asceza la sfântul afraat persanul

5/13/2018 Asceza la Sfântul Afraat Persanul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/asceza-la-sfantul-afraat-persanul 1/6

Asceza la Sfântul Afraat Persanul

Introducere

În societatea de astzi omul are din ce în ce mai mult nevoie de o redefinire a raportului su

cu lumea, cu sine i cu Dumnezeu. Aceast redefinire de care vorbesc se refer la o reevaluare a

condiiei i a felului de vieuire. Biserica din totdeauna a oferit omului toate mijloacele necesare

pentru a putea realiza acest obiectiv.

Din pcate oamenii de astzi când se gândesc la Biseric i la tot ceea ce înseamn ea o

privesc ca un depozitar de reguli stricte, greu de îndeplinit, i lipsite de orice logic. Dac privim acest

aspect din punctul de vedere al omului de astzi, lucrurile pot fi foarte uor de îneles i asta datorit

rupturii sale de tot ceea ce înseamn reevaluare a fiinei sale i raportare obiectiv la Dumnezeu.

Dar ce reprezint aceast reevaluare a fiinei i cum poate fi ea gsit în Biseric? Lucrurilesunt foarte simple, i anume, Biserica deine acele mijloace care îi sunt necesare omului pentru un

astfel de demers. Unul din aceste mijloace îl reprezint asceza. Da, asceza nu este decât un mijloc prin

care omul îi poate împlini unul din obiectivele sale, acela de a-i face aceea reevaluare a sinelui

pentru a putea porni apoi drumul spre Dumezeu.

Asceza nu trebuie privit doar dintr-un anume punct de vedere, ci cuprinzând toat fiina

uman, cu tot ceea ce are ea, aa cum omul nu se rezum la epiderm sau la anumite caliti fizice sau

intelectuale.

Dup cum ai intuit astzi voi încerca s abordez o tem foarte interesant i anume aceea a

ascezei, dar nu la nivelul silogismelor, ci privit din perspectiva unui sfânt al Bisericii noastre i

anume Sfântul Afraat Persanul. Din pcate în analiza mea am pornit cu un handicap destul de serios,

lipsa surselor de prim mân. Pentru analiza acestei teme m-am folosit de o traducere în limba român

a omiliilor Sfântului Afraat.

În studiul de fa voi încerca s fac o analiz a felului cum vede asceza Sfântul Afraat. Dar

pentru asta mai întâi voi face o scurt analiz a personalitii i vieii lui pentru a ne putea da seama în

mod obiectiv de felul în care el a tiut s analizeze aceast problem în contextul de atunci. Apoi voi

face o analiz a termenului de ascez privit în antichitate i în cretinism pentru a putea, ulterior, s

fac o comparaie între cele dou viziuni. i un ultim subiect se va axa pe actualitatea viziunii despre

ascez pe care Sfântul Afraat o poate avea în lumea secularizat de astzi.



Asceza: constrângere sau introducere în libertate?

Societatea de astzi se dorete a fi una în care valorile nu au decât un el, acela de a produce

persoanei umane satisfacia. Totul se învârte în jurul acestui deziderat, i anume atingerea fericirii cu

orice pre, prin orice mijloace. În acest context ne punem întrebarea ce rol mai are asceza, în minile i

sufletele oamenilor de astzi? Ce mai poate reprezenta aceasta pentru noi?

Dac privim în trecut i facem o trecere în revist a raportrii la termenul de ascez vom

observa atitudinea pe care o aveau cei din antichitate fa de ascez i sensul ei.

În antichitate prin ³colile filozofice, preocuparea major era s scape omul de suferin´ s îi

descopere cauzele acestei plgi, iar apoi prin aceast ³metod´ s ³vindece omul de efectele nefericite

ale pasiunilor´.

Ceea ce colile filosofice predicau într-o anumit msur este adaptat de omul de astzi, dar

într-un mod trunchiat, i incomplet. Spre deosebire de colile filosofice antice care promovau un tip

de ascez în cretinism aceast abordare s-a schimbat profund, mai ales, sub aspect intrinsec

Dac în atinchitate se gsiser toate metodele prin care omul putea fi salvat de ce înseamn

suferin prin aa numitele coli filosofice în cretinism lucrurile au luat o alt întorstur.

Astfel c asceza în cretinism nu s-a rezumat la o ³diet alimentar, nici gimnastic mental i

trupeasc i nici spectacol omagial în faa ideii de Dumnezeu sau a Intelectului absolut (cum vedem la

Plotin), ci act de cult, înelegând prin aceast expresie totalitatea formelor i metodelor prin care

cultivm relaia cu Dumnezeu.´

Spre exemplu ´ în gândirea Sfinilor Trei Ierarhi, asceza nu avea drept scop extazul i

contemplaia, ci cunoaterea lui Dumnezu i mântuirea´.

Tot Sfântul Vasile cel Mare spunea :

³Dac asceza cretin preuspune credina în Dumnezu i în iconomia Cuvântului, înseamn c

ea nu-i va atinge scopul dac va fi lsat în voia fiecruia. Dac vreun om împlinete exerciii

ascetice având consideraie numai fa de voia proprie i de cugetele sale, înseamn c este om lipsit

de ndejde´

³Poruncile lui Dumnezeu au o valoare incontestabil pentru calitatea ascezei cretine. Ele

trebuie împlinite. Scriptura ne pune în fa exemple vii care confirm c împlinirea poruncilor lui

Dumnezeu este posibil. Aceasta ne face s înelegem c exigenele ascezei cretine nu sunt

imperative abstracte, ci sunt legate foarte mult de concret.´



³Asceza cretin presupune, desigur, fapte trupeti i activiti sufleteti, importante i unele

i altele pentru împria lui Dumnezeu´

Dac în antichiatate asceza presupunea o înlare a omului ea nu avea decât un el i anume

idolatrizarea i mai accentuat a acestuia, iar Dumnezeu nu avea loc într-o astfel de context. Între

antichitate i cretinism viziunea asupra ascezei a fost cu totul diferit i asta datorit ³idealului´ în

jurul creia aceasta gravita. În primul rând în cretinism ³Dumnezeu este în primul plan al eforturilor

ascetice´ lucru care face diferena.

Astfel putem spune c asceza nu reprezint decât un început al urcuului nostru spre unirea cu

Dumnezeu, dac Îl punem pe Creator în centrul vieii noastre, a fiinei noastre. În caz contrar asceza

se poate transforma într-o frân, într-o distrugere prin adulare a propriei personae.

Asceza în viziunea Sfântului Afraat Persanul

În omiliile sale, structurate tematic, gsim o bogat referin cu privire la ascez. În chiar dac

autorul nu se apleac în mod direct asupra acestui termen. Nu gsim o referire exact asupra noiunii

de ascez, totui omiliile sale au ca principal preocupare analiza felului în care omul se raporteaz la

aproapele lui i la Dumnezeu.

Vorbind despre credin spune:

³Pentru a locui în cas se cere ajunare curat, întemeiat pe credin i rugciune curat în

credin, potrivit pentru iubirea care este unit cu credina, este nevoie de milostenie fcut cu

credin, se pretinde smerenie împodobit cu credin, e nevoie de castitate, de iubire în credin³.

Pentru a putea avea o credin puternic se cere o angajare total în urmarea lui Dumnezeu, nu

doar o adeziune, o simpl acceptare a unor idei. Lucrul acesta implic în primul rând ordonarea vieii.

Sfântul Afraat nu concepe asceza doar pentru a îndeplini nite norme externe, ci rolul acesteia

este de a ne apropia de Dumnezeu.

³Sfântul Post este bine plcut înaintea lui Dumnezeu, este o comoar pstrat în ce, o arm

împotriva celui viclean i un scut care abate sgeile vrjmaului [«] cci postul, iubitul meu, nu st

numai în simpla abinere de la mâncruri i buturi, ci exist felurite moduri de a respecta postul. Cciunii se opresc de la pâine i ap, pân ce flmânzesc i înseteaz. Alii postesc ca s rmân

feciorelnici [«] Alii postesc din cumptare; i acesta este un post bun. Iar alii se opresc de la carne,

de la vin i de la felurite mâncruri«.³

Postul ca form de ascez nu este privit unilateral de ctre Sfântul Afraat, ci cuprinde toate

aspectele. Postul nu se rezum doar la abinerea de la mâncruri, ci i de la tot ceea ce ine de viaa



omului. Sfântul Afraat, referindu-se la aceast form de ascez, nu înelege pe cel care nu se dedic

total aciunii sale ascetice, ci doar o accept ca o simpl aciune de moment:

³«dac un om se abine de la toate lucrurile mai sus numite dar din când în când svârete

într-o anumit privin o abatere, postul nu-i va mai fi socotit post³.

Încadrarea în învtura Bisericii legat de rolul ascezei în viaa cretinului o vedem din

momentul în care el afirm c dac ³cineva întrerupe postul constrâns de foame, n-a svârit un foarte

mare pcat; cine a fgduit îns a se abine de la toate acele lucruri i apoi cuteaz s calce fie chiar

numai una singur din obligaii înfptuiete un pcat grav i nu unul neînsemnat´.

Asceza la Sfântul Afraat ine cont de context, mai precis de modul în care aceasta este urmat,

i nu de împlinirea oarb a unei legi. Totui nerespectarea unei astfel de angajri totale duce la

nruirea întregului edificiu construit.

În demersul su de a arta importana ascezei Sfântul Afraat aduce o mulime de argumente

din Vechiul Testament:

³Astfel a devenit postul ninivitenilor un post curat, care a fost primit deoarece s-au întors din

cile lor cele rele i de la jaful mâinilor lor. De aceea a fost primit postul ninivitenilor cu bunvoire i

nu s-a asemnat cu postul israelitenilor prin care s-a vrsat sânge nevinovat. [«] Oare de ce, iubitul

meu, a postit Daniel în acele trei sptmâni, rugându-se i implorând pe Dumnezeu? Cci nu nise

aduc la cunotin s mai fi postit înainte vreme. [«] postul lui Daniel, plcut lui Dumnezeu, a pus

capt captivitii celei de aptezeci de ani a poporului su!³.

Vorbind de rugciune Sfântul Afraat leag acest act de curie. Curia ca rezultat al ascezei

nu se poate rezuma doar la un act exterior, ci trebuie s cuprind toat fiina omului de aceea ³curia

inimii este o rugciune superioar tuturor celorlalte rugciuni ce sunt rostite cu glas tare [«] puterea

ei este întru totul biruitoare ca i puterea postului curat³. În sprijinul afirmaiei sale Sfântul Afraat

aduce argumente din Vechiul Testament, mai ales, în cazul acesta, vorbind de Abel i de jertfa sa

primit de Dumnezeu.

Pocina autorul o vede legat foarte strâns de mrturisire i de ascez. El spune:

³O, voi care suntei echipai cu armura lui Hristos, deprindei-v a câtiga prada de rzboi, pentru ca

s nu fii biruii i s nu v facei de ruine în lupte! Potrivnicul vostru este viclean i perfid, îns

armura lui nu are tria egal cu a noastr. Trebuie, aadar, s ne luptm cu el i s-i capturm armura

i aceasta nu dormind, ci priveghind³.

Când vorbete despre post ca form de ascez ine s accentueze importana pe care o are

partea spiritual. Postul are importan i cu adevrat efect dac toate simurile sunt într-un fel



cuprinse în acest act ascetic, nu numai pântecele sau o alt parte a persoanei. Astfel un lucru pe care îl

scoate în eviden Sfântul Afraat este i oprirea de la ³ocri i blesteme´ c i aceasta are la fel de

mare importan ca postul alimentar, poate chiar mai mare:

³Ia aminte, iubitul meu, i cunoate c este un lucru minunat când omul îi purific inima, îi

ine limba în frâu, îi pstreaz mâinile departe de ru, mai scurt spus, face toate pe care i le-am

enumerat pâna acum. Cci nu se cuvine s amestecm mierea cu amrciunea. Când cineva, aa dar,

se oprete de la mâncare sau butur, el nu trebuie s lase ocrile i blestemele s se apropie de post.

Cci exist o singur u la casa ta, care e templu al lui Dumnezeu, i nu se cade ca pe aceeai u pe

care intr Domnul s ias gunoi i glod. Omul, prin urmare, s-i pzeasc cu mare grij gura pe care

intr Fiul Împratului, oprindu-se de la toate pcatele i pregtindu-se astfel s primeasc trupul i

sângele lui Hristos³.

Ca toi Sfinii Prini sesizeaz rolul pe care îl are actul ascetic în formarea i ridicarea omului

ctre Dumnezeu. Alturi de celelalte acte ca milostenia, asceza reprezint modul în care omul

încearc s se ridice spre Cel Care l-a adus la existen. Îns aceast ascez nu se poate rezuma numai

la anumite aspecte ce in de viaa omului, ci ea trebuie s cuprind întreg omul.

´ Asceza cretin presupune [«], fapte trupeti i activiti sufleteti, importante i unele i

altele pentru împria lui Dumnezeu´. i Sfântul Afraat merge pe aceeai idee a faptului c asceza

fr o angajare în împlinirea virtuii i respectare a adevarului de credin nu duce la rezultatul dorit:

´ Cci, iat i ereticii, aceste vase ale rutii, postesc i-i mrturisesc pcatele; dar nimeni

nu-i rspltete pentru aceasta. Cine oare s-i dea rsplat lui Marcion fiindc nu-L recunoate peCreatorul nostru a fi Cel bun? Cine oare s-i rsplteasc postul lui Valentinus care proclam c are

muli zei i c cel mai desvârit Dumnezeu nu poate fi nici numit cu gura nici cunoscut cu gândul?

[«] Iat, toi acetia postesc, îns postul lor nu este primit³.

Concluzii

Viziunea Sfântului Afraat despre ascez nu reiese dintr-o anume oper tematic dedicat unui

astfel de demers, ci din întreaga sa lucrare. De fapt asceza la Sfântul Afraat cuprinde un loc central i

asta datorit vocaiei sale de monah. Ne putem pune întrebarea pertinent Care este actualitatea unui

astfel de demers astzi, în societatea noastr?.

Pentru a putea da un rspuns mai întâi trebuie s precizm c învtura despre ascez

cuprins în opera sa se încadreaz în linia trasat de Biserica noastr. Actualitatea viziunii Sfântului

Afraat este evident datorit felului în care raporteaz asceza la viaa omului i la construcia lui. În

ziua de azi ³ne confruntm cu un fenomen foarte interesant: ortodoxul secularizat a început s nu mai



fac distincie între credina Bisericii Ortodoxe i alte credine; între asceza cretin i alte forme

ascetice. Pentru el ³toi cred într-un Dumnezeu.´

Aflat într-o astfel de confuzie omul de astzi trebuie s gseasc acele resorturi care s ii dea

adevrata orientare spre ceea ce înseamn ascez ca act de nu numai de ³renunare, nu numai

disciplin, nu numai riguoare, nu numai extaz i contemplaie, ci i închinare, progres în relaia cu

Dumnezeu, sfinire, biruin a patimilor i triumf smerit asupra diavolului.´

Într-un asftel de context învturile Sfântului Afraat sunt cât se poate de necesare deoarece,

printr-un limbaj viu i argumentat arat omului, din orice timp ar fi el, adevratul sens al vieii

cretine, simplitatea vieii dar i finalitatea ei, unirea cu Dumnezeu.

³Acestea sunt faptele credinei care se sprijin pe piatra cea adevrat, care este Mesia, pe

care se ridic orice cldire[«]dac tu citeti i învei faptele credinei, te vei asemna acelui pmânt

cultivat în care a czut smâna bun, îndoit, întreit. Iar când vei merge tu la Domnul nostru, te vanumi sluga cea bun, îneleapt i credincioas, care, pentru credina lui cea mare, a intrat în Împria

Domnului Su (Mt. 25, 21 i 23; Lc.19, 17).´

Bibliografie general

Afraat Persanul, Sfântul, Îndrumri duhovniceti, , traducere i prezentare de Pr. Prof. Mihail Gh.

MILEA, în colecia, Comorile Pustiei, alctuit la iniiativa unor monahi români de la Sfântul Munte

Athos, apare cu binecuvântarea IPS Nicolae, Mitropolia Banatului,Editura Anastasia, Bucureti, 1998

Bailly, M.,A., Abrege du dictionnaire GREC ± FRANCAIS, librairie Hachette, Paris, 1980

Remus Rus, prof.,dr., Dicionar Enciclopedic de Literatur Cretin din primul mileniu, carte tiprit

cu binecuvântarea Prea Fericitului Printe Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura

LIDIA, Bucureti, 2003

Rduc Vasile, Pr.,Prof., Dr., Asceza pgân i asceza în viziunea Sfinilor Trei Ierarhi, în Anuarul

Facultii de Teologie Ortodox, Universitatea Bucureti, anul univ. 200-2005, editura. Universitii

Bucureti, (anul IV), 2005

Wright, William, Istoria Literaturii Cretine Siriace, Traducere i introducere Remus Rus, EdituraDiogene, 1996

Stârceanu Bogdan-Ioan

asceza la sfântul afraat persanul

Documents