Comunitatii Economice, tarile membre ASEAN au stabilit:

- mecanisme si masuri noi de imbunatatire a implementarii initiativelor

economice existente, incluzand: Zona de Liber Schimb din cadrul ASEAN (ASEAN Free

Trade Area), Acordul Cadru pentru Servicii din cadrul ASEAN (ASEAN Framework

Agreement on Services) si Zona Investitionala ASEAN (ASEAN Investment AREA).

- accelerarea integrarii regionale in urmatoarele sectoare prioritare pana in

2010: transportul aerian, produsele agricole, autovehicule, e-commerce, produse

electronice, ferme piscicole, sanatate, produsele de baza din cauciuc, textile si

imbracaminte, turism si produse bazate pe lemn.

- facilitarea miscarii oamenilor de afaceri, a muncitorilor calificati si a

talentelor.

6



- intarirea mecanismelor institutionale ale ASEAN, inclusiv imbunatatirea

Mecanismului de Reglementare a Disputelor din cadrul ASEAN pentru a se asigura o

rezolvare legala si rapida pentru orice disputa economica.

Comunitatea socio-culturala ASEAN are la baza trei zone de actiune

importante:

1. dezvoltarea sociala avand ca scop ridicarea standardului de viata pentru

grupurile dezavantajate si populatia din zona rurala.

2. forta de munca- cu referire la cresterea investitiilor in asigurarea

cadrului educational de baza si superior, pregatirea fortei de munca, dezvoltarea stiintei si

tehnologiei, crearea de locuri de munca si protectia sociala.

3. imbunatatirea cooperarii in zona sanatatii publice.

In acest moment exista cateva proiecte socio-culturale derulate in cadrul ASEAN:- Programul de munca ASEAN pentru asistenta sociala, familie si

populatie;

- Programul de munca ASEAN pentru HIV/ASEAN;

- Programul de munca ASEAN pentru varstnici;

-Programul de munca ASEAN pentru pregatirea tinerilor, Angajare

Durabila si alte provocari ale globalizarii;

- Reteaua Universitara pentru promovarea colaborarii dintre cele 17universitatii din ASEAN;

- Programul de schimb de experienta pentru studenti, Forum cultural

pentru tineret si forumul tinerilor vorbitori din cadrul ASEAN;

- Saptamana culturala ASEAN, Tabara tineretului ASEAN si Concursul

ASEAN, ce au loc in fiecare an;

- Programul de schimb Media din cadrul ASEAN;

- Cadrul pentru orase cu un mediu natural durabil si Acordul ASEAN

pentru Poluarea atmosferica transfrontaliera.

Institutiile ASEAN

7



Consiliul pentru coordonare – este compus din ministrii de externe ai tarilor

membre si se intruneste de cel putin doua ori pe an.

BRUNEI DARUSSALAM - MOHAMED BOLKIAH

CAMBODGIA - HOR NAMHONG

INDONEZIA - HASSAN WIRAJUDA

LAOS - THONGLOUN SISOULITH

MALAEZIA - DATUK ANIFAH AMAN

MYANMAR - NYAN WIN

FILIPINE - ALBERTO G. ROMULO

SINGAPORE - GEORGE YEO

TAILANDA - KASIT PIROMYA

VIETNAM - PHAM GIA KHIEMConsiliul comunitar – include consiliile celor trei piloni ai ASEAN, si este

format din membrii acestora.

Cele trei consilii sunt:

- Consiliul comunitar pentru politica si securitate;

- Consiliul comunitar pentru economie;

- Consiliul comunitar socio-cultural.

Corpurile ministeriale sectoriale – fiecare poate avea in subordine alte corpurisubsidiare care le pot prelua functiile.

Comitetul reprezentativ permanent – fiecare tara numeste un reprezentant

permanent, cu titulatura de ambasador ce are sediul in Jakarta, Indonezia. Rolul acestui

comitet este:

- de a sustine activitatea Consiliului comunitar si a Corpurilor

ministeriale sectoriale;

- de a-si coordona activitatea cu Secretariatele nationale ASEAN si cu

alte Corpuri ministeriale sectoriale;

- sa colaboreze cu Secretariatul general ASEAN si cu secretariatul

ASEAN pe probleme de interes comun;

- sa faciliteze cooperarea ASEAN cu partenerii externi;

- de a face orice alte functii determinate de Consiliul pentru coordonare.

8



Secretariatele nationale ASEAN – exista cate un secretariat ASEAN in fiecare

tara membra; acestea sunt conduse de ministrii de externe ai tarilor.

Secretariatul general ASEAN – este condus de un secretar general, numit de

summitul ASEAN dintre secretarii tarilor membre, pe o perioada de 5 ani, prin rotatie, in

ordine alfabetica.

In prezent, din 2007 pana in 2012, secretar general al ASEAN este Surin

Pitsuwan, din Tailanda. Secretarul general este asistat in activitatea sa de 4 vice-secretari

generali. Acestia trebuie sa fie de nationalitati diferite de cea a secretarului general si sa

provina din 4 state membre diferite.

Comitetele din strainatate – exista 21 de asemenea comitete in toata lumea:

Beijing, Berlin, Bruxelles, Camberra, Geneva, Islamabad, Londra, Moscova, New Delhi,

New York, Ottawa, Paris, Riyadh, Seoul, Tokyo, Ankara, Viena, Washington,Wellington, Pretoria, Amman.

9



II. Politica ASEAN

II.1. Tarile membre

Tailanda

Regatul Thailandei este situat in Asia de Sud-Est, putin deasupra ecuatorului.

Suprafata totala a tarii este de 513.115 km², echivalenta cu suprafata Frantei. Populatia

numara aproximativ 65.068.149 locuitori (iulie 2007), cresterea demografica fiind de

0,663% in 2007.Capitala: Bangkok;

Limba oficiala: tailandeza (thai);

Sistemul politic: monarhie constitutionala;

Conducatorul statului: regele Bhumibol Adulyadej;

Conducatorul guvernului: prim-ministrul Abhisit Vejjajiva;

PIB: - total: $388,7 mld. USD;

-pe cap de locuitor: $6.400 USD;Moneda: Baht (TBH).

10



Indonezia

Republica Indonezia este situata in Asia de Sud-Est, in zona ecuatoriala si

subecuatoriala si este un arhipelag format din circa 17.000 insule de formatiune

vulcanica, din care 6.000 sunt locuite, cu o suprafata totala de 1,9 milioane km patrati.

Principalele insule sunt Java, Sulawesi, Sumatra, Kalimantan, Papua, Bali, Moluccas.

Republica Indonezia are 234.693.997 locuitori (iulie 2007). Cresterea demografica se

cifreaza la aproximativ 1,213% (2007).

Capitala: Jakarta;

Limba oficiala: Indoneziana;

Sistemul politic: republica prezidentiala;

Conducatorul statului: Susilo Bambang;Conducatorul guvernului: Susilo Bambang Yudhoyono;

PIB: - total: $909.729 miliarde;

-pe cap de locuitor: $3.980;

Moneda: Rupiah (IRP).

Malaysia

11



Malaezia ocupa sud - estul Asiei peninsulare si 2/3 din insula Borneo si se

invecineaza cu: Brunei (381 km), Indonezia (1.782 km) si Thailanda (506 km). Suprafata

329.750 km2, din care 328.550 km2 uscat si 1.200 km2 apa. Populatia numara circa

24.821.286 locuitori1.

Capitala: Kuala Lumpur;

Limba oficiala: malaieza;

Sistemul politic: monarhie constitutionala;

Conducatorul statului: Mizan Zainal Abidin;

Conducatorul guvernului: Najib Tun Razak;

PIB: - total: $308,8 miliarde;

- pe cap de locuitor: $12.700;

Moneda: Ringgit.

Filipine

Republica Filipine este situat intre Marea Filipine si Marea Chinei, la est de

Vietnam. Populatia numara in 2007, 81.077.287 locuitori, rata de crestere fiind de

1,764%.

Capitala: Manilla;

Limba oficiala: Tagalog (filipineza) si engleza;

Sistemul politic: republica;

Conducatorul guvernului: Gloria Arroyo;

Moneda: Peso filipino.

1 Conform datelor preluate de pe site-ul oficial al Central Intelligence Agency,

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/my.html

12



Singapore

Singapore este o tara mica, fara resurse naturale, cu un numar relativ redus de

locuitori, situata strategic in Asia de Sud-Est avand o populatie de 4.326.000 locuitori,pe

o suprafata de 704 km²,avand o densitate de 6.389 locuitori/km² .

Capitala: Singapore;

Limba oficiala: Malaeza, chineza, tamila, engleza;Sistemul politic: Republica parlamentara;

Presedinte: Sellapan Ramanathan;

Prim-ministru: Lee Hsien Loong;

PIB: -total: $123,4 miliarde ;


Moneda: Dolar singaporez (SGD).

Brunei Darussalam

Brunei Darussalam este un stat situat pe coasta insulei Borneo, cu o suprafata

totala de 5770 km2 km². Populatia numara 379.444 locuitori, cu o densitate de 65

loc/km².

Capitala: Bandar Seri Begawan;

Limba oficiala: malay;

Sistemul politic: Sultanat/Monarhie Constitutionala;

Sultanul: Hassanal Bolkiah;

Primul ministru: Hassanal Bolkiah;

13



PIB: - total: $9.009.000;


Moneda: Dollar-ul bruneian (BND);

Vietnam

Vietnamul este un stat in Asia de sud-est. Economia sa are unul dintre cele mai

mari ritmuri de crestere din aceasta regiune a continentului. Vietnamul si-a propus sa

devina o natiune dezvoltata pana in 2020. Are o suprafata de 331.689 km² si o populatie

de 84.238.000 locuitori.

Capitala: Hanoi;

Limba oficiala: Vietnameza;

Sistemul politic: Republica socialista;

Presedinte: Nguyễn Minh Triết;

PIB: - Total: $251.8 miliarde ;

- Per capita $3.000;Moneda: đồng (₫);

Laos

Laos oficial Republica Populara Democrata Lao, este un stat fara iesire la mare

din Asia de Sud-Est ce se invecineaza cu Birmania si China la nord-est, cu Vietnamul la

est, cu Cambogia la sud si cu Tailanda la vest. Laosul isi are originile in Imperiul Lan

14



Xang ce a existat intre secolele XIV si XVIII.Are o populatie de 6.521.998 locuitori si o

suprafata de 236.800 km².

Capitala: Vientiane;

Limba oficiala: Lao;

Sistemul politic: Republica socialista;

Presedinte: Lt. Gen. Choummaly ;

Prim-ministru: Bounnhang Vorachith, Bouasone Bouphavanh;

PIB: -total: 12.614 miliarde $;

-pe cap de locuitor: 2.054 $;

Moneda: Kip laos (LAK).

Myanmar

Birmania, numita si Uniunea Myanmar, este cea mai mare tara din Asia de sud-

est. Se invecineaza cu Republica Populara Chineza la nord, Laos la est, Tailanda la sud-

est, Bangladesh la vest si India la nord-vest, cu Marea Andaman la sud si Golful Bengal

la sud-vest (cu un total de peste 2000 de kilometri de coasta). Tara a fost guvernata de o

hunta militara condusa de generalul Ne Win din 1962 pana in 1988, si sistemul sau politic

a ramas pana astazi sub un strans control al huntei militare.Are o populatie de 54

milioane locuitori si o suprafata de 678.500 km².

Capitala: Naypyidaw;

Limba oficiala: Birmaneza;

Sistemul politic: Dictatura militara;

Presedinte: Sr. Gen. Than Shwe;Prim-ministru: Lt.-Gen. Soe Win;

PIB : -total: $74,53 mld.;

-pe cap de locuitor: $1.800;

Moneda: Kyat (MMK).

15



Cambodgia

Regatul Cambodgiei, anterior cunoscut sub denumirea Kampuchea, este o tara in

sud-estul Asiei cu o populatie de peste 13 milioane pe o suprafata de 181 035 km².

Capitala: Phnom Penh;Limba oficiala: Khmera;

Sistemul politic: Monarhie constitutionala;

Rege: Norodom Sihamoni;

Prim-ministru: Hun Sen;

PIB: -total: $36,82 miliarde;

-pe cap de locuitor: $2 600;

Moneda: Riel.

II.2. Obiective si politica

ASEAN

Obiectivele Asociatiei au fost sintetizate pe urmatoarele directii:• accelerarea cresterii economice si a progresului social, precum si

dezvoltarea culturii din regiune prin intermediul unor straduinte comune,

in spiritul egalitatii si parteneriatului, in vederea intaririi fundatiei unei

comunitati prospere si pasnice a Natiunilor din Asia de Sud-Est.

16



• promovarea pacii si stabilitatii regionale, prin asigurarea respectarii

continue a justitiei si legii in relatiile dintre tarile din regiune si aderarea la

principiile Cartei Natiunilor Unite.

• promovarea unei colaborari active si a unei asistente reciproce, pe teme de

interes comun in domenii economice, sociale, culturale, tehnice, stiintifice

si administrative.

• furnizarea de asistenta reciproca sub forma de facilitati de pregatire si

cercetare in sferele educationale, profesionale, tehnice si administrative.

• imbunatatirea colaborarii pentru utilizarea mai buna a agriculturii,

industriei, expansiunii schimburilor comerciale, inclusiv studierea

problemelor schimbului international de marfuri, imbunatatirea

facilitatilor de transport si comunicare si cresterea standardului de viata a

popoarelor din cadrul ASEAN.

• promovarea studiilor despre Asia de Sud-Est.

• mentinerea unei cooperari stranse si benefice cu organizatiile

internationale si regionale ce au scopuri similare si explorarea tuturor

cailor pentru o cooperare tot mai stransa.

Aceste scopuri si obiective se refera la cooperarea in domeniul economic, social,

cultural, tehnic, educational si la promovarea pacii si stabilitatii in regiune prin justitie sirespectarea legilor de aderare. Declaratia stipula de asemenea ca Asociatia este deschisa

participarii tuturor statelor din Asia de Sud-Est care se vor conforma principiilor,

scopurilor si obiectivelor sale. De asemenea se mentioneaza ca ASEAN reprezinta vointa

colectiva a statelor de a se asocia intru prietenie si cooperare, pentru ca prin eforturi si

sacrificii comune sa asigure securitatea, pacea, prosperitatea si libertatea popoarelor

membre.

Declaratia de 2 pagini de la Bangkok, nu stabilea doar infiintarea ASEAN, ci si principiile, modul de operare si anume acela de a avansa cu pasi mici, prin angajamente

informale, care vor fi institutionalizate in timp.

Logoul original al ASEAN cuprindea cinci snopi maro de orez (cate unul pentru

fiecare stat fondator), pe un fundal galben, inconjurat cu o margine albastra. Maroul

17



inseamna stabilitate si putere, galbenul vine de la prosperitate, iar albastrul spiritul cordial

in care ASEAN-ul isi conduce tratativele.

In prezent, ASEAN cuprinde 10 state, existand patru etape de extindere, dupa

cum urmeaza:

• la data de 08.01.1984, Brunei Darussalam adera la ASEAN.

• la data de 28.07.1995, Vietnam adera la ASEAN.

• la data de 23.07.1997, Laos si Myanmar se alatura celorlalte tari ASEAN.

• la data de 30.04.1999, Cambogia adera la ASEAN.

Indicatorii relevanţi pentru această zonă fac din ASEAN un important partener pentru

orice organizaţie sau ţară. Cu o populaţie de 567 milioane, un produs intern brut ce depăşeşte

1 trilion USD, cu schimburi comerciale de 300 miliarde USD în cadrul organizaţiei şi 900

miliarde USD cu terţii, ASEAN a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în toate domeniilor în

cadrul celor 40 de ani de existenţă.

Probabil că cea mai importantă decizie legată de evoluţia acestei organizaţii a fost

luată în anul 2003, în cadrul celui de al 9-lea summit din Bali, Indonezia şi s-a referit la

crearea unei comunităţi ASEAN până în anul 2020 (ţinta a fost mutată ulterior pentru 2015),

care urma să se bazeze pe trei stâlpi:1. Comunitatea de securitate ASEAN;

2. Comunitatea economică ASEAN;

3. Comunitatea socio-culturală ASEAN.

Principiile de funcţionare ale Comunităţii de Securitate ASEAN urmau să se bazeze

pe procesele, acordurile şi structurile construite de a lungul timpului prin intermediul

următoarelor declaraţii sau tratate:

- Declaraţia de formare a ASEAN- Bangkok, 08.08.1967;- Declaraţia zonei de pace, libertate şi neutralitate- Kuala Lumpur,

27.11.1971;

- Declaraţia Concordului ASEAN- Bali, 24.02.1976;

- Tratatul de Prietenie şi Cooperare din Sud-Estul Asiei;

18



- Declaraţia ASEAN referitoare la Marea Chinei de Sud- Manila,

22.07.1992;

- Tratatul Zonei Libere de Arme Nucleare din Asia de Sud-Est- Bangkok,

15.12.1997;

- Viziunea 2020 pentru ASEAN- Kuala Lumpur, 15.12.1997;

- Declaraţia Concordului II ASEAN- Bali, 07.10.2003.

Componentele principale ale Comunităţii de Securitate ASEAN pot fi grupate în:

- dezvoltarea relaţiilor politice;

- conturarea şi uniformizarea normelor;

- prevenirea şi rezolvarea conflictelor;

- reconstrucţia păcii postconflict;

- realizarea mecanismelor de implementare.

Membrii Comunităţii s-au angajat să utilizeze numai măsuri paşnice în reglementarea

diferendelor şi să considere propria securitate ca fiind conectată fundamental de securitatea

celorlalte naţiuni, având la bază localizarea geografică, viziunea comună şi obiectivele.

ASEAN s-a implicat încă din 1994 şi în afara graniţelor sale din punct de vedere al

securităţii înfiinţând FORUMUL REGIONAL ASEAN, având drept scop promovarea

cosntruirii încrederii, dezvoltarea diplomaţiei preventive şi elaborarea de abordări pentrucazurile de conflict.

Comunitatea socio-culturală ASEAN comunitate are la bază trei zone de acţiune

importante:

1. dezvoltarea socială având ca scop ridicarea standardului de viaţă pentru

grupurile dezavantajate şi populaţia din zona rurală.

2. forţa de muncă- cu referire la creşterea investiţiilor în asigurarea

cadrului educaţional de bază şi superior, pregătirea forţei de muncă, dezvoltarea

ştiinţei şi tehnologiei, crearea de locuri de muncă şi protecţia socială.

3. îmbunătăţirea cooperării în zona sănătăţii publice.

În acest moment există câteva proiecte socio-culturale derulate în cadrul ASEAN:

19



- Programul de muncă ASEAN pentru asistenţă socială, familie şi

populaţie;

- Programul de muncă ASEAN pentru HIV/ASEAN;

- Programul de muncă ASEAN pentru vârstnici;

- Programul de muncă ASEAN pentru pregătirea tinerilor, Angajare

Durabilă şi alte provocări ale globalizării;

- Reţeaua Universitară pentru promovarea colaborării dintre cele 17

universităţii din ASEAN;

- Programul de schimb de experienţă pentru studenţi, Forum cultural

pentru tineret şi forumul tinerilor vorbitori din cadrul ASEAN;

- Săptămâna culturală ASEAN, Tabăra tineretului ASEAN şi Concursul

ASEAN, ce au loc în fiecare an;

- Programul de schimb Media din cadrul ASEAN;

- Cadrul pentru oraşe cu un mediu natural durabil şi Acordul ASEAN

pentru Poluarea atmosferică transfrontalieră.

Scopul Comunităţi Economice ASEAN este de a transforma zona geopolitică în

cauză într-o regiune economică competitivă, stabilă şi prosperă în care bunurile, serviciile şi

investiţiile să circule liber şi capitalul să circule mai liber decât în prezent. De asemenea, se

urmăreşte realizarea unei dezvoltări economice echitabile şi reducerea sărăciei şi adisparităţilor sociale până în 2015.

În vederea realizării Comunităţii Economice, ţările membre ASEAN au stabilit:

- mecanisme şi măsuri noi de îmbunătăţire a implementării iniţiativelor

economice existente, incluzând: Zona de Liber Schimb din cadrul ASEAN

(ASEAN Free Trade Area), Acordul Cadru pentru Servicii din cadrul

ASEAN (ASEAN Framework Agreement on Services) şi Zona

Investiţională ASEAN (ASEAN Investment AREA).

- accelerarea integrării regionale în următoarele sectoare prioritare până în

2010: transportul aerian, produsele agricole, autovehicule, e-commerce, produse

electronice, ferme piscicole, sănătate, produsele de bază din cauciuc, textile şi

îmbrăcăminte, turism şi produse bazate pe lemn.

20



- facilitarea mişcării oamenilor de afaceri, a muncitorilor calificaţi şi a

talentelor.

- întărirea mecanismelor instituţionale ale ASEAN, inclusiv îmbunătăţirea

Mecanismului de Reglementare a Disputelor din cadrul ASEAN pentru a se

asigura o rezolvare legală şi rapidă pentru orice dispută economică.

Zona de Liber Schimb a fost înfiinţată în 1992, urmărindu-se eliminarea barierelor

tarifare şi netarifare dintre ţările membre, în vederea creşterii eficienţei economice, a

productivităţii şi a capacităţii concurenţiale.

Începând cu 01.01.2005, taxele vamale pentru 99% din produsele incluse în Lista

Acordului (Inclusion List) pentru 6 ţări membre (Brunei, Indonezia, Malaiezia, Filipine,

Singapore şi Tailanda) au fost reduse până la o valoare maximă de 5%. De asemenea, 60%

din produsele din această Listă au o taxă vamală de „0%”, iar media taxelor vamale pentru

toate aceste produse este de 2%. În cazul noilor ţări membre (Cambogia, Laos, Myanmar,

Vietnam), 81% din produsele incluse în Lista Acordului au taxe vamale cuprinse în intervalul

0-5%.

Alte activităţi importante legate de integrarea economică sunt:

- Traseul pentru integrarea financiară şi monetară în patru zone:

dezvoltarea pieţei de capital, liberalizarea contului de capital, liberalizarea

serviciilor financiare şi cooperarea în privinţa monedei;

- Reţeaua de transport trans-ASEAN formată din reţelele importante deautostrăzi şi căi ferate dintre state, inclusiv calea ferată dintre Singapore şi

Kunming, prinicpalele porturi şi culoarele marine, transportul fluvial şi

principalele legături aeriene civile;

- Traseul pentru Integrarea Sectorului de transport aerian;

- Interoperatibilitatea şi Interconectivitatea echipamentelor şi serviciilor

naţionale de telecomunicaţii, inclusiv Aranjamentul Recunoaşterii Reciproce

Sectoriale a Consiliilor Regulatorilor din Telecomunicaţii din cadrul ASEAN

referitor la Evaluarea Conformităţii pentru Echipamentele de Telecomunicaţii;

- Reţelele de energie trans-ASEAN, ce includ Reţeaua de curent electric şi

Proiectele de conducte de gaz;

- Iniţiativa pentru Integrarea ASEAN orientată spre infrastructură,

dezvoltarea resurselor umane, tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi

21



integrarea economică regională, în special în ţările CLMV (Cambogia, Laos,

Myanmar, Vietnam);

- Campania „Vizitează ASEAN” şi Organizaţia „ASEAN Hip-Hop Pass”

condusă de sectorul privat pentru promovarea turismului în cadrul ASEAN;

- Acordul asupra Rezervei de securitate pentru hrană în cadrul ASEAN.

Obiectivul principal al politicii de relaţii externe pentru Comunitatea ASEAN este

de a deveni un important jucător internaţional. În momentul de faţă, principalii parteneri ai

ASEAN sunt China, Coreea de Sud şi Japonia. Cu aceste trei ţări s-au dezvoltat relaţii pe

multiple planuri: securitate, cooperare, criminalitatea transfrontalieră, comerţ şi investiţii,

mediu, finanţe, agricultură, energie, turism, sănătate, forţa de muncă, cultură, ştiinţă şi

tehnologie, comunicaţii, asistenţă socială şi dezvoltare, tineret şi dezvoltare rurală şi

eradicarea sărăciei. În privinţa relaţiilor comerciale cu ţările mai sus menţionate, ASEAN a

negociat sau negociază Acorduri de Liber Schimb.

Tot în zona Asiei şi Oceaniei, ASEAN are relaţii strânse, atât politice, cât şi

economice cu India, Australia şi Noua Zeelanda.

De asemenea, ASEAN dezvoltă relaţii pe multiple planuri cu partenerii săi de dialog.

Pe lângă cei deja menţionaţi, aceştia sunt: Uniunea Europeană, Canada, Statele Unite şi

Rusia.

ASEAN întreţine relaţii strânse şi cu organizaţii, cum ar fi: Consiliul CooperăriiGolfului, Grupul de la Rio, Asociaţia Asiei de Sud pentru Cooperare Regională şi Forumul

Pacificului de Sud.

II.3. Cele mai importante

acorduri ale ASEAN1977 – Acordul ASEAN privind aranjamentele comerciale preferentiale;

1992 - Acordul privind sistemul tarifar preferential pentru zona de comert liber

ASEAN;

1997 – Acordul vamal ASEAN;

22



1998 - Acordul-cadru privind recunoasterea reciproca a aranjamentelor;

2000 – E-Acordul cadru al ASEAN (varianta electronica);

2003 – protocolul privind implementarea Nomencltorului Tarifar Armonizat al

ASEAN;

2004 – Acordul-cadru al ASEAN privind integrearea sectoarelor prioritare;

2005 – Acordul de stabilire si implementare a Tarifului unic ASEAN.

III.Relatiile ASEAN cu

restul lumiiObiectivul principal al politicii de relatii externe pentru Comunitatea ASEAN este

de a deveni un important jucator international. In momentul de fata, principalii parteneri

ai ASEAN sunt China, Coreea de Sud si Japonia. Cu aceste trei tari s-au dezvoltat relatii

pe multiple planuri: securitate, cooperare, criminalitatea transfrontaliera, comert si

investitii, mediu, finante, agricultura, energie, turism, sanatate, forta de munca, cultura,

stiinta si tehnologie, comunicatii, asistenta sociala si dezvoltare, tineret si dezvoltarerurala si eradicarea saraciei. In privinta relatiilor comerciale cu tarile mai sus mentionate,

ASEAN a negociat sau negociaza Acorduri de Liber Schimb.

Tot in zona Asiei si Oceaniei, ASEAN are relatii stranse, atat politice, cat si

economice cu India, Australia si Noua Zeelanda.

De asemenea, ASEAN dezvolta relatii pe multiple planuri cu partenerii sai de

dialog. Pe langa cei deja mentionati, acestia sunt: Uniunea Europeana, Canada, Statele

Unite si Rusia.

ASEAN intretine relatii stranse si cu organizatii, cum ar fi: Consiliul Cooperarii

Golfului, Grupul de la Rio, Asociatia Asiei de Sud pentru Cooperare Regionala si

Forumul Pacificului de Sud.

23



1. ASEAN – Australia

Relatia dintre ASEAN si Australia a avoluat si s-a maturizat considerabil din

momentul in care Australia a devenit primul partener de dialog al asociatiei acum mai

mult de 3 decenii, in 1974. De-a lungul anilor, parteneriatul s-a sudat din ce in ce mai

tare, iar in anul 2004 liderii ASEAN si ai Australiei, impreuna cu Noua Zeelanda, s-au

adunat sa celebreze cea de-a 30-a aniversare de cand a debutat colaborarea lor. La

summitul de comemorare ASEAN - Australia si Noua Zeelanda, din 2004, liderii celor

trei tari au adoptat o declaratie de sudare a relatiilor deja existente in scopul adancirii

dialogurilor in toate sferele si anume cele ale politicului, economicului si ale domeniului

socio-cultural.

Cooperare politica

Australia este un participant activ la Forumul Regional ASEAN, singurul forum

interguvernamental infiintat in scopul promovarii pacii si securitatii prin dialog si

cooperare in Asia Pacific. Austalia a fost gazda mulor mitinguri ce aveau ca tema principala concecintele atacurilor teroriste produse atat de frecvent si in care se cautau

solutii pentru rezolvarea acestei probleme. Regularitatea organizarii de Conferinte Post –

Ministeriale ASEAN, impreuna cu Forumul Australia – ASEAN, au oferit celei dintai

sansa de a-si revizui sectoarele politicului, cel al securitatii, al economicului si cel al

cooperarii, in scopul identificarii si corectarii posibilelor reglementari ce ar putea afecta

parteneriatul celor doua.

Dupa semnarea declaratiei cu privire la incurajarea cooperarii cu obiectivul :

combaterea terorismului international, in iulie 2004, Australia si ASEAN au adoptat un

program de lucru comun in care sa lupte impreuna pentru servirea scopului mai inainte

precizat. Mai mult, in august 2006, Australia si ASEAN au inceput un nou proiect

denumit “Traficul asiatic regional de persoane”, proiect ce se va desfasura pana in august

2011.

24



Luand in considerare situatia foarte buna a relatiilor dintre ASEAN si Australia,

cea din urma l-a numit de Ambasadorul Gillian Bird deputat secretar al Departamentului

de Afaceri Internationale si comert, ca ambasador al ASEAN.

Cooperare economica

Austria este un partener comercial foarte important al grupului ASEAN. Valoarea

schimburilor dintre cele doua entitati a crescut de la 41,9 miliarde USD in 2007, la 43,9

miliarde USD in 2009. Totalul investitiilor straine directe apartinand Australiei, in tarile

membre ASEAN, au crescut si ele de la 303,9 milioane de USD in 2006, la 700,9

milioane USD in 2009.

Prin participarea anuala a Ministerului Economic ASEAN, la consultatii ce au ca

scop sudarea relatiilor economice cu tarile partenere, ASEAN a devenit unul dinforumurile de cel mai inalt nivel unde sunt discutate politici comerciale si idei menite sa

sprijine colaborarea ASEAN – Australia – Noua Zeelanda.

Summitul comemorativ ASEAN – Australia – Noua Zeelanda , ce a avut loc in

anul 2004, a pus bazele negocierilor ce urmau sa duca la adoptarea unei intelegeri privind

liberalizarea comertului intre cele 3 state. Prin urmare, conventia a fost semnata de catre

Ministrii Economici apartinand ASEAN, Australia si Noua Zeelanda pe data de 27

februarie 2009 in Thailada la Cha-an Hua Hin si este considerata a fi cel mai cuprinzator acord economic semnat pana in prezent. Face referire la comertul cu bunuri si servicii

(incluzand serviciile financiar si telecomunicatiile), investitii, comertul electronic,

mobilitatea persoanelor, propietatea intelectuala, politici concurentiale si cooperare

economica. Acordul a intrat in functiune la data de 1 ianuarie 2010 si vizeaza toti

membrii cu exceptia Cambodiei, Indoneziei si a Insulei Lao. Obiectivul principal este de

a se infiinta o zona trans-Pacific de liber-schimb, care sa detina o piata de aproape 600 de

milioane de oameni, potentiali consumatori, si, un PIB de 2,7 trilioane de UDS. Se

asteapta, de asemenea, o redecere a barierelor tarifare din calea comertului cu bunuri si

servicii, fapt ce va avea ca si rezultat aparitia unei game largi de oportunitati privind

comertul si investitiile in regiune. Reducerea tarifelor a inceput gradual, de la 1 ianuarie

2010, si se preconizeaza ca pana in anul 2015 aceastea sa fie inlaturate complet. Pentru

statele membre noi – Cambodia, Insula Lao, Myanmar si Vietnam – perioada de

25



inlaturare a barierelor tarifare este prelungita. Pentru a usura traseul tarilor ultime ce au

aderat la ASEAN – in special Cambodiei, Insulei Lao si Myanmarului - Australia a

acordat un imprumut de aproape 500.000 USD.

2. ASEAN – Japonia

ASEAN si Japonia si-au inceput dialogul relational in anul 1973, dialog

formalizat in martie 1977 odata cu infiintarea Forumului ASEAN – Japonia, de atunciinregistrandu-se doar progrese in ceea ce priveste cooperarea dintre cele doua.

Cooperare politica

Relatiile politice stabilite intre ASEAN si Japonia au ca scop principal asigurarea

pacii, a stabilitatii si a prosperitatii in regiune prin mecanisme ce poarta amprenta

dialogului relational, numite summituri, adunari ministeriale, mitinguri ale oficialilor simitinguri ale specilistilor, dar si prin cooperari initiate de ASEAN, spre exemplu,

ASEAN +3, Forumul Regional ASEAN sau Summitul Asiei de Est.

Japonia a consimitit sa adere la Tratatul de Amicitie si Cooperare in Asia de Sud-

Est, in iulie 2004 la Jakarta, Indonezia. Hotararea sa de a se supune acestui tratat i-a

acordat acestuia si mai mult importanta, devenind un cod comportamental al relatiilor

26



dintre tarile din regiune, dar, devenind in acelasi timp, si un intrument diplomatic pentru

promovarea pacii si a stabilitatii in regiune.

Avand in vedere situatia actuala din zona, precum si mediul global, dar mai ales

amenintarea la care regiunea este supusa prin prisma crimelor si a terorismului, ASEAN

si Japonia si-au dezvoltat cooperarea avand ca obiectiv mentinerea pacii si a stabilitatii in

regiune, prin abordarea oficiala unor probleme precum terorismul, pirateria, crimele

transnationale.

Cooperare economica

Japonia si ASEAN si-au adancit si extins relatiile privind comertul. Schimburile

dintre cele doua au crescut cu 22,1%, de la 173 miliarde USD in 2007 la 211,4 miliardeUSD in 2008. Exporturile ASEAN in Japonia au crescut cu 22,8%, de la 85,1 miliarde

USD in 2007 la 104,5 miliarde in 2008. Importurile din Japonia, pentru aceeasi perioada,

au crescut de asemenea de la 87,9 miliarde USD la 106,8 miliarde USD. Japonia este cel

mai important partener al ASEAN in schimburile comerciale, ponderea acestora in totalul

valorii inregistrare de pe urma realizarii activitii comerciale fiind de 12,4%.

In ceea ce priveste fluxul investitiilor straine directe din Japonia in ASEAN, acesta a

scazut cu 8,4%, de la 8,3 miliarde in anul 2007, la 7,7 miliarde in anul 2008. Din totalul partenerilor de dialog ai ASEAN, Japonia se afla pe locul doi raportandu-ne la fluxul de

ISD-uri.

In aprilie 2008, ASEAN si Japonia au semnat Parteneriatul Economic Japonez

privind comertul cu bunuri, servicii, investitii si cooperare economica. Acesta ar avea ca

scop intarirea relatiilor de colaborare intre cele doua parti , creand o piata mai larga si

mai eficienta capabila sa ofere mai multe oportunitati regiunii. Actul a intrat in vigoare la

data de 1 decembrie 2008, iar in iulie 2009 au aderart si Insula Lao, Malaysia, Myanmar,

Singapore, Thailanda si Vietnam.

3. ASEAN – SUA

27



Relatia Statelor Unite cu ASEAN a fost excelenta inca de la infiintarea gruparii.

SUA a devenit partener de dialog al tarilor member ASEAN in anul 1977,iar pentru a

mentine legatura stransa, cele doua organizeaza mitinguri in mod regulat. In iulie 2009,

secretarul Statelor Unite, Clinton, a semnat Tratatul de Prietenie si Cooperare in Asia de

Sud-Est , fapt ce a adancit colaborarea dintre cele doua.

In fiecare an, dupa ce are loc mitingul ministrilor ASEAN, este tinuta si

Conferinta Post-Ministeriala, care este invitat si secretarul statului American. In 1994,

ASEAN a luat initiativa in privinta infiintarii Forumului Regional ASEAN, ce are in

prezent 27 de membri ce organizeaza an de an intalniri la nivel ministerial, imediat dupa

ce are loc Conferinta Post-Ministeriala.

La data de 15 noiembrie 2009, presedintele Obama a stabilit o intalnire cu lideriiASEAN in Singapore. Aceasta a fost primul contact al presedintelui Statelor Unite cu

aceasta grupare regionala.

4. ASEAN – Rusia

Parteneriatul Rusiei cu ASEAN a inceput in iulie 1991cand primul ministru al

Federatiei Ruse a asitat la sesiunea de deschidere al celui de-al 24-lea Miting al

Ministrilor ASEAN in Kuala Lumpur, ca si invitat al guvernului malaysian. Rusia a

devenit oficial partener de dialog cu ASEAN pe data de 29 iulie 1996, la Jakarta.

Cooperare politica

Rusia si ASEAN si-au mentinut pozitiva colaborarea pe planul politicului si cel

al securitatii. O actiune ce a consolidat relatia dintre cele doua a fost semnarea Tratatului

de Prietenie si Cooperare in Asia de Sud-Est, de catre Rusia, la data de 29 noiembrie

28



2004. Decizia sa a reflectat dorinta reala de mentinere a pacii si a stabilitatii in regiune,

dar a si ajutat la consolidarea pozitiei acest tratat ca fiind un cod de comportament in

desfasurarea relatiilor interstatale.

Anual are loc mitingul oficialilor ASEAN – Rusia pentru a se discuta si a se

face schimb de viziuni in domeniile politicii si securitatii sau pentru a se rezolva alte

probleme de interes comun. ASEAN si Rusia au colaborat in scopul implementarii

Federatiei ASEAN-Rusia pentru combaterea terorismului, federatie ce a fost semnata in

timpul Conferintei Post Ministeriale in anul 2004.

Cooperare economica

ASEAN si Rusia au cazut de acord asupra faptului ca exista potential si pentruinceperea unei colaborari pe plan economic si de comert si ca ar trebui depuse mai multe

eforturi pentru realizarea acestui lucru. In decembrie 2005, guvernele tarilor membre ale

ASEAN si Guvrnul Rusiei, au semnat un acord de infaptuire a unei Federatii de

Cooperare si Dezvoltare Economica. Acordul cuprinde conditii favorabile dezvoltarii

unei cooperari multifatetate la nivelul celor doua ramuri ale economiei : comertul si

investitiile, dar si la nivel stiintific, tehnologic si cultural. Primele consultatii intre

oficialii apartinand domeniului economic ai ASEAN si cei ai Rusiei, au avut loc pe datade 19 iulie 2006 in Singapore., iar in octombrie 2010 a avut locul Summitul ASEAN

pentru Afaceri si Investitii .

Indicatorii cheie care dezvaluie situatia schimburilor comerciale dintre ASEAN

si Rusia au crescut de-a lungul anilor. Schimburile comerciale cu Rusia au crescut de la

4,4 miliarde in 2006 la 6,8 miliarde in 2009, iat totalul investitiilor straine directe din

Rusia in ASEAn a crescut de asemenea substantial, de la 1,2 milioane in 2006 la 157,3

milioane in 2009.

5. ASEAN - UE

29



Rela iile dintre ASEAN i Uniunea Europeană au fost formalizate atunci la a zeceaț ș

reuniune a miniştrilor de externe ai ărilor membre ASEAN, care a avut loc la 5-8 iulieț

1977. Aceste rela ii au fost instituţionalizate prin semnarea Acordului de Cooperareț

CEE-ASEAN la 7 martie 1980. Relaţiile internationale dintre cele două grupări au

crescut rapid şi s-au extins pentru a acoperi o gamă largă de domenii, inclusiv cooperare

politica şi securitate, economice şi comerciale, sociale şi culturale.

Cooperare politică

De-a lungul anilor, UE a fost implicat activ în Forumului Regional ASEAN

(ARF), care este singurul forum inter-guvernamentale care vizează promovarea păcii şi a

securităţii prin dialog şi cooperare în Asia Pacific. UE a co-prezidat o serie de reuniuniInter-sesiuni privind măsurile de consolidare a încrederii. Reuniunile ministeriale

ASEAN-UE şi participarea UE la Conferintele anuale Post ministeriale ASEAN

contribuie semnificativ la strangerea relatiilor şi schimbului de opinii asupra unor aspecte

esenţiale regionale şi internaţionale de interes comun

Adoptarea Declara iei comune cu privire la cooperarea în vederea combaterii terorismuluiț

atât de către ASEAN, cât i UE în anul 2003 reprezintă angajamentul continuu al ambelor ș

părţi să se angajeze în a răspunde la provocările terorismului internaţional şi să contribuiela eforturile internaţionale de combatere a terorismului. În conformitate cu prezentul

angajament, ambele părţi au adoptat,pe o perioadă de trei ani (2008-2011) Programul de

cooperare privind migraţia şi gestionarea frontierelor.

Relaţiile UE-ASEAN s-au intensificat odata cu adoptarea Declaraţiei de la

Nürnberg în 2007. Declaraţia stabileşte o viziune pe termen lung şi angajament din partea

ambelor părţi să lucreze împreună pentru scopuri şi obiective comune pentru anii

următori. ASEAN şi UE a marcat 30-a aniversare a relaţiilor prin Summitul de

comemorare ASEAN-UE în noiembrie 2007 în Singapore. La Summit, Liderii au adoptat

Declaraţia Comună care obligă ambele părţi să lucreze împreună pentru a aborda

provocările legate de schimbările climatice, securitatea energetică, de mediu şi alte

probleme.

30



A 17-a reuniune ministeriala ASEAN-UE a avut loc la data de 28 mai 2009 în

Phnom. Reuniunea a aprobat Agenda Phnom Penh pentru punerea în aplicare a Planului

de acţiune ASEAN-UE, care serveşte ca un program de acţiune pentru a aprofunda şi a

intensifica cooperarea în toate domeniile între ASEAN şi UE pentru perioada 2009-2010.

A 18-a Reuniunea ministerială ASEAN-UE, cu tema "Parteneri în integrarea

regională", a avut loc la Madrid la 26 mai 2010. Reuniunea a convenit asupra unei noi

liste de activităţi pentru 2011-2012 pentru punerea în aplicare în continuare a Agendei

Phnom Penh.

În urma interesul UE de a adera la Tratatul de Prietenie şi Cooperare în Asia de

Sud Est (TAC), al treilea protocol de modificare a TAC a fost semnat de către Înaltele

Părţi Contractante la TAC, la 23 iulie 2010 în Ha Noi . Protocolul al treilea, odată ce este

ratificat de către toate Înaltele Părţi Contractante, ar permite aderarea organizaţiilor regionale ai căror membri sunt numai statele suverane, cum ar fi UE. La Conferinţa post

ministerială în Ha Noi, în iulie 2010, atât ASEAN şi UE au declarat că aşteaptă o

finalizare rapida a procesului de aderare al UE.

Cooperare economică

Datorită crizei financiare globale din 2009, totalul schimburilor comerciale ale

ASEAN cu UE a scăzut la 171.7 miliarde dolari în 2009, o scădere de 16% fa ă de 2008.ț În ciuda acestui fapt, Europa rămâne cea mai importantă zonă de export a ASEAN, cu o

pondere de 11,2% din totalul exporturilor ASEAN în 2009. În ceea ce priveşte comerţul

total, Uniunea Europeană se află pe pozi ia a doua, fapt datorat importurilor mai mari dinț

China. ASEAN a primit un total de 7.2 miliarde dolari de investiţii străine directe (ISD)

de la UE în 2009, ceea ce reprezintă 18,4% din fluxurile totale de ISD în ASEAN în 2009

(totalul de ISD primite de ASEAN în 2009 - 39.6 miliarde dolari).

Pentru a promova fluxurile comerciale şi de investiţii dintre cele două regiuni,

ASEAN şi UE au convenit asupra unui tratat, Ini iative Comerciale Trans-Regionaleț

dintre ASEAN i UE Trans-Comercial (TREATI), în probleme economice şi comerciale.ș

TREATI include, de asemenea, asistenţă tehnică, şi deschide calea pentru dezvoltarea

unei zone de liber schimb ASEAN-UE. În conformitate cu acest tratat, diferite activităţi

au fost întreprinse între 2004 i 2009.ș Acestea includ consultări între oficialii UE şi

31



ASEAN şi reprezentanţii mediului de afaceri, pe teme ca facilitarea schimburilor

comerciale, investiţii, vamuire,mediul sanitar şi fitosanitar,siguranţa alimentară.

Relatiile economice ASEAN-UE s-au intensificat i consolidat de la lansareaș

negocierilor privind zona de liber schimb ASEAN-UE. Un comitet mixt , format din

înalţi oficiali a fost stabilit pentru a lucra la modalităţile, programul de lucru şi termenele

pentru negocierilor privind zona de liber schimb. Şase grupuri de experţi au fost stabilite

pentru servicii, investiţii, regulile de origine, măsuri SPS, barierele tehnice în calea

comerţului, facilitarea vamuirii i comerţului, respectiv soluţionare a disputelor. Cu toateș

acestea, pentru a permite reflectarea cu privire la formatul adecvat pentru negocieri ALS,

a 7-a reuniune a Comitetului mixt pentru zona de liber schimb UE-ASEAN care a avut

loc la 5-6 martie 2009 la Kuala Lumpur a convenit să ia o pauză în cadrul negocierilor.

6. ASEAN - China

Rela iile dintre ASEAN i China datează din 1991, când Ministrul de Externe alț ș

Chinei de atunci, H.E.Qian Qichen, a participat la cea de-a 24-a întâlnire a ărilor ț

member ASEAN în Kuala Lumpur, ca invitat a Guvernului Malaeziei. La aceastăîntâlnire China i-a exprimat interesul de a crea rela ii de cooperare cu ASEAN, înș ț

interesul amândurora. În octombrie 2003, la cel de-al noualea summit ASEAN din Bali,

guvernele statelor ASEAN, alături de guvernul Republicii Populare Chineze, au semnat o

Declara ie Comună de Parteneriat Strategic pentru Pace i Prosperitate, act ceț ș

promovează un program de consolidare a cooperări pe plan politic, economic, social,

regional i de securitate. ASEAN i China au convenit asupra unsprezece domeniiș ș

prioritare cooperare i anume:ș energia, transporturile, cultura, sănătatea publică, turism,

agricultura, tehnologia informaţiei, investiţii în ambele sensuri, dezvoltarea resurselor

umane, dezvoltarea bazinului râului Mekong şi mediu.

Cooperare politică

32



Cooperarea dintre ASEAN i China în plan politic i în domeniul securită ii aș ș ț

evoluat de-a lungul anilor.China este prima ară din afara zonei Asiei de Sud Est care aț

semnat Tratatul de Prietenie i Cooperare din Asia de Sud Est (Treaty of Amity andș

Cooperation in Southeast Asia-TAC). Alte documente importante semnate între aceste

două grupări sunt următoarele: Declara ia Comună privind Cooperarea ASEAN-China înț

secolul XXI (1997),

Declara ia Comună privind Cooperarea ASEAN-China în domeniul problemelor non-ț

tradi ionale de securitate(2002), o Declara ie Comună de Parteneriat Strategic pentruț ț

Pace i Prosperitate(2003)ș

ASEAN şi China au încheiat o serie de documente-cheie în domeniul politic şi de

securitate. Aceste documente includ Declaraţia comună privind ASEAN-China de

cooperare Spre secolul 21 (1997), Declaraţia comună din ASEAN şi China, privindcooperarea în domeniul problemelor non-tradiţionale de securitate (2002), Declaraţia cu

privire la conduita părţilor în Chinei de Sud Marea (DOC) (2002), Declaraţia comună

privind Parteneriatul strategic pentru Pace şi Prosperitate (2003), şi Declaraţia comună a

summit-ului comemorativ ASEAN-China (2006).

China sprijină rolul ASEAN ca forţă motrice a proceselor regionale iniţiate de

către aceasta, cum ar fi procesul ASEAN +3, Forumul Regional ASEAN (ARF) şi

Summit-ul Asiei de Est (EAS).Într-un efort de a scăpa, până în 2015,de primejdia pe care o reprezintă, ASEAN şi

China să coopereze prin Cooperativa ASEAN-China Operaţiuni în răspunsul la

medicamentele periculoase (ACCORD), care a fost înfiinţată în 2000 în Bangkok, pentru

a avansa cooperarea regională pentru a controla şi combatere a drogurilor. Sub

ACCORD, ASEAN şi China se angajează patru activităţi, şi anume promovarea

conştiinţei civice şi răspunsuri sociale cu privire la pericolele de droguri; reducerea

consumului ilicit de droguri prin construirea consensului şi împărtăşirea celor mai bune

practici de reducere a cererii, consolidarea statului de drept printr-o sporită în reţea de

control măsuri, precum şi îmbunătăţirea cooperării în aplicarea legii şi revizuirea

legislativă.

Cooperare economică

33



Rela iile dintre China i ASEAN s-au adâncit i în plan economic i comercial, înț ș ș ș

special în urma semnării Acordului de liber schimb în noiembrie 2002, care a avut ca

scop crearea unei zone de liber schimb între aceste doua grupări. Din 2005, cele două

părţi au început să implementeze măsurile de reduceri tarifare. După reducerea

substanţială a taxelor vamale între China şi ASEAN, a crescut şi volumul exportului

ţărilor ASEAN către China a unor produse precum materii prime - petrol, gaze naturale,

ulei de palmier, cauciuc natural, lemn şi fructe tropicale, dar şi produse petrochimice,

circuite integrate, semiconductori, produse mecanice şi electrice. Potrivit planului ,

începând cu 1 ianuarie 2010, pe harta lumii a apărut acestă nouă zonă de comer liber iț ș

tot atunci 90% din mărfurile care circulă în China, Malaysia, Thailanda, Brunei,

Singapore, Indonezia i Filipine au fost scutite de taxe. Eliminarea taxelor vamale pentruș diferenta de 10%, printre care se regăsesc o serie de mărfuri textile i electronice, se vaș

realiza treptat i cu mai multă dificultate în condi iile în care acest subiect este extrem deș ț

sensibil. Din 2015, taxele vor fi eliminate i pentru schimburile comerciale cu Laos,ș

Vietnam, Cambodgia si Myanmar.

Acordul de liber schimb între cele 11 state asiatice va ajuta China să- i asigureș

aprovizionarea cu materii prime, în timp ce pentru ările ASEAN va permite accesul laț

bunuri i produse mult mai ieftine. Potrivit estimărilor, valoarea totală a schimburilor ș comerciale între China i ările ASEAN este de peste 200 miliarde dolari, aproape dubluș ț

fa ă de 2005.ț

În urma acestui acord, producătorii de încăl ăminte i o el din ările ASEANț ș ț ț

precum Thailanda, Vietnam sau Cambodgia vor deveni mai vulnerabilie în fa aț

importurilor din China. În aceea i situa ie se vor afla si producătorii de componente autoș ț

din ările din Asia de Sud-Est. În schimb, exportatorii thailandezi de produse alimentareț

si băuturi, precum i de cosmetice i bijuterii vor avea de câ tigat în condi iile în care înș ș ș ț

China exista o cerere foarte mare pentru astfel de bunuri.

De altfel, expertii au catalogat zona drept o amenin are la adresa pietei monț diale si

au estimat ca noul bloc economic va deveni principalul concurent al zonelor euro si nord-

americane (NAFTA).

34



Bibliografie

1. www.aseansec.org

2. www.us-asean.org

3. www.worldtradelaw.net

35

http://www.aseansec.org/

http://www.us-asean.org/

http://www.worldtradelaw.net/

http://www.aseansec.org/

http://www.us-asean.org/

http://www.worldtradelaw.net/



36

asean proiect

Documents